Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·27 septembrie 2002
Senatul · MO 130/2002 · 2002-09-27
Aprobarea ordinii de zi
Declaraþii politice rostite de: Adrian Pãunescu, Mihai Ungheanu, Pãun-Ion Otiman, Szab— K‡roly-Ferenc, Radu Alexandru Feldman, Corneliu Vadim Tudor, Frunda Gyšrgy, Ion Solcanu ºi Triþã Fãniþã.
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru sãptãmâna 23Ð28 septembrie a.c.
Notã pentru exercitarea de cãtre senatori a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale asupra urmãtoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ºi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale: Ð Legea privind casele de ajutor reciproc ale pensionarilor; Ð Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 68/2002 pentru modificarea ºi completarea Legii cetãþeniei române nr. 21/1991; Ð Legea pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 129/2001 privind înfiinþarea Institutului Teologic Romano-Catolic din Bucureºti; Ð Legea pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 130/2001 privind înfiinþarea Universitãþii ”EmanuelÒ din Oradea; Ð Legea privind economisirea ºi creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ
· procedural
· other · adoptat
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· other
48 de discursuri
Stimaþi colegi, permiteþi-mi sã declar deschise lucrãrile ºedinþei noastre de astãzi, 17 septembrie 2002. Deja avem o întârziere, o vom recupera pe parcurs. ªedinþa va fi condusã de subsemnatul, ajutat de cei doi colegi: domnul senator secretar Romeo Octavian Hanganu ºi domnul senator secretar Mihai Ungheanu.
Vã anunþ cã din totalul de 140 de colegi ºi-au anunþat prezenþa 114 colegi. Avem 12 colegi absenþi motivat, la care se adaugã 3 colegi cu probleme de sãnãtate.
Aveþi în mapele dumneavoastrã ordinea de zi pentru ºedinþa noastrã de astãzi. Vã rog, dacã sunt observaþii? Înþeleg cã nu sunt observaþii.
Vã rog sã votaþi.
Cu 79 de voturi pentru, un vot împotrivã, 4 abþineri, ordinea de zi a fost aprobatã.
Programul de lucru: de la ora 15,00 la 19,30, programul obiºnuit.
Stimaþi colegi, trecem la primul punct al ordinii de zi: declaraþii politice.
Vã rog sã-mi permiteþi sã dau cuvântul domnului senator Adrian Pãunescu, din partea Grupului social democrat ºi umanist.
Domnule senator, aveþi cuvântul!
## **Domnul Adrian Pãunescu:**
Vin la acest microfon cu încãrcãtura mai multor responsabilitãþi decât de obicei, pentru cã în cele pe care le voi spune se vor regãsi ºi opinii privind domeniul asupra cãruia am primit o anumitã însãrcinare în acest Senat, în linia libertãþii presei.
Dar înainte de a trece la acest subiect care priveºte libertatea presei, am sã vã spun câteva lucruri legate de situaþii din economie, asupra cãrora insist ca Guvernul României sã se aplece ºi sã le gãseascã soluþii de rezolvare. E vorba, în primul rând, despre marea uzinã ”ElectroputereÒ de la Craiova, care se aflã în situaþia, dupã lungi negocieri cu un singur partener, ”General MotorsÒ, de a rãmâne fãrã obiect de lucru, de a nu mai avea pentru cine sã producã locomotivele sale ºi celelalte lucruri pe care le face ”ElectroputereÒ îndeobºte, ºi le face într-o lungã tradiþie a calitãþii ºi a performanþei. A asista neputincioºi la colapsul marii uzine ”ElectroputereÒ ar însemna sã nu observãm cã inima unei cetãþi cum e Craiova ameninþã sã se opreascã.
A doua situaþie la care trebuie sã mã refer este situaþia domnului Alexandru Vasilache, regizor român din Basarabia, cu studii la Institutul de Cinematografie ºi Teatru din Moscova, fondator al Teatrului ”de buzunarÒ din Chiºinãu, director al Teatrului Naþional din Chiºinãu, din 1993 pânã în 1999, unde a montat spectacole de succes dupã Sebastian, Dostoievski, Tolstoi, participant la festivaluri internaþionale de prestigiu din România, Franþa, Slovacia, Ucraina, Rusia, Egipt ºi care, împreunã cu soþia sa, Luca Silvia, s-au repatriat în 1999 în România cu speranþa, alimentatã de propunerile unor directori de teatre ºi factori de decizie din domeniul culturii, cã vor fi încadraþi foarte repede într-o instituþie de spectacole din România. Dupã 3 ani lungi de amânãri ºi promisiuni, de foame pe malul Dâmboviþei, Alexandru Vasilache, regizor renumit, strãlucit, recunoscut, se aflã în aceeaºi situaþie precarã de la început: fãrã nici un loc de muncã. Fac apel la autoritãþile culturale pentru a-i gãsi o soluþie de viaþã ºi de muncã lui Alexandru Vasilache, regizor român care ºi-a fãcut iluzia cã la Bucureºti se poate trãi mai bine ca la Chiºinãu.
**:**
Sunt!
## **Domnul Adrian Pãunescu:**
Nu, nu sunt!
## **Domnul Frunda Gyšrgy**
**:**
Ba sunt! Tocmai a fost publicat în ”Monitorul OficialÒ, 21,3%!
## **Domnul Adrian Pãunescu:**
A, tocmaiÉ Ei bine, e clar, nu sunt!
## **Domnul Frunda Gyšrgy**
**:**
Scrie în ”Monitorul OficialÒÉ
## **Domnul Adrian Pãunescu:**
Când a apãrut?! Eu nu cred!
## **Domnul Frunda Gyšrgy**
:
Scrie în ”Monitorul OficialÒ, daþi alt exemplu!
## **Domnul Adrian Pãunescu:**
Bun, aºtept proba dumneavoastrã ºi vã dau un alt exemplu. La Mediaº sunt?!
Stimaþi colegiÉ
## **Domnul Adrian Pãunescu:**
Domnule preºedinte,
Vã mulþumesc mult pentru apãrare, dar nu mã deranjeazã, pentru cã, de obicei, în situaþii de felul acesta, cei care vor sã mã prindã cad ei în cursã.
Vã rog domnule? Be my guest!
## **Domnul Frunda Gyšrgy**
**:**
I will!
## **Domnul Adrian Pãunescu:**
Chiar aº putea spune ”be my Michael Guest!Ò Înainte de a se stabili acel 21% de care ziceþi dumneavoastrã, eu nu ºtiu, nu am vãzut ºi nu cred, s-a decis sã punã o inscripþie bilingvã la Sighiºoara. Repet, la Mediaº sunt plãcuþe în trei limbi Ñ românã, germanã ºi maghiarã, tot în afara legii. Tot în afara legii! Nu am nimic împotriva plãcuþelor în limba germanã, limba de circulaþie internaþionalã. Mie nu îmi displace sã fie cât mai multe plãcuþe, nu e problema plãcuþelor, dar e normal ca la Târgu-Mureº sã coboare revoluþionarul maghiar Kossuth Lajos ºi sã dea numele sãu unei strãzi, iar Mihai Viteazu sã nu dea numele unui bulevard?
## **Domnul Frunda Gyšrgy**
**:**
Eu stau pe Mihai Viteazu!
Ei, atunci mutaþi-vã! Sau sã mutãm numele lui Mihai!
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
DomnuÕ senator Frunda, totuºiÉ
## **Domnul Adrian Pãunescu:**
Deci Mihai Viteazu nu poate da numele unui bulevard din Târgu-MureºÉ
## **Domnul Frunda Gyšrgy**
**:**
Ba dã!
## **Domnul Adrian Pãunescu:**
## Nu e bulevard!
Noi suntem acum, de fapt, aproape, ca într-un an de tristã amintire, an de ocupaþie, din acest punct de vedere, al numelor, al înghesuielii de simboluri, care n-au existat în toþi aceºti ani, ºi se ajunge la situaþia ca mulþi oameni sã creadã cã asta nu e dreptate, ci o mimare a dreptãþii, o întoarcere la vremuri cumplite.
Doamnelor ºi domnilor senatori,
În minutele care vor fi destinate mâine întâlnirii cu cei ce reprezintã C.N.A.-ul vom încerca sã aflãm toate raþiunile care au stat la baza acestei hotârâri.
În ceea ce mã priveºte, ca simplu senator român, nu sunt un adept al grabei în luarea de mãsuri, dar nici nu cred cã libertatea presei trebuie încãlcatã, fie de partea celor care nu respectã legea, fie de partea celor care se grãbesc sã opreascã un post de televiziune în momentul în care nu s-au produs toate dovezile contra lui ºi nu s-au luat toate mãsurile intermediare. O asemenea mãsurã nu poate fi luatã decât dupã îndelungi ºi profunde cercetãri. ªtiu cã ºi justiþia se va pronunþa, ºi sper ca hotãrârile justiþiei sã fie corecte, pentru ca sã nu se lege de numele nostru, al generaþiei noastre, o primã interdicþie, în 12 ani de libertate, care a plãtit prin ea însãºi toate neajunsurile celelalte.
Are cuvântul, din partea Grupului parlamentar România Mare domnul senator Mihai Ungheanu.
## **Domnul Mihai Ungheanu:**
Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori,
Dacã Decembrie 1989 are vreo semnificaþie înaltã în viaþa societãþii noastre din 2002, aceasta este datã de restituirea unor drepturi individuale, considerate în lumea modernã drept inalienabile, ºi care sunt consfinþite prin Constituþie. Ca senator, ca orice senator sunt mandatat sã cer respectarea legilor care asigurã fiecãrui român libertarea de miºcare, de iniþiativã, de informare, de expresie, cu atât mai mult a mass-mediei, care este instrumentul respiraþiei civice, al dreptului la opinie.
Democraþia, dupã cum ºtim cu toþii, înseamnã dialog, înseamnã tolerarea pãrþilor ºi a opiniilor, garantarea tuturor acestora.
Cine refuzã dialogul, cine nu respectã existenþa celuilalt, cine nu vrea sã asculte altã opinie, decât propria sa opinie, nu poate fi nici democrat, nici garant al democraþiei.
În România a fost interzis, fãrã nici un avertisment, un post particular de televiziune, fapt nepracticat în þãrile democratice. Hotãrârea de a interzice unui post de televiziune particular dreptul legal de a emite, prin ridicarea licenþei, este un gest net antidemocratic.
Vinovaþi de interdicþie se fac atât cei care l-au decis în Consiliul Naþional al Audiovizualului, invocând legea, cât ºi cei care au exercitat presiuni politice asupra unei instituþii care are a da seamã doar comisiilor parlamentare de culturã ºi, evident, Parlamentului.
C.N.A.-ul ºi-a explicat decizia citând un articol al legii pe care comisiile noastre de culturã au fãcut-o, dar Comisiile parlamentare de culturã au clãdit o lege democraticã, elasticã ºi tolerantã, ºi nu un ciocan dogmatic, bun sã fie manipulat la comandã de cãtre Executiv.
Postul OTV a fost interzis de persoane refulate politic, din servilism, pentru cã OTV contravine intereselor politice ale premierului Adrian Nãstase ºi ale Preºedinþiei României, ºi nu pentru cã se încalcã articolele din Legea audiovizualului. Cine a urmãrit emisiunea lui Dan Diaconescu de marþi, 10 septembrie, la OTV, înþelege cã este vorba de cenzurã politicã.
Obedienþa extremã a C.N.A.-ului faþã de putere este evidentã, iar puterea din România nu vrea sã fie atinsã nici mãcar cu o floare.
Fac un apel la dumneavoastrã sã ne respectãm, faceþi un efort, închideþi telefoanele mobile, mai ales colegii din P.S.D. Aveþi ceva de vorbit, vã rugãm sã vã duceþi pe hol ºi aºteptaþi telefonul pe care-l doriþi. E
neplãcut sã vorbeºti de la microfon ºi sã auzi fel de fel de melodii din stânga, din dreapta, de pe centru. Nu e aºa greu sã facem acest lucru.
Din partea Grupului parlamentar al P.N.L. are cuvântul domnul senator Ioan-Pãun Otiman.
## **Domnul Pãun-Ion Otiman:**
Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi, Distins auditoriu,
Prin declaraþia mea politicã de azi dorim, de fapt, sã tragem un grav semnal de alarmã cu privire la starea dramaticã a agriculturii, la stadiul mai mult decât alarmant al pregãtirilor pentru anul agricol 2002Ð2003 ºi, în mod deosebit, la ritmul extrem al însãmânþãrilor de toamnã.
Zilele trecute am vãzut aproape din suprafaþa agricolã a þãrii, respectiv 8 judeþe din sud Ñ Ilfov, Argeº, Olt, Dolj, Vâlcea, Gorj ºi Mehedinþi Ñ ºi 5 judeþe din vest Ñ Caraº-Severin, Timiº, Arad, Bihor ºi Satu Mare.
Vã declar cu toatã responsabilitatea ºi gravitatea situaþiei cã un mai precar nivel al pregãtirilor pentru însãmânþarea orzului ºi grâului nu am întâlnit în ultimii 40 de ani.
Am apreciat cu ochiul, care Ñ sper sã-mi acordaþi încredere Ñ nu poate sã greºeascã, cu mai mult de 2Ð3 procente, cã numai circa 10% din suprafaþa arabilã este pregãtitã pentru însãmânþare, adicã un milion de hectare din cele 3 milioane necesare pentru toamna anului 2002, ºi aceasta în condiþiile în care, în nordul þãrii, ar trebui sã fie început semãnatul, iar în sud, epoca optimã bate la uºã în câteva zile.
Mã întreb ce vitezã zilnicã ºi ce putere mecanicã ar trebui sã aibã agricultorii României pentru a încheia însãmânþãrile în jurul datei de 1 noiembrie. La un calcul simplu, acest ritm este imposibil de atins. Dar numai a constata aceste lucruri, fãrã a stabili cauza majorã ºi a încerca remedierea acesteia rãmâne o simplã intenþie fãrã nici un efect.
În realitate, situaþia dezastruoasã din aceastã toamnã are o singurã cauzã: absenþa mijloacelor financiare necesare derulãrii ciclului de producþie. Cum sã aibã producãtorii agricoli mijloacele necesare când au vândut numai circa 500.000 tone din cele aproximativ 4 milioane tone recoltã a anului 2002? Cum sã aibã mijloace financiare agricultorii din România când producþia de floareasoarelui, principala culturã agricolã aducãtoare de venit, se estimeazã a fi sub 1.000 kg pe hectar Ñ sunt datele Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor Ñ pe o suprafaþã de aproape un milion de hectare, iar din aceasta nu s-a recoltat nici 150.000 hectare.
## Vã mulþumesc.
Sigur cã îl putem chema. Avem ºi întrebãri, interpelãri pe ordinea de zi ºi chiar vã rog sã-i adresaþi o astfel de întrebare.
Are cuvântul, din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul senator Szab— K‡roly.
## **Domnul Szab— K‡roly-Ferenc:**
## Domnule preºedinte,
## Onorat Senat,
Prezidiul va putea confirma faptul cã eu l-am înscris ºi pe domnul Frunda, deci deplasarea Domniei sale acum este precipitatã.
Onorat Senat,
În ultima vreme, în presã, au apãrut diverse relatãri ºi comentarii pe marginea unei chestiuni care mi se pare cã se ridicã la importanþa celor care au fost dezbãtute ºi atinse în minutele premergãtoare.
Mã refer la problematica cu care Consiliul Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii se confruntã în demersul sãu notabil, lãudabil ºi în deplin consens cu spiritul Legii nr. 187/1999 de a face ceea ce scrie în titlul legii.
Douã chestiuni aº vrea sã spun, pentru cã mai vreau sã rezerv minute colegului care urmeazã la cuvânt din partea grupului nostru. Mai întâi, celebra ºi insolvabila problemã a spaþiului pentru arhive Dar de ce trebuie mutate arhivele ºi dosarele de unde sunt? Numai cheile trebuie sã-ºi schimbe proprietarul ºi câþiva bãieþi de acolo, respectiv, cartea lor de muncã sã treacã în altã parte. Dacã, în cursul dezbaterilor din legislatura trecutã, pe marginea acestui proiect de lege s-ar fi þinut cont de aceste chestiuni, care s-au spus ºi s-au propus, atunci acest subiect, astãzi, nu ar exista.
A doua chestiune, legatã de importanþa prezervãrii, din raþiuni de siguranþã naþionalã, a confidenþialitãþii asupra identitãþii unor persoane, care, de 13 ani ºi cu mult înainte, atât de mari servicii au adus þãrii cã noi, poate, nici nu am exista, dacã Domniile lor nu ar fi deconspirat. Aceasta este o chestiune care, într-adevãr, ne dã de gândit în ceea ce priveºte atât politica deÉ, era sã-i spun de cadre, acum îi spunem de management al resurselor umane al instituþiei care se aflã sub control parlamentar, nu C.N.S.A.S.-ul, ci instituþia care numai trei litere are în denumirea sa, atunci înseamnã cã, pe
undeva, lucrurile ºchioapãtã. Cu alte cuvinte, cineva a fost ”bãiat rãuÒ în trecut, în englezeºte sunã mai frumos, cu alte cuvinte, a fãcut poliþie politicã, dar atât de preþioasã este activitatea acestor persoane, încât numele lor nu poate fi cunoscut de cãtre opinia publicã, la 13 ani dupã cele ce s-au întâmplat. Sã ne gândim puþin la aceste lucruri.
Domnul Frunda, unde sunteþi? Vã ascultãm. Stimate colege ºi Stimaþi colegi,
Permiteþi-mi sã dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnului senator Corneliu Vadim Tudor.
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**
Domnule preºedinte, Stimate colege ºi Stimaþi colegi.
Nu mi-am pregãtit un discurs, dar am fost incitat de cele spuse de colegul Adrian Pãunescu, care îmi dã, astfel, dreptul la un drept la replicã. Dar, întrucât dreptul la replicã nu poate depãºi un minut, voi folosi din timpul acordat partidului nostru.
Am reþinut din ce spune Adrian Pãunescu douã chestiuni: într-adevãr, e o ºtire foarte tristã pentru ziariºtii mai vechi cã a încetat din viaþã un mare gazetar ºi formator de gazete, care a fost Constantin Mitea ºi care a ajutat multã lume. Mãcar de-ar mai fi acum asemenea personalitãþi ca acest bãtrân falnic. Dumnezeu sã îl ierte!
ªi al doilea lucru, cã Adrian Pãunescu este pentru libertatea presei ºi nu mã îndoiesc cã aºa este, pentru cã a demonstrat-o, însã douã jumãtãþi de mãsurã nu fac o mãsurã întreagã. Iartã-mã, dragã Adrian, dar stilul ãsta de a fi ºi cu libertatea presei ºi cu partidul de guvernãmânt, care înãbuºã presa, nu poate sã convingã pe nimeni, cel puþin pe mine. Dar, fireºte, este dreptul tãu ºi ºtii bine cã sunt câteva personalitãþi în þara asta cu care niciodatã nu mã voi putea certa definitiv. Una eºti tu, o altã personalitate e Gheorghe Zamfir, ºi o altã personalitate, fireºte, titanul Radu Vasile, aici, de faþã, un om fãrã de care nu aº fi ajuns sã îl cunosc pe Papa Ioan Paul al II-lea, pentru cã aºa-zisa societate civilã, dizidenþii, rezistenþii, contondenþii, în frunte cu Ticu Dumitrescu ºi Doina Cornea, nu lãsau pe nimeni sã se apropie de Sanctitatea Sa. Noroc cu Radu Vasile, care era prim-ministru în exerciþiu, m-a luat de mânã ºi am apucat sã îl cunosc. Ce mi-a zis Sanctitatea Sa a fost monumental, abia acum spun public.
M-a întrebat: ”Sunteþi senatorul Vadim?Ò ”DaÒ ”Ce mai face Nicu Vãcãroiu?Ò Am cãzut lat.
Spun asta, pentru cã nu trebuie sã ne pierdem umorul. Vã daþi seama, noi suntem colegi ºi furtuni au mai fost în viaþa politicã ºi publicã, ºi pânã la urmã au trecut.
Ion Solcanu
#44114ªi ce i-aþi rãspuns la întrebare?
Poftim?
Ion Solcanu
#44222Ce i-aþi rãspuns la întrebare?
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**
Voi începeÉ Domnule, mi-a luat maul, domnule!
Aici a contribuit ºi C.N.A.-ul cã mi-a luat maul, aºa, dar ce era sã spun.
Voi începe prin a dezminþi o ºtire de presã, care vine la a patra mânã în circuitul public românesc ºi e o nebunie. M-au sunat ºi pe mine ziaristele, cã ele sunt mai harnice. Agenþia ”MediafaxÒ dã o ºtire dupã Agenþia ”France PresseÒ, care citeazã Agenþia ”Itar TassÒ, care îl citeazã pe Vladimir Jirinovski, la a patra mânã, cã parlamentarii Partidului România Mare ar fi acum în Irak. Nu existã aºa ceva, toþi sunt în þarã, nu s-a dus nimeni în Irak, nici vorbã. S-au dus trei parlamentari ai P.R.M., Gheorghe Buzatu, Mihail Lupoi, Leonida Lari, la Moscova, pentru a înainta conducerii Dumei de Stat un apel umanitar în vederea eliberãrii din detenþie a celor trei deþinuþi politici români. Au trecut deja 10 ani de când sunt ei închiºi acolo de cãtre un regim care nu e recunoscut de nimeni, ce Dumnezeu! Tot vorbim de drepturile omului de pe toate meridianele lumii, din Pago Pago, din Burkina Faso ºi din Sistemul Galactic, dar avem trei conaþionali ai noºtri, doi chiar cetãþeni ai României ºi altul cetãþean al Republicii Moldova, dar tot român de-al nostru. Nimeni nu se preocupã de ei. De aceea, am forþat puþin nota, cei 107 senatori ºi deputaþi ai P.R.M. au semnat acest apel umanitar ºi s-a predat lui Genadie Zelezniov sau, mã rog, cine era acolo, dar conducerii Dumei de Stat, ºi ei au ºi apãrut pe diverse posturi publice de televiziune ºi au pledat cauza acelor oameni. Asta a fost tot. Nu ne dã voie presa sã facem nici asta? Sã îºi cam vadã lungul nasului presa, sã îºi vadã lungul nasului presa care minte, presa care minte ºi care creeazã motive de vrajbã ºi pe urmã îi încaierã pe oameni ºi zice: ”Ia uite cum se ceartã partidele ºi e jale ºi nenorocire!Ò Lucrurile sunt mult mai simple, dacã am face ceea ce ne recomandã Voltaire, printr-o frazã genialã: ”Prima datorie a omului este sã fie drept!Ò Haideþi sã fim drepþi pânã la capãt, dacã suntem la un moment al adevãrului.
Doamnelor ºi domnilor de la P.S.D.,
Consiliul Naþional al Audiovizualului v-a întins o capcanã, asta este realitatea, prin mãsura asta abuzivã care s-a luat din dispoziþia domnului Adrian Nãstase, ºi un om informat ca mine e greu sã fie înºelat, ºtiu bine, exact, cum domnul Adrian Nãstase l-a sunat la ora 7,30 dimineaþa, nu ºtiu dacã pe Ralu Filip, dar pe cineva din C.N.A., înainte de a pleca la Vârºeþ ºi a dat dispoziþie ca OTV-ul sã fie lichidat.
Deci confirmã domnul senator Radu Vasile cã existã un asemenea raport. Dacã e lege, hai sã fie pentru toatã lumea. Ce autoritate moralã are acest personaj, absolut sinistru ºi ziarist mediocru, ziarist sub orice criticã, sã ne vorbeascã nouã de respectarea legii, sã bage pumnul în gura tuturor, inclusiv a Comisiilor pentru culturã ale Parlamentului?!
Tu, Adrian, tu, Mihai Ungheanu, toþi colegii noºtri din Comisia pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã a Senatului puteþi suporta dictatul unor oameni care prind trenul acesta din zbor, ca sã îºi capete ºi ei o legitimitate, sã fie ºi ei cineva?! Cã dacã îi scoþi de acolo, nu mai sunt nimic! Voi mãcar sunteþi personalitãþi, cu sau fãrã Parlament!
## **Domnul Adrian Pãunescu**
**:**
## Dar de ce ”mãcarÒ?!
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**
Te rog sã mai ierþi, da, ai sesizat bine, vezi ce înseamnã un scriitor?! Te sancþioneazã imediat! Ai o ºansã sã fi recuperat, sã ºtii.
Rãzvan Popescu, fost purtãtor de cuvânt al lui Emil Constantinescu Ñ ºi aici revenim la pasa de gol pe care i-o daþi voi lui Emil Constantinescu Ñ a apãrut în mai multe materiale de presã, dar ºi în alte rapoarte, ca trãgãtor de sfori, sã îºi atribuie, din poziþia pe care o avea, mai multe sute de milioane de lei sã facã cele mai tembele filme care s-au fãcut în istoria cinematografiei româneºti. ªi ”Rãsunã valeaÒ era mult mai bun, mãcar prin cântecul memorabil fãcut de Marcel Breslaºu. Vã daþi seama ce titlu de film cu care a rupt el gura cinematografiei mondiale: ”Rãzboi în bucãtãrieÒ?! Între cine? Între gândacii de bucãtãrie? Cine?! Mãtura cu chiuveta? Cine s-a rãzboit în bucãtãria acestui impostor, Rãzvan Popescu, care începe în fiecare frazã cu ”deciÒ?
Ai mai avut ºi tu un partener de polemicã, nu?!
Pe Gigi Neþoiu, la o emisiune, din patru propoziþii toate începeau cu ”deci, deci, deciÒ! E un cuvânt latin ”deciÒ, probabil vine de la _decius_ , dar nu se poate atâta sãrãcie de limbaj!
Cine mai jubileazã cã se taie capul unui post de televiziune concurent? Cornel Nistorescu. Se spune cã eu nu vin cu dovezi! Ce dovezi mai multe sã aduc? Ce Dumnezeu sã fac? Sã vin cu valiza de 450.000 dolari pe care ºi i-a bãgat el în Banca ”Credit AnstaltÒ ºi care e confirmat, acel bill bancar este autentic.
M-a sunat a doua zi Ion Cristoiu, zice: ”DomneÕ ãia sunt banii mei!Ò. Zic, care bani? ”Ãia 450.000 dolari!Ò Cum sunt banii tãi?! Pãi, zice! ”Emil Constantinescu m-a forþat sã pãrãsesc ÇEvenimentul ZileiÈ, pe care eu l-am creatÒ. Atunci, delicat, cum îl ºtie toatã lumea pe Ion Cristoiu, el s-a retras ºi s-a dus ºi a creat un alt ziar, pentru cã e un bun fãcãtor de gazete, ca ºi Adrian Pãunescu, ca ºi Mihai Ungheanu ºi cum era maestrul nostru, al tuturor, mãcar în aceastã direcþie, Eugen Barbu, el a creatÉ, nu ºtiu, ”NaþionalÒ sau nu ºtiu ce.
Ei, acest Cornel Nistorescu a vândut imediat acþiunile lui Cristoiu unor nemþi, parcã o firmã Berthelsman, ºi a luat aproape jumãtate de milion de dolari ºi i-a bãgat în bancã. Nu are nici un merit pentru asta. El vorbeºte despre sãrãcie în þara asta?! El vã atacã ºi pe voi, foarte murdar, foarte urât.
Sorin Roºca Stãnescu, am prezentat actul oficial de la Consiliul Concurenþei, a luat taxã de protecþie de la ”Tutunul RomânescÒ 183.000 dolari. Imediat au încetat campaniile de presã. Asta-i presa de ºantaj, doamnelor ºi domnilor! ªi ei au autoritatea moralã sã vorbeascã de noi!
Ce nu era adevãrat în ce am spus eu de la microfonul Senatului acum o sãptãmânã ºi la OTV? Domnul Bruce Jackson?! Niciodatã nu am fost adeverit mai repede decât s-a întâmplat atunci, la 48 de ore, din presa americanã s-a aflat ºi au publicat ºi ziarele ºi revistele din România, cã el a luat o micã ºpagã, nu mult, 100.000 dolari de la Guvern pentru a face lobby, chipurile! O agenþie nou-înfiinþatã. Are el experienþã în munca de lobby?! Dar asta era numai pentru banii lui de îngheþatã, stimaþi colegi, pentru cã asearã aflu cã el a primit, tot de la Guvern, pe filiera Viorel Hrebenciuc Ñ încã nu ºtim suma Ñ comandã de a face un segment de autostradã în România, de câteva zeci de milioane de dolari. Vedeþi cum iese adevãrul la luminã?
**:**
## Când a fost licitaþia?
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**
Pãi, fãrã licitaþie! Pãi, dar el faceÉ domnule, când el zice cã ne bagã în NATO, când el mã pune pe mine la zid, când mã trimite pe mine în Belarus, când zice cã eu sunt pericol pentru viitorul copiilor din România, în timp ce el îi buzunãreºte pe copiii din România Ñ mã mir cã nu le-a bãut laptele ºi nu le-a mâncat cornul!
Pericolul este cã dacã se acrediteazã în popor ideea cã aceºti comisari NATO bagã þãrile est-europene în NATO contra cost, e rãu! Abia atunci începe pericolul.
Aºa cã s-a ales praful din toate acuzaþiie pe care mi le-a adus ºi, în general, toþi care spun cã eu la emisiunea aia, ºi la altele, am dat niºte mostre de antisemitism, ºovinism, rasism, xenofobieÉ Îmi place cã distinsa noastrã colegã, Norica Nicolai, a declarat ziarului ”NaþionalÒ, a doua zi, cât a putut sã vadã ºi ea emisiunea, cã nu a observat nici o acuzã antisemitã sau ºovinã sau rasistã. Aºa mã exprim eu! Sunt pamfletar, dar niciodatã nu voi acuza un popor întreg! Cum vreþi sã vã demonstrez cã nu sunt antisemit?! Vreþi, probabil, sã mã tai împrejur, se poate aranja ºi asta, dar voi avea nevoie de un bomfaier, de o drujbãÉ
Domnule senator, vã rog sã încheiaþi.
Elie Wiesel nu îºi retrage sau nu îºi nuanþeazã aceste acuzaþii voi fi un adversar al Domniei sale, iertaþi-mã, e dreptul meu! Termin acum.
Nimeni nu se gândeºte la ºomerii de la OTV, sute de oameni, angajaþi ºi colaboratori, care aveau o pâine de acolo, rãmân în pragul unei ierni timpurii fãrã aceastã pâine. Nu s-a gândit nimeni la ei cã îi lasã pe drumuri?
Mâine se va organiza un miting ºi un marº de protest. Nu îl organizãm noi, cei de la Partidul România Mare, o fundaþie de tineret pentru democraþie, ”CredÒ, mi se pare cã îi spune, dar sunt mai multe forþe care vor participa, între Palatul Victoria ºi Palatul Cotroceni. Se va prezenta domnului Iliescu, dacã este în þarã, dacã nu, unui om de la Administraþia prezidenþialã, un protest cu mai multe mii de semnãturi din toatã þara, împotriva acestei dovezi barbare de încãlcare a libertãþii de expresie.
Aud, de la oamenii noºtri care au contact cu Comisia parlamentarã de control al activitãþii S.R.I., cã se vor face niºte provocãri ºi diversiuni mâine. Eu avertizez de pe acum cã, dacã se va întâmpla aºa ceva, situaþia politicã în România va degenera ireversibil. Este dreptul nostru constituþional la un miting ºi la un marº de protest, cum a fãcut ºi P.D.-ul acum câteva zile.
Domnule senator, domnule senator, vã rog foarte mult.
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**
## Imediat, imediat!
Un domn procuror, instalat de Viorel Hrebenciuc în funcþia de ºef al Secþiei de urmãrire penalã ºi criminalisticã, un oarecare Picioruº, vrea probabil sã îºi rupã ”gâtuleþulÒ, ca sã vorbesc în termeni diminutivi, e cel care s-a întâlnit ºi pe traseul procurorilor Lele ºi Panait, dintre care, cel din urmã, din pãcate, s-a sinucis. În urmã cu câteva zile, în biroul unei oficialitãþi P.S.D.-iste din judeþul Olt, de faþã cu niºte oameni care erau ai noºtri ºi el nu ºtia, el a spus cã a primit ordin sã fie condamnat senatorul Vadim cu orice preþ. ªi ca dovadã cã a primit ordin, la ora 14,00, ascultam la un post de radio cã s-a comunicat de la Curtea Supremã de Justiþie cã dosarele mele vor fi finalizate cu sau fãrã martori ºi voi fi condamnat. Crede oare cineva în þara asta cã un om ca mine se sperie de alde Picioruº, de alde Hrebenciuc ºi de toþi ceilalþi? Închideþi-mã, domnilor! Va fi mai bine în þara asta? Veþi conduce pânã în 2050, cum anticipa distinsul nostru prezident, domnul Nicolae Vãcãroiu?! Nici o problemã.
Închei spunându-vã un citat al lui Goethe: ”Dupã libertatea presei þipã tocmai cei care vor sã abuzeze de ea!Ò ºi mai dau un citat din libretul operei ÇBoris GodunovÈ: ”Plângi þara mea, cã mari primejdii þi se pregãtesc!Ò.
Vã mulþumesc.
Bun, termin acum. Nu, dar m-am sãturat, domnule coleg ºi stimate domnule preºedinte, întotdeauna când se aruncã aºa, la grãmadã, ploaie, mingi în careu, da, cã Vadim este antisemit, rasist, xenofob, ºovin, le spun: ”Domnilor, daþi-mi, domneÕ, o dovadã!Ò
Cã l-am criticat pe domnul Elie Wiesel, regret duritatea de limbaj, dar fondul problemei rãmâne, niciodatã nu voi suporta sã spunã cineva de þara mea cã a ucis, a ucis, a ucis! Nu se poate spune aºa ceva! Cât timp domnul
Din partea Grupului Naþional Liberal are cuvântul domnul senator Radu F. Alexandru.
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor senatori,
Dacã am sã-mi încep declaraþia politicã de azi prin a vã spune cã mai sunt doar 66 de zile pânã la Summit-ul de la Praga, momentul adevãrului în împlinirea dezideratului naþional: ”România Ñ membru NATOÒ, nu aº face decât sã emit un truism ºi, totuºi, încep prin a evoca clipa care ne mai desparte de acest eveniment de maximã importanþã, pentru a sublinia un lucru pe care cu siguranþã nici un om politic român responsabil nu are voie sã îl uite.
Nu mai avem timp de erori, nu ne mai putem permite sã greºim, consolaþi de ideea cã poate mâine, poate într-o bunã zi vom reuºi sã facem lucrurile mai bine.
Din pãcate, din momentul instalãrii Guvernului P.S.D. Executivul a ignorat în totalitate Parlamentul þãrii în problema aderãrii României la NATO. Am cerut în repetate rânduri ca premierul Adrian Nãstase sã accepte invitaþia de a veni în faþa Parlamentului ºi sã prezinte calendarul acþiunilor preconizate ºi felul în care s-au îndeplinit acþiunile angajate.
Invitaþia noastrã a fost constant ignoratã ºi, mãrturisesc, am apreciat refuzul grupurilor parlamentare ale partidului de guvernãmânt de a susþine un demers prin excelenþã constructiv mãcar ca neinspirat.
Unul dintre punctele cele mai ferm abordate de reprezentanþii NATO, la toate nivelurile de reprezentare, în discuþiile cu partea românã, a þinut de reforma serviciilor secrete, de felul în care este asigurat secretul informaþiilor clasificate ºi, deloc în ultimul rând, de eliminarea oricãrei posibilitãþi ca oameni care au activat împotriva NATO sã mai poatã avea acces la informaþii ºi date secrete.
Receptivitatea aºteptatã din partea actualei puteri mi s-a pãrut încurajator exprimatã de consilierul prezidenþial Ioan Talpeº care, dupã ºedinþa C.S.A.T. din 6.04. a.c., declara, citez: ”S-a luat în discuþie ºi se are în vedere gãsirea unor soluþii în ceea ce priveºte oamenii care ar putea sã genereze o reacþie de respingere din partea NATOÒ.
Timpul scurs de atunci nu a probat decizia guvernanþilor de a duce lucrurile pânã la capãt, prezenþa ºi azi a generalului Nicolae Silinescu ºi a colonelului Ristea Priboi, foºti ofiþeri D.I.E. în spaþiul NATO, în rândul colaboratorilor cei mai apropiaþi ai premierului Nãstase, nu poate sã treacã neobservatã, ºi, din pãcate, exemplificãrile pot continua. În seria faptelor ce se cer de urgenþã clarificate, supun azi atenþiei dumneavoastrã un eveniment care a fost abordat în reviste istorice dintre cele mai prestigioase ºi care reclamã o clarificare de urgenþã. Este vorba despre cei 12 ofiþeri de Securitate judecaþi în lipsã de Tribunalul Militar Teritorial Bucureºti ºi condamnaþi toþi, citez: ”la moarte ºi confiscarea totalã a averii pentru sãvârºirea infracþiunilor de trãdare prin transmiterea de secrete, refuzul înapoierii în þarã ºi dezertareÒ. Defectãrile au avut loc în doar patru ani Ñ 1978Ð1982: Franþa, Anglia, Statele Unite ale Americii, Germania Federalã, Belgia, Italia, Suedia ºi Elveþia fiind þãrile în care cei 12, burduºiþi cu documente strict secrete, s-au pus la dispoziþia serviciilor secrete autohtone. Trecând peste inerentul unor defecþiuni în activitatea serviciilor secrete din, probabil, toatã lumea, hemoragia Securitãþii române nu poate sã nu dea naºtere câtorva observaþii grave: în primul rând, faptul cã nu mai suntem în faþa unor accidente, a unor cazuri izolate, ºi, prin amploare, putem vorbi de un fenomen. Al doilea lucru care frapeazã este cã suntem în faþa unei situaþii fãrã
· procedural · adoptat
259 de discursuri
Vã mulþumesc.
Domnule senator Frunda, mai luaþi cuvântul? Poftiþi!
## **Domnul Frunda Gyšrgy:**
Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Distins Senat,
Trebuie sã încep cu o confesiune: sâmbãtãÐduminicã, fiind acasã ºi discutând cu cunoscuþi, cu prieteni ceea ce s-a întâmplat în legãturã cu OTV-ul, am avut serioase dubii dacã sã cer sã am sau nu o declaraþie politicã astãzi. Am considerat cã nu am suficiente elemente obiective de la sursã pe baza cãrora se poate lua o decizie corectã. Ceea ce am citit însã, în ziarele de astãzi, ºi unele luãri de poziþie astãzi în Senat, m-au determinat sã vã cer cuvântul ºi vã mulþumesc cã mi l-aþi dat.
Spun acest lucru pentru cã s-a creat aici impresia cã Parlamentul, în speþã, una dintre Camerele ei Ñ Senatul, poate cenzura, prin audierea membrilor Consiliului Naþional al Audiovizualului în Comisia pentru culturã, decizia acestuia. Se creeazã astfel impresia, ºi aceasta o sugerãm cãtre cetãþeni, cãtre strãinãtate, dar ºi cãtre membrii neavizaþi ai Senatului, cã Senatul este o Camerã care poate decide orice în þara aceasta. Nu este aºa, domnilor colegi! Dacã credem într-un stat de drept, atunci trebuie sã credem cã cele trei puteri ale statului Ñ Executivul, Legislativul ºi Juridicul Ñ sunt egale între ele. ªi trebuie sã credem cã existã anumite instituþii autonome care trebuie sã pãstreze echilibrul între aceste puteri ºi trebuie sã determine aceste puteri sã respecte legalitatea. Aºa sunt, exemplificativ: Curtea Constituþionalã, Curtea de Conturi sau chiar Consiliul Naþional al Audiovizualului. Ele pot lua decizii. Deciziile pe care le iau pot fi drepte sau nedrepte. Nu discut legalitatea, temeinicia hotãrârii luate de C.N.A. Este mult adevãr în ceea ce a spus C.N.A.-ul. În emisiunea luiÉ, acestui Dan Diaconescu, de-a lungul timpului, nu numai în aceastã emisiune incriminatã, s-au spus multe neadevãruri. S-au spus multe lucruri imorale. S-a adus atingere gravã demnitãþii unor concetãþeni de-ai noºtri. E adevãrat cã C.N.A.-ul trebuia sã ia decizii mai devreme. Pentru cã doar acuma a hotãrât, eu nu vreau sã discut legalitatea, temeinicia deciziei luate, dar vreau sã subliniez aici, de la înalta tribunã a Senatului, cã este inadmisibil ca noi, Senatul României, sã cenzurãm hotãrârea C.N.A.-ului. Nu, domnilor colegi, nu avem dreptul sã facem acest lucru. Doar instanþa de judecatã poate sã hotãrascã acest lucru. Dacã acceptãm cã suntem una dintre puterile unui stat de drept, atunci trebuie sã acceptãm ca doar instanþa de judecatã, pe baza probelor care se vor produce acolo, sã decidã dacã decizia acestui consiliu este realã sau nu. Nu putem porni de la _parti-pris_ -uri, nu putem spune cã acest C.N.A. are o coloraturã politicã. Acest C.N.A. are 11 membri ºi a luat aceastã hotãrâre cu 9 voturi pentru, unul împotrivã ºi am înþeles cã un membru al C.N.A. a lipsit. Deci nu putem spune, din moment ce membrii C.N.A.-ului sunt numiþi de Senat, de Camera Deputaþilor, de Guvern ºi de preºedintele þãrii, cã reprezintã o singurã coloraturã politicã. Dar de la aceastã decizie, pânã la a spune astãzi, în Senatul României, cã alte lucruri mai importante, cã alungarea românilor din HarghitaÐCovasna nu s-a rezolvat, faptul cã nu existã în Târgu-Mureº o stradã cu numele lui Mihai Viteazu, ceea ce nu este adevãrat, domnule senator Pãunescu, mama mea trãieºte în Târgu-Mureº pe strada Mihai Viteazu nr. 44, imobil în care m-am nãscut ºi eu. Deci existã! Tot aºa, cum nu e adevãrat cã în Sighiºoara nu sunt 20% unguri, sunt 21,2%, ºi acest lucru a fost publicat în ”Monitorul OficialÒ. Deci iatã cum o decizie a unei instituþii autonome dã posibilitatea unui atac împotriva comunitãþii maghiare din România. Numai cã n-aþi spus cã pentru decizia C.N.A.-ului este de vinã U.D.M.R.-ul sau comunitatea maghiarã din România. Este o distanþã foarte mare. Eu cred cã au trecut 12 ani. Cred cã P.S.D.-ul a hotãrât foarte înþelept când a acceptat o serie de convenþii europene pe care le aplicã. A înota împotriva acestui curs, a culpabiliza minoritãþi naþionale, atunci când tocmai doar ungurii au fost condamnaþi pentru revoltele din 1990, mi se pare absolut
nedrept ºi nedemn de Senatul României. Am vrut sã fac aceste precizãri pentru cã trebuie sã rãmânã adevãrul, dacã aþi spus cã existã un adevãr, trebuie sã rãmânã acest adevãr ºi în procesele-verbale ale dezbaterilor din Senatul României. Nu este adevãrat ceea ce aþi spus, domnule senator, nu este adevãrat cã românii au fost alungaþi, adevãrul e cã anumite structuri, în anii Õ90ÐÕ91, structuri conduse de foºti ofiþeri ai Securitãþii române au provocat diversiuni cãrora le-au cãzut victime ºi români ºi unguri, ºi la Târgu-Mureº ºi în alte pãrþi, dar tot atât de adevãrat e cã cei care au fost condamnaþi au fost numai unguri, numai unguri.
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**
**:**
Românii nu puteau fi condamnaþi pentru cã au fost omorâþi, domnule senator.
Asta vã caracterizeazã, domnule senator Vadim Tudor. Nici acuma nu aveþi dreptate. Vã uitaþi în ochii omului ºi spuneþi lucruri neadevãrate. În asta sunteþi un expert. Vã mulþumesc.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Vã rog, vã rog. Vã rog frumos. Are cuvântul domnul senator Ion Solcanu.
## **Domnul Adrian Pãunescu**
**:**
Un drept la replicã, domnule preºedinte.
Dupã ce se terminã o luare de cuvânt.
Ion Solcanu
#74984## Domnule preºedinte,
## Stimaþi colegi,
De fapt nu pentru o declaraþie politicã am venit, ci, pe timpul declaraþiilor politice, pentru cã Guvernul Nãstase a fost acuzat de aici, de la acest microfon, de cãtre un onorabil antevorbitor, cum cã ar fi implicat ºi este implicat în decizia C.N.A.-ului. Fireºte cã este absolut falsã o asemenea aserþiune ºi vreau sã o contrazic ºi sã o demontez de aici, de la acelaºi microfon. Cui sã-i fi dat telefon domnul prim-ministru spre a hotãrî decizia pe care a luat-o C.N.A.-ul? Pe care nu o comentez dacã e bunã sau e rea! Dar, nu pot sã nu afirm cã de la acel post de televiziune, în repetate rânduri, am fost martorul unor atacuri suburbane, cã am fost martorul unor atacuri împotriva evreilor, împotriva romilor. Constat, doar. Dacã este dreaptã sau nu hotãrârea C.N.A.-ului, nu noi suntem chemaþi s-o judecãm, ci justiþia. Iar, mâine, justiþia se va pronunþa în aceastã chestiune. ªi revin asupra unei chestiuni, ºi anume: cui sã fi dat telefon domnul prim-ministru? Stimaþi colegi, i-o fi dat lui ªerban Madgearu, care este reprezentantul Guvernului P.N.Þ.C.D.? I-o fi dat lui Rãzvan Popescu, care este numit în acest post de fostul preºedinte al României, domnul Emil Constantinescu? I-o fi dat doamnei Gabriela Stoica, numitã prin Parlament de cãtre P.N.Þ.C.D.? Domnului Dan Grigore, distinsul om de culturã, care reprezintã Guvernul P.N.Þ.C.D.? Cãruia dintre aceºti oameni i-o fi dat telefon domnul prim-ministru? Sau, poate, domnului Sotir Panaite Garagaþã, tot Guvernul P.N.Þ.C.D.? Sau domnului ªerban Andrei Pretor? Sau Attila Gaspari?
Din salã
#76604Ralu Filip.
Ion Solcanu
#76635## **Domnul Ion Solcanu:**
Deci noi nu avem decât doi reprezentanþi în acest organism, autoritate publicã independentã, ºi ale cãror voturi nu puteau fi decisive.
Am þinut sã fac aceastã precizare cu atât mai mult cu cât, repet, este vorba de o decizie a unei autoritãþi independente care funcþioneazã dupã o lege adoptatã de Parlamentul României în iunie 2002, lege care a fost supervizatã de Comunitatea Europeanã ºi care este în acord cu standardele europene.
Sã aºteptãm decizia justiþiei ºi, indiferent care ar fi aceastã decizie, trebuie sã o respectãm.
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**
Ion Solcanu
#77246**:**
Drept la replicã.
Are cuvântul domnul senator Triþã Fãniþã. Nu v-a pomenit numele.
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**
Nici domnul Pãunescu nu a avut numele pomenit. S-a suprimat dreptul la replicã?
NuÉ Domnule senator, ºtiþi foarte bine.
Ne ducem la culcare.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
ªtiþi foarte bine. Va avea drept la replicã domnul senator Pãunescu, pentru cã i s-a pomenit numele. Aveþi cuvântul, domnule senator Triþã Fãniþã. Stimaþi colegiÉ
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**
**:**
Pãunescu a pomenit numele meu.
Vã rog.
Aveþi cuvântul, domnule senator Triþã Fãniþã. Vã ascultãm, domnule senator.
Îmi pare rãu cã intru într-o discuþie contradictorie cu domnul profesor Otiman, dar sunt obligat sã o fac pentru cã datele prezentate în faþa dumneavoastrã sunt total ireale. De aceea, atunci când a terminat, mi-am permis sã-i atrag atenþia cã sunt date din operative vechi ale Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor. Am ieºit din salã, am dat un telefon la minister, am luat datele recente ºi vreau sã vã spun cã, faþã de cât aþi anunþat dumneavoastrã, 100.000 ha de floarea-soarelui recoltatã,
avem pânã sâmbãtã seara 580.000 tone, ceea ce înseamnã 66%.
Producþia medie nu e de 1.000 kg, ci de 1.142 kg la hectar.
În legãturã cu pregãtirea terenului. În declaraþia dumneavoastrã doreaþi sã trageþi un grav semnal de alarmã, eu zic cã mai degrabã este de panicã. Faþã de 2.400.000 de hectare program de pregãtire a terenului s-a realizat 1.800.000 tone, adicã 61%.
Din salã
#78998De hectare, nu?
Hectare, pardon. Aþi afirmat cã s-au vândut numai 500.000 tone de grâu. Din producþia de 4.382.000 tone s-au vândut 2.093.000 tone, care este depozitat în depozitele COMCEREAL ºi CEREALCOM, în depozitele morilor, precum ºi în cele ale unor procesori.
Iatã cã, deºi în agriculturã avem încã multe de fãcut Ñ ºi dumneavoastrã le ºtiþi ca ºi noi Ñ, a deforma lucrurile ºi a prezenta datele false, mi se pare cã este o treabã care nu este corectã.
Vã mulþumesc.
Drept la replicã, domnul senator Adrian Pãunescu. Aveþi un minut ºi jumãtate la dispoziþie.
## **Domnul Adrian Pãunescu:**
Îmi pare rãu cã a plecat domnul preºedinte al Partidului România Mare, pentru cã aveam de nuanþat ºi ceva ce a spus dumnealui în legãturã cu mine. Mi-a spus cã nu pot fi jumãtate cu adevãrul ºi jumãtate cu partidul de guvernãmânt. Dar dumnealui nu a demonstrat cã a intervenit P.S.D. contra OTV. Este imposibil sã spui aºa ceva, pentru cã nu ai nici un fel de date Ñ ºi nimeni nu are! Ñ acestea sunt presupuneri: cã a dat cineva telefonÉ Iar C.N.A., fãrã îndoialã, nu este organul de lucru al P.S.D. Este pãcat sã lansãm lucruri care nu se confirmã.
Pot fi jumãtate aºa ºi jumãtate aºa la o despãrþire cu pick-hammer-ul. Dupã cum spunea dumnealui cã i-ar trebui ca sã se circumcidã.
Din salã
#80389Cu drujba.
ɺi spun acestea Ñ cu toatã drujbaÉ cu toatã drujba Ñ pentru tãria ºi dimensiunile aduse de dumnealui în discuþie.
În legãturã cu ceea ce a spus domnul senator Frunda, cã a apãrut în ”Monitorul OficialÒ.
Domnule Frunda, uite, suntem aici în faþa opiniei publice ºi a Senatului. Aduceþi dumneavoastrã acea dovadã. Eu vã spun aºa: sunt 18,2 maghiari la Sighiºoara ºi au fost 19,6. Aici, la virgulã, 6, aº putea greºi, dar nicãieri nu a apãrut aºa ceva: 21,2. A apãrut altceva. Cã Sighiºoara, printr-un act de bunãvoinþã al cuiva, care nu se justificã, poate sau trebuie sã aibã inscripþionare bilingvã, ceea ce nu înseamnã cã un act guvernamental de înþelegere faþã de U.D.M.R. trebuie luat ca îndeplinirea a unei cifre pe care a stabilit-o o lege: 20%!
Aºadar, dacã dumneavoastrã dovediþi cã a apãrut în ”Monitorul OficialÒ cã sunt 21,2, cum aþi spus, îmi voi cere iertare, public, de la dumneavoastrã! Eventual ºi în limba maghiarã. Sub cuvânt de onoare.
Eu cred cã lucrurile acestea trebuie lãmurite o datã, bãrbãteºte, cavalereºte, ca sã nu mai fim în situaþia de a colporta ºi a lãsa lucrurile ”în coadã de peºte sau de pãunÒ.
Repet, nicãieri nu a apãrut 21,2, iar 18,2 pe la noi pe stradã este o cifrã sub 20, pânã acum, pânã la hotãrârea contrarie, pe care o puteþi dumneavoastrã lua.
Iar la Mediaº, vã rog, de asemenea, sã vã interesaþi dacã este firesc sã fie scris în 3 limbi ºi una dintre inscripþionãri sã fie în maghiarã, pentru cã aºa au hotãrât niºte consilieri. Tot printr-un gest de bunãvoinþã care nu se justificã.
În legãturã cu lucrurile grave pe care le-aþi spus despre faptul cã nu s-ar fi petrecut fenomenul de deromânizare, atâta cât erau români acolo, în judeþele Harghita ºi Covasna, de asemenea, sub cuvânt de onoare, vã þin la dispoziþie Ñ ºi voi veni cu aceste documente ºi în Senat, le voi publica ºi în ”FlacãraÒ mea Ñ documentele privitoare la fenomenele de gravã învrãjbire pe care le-au reprezentat atacurile la adresa românilor, dar, mai mult decât atât, înþelegerea dumneavoastrã Ñ pe care nu mi-o explic Ñ faþã de aceste atacuri.
Sunt 12 ani de atunci ºi era momentul sã vã detaºaþi de aceste acte barbare, criminale împotriva românilor. Nu puteþi justifica prin faptul cã un om a fost primar, nebunia cã i s-a ars averea, a fost dat afarã din localitate ºi aºa mai departe. Au fost ºi primari maghiari, au fost ºi lideri maghiari care au ajuns Ñ unii Ñ la nivelul Biroului politic al C.C. al P.C.R. din România. I-a urmãrit cineva? I-a gonit? Nu se poate pune problema etnic aºa cum o faceþi dumneavoastrã, apãrând niºte asasini, numai pentru cã sunt maghiari.
Din salã
#83386## Criminalii!
## **Domnul Adrian Pãunescu:**
## Criminalii!
## Domnule coleg,
Sunteþi un om prea inteligent ºi prea comprehensiv ca sã vã lipiþi de aceastã imagine ºovinã, care nu e bunã. Repet, nu eu voi avea de justificat ceea ce s-a întâmplat acolo, ci dumneavoastrã, deoarece vã solidarizaþi ºi acum, dupã 12 ani, cu aceastã cauzã nedreaptã: izgonirea românilor din Harghita ºi Covasna, teritorii care sunt ale României ºi sunt, aºadar, ale oricãror cetãþeni români, indiferent de naþionalitate. Cine a fãcut, deci, purificarea etnicã?
Aºa cum eu nu voi îngãdui niciodatã nimãnui sã atace pe cineva cã este maghiar ºi trãieºte, sã zicem, în
Dolj sau în Galaþi, aºa nici dumneavoastrã nu aveþi dreptul sã proteguiþi ceea ce a fost o operã criminalã de deromânizare a acelor teritorii româneºti.
Din salã
#84223## **Din salã:**
Bravo!!
Vã rog. Domnul senator Frunda.
## **Domnul Frunda Gyšrgy:**
Vã mulþumesc cã îmi acordaþi ºi mie dreptul la replicã ºi voi rãspunde, în primul rând, la susþinerea cavalereascã a domnului senator Pãunescu în oferta pe care mi-a fãcut-o, dacã voi prezenta ”Monitorul OficialÒ.
Îmi pare rãu cã nu este aici domnul ministru Cozmâncã, care ar fi putut confirma acest lucru.
## **Domnul Adrian Pãunescu**
**:**
Nu este în ”Monitorul OficialÒ.
Dacã îmi spuneþi ºi în ungureºte poate vã ºi cred. O datã cu apariþia acestei Legi nr. 215/2001, potrivit normelor de aplicare, a apãrut o anexã în ”Monitorul Oficial al RomânieiÒ care a publicat toate localitãþile din România în care existã minoritãþi într-un procentaj mai mare de 20. Printre localitãþile înºirate în ordine alfabeticã a fost ºi Sighiºoara. Acest lucru vã stã la dispoziþie în ”Monitorul OficialÒ, deci aºtept scuzele dumneavoastrã, ca sã nu lãsãm lucrurile, cum aþi spus dumneavoastrã, ”în coadã de peºte sau de pãunÒ, cu menþiunea cã se întâmplã în viaþã ca pãunul sã fie peºtele ºi peºtele sã fie pãun.
Eu recunosc dreptul oricãrui coleg de al meu de a-ºi susþine propria pãrere în Senat. Nu sunt de acord Ñ ºi trebuie cu toþii sã luptãm împotriva acestui lucru Ñ ca unul dintre noi sã-i interzicã sau sã-i pretindã celuilalt sã nu spunã ceva.
Trebuie sã-i spun domnului senator Pãunescu Ñ ºi aici se aflã ºi domnul senator Nicolaescu din P.S.D., care este din Târgu-Mureº Ñ cã în martie 1990, când oameni simpli de la þarã au fost induºi în eroare ºi aduºi de securiºti la Târgu-Mureº, oamenii care au fost omorâþi au fost de naþionalitate maghiarã. Mortul nu are naþionalitate.
Din salã
#85993Cofariu!
Dar ei au fost unguri, ºi o spun cu tristeþe. Nu sunt apãrãtorul cauzelor nedrepte ºi cred cã nici unul dintre dumneavoastrã nu poate susþine cã în 12 ani m-aþi auzit vreodatã susþinând vreo nedreptate. Poate am greºit, cu bunã-credinþã, nefiind de pãrerea majoritãþii, dar faptele sunt fapte. Vã pot da nume, domnule Pãunescu.
Este bine sã hotãrâm lucrurile raþional, ºi eu când pun aceste lucruri la punct spun adevãrul, nu o spun revanºard, pentru ca sã fie pedepsit cel care i-a instigat la urã naþionalã pe oamenii aceia simpli, care i-a îmbãtat, le-a dat în mânã baltagul, sapa ºi cuþitul ºi au omorât oameni la Târgu-Mureº. Fac acest lucru ca sã nu se mai repete. Fac acest lucru pentru ca oameni care au fost condamnaþi pe nedrept sã nu mai fie condamnaþi în aceastã þarã pe nedrept, iar faptul cã anumite consilii locale, cum este cel din Sibiu, de exemplu, sã vã dau numai un oraº în plus, unde denumirea oraºului este scrisã în limba românã ºi în limba germanã, cu toate cã germanii nu reprezintã nici 1% în oraº, cred cã nu este altceva decât un gest de europenism.
Eu am propus Ñ ºi cred cã eram colegi atunci, domnule Pãunescu, poate vã amintiþi Ñ în 1992, ca la Braºov, oraº simbolic al României, ºi pentru a nu se mai face niciodatã afirmaþia asta, vã rog sã reþineþi, doamnelor ºi domnilor senatori, U.D.M.R. nu a cerut niciodatã modificarea frontierelor României. U.D.M.R. recunoaºte suveranitatea ºi independenþa României. U.D.M.R. este pentru integrarea în NATO ºi pentru aplicarea principiului suveranitãþii partajate. Deci nu ne atacaþi cu lucruri pe care nu le-am spus niciodatã. Dar aceasta nu înseamnã cã la Mediaº, la Sibiu Ñ Hermannstadt Ñ sau la Braºov Ñ Kronstadt Ñ sã nu scriem numele ºi în germanã, pentru a respecta o istorie trecutã care îmbogãþeºte cultura acestei þãri, care este ºi a mea, ca ºi a dumneavoastrã.
Dacã dumneavoastrã cereþi ca noi sã nu atacãm, atunci nu vã folosiþiÉ
Domnule senator, vã rog eu sã încheiaþi. Sunteþi la un drept la replicã.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte, pentru cã sunteþi echidistant ca întotdeauna.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Acelaºi timp am dat ºi domnului Pãunescu ºi dumneavoastrã. Nu am dat mai mult.
Oprim aici. Stimaþi colegi, mai avem ºi puþinã treabã.
## **Domnul Adrian Pãunescu**
**:**
Drept la replicã.
din zona respectivã, care au venit sã-i ajute pe cei din Târgu-Mureº sã facã dreptate.
De altfel, totul s-a desfãºurat în centrul oraºului, problema este lãmuritã de mult, ºi, probabil, va veni momentul când o vom lãmuri mai clar.
Vã mulþumesc. Domnul senator Otiman.
Mulþumesc, domnule preºedinte.
Nu doresc sã intru într-o polemicã cu domnul senator Triþã Fãniþã, dar, oricum, mã vãd obligat sã fac o reparaþie la acuzaþia pe care mi-a adus-o, cã doresc sã dezinformez ºi sã creez panicã.
Dumnealui, care lucreazã de mai bine de o jumãtate de secol în agriculturã, cred cã nu se bazeazã pe situaþiile operative, care ºtim cât de triumfaliste sunt uneori, câte floricele se adaugã acolo. Dumnealui are un ochi prea bine format, încât, atunci când urmãreºte un fenomen din agriculturã, poate sã-ºi dea seama.
Eu am afirmat ºi continui sã afirm cã situaþia este dramaticã. Am încercat sã trag un semnal de alarmã, nu am fãcut declaraþie politicã. Dacã aþi observat, nu am fãcut nici un fel de referire politicã, tocmai pentru a evita o interpretare de acest gen, dar cred cã în cazul în care noi suntem mulþumiþi de faptul cã în peste jumãtate dintre judeþele þãrii producþia medie de grâu a fost sub 1.000 de kg, cã în multe judeþe producþia de floarea-soarelui este sub 500 de kg Ñ statisticile vorbesc în acest sens ºi aici avem o oarecare nedumerire ºi o neîncredere în raportãri Ñ, atunci nu avem decât sã aplaudãm ºi sã considerãm cã treaba este bunã ºi putem sã aºteptãm rezultate în anul viitor, aºa cum, probabil, unii îºi imagineazã.
Mulþumesc.
Da. Vã propun sã ne oprim aici. Eu nu vreau sã intrãm pe subiectul acesta Ñ agricultura. Domnul Otiman este prea priceput, factorii climatici sunt factori climatici, deci hai sã terminãm cu acuzele astea, care nu au în spateÉ
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Aþi pomenit numele domnului senator?
**Din salã**
**:**
DaÉ de 3 ori.
## **Domnul Ioan Nicolaescu:**
Nu aº fi vrut sã iau cuvântul, dar am participat la Sighiºoara, la hotãrârea respectivã pe care consilierii au luat-o. Într-adevãr, cifra este de 18,2, ºi consilierii, prin vot, au adoptat Ñ sã zicem Ñ aceastã hotãrâre de a afiºa în douã limbi.
În legãturã cu cealaltã problemã, a fost dezbãtutã suficient de mult pentru a nu mai insista. Nu este vorba aici de mobilizarea de cãtre Securitate, este vorba Ñ cred cã ºtiþi Ñ de problema cu separarea ºcolilor, cu blocarea, sã spunem, la consiliul judeþean a prefectului ºi aºa mai departe, la vremea respectivã, ºi o replicã a românilor
## **Domnul Pãun-Ion Otiman**
**:**
Nu am acuzat pe nimeni, domnule preºedinte.
E o situaþie prin care trece România, nu de acum, de 3Ð4 ani.
Stimaþi colegi, aveþi în faþã programul de lucru al Senatului pentru perioada 23Ð28 septembrie, deci pentru sãptãmâna viitoare. Un program normal: luni Ñ zi de plen, joi Ñ zi de plen, marþi ºi miercuri Ñ activitate în comisii, vineri ºi sâmbãtã Ñ activitate în circumscripþiile electorale.
Dacã aveþi obiecþii? Dacã nu, vã rog sã votaþi programul de lucru pentru sãptãmâna viitoare. Ordinea de zi va cuprinde proiectele de lege la care vom face rapoarte în aceastã sãptãmânã.
S-a aprobat cu 91 de voturi pentru, un vot împotrivã, nici o abþinere. Pentru exercitarea de cãtre parlamentari a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale, în conformitate cu Legea nr. 47/1992, menþionez urmãtoarele legi:
Ð Legea privind casele de ajutor reciproc ale pensionarilor;
Ð Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 68/2002 pentru modificarea ºi completarea Legii cetãþeniei române nr. 21/1991;
Ð Legea pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 129/2001 privind înfiinþarea Institutului Teologic Romano-Catolic din Bucureºti;
Ð Legea pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 130/2001 privind înfiinþarea Universitãþii ”EmanuelÒ din Oradea;
Ð Legea privind economisirea ºi creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ.
Deci la aceste legi se poate trece la sesizarea Curþii Constituþionale.
Stimaþi colegi, constituim trei comisii de mediere:
Ð la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 58/2002 privind modificarea ºi completarea unor dispoziþii din Codul penal referitoare la infracþiuni contra demnitãþii ºi infracþiuni contra autoritãþii, precum ºi a unor dispoziþii din Codul de procedurã penalã.
Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), trei propuneri.
Propunem pe domnii senatori Predescu Ion, Opriº Octavian ºi Iorgovan Antonie.
Mulþumesc.
Grupul parlamentar P.R.M., douã propuneri.
Sunt propuºi domnii senatori Viorel Dumitrescu ºi Aron Belaºcu.
Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.
Domnul senator Popa Nicolae-Vlad.
Domnul senator Popa. Mulþumesc. Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere.
Domnul senator Eckstein-Kov‡cs PŽter.
Mulþumesc.
Dacã sunt obiecþii? Vã rog sã votaþi.
S-a aprobat aceastã comisie de mediere cu 94 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 3 abþineri.
Ð la proiectul Legii partidelor politice.
Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), trei propuneri.
Propunem pe domnii senatori Predescu Ion, Opriº Octavian ºi Iorgovan Antonie.
Grupul parlamentar P.R.M., douã propuneri.
Domnii senatori Viorel Dumitrescu ºi Aron Belaºcu.
Grupul parlamentar al Partidului Democrat, o propunere.
Domnul senator Petre Roman.
Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România, o propunere.
Domnul senator Pusk‡s Valentin-Zoltan.
Vã mulþumesc. Sunt obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi. S-a aprobat cu 94 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri.
Ð comisia de mediere la proiectul de Lege privind transportul în regim de taxi ºi în regim de închiriere.
Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), patru propuneri.
Propunem pe domnii senatori Novolan Traian, Seche Ion, Dinu Marin ºi Bãdulescu Doru-Laurian.
Grupul parlamentar P.R.M., o propunere.
Domnul senator Constantin Bîciu.
Grupul parlamentar al Partidului Democrat, o propunere.
Domnul senator Iuliu Pãcurariu.
Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, o propunere.
Popa Nicolae-Vlad.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
## Vã mulþumesc.
Sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi propunerile pentru comisia de mediere.
S-a aprobat cu 96 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 3 abþineri.
Trecem la urmãtorul punct din ordinea de zi: raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor aflate în divergenþã la proiectul de Lege privind organizarea ºi funcþionarea Agenþiei Naþionale de Presã ”RompresÒ.
Stimaþi colegi, aveþi textul în faþã.
Din partea Comisiei pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã, dacã va fi nevoie pentru unele explicaþii... Cine a participat? Domnii senatori: Grigore Zanc, Ion Solcanu, Nora Cecilia Rebreanu, Mihai Ungheanu... Îl avem lângã noi, deci...
Legat de titlul legii, comisia de mediere, în unanimitate, a mers pe textul Camerei Deputaþilor. Acelaºi lucru la art. 1. Deci numãrul curent 2... Nu, scuzaþi-mã. La numãrul curent 1 Ñ titlu Ñ textul Camerei Deputaþilor.
Sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.
S-a aprobat cu 83 de voturi pentru, 13 voturi împotrivã ºi o abþinere.
La numãrul curent 2, art. 1 alin. 1 ºi 2 Ñ text comun.
Acelaºi lucru la numãrul curent 3, cu referire la art. 2 Ñ text comun, propus, în unanimitate, de comisia de mediere.
Sunt obiecþii?
## **Domnul Eugen Marius Constantinescu**
**:**
Da.
Vã rog.
Mulþumesc, domnule preºedinte. Cred cã ne aflãm cel puþin în faþa unei...
## Scuzaþi-mã!
E posibil sã se închidã mobilul acesta care sunã?
Probabil cã nu este în salã posesorul.
Vã rog, vã ascult.
Deci ne aflãm în faþa unei hotãrâri care, cel puþin din punctul meu de vedere, ºi nu numai al meu, este oarecum ciudatã. Nu ºtiu cine ºi ce are împotriva denumirii ”Agenþia Românã de PresãÒ, din care provine prescurtarea AGERPRES, ºi nu ºtiu cum s-a ajuns ca în comisia de mediere Ñ probabil cã acolo au fost foarte puþini dintre cei care lucreazã în presã ºi care cunosc aceste lucruri despre presã Ñ, s-a ajuns la textul comun, care revine la o denumire deloc propice pentru Agenþia Românã de Presã.
Dacã vom adopta textul comun propus de comisia de mediere, propun o modificare: sã scriem cu doi ”rÒ. Cel puþin, sã ºtim despre ce este vorba.
Domnul senator Adrian Pãunescu.
## Domnule preºedinte,
## Domnilor colegi,
Sunt autorul propunerii ca numele ROMPRES sã fie pãrãsit ºi sã revenim ori la numele consacrat internaþional ºi naþional Ñ AGERPRES, ori la formula ROMÂNIA PRES.
Nu este, în nici un fel, acoperitoare a unei realitãþi de aceastã naturã denumirea de ROMPRES. Este lumea plinã, Europa, mai cu seamã, de aceastã prezenþã a rromului, ca... mã rog, în calitãþile pe care le cunoaºtem. Nu vreau sã insist. De ce trebuie sã ne...? Sigur cã e de discutat dacã e bine cã s-a luat rãdãcina numelui þãrii ºi s-a dat unei etnii, dar, mã rog, acum este, poate, prea târziu, dar putem sã nu lãsãm aceastã eroare. ROMPRES este presa rromilor. Eu am propus ori AGERPRES, ori ROMÂNIA PRES. Dacã se considerã cã o conotaþie politicã spre ceea ce a fost nu ne-ar avantaja, mãcar sã fie ROMÂNIA PRES. Nu are nici un sens, când este în puterile noastre, sã acceptãm o eroare.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
## Stimate coleg,
Dumneavoastrã sunteþi ºi preºedintele Comisiei pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã. A existat comisie de mediere. Au fost 7 senatori, 7 deputaþi. Toþi 14 au votat acest lucru. Deci, vã rog foarte mult. Acolo ar fi trebuit sã ridice toate problemele acestea, acolo ar fi trebuit sã discute. Deci ni se propune, cu unanimitatea celor 14, aceastã formulã din textul comun. Sigur, ºi dupã procedurã...
Dacã mai sunt luãri de cuvânt pe aceastã problemã, vã ascult cu mare plãcere, dar sunt obligat sã
Vot · Amânat
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru sãptãmâna 23Ð28 septembrie a.c.
Din salã
#99986Nu. Votãm raportul.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Deci, stimaþi colegi,
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru sãptãmâna 23Ð28 septembrie a.c.
La art. 2...
Din salã
#100273Listã!
Aþi avut oameni în comisia de mediere. Dacã liderul de grup este aici... Unde este?
Poftim?... Aþi spus text Senat, adicã eliminat...
Da...
Din salã
#100572Este secretarul.
Liderul de grup am spus. La numãrul curent 3, art. 2 Ñ text comun.
Sunt obiecþii? Vã rog sã votaþi.
- 69 de voturi pentru, 21 împotrivã, o abþinere. S-a
- aprobat.
La numãrul curent 4, art. 3 alin. 1 Ñ text Camera Deputaþilor, votat în unanimitate de comisia de mediere. Sunt obiecþii? Vã rog sã votaþi.
- S-a aprobat cu 66 de voturi pentru, 31 împotrivã, o
- abþinere.
Tot la numãrul curent 4, alineatele 2 ºi 3 Ñ text Senat. Nu este nevoie sã votãm.
La numãrul curent 5, numãrul curent 6, numãrul curent 7 Ñ în unanimitate, ni se propun textele de la Camera Deputaþilor.
Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.
- S-a aprobat cu 71 de voturi pentru, 26 împotrivã, o
- abþinere.
- La numãrul curent 8 Ñ cu referire la art. 6 în vari-
- anta Senatului, respectiv art. 7, în varianta Camerei Deputaþilor Ñ ca ºi la numãrul curent 9, ni se propune de cãtre comisia de mediere, în unanimitate, text comun.
- Sunt obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.
- S-a aprobat cu 71 de voturi, 19 voturi împotrivã,
- 6 abþineri.
La numãrul curent 10 Ñ text Camera Deputaþilor, de asemenea, votat în unanimitate.
- Sunt obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.
Aprobat cu 73 de voturi pentru, 19 împotrivã, 6 abþineri.
La numãrul curent 11, cu referire la art. 10, s-a mers pe textul Senatului.
La numãrul curent 12, comisia ne propune un text comun, cu 10 voturi pentru ºi un vot împotrivã.
- Dacã sunt obiecþii la textul comun? Nu sunt. Vã rog
- sã votaþi.
- S-a aprobat cu 73 de voturi pentru, 19 voturi împo-
- trivã, 5 abþineri.
La numãrul curent 13, cu referire la art. 11 Ñ text Camera Deputaþilor. Reþineþi, numai la art. 11 alin. 1 lit. a), b), c), d), e), g), h), i)...
Lit. f) este al deputaþilor...
Scuzaþi-mã... Deci, tot textul lit. h), g), j), text Senat, pânã la final... Deci, numai...
Nu, lit. f) este al deputaþilor...
Deci totul e text Senat, afarã de alin. 1 unde apare ROMPRES în loc de AGERPRES...
ªi lit. f)...
Obiecþii?
Lit. f) este a Camerei Deputaþilor...
Da. Lit. f), Camera Deputaþilor...
Sunt obiecþii? Deci formularea care s-a dat la acest punct 13...
Vã rog sã votaþi, textele propuse de cãtre comisia de mediere.
Aprobat cu 70 de voturi pentru, 24 voturi împotrivã ºi 4 abþineri.
La numãrul curent 14, cu referire la art. 13, în varianta Senat, se propune text comun atât la alin. 1, cât ºi la alin. 2, iar la alin. 3 text Senat.
Dacã sunt observaþii? Nu sunt.
Vã rog sã votaþi.
- S-a votat cu 69 de voturi pentru, 29 de voturi împo-
- trivã, douã abþineri.
La numãrul curent 15, cu referire la art. 13, deci, variantã Senat.
La numãrul curent 16, variantã Senat.
Numãrul curent 17, la fel, deci nu e nevoie sã votãm. Numãrul curent 18, la fel.
Numerele curente 19, 20 ºi 21, de asemenea, text Senat.
Numãrul curent 22, Senat, 23 la fel, 24 la fel.
La numãrul curent 25 ni se propune numai schimbarea la alin. 1, în loc de AGERPRES este o altã formulare. Text comun... la alin. 1, la alin. 2, 3, 4 Ñ textul Senatului.
Dacã sunt obiecþiuni la numãrul curent 25? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.
- S-a votat cu 74 de voturi pentru, 21 de voturi împo-
- trivã, 3 abþineri.
La numãrul curent 26, cu referire la art. 17, în varianta Senatului, avem text comun la lit. b) ºi lit. c)... Scuzaþi-mã... Avem alin. 1 text Senat...
ªi lit. b)...
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Pentru lit. b) Ñ text comun al Camerei Deputaþilor, lit. d) text Senat, lit. a), text comun votat în unanimitate. Urmãriþi, vã rog, pânã la capãt, varianta Senatului... lit. d), e)... La lit. f) text comun cu votul unanimitãþii
20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 130/27.IX.2002
comisiei, la lit. g), variantã Senat, lit. g), h), i) ºi c) la fel, pânã la final, text Senat. La acest numãr curent 26, dacã aveþi vreo obiecþie, vizavi de propunerea comisiei de mediere? Nu.
Vã rog sã votaþi.
Votat cu 70 de voturi pentru, 17 voturi împotrivã ºi douã abþineri.
Numãrul curent 27 alin. 1, text comun. Alin. 2, de asemenea, text comun. Alin. 3, text Senat, nu e nevoie sã-l votãm.
Dacã sunt obiecþii la aceastã propunere a comisiei. Nu sunt.
Vã rog sã votaþi.
- S-a aprobat cu 67 de voturi pentru, 17 voturi împo-
- trivã ºi douã abþineri.
La numãrul curent 28, cu referire la art. 19, un articol nou introdus de Senat.
Ni se propune un text comun la alin. 1. La alin. 2 ºi alin. 3 avem text Senat.
Dacã sunt observaþii? Nu sunt.
Vã rog sã votaþi.
S-a aprobat cu 69 de voturi pentru, 14 voturi împotrivã ºi 4 abþineri.
Numãrul curent 29, s-a mers, în totalitate, pe text comun.
Sunt observaþii? Nu sunt.
Vã rog sã votaþi.
- S-a aprobat cu 79 de voturi pentru, 19 voturi împo-
- trivã ºi 4 abþineri.
Numãrul curent 30, cu referire la art. 21, varianta Senatului, ni se propune alin. 1 text Senat... Lit. a), text comun, lit. b) Ñ varianta Senatului, eliminare... Introducerea lit. b) Ñ text comun propus, lit. c) Ñ text Senat, lit. d), respectiv lit. g) Ñ text comun... Lit. d), text Senat, lit. e), text Senat, pânã la final... ºi text comun lit. f)...
Dacã la aceastã poziþie 31, numãr curent 31, aveþi obiecþii, faþã de propunerea comisiei de mediere?
Nu. Vã rog sã votaþi.
- S-a aprobat cu 74 de voturi pentru, 19 voturi împo-
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru sãptãmâna 23Ð28 septembrie a.c.
- trivã ºi 5 abþineri.
Stimaþi colegi,
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru sãptãmâna 23Ð28 septembrie a.c.
- împotrivã, nici o abþinere. Vã mulþumesc.
Trecem la proiectul de Lege privind acceptarea de cãtre România a amendamentelor la Codul internaþional de management pentru exploatarea în siguranþã a navelor ºi pentru prevenirea poluãrii (Codul internaþional de management al siguranþei Ñ Codul I.S.M.), adoptate de cãtre Organizaþia Maritimã Internaþionalã prin Rezoluþia M.S.C. 104(73) din 5 decembrie 2000 ºi pentru modificarea Legii nr. 85/1997 privind acceptarea de cãtre România a Codului internaþional de management pentru exploatarea în siguranþã a navelor ºi pentru prevenirea poluãrii (Codul internaþional de management al siguranþei Ñ Codul I.S.M.), adoptat de cãtre Organizaþia Maritimã Internaþionalã prin Rezoluþia A.741(18) din 4 noiembrie 1993.
Comisia economicã, domnul senator Novolan Traian. Domnule secretar de stat, câteva cuvinte despre...
## **Domnul Tudor Florescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei_ **:**
Vã mulþumesc, domnule preºedinte,
Ca membru al organizaþiei, România a acceptat toate amendamentele aduse în anul 1997, a acceptat prin Legea nr. 85/1997 Codul internaþional de management pentru exploatarea în siguranþã a navelor ºi pentru prevenirea poluãrii, Codul I.S.M. Scopul Codului I.S.M. este asigurarea unui standard internaþional pentru managementul siguranþei exploatãrii navelor ºi prevenirea poluãrii mediului marin.
Codul I.S.M. a fost amendat prin traducere la a 73-a sesiuni care a avut loc la Londra. Pentru preluarea acestor amendamente a fost elaborat proiectul de lege pe care îl supunem aprobãrii dumneavoastrã.
Menþionãm cã suntem de acord cu amendamentul propus de comisie.
Mulþumesc.
Domnul senator Traian Novolan, din partea comisiei.
Domnule preºedinte, stimaþi colegi,
În vederea armonizãrii cu prevederile Legii nr. 412/2002, în raport am propus modificarea în consecinþã a textului, respectiv înlocuirea pe tot parcursul legii a sintagmei ”inspectoratul naval al navigaþiei civileÒ cu sintagma ”autoritatea navalã românãÒ.
Ca atare, propunem plenului Senatului adoptarea proiectului de lege cu amendamentul de mai sus. Vã mulþumesc.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Vã mulþumesc. Dezbateri generale, luãri de cuvânt?
Stimaþi colegi, avem un singur amendament propus de comisie care corespunde noilor reglementãri aprobate tot de noi prin lege. În locul ”inspectoratului navigaþiei civileÒ sintagma ”autoritatea navalã românãÒ.
Deci în contextul legii, peste tot, sã introducem aceastã denumire.
Dacã nu sunt luãri de cuvânt,
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru sãptãmâna 23Ð28 septembrie a.c.
Supun acum votului dumneavoastrã proiectul de lege, în formula primitã de la Camera Deputaþilor, cu amendamentul pe care l-aþi votat anterior.
Vã rog sã votaþi.
S-a aprobat cu 92 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi o abþinere.
Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 51/2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare dintre Guvernul României ºi Comisia Europeanã referitor la Programul naþional PHARE 2001 (RO 0104ÑRO 0109), semnat la Bucureºti la 4 decembrie 2001.
Da, ministerul este.
Domnul ªtefan Viorel, din partea comisiei, este. Vã ascultãm doamna secretar de stat.
## **Doamna Maria Crivineanu Ñ** _secretar de stat_
_în Ministerul Integrãrii Europene_ **:**
Sunt Maria Crivineanu, secretar de stat în Ministerul Integrãrii Europene.
Programul naþional PHARE 2001 prevede acordarea unei asistenþe în valoare de 248,89 milioane euro pentru acest an financiar, 2001, care are ca scop ajutarea, asistarea
României pentru îndeplinirea criteriilor politice ºi economice de aderare, întãrirea capacitãþii administrative, îndeplinirea obligaþiilor care decurg din preluarea acquis-ului comunitar ºi coeziunea economicã ºi socialã.
Întregul buget PHARE, de 248,89 milioane euro, se împarte în ºase subprograme, care sunt: criteriile politice, criteriile economice, consolidarea capacitãþii administrative, îndeplinirea obligaþiilor din acquis, coeziunea economicã ºi socialã, programe comunitare, deci participarea României la programe comunitare ºi agenþii europene.
Perioada de contractare, prevãzutã în memorandum, expirã la 30 noiembrie 2003, iar cea de efectuare a plãþilor la 30 noiembrie 2004.
Bineînþeles cã aceastã asistenþã financiarã presupune pentru procurarea de echipamente ºi efectuarea de lucrãri cofinanþare naþionalã care este prevãzutã în bugetele autoritãþilor ºi agenþiilor de implementare.
Vã mulþumesc.
Domnule preºedinte ªtefan Viorel, raportul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.
Domnule preºedinte, comisia noastrã, cu precizarea cã a primit aviz favorabil de la Comisia pentru politicã externã, propune spre dezbatere ºi adoptare proiectul de lege în forma prezentatã, fãrã amendamente. Vã mulþumesc.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Vã mulþumesc foarte mult. Dezbateri generale, luãri de cuvânt? Stimaþi colegi, Nu avem amendamente.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru sãptãmâna 23Ð28 septembrie a.c.
- 3 abþineri.
Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 100/2002 pentru ratificarea Addendumului, semnat la Bucureºti la 24 iulie 2002, la Acordul dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Moldova referitor la împrumutul pe termen lung, în valoare de 20 miliarde lei, semnat la Bucureºti la 1 septembrie 1994, modificat prin Addendumul semnat la Bucureºti la 17 ianuarie 2000.
Doamna secretar de stat Manolescu, foarte pe scurt, vã ascultãm.
**Doamna Maria Manolescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Finanþelor Publice_ **:**
Mulþumesc, domnule preºedinte.
Datoritã dificultãþilor financiare prin care trece bugetul de stat al Republicii Moldova, s-a convenit încheierea unui nou addendum la Acordul dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Moldova prin care rambursarea împrumutului se va efectua în numerar, conform unui grafic stabilit pentru anii 2003Ð2005, iar suma aferentã tranºelor de platã, cu termenele scadente în 2001Ð2002 sã fie folosite de cãtre Guvernul Republicii Moldova pentru plata retransmisiei Programului 1 al Societãþii Române de Televiziune pe teritoriul Republicii Moldova.
Comisia de specialitate a Senatului a întocmit raport de adoptare fãrã amendamente, iar Ministerul Finanþelor Publice susþine ºi propune adoptarea proiectului de lege, în forma aprobatã de comisie, fãrã amendamente. Vã mulþumesc.
O singurã întrebare, domnule vicepreºedinte, aveþi avizul favorabil al Guvernului?
Avem avizul favorabil, cu o singurã observaþie pe care suntem dispuºi sã o acceptãm.
Domnul senator Viorel ªtefan.
Vã mulþumesc.
Domnul preºedinte ªtefan Viorel prezentaþi raportul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.
Domnule preºedinte,
Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci propune dezbaterea ºi adoptarea proiectului în forma prezentatã, fãrã amendamente.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Vã mulþumesc.
Dezbateri generale, luãri de cuvânt?
Nu sunt.
Stimaþi colegi,
Neavând amendamente,
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru sãptãmâna 23Ð28 septembrie a.c.
Trecem la propunerea legislativã privind protecþia, promovarea ºi asigurarea accesului liber la cultura scrisã. Iniþiativã legislativã.
Domnul senator Grigore Zanc, vã ascultãm.
Din partea Comisiei pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã, tot domnul senator Grigore Zanc.
Da, tot eu.
Vã ascultãm.
## Domnule preºedinte,
Stimaþi colegi,
Propunerea de Lege pentru protecþia, promovarea ºi asigurarea accesului liber la cultura scrisã a fost trecutã prin comisie, iar de observaþiile de la Guvern am þinut seama ºi au fost incluse în întregime. Cred cã nu mai este necesar sã susþinem importanþa acestei legi, în faþa dumneavoastrã.
Raportul este întocmit fãrã amendamentele care au rãmas nesoluþionate în comisie.
Vã mulþumesc ºi vã rog sã acceptaþi aceastã lege.
## Domnule preºedinte,
Comisia noastrã a vizat acest proiect de lege favorabil, cu rugãmintea sã se þinã cont de observaþiile fãcute de Ministerul Finanþelor Publice, ceea ce s-a ºi întâmplat. Iniþiatorii au luat în considerare observaþiile fãcute iniþial de Ministerul Finanþelor Publice, s-au produs modificãrile de rigoare, dar s-a întâmplat altceva ºi v-aº ruga sã fiþi de acord sã corectãm astãzi în plen.
Prin raport s-a introdus o chestiune legatã de modul de aplicare a Legii privind taxa pe valoarea adãugatã, ceea ce intrã în conflict cu normele tehnice legate de aplicarea acestei legi, fãrã sã mai punem la socotealã faptul cã este în afara cadrului pe care îl contureazã directivele europene ºi însãºi legea pe care nu demult am adoptat-o în legãturã cu T.V.A.-ul. Este vorba de modificarea care s-a operat la articolul 3 alineatul 9, unde s-au introdus niºte facilitãþi legate de achiziþionarea de materiale, materii în legãturã cu editarea, tipãrirea ºi comercializarea de cãrþi. Este clar, ºi cine are noþiunile tehnice nu poate sã spunã altfel, T.V.A.-ul nu are nici o legãturã cu achiziþia de mãrfuri, el funcþioneazã în legãturã cu comercializarea; ar fi un aspect.
Al doilea aspect este legat de scutirea de T.V.A. cu drept de deducere la importul drepturilor de autor, ceea ce, de asemenea, nu funcþioneazã, pentru cã directiva europeanã se acceptã în legãturã cu importul dreptului de autor, cotã redusã de T.V.A., nu scutire, ceea ce se va putea rezolva în calendarul anului viitor în legãturã cu modificarea Legii taxei pe valoarea adãugatã pe ideea armonizãrii cu Uniunea Europeanã.
De aceea, eu cred cã am cãzut de acord cu iniþiatorul ca sã reþinem la articolul 3 alineatul 9, în raportul comisiei, deci modificare introdusã prin raportul comisiei.
Deci la articolul 3 alineatul 9, cereþi eliminarea.
Da.
Noi am, dacã-mi permiteþiÉ
Numai o secundã, aceasta este singura obiecþie pe care o aveþi?
Da ºi mai am una, dar tot de naturã tehnicã. Este vorba despre articolul 27 alineatul 1 în care se spune cã ”Loteria Naþionalã va acorda 0,4% din profitul brut pentru achiziþia de publicaþiiÒ ºi v-aº ruga sã fiþi de acord sã facem trimitere la profitul net pentru cã trimiterea la profitul brut nu este funcþionalã.
Deci eliminarea alineatului 9 la articolul 3 ºi modificarea la articolul 27 alineatul 1 din ”profit brutÒ în ”profit netÒ.
Dar nu îl vãd aici.
Citesc articolul 27: ”Angajatorii din domeniul privatÉÒ
Pe raport vã rog, domnule preºedinte.
Deci sus.
Coloana 2, corespunde articolului 26 din textul de lege.
Am o chestiune de procedurã, domnule preºedinte. Dacã se respectã programul de lucru, pentru cã observ cã un numãr important dintre colegii noºtri nu mai sunt în salã, probabil cã aceasta se datoreazã depãºirii programului de lucru.
Nu s-a depãºit, avem pânã la ora 19,30.
S-a prelungit de laÉ Eu am vãzut ora 18,00 aici, iertaþi-mã, la mine în ordinea de ziÉ
Programul dumneavoastrã este pânã la ora 19,30.
Este adevãrat.
În loc de ”profit brutÒ, ”profit netÒ.
Da.
Aþi discutat cu Ministerul Finanþelor Publice, este de acord cu aceste douã modificãri?
Sigur cã da. Comisia?
Am cãzut de acord cu privire la eliminarea paragrafului 9.
Eliminarea, da?
Având în vedere cã avem foarte puþine amendamente, nu este cazul, ne încadrãm în program ca sã putem face câteva legi astãzi.
Aveþi ceva împotrivã?
Domnule preºedinte,
Eu vreau sã se respecte un program.
Supuneþi la vot depãºirea programului de la ora 18,00.
Deci vã deranjeazã cã aprobãm legi.
Stimaþi colegi, vã supun la vot aprobarea ca programul legislativ sã meargã nu pânã la ora 18,00, pânã la ora 18,30.
Vã rog sã votaþi, dacã sunteþi de acord?
S-a aprobat cu 67 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã, douã abþineri.
Dacã mai aveþi vreo propunere, domnule senator Nicolae-Vlad Popa?
Din salã
#121762Da.
ªi corectura?
ªi cu ”profitul netÒ, de asemenea, este o chestiune care þine de dumnealor.
Luaþi loc, domnule senator. Dacã mai sunt alte luãri de cuvânt? Suntem deja pe intervenþii. Vã rog, domnul senator Nicolae-Vlad Popa.
Listã!
Domnule preºedinte,
Nu vã reþinem, dacã aveþi treabã.
Nu, nu, domnule preºedinte, sunt iniþiator la urmãtorul punct din ordinea de ziÉ
Foarte bine.
ªi, sigur, cã nu îmi convine sã fie jumãtate sau mai puþin de jumãtate din numãrul colegilor în salã.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Vã mulþumesc, domnule senator.
Mulþumim.
Nu, colegii sunt mai mulþi, nu sunt jumãtate.
Domnule preºedinte,
Pentru cã eu am totuºi dubii în legãturã cu acest numãr, eu vã rog, în calitate de reprezentant al unui grup parlamentar, sã verificaþi cvorumul.
Vã rog, liderul dumneavoastrã de grup sã ia cuvântul ºi sã solicite aºa ceva.
Eu sunt vicelider ºi þin locul.
Sunteþi lider de grup?
Da, sunt vicelider, ºi în lipsaÉ
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Nu.
Este, într-adevãr, un proiect de lege foarte important ºi s-a analizat mult, s-a lucrat cu seriozitate ºi, sperãm noi, cã vom da un impuls accesului la culturã.
Dacã mai sunt luãri de cuvânt?
Stimaþi colegi,
Avem un raport cu amendamente fãcute la aceastã iniþiativã.
Sunt douã propuneri cu care comisia este de acord, la articolul 3 numãrul curent 9 al articolului 3, eliminarea lui în totalitate ºi la articolul 27 pe care îl aveþi pe coloana 2 ”Loteria Naþionalã acordã 0,4% din profitul netÒ, nu din ”profitul brutÒ.
Acestea sunt cele douã propuneri cu care comisia este de acord.
Înþeleg cã în rest nu sunt obiecþii la proiectul de lege ºi vizavi de aceste amendamente.
În consecinþã,
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru sãptãmâna 23Ð28 septembrie a.c.
Vã felicit.
Domnule preºedinte, vã rog foarte mult, vorbesc în numele grupului, sunt vicelider Nicolae-Vlad Popa.
Vã rog sã luaþi loc.
Mulþumesc.
Stimaþi colegi,
Dacã la acest proiect de lege, mai sunt observaþii? Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.
Mulþumesc, domnule preºedinte. Indiferent dacã suntem sau nu în timpul regulamentar de dezbatere, vreau sã subliniez cã este vorba de un proiect de lege foarte important.
Aºa este.
Vine în sprijinul creatorilor din ce în ce mai puþin interesaþi, este o lege care sprijinã dezvoltarea noastrã culturalã ºi sunt sigur cã mulþi sau puþini câþi suntem, ºi în orice caz noi, cei din Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, vom vota aceastã lege.
Vã rog sã votãm acum proiectul de lege, iniþiativa legislativã în care vom introduce amendamentele din anexa la raport.
Vã rog sã votaþi.
S-a aprobat cu 88 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere.
Domnul senator Popa, în numele grupului parlamentar solicitã sã facem apelul, da?
DomnuÕ senator, eu vã dau dreptate într-un singur lucru, Existã o iniþiativã a dumneavoastrã ºi sunt de acord, ºi cred cã ºi colegii sunt de acord, s-o discutãm data viitoare. Da? Bun. Deci încã o datã: colegul nostru avea obiecþia, legat de acest proiect de lege referitor la Sighiºoara, unde dânsul este iniþiator, ºi care are raport negativ Ñ dacã nu mã înºel Ñ ºi solicitã amânarea. Sunteþi de acord? Vã rog sã votaþi, ºi vã propun sã fim de acord.
Vã mulþumesc.
S-a aprobat cu 72 de voturi pentru, 8 voturi împotrivã ºi 3 abþineri. Se va discuta data viitoare.
Domnule preºedinte, îmi permiteþi sã vã mulþumesc ºi sã mulþumesc tuturor colegilor pentru votul acordat.
Din salã
#126266Cu plãcere!
Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 58/2002 pentru modificarea ºi completarea Legii voluntariatului, nr. 195/2001. Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, domnul preºedinte Constantin Bãlãlãu!
Domnule secretar de stat, vã rog sã ne prezentaþi o sintezã!
## **Domnul Constantin Mario Ruse Ñ** _secretar de stat_
## _în Ministerul Tineretului ºi Sportului_ **:**
## Domnule preºedinte,
## Stimaþi senatori,
Prezenta ordonanþã îºi propune, în principal, douã aspecte. Ea rezultã din practica în domeniu. S-au constatat o serie de dificultãþi date de anterioara Lege nr. 195 în ceea ce priveºte voluntariatul, în special al cetãþenilor strãini care voiau sã desfãºoare activitate de voluntariat în România. În al doilea rând, pe linia acquis-ului comunitar, existã obligaþii pe care le avem asumate. Aceastã lege face racordãrile la serviciul european de voluntariat. Proiectul de ordonanþã îºi propune sã creeze cadrul de exercitare al activitãþilor de voluntariat deopotrivã pentru cetãþenii români ºi strãini pentru promovarea voluntariatului transnaþional ºi stimularea mobilitãþii, asigurarea asistenþei medicale, asigurarea de accidente, de alte riscuri civile pentru tinerii voluntari cetãþeni români sau strãini care participã la acþiuni de voluntariat pe teritoriul României, garantarea rezistenþei temporare pe durata efectuãrii stagiului pentru tinerii voluntari cetãþeni strãini, supravegherea tinerilor voluntari de cãtre un îndrumãtor desemnat de organizaþia-gazdã, stabilirea intervalului de vârstã între 18 ºi 25 de ani pentru derularea programelor comunitare de voluntariat ºi implicarea autoritãþilor locale în derularea activitãþilor de voluntariat.
Vã mulþumesc, domnule secretar de stat, am înþeles. Avem expunerea de motive, o cunoaºtem.
Domnule preºedinte Bãlãlãu, vã rog, raportul comisiei!
## **Domnul Constantin Bãlãlãu:**
Cu douã amendamente însuºite de iniþiator, comisia a dat raport favorabil.
S-a aprobat cu 76 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, douã abþineri.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru sãptãmâna 23Ð28 septembrie a.c.
Mulþumesc.
Trecem la ultimul proiect de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 43/2002 pentru modificarea Legii nr. 156/2000 privind protecþia cetãþenilor români care lucreazã în strãinãtate.
Domnule secretar de stat, vã rog, pe scurt!
## **Domnul Rãzvan Ciricã Ñ** _secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale_ **:**
## Domnule preºedinte,
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 43/2002 are ca obiect în primul rând modificarea Legii nr. 156/2000 privind protecþia cetãþenilor români care lucreazã în strãinãtate, cu douã mari aspecte importante. Pe de o parte, abrogarea acreditãrii agenþilor de ocupare de forþei de muncã în strãinãtate ºi, pe de altã parte, precizarea cu mai mare claritate a elementelor minimale pe care trebuie sã le conþinã atât contractul individual semnat între lucrãtorul român, cetãþeanul român ºi angajator, cât ºi între agentul de ocupare a forþei de muncã ºi angajatorul strãin.
Da. Vã mulþumesc foarte mult.
Domnule preºedinte, raportul Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã. Vã ascultãm!
Comisia a analizat proiectul de Lege pentru aprobarea ordonanþei, cu douã amendamente discutate ºi acceptate de reprezentanþii iniþiatorului. Comisia, având în vedere toate avizele favorabile date, a înaintat spre dezbatere plenului Senatului raport favorabil.
Vã mulþumesc. Deci, sunt douã amendamente. Înþeleg cã sunteþi de acord cu ele, da?
Vã mulþumesc foarte mult. Deci, sunteþi de acord cu cele douã amendamente?
În principiu am fi dorit pãstrarea formulãrii iniþiale. S-a eliminat o sintagmã dar credem cã repercusiunile sunt minimale, asigurã ºi mai bine garantarea drepturilor tinerilor voluntari. Deci acceptãm acest amendament.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
## Bine. Vã mulþumesc.
Vã rog, dezbateri generale? Luãri de cuvânt? Nu sunt. Stimaþi colegi, sunt douã amendamente pe care le aveþi în raport. Înþeleg cã nu sunt obiecþii asupra lor.
Vot · Amânat
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru sãptãmâna 23Ð28 septembrie a.c.
Da.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Stimaþi colegi, dezbateri generale? luãri de cuvânt, dacã sunt? Nu sunt.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru sãptãmâna 23Ð28 septembrie a.c.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru sãptãmâna 23Ð28 septembrie a.c.
Închidem aici programul nostru legislativ. Deci s-a amânat proiectul de lege cu Sighiºoara pentru data viitoare.
Trecem la întrebãri, interpelãri ºi rãspunsuri.
Vã rog, Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor! Domnul secretar de stat Predilã, vã rog, pofitiþi la locul dumneavoastrã.
Vã rog sã luaþi loc.
Vã rog sã mã urmãriþi puþin, domnule secretar de stat Predilã.
Doamna Norica Nicolai? Nu este aici.
Vã rog sã-i transmiteþi rãspunsul scris ºi nu i-l mai daþi oral.
Domnul senator Ionel Alexandru, este? Vã rog, vã ascultãm!
Doamna senator Angela Bãlan, este? Nu este.
Vã rog sã-i trimiteþi rãspunsul scris ºi nu mai discutãm.
Domnul senator Ionel Alexandru, vã ascultãm!
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Întrebarea mea se adreseazã domnului ministrul Ilie Sârbu.
## Domnule ministru,
În situaþia în care s-au efectuat pânã în prezent doar un sfert din lucrãrile agricole de toamnã, Legea creditulul rural nefiind încã finalizatã, iar sumele obþinute de þãrani în urma campaniei de recoltare a cerealelor fiind foarte mici, grâul fiind cumpãrat la preþul de 2.500 lei kilogramul, ca acum doi ani, vã întreb: ce mãsuri aveþi pentru sprijinirea producãtorilor agricoli aflaþi într-o situaþie delicatã ºi datoritã condiþiilor atmosferice din acest an? Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Domnul secretar de stat, vã rog!
## **Domnul Gheorghe Predilã Ñ** _secretar de stat_
## _în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ **:**
Domnule preºedinte, la întrebarea domnului senator, aº prezenta, sintetic, urmãtorul rãspuns:
În primul rând, stadiul lucrãrilor agricole în aceastã campanie este mult mai avansat decât în afirmaþia dânsului. Deci avem 61% din arãturile pentru însãmânþãrile de toamnã. Niciodatã, în ultimii ani, nu am avut o situaþieÉ deºi greutãþile sunt deosebite datoritã vegetaþiei cu talie foarte înaltã care a apãrut dupã ploi. Sigur cã ºi noi am fi dorit sã fie altfel, dar trebuie sã înþelegem cã agricultura este un laborator mare fãrã acoperiº ºi natura nu o putem noi dirija. Asta ne mai lipsea dacã o mai ºi manipulam.
Dintre mãsurile cu care a venit Guvernul actual sã le aducã în sprijinul producãtorilor agricoli, am vrea sã vorbim despre subvenþia la sãmânþa certificatã de grâu ºi de orzoaicã, în medie de 50%, dar cu diferenþieri de la 60% la 100% pentru zonele care au fost mai puþin sau mai puternic afectate, pânã la calamitare de sutã la sutã. Restul
zonelor din þarã, care nu au avut de suferit în asemenea mãsurã datoritã calamitãþii, procentul mediu de subvenþie este de 36,5% ºi reprezintã o valoare de 1.092 miliarde lei. În acelaºi timp, prin Ordinul nr. 360, pânã acum agricultorii au primit o subvenþie de 55% din valoarea tractoarelor achiziþionate, respectiv 250 de miliarde lei. Cu plãcere vreau sã vã anunþ cã din 2001 ºi pânã în prezent agricultura României a primit peste 8.000 de tractoare ºi vom primi în continuare. De asemenea, tot Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor împreunã cu Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei au emis acel ordin comun cu privire la susþinerea cotei la motorinã cu cei 110 euro, cu acea taxã de drum, care reprezintã o scutire de efort financiar de 1.136 de miliarde lei pentru 312.000 tone de motorinã. De asemenea, prin programul prioritar la cultura de sfeclã de zahãr a fost alocatã suma de 183 de miliarde, pentru a putea realiza o treime din volumul de lucrãri ºi, practic, lucrãrile de bazã din aceastã toamnã, pe 90 de mii de hectare, din programul sfeclei pe 2003.
Da, vã rog, domnuÕÉ
## Vã mulþumesc, domnule preºedinte,
Într-adevãr, sumele sunt mari, dar, din discuþiile pe care le-am avut cu sãtenii din judeþul meu, am constatat cã acele sume de care vorbea domnul ministru nu au ajuns la dumnealor, deci ei nu au bani, practic, sã declanºeze campania de toamnã. În privinþa situaþiei lucrãrilor în acest moment, se poate vedea ºi cu ochiul liber cã o mare parte din teren este nelucrat, dupã pãrerea mea mai mult de 30% nu s-a lucrat pânã în prezent. Noi aºteptãm totuºi ca mãsurile pe care domnul ministru le-a prezentat sã se concretizeze ºi sã ajungã la agricultori.
Mai revin cu întrebarea, în condiþiile în care nu se întâmplã acest lucru. Vã mulþumesc.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Sã mai luaþi informaþii ºi, dacã este cazul, mai insistãm.
Domnule secretar de stat, aveþi o întrebare din partea domnului senator Dumitru Badea, legatã de fondurile PHARE ºi SAPARD, în judeþul Neamþ. Nu, scuzaþi-mã.
Domnul ministru CazanÉ ºi la Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi PãdurilorÉ I-aþi interpelat pe amândoi?!
## **Domnul Dumitru Badea**
**:**
ªi pe doamna Puwak, dar am primit rãspunsul!
Domnule ministru Cazan, vã rog, luaþi loc, cu prilejul acesta rãspundem domnului senator Dumitru Badea, legat de folosirea fondurilor PHARE ºi SAPARD în judeþul Neamþ.
În perioada 2000Ð2002, Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, împreunã cu Ministerul Dezvoltãrii ºi Prognozei au derulat un program PHARE Ñ SPPÐRO 9800 din 1.03.05 Ñ ”Politicã regionalã ºi coeziuneÒ, în cadrul cãreia au fost selectate 59 de proiecte, cu o valoare a contribuþiei publice de 3 miliarde 125 milioane euro. Menþionãm cã în cadrul acestui program, din judeþul Neamþ nu au fost proiecte eligibile ºi care nu au fost finanþate. Programul SAPARD a fost lansat la 12 august 2002 ºi, deocamdatã, proiectele sunt în faza de evaluare ºi selectare. În aceastã fazã, noi nu putem sã facem publice informaþii privind solicitanþii, întrucât s-ar crea un moment neplãcut. Dupã încheierea selecþiei, perioadã care se terminã, pentru proiectele depuse în august, la 15 octombrie, lista solicitanþilor cu proiecte eligibile sau neeligibile se publicã obligatoriu, conform procedurii de implementare, care stã la baza acreditãrii Agenþiei SAPARD de cãtre Comisia Europeanã.
Domnul ministru Cazan.
## **Domnul Gheorghe-Romeo Leonard Cazan Ñ** _ministrul_
## _dezvoltãrii ºi prognozei_ **:**
## Stimate doamne ºi domni senatori,
Eu vreau sã fac precizarea cã acest pre-SAPARD, la care s-a referit anterior domnul ministru, din numãrul de 59 de proiecte depuse nu au trecut decât 5 proiecte, pe întreaga þarã. A fost, ca sã spun aºa, un insucces, datoritã faptului cã era, practic, prima experienþã, iar proiectele au fost total necorespunzãtoare. Acesta este motivul pentru acest pre-SAPARD, care ar fi putut, totuºi, fi în perioada anterioarã, înainte de 2001, un element consistent de pregãtire a SAPARD.
Acum, referitor la întrebarea pusã de domnul senator Dumitru Badea.
Înainte de a rãspunde la întrebare, eu aº dori sã îmi daþi voie sã fac câteva comentarii scurte, referitoare la atribuþiile Ministerului Dezvoltãrii ºi Prognozei ºi ale Agenþiilor de Dezvoltare Regionalã. Am pregãtit un material, pe care îl voi pune la dispoziþia domnului senator, ºi ceea ce este de reþinut este faptul cã Ministerul Dezvoltãrii este autoritatea contractantã ºi agenþie de plãþi, iar A.D.R.-urile sunt autoritãþi de implementare. În mod normal, întotdeauna, referitor la ceea ce se întâmplã cu proiectul, dupã ce a fost contractat, întrebãrile trebuie adresate în mod expres agenþiilor de dezvoltare regionalã, care sunt organul executiv pentru Consiliul de Dezvoltare Regionalã.
Mã refer acum la rãspunsul la întrebare. Componenta ”Restructurare industrialã ºi dezvoltarea resurselor umaneÒ a finanþat în judeþul Neamþ 9 societãþi comerciale, care au depus proiecte în cadrul celor douã licitaþii deschise pentru acest program. Selectarea s-a realizat la nivel
regional de cãtre un comitet de evaluare ºi selecþie, numit de cãtre Agenþia pentru Dezvoltare Regionalã, aprobat de cãtre Consiliul pentru dezvoltare regionalã nord-est ºi avizat apoi de cãtre Delegaþia Comisiei Europene în România. Acesta este circuitul ºi am vrut neapãrat sã-l precizez. Valoarea totalã contractatã pentru judeþul Neamþ la aceastã componentã este de 440 milioane euro, în care intrã fondurile PHARE ºi cofinanþarea de la buget.
Nu este cazul, domnule ministru.
Ceea ce este important este cã la fiecare dintre aceste proiecte, contribuþia beneficiarului este, de obicei, mult mai mare decât valoarea fondului rambursabil. Aceste fonduri nu se dau decât în condiþii de parteneriat, lucru care s-a realizat. Vã dau un prim exemplu, pentru o îmbunãtãþire a sistemului de hârtie pentru ambalaje, bugetul total a fost de 170.000, din care valoarea grand-ului, 52.500 ºi contribuþia beneficiarului de 117.000. La fel este pentru modernizarea ºi dotarea biroului de consultanþã financiar-contabilã ºi fiscalã la firma ”Globus-pressÒ, valoarea totalã 18, din care 10 este contribuþia individului respectiv. ªi aºa mai departe.
Din aceastã cauzã merg ºi proiectele greu, pentru cã mulþi nu au aceºti bani.
Îi înmânez domnului senator aceastã lucrare.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Dacã domnul senator este mulþumit de rãspuns?
## **Domnul Dumitru Badea**
**:**
Îi mulþumesc domnului ministru.
Domnule ministru, nu mai aveþi altceva, da?! Domnule secretar de stat Predilã, vã rog sã rãspundeþi domnului senator Gheorghe Acatrinei.
Mai am pentru domnul Aurel Panã?
Domnului Aurel Panã îi prezentaþi rãspunsul scris, nu mai veniþi aici, ºi vã rog sã-l scoateþi de la interpelãri dacã nu este prezent.
Vã rog sã rãspundeþi pentru domnul senator Gheorghe Acatrinei.
28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 130/27.IX.2002
## Domnule preºedinte,
Cu permisiunea dumneavoastrã vreau sã rãspund domnului senator pentru cã, într-adevãr, evaluarea din pãdurile din Suceava, datoritã efectelor furtunii ºi zãpezii mari din martie, a fost cã au fost doborâte 4,5 milioane m[3] de lemn. Dupã apariþia acestui fenomen, Regia Naþionalã a Pãdurilor ºi Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor au trecut la mãsuri în aceastã zonã, constituind un numãr de 400 de echipe de marcare, dintre care 200 de echipe au fost formate din personalul propriu al regiei, al Direcþiei Silvice Suceava, iar 200 de echipe din personal silvic de la 21 de direcþii silvice din þarã ºi au deplasat ºi specialiºti în mãsurãtori topografice de la Institutul de Cercetãri ºi Amenajãri Silvice.
S-au luat ºi mãsuri de pazã, pentru cã, sigur, în asemenea situaþii existã ºi tentaþii. Pânã la aceastã datã, au fost contractate 3 milioane m[3] din materialul lemnos doborât, diferenþa de 1,5 milioane m[3] nu s-a contractat datoritã incapacitãþii materiale ºi financiare a agenþilor economici.
În acelaºi timp, vreau sã îl informez pe domnul senator cã la vremea respectivã nu se cunoºteau beneficiarii de masã lemnoasã ºi nu s-au acceptat la licitaþii decât societãþi comerciale care erau cunoscute cu activitate în domeniul exploataþiei materialului lemnos. În momentul de faþã, Ministerul Agriculturii monitorizeazã ativitatea regiei în acest judeþ, pentru cã mai existã aceastã cantitate de masã lemnoasã care trebuie scoasã de sub pericolul degradãrii, iar cu privire la starea fitosanitarã, ea nu este, în momentul de faþã, periclitatã pentru arboretul respectiv.
DomnuÕ senator Acatrinei, vã ascultãm.
## Domnule preºedinte,
Rãspunsul dat de domnul secretar de stat este corect. Eu însã am subliniat încã o idee în formularea pe care am avut-o, în sensul cã pe lângã doborâtura care îºi urmeazã cursul normal, ºi sub supravegherea, în general, a personalului silvic, ºi chiar ºi a organelor de poliþie, existã riscul sã se taie arbori, sã se marcheze arbori sãnãtoºi ºi în picioare, în zona unde sunt doborâturile ºi rãmâne doborâtura. Asta eu am constatat-o pe viu, în zona Dornelor, mai ales, ºi a Câmpulungului.
Ce aº ruga?! Ca inspecþia silvicã care existã în domeniu sã-ºi intensifice eforturile, pentru cã acestea se fac cu complicitatea personalului silvic, ºi riscãm sã cadã copaci care sunt sãnãtoºi ºi pe care inclusiv furtuna nu i-a putut doborî, dar îi doboarã acum. La asta nu mi-aþi rãspuns, în rest...
## Eu vã mulþumesc.
Fiþi convins cã vom atrage atenþia regiei ºi domnul ministru Sârbu va fi informat cu aceastã propunere. Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc.
Domnule secretar de stat Predilã, nu mai aveþi de dat alt rãspuns.
Domnule secretar Radu Deac, vã rog sã transmiteþi rãspunsul scris domnului senator Mircea Nedelcu ºi doamnei senator Norica Nicolai. Vã mulþumesc foarte mult pentru prezenþã.
Din partea Ministerului Turismului, domnul secretar de stat Alin Burcea.
**Domnul Alin Burcea Ñ** _secretar de stat în Ministerul Turismului_ **:**
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor senatori,
La întrebarea domnului senator Eugen Marius Constantinescu, referitor la programul social ”Litoralul pentru toþiÒ, am sã vã dau câteva scurte informaþii. La aceastã ediþie a programului, cea de a treia din septembrie, care este un program benevol, au aderat 36 de societãþi comerciale cu activitate de turism, reprezentate prin 49 de unitãþi de cazare, care au ofertat un total de 5.570 de locuri pe serie. Cele 49 de unitãþi au fost: 41, de douã stele, 4, de trei stele ºi 4, de o stea. Aº vrea sã precizez cã în seria I, în perioada 1Ð7 septembrie au participat 5.513 turiºti, au fost înscriºi, care înseamnã, practic, un grad de ocupare de aproape 100%, iar în cea de a doua serie 3.209 turiºti, care înseamnã aproximativ 65%, totul este foarte exact, având în vedere cã am în faþã raportul Corpului de control al ministrului, din data de 10 septembrie a.c.
Dacã doriþi, pot da citire ºi procentului pe staþiuni. Neptun-Olimp am avut 37% din turiºti, Mamaia, 30%, Jupiter, 11%, Venus, 7%, Eforie Nord, 7%, Eforie Sud, 5%, Mangalia, 1%, Cap Aurora, aproape 1%.
La cea de a doua întrebare, care este susþinerea financiarã a acestui program, aº dori sã vã informez cã acest program nu este subvenþionat de Guvern, este un program care a fost alcãtuit împreunã cu patronatul hotelier, cu proprietarii de hoteluri din zona respectivã, care a fost gândit sã fie la minimul de costuri, astfel încât unitãþile hotelire sã nu iasã în pierdere, dar, în acelaºi timp, sã-ºi asigure pe luna septembrie un grad de ocupare, ceea ce, dupã cum vedeþi, având în vedere prima serie, s-a ºi întâmplat, mai puþin în seria a doua, întrucât vremea a fost nefavorabilã.
Domnul senator Marius Constantinescu.
Mulþumesc, domnule secretar de stat.
Exact, ca întotdeauna, de câte ori v-am vãzut aici, mã bucur ºi pentru sinceritatea rãspunsului dumneavoastrã, vã mulþumesc ºi pentru acest lucru.
Atunci, lucrurile trebuie privite puþin din altã parte, trebuie prezentat ºi în mass-media, trebuie prezentat, în general, populaþiei aceastã situaþie ºi trebuie precizat acest lucru, Guvernul nu subvenþioneazã programul, este doar o iniþiativã a ministerului dumneavoastrã, presupun, ºi cred cã ar trebui fãcutã aceastã precizare, pentru ca sã nu lãsãm numãnui o impresie falsã asupra implicãrii Guvernului în acest program. Pentru cã, trebuie sã o spunem, ºi nu pot sã nu o spun eu, este o imagine foarte frumoasã care se creeazã prin acest program, dar o imagine în care Guvernul nu investeºte nimic.
faptul cã nu rãspunde solicitãrilor adresate de cetãþeni? Eu am primit mai multe asemenea sesizãri la Biroul parlamentar ºi, pentru cã nu puteam sã le menþionez pe toate, am menþionat un singur caz, acela al cetãþeanului Vasile Bontaº din Buzãu, care a depus o solicitare, un memoriu efectiv la ministerul condus de domnul ministru Octav Cozmâncã ºi nu a primit dupã 60 de zile nici un fel de rãspuns. Aceasta era întrebarea.
Eu vreau sã vã garantez... Îmi cer scuze cã vã întrerup! Vreau sã vã garatez cã hotelierii au solicitat foarte multe lucruri pe care noi le-am fãcut ºi, în principal, foarte multe cheltuieli de promovare. Dacã veþi vedea promovarea care s-a fãcut pentru program, a fost plãtitã numai din bugetul Ministerului Turismului. Deci ei toþi se regãsesc în reclama pe care o facem de un an ºi jumãtate ºi sunt foarte mulþumiþi. Cheltuielile au fost destul de mari.
Bun. Deci rãspunsul dumneavoastrã nu a fost foarte clar în prima parte.
Poate nu a fost complet.
Deci, dacã lucrurile stau aºa, presupun cã aveþi dreptate ºi aici, înseamnã cã existã totuºi un efort financiar al ministerului...
Suportat din bugetul Ministerului Turismului.
... ºi efortul acesta ar fi trebuit sã se regãseascã ºi în rãspunsul dumneavoastrã. Mulþumesc.
Da, probabil cã am rãspuns eronat. Nu este nici un fel de subvenþie. Deci îmi menþin punctul de vedere, dar cheltuielile, din bugetul Ministerului Turismului.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Bun.
Stimate colege ºi stimaþi colegi,
Sã îl ascultãm pe domnul secretar de stat Ionel Fleºariu, cu un rãspuns pentru domnul senator Eugen Marius Constantinescu, legat de cetãþeanul Vasile Bontaº din Buzãu, da?
## **Domnul Eugen Marius Constantinescu**
**:**
Da, dar era vorba de altceva.
Probabil sesizaþi cã la administraþia publicã localã sunt zeci de mii de intervenþii, dar ne-ar trebui vreo 15.000 de oameni...
## **Domnul Eugen Marius Constantinescu** _(din salã):_
Legea e lege pentru toatã lumea.
Aºa este, aveþi dreptate.
Vã rog, vã ascultãm, domnule secretar de stat Fleºariu.
## **Domnul Ionel Fleºariu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Administraþiei Publice_ **:**
”Prin întrebarea formulatãÒ Ñ rãspunde domnul ministru Octav Cozmâncã Ñ ”îmi reproºaþi faptul cã nu rãspund la solicitãrile scrise ale cetãþenilor în probleme din domeniul administraþiei publice locale. Din aºa-zisele numeroase exemple pe care le aveþi, îl citaþi pe cel al cetãþeanului Vasile Bontaº din Buzãu, care mi-a adresat un memoriu exact acum 60 de zile, dupã cum vã exprimaþi în întrebare, prin care cerea intervenþia mea în rezolvarea a douã probleme pentru care nu a gãsit înþelegere la organele administraþiei publice locale.
Am verificat, stimate domnule senator, problemele pe care mi le-a sesizat Vasile Bontaº din Buzãu. Ele se referã la:
1) Repararea acoperiºului unui bloc de locuinþe proprietate personalã.
2) Aplicarea de cãtre primarul municipiului Buzãu a Ordonanþei Guvernului nr. 85 din 2000 privitoare la asociaþiile de proprietari.
Vã precizãm, stimate domnule senator, cã rezolvarea nici uneia dintre cele douã probleme nu intrã în competenþa ºi atribuþiile ministerului nostru. Fiind vorba de un bloc de locuinþe proprietate personalã, problema reparãrii acoperiºului nu intrã nici mãcar în sarcina autoritãþilor publice locale, ci a proprietarilor.
Aºa fiind, scrisoarea petentului a fost îndrumatã, potrivit prevederilor art. 6 alin. 4 din Ordonanþa Guvernului nr. 27 din 2000, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 233 din 2002, primarului municipiului Buzãu, care a rãspuns petentului cu adresa nr. 15.255 din 8 iunie 2002. În rãspuns se face referire ºi la numãrul la care scrisoarea fusese înregistratã la ministerul nostru.
Cu stimã.Ò
Vã rog, formulaþi. Vã rog, poftiþi, domnul senator Marius Constantinescu.
Semneazã ministrul Octav Cozmâncã. Deci s-a rãspuns.
Întrebarea, domnule preºedinte, era alta: cum înþelege domnul ministru sau cum poate explica domnul ministru
Domnule secretar de stat Fleºariu, întrebarea a fost... S-a dat un exemplu aici cu acest cetãþean ºi înþeleg cã, pânã la urmã, s-a trimis la primãrie ºi primãria a dat...
ªi primãria a rãspuns, exact.
Dacã aveþi cazuri în care depãºiþi termenul de 60 de zile sau aveþi foarte multe la care nu aþi rãspuns în acest termen?
Nu, domnule preºedinte, nu avem asemenea cazuri, pentru cã la majoritatea scrisorilor care ni se adreseazã nu noi suntem, potrivit legii, competenþi sã soluþionãm problemele ridicate. Noi le trimitem administraþiei publice locale, dându-le anumite îndrumãri cu privire la soluþionarea problemelor respective. Deci, în cazul acesta, noi nu avem nici o posibilitate sã-i reparãm omului acoperiºul.
Domnule senator, hai sã fim ºi corecþi. E bine cã semnalaþi astfel de treburi, dovadã cã s-a rãspuns, pânã la urmã, de cãtre primar, dar nu mai trãim pe sistemul centralizat. Cine nu are atribuþii, conform legii, nu poate interveni. Deci, în cazul primãriei, nu are nici o posibilitate de intervenþie administraþia publicã localã, decât atunci când primeºte, cu forþa lui de instituþie de Executiv, trimite primarul sã îi dea rãspuns.
E bine cã aþi intervenit ºi iatã cã omul a primit rãspuns.
Îl întreb pe domnul senator Gheorghe Acatrinei: aþi primit rãspunsul legat de silvicultura suceveanã? Mai aveþi nevoie de rãspuns din partea Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei?
Da, am un rãspuns, dar trebuie sã prezint interpelarea... Cu silvicultura am terminat.
Am înþeles. Domnul senator Marius Constantinescu.
Deci, domnule secretar de stat Fleºariu, vã mulþumesc pentru rãspuns, cu urmãtoarele precizãri: rãspunsul domnului primar Boºcodealã se lãsa aºteptat, la rândul lui, ºi nu este singurul caz, repet. ªi, dacã doriþi, poftiþi la birou sau, dacã doriþi, eu pot sã vã fac o sintezã a audienþelor care se referã la asemenea situaþii, rãspunsul respectiv nu poartã decât urmãtoarea datã: 15.245/2002, domnule secretar de stat...
Din 8.06...
Deci pe aceeaºi temã, aveþi nevoie de rãspuns?
Da, dar trebuie sã prezint interpelarea, pentru cã nu am prezentat-o.
Bun.
Deci, domnule secretar de stat Tudor Florescu, vã rog sã luaþi loc la pupitru. Vã ascultãm.
Domnul secretar de stat Florescu este aici, vã ascultã, vã ascultãm interpelarea ºi, dacã poate, vã dã ºi rãspunsul imediat.
Nu. Eu am vãzut acel rãspuns, nu poartã nici o datã. ªi, dacã doriþi sã vedeþi, rãspunsul acela a venit sãptãmâna trecutã, dupã ce a apãrut întrebarea mea aici, în Parlament.
În al doilea rând, era precis menþionat în acel memoriu cã cetãþeanul respectiv se adreseazã domnului ministru Octav Cozmâncã, întrucât în plan local nu a gãsit, în nici un fel, înþelegere la organele administraþiei publice locale. Noi nu avem nimic împotrivã cã nu este... sau eu nu am nimic împotrivã ºi probabil cã nici cetãþenii respectivi nu pot sã aibã ceva împotrivã cã nu este atribuþia ministerului sã rezolve direct aceste situaþii, este legea care spune acest lucru, dar ministerul este cel care patroneazã întreaga administraþie publicã localã, iar dacã ministerul nu poate sã intervinã eficient ca organele administraþiei publice locale, de orice nivel, sã rãspundã Ñ ºi sã rãspundã corect ºi în spiritul legii Ñ sesizãrilor cetãþenilor, înseamnã cã, undeva, mecanismul nu mai funcþioneazã.
De aceea m-am adresat eu dumneavoastrã ºi nu din alt motiv. ªi, repet, vreau sã fie clar acest lucru, am luat un caz, pentru cã acela era inclusiv cu o datã precisã, înregistrat ºi la dumneavoastrã. Dar sunt în judeþul ºi în municipiul Buzãu numeroase cazuri în care cetãþenii s-au adresat organelor administraþiei publice locale, nu au gãsit nici o înþelegere ºi, atunci, au venit cu solicitare pentru sprijin cãtre dumneavoastrã. Sper cã nu se supãrã nimeni dacã vom continua acest dialog.
Domnule preºedinte, vã mulþumesc.
Întrebarea mea este adresatã, aºa cum aþi sesizat, domnului ministru Miron Mitrea.
Municipiul Vatra Dornei este un oraº-staþiune turisticã de interes naþional. El este tranzitat de drumul naþional DNÐ17, european, DNÐ576 Dej-Suceava, care, de altfel, este ºi poarta de intrare în Moldova. Acest drum se aflã într-o stare avansatã de uzurã fizicã, mai ales porþiunea Tihuþa-Suceava, pe o distanþã de 170 ºi ceva de kilometri. Cauza este fenomenul repetat de îngheþ-dezgheþ din 2001Ð2002, dar ºi faptul cã de mult timp pe porþiunea respectivã nu s-au executat nici un fel de lucrãri de reabilitare.
Conform afirmaþiilor conducãtorilor auto români ºi strãini, DNÐ17 este drumul cel mai deteriorat din România. Aºa se face cã turiºtii strãini nici mãcar nu vin în Moldova cu maºinile proprii, apelând la firme ce închiriazã autoturisme din Cluj sau Bistriþa.
În acest context, þin sã remarc discriminarea pe care Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei o face între Transilvania ºi Moldova. Este adevãrat, s-au fãcut unele intervenþii de la conducerea judeþului, dar trebuie sã spunem cã, aºa cum suntem noi moldovenii mai moi, dar nu mai moi, ci mai înþelepþi, nu am primit niºte rezolvãri. Acest tratament noi îl considerãm chiar discriminatoriu, când vedem cã drumurile din Ardeal ale fraþilor noºtri sunt foarte bune, în timp ce drumurile care trec peste Mãgura, din Bistriþa, ºi peste Prislop, din Maramureº, sunt foarte degradate.
De aceea, am ruga ca ministrul lucrãrilor publice, transporturilor ºi locuinþei sã dispunã de urgenþã eliberarea unor fonduri necesare, pentru reabilitarea drumului naþional DNÐ17.
Rugãmintea mea este, domnule preºedinte, sã se intervinã chiar anul acesta, pentru cã, peste câteva zile, va începe din nou îngheþul ºi dezgheþul. Într-adevãr, drumul naþional DNÐ17 este într-o situaþie foarte grea.
Vã mulþumesc.
ªi noi vã mulþumim.
Domnul secretar de stat Florescu, vã ascultãm.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Stimate domnule senator, în strategia Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei de reabilitare a drumurilor naþionale printre prioritãþile urmãrite se numãrã ºi reabilitarea drumului naþional DNÐ17, a drumului naþional DNÐ576 Dej-Suceava. Prin urmare, acest drum naþional a fost inclus în proiectul 4 de reabilitare a drumurilor naþionale, cofinanþat de Banca Europeanã de Investiþii ºi Guvernul României, pentru care Acordul de împrumut a fost semnat în noiembrie 2000.
În prezent, este în curs de elaborare proiectul tehnic cãtre o firmã de consultanþã, desemnatã prin licitaþii internaþionale. Aceastã firmã va asigura ºi supervizarea lucrãrilor de reabilitare.
Licitaþia internaþionalã cu precalificare pentru atribuirea contractelor de lucrãri este prevãzutã sã înceapã în trimestrul IV 2002, iar contractele de lucrãri vor începe în trimestrul III 2003.
Vreau sã vã fac o menþiune, pentru cã tot ceea ce înseamnã procedurã a bãncilor internaþionale de finanþare impune niºte termene mai mari, de aceea ºi mobilitatea ministerului este puþin redusã.
Vã mulþumesc.
Vã rog, domnule senator Acatrinei, dacã doriþi lãmuriri suplimentare?
Domnule preºedinte,
Aºa stând treburile, eu sunt chiar foarte mulþumit. Mulþumesc Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei, cã ne-a luat în calcul ºi cred cã se va realiza în întregime ºi nu vom mai avea probleme.
Bun. E un lucru bun.
Domnul secretar de stat Florescu, deci mai avem o întrebare a domnului senator Eugen Marius Constantinescu legatã de programul de locuinþe pe 2001Ð2002, da?
Da, domnule preºedinte.
Vã rog sã daþi ºi rãspunsul acesta.
Stimate domnule senator,
Referitor la întrebarea dumneavoastrã, vã facem cunoscut cã Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei, deruleazã urmãtoarele programe în domeniul construcþiei de locuinþe:
Ð construcþii de locuinþe pentru tineri, destinate închirierii prin intermediul Agenþiei Naþionale pentru Locuinþe.
Ð construcþii de locuinþe proprietate personalã cu credit ipotecar, prin intermediul Agenþiei Naþionale pentru Locuinþe.
Ð construcþii de locuinþe proprietate personalã, realizate conform Ordonanþei Guvernului nr. 19/1994, ºi
Ð construcþii de locuinþe sociale, realizatã conform Legii locuinþei nr. 114/1996.
Ð construcþii de locuinþe sociale, realizate conform Hotãrârii Guvernului nr. 687/1997.
În anexa nr. 1 sunt prezentate programele privind construcþia de locuinþe în România, defalcate pe judeþe, ca numãr de unitãþi locative, aflate în finanþare.
Anexa nr. 2 prezintã situaþia programelor de construcþii de locuinþe, derulate prin Agenþia Naþionalã pentru Locuinþe, la nivelul anului 2001.
Sumele alocate de la bugetul de stat ºi din credite externe, pentru derularea acestor programe în anul 2002 sunt prezentate în tabelul de mai jos, în milioane de lei, pentru construcþii de locuinþe pentru tineri, destinate închirierii, 2.381.508, construcþii de locuinþe proprietate personalã, credit ipotecar, 405.122, toate milioane lei, construcþii de locuinþe proprietate, realizate conform Ordonanþei nr. 19/1994, 300.000, construcþii de locuinþe sociale, realizate conform Legii locuinþelor nr. 114/1996, 30.000, construcþii de locuinþe sociale, realizate conform Hotãrârii Guvernului nr. 687/1997, 868 milioane lei. Derularea programului de construcþii de locuinþe pentru tineri destinate închirierii a început efectiv în luna octombrie a anului 2001, datoritã mai multor factori: armonizarea legislaþiei privind Agenþia Naþionalã a Locuinþelor în vederea amplasamentelor, întocmirea studiilor de fezabilitate ºi susþinerea lor în C.T.I.-ul ministerului. Prin acest program au fost preluate, în vederea finalizãrii, un numãr de 3.750 unitãþi locative aflate în finanþare anterior prin programe, construcþii de locuinþe proprietate, realizate conform Ordonanþei nr. 19/1994, 1.699 unitãþi locative, construcþii locuinþe sociale, realizate conform Legii nr. 114/1996, 2.051 de unitãþi locative.
Vã ascultãm, domnule senator.
Mulþumesc, domnule ministru.
Eventual, dacã dupã ce voi parcurge ºi eu anexele voi avea nevoie, aº dori sã pot sã am un dialog cu dumneavoastrã.
Mulþumesc.
Oricând, domnule senator.
Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.
Mai avem: Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, da? Domnul secretar de stat Radu Damian.
Vã salut, domnule secretar de stat. Luaþi loc. Aveþi de rãspuns la o întrebare din partea domnului senator Marius Constantinescu despre funcþiile deþinute de secretarul de stat Constantin Corega.
Cu deosebitã consideraþie Ñ ministrul educaþiei ºi cercetãrii Ñ Ecaterina AndronescuÒ. Mulþumesc.
Mulþumesc, domnule ministru.
Rãspunsul dumneavoastrã este ferm cã lucrurile stau aºa ºi nu este un post rezervat de director la liceul respectiv pe numele acestui domn ministru ºi nici postul de inspector ºcolar general de la Cluj nu mai este ocupat de dânsul?
Radu Damian
#164751## **Domnul Radu Damian Ñ** _secretar de stat în Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii_ **:**
Nu, deci rãspunsul este semnat de doamna ministru. Îl aveþi ºi-l veþi primi ºi în scris.
## Domnule preºedinte,
## Domnule senator,
O sã dau citire rãspunsului formulat ºi semnat de doamna ministru Ecaterina Andronescu.
”În prezent, domnul profesor Constantin Corega nu cumuleazã mai multe funcþii, ci deþine numai funcþia de secretar de stat pentru învãþãmântul preuniversitar din Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, pentru care primeºte salariu. De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 101 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, domnul Constantin Corega beneficiazã de rezervarea catedrei la Colegiul Naþional ”Emil RacoviþãÒ din ClujNapoca. Precizãm cã postul de inspector ºcolar general la Inspectoratul ªcolar al judeþului Cluj este deþinut în prezent de domnul profesor Cuibuº Valentin Claudiu.
Mulþumesc.
Radu Damian
#165810Cu plãcere.
Eu vã mulþumesc. Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.
Dacã se doreºte o întrebare, o interpelare nouã? Închidem ºedinþa. Vã mulþumesc pentru participare, stimaþi colegi.
## _ªedinþa s-a încheiat la ora 19,05._
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR
#166100Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220Ð4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 130/27.IX.2002 conþine 32 de pagini.**
Preþul 29.728 lei
Un alt aspect este cel la care revista ”Flacãra a lui Adrian PãunescuÒ se va referi, din nou, în aceastã
sãptãmânã, cazul Lena Constante, o mare artistã în vârstã de 90 de ani, care primeºte douã pensii: una, pentru vechime în muncã, ºi cea de a doua, pentru anii grei petrecuþi în închisoare sub regim stalinist, împreunã cu soþul sãu, marele om de culturã care a fost Harry Brauner, Lena Constante gãsindu-se în imposibilitate de a-ºi asigura traiul zilnic; deºi pensiile nu sunt neapãrat mici, dar ea are o situaþie, repet, specialã, pentru cã zace, stã în pat ºi îi trebuie ºi un ajutor omenesc ºi trebuie sã plãteascã toate cele care i se întâmplã, inclusiv paharul de apã care îi vine atunci când îi e sete. Este imobilizatã în pat de 3 ani. Am vorbit cu domnul ministru Rãzvan Theodorescu ºi îi adresez, de la acest microfon, încã o datã rugãmintea de a gãsi o soluþie pentru doamna Lena Constante, minte încã foarte agerã ºi om dãruit care are, dupã toatã puºcãria nedreaptã pe care a fãcut-o, nevoie de ajutorul nostru.
Un alt lucru, pe care voiam sã vi-l spun, este cã, astãzi, am aflat vestea cã s-a stins din viaþã un bãtrân ºi valoros ziarist care, ori pe unde a lucrat, a încercat sã facã lucrurile mai suportabile, un om care a condus o vreme ºi revista ”ContemporanulÒ, acolo mi-a susþinut încercarea de a-l readuce pe Mircea Eliade în cultura româneascã ºi mi-a publicat interviul cu Mircea Eliade, din 1971. A murit, aºadar, bãtrânul ºi remarcabilul ziarist Constantin Mitea, un om în memoria cãruia, vã rog, în conºtiinþa dumneavoastrã, sã pãstraþi o clipã de reculegere. A fost un om bun ºi tot ce era rãu el reuºea sã facã mai suportabil. A murit un mare om.
Substanþa declaraþiei mele politice, care este o declaraþie politicã personalã, absolut personalã, se referã la libertatea presei.
Se vor fi gãsind multe explicaþii, se vor fi gãsind multe motive pentru gesturile de apãrare pe care le face societatea, gesturi de apãrare a legii. ªi eu nu am nimic împotriva tuturor gesturilor prin care o societate apãrã legea, dar cred cã nici mãcar dreptatea nu poate ºtirbi libertatea. Cred cã ne aflãm în faþa unei situaþii complicate, în care, fãcând parte din partidul de guvernãmânt, ºi acest partid fiind atacat, pe nedrept, în toate aceste zile, pentru o mãsurã care s-a luat cu un post de televiziune, mã vãd obligat ºi sã declar aici solidaritatea mea cu libertarea presei ºi cu dreptul de a emite al oricãrui post de televiziune, dar ºi solidaritatea mea cu partidul meu, care nu este amestecat în nici un fel în aceastã operaþie care aparþine C.N.A.-ului, unde din partea noastrã acþioneazã 2 trimiºi. Se plãtesc, probabil, poliþe în alb, pentru ca, la capãtul firului, sã rãspundã de ceea ce se întâmplã în fiecare domeniu, fie el autonom Ñ cum e C.N.A. Ñ, fie el stãpân pe sine Ñ cum este fiecare post de televiziune Ñ, sã rãspundã partidul de guvernãmânt. Faptul cã într-o emisiune a unui post de televiziune sunt criticaþi oameni aflaþi la putere nu poate surprinde pe nimeni ºi nu poate fi obiect al discuþiei despre libertatea presei. Sigur cã altfel stau lucrurile atunci când se încalcã regulile existente în societate, stabilite de comun acord, prin legi, ºi, din aceastã perspectivã, mãsuri de corectare, mãsuri de sancþionare, mãsuri de punere în acord cu legea pot fi luate ºi trebuie luate. Dar nu, aici exprim pãrerea mea strict personalã, nu interzicerea unui post de televiziune este soluþia. Prefer, personal, sã am polemici deschise oricât de dure cu cei al cãror nume poate fi legat de emisiunea respectivã, de exemplu cu domnul Corneliu Vadim Tudor, ºi, dacã va fi nevoie, voi purta aceste polemici, dar nu cred cã libertarea presei este negociabilã. Nu cred cã avem dreptul sã asistãm cu indiferenþã la hohotul de râs al galeriei presei, al acelor oameni care urãsc libertatea presei ºi nu vor sã o aibã decât pentru ei, ºi care dau cu ”sâcÒ Ñ cum zice poetul Ion Barbu ”din IsarlîkÒ Ñ ºi se bucurã cã a fost interzis un post de televiziune, un post de televiziune care a fãcut greºeli, care a comis excese, care a cãlcat reguli, dar care a ºi adus, în multe momente, acel aer curat al libertãþii de opinie. Acel aer de care societatea româneascã are nevoie. Îmi e teamã sã nu îmbãtrânim prea devreme ºi sã începem sã pierdem mari cuceriri ale acestor ani. În fapt, cuceriri pentru care s-a plãtit foarte scump. S-a plãtit chiar cu nivel de viaþã. Oamenii obiºnuiesc sã spunã: ”mãcar atât aveam: dreptul de a ne exprimaÒ. Repet, nu sunt de acord cu nici un cuvânt nesãbuit care lezeazã pe membrii conducerii partidului meu, pe preºedintele þãrii, pe oricine în fond ºi pot exprima acest punct de vedere de pe cealaltã poziþie, eventual contrarã. Dar una e sã fii în dezacord cu un punct de vedere, ºi despre istorie, ºi despre politicã, ºi despre viaþã, ºi alta e sã te bucuri de interdicþii. Mi se pare incalificabilã bucuria unor colegi de presã, caricaturile tembele dedicate momentului în care cuiva i se taie capul. E drept, e posibil, e moral aºa ceva? N-am nici un avantaj personal în chestiunea OTV. Unii dintre cei care se bucurã de aceastã interdicþie mi-au atribuit faptul cã am bãtut cu pumnul în masã la comisie pentru acest post de televiziune. Eu am bãtut cu pumnul în masã, dacã am fãcut-o, pentru ideea de libertate a presei. Pe mine nu mã intereseazã un om sau o emisiune. ªi cred cã nimic din ceea ce am putea câºtiga prin nonlibertate nu meritã câºtigat atunci când vii dupã 40 de ani de luptã pentru libertate, chiar de compromisuri în lupta pentru libertate.
Vreau sã vã spun cã n-aº ºi fãcut-o acum, dar o fac pentru a vã aduce elemente de adevãr. Atunci când un ziarist, cum e Paul Grigoriu, a fost dat afarã de la Radiodifuziunea Românã pe motiv de dosar, pe motive politice, deºi eram doar un redactor-ºef de publicaþie Ñ ”FlacãraÒÑ, m-am bãtut pânã când el a fost reintegrat. Atunci când 82 de oameni, în 1982 sau Ô83, la Mangalia, într-o conferinþã naþionalã de partid, au fost scoºi de la Televiziune ºi Radio pentru cã aveau rude în Israel sau pentru cã aveau dosarul prost, am sãrit pentru ei ºi am vorbit public, ºi faptul însuºi, de a vorbi public în favoarea unor oameni care erau daþi afarã pentru motive de dosar, a însemnat reaºezarea lor pe locurile de pe care fuseserã daþi afarã. Cu unii dintre ei mã aflam în situaþii de conflict. Unii, spre ruºinea lor, m-au uitat de îndatã. Dar cred cã am fãcut un lucru bun apãrând un drept fundamental, acela al ziaristului de a se exprima. ªi atunci nu erau decât radio oficial ºi o televiziune oficialã. Cum aº putea sta liniºtit ºi cum aº putea asculta de sfaturile binevoitoare ale unor colegi de a nu mã amesteca atunci când ºtiu cã o datã acceptatã o nonlibertate pot urma toate nonlibertãþile cu putinþã.
Karl Marx, tânãr, spunea undeva:
”Atunci când o libertate este ciuntitã este atinsã libertatea, în general.Ò
Vedeþi, s-au grãbit cei de la C.N.A., ºi eu i-am convocat pentru mâine sã stãm de vorbã, sã vedem toate raþiunile care stau la baza deciziei dumnealor, grãbite ºi ultime. S-au grãbit, zic eu, pentru cã, de exemplu, ne puteam preocupa de niºte lucruri mai vechi care s-au întâmplat în România. De exemplu, între 1989Ð1990 au
fost izgoniþi niºte cetãþeni români din locurile lor de viaþã, din Harghita ºi Covasna. Li s-au distrus averile, unii dintre ei au fost omorâþi ºi nu s-a acþionat, în 12 ani, pentru a se face dreptate, pentru a se face ordine, pentru a se limpezi acea situaþie. Poate cã meritau sã fie izgoniþi, poate cã aceasta este societatea modernã: cei mai mulþi izgonesc pe cei mai puþini! Dar trebuie sã o ºtim, trebuie sã gãsim timp pentru o soluþie. Nu. Repede, se taie beregata unui post de televiziune, într-adevãr, sãrac, ºi care, poate ºi din sãrãcie, a fost obligat la anumite compromisuri care nu i-au alterat totuºi emisiunile bune.
Nu am insistat sã cãutãm niºte autori pentru felul în care au fost fãcute niºte privatizãri vicioase, criminale, care au creat grave probleme societãþii româneºti, ºi astãzi sunt zeci de mii de oameni în stradã ºi tot întreabã ce s-a întâmplat, ºi societatea româneascã nu dã rãspuns. Se grãbeºte însã C.N.A.-ul sã ia gâtul unui post de televiziune care pare a fi vinovat ºi de lucruri pe care le-au fãcut cei care existau când el nu exista. Repet, nu pledez aici puritatea OTV-ului, dar pledez dreptul ca între atâtea lucruri imperfecte ºi acest lucru imperfect, care este OTV, sã îºi pãstreze drepturile fireºti, ºi desigur, ºi obligaþiile fireºti.
Am fost în mai multe emisiuni gazda domnului Corneliu Vadim Tudor, cu care nu am aceleaºi pãreri în multe privinþe, ºi care, niciodatã, în toate dialogurile noastre, atunci când moderatorul a exprimat un punct de vedere ferm ºi a cerut sã se revinã la ordinea de zi sau la subiect, nu a cãlcat regula jocului. Este ºi o slãbiciune care decurge din faptul cã o mare personalitate poate induce unei personalitãþi în formare o anumitã stare de inhibiþie, dar domnul Corneliu Vadim Tudor, care a spus niºte lucruri grave, ºi unele dintre ele nedrepte la adresa unor lideri din partidul meu sau lideri ai þãrii, a spus aceleaºi lucruri ºi aici, în Senat.
Dacã suntem aºa de deºtepþi ºi aºa de hotãrâþi la muncã ºi luptã, de ce nu ne-am spus aici dezacordurile?! Eu am fãcut-o, ºi data trecutã, în chestiunea raporturilor noastre cu personalitãþi ale Statelor Unite, afirmând cã prietenul poporului meu este prietenul meu, chiar dacã în momentul respectiv nu este prietenul meu, ºi cred, în continuare, cã trebuie sã facem mici sacrificii personale, ºi sacrificii de rezonanþã a numelui, pentru a nu crea probleme în plus acestei þãri, care-ºi plãteºte cu asupra de mãsurã dreptul de a fi în lumea civilizatã.
În acest sens, mã adresez tuturor personalitãþilor lumii politice ºi tuturor personalitãþilor lumii publice, sã amânãm pentru vremuri mai liniºtite polemicile radicale. Acum, sã intervinã numai politica primului ajutor, acolo unde nu se poate altfel. Dar, în fine, aceasta este doar pãrerea mea.
Ziceam cã, pe de o parte, au fost privatizãri vicioase. Nimeni nu rãspunde? Au fost, pe de altã parte, încremeniri ale unor întreprinderi în braþele vlãguite ale statului. ªi acolo se constatã, cum este cazul uzinei ”ElectroputereÒ, se constatã cã intrãm într-o fundãturã care ne va costa transformarea României într-un stat corcoduºier. Nu vom mai avea ce face dacã nici o întreprindere din România nu va merge.
Alãturi de noi se aflã un coleg, domnul S—gor, de la U.D.M.R., care a cerut sã se punã doliu la mânã ºi la rever cu ocazia Zilei Naþionale a României. Eu nu vreau sã i se taie capul, dar aceasta nu este o chestiune gravã?! Asta nu ar trebui sã ne frãmânte ºi sã cãutãm o soluþie?! Sã cãutãm o soluþie fraternã, sã-l determinãm sã punã, în loc de doliu, sã-l rugãm sã poarte tricolorul, care este steagul nostru, al tuturor. Pãi, nu. Asta nu s-a fãcut. Pentru asta rãmâne timp, deºi vine un alt 1 Decembrie, în curând.
Un primar U.D.M.R. din România coboarã steagul tricolor când vrea el. Vrea el sã coboare steagul, îl coboarã ºi dupã aceea se supãrã ºi mai spune ºi altceva ”Écã mai coboarã ºi alt steag ºi cã nu-l mai rididicã niciodatã.Ò Mai coboarã ºi preºedintele consiliului judeþean steagul ºi dupã aceea se negociazã ca noi sã punem o plãcuþã, ca ei sã punã un steag Ñ ia tu steagul, iau eu plãcuþaÉ Este posibil aºa ceva?! Este aceasta o chestiune atât de micã, încât sã ne repezim ºi sã scoatem din prizã toate cablurile în cazul unui post de televiziune care a greºit?! Dar greºealã mai mare decât sã cobori însemnul naþional când vrei tu ºi sã-l tranzacþionezi existã?! Eu cred cã nu existã.
Am atras atenþia aici cã sunt ziare, în România, care pledeazã cauza desprinderii Transilvaniei de România. Sunt ziare care pledeazã cauza luptei împotriva unitãþii statale, a suveranitãþii naþionale ºi a integritãþii teritoriale, considerând ziua de 1 Decembrie ca pe o nenorocire pentru cetãþenii români de naþionalitate maghiarã.
Acestor ziare, care apar în continuare, nu le pune nimeni nici o întrebare. Aceasta nu este tot o acþiune care ar merita interesul nostru?
Am auzit cã la Sighiºoara s-au pus, pentru cã aºa a vrut cineva, cã noi de ce sã nu punem, s-au pus plãcuþe bilingve, româneºti ºi maghiare, deºi legea spune cã Ñ legea proastã, dar cum este, o respectãm Ñ, spune cã numai acolo unde sunt 20% cetãþeni de altã naþionalitate trebuie puse plãcuþe bilingve. La Sighiºoara nu sunt.
## **Domnul Frunda Gyšrgy**
În acest caz, puterea a lucrat mânã în mânã cu Consiliul Naþional al Audiovizualului împotriva opoziþiei ºi a criticilor pe care ea le exprimã ºi, evident, împotriva democraþiei. Adaug cã deconectarea firmelor de cablu care lucrau cu OTV-ul s-a fãcut cu concursul unui minister, deci cu concursul Executivului,
Ridicând licenþa unui post particular de televiziune, care este OTV-ul, C.N.A.-ul a încãlcat legea în litera ºi în spiritul ei.
Care sunt þãrile europene, membre ale Uniunii Europene, în care sunt reprimate sãbatic posturi de televiziune de cãtre consiliile naþionale respective.
Componenþii acestui consiliu, rezultat al jocului politic iresponsabil promovat de C.D.R., sunt niºte necunoscuþi, fãrã suprafaþã ºi orizont profesional. Unul singur dintre ei le-a cerut colegilor sã procedeze temperat, sã-ºi cumpãneascã pornirile ºi sã nu ia o decizie gravã, violent partizanã. Acesta este singurul profesionist de televiziune, vechi ºi experimentat, ºi se numeºte Emanuil Valeriu, reprezentând Preºedinþia, subliniez acest lucru.
În asemenea împrejurãri, se apeleazã la soluþia avertismentelor, a sancþiunilor parþiale, a amenzilor ºi nu la lichidare. Acest lucru l-a susþinut ºi singurul om de televiziune din consiliu, fãrã sã ajungã la nici un rezultat.
Repetãm, postul OTV a fost interzis prin decizia formalã a unor persoane fãrã autoritate profesionalã în domeniu.
Încãlcarea legii se învedereazã în graba cu care s-a trecut la blocarea tehnicã a OTV, la presiunile asupra firmelor de cablu pentru a le împiedica sã mai preia emisiunile postului. Pentru cã este vorba de încãlcare, trebuie sã spunem cã C.N.A. a încãlcat flagrant Legea audiovizualului. Este vorba despre art. 15 alin. 5 unde se prevede cã orice decizie a C.N.A. devine executorie dupã publicarea în ”Monitorul OficialÒ ºi, în caz de atac legal, în contecios administrativ, în termen de 15 zile de la comunicare. Ea se executã numai dupã pronunþarea judecãtoreascã. Iatã câte etape au fost încãlcate ºi iatã cum aºa-zisa ridicare de licenþã este un act de brutalitate ºi de o ilegalitate rarã.
Este ºtiut Ñ am spus ºi mai înainte Ñ cã prin lege aceste mãsuri intrã în aplicare mult mai târziu. Cu toate acestea, sfidând legea, Consiliul Naþional al Audiovizualului a trecut la fapte, brutalizând postul OTV ºi publicul numeros care-i urmãrea emisiunile. Cine este? Cine sunt iresponsabilii din C.N.A. care au precipitat, încãlcând legea, aplicarea unei hotãrâri, ea însuºi profund contestabilã? Cine din partea Executivului a ajutat aceastã aplicare brutalã a unei ilegalitãþi?
Comisia pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã a Senatului, al cãrui membru sunt, care nu are doar misiunea de a face legi, ci ºi de a urmãri aplicarea lor, este în drept sã ºtie cine ºi de ce a încãlcat legea la C.N.A. Suntem cu atât mai îndreptãþiþi cu cât aceastã Comisie pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã a Senatului a atras, printr-un comunicat de presã, atenþia C.N.A.-ului cã face dificultãþi fãrã temei legal postului OTV, refuzându-i licenþa. La acest lucru a participat întreaga comisie ºi nu este vorba numai despre reacþia preºedintelui comisiei, a fost o reacþie colectivã a întregii comisii.
Astfel de gesturi dictatoriale, cum sunt cele ale C.N.A.-ului, trebuie judecate ºi condamnate în cunoºtinþã de cauzã.
Nu de mult s-a produs o arestare intempestivã ºi compromiþãtoare pentru România a cetãþeanului Ciuvicã pe simple bãnuieli, încãlcându-se brutal ºi aici normele statului de drept.
Interzicerea OTV are acelaºi aspect abuziv, inadmisibil ºi este inspiratã de aceleaºi forþe discreþionare în conflict cu democraþia, forþe bântuite de ideea de dictaturã.
S-a vorbit aici despre P.S.D. care nu-ºi meritã soarta de a fi acuzat, pentru cã este eroarea C.N.A.-ului, dar am subliniat cã Executivul a participat la aplicarea acestei grave sancþiuni ilegale.
Fondul chestiunii este clar: opoziþia, dupã autorii morali ºi dupã cei direcþi ai suprimãrii OTV, trebuie sã disparã. Orice punct de vedere care afirmã adevãrul ºi deterioreazã ºi mai mult imaginea partidului de guvernãmânt trebuie lichidat.
Adevãrul este însã limpede, iar postul de televiziune al lui Dan Diaconescu ºi Dan Diaconescu nu au nici o vinã cã premierul ºi preºedintele P.S.D. coboarã în sondaje, târând dupã el ºi partidul, dupã cum nu au nici o vinã Ñ OTV ºi Dan Diaconescu Ñ cã preºedintele P.R.M., Corneliu Vadim Tudor urcã, cu partid cu tot, în sondaje.
Oare cei care se bucurã de sufragiile publicului trebuie interziºi peste tot? Oare OTV trebuie sã fie o fanfarã a puterii?
Acest post de televiziune particular care ºi-a deschis emisiunile pentru dreptul la replicã al oricui, pentru opiniile acelor telespectatori care nu mai au cui sã se adrese trebuie sã disparã pentru cã nu face parte dintr-un cor al Executivului?
ªuvoaie de porcãrii pestilenþiale, cu grave efecte morale se revarsã ca niºte guri de canal în erupþie pe toate posturile româneºti de televiziune, fãrã ca acest C.N.A. sã fie reacþionat vreodatã. Ce l-a determinat sã reacþioneze acum?
Dau un exemplu recent: Lucian Mândruþã a declarat, în emisiunea pe care o face cu Brucan, cã ªtefan cel Mare ºi Mihai Viteazu sunt niºte fantasme ale istoriei naþionale, adicã, într-o accepþiune, evident, uºor de tradus, niºte strigoi. Iatã încã un fapt care, în mod legic, ar fi trebuit sã intre în atenþia C.N.A.-ului ºi care nu intrã, ca ºi altele de pânã acum. Putem cita unele foarte recente.
Deci aceastã decizie este de pus sub semnul întrebãrii, în mod apãsat.
Decizia de a interzice OTV rãmâne o decizie politicã, îndreptatã împotriva libertãþii presei ºi a libertãþii de opinie.
În Europa, domnilor colegi ºi domnilor guvernanþi, nu se intrã prin acte de banditism împotriva presei.
Ca senator, cer ca libertãþile presei sã fie respectate, postul sã fie repus în drepturi, iar telespectatorii reprimaþi prin desfiinþarea OTV, telespectatorii care au protestat ºi mai protesteazã încã împotriva cenzurii renãscute, sã fie ºi ei repuºi în drepturi, de a vedea televiziunea care le place.
Este o concluzie de bun-simþ sã afirmi cã ridicarea licenþei OTV este o enormã ilegalitate, care afecteazã imaginea României în lume. Acelaºi lucru îl afirmã B.B.C.-ul, ºi îl citez aici, ºi îl afirmã în toatã fermitatea experienþei ºi a prestigiului câºtigat: ”În România, APADOR-CH, care apãrã drepturile omului protesteazã ºi el împotriva mãsurii luate de C.N.A. în condiþii pe care le-am explicat Ñ considerând aceste mãsuri, ridicarea licenþei unui post de televiziune, o gravã încãlcare a drepturilor omului ºi ale societãþii noastre în întregul eiÒ.
Acestea sunt motivele, doamnelor ºi domnilor senatori, care au determinat Grupul parlamentar al P.N.L. sã depunã mâine o iniþiativã legislativã cu privire la sprijinirea de urgenþã a agricultorilor din toatã þara ºi nu numai a acelora din Dolj ºi Mehedinþi, conform Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 106/2002, prin susþinerea lucrãrilor de însãmânþare cu circa 1,5 milioane lei pe hectarul de grâu însãmânþat, respectiv cu 30 litri de motorinã, 50 kg îngrãºãminte complexe ºi jumãtate din preþul seminþei de grâu elitã sau I1. Acest sprijin propunem sã se acorde sub formã de bonuri sau cupoane valorice pentru carburanþi ºi prin plata facturilor pentru sãmânþã ºi îngrãºãminte, suma totalã ridicându-se la aproximativ 2.500 miliarde la nivelul þãrii. Facem apel la toþi colegii senatori sã susþinã aceastã iniþiativã sau chiar sã o preia în cazul în care deranjeazã pe cineva iniþiativa Grupului parlamentar liberal.
În final, domnule preºedinte, vã rog sã-mi daþi voie sã-mi exprim profunda nedumerire cu privire la comunicatul Institutului Naþional de Statisticã referitoare la creºterea produsului intern brut de 4,4% pe semestrul I al acestui an ºi, mai cu seamã, cu privire la sporul contribuþiei agriculturii cu 11%.
Mã întreb ºi vã întreb, domnule preºedinte, ca ºi dumneavoastrã sã-l întrebaþi pe directorul general al Institutului Naþional de Statisticã, invitându-l aici, în Senat, pentru a ne da explicaþii cum este posibil ca în cel mai slab an agricol din ultimii 40Ð50 de ani agricultura sã aibã o creºtere de 11% în produsul intern brut al României?
Mulþumesc.
Vã mulþumesc pentru atenþie. ªi vã rog sã îl ascultaþi ºi pe domnul Frunda.
Prin aceastã mãsurã se dã o satisfacþie neaºteptatã lui Emil Constantinescu. El nu ºtia cum sã mai revinã în prim-planul vieþii politice. Ce sã vã spun? Cã la Banca Comercialã Românã existã un cont între 8 ºi 10 milioane de dolari, nu ºtim precis, deschis de anumite fundaþii din S.U.A. pentru Cristian Bork. Îl ºtie domnul Radu Vasile, pentru cã a avut probleme ºi el cu acest Cristian Bork. Dupã doi ani de stagiu în S.U.A., a primit banii ãºtia ca sã facã lobby ºi sã îl readucã pe Emil Constantinescu în prim-planul scenei politice. ªi iatã cum se dã satisfacþie lui Dan Grigore, lui Mircea Diaconu, lui Cornel Nistorescu, lui Sorin Roºca Stãnescu, tuturor acelora care nu mai puteau ei de dorul P.S.D.-ului, ce sã spun!
Nu eu vã sunt adversarul dumneavoastrã. Poate cã am o misiune ingratã, sunt solul care aduce veºti rele, poate ºi deranjeazã maniera în care spun, dar ºtiþi cum vorbeºte populaþia? ªtiþi, nu se poate sã nu ºtiþi, cã vã duceþi! De fapt, voi sunteþi mai senatori decât mine, pentru cã vã duceþi unde e þara adevãratã. Þara adevãratã e în judeþe, nu e în oraºul nostru fanariot. ªi ºtiþi bine, e o stare sufleteascã proastã acolo ºi care nu poate fi tãmãduitã cu beculeþe colorate ºi cu planºele prezentate de domnul Adrian Nãstase, la Antena 1, ºi cu statistici.
Programul unui guvern nu trebuie arãtat la televizor, dragã Adrian, ci la un alt aparat casnic, la frigider! Acolo, când deschide românul frigiderul, sã vadã programul guvernamental. Restul, televizorul e minunat, îl iubim, dar nu mâncãm televiziune pe pâine, ce Dumnezeu!
Printre cei care au încercat sã elimine OTV-ul, deºi eu mã îndoiesc cã le-au luat Dumnezeu mininþile definitiv, abia asta e avalanºa care vã poate duce pe voi într-o fundãturã fãrã ieºire, pentru cã, vedeþi bine, lumea care contestã, contestã direct la vârf, la Ion Iliescu. ªi, sub cuvânt de onoare, sunt absolut convins cã nu el e implicat aici, ci altcineva, altcineva care nu suportã sã fie contrazis, altcineva care dã telefon noaptea, la ora 12,00, tot la OTV, ºi se plânge de o carte nenorocitã pe care nu am citit-o ºi n-o sã o citesc niciodatã, deºi sunt ºi eu înjurat acolo, ”Clubul cocoºaþilorÒ. Dã primul-ministru al României telefon acolo, pentru cã e iritat. Nu ai voie sã acþionezi sub impuls de moment când eºti într-o funcþie atât de importantã. Abia astea sunt gesturi extreme. Noaptea e un sfetnic bun! Poate trebuia sã aºtepte pânã a doua zi ºi sã vezi cum se trezea o altã stare de spirit.
Deci pe domnul Nãstase îl deranjeazã tot ce se spune la OTV ºi îl deranjeazã cã nu controleazã OTV-ul. Toate posturile de televiziune centrale din România sunt controlate de domnul Nãstase ºi de echipa Domniei sale. TVR e controlat, vedeþi bine ce se întâmplã, PRO TV este controlat ºi puþin ºantajat, pentru cã are de plãtit 1.800 de miliarde de lei datorii la fisc. În orice þarã din lume, la o asemenea evaziune fiscalã mare se mai lasã ºi cu ani de puºcãrie. Nu numai cã nu s-a lãsat cu aºa ceva, dar când i-am zis domnului Nãstase, acum trei luni, la ultima noastrã întâlnire la Guvern, cu domnul Mugur Isãrescu de faþã, cu alþi oameni, i-am spus: ”Executã financiar pe cei care au mari datorii la stat ºi sã vezi cã nu mai e nevoie de justificarea: Nu sunt bani pentru învãþãmânt!, nu sunt bani pentru sãnãtate!, Nu sunt bani pentru repararea bisericilor!Ò Uite, PRO TV-ul are 1.800 de miliarde de lei! Din spatele lui, ministrul finanþelor publice, domnul Mihai Tãnãsescu a spus: ”Nu are atât!Ò ”Dar cât are?Ò l-am întrebat eu, de faþã fiind ºi deputaþii noºtri Lucian Augustin Bolcaº ºi Corneliu Ciontu. ”Are mai puþin.Ò Vreo 800 de miliarde de lei, dacã am înþeles eu bine. ªi ºtiam de ce are mai puþin, pentru cã Guvernul l-a iertat de circa 1.000 de miliarde de lei. ªi atunci, i-am spus domnului Nãstase, cu care, personal, nu am nimic de împãrþit, ºi dacã l-am jignit, din punctul ãsta de vedere, îl rog sã mã ierte, dar sunt silit sã spun niºte lucruri dureroase, pentru cã prea s-au pus niºte ochelari mari de cal, prea s-a rupt Guvernul de pulsul real al þãrii.
Nicolae Iorga spunea cã ”Þara realã e alta decât þara gazetelor.Ò Nu vã luaþi dupã gazetele sau dupã posturile de televiziune ancilare, ca sã nu zic slugarnice. Luaþi-vã dupã ce se întâmplã, la ora actualã, în toatã þara, cã nu inventez eu aºa ceva.
De asemenea, PRIMA TV e lãsatã sã zburde în continuare, printr-o inginerie financiarã fãcutã de domnul Miron Mitrea, împreunã cu un gangster dovedit, creierul afacerii ”Þigareta IIÒ, Costel Bobic, s-au furat 6 milioane de dolari, ce Dumnezeu! Bani publici. Nu i se întâmplã nimic postului PRIMA TV. Dar, fireºte, cã noi nu existãm la ”PRIMA TVÒ decât sã fim satanizaþi! Nu existãm la ”PRO TVÒ decât sã fim satanizaþi! Nu existãm la ”ANTENA 1Ò decât sã fim puºi la zid! Existãm la amãrâþii ãºtia, care sunt sãracii lumii. Nu au nici un studio, nici liftul nu merge pânã la ei. Cine a urcat acolo, ºtie cã trebuie sã se ducã pe undeva, printr-o hulubãrie, unde zboarã porumbeii. Ne invitau ºi pe noi. Pentru cã nu puteau sã ne opreascã pe noi ºi sã ne sancþioneze pe noi, au desfiinþat postul. E bine aºa? Nu aveþi decât sã continuaþi în felul ãsta, dar vã spun, voi pierdeþi la populaþie. Pierdeþi, pentru cã lumea vorbeºte ºi nu are cum sã fie opritã, nu se poate pune botniþã ºi populaþiei.
Când sunt prea multe acuze, dragã domnule preºedinte, stimate colege ºi stimaþi colegi, de fapt, nu rezistã nici una. S-a spus cã OTV-ul dã reclamã la þigãri, dar ziarul ”AdevãrulÒ dã, zi de zi, în pagina a doua, reclamã la aceleaºi þigãri, marca ”AnghelescuÒ, nici nu ºtiu cine-i ãsta, nu mai fumez de 13 ani, nu mã intereseazã subiectul ãsta. Fireºte cã nu existã un C.N.A. ºi pentru presã, dar cenzura este aceeaºi sau mãsura ar trebui sã fie aceeaºi pentru toatã lumea.
Trebuie sã pomenesc ºi rolul malefic pe care l-a avut ministrul comunicaþiilor, domnul Dan Nica. Tot timpul s-a þinut de capul OTV-ului. Aduceþi-vã aminte cã, deºi noi nu mai eram invitaþi de luni de zile, Dan Nica tot îi ameninþa, tot le bloca emisia, tot îi speria cã îi desfiinþeazãÉ De ce se bagã domnul Nica în aºa ceva?! Ce înþelege el prin funcþia aceasta de ministru al comunicaþiilor?! Tãierea comunicaþiilor?! Atunci sã îi zicem ”ministrul tãierii comunicaþiilorÒ, domnului Dan Nica.
S-a minþit, de asemenea, cã OTV-ul este al meu! Nu este, domnilor, al meu. Ce vreþi sã spun mai mult de atât?! Nu am nici o acþiune, nu am bani pentru aºa ceva. Acum se va adeveri al cui este cu adevãrat.
Cei patru necunoscuþi din cei zece care au votat Ñ sau câþi au fost Ñ Attila Gaspari Ñ a auzit cineva de el? Ñ Sorin Caragata Ñ a auzit cineva de el? Ñ ªerban Pretor Ñ aþi auzit de el? Ñ Gabriela Stoica. Toþi sunt niºte neicaÕ nimeni. Pot aceºti oameni sã producã o atâta vie emoþie în populaþie?! Puteþi sã staþi la mâna lui Attila Gaspari sau a lui Caragata?! Cine sunt ãºtia, sã vã sape o asemenea groapã?!
Merg mai departe ºi vã spun aºa, este regretabil cã cei mai vehemenþi dintre toþi, din acest C.N.A., au fost doi oameni cu grave probleme penale.
Ralu Filip apare într-un raport scris de doi ofiþeri superiori de poliþie, în 1999, ºi care a fost pe masa primuluiministru de atunci, actualul nostru coleg Radu Vasile, care poate ºtie de el, poate nu ºtie, dar raportul existã, ºi eu l-am publicat ºi este autentificat, ºi în care se vorbeºte de traficul internaþional de copii ºi Ralu Filip a luat mitã 5.000 dolari de la avocata Ileana Bustea Ñ ce vedem noi, numai, Ñ aºa e, Radule? ªtii de raport? Atâta vreau sã-mi spui, dacã ai auzit de raportul acesta.
Pericolul, iatã, Gigi Prisãcaru din delegaþiaÉ
## **Domnul Iuliu Pãcurariu**
precedent: niciodatã pânã atunci, nici ulterior, Securitatea nu s-a mai confruntat cu pierderea, într-un timp atât de compact, a unui numãr atât de mare de agenþi externi. Un alt aspect, îndeobºte cunoscut ºi relevat constant ºi de istoriografia occidentalã, este faptul cã mulþi dintre dezertorii din þãrile lagãrului comunist nu erau altceva decât agenþi dirijaþi de serviciile secrete sovietice. Faptul, fireºte, nu anuleazã preocuparea constantã a Securitãþii române de a pierde defectori transfugi, nimic altceva decât cârtiþe plasate în interiorul serviciilor secrete din spatele cortinei de fier. În fine, nu putem trece peste amãnuntul extrem de relevant care ne aminteºte cã, spre deosebire de seismul care a spulberat Departamentul de Informaþii Externe al fostei Securitãþi dupã fuga generalului Pacepa, scurgerea de agenþi români în cele mai importante þãri NATO nu a provocat criza, altfel inevitabilã, în cadrul instituþiei care se fãcea vinovatã de asemenea eºecuri. Faþã de toate cele de mai sus, în contextul angajamentelor ºi datoriilor asumate de România în parteneriatul cu NATO, consider cã se impune cu stringenþã formularea rãspunsurilor celor mai clare la urmãtoarele întrebãri: 1. Numiþii colonel Nicolae Vasile, locotenent-colonel Florin Brozici, maior Ioan Toader Covaci, maior Mihai Gheorghe, maior Traian Nicolau, cãpitan Ioan ªerban, cãpitan Horodincã Nicolae, cãpitan Marius ªtefan Stoian, cãpitan Ovidiu Tãnãsescu, cãpitan Andrei Luca, locotenent major Dan ªtefãnescu, civil Pavel Matei Haiducu au fost doar niºte defectori transfugi sau fost agenþi ai Securitãþii, trimiºi în Occident pentru a penetra structurile serviciilor þãrilor NATO.
2. Ce informaþii deþine astãzi România despre activitãþile pe care le desfãºoarã cei 12 agenþi în þãrile în care trãiesc?
Aºa cã nu eu am a-mi cere iertare pentru o privire exclusiv etnicã, ci realitatea a impus aceastã nenorocitã imagine când majoritatea a omorât români, a acþionat la grãmadã, iar unii în mod bestial. Dumneavoastrã spuneþi cã au fost judecaþi numai maghiari. Au fost judecaþi numai cei care au fãcut fapte care trebuiau judecate.
- trivã ºi 5 abþineri.
La numãrul curent 32 ni se propune text comun.
Sunt observaþii? Nu sunt.
Vã rog sã votaþi.
S-a aprobat cu 76 de voturi pentru, 13 voturi împotrivã ºi 4 abþineri.
Trecem la numãrul curent 35... pânã acolo avem text Senat... Ni se propune text Camera Deputaþilor. Sunt obiecþii? Nu sunt.
Vã rog sã votaþi.
- S-a aprobat cu 65 de voturi pentru, 14 voturi împo-
- trivã, douã abþineri.
La numãrul curent 36, de asemenea, ni se propune text comun, ca ºi la numãrul curent 37. Numãrul curent 37, inclusiv 38, cu referire la art. 26 alin. 1 ºi 2, text comun propus în unanimitate de comisia de mediere. Sunt obiecþii? Nu sunt.
Vã rog sã votaþi.
- S-a aprobat cu 70 de voturi pentru, 13 voturi împo-
- trivã ºi 3 abþineri.
La numãrul curent 39 ni se propune la alin. 1, varianta Camerei Deputaþilor, ºi la alin. 2, text comun. Sunt obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.
S-a aprobat cu 74 de voturi pentru, 14 voturi împotrivã, 4 abþineri.
La numãrul curent 41, text Senat.
Numãrul curent 42, art. 12, varianta Senatului, s-a mers pe text Senat alin. 1. Alin. 2, text comun, propus de comisia de mediere.
Sunt obiecþii? Nu sunt.
Vã rog sã votaþi.
- S-a aprobat cu 67 de voturi pentru, 10 voturi
- împotrivã ºi 3 abþineri.
La numãrul curent 45, comisia de mediere ne propune
la art. 28, nou introdus de Senat, alin. 1, text Senat,
- alin. 2, text comun propus de comisia de mediere. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.
- S-a votat cu 70 de voturi pentru, 12 voturi împotrivã
- ºi 4 abþineri.
- La numãrul curent 46 ni se propune text comun. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.
- S-a aprobat cu 68 de voturi pentru, 10 voturi împo-
- trivã ºi 6 abþineri.
Numãrul curent 46, text Senat.
- La numãrul curent 48, cu referire la alin. 1 ºi 2, text
- comun.
Obiecþii? Nu sunt.
Vã rog sã votaþi.
- S-a aprobat cu 64 de voturi pentru, 10 voturi împo-
- trivã ºi 5 abþineri.
În acelaºi timp, vrem sã vã spunem cã la Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor încã se mai discutã douã mãsuri, trebuie sã le supunem ºi noi plenului nostru, dar ºi Ministerului Agriculturii, dar considerãm cã agricultura mai are nevoie, totuºi, ºi de alte mãsuri de sprijin.
Vreau sã vã spun cã noi am fost de acord ºi susþinem apariþia Legii creditului agricol, dovadã cã ea, mâine, se aflã ºi pe ordinea de zi a Comisiei pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã din Senat, ºi sã sperãm cã mâine va avea raport favorabil.
Vreau sã vã spun cã toþi cei nouã beneficiari din judeþul Neamþ ºi-au realizat cu succes, nu este exagerare, obiectivele propuse în proiect. Lista nominalã, sumele alocate, destinaþia utilizãrii fondurilor pentru fiecare proiect, am realizat o anexã, dacã consideraþi necesar, eu pot sã citesc, am un raport de cinci pagini...
Acest program are un caracter, dacã vreþi, comercial, ºi nu este subvenþionat în nici un fel de Guvernul României ºi, repet, s-a bucurat de succes.
În anexã aveþi desfãºurarea programelor de construcþii de locuinþe pe cele 41 de judeþe ºi municipiul Bucureºti, în anexa nr. 2, construcþia de locuinþe realizate prin A.N.L.
Vã mulþumesc.