Stenogramă plen

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Deschidem lucrãrile Senatului din 16 mai 2002. ªedinþa este condusã de mine, asistat de domnii secretari, senatori Mihai Ungheanu ºi Pusk‡s Valentin-Zolt‡n.

La lucrãrile ºedinþei Senatului de astãzi sunt absenþi motivat urmãtorii colegi senatori: Doru-Laurian Bãdulescu, Ioan Belu, Alin Theodor Ciocârlie, Octav Cozmâncã, Avram Crãciun, Rodica Mihaela Stãnoiu, Szab— K‡rolyFerenc ºi Emil Rãzvan Theodorescu.

Vã

Vã

Voi da citire notei privind exercitarea de cãtre parlamentari a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale, la urmãtoarele proiecte de lege:

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 37/2000 privind modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 128/1998 pentru reglementarea modului ºi condiþiilor de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privatã a statului;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 29/2002 privind instituirea unor mãsuri pentru diminuarea datoriei publice;

Ñ Legea pentru ratificarea Acordului între Guvernul României ºi Guvernul Republicii Armenia privind colaborarea în combaterea criminalitãþii, în special a formelor ei organizate, semnat la Erevan la 31 octombrie 2001;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 82/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcþionarilor publici;

Ñ Legea privind înfiinþarea comunei ªieu, judeþul Maramureº;

Ñ Legea pentru respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 113/2000 privind modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 128/1998 pentru reglementarea modului ºi condiþiilor de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privatã a statului;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 162/1999 privind instituirea preþului naþional de referinþã pentru energia termicã furnizatã populaþiei prin sisteme centralizate, precum ºi pentru acordarea de ajutoare bãneºti pentru categoriile defavorizate ale populaþiei;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 173/2001 privind majorarea capitalului social al Societãþii Comerciale ”Compania Naþionalã de

Transporturi Aeriene Ñ TAROMÒ Ñ S.A., prin conversia în acþiuni a creanþelor unor unitãþi de aviaþie civilã;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 186/2000 privind instituirea sistemului de declaraþii de livrare a tutunului brut;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 194/2001 privind modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 128/1998 pentru reglementarea modului ºi condiþiilor de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privatã a statului.

Domnii senatori Crãciun Avram, Hârºu Ion ºi Rahãu Dan Nicolae.

Vã mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar P.R.M., douã propuneri.

Doamna senator Maria Ciocan ºi domnul senator Constantin Bîciu.

Mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar P.D., o propunere.

Domnul senator Iuliu Pãcurariu.

Mulþumesc.

ªi din partea Grupului parlamentar U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator Pusk‡s Valentin-Zolt‡n.

Mulþumim.

Vã rog sã vã exprimaþi votul asupra nominalizãrilor fãcute.

Adoptat cu 82 de voturi pentru, douã împotrivã, douã abþineri.

Nominalizãri în vederea constituirii comisiei de mediere la Ordonanþa Guvernului nr. 36/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 69/1998 privind regimul de autorizare a activitãþilor din domeniul jocurilor de noroc.

Din partea Grupului parlamentar social-democrat ºi umanist, 4 propuneri.

Domnii senatori Nicolaescu Ioan, Filipescu Cornel, Hoha Gheorghe ºi Pruteanu George.

## Mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar P.R.M., o propunere.

Domnul senator Gheorghe Bunduc.

## Mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar P.N.L., o propunere.

Domnul senator Ion Pãun Otiman.

Domnii senatori Crãciun Avram, Hârºu Ion, Rahãu Dan Nicolae ºi Toma Constantin.

Mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar P.R.M., vã rog, doamna senator, o propunere.

Domnul senator Vasile Horga.

Mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar P.D., o propunere.

Iuliu Pãcurariu.

Sunteþi la autopropuneri, domnule senator. O.K.

ªi din partea Grupului parlamentar P.N.L., o propunere.

Domnul senator Dan Constantinescu.

Da, vã mulþumim.

Vã rog sã vã exprimaþi votul asupra nominalizãrilor. Cu 78 de voturi pentru, unul împotrivã, 3 abþineri, s-a adoptat.

Nominalizãri pentru constituirea comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 3/2002 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 59/1997 cu privire la finanþarea în sistem descentralizat în domeniul ºtiinþei, tehnologiei ºi inovãrii.

Din partea Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), 4 propuneri.

## Da, mulþumim.

ªi din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator S—gor Csaba.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## Mulþumim.

Vã rog sã vã exprimaþi votul asupra nominalizãrilor fãcute.

Aprobat cu 88 de voturi pentru, nici unul împotrivã, 3 abþineri.

La urmãtorul punct de pe ordinea de zi, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 137/2001 pentru modificarea ºi completarea Legii bancare nr. 58/1998.

Din partea comisiei de mediere, dacã sunt prezenþi colegii care au fãcut parte din comisie? Se pare cã nu. Sã pofteascã oricare din colegii care au fãcut parte... Da, vã mulþumim.

La poziþia 1 din raport, referitor la art. I punctul 14 alin. 2 art. 52[1] , textul Camerei Deputaþilor. A fost adoptat cu 11 voturi pentru, unul împotrivã.

Vi-l

Vi-l

La punctul 3 din raport, de asemenea, adoptat cu acelaºi cvorum de vot, 11 voturi pentru, unul împotrivã, textul Camerei Deputaþilor.

Vi-l

Vã

Urmãtorul raport priveºte soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind taxa pe valoarea adãugatã. E un raport voluminos. ªi proiectul a fost consistent. Toate soluþiile comisiei de mediere sunt ale Camerei Deputaþilor.

Întreb pe colegi dacã existã vreo observaþie la aceste texte. Dacã nu existã observaþii, v-aº propune, dacã aþi fi de acord, sã votãm în ansamblu raportul. Putem, sigur, sã trecem articol cu articol, dar dupã aceea, oricum, urmeazã un vot final. Toate soluþiile sunt soluþiile Camerei, nici una a Senatului, altfel nu s-ar fi pus problema demult.

Vã

Urmãtorul raport priveºte soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru prevenirea ºi combaterea efectelor consumului produselor din tutun.

La punctul 11 din raport existã un text comun. Pânã la acest punct din raport sunt textele Senatului. Este o chestiune de stilisticã sau redacþionalã.

Vã

De asemenea, la art. 8 care a fost introdus în varianta adoptatã de cãtre Senat existã un text comun, tot de naturã redacþionalã.

Poftiþi, domnule secretar de stat.

Bun. Deci nu mai sunt înscrieri la dezbateri generale. Am rãmas în acel moment, când s-a dezbãtut acest proiect de lege.

Existã douã amendamente respinse la punctele 3 ºi 4 ale art. 5. Se menþin amendamentele?

Vã rog, domnule senator Bîciu.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Permiteþi-mi mai întâi sã revin la desfãºurarea ºedinþei anterioare în care a fost dezbãtut proiectul de lege ºi amendamentul meu. Dupã cum vã amintiþi, amendamentul a fost supus la vot ºi a trecut. Conform art. 101 din Regulamentul Senatului acest lucru este lãmurit foarte clar. Deci nu mai trebuia supus la vot amendamentul comisiei admis, care venea în contradicþie cu amendamentul meu, supus la vot, aprobat, dar respins în comisie. A fost o greºealã de procedurã. Consider amendamentul trecut ºi cu asta cred cã putem încheia dezbaterile pe aceastã temã. Vã citesc din regulament. Art. 101 alin. (2)...

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Nu, nu, din regulament, nu. Cunoaºtem regulamentul, trebuie sã verificãm stenograma ºedinþei. Nu regulamentul e obiectul de disputã proceduralã.

Vi-l

De asemenea, la art. 9, aceeaºi situaþie: text comun, pentru o îmbunãtãþire de naturã redacþionalã.

Vi-l

La punctul 19, de asemenea, un text comun.

Vi-l

Vã

Trecem la punctul 8 din ordinea de zi, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 67/2000 privind unele mãsuri referitoare la preþurile ºi tarifele pentru energia electricã ºi termicã.

Data trecutã au început dezbaterile generale.

Dacã mai sunt înscrieri la dezbaterile generale? Dacã nu mai sunt înscrieri, din partea iniþiatorului proiectului de lege...

Domnul Moucha este...

Deci, domnule preºedinte, ca sã mai adaug douã probleme care vor lãmuri, cred, complet problema: eu propuneam în amendamentul meu înlocuirea cuvântului ”fãrãÒ cu alt cuvânt, ”cuÒ. Adicã se propunea: ”fãrã avizul concurenþeiÒ, eu ceream ”cu avizul concurenþeiÒ. S-a votat ºi acceptat.

Amendamentul comisiei, fãcut la o parte din acelaºi articol, se referã la cu totul ºi cu totul altceva: la eliminarea unei fraze care nu îºi gãsea locul acolo, o frazã nevinovatã. Deci nu afecta în nici un fel substanþa articolului.

Consider din acest punct de vedere cã data trecutã s-a procedat greºit. Trebuie sã revenim asupra stenogramei ºi amendamentul sã fie...

Dat fiind faptul cã a avut loc un vot, vreau sã mai verificãm o datã stenograma pentru a ne împrospãta memoria, dar a fost un vot pe ambele amendamente. ªi ambele au trecut, iar ele sunt într-o perfectã contradicþie ca sã nu spunem aºa, într-o totalã contradicþie.

Dacã pe acest aspect de ordin procedural, asupra cãruia iniþiatorul amendamentului ºi-a expus punctul de vedere, ceilalþi colegi senatori, din partea grupurilor parlamentare sau în nume personal, doresc sã intervinã?

Domnule preºedinte...

Dan-Mircea Popescu, dacã doriþi sã interveniþi?

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Vã aduceþi aminte de aceastã chestiune, prin votul contradictoriu al plenului Senatului, conducãtorul ºedinþei a hotãrât în urma votului plenului retrimiterea proiectului la comisia de specialitate pentru un raport suplimentar. Comisia s-a întrunit, a întocmit acest raport suplimentar, membrii comisiei îºi menþin punctul de vedere prin amendamentul pe care îl aveþi la amendamente admise, în anexa nr. 1 la raport. Acest amendament a fost însuºit ºi de cãtre iniþiator, mai puþin de cãtre domnul senator Constantin Bîciu, care ºi-a menþinut ºi dânsul amendamentul ºi poziþia exprimatã în plen data trecutã. Suntem în aceeaºi situaþie, respectiv: comisia îºi menþine amendamentul pe care îl aveþi la dispoziþie, ºi anume faptul cã la punctul 3 al art. 5, vi-l citesc: ”...stabileºte metodologia de calcul al preþurilor ºi tarifelor aplicabile activitãþilor de monopol natural din domeniul sãu de activitate, având în vedere protejarea intereselor consumatorilor de energie electricã ºi termicã, fãrã avizul Oficiului ConcurenþeiÒ. Din 1998 încoace practica curentã este aceasta, de a stabili preþul respectiv fãrã avizul Oficiului Concurenþei, toatã legislaþia în materie este concordantã din acest punct de vedere, deci, dacã am admite amendamentul domnului senator Bîciu, ar trebui schimbatã întreaga legislaþie din 1998 pânã în prezent. Amendamentul comisiei, repet, însuºit ºi de cãtre iniþiator, nu face decât sã punã în concordanþã acest proiect de lege cu legislaþia în vigoare din 1998, în materie.

În concluzie, membrii Comisiei economice din Senat solicitã plenului admiterea proiectului cu amendamentul formulat de comisie ºi însuºit de cãtre iniþiator.

deci absolut nici o modificare. Data trecutã s-a procedat corect. Deci pe acelaºi text, pe care îl avem astãzi în faþã, s-a supus amendamentul respins la vot ºi a fost respins în comisie la vot ºi a fost acceptat de plen ºi s-a greºit în partea a doua, când s-a supus la vot amendamentul comisiei care, vã repet, nu exclude ceea ce s-a votat la amendamentul respins. Excludea o frazã fãrã nici o legãturã cu amendamentul meu. Numai cã în ansamblu nu erau eliminate acele cuvinte.

De acord. Din punct de vedere procedural...

Procedurã, dacã-mi permiteþi. Reamintesc plenului Senatului faptul cã data trecutã preºedintele de ºedinþã a supus votului plenului rediscutarea proiectului. Votul a fost favorabil, ca urmare proiectul a fost retrimis comisiei pentru un raport suplimentar, iar astãzi ne aflãm în aceastã fazã: rediscutãm, în urma votului plenului Senatului, acest proiect de lege.

Exact asta ºi urmeazã sã facem, tocmai pentru cã este vorba de un raport suplimentar, independent de faptul cã raportul suplimentar conservã, sã zic, soluþiile iniþiale.

Vã rog, domnule senator.

Procedurã, domnule preºedinte, dacã-mi daþi voie.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

În legãturã cu procedura permiteþi-mi o singurã precizare: fiind vorba de amendamente care privesc absolut aceeaºi problemã a textului, nu e vorba de modificãri la alte pãrþi ale textului, ci la aceeaºi problemã, ºi fiind într-o evidentã contradicþie, soluþiile propuse, într-una se cere avizul Oficiului Concurenþei, în altul, nu, ºi dat fiind prevederile regulamentului, care spun ”se supune cu prioritate amendamentul din raportul comisieiÒ, vã

## Procedurã, domnule preºedinte.

În Regulamentul Senatului scrie invers, cã se supune la vot întâi amendamentul respins ºi apoi celelalte amendamente. Deci invers decât spuneþi dumneavoastrã. ªi mai trebuie sã adaug ceva, domnule preºedinte. Dupã cum aþi ascultat, domnul preºedinte Dan-Mircea Popescu a spus cã faþã de data trecutã, în poziþia pãrþilor, a comisiei ºi a mea, nu a intervenit absolut nici o modificare,

Domnul senator Quintus.

## Domnule preºedinte,

Vã rog foarte mult sã-mi daþi voie sã completez cele spuse de preºedintele comisiei. Data trecutã s-a retrimis la comisie în speranþa cã va exista o poziþie nouã a pãrþilor. Întrucât raportul conþine acelaºi lucru, nu este vorba de absolut nici o modificare ºi nu trebuie supus din nou la vot.

Da, vã rog, domnule senator. Speranþele nu þin loc de proceduri. Da, vã rog.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Ne gãsim într-o situaþie, pentru mine cel puþin, absolut ineditã. În cuprinsul aceluiaºi proiect de lege avem douã prevederi absolut contradictorii ºi amândouã au fost votate. Or, noi nu putem sã trimitem mai departe la comisia de mediere un proiect de lege care în sinea lui este contradictoriu. Or, avem datoria, cu procedurile pe care le avem la dispoziþie, sã stabilim care din cele douã prevederi rãmâne sã se aplice ºi într-un text; în textul amendat de colegul meu s-a spus ”cuÒ, în textul comisiei, ºi el la rândul lui votat, se spune ”fãrãÒ. Or, o asemenea situaþie nu este posibilã ºi cred cã n-o putem rezolva decât votând ”cuÒ sau ”fãrãÒ.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Da. Aceasta era ºi propunerea pe care doream s-o fac plenului Senatului. Avem de-a face cu douã amendamente: unul al comisiei, altul fãcut de colegul nostru, domnul senator Bîciu. Dat fiind aceastã situaþie care s-a creat, cum vãd, favorabil pentru ambele amendamente, lucru care este însã împotriva oricãrei logici, pentru cã e vorba de absolut aceeaºi soluþie,

Domnule preºedinte, procedurã.

V-am dat cuvântul, acum vom vota amendamentul la textul iniþial.

## Domnule preºedinte,

Mi-aþi promis cã în cazul în care se supune la vot îmi veþi da posibilitatea, aºa cum aþi dat preºedintelui de comisie, pentru o minimã echitate, pentru minim echilibru, sã îmi susþin din nou amendamentul. ªi nu faceþi acest lucru!

Sã susþineþi amendamentul încã o datã, pe fond?

Aºa mi-aþi promis acum douã minute.

Sã înþelegem cã pe procedurã aþi luat cuvântul de douã ori pânã acum?

Domnule preºedinte, pe procedurã n-aº avea de spus decât atât...

Pãi, nu aþi spus pânã acum pe procedurã?

Trebuie sã dau o replicã domnului senator IonescuQuintus. Domnia sa, cu tot respectul, se aflã într-o micã eroare. Cele douã amendamente nu au absolut nici o legãturã unul cu altul. Amendamentul meu propune eliminarea cuvântului ”fãrãÒ, iar amendamentul comisiei propune eliminarea unei fraze care nu conþine, n-are nici o legãturã, este departe de acest cuvânt. Cele douã amendamente pot fi acceptate, iar pur ºi simplu, printr-o redactare corectã, se poate face un amendament comun, care trece mai departe.

Amendamentul dumneavoastrã este, de fapt, un amendament de eliminare a unei formulãri ºi doar din perspectiva asta poate fi el discutat ca fiind diferit.

Atunci vã rog sã-mi daþi voie sã-mi susþin din nou amendamentul.

Vã rog. Pe fond.

Da, pe fond. Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Este vorba de stabilirea preþului la energia electricã de cãtre Autoritatea Naþionalã pentru Reglementare în Domeniul Energiei fãrã avizul Consiliului Concurenþei. Aºa cere iniþiatorul. Vreau sã vã spun cã unul dintre atributele principale ale Oficiului Concurenþei este intervenþia asupra preþurilor unde existã monopoluri. Or, cred cã cel mai mare monopol în România existã asupra energiei. Dacã eliminãm intervenþia Oficiului Concurenþei asupra preþului energiei, ne vom afla în situaþia mai rea decât acum, când Ministerul Industriei ºi Resurselor iese întotdeauna în mass-media ºi anunþã majorãrile de energie, tot Ministerul Industriei ºi Resurselor creºte sau scade aceste majorãri, în funcþie de niºte chestiuni necunoscute nouã, fãrã ca Autoritatea Naþionalã de Reglementare în Domeniul Energiei sã aibã ceva de spus. Deci aceastã Autoritate existã în toatã lumea, dar ea este independentã ºi producãtorii de energie, pur ºi simplu, îi ºtiu de fricã. La noi ea este în subordinea Ministerului Industriei ºi Resurselor, îºi desfãºoarã activitatea în coordonarea acestuia ºi tot la Ministerul Industriei ºi Resurselor sunt toþi producãtorii de energie. Deci cum putem fi de acord ca Ministerul Industriei ºi Resurselor sã coordoneze în acelaºi timp ºi activitatea de producere a energiei, ºi activitatea de reglementare a preþurilor? Este o chestiune pe care o consider abuzivã, ea nu contravine nici unei legi anterioare ºi insist, insist ca acest amendament sã fie trecut. Vã reamintesc doar faptul cã preþul la energie electricã influenþeazã absolut toate preþurile care existã într-o þarã. Nu mai vreau sã mã refer la faptul cã existã riscul ca o grãmadã de societãþi comerciale sã-ºi creascã preþul la produsele lor, sã devinã necompetitive pe piaþa internã ºi externã ºi sã disparã din activitatea economicã. În plus, sã ne gândim la situaþia socialã a oamenilor din România, care, dupã o creºtere a preþurilor la energie electricã ºi o scãdere a salariului real, se vor confrunta cu greutãþi din ce în ce mai mari. Doar atât, ºi vã rog sã supuneþi amendamentul la vot.

Deci vã rog, domnule secretar de stat, sã dezvoltaþi pe fond argumentele soluþiei care a fost promovatã în formula de la Camera Deputaþilor. Vã rog.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## Da, vã mulþumesc.

Din partea iniþiatorului, domnul secretar de stat dacã aveþi de adãugat ceva?

## **Domnul Romulus Ion Moucha** Ñ _secretar de stat în Ministerul Industriei ºi Resurselor_ :

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Aºa cum arãtam ºi în discuþiile purtate data trecutã, Ministerul Industriei ºi Resurselor nu este de acord cu amendamentul propus de domnul senator Bîciu.

De altfel, acest lucru a fost dezbãtut ºi în cadrul discuþiilor din comisie, unde noi am avut aceeaºi poziþie.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman**

:

Poate dã ºi niºte explicaþii!

Pe fond? Totuºi, sã vã dau cuvântul, domnule senator, cã... Puteþi veni la microfon sã cereþi explicaþii, nu chiar aºa.

Pe fond aveþi de adãugat ceva, domnule secretar de stat?

## **Domnul Romulus Ion Moucha:**

## Domnule preºedinte,

Explicaþiile detaliate le-am dat data trecutã. Desigur, pot sã le dau ºi acum, nu e nici un fel de problemã. Pentru operativitate, ca sã spunem aºa, eu am anunþat rezumativ cã noi ne situãm pe aceeaºi poziþie.

## **Domnul Dumitru Badea**

:

O problemã de procedurã, domnule preºedinte.

Bun! Da... Un moment.

Mie mi se pare cã este o probã de superficialitate. Nu vreau sã folosesc un alt cuvânt. Expozeul domnului senator mi se pare extrem de convingãtor. Problema pe care o abordeazã este o problemã care ne preocupã pe toþi, în egalã mãsurã, ºi este o problemã crucialã. Se repune la vot, se repune în discuþie. O argumentaþie din partea ministerului mi se pare absolut obligatorie. Cã s-a spus rândul trecut, cã s-a discutat... Este un recurs la memorie, care nu poate þine locul susþinerii pe fond, cum foarte corect aþi spus.

De acord.

Da. Fãcând recurs la memorie, doresc sã precizez cã în anul 1996, prin intrarea în vigoare a Legii concurenþei, s-a dispus determinarea preþurilor produselor ºi tarifelor serviciilor ºi lucrãrilor în mod liber, prin concurenþã, pe baza cererii ºi a ofertei. Deci aceasta a fost Legea nr. 21/1996.

Prin Ordonanþa Guvernului nr. 7/1998, aprobatã prin Legea nr. 88/1999, cu modificãrile ulterioare, au fost aprobate produsele ºi serviciile ale cãror preþuri se stabilesc cu avizul Oficiului Concurenþei. La acea vreme se afla inclusiv energia electricã ºi termicã.

Totodatã, prin art. 2 al Ordonanþei Guvernului nr. 7/1998 s-a dispus ajustarea preþurilor la energia electricã, pe baza unui singur parametru. La vremea respectivã era cursul mediu de schimb al leului faþã de dolar.

La unele din produsele ºi serviciile prevãzute iniþial în aceastã ordonanþã, respectiv în anexa ei, cum ar fi, de exemplu, transportul pe calea feratã, la medicamente ºi la alte produse, s-a renunþat pe parcurs la avizul Oficiului Concurenþei, prin actele normative de înfiinþare a acelor autoritãþi de reglementare în domeniu, specifice activitãþilor ºi produselor respective.

Aº dori sã amintesc cã prin Legea nr. 14/1997 statul român ºi-a asumat respectarea obligaþiilor internaþionale prin Tratatul Cartei energiei.

Prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 63/1998 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Autoritãþii Naþionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), respectiv Hotãrârea Guvernului nr. 122/2000, s-a stabilit un grad de deschidere a pieþei energiei ºi, totodatã, scoaterea preþurilor la energia electricã de sub avizul Oficiului Concurenþei.

Aºa cum s-a arãtat mai înainte ºi aici, practic, de trei ani de zile Oficiul Concurenþei nu mai dã aviz la energia electricã, iar toatã legislaþia primarã ºi secundarã în acest domeniu este construitã pe aceastã formulã.

Domnule preºedinte, cu permisiunea dumneavoastrã, m-aº opri deocamdatã aici, desigur, încercând sã stau la dispoziþia domnilor senatori pentru detalii.

Acest lucru voiam sã vã rog ºi eu, sã vã opriþi. Dacã mai existã...

Da, vã rog, domnule senator Badea.

## Domnule preºedinte,

Noi nu înþelegem ce fel de procedurã este aceasta. Din moment ce s-a votat un articol, respectiv un amendament, dupã care procedurã revenim cu el ºi îl supunem la vot?

În situaþia în care se va supune la vot, noi nu vom participa la acest vot, pãrãsind sala.

Domnul senator Iuliu Pãcurariu.

Sigur, ar fi fost interesant ca domnul ministru sã ne spunã care este relaþia între Guvern ºi Agenþia Naþionalã de Reglementare în Domeniul Energiei, între Guvern ºi Oficiul Concurenþei. Pânã la urmã, suntem în situaþia în care, nu o datã, atunci când Guvernul este supus presiunii opiniei publice dã vina pe Agenþia de Reglementare în Domeniul Energiei, cã este responsabilã de tarifele respective. În realitate, agenþia este subordonatã Guvernului. Practic, Guvernul este cel care decide aceste preþuri.

În situaþia în care avem probleme astãzi cu Acordul PSAL II exact pentru faptul cã în utilitãþi avem forþã de muncã în exces, am ºi eu o întrebare. Controlul Oficiului Concurenþei asupra faptului cã principiile hotãrâte de Guvern privind majorarea de preþuri avem garanþia cã sunt astfel respectate? Pãrerea mea este cã nu.

Deci prezenþa Oficiului Concurenþei în a verifica corecta mãsurã a preþurilor ar fi beneficã în situaþia în care, altfel, Guvernul decide totul, iar Agenþia de Reglementare în Domeniul Energiei, în afara unor specialiºti care fac documentaþii de preþuri, va decide ce vrea ministrul de resort.

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte Dan-Mircea Popescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Esenþa acestui proiect, în opinia noastrã, este urmãtoarea: una din raþiunile existenþei Autoritãþii Naþionale de Reglementare în Domeniul Energiei a fost ºi aceea de a stabili preþurile la energie în România.

Aceastã chestiune este deci luatã din competenþa Oficiului Concurenþei ºi datã în competenþa acestei autoritãþi specializate. A reveni ºi a o lua din competenþa acestei autoritãþi, ºi a o da în competenþa Oficiului Concurenþei este un pas înapoi. Este un pas înapoi, care ne aduce la nivelul anului 1998.

Deci toatã legislaþia construitã din 1998 încoace vizeazã tocmai acest lucru, ca aceastã autoritate nou înfiinþatã sã îºi intre în atribuþiuni. Repet, una din principalele atribuþiuni ale Autoritãþii Naþionale de Reglementare în Domeniul Energiei este stabilirea preþului.

Deci nu are sens sã revenim la legislaþia din 1998, nu are sens sã nu ne aliniem la legislaþia europeanã în domeniu, care merge pe aceastã direcþie, de a da în competenþa Autoritãþii Naþionale de Reglementare stabilirea preþului la energia electricã. De aceea, nu vãd de ce discutãm atât de mult asupra acestei chestiuni.

Rugãmintea Comisiei economice a Senatului, a comisiei de specialitate este de a tranºa prin vot ºi de a vota favorabil amendamentul propus de iniþiator ºi de comisie ºi de a pune în concordanþã legislaþia din 1998 cu cea din 2001 ºi 2002.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Domnule preºedinte, solicit un drept la replicã, întrucât pãrerile exprimate de domnul Dan-Mircea Popescu sunt total...

Domnul preºedinte a exprimat opinia din raportul comisiei pe care îl are fiecare coleg senator. Dumneavoastrã v-aþi exprimat foarte pe larg pãrerea dumneavoastrã.

Vã rog frumos sã mai îmi daþi...

Ce replicã sã...? Nu mai avem ce replici sã dãm.

Un minut, doar...

Ajungem la duplicã, la triplicã... Eu propun...

Un minut, doar. Vã rog frumos.

Domnule senator, v-am ascultat, aþi intervenit de 4 ori, ºi pe fond... Ce sã mai continuãm o dezbatere pe fond?

Aº fi vrut sã...

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Eu

Deci vã supun... Cine este în favoarea amendamentului formulat de domnul senator Bîciu voteazã ”daÒ, cine este împotrivã voteazã ”nuÒ.

19 voturi pentru, 60 împotrivã, o abþinere.

Vã

Vã

Trecem la urmãtorul punct al ordinii de zi, proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 29/2000 privind sistemul naþional de decoraþii al României.

Vã rog, din partea iniþiatorului, domnul secretar de stat Encuþescu.

## **Domnul Sorin Encuþescu** Ñ _secretar de stat în Ministerul Apãrãrii Naþionale_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Medalia ”Crucea Comemorativã a celui de-al Doilea Rãzboi Mondial, 1941Ñ1945Ò a fost instituitã prin Legea nr. 68/1994 ºi se acordã tuturor veteranilor de rãzboi.

Din pãcate, prin Legea nr. 29/2000 privind sistemul naþional de decoraþii al României a fost menþionatã decoraþia respectivã, însã denumirea a fost modificatã prin eliminarea din cuprinsul acesteia a referirii la anii 1941Ñ1945.

Pânã în prezent, medalia a fost acordatã unui numãr de peste 300.000 de veterani de rãzboi ºi, din estimãrile fãcute împreunã cu asociaþiile veteranilor de rãzboi, mai trebuie conferitã unui numãr de aproximativ 35.000 de persoane.

Brevetele ºi însemnele aferente medaliei au fost confecþionate atât pentru cei decoraþi pânã în prezent, cât ºi pentru cei care urmeazã sã primeascã aceastã distincþie. Practic, prin aceastã lege, prin propunerea noastrã se înlãturã o eroare materialã ºi în acelaºi timp se previne acordarea de cheltuieli suplimentare de la bugetul de stat, de peste 800 de milioane de lei, pentru confecþionarea unor noi medalii, întrucât cele cu denumirea modificatã ar deveni inutilizabile.

De aceea, vã rugãm sã acordaþi votul dumneavoastrã favorabil proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr. 29/2000 privind sistemul naþional de decoraþii al României.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Din partea comisiei, domnul senator Vornicu.

## Domnule preºedinte,

Acest proiect de lege a primit avizele favorabile de la Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, de la Comisia pentru integrare europeanã, precum ºi de la Consiliul Legislativ.

În urma dezbaterilor din comisie, se propune dezbaterea în plenul Senatului, în regim de urgenþã, fãrã propuneri de modificare a textului adoptat de Camera Deputaþilor.

## Vã mulþumesc.

Consult plenul Senatului, fiind vorba de procedurã de urgenþã, dacã se doreºte totuºi înscrierea la dezbateri generale.

Poftiþi, domnule senator Quintus.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Sunt veteran de rãzboi ºi am primit aceastã distincþie. Observaþiile fãcute de iniþiator ºi de comisie sunt corecte. Susþinem acest proiect ºi îl vom vota.

Vã mulþumesc.

Dacã mai sunt, din partea celorlalte grupuri parlamentare, luãri de cuvânt?

Constatãm cã raportul comisiei nu promoveazã nici un amendament, susþine proiectul de lege în forma adoptatã la Camera Deputaþilor.

Cu precizarea cã este vorba de o lege organicã, vã solicit votul dumneavoastrã pe proiectul de lege, în forma în care a fost prezentat.

Adoptat cu 98 de voturi pentru, douã împotrivã, nici o abþinere.

Trecem la urmãtorul punct pe agenda de lucrãri a Senatului, proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii Arhivelor Naþionale nr. 16/1996.

Vã rog, domnul secretar de stat.

## **Domnul Pavel Abraham** Ñ _secretar de stat în Ministerul de Interne_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Proiectul pe care vi-l supunem atenþiei are ca obiect modificarea ºi completarea Legii Arhivelor Naþionale nr. 16/1996.

Adoptarea de cãtre Guvern a proiectului legii de referinþã a avut în vedere necesitatea modificãrii ºi completãrii cadrului legislativ existent privind armonizarea capitalului imobilizat în active corporale ºi necorporale, republicatã, completatã cu Ordonanþa Guvernului nr. 5/2000, astfel încât aceasta sã corespundã imperativelor noii realitãþi.

Legislaþia în vigoare nu conþine prevederi exprese referitoare la documentele creatorilor ºi deþinãtorilor, ca pãrþi distincte ale patrimoniului, ºi nici nu este reglementatã situaþia documentelor în cazul transmiterii patrimoniului documentar de la un proprietar la altul.

Totodatã, reglementãrile propuse ilustreazã unul din principiile arhivistice elaborate de Consiliul Internaþional al Arhivisticii, principii care cuprind problemele fundamentale ale arhivelor, adoptate ºi puse în aplicare de þãrile comunitare.

În condiþiile în care distrugerea arhivelor a devenit un fenomen care s-a amplificat ºi s-a acutizat în ultimul timp, punând în pericol fondul arhivistic naþional al României, prin crearea unor posibilitãþi de înstrãinare sau distrugere a unor documente create de-a lungul timpului, iar mijloacele legislative actuale sunt insuficiente, s-a impus cu necesitate modificarea ºi completarea acestora, prin elaborarea unui proiect de lege de modificare ºi completare, care sã reglementeze aceastã situaþie.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Vornicu, din partea comisiei.

La Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã au sosit avize favorabile din partea Consiliului Legislativ, din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, cu întârziere, de la Comisia pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã, deci dupã termenul în care noi am elaborat raportul, dar este tot favorabil. De asemenea, comisia a dezbãtut amendamentele propuse de domnul senator Ionel Alexandru, cuprinse în anexa nr. 1, amendamente care au fost respinse, întrucât conþinutul acestor amendamente fie cã se regãseºte în Legea Arhivelor Naþionale, art. 5 ºi art. 7, fie în normele metodologice de aplicare.

Drept urmare, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã a întocmit raport favorabil ºi propune dezbaterea textului în plenul Senatului, fãrã modificãri faþã de textul adoptat la Camera Deputaþilor.

## Vã mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale sunt înscrieri la cuvânt din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Consult pe domnul senator Ionel Alexandru Ñ nu-l vãd... Ñ dacã mai susþine amendamentele.

Nu este prezent.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## Nu este în salã.

În aceste condiþii, întrucât comisia nu propune amendamente, vã

Urmãtorul punct din ordinea de zi, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 47/2002 de modificare ºi completare a Legii minelor nr. 61/1998 ºi a Legii petrolului nr. 134/1995.

Vã rog, domnul secretar de stat.

## **Domnul Gheorghe Oanã** Ñ _secretar de stat în Ministerul Finanþelor Publice_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Obiectul Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 47/2002 vizeazã corelarea valorii economice a diferitelor produse minerale ºi petroliere cu valoarea redevenþei datorate de concesionarii activitãþii miniere sau petroliere.

Redevenþa cuvenitã ca urmare a activitãþii miniere de exploatare a resurselor minerale utile, conform prevederilor art. 31 din Legea minelor, reprezintã 2% din valoarea producþiei miniere realizate de cãtre concesionarul activitãþii miniere de exploatare.

Prin proiectul de act normativ se aplicã o cotã reprezentând redevenþa diferenþiatã în funcþie de importanþa resursei minerale utile de exploatare ºi în funcþie de natura acesteia, dacã este sau nu este regenerabilã.

Astfel, pentru cãrbuni, minerale feroase, neferoase, de aluminiu, auro-argintifere, de metale nobile, radioactive ºi altele, roci aluminifere ºi produse reziduale miniere se aplicã o cotã de 2% pentru substanþa utilã nemetaliferã, o cotã de 6% pentru sãruri haloide ºi o cotã de 8% pentru roci utile, respectiv o cotã de 10% pentru rocile ornamentale.

Conform Legii petrolului nr. 134/1995, redevenþa petrolierã era stabilitã sub formã de cotã procentualã din producþia brutã, convenitã prin negociere între autoritatea competentã ºi titular, pe baza acordului petrolier încheiat pentru fiecare zãcãmânt în parte.

Prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 47/2002 se stabileºte o cotã diferenþiatã din valoarea producþiei brute extrase, pentru operaþiunile petroliere de dezvoltareexploatare ºi de exploatare a zãcãmântului petrolier, ºi o cotã de 5%, care nu era pânã în prezent, ca urmare a folosirii bunurilor din sistemul naþional de transport al petrolului, respectiv ”ConpetÒ, ”Oil TerminalÒ, ”TransgazÒ ºi alte asemenea, dacã vor mai apãrea.

Vã mulþumim, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei, domnul preºedinte Dan-Mircea Popescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## Stimaþi colegi,

Analizând în Comisia economicã proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 47/2002, membrii comisiei de specialitate au fost de acord cu substanþa proiectului ce vizeazã corelarea dintre valoarea economicã a diferitelor produse miniere ºi petroliere cu valoarea redevenþei datorate de concesionarii activitãþilor miniere sau petroliere.

Ca urmare, propunem plenului Senatului adoptarea proiectului de lege, fãrã amendamente, în forma înaintatã de Guvern. Menþionez faptul cã existã avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, iar prin natura dispoziþiilor sale proiectul de lege se încadreazã în categoria legilor organice.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## Vã mulþumesc.

La dezbateri generale dacã sunt înscrieri la cuvânt? Dacã nu sunt, ºi întrucât raportul nu conþine nici un fel de amendament, nu s-au formulat nici amendamente care sã fie respinse de comisie, vã

Este o propunere legislativã.

Îl invit pe domnul deputat Ana Gheorghe.

## **Domnul Gheorghe Ana** Ñ _deputat_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi senatori,

Reforma administrativã din 1968 a fãcut o mare nedreptate comunitãþii prin desfiinþarea comunei VulcanaPandele ºi a realizat o unificare arbitrarã, fãrã nici o consultare a populaþiei, fapt pentru care între cele douã comunitãþi, Vulcana-Pandele ºi Brãneºti, au avut loc divergenþe de-a lungul anilor.

Dupã Revoluþia din 1989, dezideratul locuitorilor fostei comune Vulcana-Pandele a fost acela de a reveni la vechea matcã, de a redeveni o comunã. Este o comunã veche, una dintre cele mai vechi comune din judeþul Dâmboviþa, cu tradiþii culturale ºi istorice.

În anul 2001 a avut loc un referendum la care cetãþenii au fost chemaþi sã se pronunþe privitor la separarea acestor localitãþi. În unanimitate au fost de acord cu acest lucru, drept pentru care am rugãmintea la dumneavoastrã sã fiþi de acord cu aprobarea proiectului de Lege privind înfiinþarea comunei Vulcana-Pandele. Vã mulþumesc.

Vã mulþumim, domnule deputat.

Din partea comisiei, domnul senator Hriþcu.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului a fost sesizatã cu aceastã propunere legislativã ºi în urma dezbaterilor comisia a hotãrât sã adopte raport favorabil...

Da. Vã mulþumesc.

... cu amendamente. Numai puþin. Aº vrea sã spun...

Cu amendamente însuºite de iniþiatori.

Cu amendamentele însuºite de iniþiatori.

În anul 2001, cineva de la Consiliul Local al Comunei Brãneºti încearcã sã facã o contestaþie la referendum. Aceastã contestaþie se referã la faptul cã referendumul a fost fãcut pentru stabilirea graniþelor teritoriale ale comunei ºi vor sã le ducã în anul 1931 sau 1934, conform nu ºtiu cãrui testament.

Or, aºa cum spune legea, în varianta Camera Deputaþilor este un articol special care spune cã: ”Anexa la Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativã a teritoriului României, republicatã în Buletinul Oficial al României, Partea I, din 27 iulie 1981, cu modificãrile ulterioare, se modificã în mod corespunzãtor.Ò

Deci în momentul când se formeazã comuna VulcanaPandele, ºi teritoriul va fi repartizat în mod corespunzãtor.

Vã mulþumesc, domnule senator.

La dezbateri generale dacã vreþi sã interveniþi? Vã rog, domnul senator Horga.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Personal sunt de acord cu orice iniþiativã pe care un coleg deputat sau senator o are, þinând cont de faptul cã aceste iniþiative sunt emanaþia cetãþeanului pe care noi îl reprezentãm aici, în Parlamentul României. Dar atunci când o iniþiativã, cum este cea prezentatã astãzi, de înfiinþare a unei comune Ñ de altfel, au fost multe astfel de iniþiative în Parlamentul României Ñ, când aceastã iniþiativã nu reprezintã interesele cetãþenilor din aceastã comunã, atunci trebuie sã reprezint vocea acestor oameni în Parlamentul României, pentru cã noi nu suntem altceva decât prelungirea acestor voci, ca interesele lor sã fie bine reprezentate.

Concret, în legãturã cu aceastã iniþiativã, zilele trecute un grup de cetãþeni din comuna Brãneºti, judeþul Dâmboviþa, au venit în audienþã la mine cu un întreg dosar, dosar pe care, de altfel, l-au trimis ºi în Parlamentul României, dar pe care nici comisiile de specialitate din Camera Deputaþilor, nici cea din Senatul României nu le-au avut în vedere atunci când au discutat aceastã iniþiativã legislativã, pentru a face eventualele amendamente.

Vreau doar sã spicuiesc câte ceva din scrisoarea adresatã preºedintelui Senatului României, scrisoare semnatã de absolut toþi consilierii comunei Brãneºti, inclusiv de consilierii puterii. Deci acestea sunt semnãturile tuturor consilierilor de acolo, care sunt departe de a fi de acord ca aceastã iniþiativã sã treacã în forma în care ea a fost astãzi prezentatã în faþa dumneavoastrã.

Vreau sã vã citesc preambulul acestei scrisori prin care ”... Consilierii din cadrul Consiliului Local Brãneºti ne declarãm total nemulþumiþi de conþinutul proiectului de Lege nr. 559/8.10.2001 votat în comisii ºi apoi în plenul Camerei Deputaþilor, în data de 9 aprilie 2002, dat fiind faptul cã deputatul Ana Gheorghe, unul dintre iniþiatorii acestei propuneri legislative, din motive obscure...Ò Ñ este scrisoarea lor, nu-mi aparþine nici un fel de cuvânt din aceastã scrisoare Ñ ”... a încercat ºi a reuºit sã inducã în eroare atât pe ceilalþi iniþiatori ai propunerii legislative, cât ºi pe ceilalþi deputaþi care ºi-au exprimat votul în plenul Camerei Deputaþilor.

Nu ne mai citiþi...

Pe buletinul de vot spune foarte clar întrebarea ”dacã sunteþi de acord cu revenirea în graniþele istorice ale localitãþilor Brãneºti ºi Vulcana-PandeleÒ.

Nici nu poate sã fie altfel...

Da, nici nu poate fi altfel... Aºa este...

Numai cã proiectul de lege nu revine la voinþa cetãþenilor privind repunerea în graniþele istorice din anul 1934, ci revine la acea voinþã, potrivit Legii nr. 2/1968, prin care localitãþile respective au fost ciuntite de mari pãrþi din teritoriile lor astfel încât, dacã cetãþenii au votat la referendumul organizat, nu au votat pentru înfiinþarea unei comune, au votat pentru a-ºi reprimi teritoriile respective.

Vã mulþumim, domnule senator.

În cunoºtinþã de cauzã, vã rog sã vã exprimaþi votul.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumim, domnule senator.

La dezbateri generale dacã mai sunt înscrieri la cuvânt?

Dacã nu sunt, eu vã

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Eu aº face o propunere care, cred, e beneficã pentru consecinþele pe care acest proiect de lege le produce, ºi anume cã ar fi, poate, util ca aceastã lege sã revinã la noi, la comisie, pentru cã în momentul în care s-a discutat ºi s-a întocmit raportul de specialitate aceste elemente, despre care ºi colegul nostru vorbeºte, nu au fost în dosarul comisiei.

ªi cred cã ar fi util pentru toatã lumea sã retrimitem legea la comisie. Aceasta este propunerea. Vã mulþumesc.

Dar trebuie sã prezentãm situaþia...

Referendumul existã la dosarul propunerii legislative...

Nu existã aºa ceva, domnule preºedinte.

Deci trebuie sã votãm în cunoºtinþã de cauzã dacã este sã pecetluim soarta unor oameni, pentru cã noi nu suntem aici decât reprezentanþii lor, nu suntem o suprastructurã sau o forþã care sã impunem voinþa noastrã altfel de cum este voinþa cetãþeanului pe care îl reprezentãm.

Da, doamna senator.

Dacã mai existã la dezbateri generale?

Cererea doamnei senator face parte dintr-o altã categorie de probleme.

Da, vã rog, domnule senator Pusk‡s.

Aici a fost adus un argument în defavoarea legii ºi s-a fãcut o propunere pentru retrimiterea proiectului de lege la comisie. Strict legal ºi procedural vorbind, nici una din cele douã expuneri nu are temei legal în cadrul regulamentului nostru.

Cetãþenii, 83%, au votat împotrivã la referendum... Sau... Cei care au fost nemulþumiþi cu hotãrârea consiliului local sau cu rezultatul referendumului aveau toate posibilitãþile legale de a ataca în contenciosul administrativ toate aceste probleme.

Nu este problema Senatului sã decidã dacã aºa a fost la consiliul local, dacã aºa a fost la referendum. Este vorba de probleme care sunt rezolvate în justiþie. Degeaba retrimitem la comisie acest proiect de lege, comisia nicidecum nu are atribuþii în acest sens. Erau termene legale care sunt prevãzute de lege ºi în care puteau fi aplicate aceste acte. Dacã nu au fost, înseamnã cã au devenit definitive.

Deci în acest caz eu consider, numai din punct de vedere strict legal ºi procedural, cã nu are sens nici una dintre cele douã propuneri.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Da, vã mulþumesc, domnule senator.

Dacã mai sunt alte înscrieri la cuvânt?

Dacã nu sunt, vã

În aceste condiþii, vã

Fac precizarea cã ne aflãm în prezenþa unei legi organice.

Rog, dat fiind faptul cã este o lege organicã, sã vinã colegii în salã.

Vã rog sã vã exprimaþi votul asupra proiectului de lege.

Legea a fost adoptatã cu 73 de voturi pentru, 37 de voturi împotrivã ºi 9 abþineri.

Trecem la urmãtorul punct de pe ordinea de zi, proiectul de Lege privind declararea ca oraº a comunei Bãlceºti, judeþul Vâlcea.

Iniþiatorul, domnul senator Matei Vintilã.

Vã rog, pe scurt, sã prezentaþi, domnule senator.

Localitatea comuna Bãlceºti se aflã în sudul judeþului Vâlcea, aproximativ la jumãtatea distanþei dintre oraºul Horezu ºi Craiova. Este o localitate atestatã din anul 1574, are 6.511 locuitori, 9 sate, deja îºi desfãºoarã activitatea judecãtoria ºi un spital, este un centru cultural pentru aproximativ 15 sate din Bazinul Olteþ-Cerna, e ºi vestitul Miticã Dragomir din Bãlceºti, deci este o localitate cam de acelaºi nivel economic cu al oraºului Horezu, ºi noi, iniþiatorii, cei ºase parlamentari P.S.D. de Vâlcea, vã supunem aprobãrii dumneavoastrã proiectul de lege, amintind cã îndeplinim toate condiþiile.

S-a fãcut referendum pe data de 18 noiembrie 2001, s-a obþinut aprobarea Consiliului Legislativ ºi a Guvernului.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, domnule senator.

Din partea comisiei, domnul senator Hriþcu.

Comisia pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului a analizat aceastã iniþiativã legislativã ºi a hotãrât sã adopte un raport favorabil, fãrã amendamente.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

La dezbateri generale dacã existã înscrieri la cuvânt? Întrucât comisia nu propune amendarea textului formulat de iniþiator, vã

Vã mulþumim.

ªi în numele lui Miticã Dragomir...

...urmeazã municipiu acum...

Da, da... Urmeazã municipiu acum...

Trecem la urmãtorul punct de pe ordinea de zi, propunerea legislativã privind înfiinþarea comunei Comãneºti, judeþul Suceava.

Domnul senator Mihai-Radu Pricop, vã rog.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Comuna Comãneºti din judeþul Suceava este atestatã documentar din 1601. A fost comunã pânã în anul 1968, când cele douã sate care vor compune viitoarea comunã au fost ataºate la comuna Botoºani. Cele douã localitãþi dispun de patrimoniu imobiliar necesar pentru a funcþiona ca o comunã bine definitã, respectiv sediu pentru primãrie, poliþie, douã ºcoli generale, douã grãdiniþe, douã cãmine culturale.

Menþionez cã la referendumul de la 1 iulie 2001 majoritatea cetãþenilor din actuala comunã au fost de acord pentru revenirea la comuna Comãneºti.

De asemenea, amintesc cã existã avizul favorabil al Consiliului Legislativ ºi punctul de vedere al Guvernului este pozitiv.

Din capul locului vreau sã spun cã sunt de acord cu toate amendamentele Comisiei pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului.

Vã mulþumim, domnule senator. Senatul este pe deplin lãmurit. Comisia, vã rog.

## Domnule preºedinte,

Comisia pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului, în urma examinãrii, adoptã raport favorabil, cu amendamente.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## Vã mulþumim.

La dezbateri generale dacã existã înscrieri la cuvânt? Dacã nu sunt, vã

Vã

Trecem la urmãtorul proiect de lege, privind declararea oraºului Cugir Oraº-martir al Revoluþiei din Decembrie 1989. Iniþiator, domnul deputat Pereº.

## **Domnul Alexandru Pereº Ñ** _deputat_ **:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Au trecut 12 ani ºi, aproape, jumãtate de la Revoluþia anticeauºistã ºi anticomunistã din 1989 care a cuprins ºi s-a manifestat pe tot cuprinsul þãrii. Au fost însã zone, localitãþi unde miºcãrile revoluþionare au avut ºi au lãsat urme adânci în conºtiinþa populaþiei. Un astfel de exemplu este oraºul Cugir, localitate care înainte de 1989 ºi chiar în prezent înseamnã un punct fierbinte în sistemul economic naþional.

Având una din principalele fabrici de armament din þarã, unde îºi desfãºurau activitatea peste 18.000 de muncitori, putea fi oricând locul în care sã izbucneascã scânteia unor nemulþumiri populare, fapt pentru care era sub atenta monitorizare din partea puterii comuniste.

Timiºoara a dat tonul revoluþiei care s-a extins cu repeziciune, ca un foc rebel ajutat de vânt, iar locuitorii Cugirului aflat sub o apãsãtoare situaþie economicã ºi socialã reacþioneazã prompt, chiar în dimineaþa zilei de 21 decembrie 1989, prin manifestãri la început sporadice, care pe parcursul zilei devin expresia publicã a nemulþumirilor.

Lucrurile se agraveazã, seara ºi noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989 situaþia fiind scãpatã din mânã de autoritãþi, ajungându-se la acte de incendiere a sediului consiliului popular orãºenesc ºi al miliþiei.

Se simte nevoia organizãrii ºi a controlului populaþiei, surescitatã de evenimentele din oraº, precum ºi de veºtile venite de la Timiºoara ºi Bucureºti.

Apar primele victime umane ºi primii rãniþi. Sunt distruse prin incendiere locuinþe, garaje ºi chiar magazine.

Din pãcate, 21 decembrie 1989 a mai însemnat ºi momentul de decãdere economicã, apariþia ºomajului ºi a

disponibilizãrilor, fenomene negative nestopate nici acum, care provoacã ºi strecoarã în sufletele locuitorilor pesimism ºi neliniºte.

Faptul cã Parlamentul României recunoaºte meritele locuitorilor oraºului Cugir în Revoluþia din Decembrie 1989 poate fi un licãr de speranþã pentru cei peste 30.000 de cetãþeni, cã nu sunt uitaþi ºi cã cineva se gândeºte ºi la viitorul lor.

Domnul senator Hriþcu.

## Domnule preºedinte,

Comisia pentru administraþia publicã ºi organizarea teritoriului a analizat acest proiect de lege, a adoptat raport favorabil în forma adoptatã de Camera Deputaþilor.

## Vã mulþumesc.

Dacã existã înscrieri la dezbateri generale? Nu existã. Cu precizarea cã este vorba de o lege cu caracter ordinar...

Vreþi sã luaþi cuvântul? Vã rog.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Ca senator de Alba, vã adresez rugãmintea sã dãm un vot favorabil pentru oraºul Cugir.

Vã mulþumesc mult.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Am notat. Aºadar, întrucât nu existã amendamente la raport, legea are caracter ordinar, vã

Trecem la ultimul punct de pe ordinea de zi, proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii audiovizualului nr. 48/1992. Este un raport de respingere la acest proiect de lege.

Rog pe iniþiatori ºi pe domnul vicepreºedinte, domnul senator Grigore Zanc, sã prezinte pe scurt situaþia acestui proiect de lege.

Vã rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Teodor Bobiº** Ñ _secretar de stat în Ministerul pentru Relaþia cu Parlamentul_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Având în vedere cã de curând plenul Senatului a adoptat proiectul de lege promovat de Guvern în aceastã materie ºi, totodatã, cu îmbunãtãþirile pe care le-a adus comisia de specialitate, considerãm cã acest proiect de lege supus astãzi dezbaterii dumneavoastrã nu mai are obiect ºi, ca atare, vã rugãm sã fiþi de acord cu propunerea din raportul comisiei de specialitate.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnul senator Zanc.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Argumentele enunþate succint sunt aceleaºi, cuprinse în raport.

Comisia a considerat necesarã respingerea acestui proiect întrucât cunoaºteþi cã am avut un proiect de lege pe care l-am adus la zi, în acord cu legislaþia de ultimã orã europeanã ºi internaþionalã ºi raportul, deci, este negativ.

Vã rugãm sã votaþi în favoarea lui.

Vã mulþumesc.

La dezbateri generale dacã sunt luãri de cuvânt? Dacã nu sunt, supun în primul rând votului dumneavoastrã raportul de respingere al comisiei.

Cine voteazã ”daÒ voteazã în favoarea raportului. Cine voteazã ”nuÒ voteazã împotriva raportului. Deci ”daÒ, în favoarea raportului de respingere.

Cine voteazã ”daÒ este în favoarea propunerii legislative, cine voteazã ”nuÒ este împotriva propunerii legislative.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Deci propunerea legislativã a fost respinsã cu 39 de voturi pentru, 51 de voturi împotrivã ºi o abþinere.

Lucrãrile ºedinþei Senatului se închid în acest moment, rog pe colegii de la comisii, pânã la închiderea programului pentru ziua de astãzi, sã lucreze la definitivarea rapoartelor, ºi pentru toþi colegii un week-end cât mai bun.

## Domnule preºedinte,

Legea este organicã ºi nu a îndeplinit numãrul de voturi pentru respingere. Propunerea legislativã este o lege organicã ºi nu a îndeplinit numãrul de voturi.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Pãi, da, e lege organicã ºi a primit 39 de voturi pentru, trebuia sã primeascã 71 de voturi pentru, domnule senator.

Da, procedura are farmecul ei...

Raportul a fost adoptat cu 90 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã ºi o abþinere.

Vã solicit acum votul pe propunerea legislativã.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 83/25.V.2002 conþine 16 pagini.**

Preþul 14.864 lei