Stenogramă plen

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Permiteþi-mi sã declar deschisã ºedinþa noastrã de astãzi, anunþându-vã cã din cei 344 de deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa 291. Sunt absenþi 53, din care 24 participã la alte acþiuni parlamentare.

Vã voi prezenta la început informarea cu privire la iniþiativele legislative înregistrate la Biroul permanent, care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente.

Ñ proiectul de Lege privind Statutul Corpului diplomatic ºi consular al României, adoptat de Senat în ºedinþa din 27 februarie 2003;

A fost sesizatã în fond Comisia pentru politicã externã, iar pentru avize, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi; termen pentru depunerea raportului: 20 martie 2003.

Ñ proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 9/2003 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale, primit de la Guvern;

A fost sesizatã în fond Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, iar pentru aviz, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi; termenul de depunere a raportului: 21 martie 2003; procedurã de urgenþã.

Ñ proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 10/2003 pentru prelungirea termenului de depunere a actelor doveditoare prevãzut de art. 22 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 Ñ 22 decembrie 1989, primit de la Guvern;

În fond, a fost sesizatã Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, iar pentru avize, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic; Comisia pentru drepturile omului; termenul de depunere a raportului: 21 martie 2003; procedurã de urgenþã.

Ñ propunerea legislativã pentru completarea Legii nr. 189/2000 pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate pe motive etnice de cãtre regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 ºi pânã la 6 martie 1945, iniþiatã de domnul deputat Cornel Popa;

A fost sesizatã în fond Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru drepturile omului, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi; termenul de depunere a raportului: 16 mai 2003.

Ñ propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 65/1995 (republicatã) privind procedura reorganizãrii judiciare ºi a falimentului, iniþiatã de domnul deputat Cristian Nechifor;

A fost sesizatã în fond Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, iar pentru aviz, Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare; termenul de depunere a raportului: 16 mai 2003.

Ñ propunerea legislativã privind modificarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ºi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, ºi ale Legii nr. 169/1997, iniþiatã de 2 deputaþi;

A fost sesizatã în fond Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice; pentru avize, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi; termenul de depunere a raportului: 16 mai 2003.

Ñ propunerea legislativã pentru modificarea prevederilor art. 4 alin. 1 al Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaþii cetãþenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicãrii Tratatului dintre România ºi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, iniþiatã de 3 deputaþi;

A fost sesizatã în fond, pentru raport, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, iar pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, Comisia pentru drepturile omului; termenul de depunere a raportului: 16 mai 2003.

Ñ propunerea legislativã privind modificarea ºi completarea Legii nr. 422/2002 privind protejarea monumentelor istorice, iniþiatã de domnul deputat Vekov K‡roly-J‡nos;

A fost sesizatã în fond Comisia pentru culturã, iar pentru avize, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi; termenul de depunere a raportului: 16 mai 2003.

În continuare, vã prezint legile care sunt depuse la secretarul general al Camerei Deputaþilor, în vederea exercitãrii de cãtre dumneavoastrã a dreptului de sesizare

a Curþii Constituþionale, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ºi alin. (3) din Legea nr. 47/1992:

Ñ Legea pentru înfiinþarea comunei Sânnicolau Român, judeþul Bihor, prin reorganizarea comunei Cefa;

Ñ Legea privind manipularea cadavrelor umane ºi prelevarea organelor ºi þesuturilor de la cadavre în vederea transplantului;

Ñ Legea pentru înfiinþarea comunei Sâmbãta de Sus, judeþul Braºov, prin reorganizarea comunei Voila.

Daþi-mi voie, în continuare, sã vã

tru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 155/2002.

Punctul 1, varianta Camerei Deputaþilor; punctul 2, tot varianta Camerei Deputaþilor. Nu se supun dezbaterii sau votului dumneavoastrã, dupã Regulamentul Camerei.

Vom supune raportul votului final mâine.

Urmãtorul raport este cel cu privire la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 134/2002. Punctul 1 ºi punctul 2 Ñ variantele Camerei Deputaþilor; nu se supun dezbaterii ºi nici votului; punctul 3 Ñ ºi ultimul Ñ tot varianta Camerei Deputaþilor, aceeaºi soluþie.

Vom supune raportul votului final mâine.

Raportul de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 81/2002.

La acest raport avem o situaþie destul de particularã, în sensul cã la punctul 1, punctul 2 ºi punctul 3 comisia de mediere nu a putut ajunge la un acord, astfel încât, cu privire la aceste trei puncte va trebui sã intrãm în procedura de divergenþã, respectiv sã reunim cele douã Camere ale Parlamentului.

Pentru punctul 4, comisia ne propune textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La punctul 5, comisia ne propune un text comun. Dacã aveþi obiecþiuni la textul comun? Nu. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La punctul 6, tot text comun.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Aºadar, stimaþi colegi, am votat trei dintre cele ºase puncte în mediere. Pentru primele trei, vom intra în procedura de divergenþã. Vom stabili în Birourile permanente reunite data când va fi acest lucru.

Urmãtorul proiect este cel cu privire la înfiinþarea comunei Roºiori, judeþul Bihor.

La primul punct, textul Camerei Deputaþilor; nu se supune votului, nici dezbaterii dumneavoastrã.

La punctul 2, varianta Senatului.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Domnul Stanciu nu are obiecþiuni. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Pentru lit. c) de la acelaºi punctul 2, comisia ne propune un text comun, ca ºi pentru alin. 2.

Dacã aveþi obiecþiuni la cele douã texte comune? Nu. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. La punctul 3 Ñ varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 4 ºi punctul 5 Ñ tot variantele Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni la vreunul din ele? Nu. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 6 Ñ varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 7 Ñ varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 8 ºi punctul 9 Ñ tot variantele Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni la vreunul dintre ele? Nu. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Punctul 10 ºi punctul 11 Ñ care sunt ºi ultimele. Dacã aveþi obiecþiuni la vreunul dintre ele, la textul Senatului? Nu.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Vã mulþumesc.

Vom supune votului final acest raport, în ºedinþa de mâine.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 206/2002.

Suntem în procedurã de urgenþã.

Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport. Domnule preºedinte Stanciu, vã rog sã terminaþi cu discuþiile particulare ºi sã vã luaþi îndatoririle de preºedinte al comisiei.

Propuneþi timpii de dezbatere.

Mã scuzaþi, domnule preºedinte.

Suntem ºi noi în etapa în care întocmim ”ArmaghedonulÒ acela ºi trebuia sã tãiem unul de pe listã.

Sã nu mã omiteþi!

Domnule preºedinte, este vorba despre un memorandum privind crearea unui spaþiu al cercetãrii ºi inovãrii în Europa. Comisia l-a examinat cu foarte multã atenþie, îl gãseºte întemeiat ºi propune sã fie acceptat.

Deoarece sunt convins cã distinºii noºtri colegi îl vor aproba în forma în care, în înþelepciunea sa, Guvernul l-a redactat, vã propun douã minute; la intervenþii, câte 15 secunde.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

## Stimaþi colegi,

V-aº ruga sã-mi permiteþi o revenire.

La raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în redactãri diferite la Legea privind acordarea de despãgubiri sau compensaþii unor cetãþeni români, am omis sã pun în discuþia dumneavoastrã o problemã. Noi am votat deci punctul care rãmãsese în mediere ºi care a fost ales de cãtre comisia de mediere ca fiind textul Camerei Deputaþilor. A rãmas însã o problemã soluþionatã greºit prin aceastã lege, respectiv în art. 1 alin. 2 ºi în art. 2 alin. 1, art. 4, art. 5 alin. 2, textul se referã la sintagma ”moºtenitorii legali ai acestora, pânã la gradul al IV-lea inclusivÒ. Departamentul legislativ ne semnaleazã cã referirea doar ”la moºtenitorii legaliÒ este neconstituþionalã ºi, în acest sens, sunt relevate prevederile Deciziei Curþii Constituþionale nr. 312/2002 ºi propune departamentul, dacã ºi Senatul va fi de acord, chiar dacã acest text nu a fost în divergenþã, sã-l modificãm, în sensul ca la textele pe care le-am invocat, sintagma ”ºi moºtenitori legaliÒ sã fie înlocuitã cu sintagma ”moºtenitoriÒ.

Dacã sunteþi de acord? Domnul Stanciu.

## Domnule preºedinte,

Sunt convins cã n-am înþeles eu bine. De aceea, vã rog sã-mi permiteþi sã vã adreseze eleganta rugãminte de a mai face o datã precizarea. Este vorba de un text care se aflã în momentul de faþã în divergenþã ºi care este nominalizat în textul raportului de mediere, sau este vorba de textul unui articol la care nu a fost divergenþã? Pentru cã, atunci, lucrurile se schimbã foarte mult, indiferent de faptul cã noi suntem sau nu suntem de acord.

Deci, într-un raport de mediere, evident cã, repet, nu pentru dumneavoastrã, nu pentru mine, nu pentru colegii mei, ci pentru stenogramã, se iau în discuþie numai textele aflate în divergenþã. Nu poate fi vorba de alte texte, indiferent ce recomandã Consiliul Legislativ acum. Pe vremea când dumneavoastrã pãstoreaþi cu atâta competenþã acest consiliu, nu s-a întâmplat ca dânºii sã vinã la nivelul unui raport de mediere cu propuneri.

Fac precizarea cã Departamentul nostru legislativ ne-a semnalat acest lucru, nu Consiliul Legislativ.

## **Domnul Anghel Stanciu:**

Cu atât mai grav cã Departamentul nostru legislativ era înfiinþat ºi fiinþa înaintea Consiliului Legislativ. Aºa mi-aduc eu aminte. Dupã aceea a venit Consiliul.

Deci, trebuia, la timpul respectiv Ñ ºi, domnule preºedinte, profit de acest prilej, spre a abuza de autoritatea dumneavoastrã ºi a mai dispersa pe la comisii pe distinºii juriºti de la Departamentul legislativ, pentru cã eu vã spun, Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport, în ansamblul sãu, nu va accepta formulãri semnalate postraport ale Departamentului legislativ, ci, conform regulamentului, noi le vom face invitaþii ºi trebuie sã onoreze cu invitaþiile la comisie ºi sã ne spunã observaþiile Domniilor lor acolo. Nu sã stãm noi, 30 de deputaþi, ne batem capul, gãsim o formulare ºi ne trimit raportul înapoi, cã nu sunt dânºii de acord. Cred cã nu punem cãruþa înaintea boilor, ci invers.

Deci, domnule preºedinte, vã rog sã ne precizaþi ce am spus, iar, în ceea ce priveºte Departamentul legislativ, la muncã, domnule preºedinte!, n-au venit dânºii la putere; la putere a venit P.S.D.-ul! Trebuie sã munceascã P.S.D.-ul?! Nu se poate, domnule preºedinte!

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Constat cu mare bucurie cã îndemnul dumneavoastrã ”La muncã!Ò a prins rezultate ºi-i animã pe toþi colegii noºtri. Cred cã îndemnul acesta l-au aplaudat, ºi nu celelalte observaþii.

Cât priveºte Departamentul legislativ, sunt dator sã aduc aminte preºedinþilor de comisii cã, de multe ori, departamentul trimite consilieri la comisii, ºi comisiile, pentru cã au propriii consilieri, chiar nu rãspund sugestiilor dumnealor.

În ceea ce priveºte obiecþiunea dumneavoastrã, este întemeiatã, în sensul cã, într-adevãr, textul n-a fãcut obiectul medierii. Eu îmi aduc, însã, aminte de intervenþia aceluiaºi preºedinte al Comisiei de învãþãmânt, care, referindu-se la niºte chestiuni de principiu, spunea, cu logica dânsului cartezianã, cã suntem datori noi, deputaþii, pânã în ultima clipã a votãrii, sã vedem orice lacunã, orice greºealã, pentru cã este mai important sã iasã o lege bunã decât sã ne legãm de o chichiþã regulamentarã. Este chiar cuvântul dumnealui.

Acum, dacã ºi-a schimbat aceastã logicã, nu pot decât sã nu iau act de aceastã obiecþie regulamentarã.

Dacã cineva mai doreºte sã intervinã cu privire la discuþia pe care am provocat-o, într-adevãr, oarecum forþând regulamentul, dar crezând cã mai bine sã adoptãm o lege bunã, decât una care sã se întoarcã înapoi la noi.

Doriþi sã interveniþi, domnule Sassu?

## Domnule preºedinte,

Trebuie sã fiu de acord cu argumentele pe care domnul Stanciu le-a adus.

Totuºi, pentru cã este o chestiune extrem de importantã, pentru cã exclude, într-adevãr, o anumitã categorie de la un drept legal, dupã pãrerea mea, existã o singurã soluþie: sã ajungem cu textul respectiv în Camerele comune ºi sã discutãm acolo.

Este singura soluþie ca sã vedem cum: sã discutãm acolo acest text; este o chestiune de bun-simþ ºi cred cã nimeni nu se poate opune în momentul în care ajunge în Camerele comune.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Sã lãsãm raportul votat aºa cum: l-am votat, cu problema care a rãmas în mediere ºi o sã vedem în continuare cum vor decurge procedurile parlamentare.

## **Domnul Ionel Fleºariu** Ñ _secretar de stat în Ministerul Administraþiei Publice_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Cu ocazia ratificãrii Convenþiei-cadru europene privind cooperarea transfrontalierã ºi potrivit prevederilor acesteia, România a formulat douã declaraþii interpretative. Întrucât la Consiliul Europei, Comisia juridicã a Consiliului Europei a avut dificultãþi în înþelegerea declaraþiilor fãcute de Parlamentul României cu ocazia ratificãrii, a solicitat sã le revedem pentru a le face puþin mai clare.

În acest sens, am elaborat alãturatul proiect de lege prin care s-au reformulat cele douã declaraþii interpretative, în aºa fel încât aceastã ratificare fãcutã de noi sã poatã sã fie acceptatã de Consiliul Europei. Avem con- vingerea cã prin formulãrile propuse vom înlãtura ambiguitãþile semnalate de forul european.

În consecinþã, vã rugãm sã aprobaþi proiectul de lege în forma redactatã de Guvern.

Vã mulþumesc.

Preºedintele comisiei, domnul Oltean.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Comisia a fost sesizatã cu proiectul de Lege pentru modificarea art. 2 din Ordonanþa Guvernului nr. 120/1998.

În acest sens, la întocmirea raportului comisia a avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, ale Comisiei pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare, ale Comisiei pentru politicã externã, precum ºi ale Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi.

În baza acestor avize, precum ºi a dezbaterilor purtate în prezenþa reprezentantului Guvernului, comisia a întocmit raportul a cãrui aprobare o solicitãm astãzi în forma în care a fost înaintatã.

Vã mulþumesc.

bilateral cu produse industriale, precum ºi convenirea de facilitãþi punctuale în cadrul schimbului cu produse agricole.

Protocolul adiþional nr. 12 la CEFTA se referã exclusiv la convenirea unor noi concesii în comerþul reciproc cu produse agricole între Republica Slovenia, pe de o parte, ºi Republica Cehã ºi Republicã Slovacã, care constituie o uniune vamalã, pe de altã parte. Extinderea concesiilor în comerþul cu produse agricole dintre aceste þãri nu vizeazã comerþul dintre România ºi cele 3 þãri care au negociat acest document. Conform procedurilor CEFTA, orice protocol adiþional trebuie ratificat de toate þãrile membre.

La dezbaterea proiectului de lege a participat ca invitat, în conformitate cu prevederile art. 51 ºi 52 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, domnul director general Bivo Gheorghe, din partea Departamentului de comerþ exterior.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnule preºedinte,

Propun 5 minute pentru dezbateri generale ºi câte un minut pentru intervenþii, dacã sunt, din partea colegilor. Vã mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã intervinã dintre dumneavoastrã? Nu doreºte nimeni.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul acestuia, nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic în forma adoptatã de Senat. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate. Parcurgând textele proiectului de lege, îl vom supune votului final mâine.

Urmãtorul proiect de lege, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 1/2003 pentru ratificarea Acordului privind aderarea Republicii Croaþia la Acordul Central European de Comerþ Liber CEFTA. Suntem în procedurã de urgenþã.

Domnule preºedinte Antal, propuneþi, vã rog, timpii de dezbatere ºi în douã minute prezentaþi-vã ºi raportul.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Þin sã vã informez cã proiectul de lege a fost aprobat de Senat în ºedinþa din 20 februarie 2003 în forma prezentatã de iniþiator ºi a primit aviz favorabil din partea Comisiei pentru politicã externã ºi a Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi.

România, ca þarã semnatarã a Memorandumului de înþelegere privind liberalizarea ºi facilitarea comerþului din cadrul Pactului de stabilitate din sud-estul Europei, s-a angajat sã încheie acorduri de comerþ liber cu toate þãrile aparþinând acestei zone. În cazul Croaþiei, datã fiind solicitarea acesteia de aderare la CEFTA, negocierile privind încheierea unui acord de comerþ liber bilateral s-au transformat în tratative pentru convenirea condiþiilor de aderare a acestei þãri la CEFTA sub aspectul raporturilor comerciale bilaterale cu România.

În cursul anului 2002 au fost finalizate negocierile dintre România ºi Croaþia privind liberalizarea comerþului

Dacã sunteþi de acord, în primul rând cu timpii de dezbatere propuºi? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Repet, este în procedurã de urgenþã.

La titlul legii de aprobare a ordonanþei, dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic. Nu sunt obiecþiuni, adoptat în unanimitate.

Titlul ordonanþei de urgenþã. Nu sunt obiecþiuni, adoptat în unanimitate.

Art. 1 care cuprinde dispoziþia de ratificare a acordului, acord pe care îl aveþi în continuarea ordonanþei. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Art. 2. Nu sunt obiecþiuni, votat în unanimitate.

Am parcurs textele proiectului de lege ºi ale ordonanþei de urgenþã, vom supune proiectul votului final mâine.

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 9/2003 pentru ratificarea Acordului privind Programul de cooperare ºi dezvoltare pentru o perioadã de 5 ani dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Elene.

Din partea Guvernului, domnul ministru Andrei Popescu.

Comisia economicã? Domnul vicepreºedinte Marin, aveþi cuvântul.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare a fost sesizatã spre dezbatere ºi avizare în fond cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 9/2003 pentru ratificarea Acordului privind Programul de cooperare pentru dezvoltare pentru o perioadã de 5 ani dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Elene, semnat la Bucureºti la 20 iulie 2002.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ ºi avizul Comisiei pentru politicã externã.

Proiectul de lege are ca obiect aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 9 pentru ratificarea Acordului privind Programul de cooperare pentru dezvoltare pentru o perioadã de 5 ani dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Elene.

Acordul se adreseazã României pentru sprijinirea efectivã a procesului de aderare la Uniunea Europeanã fiind similar unui program PHARE, în sensul abordãrii multisectoriale ºi multianuale a finanþãrii.

În raport de obiectul ºi conþinutul sãu, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ºedinþa din 20 februarie 2003. În urma dezbaterii comisia a hotãrât cu unanimitate de voturi ca proiectul de lege sã fie supus spre dezbatere ºi aprobare în plenul Camerei Deputaþilor, în forma adoptatã de Senat.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Niculescu doreºte sã intervinã la dezbateri generale.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Am intervenit în calitate de preºedinte al Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Elenã. Respectivul acord încheiat între Guvernul României ºi Guvernul Republicii Elene vine sã demonstreze faptul cã Republica Elenã este unul din partenerii de nãdejde ai României în procesul de integrare a þãrii noastre în Uniunea

Europeanã. Din acest punct de vedere, sigur, alãturi de iniþiatori ºi de Comisia economicã, profit de microfonul Parlamentului sã rog plenul sã voteze ratificarea acestui acord.

Vã mulþumesc.

Dacã mai doreºte cineva sã intervinã? Domnul Damian Brudaºca.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Neîndoielnic, încheierea de asemenea acorduri bilaterale este deosebit de utilã, necesarã pentru programul de dezvoltare economico-socialã a României ºi, în acelaºi timp, pentru dezvoltarea relaþiilor în plan zonal sau pe plan internaþional, în ansamblu.

Prin urmare, este de dorit ca ºi acest proiect de lege sã primeascã girul nostru, pentru cã acesta nu face decât sã rezolve una dintre problemele importante cu un partener, aºa cum s-a evidenþiat, esenþial în demersurile noastre pentru integrarea euroatlanticã.

Supun însã, cu acest prilej, atenþiei dumneavoastrã, chiar dacã nu face obiectul direct al acestui program de cooperare în atenþia Guvernului, în primul rând, o altã dimensiune a relaþiilor noastre cu Republica Elenã, pe care, din pãcate, din 1940 le-am neglijat sistematic. Care este soarta populaþiei de etnie româneascã sau macedoromânã din acest spaþiu, supusã unui proces de deznaþionalizare permanentã? Poate cã în perspectivã, pe lângã dimensiunea economico-socialã, vom viza ºi aspectele de aceastã naturã, tot pe fundalul dorinþei noastre de integrare europeanã, ca sã nu ni se reproºeze în timp cã am abandonat pe cei care fac parte din acelaºi trunchi de genezã romanã ºi româneascã.

Vã mulþumesc.

Dacã mai doreºte cineva? Nu.

La titlul legii, dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic care conþine dispoziþia de aprobare a Ordonanþei Guvernului nr. 9? Nu sunt obiecþiuni, votat în unanimitate.

Titlul ordonanþei? Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Art. 1. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Art. 2, 3. Nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate. Art. 4, ºi ultimul. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final mâine.

Urmãtorul proiect, proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenþia privind notificarea ºi comunicarea în strãinãtate a actelor judiciare ºi extrajudiciare în materie civilã sau comercialã Ñ Haga Ñ 15 noiembrie 1965. Domnul ministru Ivanov, vã rog sã prezentaþi proiectul.

## **Domnul Alexe Costache Ivanov** Ñ _secretar de stat în Ministerul Justiþiei_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În cadrul Conferinþei de drept internaþional privat de la Haga, organizaþie interguvernamentalã al cãrei scop îl constituie, conform statutului acestei organizaþii, preocupa- rea privind unificarea progresivã a regulilor de drept internaþional privat, a fost adoptatã la 15 noiembrie 1965 Convenþia privind notificarea ºi comunicarea în strãinãtate a actelor judiciare ºi extrajudiciare în materie civilã sau comercialã.

Convenþia îºi propune sã creeze mijloacele corespunzãtoare pentru ca actele judiciare ºi extrajudiciare care trebuie sã fie notificate sau comunicate în strãinãtate sã fie cunoscute de destinatarii lor în timp util ºi sã îmbunãtãþeascã asistenþa judiciarã reciprocã a statelor prin simplificarea procedurii.

Aderarea României la Convenþia cu privire la notificarea ºi comunicarea în strãinãtate a actelor judiciare ºi extrajudiciare în materie civilã ºi comercialã este una dintre exigenþele integrãrii în Uniunea Europeanã, fiind inclusã în acquis-ul comunitar la capitolul privind Cooperarea internaþionalã în materie civilã.

Textul Convenþiei nu contravine prevederilor Constituþiei României sau principiilor de bazã ale sistemului nostru de drept. Þinând cont de reglementãrile interne în vigoare ºi în raport de dispoziþiile convenþiei, aderarea la aceasta impune formularea unor declaraþii care au fost detaliate în cuprinsul proiectului Legii de aderare.

## Vã mulþumesc.

Din partea Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi? Domnul deputat Cãºunean.

Prezentaþi dumneavoastrã raportul comisiei?

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, în conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, sesizatã spre dezbaterea în fond cu proiectul Legii pentru aderarea României la Convenþia privind notificarea ºi comunicarea în strãinãtate a actelor judiciare ºi extrajudiciare în materie civilã sau comercialã, a hotãrât, în unanimitate de voturi, sã propunã plenului Camerei Deputaþilor spre dezbatere ºi adoptare acest proiect de lege în forma adoptatã de Senat. În raport cu obiectul ºi conþinutul sãu, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vã mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã intervinã în dezbateri? Vã mulþumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul acestuia, dacã aveþi obiecþiuni? Votat în unanimitate.

Art. 1. Nu sunt obiecþiuni, votat în unanimitate.

Art. 2 cu privire la declaraþiile pe care România le face cu prilejul aderãrii. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Am parcurs textele proiectului de lege în forma adoptatã de Senat. ªi dumneavoastrã aþi votat aceeaºi formulã. Urmeazã sã supunem proiectul votului final în ºedinþa destinatã acestui scop.

Proiectul de Lege, de la punctul 18, privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 10/2003 pentru ratificarea

addendumurilor la memorandumurile de finanþare referitoare la Programul naþional PHARE-2000, Programul ACCESS 2000 ºi Facilitatea suplimentarã pentru investiþii 2001.

Din partea Guvernului, tot domnul ministru Andrei Popescu.

Dupã cum vã este cunoscut, memorandumurile de finanþare PHARE stabilesc datele limitã pânã la care pot fi încheiate contracte în cadrul programelor aprobate, precum ºi date limitã pânã la care pot fi efectuate plãþile. Consecinþa nerespectãrii acestor termene o constituie pierderea sumelor alocate. Atunci când se intuieºte, se prevede imposibilitatea încadrãrii în perioada de contractare sau de efectuare a plãþilor, pentru evitarea pierderilor fondurilor, perioadele pot fi prelungite în baza unor addendumuri la memorandumurile de finanþare.

Ministerul Integrãrii Europene, pe baza cererilor oficiale ale agenþiilor de implementare, a solicitat Comisiei Europene extinderea acestor perioade, iar comisia a aprobat extinderile ºi au fost modificate corespunzãtor memorandumurile de finanþare prin aceste addendumuri, respectiv cu o perioadã de prelungire de la 4 luni pânã la 12 luni, dupã caz. Toate celelalte dispoziþii ale memorandumurilor de finanþare rãmân neschimbate. Vã rugãm sã ne acordaþi votul dumneavoastrã pentru aprobarea acestei ordonanþe pentru ratificarea addendumurilor de finanþare.

Din partea Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, domnul deputat Baltã.

## Domnule preºedinte,

În urma examinãrii proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 10/2003 privind ratificarea addendumurilor la memorandumurile de finanþare referitoare la Programul naþional PHARE-2000, Programul ACCESS 2000 ºi Facilitatea suplimentarã pentru investiþii 2001, în ºedinþa din 12 martie 2003, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a hotãrât cu unanimitate de voturi ca proiectul de lege sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor în forma adoptatã de Senat.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã intervinã în dezbatere? Trecem la dezbaterea proiectului de lege ºi a ordonanþei.

La titlul proiectului de lege nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate, în formula Senatului.

Cuprinsul articolului unic? Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanþei. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Art. 1. Dispoziþia de ratificare a celor douã addendumuri. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Art. 2. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Art. 3. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Art. 4 care cuprinde referirea la anexe. Nu sunt obiecþiuni.

Voturi împotrivã?

În consecinþã, sunt votate ºi addendumurile respective. Voi supune votului final proiectul de lege în ºedinþa de mâine.

Proiectul de Lege de la punctul 19, privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 8/2003 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare dintre Guvernul României ºi Comisia Europeanã referitor la Programul orizontal de pregãtire a þãrilor candidate pentru descentralizarea extinsã Ñ EDIS.

Din partea Guvernului cine prezintã? Tot domnul ministru Andrei Popescu.

În vederea dezvoltãrii corespunzãtoare a capacitãþii administrative a organismelor implicate în managementul fondurilor de preaderare, Comisia Europeanã a iniþiat un program orizontal destinat pregãtirii statelor candidate pentru a îndeplini cerinþele sistemului extins de implementare descentralizatã, respectiv EDIS Ñ sistem care va fi aplicabil integral în clipa în care România va deveni membrã a Uniunii Europene.

Prin Memorandumul de finanþare dintre Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind participarea la Programul EDIS, cuantumul asistenþei financiare acordate României este 0,9 milioane euro ºi se va concretiza în audit operaþional, instruire, seminarii, campanii de informare cu privire la fondurile structurale, elaborarea de manuale de audit, de management financiar ºi de control, adaptate fiecãrei instituþii din cele implicate în program, respectiv fondul naþional ºi agenþiile de implementare. Dupã închiderea programului va fi efectuatã o evaluare ex-post de cãtre serviciile de specialitate ale Comisiei Europene, în vederea evaluãrii stadiului de îndeplinire a condiþiilor pentru a se putea solicita oficial trecerea la acest program.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Din partea Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci?

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În urma examinãrii proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 8/2003 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare dintre Guvernul României ºi Comisia Europeanã, referitor la programul orizontal de pregãtire a þãrilor candidate pentru descentralizarea extinsã EDIS în managementul fondurilor de preaderare în România, semnat la Bucureºti la 23 octombrie 2002, în ºedinþa din 12 martie 2003, comisia a hotãrât, cu unanimitate de voturi, ca proiectul de lege sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor în forma adoptatã de Senat.

La lucrãrile comisiei au participat ca invitaþi, în conformitate cu prevederile art. 51 ºi 52 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, reprezentanþii Ministerului Integrãrii Europene, domnul secretar de stat Andrei Popescu ºi domnul director Rãzvan Cotovelea, care au susþinut forma rezultatã din prezentul raport.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ºedinþa din 20 februarie 2003 ºi face parte din categoria legilor ordinare.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule deputat Gubandru.

Dacã doreºte cineva sã intre în dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege în forma adoptatã de Senat.

La titlul proiectului dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care conþine dispoziþiile de aprobare a Ordonanþei nr. 8? Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanþei? Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Art. 1 Ñ Dispoziþia de ratificare. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Art. 2. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final mâine.

Urmãtorul proiect, cel de la punctul 20, proiectul de Lege pentru ratificarea Amendamentului nr. 2 convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã, semnat la Bucureºti la 2 august 2002 ºi la Bruxelles la 11 aprilie 2002, la Memorandumul de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura ”Lãrgirea la 4 benzi a drumului naþional DN 5 Bucureºti Ñ GiurgiuÒ, semnat la Bucureºti la 22 decembrie 2000 ºi la Bruxelles la 23 octombrie 2000.

Din partea Guvernului cine îl prezintã? Tot domnul ministru Andrei Popescu.

Proiectul de lege este consecinþa amendãrii Memorandumului de finanþare ca urmare a extinderii ºi a lãrgirii nu numai la 4 benzi a drumului naþional 5 Bucureºti Ñ Giurgiu, ci mai cu seamã a variantei de ocolire Adunaþii Copãceni. Proiectul, în ansamblul sãu, are o valoare de 74 de milioane euro, din care finanþarea ISPA 43 de milioane. Amendamentul 2 însã priveºte numai construcþia variantei de ocolire Adunaþii Copãceni. Principalele obiective ale mãsurii constau în: eliminarea ºi prevenirea blocajelor de trafic, creºterea capacitãþii de trafic ºi a mediei de vitezã, creºterea fluxului de trafic, precum ºi reducerea accidentelor ºi îmbunãtãþirea siguranþei traficului. Beneficiarul final este Administraþia Naþionalã a Drumurilor.

## Da. Din partea Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În urma examinãrii proiectului de Lege pentru ratificarea Amendamentului nr. 2 convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã, semnat la Bucureºti la 2 august 2002 ºi la Bruxelles la 11 aprilie 2002, la Memorandumul de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru politici structurale de preaderare, pentru mãsura ”Lãrgirea la 4 benzi a drumului naþional DN 5 Bucureºti Ñ GiurgiuÒ, semnat la Bucureºti la 22 decembrie 2000 ºi la Bruxelles la 23 octombrie 2000, în ºedinþa din 12 martie 2003, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a hotãrât, cu unanimitate de voturi, ca proiectul de lege sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor, în forma adoptatã de Senat.

Menþionãm cã prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vã mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã se înscrie la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul acestuia dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolul unic. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Vom supune votului final proiectul în ºedinþa de mâine.

La punctul 21: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 136/2002 privind stabilirea unor mãsuri pentru asigurarea sediilor Parchetului Naþional Anticorupþie ºi instanþelor judecãtoreºti care îºi desfãºoarã activitatea în Palatul Justiþiei din municipiul Bucureºti.

Procedurã de urgenþã.

Domnule preºedinte Oltean, vã rog sã propuneþi timpii de dezbatere.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic a fost sesizatã în vederea dezbaterii ºi avizãrii pe fond cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 136/2002 privind stabilirea unor mãsuri pentru asigurarea sediilor Parchetului Naþional Anticorupþie ºi instanþelor judecãtoreºti.

La întocmirea raportului s-au avut în vedere avizele favorabile ale Comisiei juridice ºi ale Consiliului Legislativ. Ulterior dezbaterii ºi întocmirii raportului, a fost adoptatã Ordonanþa de urgenþã nr. 181/2002 care modificã Ordonanþa nr. 136. În plenul Camerei, s-a solicitat retrimiterea Ordonanþei nr. 136 pentru dezbatere la comisie. Comisia, luând-o din nou în dezbatere, apreciazã cã punctul de vedere exprimat iniþial este cel corect ºi, în consecinþã, îºi susþine punctul de vedere menþionat în primul raport ºi solicitã plenului Camerei adoptarea acesteia în forma iniþialã, rezultatã în baza dezbaterilor la nivelul Comisiei pentru administraþie publicã.

Timpii propuºi pentru dezbatere sunt de cinci minute pentru dezbateri generale ºi un minut pentru fiecare intervenþie, domnule preºedinte.

Mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã propunere? Împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. La titlul acesteia, dacã aveþi obiecþiuni. Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic care conþine dispoziþia de aprobarea ordonanþei. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

- Titlul ordonanþei de urgenþã. Nu sunt obiecþiuni. Votat

- în unanimitate.

- Art. 1. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Art. 2 ºi 3. Nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate. Art. 4. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Art. 5. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Anexa 1. Nu sunt obiecþiuni. Votatã în unanimitate. Anexa 2. Nu sunt obiecþiuni. Votatã în unanimitate. Vom supune proiectul de lege votului final, mâine. La punctul 22, un proiect înrudit cu primul. Proiectul

de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 181/2002 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 136/2002. Tot procedurã de urgenþã.

Domnule preºedinte Oltean, vã rog sã propuneþi timpii de dezbatere.

## Domnule preºedinte,

Nici aceastã ordonanþã ºi acest proiect de lege nu au prezentat probleme. Raportul este favorabil. Timpii propuºi sunt de trei minute pentru dezbateri generale ºi un minut pentru fiecare intervenþie.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã sunteþi de acord cu timpii de dezbatere? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. La titlul acesteia dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanþei de urgenþã. Nu sunt obiecþiuni? Votat în unanimitate.

Articolul unic, preambulul. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Punctele 1, 2 ºi 3. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votate în unanimitate.

Punctele 4, 5, 6. Nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate.

Supunem proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 181/2002 votului final mâine.

Propunerea legislativã privind înfiinþarea comunei ªerbãuþi, judeþul Suceava.

Iniþiator cine este? Domnul deputat Crãciun. Nu vine sã-ºi susþinã proiectul? Nu. Vom amâna pentru o datã viitoare.

Propunerea legislativã privind înfiinþarea comunei Vlãdeni, judeþul Dâmboviþa.

Cine este iniþiator?

Deputaþii de Dâmboviþa? Nu sunt.

Domnule deputat Nicolae, aþi semnat ºi dumneavoastrã proiectul acesta? Vã rog sã vã prezentaþi ºi sã susþineþi propunerea.

Comuna Vlãdeni a fost desfiinþatã în anul 1968 ca urmare a reorganizãrii administrativ-teritoriale a României. Noua unitate administrativ-teritorialã care este propusã are o populaþie de 2.962 de locuitori, potrivit recensãmântului din anul 2002. Are o suprafaþã de 1.470 de hectare teren arabil, dotãri corespunzãtoare, unitãþi de mecanizare, o staþie de gaz metan, o reþea de 32 de sonde.

Totodatã, noua comunã dispune de un sediu de primãrie, ºcoalã primarã ºi gimnazialã, grãdiniþã, cãmin cultural, poºtã, dispensar uman, farmacie, clãdiri pentru postul de poliþie, staþie CFR.

Comuna Dãrmãneºti, rãmasã dupã reorganizare, va avea în componenþã satele Dãrmãneºti ºi Mãrginenii de Sus, cu o populaþie de 5.053 de locuitori ºi un potenþial economic constituit din 2.200 hectare teren arabil, are douã fabrici de confecþii, o secþie de mecanizare, douã fabrici de pâine, trei staþii PECO ºi societãþi comerciale.

Ca principale dotãri, comuna Dãrmãneºti dispune de primãrie, douã ºcoli gimnaziale cu 18 sãli de clasã, douã grãdiniþe, dispensare umane ºi farmacie. În componenþa acestei localitãþi a rãmas satul Mãrginenii de Sus.

Comisia propune admiterea propunerii legislative privind înfiinþarea comunei Vlãdeni, judeþul Dâmboviþa.

Mulþumesc. Domnul preºedinte Oltean.

## Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Comisia a luat în dezbatere propunerea legislativã privind înfiinþarea comunei Vlãdeni, judeþul Dâmboviþa, luând în discuþie amendamentele depuse de cãtre deputaþi, precum ºi avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, ale Comisiei juridice, precum ºi punctul de vedere favorabil al Guvernului. S-a apreciat cã toate condiþiile prevãzute de Legea nr. 351/2002 sunt îndeplinite ºi, în consecinþã, s-a întocmit un raport favorabil, sigur, cu amendamentele care sunt cuprinse în acest raport. De aceea, solicitãm plenului Camerei Deputaþilor sã voteze raportul, cu amendamentele pe care comisia le-a inserat în raportul prezentat.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi, dacã doreºte cineva sã ia cuvântul la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului. Vã rog sã urmãriþi în paralel propunerea legislativã ºi raportul comisiei.

La titlul proiectului, urmãriþi vã rog amendamentul 1. Dacã aveþi obiecþiuni? Admis amendamentul 1. Modificat proiectul.

La art. 1, vã rog sã urmãriþi amendamentele 2 ºi 3. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Admise amendamentele 2 ºi 3. Modificat art. 1.

Dupã art. 1, vã rog sã urmãriþi, prin amendamentul 4 comisia propune un nou articol 2, cu douã alineate. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 4? Nu aveþi. Adoptat amendamentul. Se introduce un nou art. 2, iar actualul art. 2 va fi renumerotat 3.

Vã rog sã urmãriþi amendamentul 5. Admis amendamentul. Se modificã actualul art. 2 ºi se renumeroteazã 3, potrivit amendamentului.

Actualul art. 3. Vã rog sã urmãriþi amendamentele 6, 7, 8. Prin cele trei amendamente, art. 3 se modificã ºi se renumeroteazã 4. Dacã aveþi obiecþiuni? Admise amendamentele 6, 7 ºi 8 ºi se modificã ºi se renumeroteazã actualul art. 3.

Pentru art. 4 actual, urmãriþi amendamentul 9 care-l renumeroteazã ºi-l modificã uºor. Dacã aveþi obiecþiuni? Admis amendamentul 9, se modificã art. 4 ºi se renumeroteazã 5.

La actualul art. 5, prin amendamentul 10, comisia propune renumerotarea acestuia, ca urmare a introducerii art. 2. Admis amendamentul 10. Se renumeroteazã art. 5.

Am parcurs proiectul de lege. Urmeazã sã-l

Procedurã de urgenþã, domnule preºedinte!

Da. Poftiþi, domnule deputat.

## Domnule preºedinte,

Protestez pentru faptul cã nu se respectã regulamentul. Am depus în aceastã sesiune patru interpelãri ºi nu am primit nici un rãspuns în scris ºi de la tribuna Parlamentului, aºa cum am cerut. Este vorba de douã interpelãri: nr. 682 ºi nr. 710 din 17 februarie 2003, adresate domnului prim-ministru; o interpelare, nr. 683B/17 februarie 2003, adresatã domnului ministru Cozmâncã, ºi o interpelare nr. 737B din 11 martie, adresatã domnului ministru Tãnãsescu.

Vã rog, domnule preºedinte, sã interveniþi pentru a primi rãspunsurile cuvenite. Consider cã acest Guvern ar cam trebui sã cadã datoritã ineficienþei sale. Vã mulþumesc.

O sã transmitem cererea dumneavoastrã Guvernului pentru a vã rãspunde la interpelãrile de care vorbiþi.

Doamnei deputat Mihaela Ionescu o sã-i rãspundã domnul ministru Dan Matei Aghaton, cu privire la administrarea Proiectului ”Dracula-ParkÒ.

Doamna Mihaela Ionescu, sunteþi prezentã? Da. V-aº ruga sã vã dezvoltaþi în timpul regulamentar interpelarea dumneavoastrã.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule ministru,

Domnilor colegi,

Scandalul de presã referitor la arestarea lui Gheorghe Medinþu sub acuzarea cã printre altele a oferit suma de 3000 de euro mitã pentru un credit de 30 de miliarde la Banca ”CarpaticaÒ a adus în atenþia opiniei publice ºi un alt aspect, ºi anume transferarea fondurilor destinate aºanumitului Proiect de investiþii ”Dracula ParkÒ aflate iniþial în conturile B.C.R.-ului, bancã cu capital de stat, ºi mutate, din motive dubioase, în timpul verii trecute, într-o bancã obscurã, Banca ”CarpaticaÒ.

Aceastã bancã este cunoscutã prin faptul cã pânã anul trecut oferea credite cu dobândã foarte mare, în timp ce eventualii clienþi nu erau atraºi sã-ºi depunã banii, cãci aceºtia obþineau dobânzi foarte mici. În plus, în spatele bãncii, se afla aºa-numitul baron local Ilie Carabulea. Acesta nu e nici pe departe vreun specialist bancar. Acum 13 ani, era dispecer de autobazã de transporturi. Pe mâinile unui astfel de om au intrat 106 miliarde de lei, sãltând substanþial fondurile bãncii.

În luna octombrie 2002, o anchetã senatorialã s-a desfãºurat la Primãria Sighiºoara, care administra fondurile private, pentru a vedea cum sunt ºi ce, cât s-a cheltuit din aceºti bani destinaþi Proiectului ”DraculaÒ.

La aceastã datã, înainte de schimbarea locaþiei, se cheltuiserã deja 6 miliarde pentru studiul de consultanþã, 15 miliarde pentru studiul de prefezabilitate, 2 miliarde pentru mãsurãtorile topometrice ºi arheologice ale platoului Braite, ºi se aºtepta avizul de la Ministerul Mediului ºi cel de la Ministerul Agriculturii.

Schimbarea locaþiei proiectului, dupã risipirea atâtor miliarde ºi reînceperea studiilor care necesitã din nou aceleaºi demersuri pentru noul amplasament, îi îngrijoreazã foarte mult pe acþionari. De altfel, astãzi, în ziarul ”România LiberãÒ, aceºtia sunt anunþaþi cã-ºi pot retrage banii de la acest proiect.

Faptul cã banii rãmaºi au fost transferaþi din motive obscure în banca ale cãrei performanþe ºi experienþã sunt puþin cunoscute îi face sã se întrebe dacã nu au fost pãcãliþi ºi nu fac parte din nou dintr-un fond fantomã, cu ambiþii mari, dar care se dovedesc irealizabile.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Aþi cuprins în felul acesta ºi a doua interpelare. Da? Da.

Domnule ministru, vã rog sã rãspundeþi la amândouã.

**Domnul Matei-Aghaton Dan** _Ñ ministrul turismului_ **:**

Mulþumesc frumos, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi, Sãrut mâinile! Bunã seara!

O sã încerc sã rãspund cât se poate de scurt la cele douã interpelãri având un subiect comun: modul cum se deruleazã Proiectul de dezvoltare turisticã ”Dracula ParkÒ. Încep prin a mulþumi doamnei deputat Mihaela Ionescu pentru interesul pe care îl manifestã faþã de acest proiect

care face parte din cele 14 proiecte guvernamentale de dezvoltare a turismului.

Informaþiile, doamna deputat, pe care le vehiculaþi în interiorul interpelãrii provin cred cã în exclusivitate din presã. De aceea, am sã vã dau un rãspuns absolut real cu privire la ceea ce se întâmplã cu un proiect care va fi cu certitudine un proiect de succes.

Banii au fost subscriºi la Banca Comercialã Românã, aceasta fiind banca prin care s-a lansat subscripþia de acþiuni prin oferta publicã primarã de vânzare pe care Fondul pentru dezvoltare turisticã Sighiºoara a derulat-o în intervalul de timp 12 decembrie 2001Ñ3 aprilie 2002.

Dupã închiderea ofertei publice, sumele au fost transferate din B.C.R., unde se aflau conturile colectoare, la Banca Comercialã ”CarpaticaÒ. Acest transfer însã nu s-a fãcut nici pe departe din motive clientelare, ci în baza unei negocieri pe criterii de performanþã cu mai multe bãnci comerciale, alegându-se în final oferta cea mai avantajoasã pentru societate.

În privinþa afirmaþiilor pe care le faceþi privind situaþia acestei bãnci, daþi-mi voie sã vã spun, doamna deputat, cã dupã pãrerea noastrã, singura instituþie abilitatã în þarã sã caracterizeze activitatea unei bãnci o reprezintã Banca Naþionalã a României. Faptul cã lichiditãþile Societãþii Comerciale ”Fondul pentru dezvoltare turisticã SighiºoaraÒ sunt plasate integral în titluri de stat, le conferã o siguranþã maximã ºi un grad de risc zero, aceste plasamente neavând practic nici o legãturã cu operaþiunile de cont pe care le desfãºoarã Banca ”CarpaticaÒ.

, pe care îl salut ºi îi mulþumesc cu aceastã ocazie, privind implicarea guvernamentalã într-un proiect de dezvoltare a turismului.

Mulþumesc foarte mult.

Mulþumesc, domnule ministru.

Doamna deputat, aveþi dreptul la un comentariu de un minut la acest rãspuns.

Domnule R‡duly, vã rog sã nu-l conturbaþi pe domnul ministru, cã trebuie sã rãspundã observaþiei doamnei deputat.

Vã rog. ...ªi cã contravaloarea participaþiilor va fi datã celor care au depus banii aici pe baza bilanþului. Deci dacã bilanþul n-o sã fie bun, ei o sã piardã deja ceea ce au depus. Problema rãmâne deschisã.

Domnule ministru, vã rog sã rãspundeþi la acest comentariu.

Doamna Ionescu, haideþi sã închidem acum problema. Bilanþul contabil va fi publicat în Monitorul Oficial. Poate fi verificat de absolut oricine. Corpul de control financiar intern a fost desfiinþat imediat dupã Revoluþie. Existã un corp de control ºi audit al ministerului, care a fãcut o verificare la Societatea Comercialã ”Fonduri pentru dezvoltare SighiºoaraÒ ºi nu a constatat nici un fel de ilegalitate.

Acum, mie îmi pare rãu, nu ºtiu exact în ce aþi citit, dacã aþi citit în ”România MareÒ sau în ”România LiberãÒ, dar eu cred cã nu mai suntem la vârsta în care sã luãm chiar aºa orice tip de informaþie care apare în ziar sã-l transformãm în certitudini. Vã anunþ pe aceastã cale cã societatea a încheiat anul financiar trecut cu un profit de 3,5 miliarde de lei, iar cã sumele pe care dumneavoastrã le treceþi în interpelare, de zeci de miliarde cheltuite în dreapta ºi în stânga, au fost auditate atât de cãtre noi, cât ºi de o companie de audit ºi de cãtre Compania Naþionalã pentru Valori Mobiliare.

Îmi pare foarte rãu. Eu înþeleg cã fiecare cautã sã gãseascã ceva. De data asta nu e cazul!

Mulþumesc domnului ministru pentru rãspuns.

Rãspunsul nu este direct la întrebãrile mele. Îmi confirmã anumite presupuneri, ºi anume cã Banca Naþionalã este cea care ar trebui sã controleze.

A doua întrebare era dacã dumneavoastrã, adicã Corpul de control al Ministerului Turismului þine legãtura cu Banca Naþionalã ca sã vadã cã aceºti bani sunt bine folosiþi. Îmi pare rãu cã dumneavoastrã spuneþi cã exagerat am alãturat numele de Medinþu de acest împrumut. Articolul mare apãrut în ziar fãcea referire exact la mita pe care Medinþu..., el a fost prins dând mitã 3000 de euro pentru a obþine o sumã fabuloasã de la aceastã bancã obscurã. Nu ºtiu cum a câºtigat. Sigur, nu eu o sã aflu în clipa aceasta, dar poate cã o sã aflu adevãrul, cum aceastã bancã obscurã, deci ea nu este condusã de un finanþist de vazã, ci are un fost dispecer, un inginer de autobazã, nu ºtiu ce mare specialist care a reuºit în câþiva ani sã facã o bancã atât de performantã încât sã primeascã 106 miliarde de lei. Deci, asta întrebam eu.

Articolul apãrut astãzi în ”România LiberãÒ vorbeºte despre un consiliu de administraþie în care primãria din Sighiºoara îºi retrage, adicã are posibilitatea sã-ºi retragã pãmântul pe care-l oferise, deci, contribuþia ei poate sã ºi-o retragã, aºa se spune...

Mai sunt vreo 20 de colegi de-ai noºtri. Dacã dumneavoastrã ocupaþi tot timpul, o sã ne fie greu.

## Mulþumesc.

Urmãtoarea interpelare o adreseazã domnul deputat Dumitru Bãlãeþ ministrului finanþelor.

Domnule Bãlãeþ, aveþi douã minute sã vã dezvoltaþi interpelarea. Vã reamintesc câþi colegi de-ai noºtri mai sunt ºi vã invit din nou la concizie.

Domnule preºedinte,

Domnul ministru are interpelarea mea scrisã. Problema este ce facem cu Biblioteca Naþionalã. Dacã dânsul, conform celor spuse în Parlament la discuþia despre buget, îºi menþine pãrerea ºi oferã soluþii, eu mã declar cel mai satisfãcut om din lume, pentru cã problema Bibliotecii Naþionale este de o importanþã extraordinarã pentru noi astãzi. Aºtept, deci, cele ce ne va spune domnul ministru Tãnãsescu ºi, dupã aceea, dacã mai e ceva, voi încerca sã intervin.

Mulþumesc.

Domnule ministru Tãnãsescu, aveþi cuvântul.

## **Domnul Mihai Nicolae Tãnãsescu** _Ñ ministrul_

_finanþelor publice_ **:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

În primul rând, o sã încep prin a vã cere scuze cã încã nu v-a parvenit rãspunsul în scris pe care vi l-am transmis, domnule deputat. Înþeleg cã colega mea vã oferã o copie a rãspunsului pe care l-am remis acum patru-cinci zile. Sigur, n-aº vrea sã-l citez sau sã vã spun exact ce este scris în acest rãspuns pe care vi l-am transmis, ci aº vrea sã fac doar douã-trei comentarii asupra întrebãrilor pe care dumneavoastrã ni le-aþi pus. De fapt, sunt trei.

Prima întrebare este legatã de faptul dacã în bugetul regiei se regãsesc sume privind investiþia ”Biblioteca NaþionalãÒ.

Aºa cum aþi reamintit de la acest microfon, în timpul dezbaterilor bugetului pe anul acesta, care au avut loc la sfârºitul anului trecut, v-am asigurat de faptul cã regia, cu ocazia aprobãrii bugetului de venituri ºi cheltuieli, îºi va cuprinde sume de bani aferente acestui proiect de investiþii.

Astfel, conform hotãrârii de guvern care a aprobat bugetul de venituri ºi cheltuieli ale regiei, respectiv Hotãrârea Guvernului nr. 1526 din anul 2002, sunt prevãzute cheltuieli pentru investiþii, în sumã de 361 de miliarde de lei, în bugetul acestei regii, din care 231 reprezintã surse proprii, surse care se pot avea în vedere la finanþarea acestui obiectiv de investiþii.

Deci existã surse cu aceastã destinaþie în bugetul de venituri ºi cheltuieli al regiei.

Întrebarea a doua pe care dumneavoastrã aþi pus-o este dacã aceastã sumã de investiþii este rezonabilã.

Sigur, pentru a putea sã fie utilizatã aceastã sumã de investiþii, trebuie aduse la îndeplinire anumite obiective. Ele sunt în numãr de 5. ªi anume, elaborarea temei de proiectare, preluarea contractului de proiectare încheiat cu Societatea Comercialã ”Proiect CarpaþiÒ, proiectantul iniþial al obiectivului, care va pãstra elementele respective, elaborarea studiului de fezabilitate, elaborarea proiectului tehnic, precum ºi încheierea contractului de execuþie.

Aceste etape pregãtitoare acestui proces de investiþii urmeazã sã se deruleze în decursul urmãtoarelor luni de zile, cu speranþa ca în cursul anului 2003, din sumele alocate cu aceastã destinaþie sã fie ºi sume pentru acest obiectiv, Biblioteca Naþionalã.

## Mulþumesc.

Doriþi sã faceþi un comentariu, domnule Bãlãeþ? Poftiþi. Un minut. Nu de la mine, ci de la regulament.

Eu mulþumesc domnului ministru cã este consecvent cu cele spuse de dânsul aici, la discutarea bugetului, cã existã, dupã spusele dânsului, bani pentru investiþiile prevãzute la RAPPS, dar o discuþie a mea cu managerul regiei mi-a confirmat contrariile. Domnul preºedinte al RAPPS mi-a spus, domnule ministru, cã nu are prevãzuþi bani în acest sens.

Ce se întâmplã? Sigur, eu aº vrea sã începem acolo lucrãrile. Biblioteca Naþionalã, care are un serviciu special pentru continuarea investiþiei ºi care a fãcut eforturi deosebite, are studii de fezabilitate adecvate, are toate proiectele pentru a continua aceastã investiþie.

Ceea ce v-aº ruga eu pe dumneavoastrã: sã sprijiniþi colaborarea între cele douã instituþii Ñ le spun aºa pentru cã nu am termenul potrivit în momentul de faþã Ñ sã

se înceapã de urgenþã lucrãrile ºi sã se treacã la executare. Pentru cã acolo iarna aceasta s-au produs foarte multe furturi ºi foarte multe distrugeri care trebuie recuperate ºi trebuie ca pânã la sfârºitul anului Ñ ºi noi avem posibilitatea Ñ sã dãm în folosinþã parþialã biblioteca, cu un fond de investiþii nu mai mare de 100 de miliarde.

Am la mine documentaþie...

Domnule coleg, îmi cer scuze, aceasta depãºeºte comentariul la rãspuns. Deja sunt comentarii la bibliotecã, dar pe lângã rãspunsul dumneavoastrã.

Nu, domnule preºedinte! Sunt ceea ce ne trebuie în momentul de faþã: sã trecem de la vorbe la fapte, ºi eu îl rog pe domnul ministru sã þinã legãtura cu noi, ca împreunã sã nu mai avem nevoie de interpelãri, ci de trecerea imediat la execuþia investiþiei ”Biblioteca NaþionalãÒ.

Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Domnul deputat Eugen Nicolãescu are o interpelare pentru doamna ministru Ciornei. Domnul Nicolãescu nu este. Vã rog, doamna ministru, sã-i rãspundeþi în scris, pentru cã, potrivit regulamentului, în situaþia în care deputatul nu este, nu se dezvoltã rãspunsul scris.

Doamna Mona Muscã are o interpelare adresatã Ministerului Administraþiei Publice.

Aveþi cuvântul sã vã dezvoltaþi pe scurt interpelarea, pentru cã bãnuiesc cã vã intereseazã mai mult rãspunsul.

În primul rând, aº fi preferat sã primesc rãspunsul, ca sã pot sã fiu pregãtitã ºi pentru partea a doua.

Oricum, este vorba de o revenire la interpelare. Am interpelat ministerul cu multã vreme în urmã, pe 16 decembrie, în legãturã cu art. 30 din Legea nr. 215/2001 care priveºte incompatibilitãþile ce derivã din calitatea de consilier local.

În aceastã situaþie am întrebat ºi aº dori sã ºtiu care sunt consilierii locali ºi judeþeni ai P.S.D. care sunt în situaþie de incompatibilitate, prevãzutã ca atare la art. 30, la Legea nr. 215.

Revin acum, pentru cã nu am primit nici un rãspuns concludent, la domnul ministru Octav Cozmâncã ºi întreb urmãtorul lucru: rãspunsul pe care l-am primit din partea dumneavoastrã, domnule ministru, la interpelarea 625B/2002, pe care v-am adresat-o, nu dã curs solicitãrii de a prezenta situaþia consilierilor locali ºi judeþeni ai P.S.D. care cad sub incidenþa art. 30 din Legea nr. 215/2001.

Mã simt nevoitã sã revin cu precizãri: principiul autonomiei locale, la care faceþi referire, nu absolvã pe nimeni ºi implicit nici pe consilierii locali P.S.D. sau judeþeni P.S.D. de la respectarea legii.

Dumneavoastrã ºi ministerul pe care-l conduceþi aveþi responsabilitatea de a veghea la respectarea ºi aplicarea legilor þãrii ºi, în acest caz, a Legii administraþiei publice locale. Situaþiile de incompatibilitate creeazã condiþii prielnice corupþiei. Þinând cont de declaraþiile Guvernului din care faceþi parte ºi ale P.S.D., al cãrui membru sunteþi, este de datoria dumneavoastrã sã treceþi de la vorbe la fapte. Rãspunsul dumneavoastrã este rãspunsul Guvernului P.S.D. ºi al P.S.D. la lupta împotriva corupþiei.

Reamintindu-vã, domnule ministru, cã nimeni nu este mai presus de lege, vã solicit încã o datã sã prezentaþi situaþia consilierilor locali ºi judeþeni ai P.S.D., în raport cu caracterul de incompatibilitate prevãzut de Legea nr. 215/2001. Cu alte cuvinte, câþi se aflã sub incidenþa art. 30 din aceastã lege, în urmãtoarele 10 judeþe: Alba, Arad, Argeº, Bacãu, Bihor, Bistriþa Nãsãud, Botoºani, Braºov, Brãila, Buzãu, ºi care sunt aceºtia în fiecare din judeþele menþionate.

Domnule ministru Fleºariu, aveþi cuvântul sã rãspundeþi.

Stimatã doamnã deputat, prin interpelarea formulatã mi-aþi solicitat sã vã prezint situaþia consilierilor locali ºi judeþeni ai P.S.D. care cad sub incidenþa art. 30 din Legea nr. 215 din 2001.

Vã mãrturisesc, stimatã doamnã deputat, cã ministerul pe care-l conduc nu deþine o asemenea evidenþã. Nu este rolul ºi nu intrã în competenþele acestui minister sã întocmeascã ºi sã þinã astfel de evidenþe. Preocupãrile noastre sunt de cu totul altã naturã.

În virtutea principiului autonomiei locale, la care faceþi referire în interpelare, asemenea competenþe revin fiecãrui consiliu local sau judeþean.

Din interpelarea dumneavoastrã rezultã cã ministerul nostru ar trebui sã aibã o evidenþã separatã pentru consilierii P.S.D. Cu riscul de a vã dezamãgi, vã precizãm cã nu deþinem o atare evidenþã. Menþionãm cã Ministerul Administraþiei Publice are preocupãri, fireºte, în limita competenþelor prevãzute de lege, care vizeazã buna organizare ºi funcþionare a întregului corp al aleºilor locali din România, mai puþin þinerea evidenþei acestora. Dacã ar deþine o asemenea evidenþã, în nici un caz aceasta nu ar fi alcãtuitã pe partide politice. Este treaba fiecãrui partid sã-ºi þinã evidenþa propriilor aleºi locali.

Probabil cã o asemenea evidenþã existã ºi la P.S.D. Bãnuiesc însã cã nu mi-aþi adresat interpelarea în calitate de membru al conducerii P.S.D.

Ministerul Administraþiei Publice este o autoritate a administraþiei publice centrale, în ale cãrei preocupãri intrã, în principal, buna organizare ºi funcþionare a administraþiei publice locale, indiferent de configuraþia politicã a principalilor actori ai domeniului.

În încheiere, stimatã doamnã deputat, vã precizãm cã Guvernul urmeazã sã-ºi asume rãspunderea pentru un pachet de legi vizând combaterea fenomenului de corupþie. Printre altele, pachetul legislativ cuprinde propuneri privind regimul incompatibilitãþilor, inclusiv pentru aleºii locali.

Dupã intrarea în vigoare ºi aplicarea noilor prevederi, dacã ne cereþi, vom putea întocmi o situaþie

cuprinzãtoare a tuturor aleºilor locali care s-au aflat la un moment dat în stare de incompatibilitate.

Mulþumesc, domnule ministru.

Doamna deputat, sunt nevoit sã vã aduc aminte prevederea regulamentarã care vã dã dreptul la un comentariu de un minut.

Vã mulþumesc cã întotdeauna când mã apropii de microfon îmi aduceþi aminte de regulament. Este foarte bine, cã aceasta înseamnã cã n-o sã-l încãlcãm nici unii, nici alþii.

Domnule ministru, sunt mai mult decât dezamãgitã de lipsa de bunãvoinþã a ministerului dumneavoastrã de a verifica dacã Legea nr. 215 art. 30 se aplicã sau nu. Dumneavoastrã îi aveþi în subordine pe prefecþi, prefecþii ar trebui sã fie cei care vegheazã la respectarea legii. Înþeleg cã n-aþi vrut sã faceþi o asemenea cercetare. Mã întreb atunci la ce bun vã mai asumaþi rãspunderea pe Pachetul anticorupþie, dacã o cercetare minimã, elementarã, pe care ar fi trebuit sã o cereþi prefecþilor dumneavoastrã, nu aþi fãcut-o, atâta vreme cât existã Legea nr. 215 ºi articolul privind incompatibilitãþile, art. 30.

Vreau sã vã spun cã voi face eu aceastã cercetare, o ºi am deja, existã foarte mulþi în situaþia de incompatibilitate, ºi unele judeþe au fãcut urmãtorul lucru: au publicat, de exemplu, la Argeº, o persoanã în aceastã situaþie, deºi sunt mai multe. Nu cred cã nu este în sarcina dumneavoastrã respectarea legii în administraþia publicã localã ºi cererea adresatã prefecþilor de a face acelaºi lucru. Bag seamã, doriþi sã vã asumaþi rãspunderea pe anticorupþie, dar nu vreþi nici într-un caz sã puneþi în practicã lupta împotriva corupþiei.

Mulþumesc.

Nu ºtiu cum aþi fi reacþionat, stimatã colegã, dacã cineva de la P.S.D. ar fi cerut sã se facã o evidenþã cu consilierii locali ai P.N.L.-ului. Probabil cã aþi fi protestat!

Domnule preºedinte,

În primul rând cã eu interpelam Guvernul, nu pe preºedintele Camerei Deputaþilor.

Am înþeles. Mi-s dragi legea ºi regulamentul!

Dar dacã sunteþi P.S.D. nu aveþi motiv sã-mi rãspundeþi mie acum ºi aici. Dacã vreþi sã interpelaþi P.N.L.-ul pe tema asta, nu aveþi decât. Cu dragã inimã vã putem rãspunde.

Mulþumesc.

Sunt dator, totuºi, sã apãr legea ºi regulamentul. Domnul Florin Iordache adreseazã o interpelare tot Ministerului Administraþiei Publice.

Aveþi cuvântul, domnule deputat.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Þinând cont cã de la alegerile locale din anul 2000 ºi pânã în prezent au existat permanent neînþelegeri în cadrul Consiliului General al Municipiului Bucureºti, vã rog sã-mi precizaþi situaþia actualã realã a Consiliului General al Municipiului Bucureºti, care ºtiu cã a fost dizolvat anul trecut printr-o hotãrâre de guvern. Vã mulþumesc.

cauze ºi a raporturilor dintre consilierii din Consiliul general ºi primarul general am solicitat precizãri, ºi cu aceastã ocazie sper cã ºi opinia publicã ºi restul colegilor au înþeles adevãratele cauze care sunt ºi cum se desfãºoarã lucrãrile în Consiliul General din Municipiul Bucureºti. Vã mulþumesc.

## ªi eu vã mulþumesc.

Domnul deputat Victor Dobre este? Aveþi ºi dumneavoastrã o interpelare adresatã tot Ministerului Administraþiei Publice. Vã rog sã o prezentaþi pe scurt.

## Domnule Fleºariu.

## Stimate domnule deputat,

Într-adevãr, Consiliul General al Municipiului Bucureºti a fost dizolvat prin Hotãrârea Guvernului nr. 1 din 2002, în temeiul art. 57 din Legea nr. 215 din 2001. Guvernul a putut lua o asemenea mãsurã extremã, întrucât, autoritatea deliberativã a capitalei României adoptase pe parcursul a mai puþin de 6 luni 8 hotãrâri care au fost anulate irevocabil, ca nelegale, de cãtre instanþele de judecatã.

Legea nr. 215 fixeazã ca limitã minimã un numãr de trei hotãrâri.

Hotãrârea Guvernului a fost atacatã la instanþa de contencios administrativ, însã acþiunea a fost respinsã. Dacã împotriva acestei hotãrâri judecãtoreºti nu s-ar fi exercitat cale de atac, Consiliul General al Municipiului Bucureºti ar fi rãmas dizolvat, ceea ce ar fi permis organizarea de noi alegeri.

Întrucât o parte din consilieri au fãcut recurs împotriva hotãrârii pronunþate de instanþa de fond, dosarul a ajuns pe rolul Curþii Supreme de Justiþie.

La unul din termene a fost ridicatã excepþia de neconstituþionalitate a art. 57 din Legea nr. 215, dosarul a fost trimis, aºa cum era ºi normal, la Curtea Constituþionalã pentru a decide.

Curtea Constituþionalã a decis, în urma judecãrii excepþiei, în sensul cã prevederile art. 57 nu sunt neconstituþionale. În consecinþã, dosarul a fost retrimis la Curtea Supremã de Justiþie.

Instanþa supremã a reluat procesul ºi la primul termen a hotãrât amânarea judecãrii cauzei pânã în luna iunie 2003. Vã precizãm, stimate domnule deputat, cã pânã la pronunþarea unei hotãrâri judecãtoreºti irevocabile, prin care Hotãrârea nr. 1 din 2002 a Guvernului va fi menþinutã, Consiliul General al Municipiului Bucureºti nu poate fi socotit dizolvat. Acesta îºi exercitã în continuare atribuþiile prevãzute de lege, pânã când se va hotãrî dacã este sau nu este dizolvat, prin hotãrâre judecãtoreascã.

Vã mulþumesc.

Doriþi un comentariu, domnule Iordache? Poftiþi.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Obiectul interpelãrii mele este faptul cã, prin încetarea mandatului unui consilier într-o comunã din judeþul Galaþi, supleantul a fost stabilit contrar legii, întrucât alesul respectiv figurase pe listele Alianþei pentru România la momentul alegerilor, a fost stabilit în contradicþie cu legea, de pe lista partidului majoritar, respectiv P.S.D.-ul, pentru cã aºa se face legea în þara româneascã, ºi solicitam o atitudine din partea ministrului administraþiei publice, întrucât intervenþiile pe care le-am fãcut la prefectul judeþului au rãmas fãrã rãspuns.

Domnule ministru Fleºariu, vã rog sã rãspundeþi.

## Stimate domnule deputat,

Prin interpelarea formulatã sesizaþi faptul cã prefectul judeþului Galaþi nu a revocat Hotãrârea nr. 8 din 12 aprilie 2002 a Consiliului Local Vânãtori, prin care a fost validat mandatul de consilier al domnului Patache Neculai.

Privitor la acest aspect, vã precizãm, domnule deputat, cã prefectul nu are competenþa legalã de a revoca o hotãrâre a unui consiliu local. Revocarea este instituþia juridicã potrivit cãreia un act administrativ este retras sau anulat de cãtre însuºi organul care l-a emis. În cazul analizat, dacã consiliul local în cauzã nu-ºi retrage sau nu-ºi revocã hotãrârea criticatã, singura cale legalã este acþiunea la instanþa de contencios administrativ, care se exercitã în condiþiile art. 33 din Legea nr. 215 din 2001. Prefectul nu poate impune revocarea.

Dupã fuziunea prin absorbþie realizatã între A.P.R. ºi P.N.L., în opinia noastrã, primul partid a dispãrut de pe scena politicã româneascã ºi o datã cu aceasta a dispãrut ºi lista cu supleanþii acestei formaþiuni politice. Aºa fiind, considerãm cã ar fi trebuit aplicate prevederile art. 77 alin. 9 din Legea nr. 70 din 1991, cu modificãrile ulterioare, în sensul cã trebuia validat mandatul supleantului de pe lista partidului care a obþinut cele mai multe voturi valabil exprimate.

Cu stimã, semneazã ministrul administraþiei publice, Octav Cozmâncã.

## Mulþumesc mult, domnule preºedinte.

Interpelarea mea s-a datorat faptului cã la Comisia pentru administraþie publicã din care fac eu parte domnul primar general ne-a prezentat un alt punct de vedere ºi tocmai pentru elucidare ºi pentru stabilirea adevãratelor

## Mulþumesc.

Doriþi sã comentaþi, domnule Dobre? Un minut, ca sã nu spunã colega dumneavoastrã cã nu v-am adus aminte de minut.

În primul rând, domnule preºedinte ºi domnule ministru, prefectul are dreptul, atunci când constatã cã o hotãrâre este ilegalã, aºa cum este cazul acestei hotãrâri, sã sesizeze Consiliul local sã-ºi revoce actele care încalcã prevederile legale.

În al doilea rând, o listã nu poate dispãrea, lista respectivã este la Biroul electoral, acea listã este validatã ca rezultat al alegerilor, ºi nu ca o interpretare a unui ministru, a unui Guvern care temporar conduce þara Ñ acela este rezultatul votului popular ºi trebuie sã respecþi votul popular. Supleanþii de pe listã au dreptul sã acceadã, în continuare, în situaþia în care se vacanteazã un post, dar cred cã domnul ministru s-a exprimat foarte corect. În interpretarea noastrã, din pãcate, în þara româneascã legea se interpreteazã, ºi nu se respectã sau se aplicã.

Domnul Dan Coriolan Simedru are o întrebare pentru Ministerul Apãrãrii Naþionale. Îi va rãspunde domnul ministru Sorin Encuþescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vreau sã fac o rectificare: nu este vorba de întrebare, ci este vorba de o interpelare.

Vã rog!

ɪi este adresatã domnului ministru Ioan Mircea Paºcu, ministrul apãrãrii naþionale.

Domnule ministru,

Ministerul Apãrãrii Naþionale a achiziþionat douã fregate din Anglia, nave militare cu performanþe rãmase în urmã, la nivelul anilor când au fost produse.

Un alt aspect care-ºi justificã intervenþia noastrã îl constituie modul cum a fost fãcutã achiziþia, finanþarea neregãsindu-se în bugetul de stat pe 2003.

Dacã achiziþia s-ar fi fãcut cu respectarea prevederilor Legii nr. 63 din 2000 privind planificarea apãrãrii naþionale, atunci programul de înzestrare al armatei ar fi fost aprobat de Parlament, eliminându-se astfel suspiciunile referitoare la finanþarea ºi la respectarea legalitãþii privind achiziþiile publice în acest caz.

Facem aceastã afirmaþie întrucât Parlamentul României este sistematic eludat de la decizii care privesc acþiuni de interes major, cum sunt cele care privesc apãrarea naþionalã.

Aceastã achiziþie s-a fãcut în conformitate cu Hotãrârea de Guvern nr. 1.423 din 2002, prin care este autorizat Ministerul Apãrãrii Naþionale sã contracteze un credit extern de 116 milioane de lire sterline, costul celor douã fregate corespunzãtor sumei de 6.040 de miliarde lei, iar bugetul Ministerului Apãrãrii Naþionale pe 2003, pentru cheltuielile de capital este de 6.733 miliarde lei, ceea ce ne determinã sã vã întrebãm, domnule ministru, ce se va întâmpla cu celelalte programe de înzestrare aflate în derulare. Vor fi sistate, lucru cu consecinþe extrem de grave, mai ales în actuala conjuncturã politicã internaþionalã, sau bugetul apãrãrii va fi rectificat substanþial ºi din ce resurse?

Întrucât nu aþi elaborat Carta Albã a Securitãþii ºi Apãrãrii Naþionale a Guvernului, nu putem urmãri care sunt obiectivele ºi sarcinile principale ale instituþiilor angajate, mãsurile ºi acþiunile ce urmeazã sã fie întreprinse de acestea, resursele naturale, umane, materiale, financiare ºi de altã naturã care urmeazã sã se asigure anual.

Neavând acest document, nu avem o perspectivã clarã a procesului de restructurare ºi modernizare a instituþiilor cu atribuþii în domeniul apãrãrii, ordinii publice ºi siguranþei naþionale.

Aveþi cuvântul, domnule ministru.

**Domnul Sorin Encuþescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Apãrãrii Naþionale_ **:**

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Îmi cer scuze încã de la început cã probabil rãspunsul Ministerului Apãrãrii Naþionale va fi cam lung, dar întrucât este o problemã foarte serioasã, dorim sã facem dovada transparenþei activitãþii Ministerului Apãrãrii Naþionale ºi, în acelaºi timp, sã evidenþiem rãspunderea cu care sunt tratate aceste probleme, inclusiv cele privind înzestrarea armatei ºi, mai ales, aºa cum menþiona domnul deputat, utilizarea banului public. Probabil Ñ ºi sunt convins Ñ cã noi o facem mai bine decât au fãcut-o celelalte echipe de la conducerea Ministerului Apãrãrii Naþionale.

În baza Memorandumului nr. 5/14.090/AN din 7 decembrie 2002, aprobat de Guvernul României în ºedinþa din data de 6 decembrie 2002, ºi a Hotãrârii Guvernului nr. 1.423 din 12 decembrie 2002, pe data de 19 decembrie 2002, Ministerul Apãrãrii Naþionale a încheiat acordul de achiziþie a douã fregate tip 22 ºi a Etapei I de regenerare ºi modernizare a acestora, prin negocierea cu o singurã sursã de la Ministerul Apãrãrii Naþionale din Regatul Unit al Marii Britanii ºi Irlandei de Nord.

Menþionãm cã, începând din anul 2000, deci atunci când nu eram noi la conducerea Ministerului Apãrãrii Naþionale, ºi pânã în momentul începerii negocierilor cu reprezentanþii Guvernului Britanic, Ministerul Apãrãrii Naþionale nu a primit oficial nici o altã ofertã care sã satisfacã cerinþele Forþelor Navale Române.

Prin achiziþia celor douã fregate se realizeazã un obiectiv al strategiei de înzestrare a Forþelor Navale Române, fundamentat ºi cerut prin Documentul cu nevoile misiunii, document aprobat la nivelul conducerii Ministerului Apãrãrii Naþionale, existent în anul 2000.

Pe aceastã bazã, pânã la începutul anului 2002 a fost dezvoltat Documentul cu cerinþele operaþionale aprobat de Consiliul de supraveghere a cerinþelor. De aici înþelegeþi ºi etapele ºi procedurile care au fost urmãrite în realizarea acestor achiziþii. Aceste etape fac parte din sistemul de management al achiziþiilor care funcþioneazã în Ministerul Apãrãrii Naþionale, în cadrul cãruia sunt integrate responsabilitãþile tuturor instituþiilor militare atât în ceea ce priveºte performanþele ºi costurile aferente, cât ºi sustenabilitatea proiectului din punct de vedere al posibilitãþilor financiare.

## Vã mulþumesc.

Aº dori sã îi rog ºi pe colegii mei deputaþi ºi pe miniºtri sã încerce sã fie mai conciºi, pentru cã, de pildã, domnule Coriolan Simedru, nu uitaþi cã dumneavoastrã mai urmaþi sã aveþi douã interpelãri, iar colega dumneavoastrã Mona Muscã este spre sfârºitul listei ºi dacã pentru trei interpelãri ocupãm cele douã ore, nu mai pot colegii noºtri sã primeascã rãspuns, nici sã îºi dezvolte interpelarea.

Sigur cã da, domnule preºedinte. Dacã îi spuneaþi ºi domnului secretar de stat acelaºi lucru, nu aveam nimic de comentat.

Îmi pare rãu cã provocãm discuþia aceasta, dar, pentru cã tot aþi provocat-o, eu aº invita pe toþi colegii mei ca într-o interpelare sã punã o problemã concretã pentru cã, dacã provoacã ministerele sã vinã cu programul lor, cu Cartea albã, atunci sigur cã miniºtrii nu au ce sã facã decât sã vã prezinte detaliat ceea ce le cereþi.

## Domnule preºedinte,

Probabil cã nici dumneavoastrã ºi nici domnul secretar de stat nu aþi înþeles. Eu am întrebat de ce nu a fost prezentatã Cartea albã în Parlament, nu sã îmi detalieze Cartea albã aici.

Vã rog sã încercãm sã fim mai conciºi.

Dacã suntem la subiectul acesta, aº vrea sã îl întreb pe domnul secretar de stat Encuþescu: dupã lege, care este termenul în care Guvernul trebuia sã vinã în faþa Parlamentului pentru a prezenta Cartea albã? ªi, de asemenea, legea nu þine cont de invitaþii sau neinvitaþii la NATO. Oricum România era angajatã pentru integrarea în NATO de mulþi ani, deci nu numai de acum. Faptul cã s-a primit acum invitaþia este o bucurie, dar nu însemna ca ministerul sã nu îºi facã lecþiile.

Ceea ce m-a surprins la rãspunsul pe care domnul secretar de stat l-a dat a fost tocmai intrarea în unele detalii pe care eu nu le doream. Oricum, apreciez faptul cã, pentru prima datã, s-a detaliat modul în s-au achiziþionat fregatele.

Nu ºtiu dacã sistemul de management al achiziþiilor din Ministerul Apãrãrii Naþionale se supune legislaþiei privind licitaþiile publice. Nu prea cred, dupã cum mi-a spus dânsul, dar, oricum, aºtept mai multe amãnunte pe acest subiect.

Vã mulþumesc ºi aºtept rãspunsul la urmãtoarele interpelãri.

Doriþi sã mai faceþi vreo precizare, domnule Encuþescu? Poftiþi.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Potrivit legii, Cartea albã trebuie elaboratã dupã Strategia de securitate naþionalã. Din punct de vedere al Ministerului Apãrãrii Naþionale ºi al tuturor structurilor din sistemul naþional de apãrare, Strategia securitãþii naþionale a fost elaboratã, dar, în momentul în care am discutat ciclul III ºi ciclul IV din Membership Action Plan, Planul de aderare, cu experþii de la NATO, ei au fost cei care ne-au spus cã ar fi mult mai bine ca pe aceastã Carte albã, care face o proiecþie a structurii forþelor armate ºi a modernizãrii pe o perioadã mai lungã de timp, sã o avem în considerare concomitent cu ciclul de planificare care se desfãºoarã la nivel NATO ºi care începe în 2004, pe baza directivei politice a NATO, în aºa fel încât sã nu avem defazate ciclurile de planificare atât în domeniul restructurãrii forþelor, cât ºi în domeniul modernizãrii forþelor. De aceea, nu avea rost sã pregãtim o carte albã pentru un an sau doi. Proiectul în mare este structurat. Nu am fãcut decât ca, pe baza expertizei oferite de cei cu care colaborãm de la NATO, sã o îmbunãtãþim ºi, aºa cum s-a angajat Guvernul, în vara anului 2003 noi vom produce aceastã Carte albã care va include toate elementele corelate ºi cu procedurile de planificare la sistemul NATO.

## Vã mulþumesc.

Urmãtoarea interpelare este tot a domnului Dan Coriolan, pe care îl întreb dacã nu este destul de clarã interpelarea pe care aþi adresat-o: ”Cine administreazã unitãþile din industria de apãrare?Ò, pentru a o mai dezvolta, ºi eventual sã comentaþi rãspunsul pe care îl primiþi. Doriþi totuºi sã o comentaþi?

## Domnule preºedinte,

Interpelarea este adresatã ministrului industriilor, deci nu ministrului apãrãrii naþionale, ºi mã aºteptam sã primesc un rãspuns de acolo. Dacã cumva este cineva din zona respectivã aiciÉ

Se ocupã Ministerul Industriilor ºi vã va rãspunde cel care gestioneazã clar: domnul general Ilina.

Având în vedere cã nu am interpelarea la mine, aºtept totuºi rãspunsul.

Vã mulþumesc foarte mult. Domnule general, aveþi cuvântul.

## **Domnul Decebal Ilina Ñ** _secretar de stat în Ministerul Industriilor ºi Resurselor_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Pentru a nu abuza de rãbdarea dumneavoastrã, întrucât noi am fãcut un rãspuns detaliat la interpelarea domnului deputat Dan Coriolan Simedru, voi încerca în câteva cuvinte sã dau rãspuns la aceastã interpelare.

Întrucât industria de apãrare era o instituþie greoaie, dezarticulatã ºi incapabilã sã facã faþã concurenþei pe plan internaþional, se impunea în ultimii doi ani o restructurare de fond a acestei industrii. Bineînþeles cã restructurarea presupunea ºi disponibilizare de personal.

Având în vedere cã multe din aceste societãþi, aºa cum era ºi societatea în cauzã de la Cugir, aveau un personal supranumeric, pe baza unei analize care s-a fãcut ºi la Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii ºi la Guvernul României, s-a aprobat o ordonanþã pe baza cãreia fiecare întreprindere a fost supusã unui proces de analizã. Analiza s-a fãcut atât de cãtre conducerea societãþii respective, cât ºi de sindicate, pe criterii exclusiv de eficienþã.

Având în vedere acest lucru, în urma acestei analize, Consiliul de administraþie de la Cugir a ajuns la concluzia, analizând pe fiecare linie, cã un numãr de 907 posturi erau în plus; 30 de posturi erau neîncadrate, deci se punea problema ca 877 de persoane sã fie disponibilizate. S-au dat preavizele respective ºi ne-am confruntat cu circa 154 de contestaþii. Dintre acestea, 64 au fost rezolvate de cãtre comisia din fabricã, iar 90 de comisia paritarã la nivel de uzinã.

Sigur cã întrebarea dumneavoastrã era dacã Partidul Social Democrat conduce Consiliul de administraþie. Vã rãspund simplu: în fiecare societate conduce exclusiv Consiliul de administraþie.

Metaforic vorbind, noi nu facem politicã în unitãþile din industria de apãrare, deci politica începe dincolo de gardul uzinei. Acest lucru este valabil ºi la Cugir ºi la toate celelalte 30 de societãþi.

Sigur cã a fost o problemã pe plan local. Probabil, toate partidele au fost îngrijorate de situaþia disponibilizãrilor, cu atât mai mult cu cât în Cugir procen-

Doriþi sã faceþi un scurt comentariu? Poftiþi.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Ca de obicei, rãspunsul nu este la obiect. Eu v-am întrebat de ce contestaþiile se discutau la sediul P.S.D., ºi nu la sediul întreprinderii, pentru cã pe postul local de televiziune era transmis cum preºedintele P.S.D. Cugir, care este ºi ºeful biroului personal, împreunã cu biroul local discutau contestaþiile. Discutau câþi copii are cutare ºi aºa mai departe. ªi v-am întrebat dacã consideraþi cã este cazul sã desfiinþaþi Consiliul de administraþie ºi sindicatele, care reprezintã comisia paritarã, ºi sã puneþi în locul lor conducerea P.S.D. Cugir, sau este cazul sã îi sancþionaþi pe cei pe care dumneavoastrã i-aþi numit în Consiliul de administraþie ºi au permis chiar ºi subordonaþilor lor o asemenea conduitã. Pentru cã eu cred cã România a depãºit etapa în care deciziile se iau la partid.

Vã mulþumesc.

Vã rog sã rãspundeþi la aceste remarci, domnule ministru.

## **Domnul Decebal Ilina:**

Domnule deputat, cu îngãduinþa dumneavoastrã, repet: au existat 154 de contestaþii care au fost rezolvate, în maniera în care s-au gãsit soluþii pentru ele, la nivelul Consiliului de administraþie. Probabil, o parte dintre oameni, nemulþumiþi de soluþiile pe care le-au adoptat cei din Consiliul de administraþie, s-au plâns ºi la partide. Era dreptul lor firesc sã se plângã. Deci eu un pot interzice nimãnui sã facã o analizã asupra unor plângeri ale unor cetãþeni din urbea respectivã ºi sã se încerce sã se gãseascã soluþii dincolo de competenþa Consiliului de administraþie.

Nu este vorba despre nici un amestec al Partidului Social Democrat în nici una dintre societãþile din industria de apãrare, v-aº ruga sã mã credeþi.

## **Domnul Dan Coriolan Simedru**

**:**

Nu vã cred. Eu am vãzut emisiunea.

Domnule deputat Coriolan Simedru, vã dau cuvântul la urmãtoarea interpelare.

Domnule Coriolan Simedru, aveþi cuvântul la urmãtoarea interpelare, care a fost fãcutã tot Ministerului Apãrãrii, referitoare la recalcularea pensiilor. Vã roagã ºi colegii dumneavoastrã care sunt mult în urma dumneavoastrã sã fiþi mai rapid, pentru cã mai avem 20 de minute ºi 30 de deputaþi.

## Domnule preºedinte,

Nu este cazul sã le spuneþi colegilor ºi sã mi-i puneþi împotrivã, pentru cã dumneavoastrã aþi vãzut cã au fost mulþi care au vorbit mult mai mult decât mine aici.

L-aº ruga, dacã se poate, pe domnul secretar de stat Encuþescu ca la prima interpelare sã îmi dea rãspunsul în scris, aºa cum a fãcut ºi domnul secretar de stat Decebal Ilina.

Nu voi dezvolta interpelarea adresatã domnului ministru Paºcu tocmai din respect pentru colegi.

L-aº ruga pe domnul secretar de stat Encuþescu sã prezinte rãspunsul.

## Sã îl prezinte scris?

Poftiþi, domnule secretar de stat, ºi v-aº ruga sã faceþi o sintezã pentru cã domnul deputat este mai atent la rãspunsul scris.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

La elaborarea Normelor metodologice privind recalcularea pensiilor militare de stat, aprobate prin Hotãrârea Guvernului nr. 1.188 din 2001, s-a avut în vedere faptul cã în evidenþa Ministerului Apãrãrii Naþionale erau în platã aproximativ 64 de mii de cadre militare în rezervã ºi în retragere, precum ºi urmaºii acestora, ale cãror pensii s-au stabilit între anii 1945Ð2001.

Luând în considerare modificãrile repetate ale elementelor care compuneau sistemul de calcul al pensiilor militare, precum ºi cuantumul acestora, impuse de evoluþia în timp a cadrului normativ specific, a rezultat necesitatea efectuãrii recalculãrii pensiilor militare de stat.

Procesul de recalculare a pensiilor militare de stat a vizat în principal eliminarea diferenþelor dintre pensiile în platã ºi cele stabilite potrivit noii legislaþii, respectiv dupã 1 aprilie 2001, prin actualizarea elementelor care au stat la baza calculului acestora.

Având în vedere cele prezentate, recalcularea pensiilor militare pentru cei 64 de mii de beneficiari, pe baza elementelor componente ale soldelor în platã la data pensionãrii, practic era imposibilã. S-a fãcut la acea datã un calcul ºi se estima cã erau necesare peste 1.000 de miliarde de lei, aproximativ jumãtate din fondul de rezervã al bugetului de stat pe 2001. Ca urmare, s-a adoptat o metodologie de recalculare care sã aibã în vedere modificãrile legislaþiei în domeniu, precum ºi compensarea unor drepturi bãneºti care nu puteau fi cuantificate în timp util, astfel încât pensiile recalculate sã fie în avantajul pensionarilor. În acest sens, prin Hotãrârea Guvernului nr. 1.188 din 2001 s-a prevãzut cã recalcularea pensiilor se efectueazã în raport cu solda funcþiei maxime a gradului militar avut la data pensionãrii. De asemenea, la baza de calcul a pensiei recalculate se introduce un element nou: indemnizaþia de dispozitiv în procent de 25%, care se calculeazã la solda de funcþie, solda de grad ºi gradaþii, element de care majoritatea pensionarilor nu au beneficiat în activitate.

Gradaþiile avute în vedere la recalcularea pensiilor reprezintã fiecare un procent de 6% din solda funcþiei ºi solda de grad, faþã de procentele mai mici de care au beneficiat o mare parte din pensionari cât au fost cadre militare în activitate.

Vã mulþumesc. Domnul Simedru doreºte un comentariu.

Ce nu am înþeles eu la rãspunsul domnului ministru este: ori pensiile sunt în avantajul pensionarilor, ori dumneavoastrã aþi avut constrângeri bugetare ºi de aceea nu aþi putut aplica echitabil Legea nr. 164 din 2001. Hotãrâþi-vã, domnule ministru! Pentru cã eu tocmai acest lucru spuneam: faptul cã aceste pensii nu sunt echitabile, faptul cã nu s-a þinut cont într-adevãr de vechimea pe care militarii au avut-o, ºi mulþi militari au pierdut practic la pensie.

De asemenea, domnule ministru, vreau sã vã spun cã nu mã încãlzeºte deloc faptul cã s-a acordat ceva în plus. Eu consider cã ar fi trebuit sã respectaþi dreptul de vechime al tuturor pensionarilor ºi consider cã valoarea coeficientului nu ar trebui calculatã pentru pensionari la 735 de mii de lei, deci sã se porneascã de la coeficient 1 de la 735 de mii de lei, ci ar fi trebuit sã fie coeficientul indexat din 2001 pânã astãzi, deci care este de 1.000.089 de lei coeficientul 1.

Cred cã, dacã aþi fi aplicat aceste lucruri, toþi militarii din România care sunt astãzi pensionari ar fi avut pensii echitabile în funcþie de munca pe care au depus-o în timp.

Dacã este domnul deputat Tudor Marcu? Nu este. Domnule ministru Fãrcaº, vã rog sã îi comunicaþi în scris rãspunsul dumneavoastrã.

Domnul Damian Brudaºca? Nu este.

Domnule Sorin Ovidiu Bota, vã rog sã îi comunicaþi în scris.

Domnule Mircea Toader, aveþi o interpelare adresatã Ministerului Lucrãrilor Publice. Vã rog s-o prezentaþi pe scurt, pentru a permite ºi celorlalþi colegi sã ia cuvântul.

Pe scurt, domnule preºedinte.

Domnule ministru,

Dupã cum ºtiþi, modificãrile aduse art. 4 din Legea nr. 118/1996 privind constituirea ºi utilizarea Fondului special al drumurilor publice a fãcut ca toþi utilizatorii de carburant auto sã plãteascã taxã de drum, urmând ca, printr-o procedurã greoaie ºi birocraticã, sã poatã sã fie returnatã aceastã taxã pentru persoanele fizice ºi juridice din domeniile transporturilor navale, feroviare, apãrãrii naþionale ºi agriculturii. Aceastã prevedere a adus blocarea unor sume considerabile pe care cei îndreptãþiþi sã li se restituie taxa de drum erau nevoiþi sã le suporte pânã la îndeplinirea formalitãþilor de recuperare a acestor sume ºi de multe ori aceºtia au renunþat sã mai solicite recuperarea acestor taxe. În aceste condiþii, s-a produs un excedent la Fondul special al drumurilor din sumele care ar fi trebuit sã fie recuperate de cei care, conform legii, puteau solicita returnarea taxei de drum.

Când mecanismul de recuperare a taxei de drum începuse sã funcþioneze ºi chiar ºi pentru agriculturã s-a gãsit un sistem mai simplu de recuperare, Guvernul emite Ordonanþa de Guvern nr. 3/2003, prin care se abrogã Legea nr. 118/1996, taxa de drum fiind inclusã în accizele combustibilului livrat, urmând ca aceste sume, pentru anul 2003, sã fie încasate direct de Ministerul Finanþelor, acesta urmând sã stabileascã prin buget sumele repartizate pentru întreþinerea drumurilor publice. Ba, mai mult, din anul 2004, taxa de drum nu mai este cuantificatã în sumele aferente accizelor, lãsând la mâna Ministerului Finanþelor sumele destinate pentru întreþinerea drumurilor publice, cu toate cã din preþul de achiziþie al combustibilului nu a fost scãzutã taxa de drum. ªi ca un corolar al acestei acþiuni, în Ordonanþa nr. 3/2003 nu mai este prevãzutã posibilitatea recuperãrii taxei de drum de cei care nu utilizeazã drumurile publice Ñ apãrarea naþionalã, transport naval ºi transport feroviar, existând o formã de compensare numai pentru agriculturã.

Doresc sã vã întreb, domnule ministru: când s-a elaborat aceastã ordonanþã, dumneavoastrã aþi fost înºtiinþat, deoarece nu v-am vãzut semnãtura la iniþiator? Totodatã, doresc, domnule ministru, sã ne rãspundeþi în ce condiþii se va obþine returnarea taxei de drum de cei îndreptãþiþi s-o recupereze, conform Legii nr. 118/1996, pentru combustibilul folosit în cursul anului 2002. Cunoscând prevederile Ordonanþei nr. 147/2002, prin care toate sumele disponibile din Fondul special al drumurilor, pânã la data de 31 decembrie 2002, sunt folosite pentru acoperirea deficitului bugetului de asigurãri sociale, vi se pare corect ca sumele cu care au contribuit utilizatorii de drumuri publice pentru Fondul special al drumurilor sã primeascã altã destinaþie?

Aveþi cuvântul, domnule ministru.

**Domnul Sorin-Ovidiu Bota Ñ** _secretar de stat în Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei_ **:**

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Referitor la interpelarea domnului deputat Mircea Toader, rãspunsul ministerului este urmãtorul. Conform principiului unitãþii bugetului de stat, pentru a se asigura utilizarea eficientã ºi monitorizarea fondurilor publice, prin art. 10 din Legea nr. 500/2002 privind finanþele publice, începând cu anul 2003, toate veniturile ºi cheltuielile extrabugetare, cu excepþia celor prevãzute în prezenta lege, au fost introduse în bugetul de stat urmând regulile ºi principiile acestui buget.

Ca urmare, pentru anul 2003, în bugetul Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei, au fost prevãzute venituri de la bugetul de stat cu destinaþie specialã pentru drumurile publice. Tot prin articolul respectiv, se prevede obligaþia Guvernului ca, în termen de 3 ani, sã prezinte Parlamentului propuneri pentru desfiinþarea veniturilor ºi cheltuielilor cu destinaþie specialã incluse în bugetul de stat.

Urmare a prevederilor sus-menþionate, prin art. 7 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 147/2002 pentru reglementarea unor probleme financiare ºi pentru modificarea unor acte normative, a fost stabilit modul de utilizare a disponibilitãþilor existente la data de 31 decembrie 2002 în contul Fondului special al drumurilor publice, precum ºi modalitatea de achitare de cãtre debitorii acestui fond a obligaþiilor restante ºi curente.

Prin Ordonanþa Guvernului nr. 3/2003 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor ºi pentru instituirea unor mãsuri de îmbunãtãþire a colectãrii unor venituri bugetare, în concordanþã cu prevederile art. 10 alin. 4 din Legea nr. 500/2002 privind finanþele publice, a fost desfiinþat Fondul special al drumurilor publice, cotele unice aplicate asupra carburanþilor auto fiind incluse în accizele pentru uleiuri minerale. Din sumele încasate la bugetul de stat pentru uleiurile minerale, s-a prevãzut acordarea, în anul 2003, a unei cote de 20% pentru efectuarea de cheltuieli cu destinaþie specialã pentru drumurile publice, din care se vor finanþa lucrãri atât pentru drumurile naþionale, cât ºi pentru drumurile locale.

Aveþi dreptul la un comentariu, stimate coleg.

Domnul deputat Ionescu Costel Marian are o interpelare adresatã Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Pe domnul secretar de stat îl rog sã comunice de ce vapoarele plãtesc taxe de drum. Asta este întrebarea. Deci se prevede foarte clar în Ordonanþa nr. 3: 20% reprezintã o sumã care se duce pentru întreþinerea drumurilor publice ºi o plãtesc vapoarele, o plãtesc trenurile, o plãteºte silvicultura. Asta a fost întrebarea mea.

Iar referitor la returnarea sumelor cãtre cei care nu au utilizat drumurile publice ºi care erau îndreptãþiþi sã primeascã aceastã sumã, eu vã întreb: ce am eu cu metodologia?! Legea spune: 30 de zile, domnule secretar de stat, în 30 de zile trebuie sã se dea banul înapoi! Nu aºteaptã nimeni nici un fel de metodologie. Cu ce drept Ministerul Transporturilor sau Ministerul Finanþelor opreºte aceºti bani? Va da vreo dobândã, va da vreo despãgubire? Asta este întrebarea la care îl rog sã rãspundã.

Domnule ministru, vã rog sã faceþi precizãrile pe care le cere colegul nostru.

Domnule deputat, trebuie sã vã precizez faptul cã, fãrã norme metodologice, ordonanþa de urgenþã nu poate fi aplicatã. Prin urmare, inexistenþa normelor metodologice... Legea prevede cã normele metodologice le va elabora Ministerul Finanþelor Publice.

Vi se pare corect?

Stimate coleg, aþi avut cuvântul la tribunã. Vã rog sã-l lãsaþi pe colegul meu sã vã rãspundã.

Eu sunt de acord cu domnul secretar cã sunt norme metodologice.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimate coleg, dupã regulament, aveþi dreptul la un singur comentariu ºi l-aþi fãcut. Ministerul are dreptul sã vã rãspundã la acel comentariu.

Vã semnalez cã distinsul nostru coleg Boc, colegul dumneavoastrã, aºteaptã civilizat ºi foarte disciplinat, de foarte multã vreme.

## **Doamna Monica Octavia Muscã**

**:**

Aºteaptã cu plãcere!

## **Domnul Mircea Nicu Toader:**

Mai stã un minut, dar nu mi-a rãspuns domnul secretar de stat. Domnule, vapoarele de ce sã plãteascã taxe de drum?! Asta e neînþelegerea mea, ca ºi în agriculturã, ºi i-am spus de drujba aia. Ce are drujba cu taxa de drum, domnule?!

## **Domnul Costel Marian Ionescu**

**:**

Sã-mi dea direct rãspunsul.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnule ministru Ciotloº, vã rog sã prezentaþi rãspunsul, pentru cã domnul deputat Ionescu a spus cã este mulþumit ºi de rãspuns.

## **Domnul Costel Marian Ionescu**

**:**

Sã vedemÉ

## **Domnul Petre Ciotloº** _**Ñ** secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Ca rãspuns la interpelarea adresatã domnului Marian Sârbu, ministrul muncii ºi solidaritãþii sociale, de cãtre domnul deputat Ionescu Costel Marian Ministerul Muncii formuleazã urmãtorul rãspuns.

Potrivit prevederilor art. 67 alin. 2 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurãrilor pentru ºomaj ºi stimularea ocupãrii forþei de muncã, Agenþiile pentru ocuparea forþei de muncã judeþene ºi a Municipiului Bucureºti organizeazã cursuri de formare profesionalã atât prin centrele proprii de formare profesionalã, cât ºi prin furnizori de servicii de formare profesionalã din sectorul de stat sau privat, pentru ºomeri ºi persoane aflate în cãutarea unui loc de muncã, persoane care au fost înregistrate în evidenþele agenþiilor.

În vederea aplicãrii prevederilor Legii nr. 76/2002, a fost aprobatã Hotãrârea Guvernului nr. 377/2002 pentru aprobarea procedurilor privind accesul la mãsurile pentru stimularea ocupãrii forþei de muncã, modalitãþile de finanþare ºi instrucþiunile de implementare a acestora. Potrivit art. 28 din proceduri, agenþiile pentru ocuparea forþei de muncã pot acorda, în calitate de unitate organizatoare, asistenþã furnizorilor care desfãºoarã programe proprii de formare profesionalã pe bazã de convenþii. Asistenþa constã în sprijin pentru pregãtirea, desfãºurarea ºi organizarea programelor de formare profesionalã, a examenelor de absolvire, prin asigurarea formularelor tipizate, a certificatelor de calificare sau, dupã caz, de absolvire ºi a altor documente necesare desfãºurãrii cursurilor de formare profesionalã.

Potrivit Ordinului comun al Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale ºi Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii nr. 284/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind emiterea, gestionarea ºi arhivarea certificatelor de calificare ºi a certificatelor de absolvire elaborate pentru programele sau cursurile de formare profesionalã organizate prin Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã, certificatele de calificare ºi absolvire sunt formulare cu regim special ºi sunt tipãrite ºi gestionate de Agenþia Naþionalã de Ocupare a Forþei de Muncã.

Mulþumesc.

Domnule deputat Ionescu, aveþi dreptul la un comentariu.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate domnule ministru, Stimaþi colegi,

Aºa cum a expus domnul ministru aici, din punct de vedere teoretic este perfectamente, numai cã, practic, lucrurile stau puþin diferit.

Mã bucur, totuºi, cã am miºcat aceastã problemã sensibilã ºi delicatã, la nivelul agenþiilor judeþene de pregãtire a forþei de muncã, mã bucur cã s-au sesizat aceste probleme care sunt în neconcordanþã ºi cred cã, am toatã speranþa cã aceste norme metodologice, aºa cum aþi evidenþiat ºi dumneavoastrã, aþi recunoscut cã nu s-au elaborat, totuºi trebuie sã aducã luminã în ceea ce priveºte pregãtirea forþei de muncã ºi prin agenþi privaþi, pentru cã, la ora actualã, aceastã problemã este gestionatã foarte bine numai de cãtre agenþia judeþeanã pentru ocuparea forþei de muncã, numai de cãtre ea, de cãtre specialiºtii ei, în mare parte, pentru cã ceilalþi operatori privaþi sunt efectiv privaþi de aceastã solicitare, pentru cã nu existã tocmai aceste norme metodologice.

Mulþumesc pentru rãspuns ºi cred eu cã o sã vã perfecþionaþi ºi dumneavoastrã stilul ca, în continuare, sã nu existe discriminare pentru formarea forþei de muncã între agenþii oficiali ai dumneavoastrã ºi agenþii privaþi.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc.

Mai doriþi sã faceþi o precizare?

**Domnul Petre Ciotloº**

**:**

Nu.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Bun. Remiteþi în scris ºi rãspunsul.

Domnul ªtefan Baban are o interpelare adresatã tot Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale.

## **Domnul ªtefan Baban**

**:**

Aºtept rãspunsul.

Aºteptaþi rãspunsul, da?

Domnule ministru, vã rog sã-i prezentaþi rãspunsul domnului deputat Baban ªtefan.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Referitor la interpelarea domnului deputat ªtefan Baban cu privire la aplicarea Legii nr. 19/2000, aceastã Lege privind sistemul public de pensii a intrat în vigoare la 1 aprilie 2001. Trebuie menþionat cã în cursul anului 2000, deci înainte de intrarea în vigoare, legea a suferit trei modificãri, modificãri generate în special de înfiinþarea, cu mare întârziere, a Casei Naþionale, cât ºi de necesitatea implementãrii legii. În anul 2001, datoritã unor probleme care au apãrut în cursul aplicãrii, cât ºi datoritã solicitãrii partenerilor sociali, legea a suferit încã douã modificãri.

Susþinerea conform cãreia soluþionarea dosarelor de pensie pe baza noii legislaþii s-ar fi fãcut cu o întârziere de 6Ñ8 luni nu este confirmatã de practicã, deoarece programul informatic, normele metodologice de aplicare au fost definitivate, respectiv publicate imediat dupã intrarea în vigoare a Legii nr. 19. Întârzierea la care se face referire în interpelare s-a datorat numãrului mare de cereri de pensionare înregistrate în ultima perioadã de aplicare a Legii nr. 3/1977. Am avut circa 250.000 de dosare depuse în primele trei luni ale anului 2001.

În ceea ce priveºte recalcularea pensiilor stabilite conform legislaþiei anterioare, prin valorificarea studiilor superioare, dorim sã facem urmãtoarele precizãri. În baza legislaþiei anterioare, erau considerate vechime în muncã utilã la stabilirea pensiei perioadele în care s-a beneficiat de indemnizaþie de asigurãri sociale ºi perioadele în care persoanele au satisfãcut serviciul militar obligatoriu.

Legea nr. 19/2000 a preluat, ca perioade asimilate stagiului de cotizare, perioadele în care beneficiarii s-au aflat în situaþiile de mai sus, dar a prevãzut ºi alte perioade care, potrivit legislaþiei anterioare, nu constituiau vechime în muncã. Acestea sunt perioadele în care s-a beneficiat de pensie de invaliditate ºi cele în care s-au urmat cursurile de zi ale învãþãmântului universitar. Prevederea legalã nu se referã însã ºi la recalcularea pensiilor, ci la stabilirea acestor pensii, problema recalculãrii pensiilor fiind reglementatã explicit ºi distinct în norma cuprinsã la textul art. 169. Este de menþionat cã aceastã reglementare se referã la recalcularea pensiilor prin adãugarea stagiilor de cotizare recunoscute ca atare la data stabilirii pensiei, dar nevalorificate la acea datã.

Mulþumesc. Domnul deputat Baban.

Ora este înaintatã...

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Da, este mulþumit ca sã primeascã rãspunsul scris. Domnul Emil Boc, în legãturã cu reducerea numãrului de angajaþi.

## **Domnul Emil Boc**

**:**

Aºtept rãspunsul.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Aºteptaþi rãspunsul.

Pânã vine domnul ministru George Pavelescu sã vi-l dea, vã reamintesc cã, la o altã interpelare adresatã primului-ministru, aþi primit rãspuns în scris.

Eu v-am comunicat cã aþi primit rãspunsul în scris. ## **Domnul George Pavelescu Ñ** _secretar de stat_

## _în Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei_ **:**

Stimate domnule preºedinte, Stimaþi deputaþi, Stimate doamne deputate,

Referitor la interpelarea dumneavoastrã, domnule deputat, în legãturã cu reducerea numãrului de angajaþi la Spitalul municipal Gherla, vã comunicãm urmãtoarele. Ca urmare a programului de mãsuri pentru accelerarea reformei în sãnãtate, aprobat în ºedinþa Guvernului din 26 februarie 2003, Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei, Casa Naþionalã de Sãnãtate, împreunã cu prefecturile ºi consiliile judeþene trebuie sã acþioneze pentru aplicarea strategiilor naþionale ºi a programelor prioritare în domeniul sãnãtãþii. În acest sens, una din strategiile naþionale se referã la reforma în spitale, având ca obiectiv definitivarea noilor structuri ale acestora, þinând cont de recomandãrile Bãncii Mondiale privind optimizarea numãrului de spitale, de paturi ºi personal, dar în special în ceea ce priveºte creºterea calitãþii actului medical.

Dupã definitivarea structurilor, pentru fiecare unitate sanitarã publicã, cu aprobarea prefecturii ºi consiliului judeþean, se va analiza ºi încadrarea cu personal pe tipuri de unitãþi, categorii de personal ºi locuri de muncã. Analiza încadrãrii cu personal se va efectua în funcþie de normativele în vigoare, de necesitãþile stringente ale momentului, precum ºi de nivelul cheltuielilor de personal aprobat în bugetele de venituri ale fiecãrei unitãþi sanitare publice.

La Spitalul municipal Gherla, în funcþie de structura ce va fi aprobatã de cãtre Direcþia de sãnãtate publicã a judeþului Cluj ºi împreunã cu Casa judeþeanã de asigurãri de sãnãtate se va stabili ºi numãrul de personal pe categorii, specialitãþi medicale ºi nivel de pregãtire.

Întrucât structura medicalã la care dumneavoastrã faceþi referire nu a fost definitivatã, iar bugetul de venituri ºi cheltuieli nu s-a aprobat, unitãþile spitaliceºti funcþionând încã pe baza unor acte adiþionale, nu se poate stabili un numãr de personal care ar urma sã fie disponibilizat.

Cu stimã, ministrul sãnãtãþii ºi familiei, doamna doctor Daniela Bartoº.

Domnule deputat, dacã doriþi sã comentaþi acest rãspuns?

Îi mulþumesc domnului ministru pentru rãspunsul dat. Totuºi, din informaþiile pe care le avem de la Cluj rezultã cã, din cei 184 de angajaþi ai Spitalului municipal din Gherla, urmeazã a fi disponibilizaþi în jur de 50. Dacã aceastã informaþie este corectã, exactã sau dacã Domnia sa are alte elemente prin care sã ne infirme ceea ce se discutã la Cluj.

## Mulþumesc.

Domnule ministru, vã rog sã precizaþi ceea ce v-a întrebat domnul deputat.

Spitalul din Gherla funcþioneazã acum cu un necesar de 135 de paturi, acoperite în organigramã cu 239 de posturi, din care 31 de medici, 96 personal sanitar mediu, 77 personal tehnico-administrativ. Observãm cã,

dacã facem raportul între personal ºi internaþi, 215, la numãrul de paturi, raportul este optim. Totodatã, are o datorie de 4,3 miliarde în prestarea serviciilor medicale, din care nu are asigurat ºi validat pe documente, ca prestãri servicii medicale, în raport, în relaþiile contractuale cu Casa, decât 2,2 miliarde. Spitalul, la o primã evaluare, se va reorganiza, cu un numãr mai redus de paturi, 130. Deci se va diminua cu 5 paturi.

Vreau sã vã informez cã, în aceastã acþiune de evaluare ºi restructurare în vederea optimizãrii actului medical ºi creºterii calitãþii actului medical, nu am luat în calcul nici un pat de oncologie, TBC, pneumoftiziologie ºi anestezie ºi terapie intensivã.

Cheltuielile de personal, numai în anul 2002, s-au ridicat la 15 miliarde de lei, având o pondere de 70,5% din totalul cheltuielilor, respectiv 21,2 miliarde.

Lumea nu trebuie sã fie îngrijoratã, pentru cã ne înscriem în cota de personal. Sigur cã o parte din personalul tehnic administrativ va trebui sã pãrãseascã spitalul, prin acþiunile de externalizare a unor servicii, tendinþã care trebuie sã se desfãºoare în toate unitãþile, pentru cã locaþiile ºi prestãrile de servicii, cheltuielile directe sunt foarte mari.

Noi nu vom face nimic reducând numai numãrul de paturi, dacã nu vom comasa secþiile, dacã nu vom stabili niºte niveluri ºi competenþe pentru fiecare unitate spitaliceascã, ce trebuie sã facã, pânã unde face Spitalul municipal, pânã unde rezolvã actul medical Spitalul judeþean, pânã unde merge secþia clinicã.

Deci programele naþionale pe care le avem în strategii, ºi Gherla beneficiazã de un asemenea program, au însemnat, anul trecut, 634 de diabetici ºi 80 de bolnavi TBC pulmonar.

Lumea nu trebuie sã-ºi facã atât de multã grijã vizavi de situaþia locului de muncã, pentru cã vom avea în vedere sã înfiinþãm niºte unitãþi medico-sociale, care vor fi încadrate în special cu personal sanitar mediu, ºi îngrijirile alternative, îngrijirile la domiciliu care trebuie sã prindã ºi în România.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

ªi eu vã mulþumesc.

O interpelare asemãnãtoare, vizând tot Spitalul municipal Gherla, are ºi domnul Damian Brudaºca. Nu este aici. Deci vã rog sã-i comunicaþi în scris.

Domnul PŽcsi Francisc. Nu este. Avea o interpelare adresatã Ministerului Agriculturii. Rog sã-i transmiteþi în scris rãspunsul.

Domnul Emil Boc are o interpelare adresatã Ministerului Agriculturii.

Domnule Boc, doriþi sã dezvoltaþi interpelarea adresatã Ministerului Agriculturii, cu neparticiparea la Târgul internaþional, sau aºteptaþi rãspunsul?

## **Domnul Emil Boc**

**:**

Rãspunsul.

Poftiþi. Domnul Valeriu Steriu.

## **Domnul Valeriu Steriu** _**Ñ** secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ **:**

Ca rãspuns la interpelarea dumneavoastrã adresatã ministerului nostru, vã comunicãm urmãtoarele: Potrivit Regulamentului de organizare ºi funcþionare, Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor are ca atribuþii în materie de manifestãri expoziþionale internaþionale activitãþile legate de informarea ºi sprijinirea operatorilor economici pentru participarea la târguri ºi expoziþii cu profil agricol ºi misiuni economice în strãinãtate.

La Târgul internaþional BIOFAC 2003, Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor nu a primit o invitaþie oficialã de participare, însã, din informaþiile pe care le deþinem, rezultã cã la seminariile organizate cu ocazia acestui târg, au primit invitaþii ºi au participat preºedintele Asociaþiei Bioagricultorilor din România Ñ BIOTERRA ºi secretarul general al Federaþiei Naþionale pentru Produse Ecologice din România.

De asemenea, premergãtor deschiderii BIOFAC, Societatea ECOFRUCT S.R.L. Oradea s-a adresat Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor pentru acordarea unui sprijin financiar în vederea participãrii la acest târg.

Întrucât programul de susþinere financiarã a participãrii agenþilor economici la manifestãri expoziþionale internaþionale este în responsabilitatea ºi administrarea Departamentului de comerþ exterior, aceastã firmã a fost îndreptatã sã se adreseze acestei instituþii.

Referitor la participarea României la principalele manifestãri internaþionale cu profil agricol începând cu anul 2001 ºi pânã în prezent, vã informãm cã numeroasele societãþi cu profil agricol ºi alimentar au participat la astfel de manifestãri, în cea mai mare parte, în baza programelor administrate de Departamentul de comerþ exterior.

Astfel, în anul 2001, un numãr de 10 societãþi comerciale au expus la Târgul PROVIN DŸseldorf, iar în anul 2002 circa 20 au participat la Expoziþia Naþionalã de Vin din Beijing, Expoziþia Naþionalã de la Moscova, Expoziþia Naþionalã Tokyo, PROVIN DŸseldorf, VINEXPO America Ñ New York.

Vã mulþumesc. Domnul Boc are un scurt comentariu la acest rãspuns. Poftiþi.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Nu pot sã nu spun cã am încã o nedumerire ºi o nemulþumire cu privire la faptul cã la un asemenea târg ecologic, la care au participat 62 de þãri ºi peste 1.900 de firme, România n-a fost reprezentatã, n-a ºtiut, n-a fost invitatã în condiþiile în care Afganistanul, chiar Afganistanul a avut o delegaþie substanþialã ºi a expus mocasini din piele, obþinuþi prin tehnici nepoluante, au participat adjuncþii miniºtrilor agriculturii din trei þãri participante, iar România este în afara jocului, în condiþiile în care ºi prin Programul de guvernare ºi prin birourile ºi comisiile ºi subcomisiile de la Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, avem tot felul de organisme prin care se doreºte susþinerea acestei agriculturi ecologice ºi a produselor ecologice.

Rãmân însã consternat cã nu a participat. Sunt mulþumit de celelalte precizãri declarate aici de Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, dar cred cã este încã nescuzabilã aceastã neparticipare la un târg atât de important pe produse ecologice. Vã mulþumesc.

Poftiþi, domnule ministru, aveþi dreptul la o precizare cu privire la acest comentariu.

Doar o completare. Repet, GrŸne Wohe este cel mai important târg din Germania, peste 500 de mii de vizitatori timp de 10 zile au vizitat standul românesc, printre care foarte multe produse ecologice au fost expuse ºi, de asemenea, din punct de vedere al participãrii la acest forum, un numãr de 5 miniºtri ai agriculturii ºi reprezentanþi la nivel de secretar de stat din peste 10 þãri candidate au fost, de asemenea, prezenþi la aceastã manifestare.

30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 28/27.III.2003

În Germania, practic, în fiecare lunã au loc astfel de manifestãri de amploare. Chiar în lunile urmãtoare vor participa, cel puþin în materie de vinuri, din nou la Hanovra. De asemenea, la Nuga vom avea participare în luna martie-aprilie, însã, cu siguranþã, nu toate aceste manifestãri pot fi permanent acoperite de expozanþii din România.

Vã mulþumesc.

Domnul Damian Brudaºca mai are o interpelare, la care vã rog sã-i rãspundeþi în scris, pentru cã nu este Domnia sa aici.

Doamna Mona Muscã are de formulat o interpelare Ministerului Culturii ºi Cultelor.

Am sã citesc doar câteva rânduri din interpelare ºi o sã-l rog ºi pe domnul ministru care s-a prezentat cu rãspunsul sã facã acelaºi lucru, adicã sã reducã la sintezã ºi pe urmã o sã ne uitãm fiecare Ñ eu, cel puþin, pe rãspunsul Domniei sale; dacã mai am nelãmuriri, o sã revin.

Interpelarea este cãtre ministrul culturii ºi cultelor, Rãsvan Theodorescu.

Obiectul interpelãrii: bugetul Ministerului Culturii ºi Cultelor.

Bugetul unei instituþii publice, aºa cum este Ministerul Culturii ºi Cultelor, constituie o informaþie de interes public ºi are o relevanþã deosebitã, pentru a vedea, pe de o parte, interesul actualei Puteri faþã de domeniile culturii ºi cultelor, iar, pe de altã parte, modul cum sunt repartizaþi ºi cheltuiþi banii publici.

Din acest motiv, vã rog, domnule ministru, sã prezentaþi bugetul alocat de Guvernul României în anii 2001, 2002, 2003, defalcat pe mai multe chestiuni de interes. Vã mulþumesc frumos.

Domnule ministru Laurenþiu Tãnase, aveþi cuvântul.

## **Domnul Laurenþiu Tãnase** _**Ñ** secretar de stat_

_în Ministerul Culturii ºi Cultelor_ **:**

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte, Stimatã doamnã deputat,

Mulþumim pentru întrebãrile dumneavoastrã. În felul acesta am reuºit sã facem o evidenþã clarã a activitãþii noastre pe ultimii doi ani ºi am constatat cã este o activitate foarte interesantã ºi fructuoasã. Îngãduiþi-mi, aºa cum mi-aþi solicitat, sã fiu foarte scurt.

Pentru cã solicitarea dumneavoastrã este în primul rând referitoare la situaþia alocãrii fondurilor, deci este o întrebare tehnicã, eu vã voi pune la dispoziþie în anexã toate sumele pe care le-aþi solicitat ºi modul cum au fost repartizate. Îngãduiþi-mi, însã, sã menþionez, foarte scurt, câteva criterii dupã care s-au repartizat sumele de la bugetul de stat atât pentru salarizare, cât ºi pentru alte solicitãri ºi din rezerva bugetarã, noi urmãrind în aceastã repartizare anumite principii. ªi daþi-mi voie sã enumãr aici trei: libertatea ºi autonomia cultelor, subvenþiile se acordã la cerere doar cultelor care acceptã sprijin financiarÑ ºtiut fiind faptul cã sunt douã culte în momentul de faþã în România, cultul baptist ºi cultul adventist, care nu acceptã sprijin din partea statuluiÑ, proporþionalitatea

cultelor ºi bisericilor din România. Altfel spus, subvenþiile de stat au în vedere numãrul de credincioºi ai fiecãrui cult, deci sumele sunt cu atât mai mari cu cât cultele au mai mulþi credincioºi ºi veþi vedea în anexele pe care vi le punem la dispoziþie cã am urmãrit cu foarte multã exigenþã repartizarea corectã a acestor sume în funcþie de proporþionalitatea credincioºilor fiecãrui cult ºi, în fine, discriminãri pozitive Ñ ºi aici, dacã este sã ne asumãm o discriminare, ne-o asumãm pe aceasta, mai precis, sunt o serie de culte cu un numãr relativ mic de credincioºi, dar cu o istorie ºi tradiþie îndelungatã în þara noastrã, cum ar fi cultul mozaic, lutheran, islamic, armean, greco-catolic, cãrora li se acordã subvenþii în proporþie ceva mai mare decât dupã raportul strict al numãrului de credincioºi. ªi, în caz contrar, nu ar fi putut fi salarizate decât foarte puþine persoane încadrate în personalul clerical pentru fiecare din aceste culte.

Vã mulþumesc, domnule ministru. Doamnã deputat, doriþi sã faceþi un comentariu? Poftiþi.

Mulþumesc foarte mult domnului ministru.

Domnul Tudor Marcu. Nu este. Vã rog sã-i comunicaþi rãspunsul în scris, domnule Ivanov.

Domnul Ioan Miclea. Nu este. La fel, sã-i comunicaþi rãspunsul scris.

Domnului Boc, de asemenea.

Doamnã Mona Muscã, mai aveþi ºi dumneavoastrã o interpelare adresatã Ministerului Justiþiei, cu privire la funcþionarea Parchetului Naþional Anticorupþie.

Interpelarea este adresatã doamnei ministru Rodica Stãnoiu. Obiectul interpelãrii: funcþionarea P.N.A. ºi respectarea de cãtre aceastã instituþie a prevederilor Legii nr. 544/2001.

Stimatã doamnã ministru,

Parchetul Naþional Anticorupþie a fost înfiinþat ca instituþie publicã prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 43/2002, cu atribuþii în combaterea corupþiei.

Pentru a-ºi desfãºura activitatea, P.N.A. a fost conceput ca o structurã autonomã în cadrul Ministerului Public, dar sub autoritatea ministrului justiþiei. Ca instituþie ce funcþioneazã din bani publici, P.N.A. trebuie sã se supunã legilor în vigoare ºi sã respecte implicit ºi prevederile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaþiile de interes public.

În urma sesizãrilor presei asupra unor cazuri prin care Parchetul Naþional Anticorupþie a fost solicitat ca instituþie publicã sã ofere informaþii de interes public ale activitãþii sale, aº dori sã-mi rãspundeþi, în calitate de ministru al justiþiei, la câteva întrebãri:

1. a) Dacã este adevãrat cã existã un angajament pe care procurorii P.N.A. trebuie sã-l semneze la angajare? Vã rog sã anexaþi la rãspuns un exemplar al acestui document.

b) În baza cãrei legi în vigoare s-a fãcut ºi se semneazã acest angajament?

2. Parchetul Naþional Anticorupþie, ca instituþie, trebuie sã respecte Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaþiile de interes public, Legea anticorupþie?

3. În urma sesizãrii presei, avem cunoºtinþã cã la Secþia a 7-a a Tribunalului Bucureºti existã pe rol un proces între Ziarul ”ZiuaÒ ºi P.N.A., dosar nr. 3.277/2002.

Vã rugãm sã ne transmiteþi întrebarea adresatã P.N.A. de cãtre Ziarul ”ZiuaÒ ºi sã precizaþi dacã aceasta ºi rãspunsul sunt de interes public.

Vã mulþumesc.

Domnul ministru Ivanov, prezentaþi, vã rog, o sintezã ºi predaþi rãspunsul doamnei deputat.

## Stimatã doamnã deputat,

La interpelarea fãcutã de dumneavoastrã referitoare la funcþionarea P.N.A. ºi respectarea prevederilor Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaþiile de interes public, vã comunic urmãtoarele:

Reporterul ziarului ”ZiuaÒ, Rãzvan Ovidiu Savaliuc, a adresat Parchetului Naþional Anticorupþie trei cereri întemeiate pe rãspunsurile Legii nr. 544/2002, prin care a solicitat sã fie comunicatã lista cu numele tuturor procurorilor delegaþi sau numiþi în funcþie la P.N.A.

Aceeaºi cerere a fãcut ºi obiectul dosarului nr. 3.277/2002, soluþionatã în primã instanþã de Tribunalul Bucureºti, Secþia a 8-a Civilã, la data de 10 martie 2003, prin respingerea acþiunii reclamantului Rãzvan Ovidiu Savaliuc.

În ceea ce priveºte fondul problemei, precizãm cã informaþiile date de autoritãþile ºi instituþiile publice, deºi sunt informaþii publice, nu întotdeauna sunt ºi informaþii de interes public în sensul legii, art. 12 alin. 1 din Legea nr. 544/2002 prevãzând categoriile de informaþii exceptate

de la liberul acces al cetãþenilor Ñ art. 121: ”Se excepteazã de la accesul liber al cetãþenilor prevãzut la art. 1 urmãtoarele informaþii: ...Ò ªi sunt date aici mai multe informaþii.

Ca sã accept sugestia domnului preºedinte, în sensul de a scurta acest rãspuns, eu am sã mã refer doar la punctul d) care spune cã: ”Informaþiile cu privire la datele personale potrivit legiiÒ ºi punctul e) ”informaþiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacã se pericliteazã rezultatul anchetei sã dezvãluie surse confidenþiale, ori se pun în pericol viaþa, integritatea corporalã sau calitatea unei persoane, în urma anchetei efectuate sau în curs de desfãºurareÒÉ

Din cuprinsul textului legii se constatã cã informaþiile prevãzute la lit. d), respectiv informaþiile cu privire la datele personale, potrivit legii, astfel cum sunt acestea definite la art. 2 din lege, sunt expres citate de la liberul acces la informaþiile de interes public.

Art. 2, în sensul prezentei legi, aratã cã ”prin autoritate sau instituþie publicã se înþelege orice autoritate sau instituþie publicã, precum ºi orice regie autonomã care utilizeazã resurse financiare publice ºi care îºi desfãºoarã activitatea pe teritoriul României, potrivit ConstituþieiÒ.

La lit. b) a aceluiaºi articol se aratã cã ”prin informaþii de interes public se înþelege orice informaþie care priveºte activitãþile sau rezultã din activitãþi ale unor autoritãþi publice sau instituþii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaþieiÒ.

Iar la lit. c), se aratã cã ”prin informaþii cu privire la date personale se înþelege orice informaþii privind o persoanã fizicã identificatã sau identificabilãÒ.

Parchetul Naþional Anticorupþie apreciazã cã cererea ziaristului Rãzvan Savaliuc este inadmisibilã ºi sub aspectul prevederilor art. 14 din Legea nr. 544/2001, art. 14 reglementând ºi stabilind cã informaþiile cu privire la datele personale ale cetãþeanului pot deveni informaþii de interes public numai în mãsura în care nu afecteazã capacitatea de exercitare a unei funcþii publice.

Informaþiile publice de interes personal nu pot fi transferate între autoritãþile publice decât în temeiul unei obligaþii legale ori cu acordul prealabil în scris al persoanei care are acces la acele informaþii, potrivit art. 2. Îmi pare rãu, rãspunsul este foarte lung ºi ora este înaintatã, dar trebuie sã-mi fac datoria ºi sã-l citesc în întregime.

De asemenea, datele solicitate de ziarist mai sunt exceptate de la liberul acces ºi potrivit dispoziþiilor cuprinse la lit. e) ºi lit. f) ale art. 12 alin. 1 din Legea nr. 544/2001, care sunt în concordanþã cu prevederile recomandãrii Comitetului Miniºtrilor din Consiliul Europei cuprinse în Capitolul IV, paragraful 2.

În ceea ce priveºte angajamentul despre care se face vorbire în interpelare, publicat în ziarul ”ZiuaÒ din data de 5 martie 2003, publicãm cã, potrivit dispoziþiilor art. 12 alin. 2 din Legea nr. 544/2002, autoritatea publicã Parchetul Naþional Anticorupþie are îndatorirea de a lua ºi aplica mãsurile de protejare a informaþiilor exceptate de la liberul acces la informaþiile de interes public.

Art. 122: ”Rãspunderea pentru aplicarea mãsurilor de protejare a informaþiilor aparþinând categoriilor prevãzute la alin. 1 revine persoanelor ºi autoritãþilor publice care deþin astfel de informaþii, precum ºi instituþiilor publice abilitate prin lege sã asigure securitatea informaþiilorÒ.

Potrivit actelor normative de înfiinþare Ñ Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 43/2002, Legea nr. 503/2002 Ñ Parchetul Naþional Anticorupþie are în competenþã efectuarea urmãririi penale în cazul infracþiunilor de corupþie. Între altele, comisia de ofiþeri superiori, amirali, generali, mareºali, poliþiºti cu grade echivalente, iar, potrivit art. 16 din ordonanþa despre care am fãcut vorbire, procurorii din instituþie sunt abilitaþi sã dispunã punerea sub supraveghere a conturilor bancare ºi a conturilor asimilate acestora, pun sub supraveghere sau sub ascultarea liniilor telefonice accesul la sisteme informaþionale.

De asemenea, procurorii Parchetului Naþional Anticorupþie pot dispune sã li se comunice în scris documente bancare ºi financiare ori contabile.

Se constatã cã, prin forþa împrejurãrilor, personalul instituþiei Ñ procurori, poliþiºti, specialiºti, grefieri Ñ este abilitat sã solicite ºi sã aibã cunoºtinþã, sã stocheze ºi sã utilizeze informaþii care intrã sub incidenþa prevederilor art. 12 alin. 2 din Legea nr. 544/2001 ºi pentru care legea impune luarea ºi aplicarea mãsurilor de protejare necesarã.

Pentru aceste motive, obligaþia asumatã de personalul Parchetului Naþional Anticorupþie, obligaþie care rezultã din lege, iar angajamentul despre care se vorbeºte în interpelarea parlamentarã constituie una dintre mãsurile de protejare a informaþiilor deþinute de instituþie ºi corespunde cerinþelor cuprinse ºi în celelalte acte normative în materia protecþiei datelor ºi informaþiilor...

Potrivit acestora, obiectul activitãþii aferente protecþiei informaþiilor îl constituie o posibilã repetare a dreptului la informare al cetãþeanului ºi garantarea funcþionãrii normale a instituþiilor.

Cu privire la ultima întrebare, vã informãm cã de la înfiinþare Ñ 1 septembrie 2002 Ñ ºi pânã la data de 14 martie 2003, Parchetul Naþional Anticorupþie a soluþionat un numãr de 869 de cauze, din care 47 prin rechizitoriu, privind 154 de inculpaþi. Dintre aceºtia, un numãr de 79 au fost trimiºi în judecatã în stare de arest.

În prezent, sunt în curs de soluþionare un numãr de 616 dosare aflate în diferite stadii.

Alãturat, vã anexãm ºi o copie a angajamentului de care se face vorbire la prima întrebare.

Cu stimã, semneazã doamna Rodica Mihaela Stãnoiu, ministrul justiþiei.

Doamna deputat Mona Muscã.

personale: unde locuiesc, câþi ani de ºcoalã au fãcut, ce sunt pãrinþii, dacã au sau nu au copii, au sau nu au ... eu ºtiu, trecut, viitor ºi prezent. Numele lor, însã, sunt publice, ca, de altfel, tot ce þine de organizarea ºi funcþionarea unei instituþii care funcþioneazã pe bani publici. Tot ce þine de organizarea ºi funcþionarea unei instituþii pe bani publici este informaþie...

Mai sunt instituþii, stimatã colegã. De pildã, S.R.I.-ul ºi alte instituþii...

Este informaþie publicã! Organizarea ºi funcþionarea este informaþie publicã! ªi încã este informaþie publicã care trebuie s-o daþi din oficiu, atenþie! nu la cerere, ci din oficiu!

Îmi pare foarte rãu, dar aici este o imensã greºealã. Se confundã datele personale cu organizarea ºi funcþionarea unei instituþii. Chiar ºi la S.R.I., organizarea ºi funcþionarea S.R.I.-ului sunt date publice.

Inclusiv numele ofiþerilor?

Da... ºi toatã statistica... Sunt date publice!

Deci, tot ce conþine statistica S.R.I.-ului sunt date publice. Sigur, nu pot, de exemplu, procurorii P.N.A. sã spunã, sã vorbeascã despre un caz în derulare. Nu se poate! Dupã cum S.R.I.-ul nu poate vorbi despre chestiuni care þin de siguranþa naþionalã, a cãror dezvãluire ar aduce atingerea siguranþei naþionale. În rest, însã, sunt informaþii publice.

Mai doriþi sã faceþi vreo precizare?

Vã mulþumesc frumos.

Nu pot accepta, ºi profit de prezenþa domnului ministru aici pentru ca sã-l întreb dacã documentele oficiale de numire a angajaþilor de la P.N.A., inclusiv a procurorilor, sunt documente publice sau nu. Dacã da, aºa cum ºtim cu toþii, atunci ºi numele procurorilor sunt publice.

Pentru Dumnezeu, datele personale nu se referã la numele angajaþilor, ci la chestiuni care þin de datele lor

Vã mulþumesc.

Cu aceasta, ºedinþa noastrã de astãzi, care a depãºit programul cu 40 de minute, s-a încheiat.

Vã doresc noapte bunã!

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 20,10._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Direcþia de Trezorerie ºi Contabilitate Publicã a Municipiului Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

> **ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 28/27.III.2003 conþine 32 de pagini.**

Preþul 39.552 lei