Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·14 aprilie 2003
Senatul · MO 39/2003 · 2003-04-14
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Aprobarea programului de lucru pentru sãptãmâna 7Ð12 aprilie a. c
Aprobarea solicitãrii GRUI de modificare a componenþei Grupului par- lamentar de prietenie RomâniaÐFranþa. La propunerea Grupului parla- mentar P.N.L. este înlocuit domnul senator Alexandru Paleologu cu domnul senator Radu Alexandru Feldman
Validarea mandatului de senator al domnului Teodor Maghiar
ªedinþã solemnã pentru depunerea jurãmântului de credinþã faþã de þarã ºi popor a domnului senator Teodor Maghiar
· procedural · retrimis
· procedural
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· Dezbatere proiect de lege
233 de discursuri
## Domnilor colegi,
Vã rog sã-mi permiteþi sã declar deschisã ºedinþa Senatului de astãzi, 3 aprilie 2003, ºedinþa fiind condusã de subsemnatul, în calitate de vicepreºedinte al Senatului, asistat de domnii secretari Pusk‡s ValentinZolt‡n ºi Paul Pãcuraru.
Din totalul de 140 de senatori ºi-au înregistrat prezenþa, prin vot electronic, un numãr de 88 de colegi, absentând motivat de la lucrãrile Senatului un numãr de 24 de senatori: 3 colegi sunt membri ai Guvernului, 19 colegi sunt plecaþi în delegaþii, domnul senator Belu Ioan este bolnav, iar domnul senator Popescu Laurenþiu este învoit.
Cvorumul de ºedinþã este de 70 de senatori pentru partea de început, iar dupã validarea mandatului va fi de 71, pentru cã acum suntem 139.
Programul de lucru, lucrãri în plen pânã la ora 13,00. Ordinea de zi este cea care v-a fost distribuitã.
Dacã în legãturã cu programul de lucru aveþi obiecþiuni sau observaþii? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Programul de lucru este aprobat de plen cu 76 de voturi pentru ºi o abþinere.
Dacã în legãturã cu ordinea de zi aveþi observaþii? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Ordinea de zi este aprobatã în unanimitate, cu 84 de voturi.
Pentru sãptãmâna viitoare Biroul permanent al Senatului, în reuniunea de ieri, împreunã cu liderii grupurilor parlamentare, a hotãrât sã vã propunã urmãtorul program: lucrãri în plen pentru zilele de luni, 7 aprilie, ºi joi, 10 aprilie; marþi, 8 aprilie, ºi miercuri, 9 aprilie, lucrãri în comisiile permanente; miercuri, ºedinþa Biroului permanent al Senatului ºi a Biroului permanent lãrgit al Senatului, la ora 13,00.
Dacã în legãturã cu programul de lucru al sãptãmânii viitoare aveþi observaþii?
Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Aprobat de plenul Senatului în unanimitate, cu 77 de voturi.
## Stimaþi colegi,
Grupul Român al Uniunii Interparlamentare propune modificarea componenþei nominale a Grupului parlamentar de prietenie RomâniaÑFranþa, iar Grupul parlamentar P.N.L. propune în locul domnului senator Alexandru Paleologu pe domnul senator Radu F. Alexandru.
Dacã sunt intervenþii? Dacã nu sunt, vã rog sã aprobaþi prin vot.
Vã rog sã votaþi.
Solicitare aprobatã de plenul Senatului cu 75 de voturi pentru ºi douã abþineri.
## Stimaþi colegi,
Vã propun sã trecem la urmãtorul punct din ordinea de zi, validarea mandatului de senator al domnului Teodor Maghiar.
Permiteþi-mi sã dau cuvântul domnului Ion Predescu, secretarul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, pentru a prezenta raportul privind validarea acestui mandat.
## Domnule preºedinte,
În numele comisiei, prezint raportul privind validarea mandatului de senator al domnului Maghiar Teodor, din Circumscripþia electoralã Bihor.
În urma demisiei domnului senator Liviu Maior, aparþinând Grupului parlamentar social-democrat ºi umanist, Senatul României, prin Hotãrârea nr. 6 din 24 martie 2003, a declarat vacant locul de senator deþinut de acesta.
Prin adresa nr. 366 din 25 martie 2003, Grupul parlamentar social-democrat ºi umanist solicitã ca în locul rãmas vacant sã fie validat mandatul domnului Maghiar Teodor. Prin aceeaºi adresã se aratã cã dânsul este membru P.S.D. ºi cã Grupul parlamentar social-democrat ºi umanist îl susþine pentru ocuparea postului de senator rãmas vacant.
Cercetând Monitorul Oficial nr. 627 din 4 decembrie 2000, Partea I, se constatã cã în anexa nr. 3S figureazã, la Circumscripþia electoralã Bihor, poziþia 15, ca membru supleant, Maghiar Teodor.
La dosarul de validare se aflã declaraþia din 27 martie 2003 a P.S.D., filiala Bihor, care confirmã cã domnul Maghiar Teodor este membru al P.S.D., filiala Bihor, având funcþia de preºedinte de onoare ºi vicepreºedinte al organizaþiei judeþene a Partidului Social Democrat, ºi îl susþine pentru ocuparea funcþiei de senator. Se mai aflã ºi declaraþia-manuscris a dânsului, prin care acceptã validarea mandatului de senator în Circumscripþia electoralã Bihor, pentru legislatura 2000Ñ2004.
Domnul Maghiar Teodor a depus declaraþia de avere la cabinetul preºedintelui Senatului, eliberându-i-se dovada nr. 151 din 28 martie 2003, prevãzutã de art. 4 alin. 7 din Legea nr. 115/1996 privind declararea ºi controlul averii demnitarilor, magistraþilor, funcþionarilor publici ºi a unor persoane cu funcþii de conducere, ca ºi în Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaþilor ºi Senatului.
În raport de acestea, Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, în ºedinþa sa din 1 aprilie 2003, dupã audierea candidatului, constatând cã sunt îndeplinite toate condiþiile prevãzute Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaþilor ºi Senatului, cu modificãrile ulterioare, în unanimitate adoptã raport favorabil ºi în temeiul art. 14 din Regulamentul Senatului propune plenului Senatului validarea mandatului de senator al domnului Maghiar Teodor în Circumscripþia electoralã Bihor, pentru diferenþa de mandat în legislatura 2000Ñ 2004.
Semneazã preºedintele ºi secretarul comisiei. Vã mulþumesc.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Vã mulþumesc, domnule secretar.
Stimaþi colegi,
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Permiteþi-mi sã declar deschisã ºedinþa solemnã a Senatului, consacratã depunerii jurãmântului de credinþã faþã de þarã ºi popor de cãtre domnul senator Teodor Maghiar.
Domnule secretar, vã rog sã înmânaþi jurãmântul.
Vã rog, domnule senator Maghiar, sã depuneþi jurãmântul.
”Jurãmânt de credinþã faþã de þarã ºi popor
Eu, Maghiar Teodor, în calitate de senator ales în Circumscripþia electoralã nr. 5 Bihor, jur credinþã patriei mele, România, jur sã respect Constituþia ºi legile þãrii, jur sã apãr democraþia, drepturile ºi libertãþile fundamentale ale cetãþenilor, suveranitatea, independenþa, unitatea ºi integritatea teritorialã a României.
Jur sã-mi îndeplinesc cu onoare ºi fidelitate mandatul încredinþat de popor.
Jur pe onoare ºi conºtiinþã.Ò
Semnat, Maghiar Teodor.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Vã rog sã semnaþi jurãmântul.
I-am înmânat domnului senator Teodor Maghiar principalele instrumente ale muncii noastre, în primul rând, cum era ºi firesc, insigna de senator ºi steagul României, dar ºi reglementãrile de bazã care coordoneazã activitatea noastrã, a Senatului.
Îl invit pe domnul senator Maghiar, proaspãtul nostru coleg, dacã doreºte sã ne spunã câteva cuvinte. Poftiþi la tribunã.
Mult stimate domnule preºedinte Nicolae Vãcãroiu, Distins prezidiu,
Distinse doamne senator ºi domni senatori,
Distinºi reprezentanþi ai mass-media,
Sigur cã nu e simplu a deveni senator în Senatul României. Pentru mine este o emoþie deosebit de mare, pentru faptul cã îmi dau perfect seama ce înseamnã aceastã calitate de senator ºi cum trebuie sã respect acest jurãmânt pe care l-am depus înainte cu câteva minute.
Aº dori sã-l asigur în primul rând pe domnul preºedinte al Senatului României, Nicolae Vãcãroiu, sã vã asigur pe Domniile voastre cã, aºa cum mi-am fãcut datoria pânã în prezent, ajungând într-o perioadã foarte scurtã de la un numãr de 860 de studenþi la peste 33.000 de studenþi la ora actualã, voi reuºi sã-mi fac datoria pe deplin ºi în cadrul Senatului României ºi cã celor care s-au gândit la mine ºi se gândesc în continuare nu le va fi cu supãrare faptul cã mi-au încredinþat aceastã înaltã funcþie de rãspundere.
Vã mulþumesc.
Vã doresc la toþi multã sãnãtate, multã putere de muncã, multã unitate ºi împreunã sã putem sã elaborãm cele mai bune legi ºi gânduri pentru þara noastrã dragã, România.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Vã mulþumesc, domnule senator.
Daþi-mi voie ca în numele meu, al dumneavoastrã sã urãm bun venit noului nostru coleg, domnul senator Maghiar Teodor. Sunt convins cã va depune toate eforturile pentru a se încadra rapid în munca noastrã specificã ºi cã va avea o contribuþie însemnatã în ceea ce priveºte activitatea Senatului.
Încã o datã sã-i dorim succes în noua sa calitate, de senator al României.
Cu aceasta, permiteþi-mi sã declar închisã ºedinþa solemnã ºi sã intrãm în ordinea noastrã de zi, în continuare.
Vã rog, domnul vicepreºedinte Tãrãcilã.
## **Domnul Dumitru Badea**
**:**
Domnule preºedinte, domnul senator Predescu a plecat chiar când se filma.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
O sã-l invitãm pe domnul Predescu sã susþinã câteva rapoarte, dându-i posibilitatea sã fie fotografiat, pentru cã a pierdut, dupã cum spune domnul senator Badea, exact acest moment.
Stimaþi colegi,
La punctul 3 din ordinea de zi avem înscrisã constituirea a douã comisii de mediere.
O primã comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 174/2002 privind instituirea mãsurilor speciale pentru reabilitarea termicã a unor clãdiri de locuit multietajate.
Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), trei propuneri.
Vã rog.
Domnii senatori Dinu Marin, Novolan Traian ºi Seche Ioan.
Vã mulþumesc.
Grupul parlamentar al Partidului România Mare, douã propuneri.
Domnii senatori Constantin Bîciu ºi Mircea Nedelcu.
Mulþumesc.
Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, o propunere.
Domnul senator Ion Sârbulescu.
Mulþumesc.
Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România, o propunere.
Domnul senator Pete ªtefan.
## Mulþumesc.
Vã consult dacã doriþi sã interveniþi în legãturã cu componenþa acestei comisii. Nefiind intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Comisia a fost aprobatã de plenul Senatului cu 75 de voturi pentru ºi douã voturi împotrivã.
A doua comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege privind combaterea violenþei în familie.
Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), trei propuneri.
Propunem pe domnii senatori Iorgovan Antonie, Opriº Octavian ºi pe doamna senator Simona Marinescu.
Mulþumesc.
Grupul parlamentar al Partidului România Mare, douã propuneri.
Domnii senatori Aron Belaºcu ºi Dumitru Petru Pop.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Mulþumesc.
Grupul parlamentar al Partidului Democrat, o propunere.
Din salã
#34120Petre Roman se abþine, pentru cã este Simona Marinescu iniþiator!
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Mã bucur cã douã distinse doamne senator ºi-l disputã pe unul dintre colegi, bãnuiesc cã în numele grupurilor, ºi nu în nume propriu, dar cred cã propunerile se formuleazã totuºi de Grupul parlamentar al Partidului Democrat. Cred cã totuºi grupul poate sã-l propunã.
Înþeleg cã-l doriþi în aceastã comisie de mediere pe domnul senator Petre Roman. Da?
Îl propuneþi, dar nu-l doriþi. Înseamnã cã veþi vota contra.
Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România, o propunere.
Domnul senator Eckstein-Kov‡cs PŽter.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
## Mulþumesc.
Deci, incluzându-l printre propuneri pe domnul senator Petre Roman, întrucât Domnia sa, dacã nu mã înºel, a fost iniþiator la aceastã propunere legislativã,
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
La punctul 4 din ordinea de zi avem înscris raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind înfiinþarea comunei
Râca, judeþul Argeº, un succes deosebit al colegilor din comisia de mediere: au acceptat ca toate textele sã fie ale Camerei Deputaþilor.
Vã consult dacã aveþi intervenþii în legãturã cu propunerile comisiei.
Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Soluþiile date de comisie ºi raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind înfiinþarea comunei Râca, judeþul Argeº, au fost aprobate de plenul Senatului cu 77 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi 3 abþineri.
La punctul 5 din ordinea de zi avem înscris raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru înfiinþarea comunei Horodnic de Sus, prin reorganizarea comunei Horodnic, judeþul Suceava.
De data aceasta, avem la punctul 2 un text comun, la punctul 3 alin. 2, alin. 3, celelalte texte sunt ale Senatului.
Vã consult dacã doriþi sã interveniþi în legãturã cu soluþiile propuse.
Dacã nu sunt intervenþii,
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
La punctul 6 din ordinea de zi avem, de asemenea, un raport al comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru înfiinþarea comunei Ploscuþeni, prin reorganizarea comunei Homocea, judeþul Vrancea.
Avem, de asemenea, trei texte noi, texte propuse de comisia de mediere, text comun.
Vã consult dacã sunt intervenþii asupra acestor modificãri.
Dacã nu sunt, supun printr-un singur vot plenului Senatului atât raportul comisiei de mediere, cât ºi soluþiile propuse de comisie.
Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot, cu precizarea caracterului legii, de lege organicã.
Vã rog sã votaþi. Rog domnii senatori sã voteze.
Cu 78 de voturi pentru ºi 4 voturi împotrivã, raportul comisiei de mediere este aprobat de plen.
La punctul 7 din ordinea de zi avem înscris raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru înfiinþarea comunei Popeºti, prin reorganizarea comunei Urecheºti, judeþul Vrancea.
De asemenea, avem douã texte propuse, texte noi, texte comune ale comisiei de mediere.
Dacã doriþi sã interveniþi asupra acestora?
Dacã nu existã intervenþii, vã rog sã ne pronunþãm prin vot atât asupra soluþiilor propuse, cât ºi asupra raportului comisiei.
Rog domnii senatori sã voteze.
10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 39/14.IV.2003
Raport aprobat de plenul Senatului cu 75 de voturi pentru ºi douã voturi împotrivã.
La punctul 8 din ordinea de zi avem înscris raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru înfiinþarea comunei Pãuleºti, prin reorganizrea comunei Tulnici, judeþul Vrancea.
De asemenea, existã trei texte noi, formulate de comisia de mediere.
Dacã doriþi sã interveniþi în legãturã cu acestea?
Dacã nu sunt intervenþii, vã rog sã ne pronunþãm prin vot atât asupra soluþiilor propuse de comisia de mediere, cât ºi asupra raportului comisiei.
Vã rog sã votaþi.
Textele propuse ºi raportul comisiei de mediere au fost aprobate de plenul Senatului cu 82 de voturi pentru ºi 3 abþineri.
La punctul 9 din ordinea de zi avem înscris raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 173/2002 pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii ºi Consemnaþiuni din România în societate bancarã pe acþiuni.
Sunt douã texte, texte ale Senatului, acceptate de colegii de la Camera Deputaþilor.
Faþã de aceastã situaþie, vã propun sã luãm act asupra raportului înaintat de comisie, raport ce conþine textele Senatului.
Vã rog sã votaþi.
Raport aprobat de plenul Senatului cu 78 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere.
La punctul 10 din ordinea de zi avem înscris raportul comisiei de mediere pentru soluþionaera textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind acordarea de despãgubiri sau compensaþii cetãþenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reþinute sau rãmase în Basarabia, Bucovina de Nord ºi Þinutul Herþa, ca urmare a stãrii de rãzboi ºi a aplicãrii Tratatului de Pace dintre România ºi Puterile Aliate ºi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947.
Avem un singur text în divergenþã, la art. 7, iar comisia de mediere ne propune varianta Camerei Deputaþilor. Dacã doriþi sã interveniþi?
Nefiind intervenþii,
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
La punctul 13 din ordinea de zi avem înscris raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 111/1996 privind desfãºurarea în siguranþã a activitãþilor nucleare.
De asemenea, comisia de mediere ne propune texte în varianta Camerei Deputaþilor ºi texte noi.
Vã consult dacã doriþi sã interveniþi asupra soluþiilor propuse în comisia de mediere.
Dacã nu sunt intervenþii, precizez caracterul legii de lege organicã.
Vã rog sã ne pronunþãm prin vot asupra soluþiilor propuse de comisia de mediere ºi asupra raportului comisiei. Vã rog sã votaþi.
Soluþiile propuse ºi raportul comisiei au fost aprobate de plen cu 82 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi douã abþineri.
La punctul 14 din ordinea de zi avem înscris raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru completarea art. 3 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 214/1999 privind acordarea calitãþii de luptãtor în rezistenþa anticomunistã persoanelor condamnate pentru infracþiuni sãvârºite din motive politice persoanelor împotriva cãrora au fost dispuse din motive politice, mãsuri administrative abuzive, precum ºi persoanelor care au participat la acþiuni de împotrivire cu arme ºi de rãsturnare prin forþã a regimului comunist instaurat în România.
Nu era decât un singur text, la articolul unic, în divergenþã, acceptat de comisia de mediere în varianta Senatului.
În aceastã situaþie, vã rog sã luãm act prin vot asupra raportului. Textul este acceptat de comisia de mediere în varianta Senatului. Vã rog sã votaþi.
Cu precizarea caracterului legii, de lege ordinarã, plenul Senatului aprobã raportul comisiei de mediere cu 87 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi o abþinere. Se pare cã avem ºi trei deputaþi printre noi.
La punctul 15 avem înscris raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 39/2000 pentru stabilirea ºi sancþionarea unor fapte contravenþionale în operaþiunile de transport feroviar ºi cu metroul.
Sunt douã texte în divergenþã, la art. 1 punctul 25 ºi punctul 34.
Comisia de mediere ne propune textul în varianta Camerei Deputaþilor.
Vã consult dacã doriþi sã interveniþi în dezbateri.
Nefiind intervenþii, cu precizarea caracterului legii, de lege ordinarã,
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
La punctul 16 din ordinea de zi avem înscris raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 104/1999 pentru modificarea ºi completarea prevederilor Ordonanþei Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie.
Sunt propuse mai multe texte de cãtre comisia de mediere, fie în varianta Camerei Deputaþilor, fie texte comune.
Vã consult dacã doriþi sã interveniþi în dezbatere asupra soluþiilor propuse.
Dacã nu sunt intervenþii, vã rog sã ne pronunþãm prin vot.
Precizez caracterul legii, de lege ordinarã.
Atât asupra textelor propuse de cãtre comisia de mediere, cât ºi asupra raportului întocmit de aceasta vã rog sã votaþi.
Atât soluþiile comisiei, cât ºi raportul acesteia au fost aprobate de plen cu 83 de voturi pentru ºi o abþinere.
La punctul 17 din ordinea de zi avem înscris raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea ºi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului.
Caracterul legii este de lege ordinarã.
Sunt douã texte în divergenþã în ceea ce ne priveºte pe noi, întrucât la punctele 1 ºi 2 sunt acceptate de comisia de mediere fie textul Camerei Deputaþilor, la punctul 1, iar la punctul 2, un text comun.
Dacã doriþi sã interveniþi?
Nefiind intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot atât asupra textelor, cât ºi asupra raportului.
Aprobate de plen cu 86 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere.
La punctul 18 avem înscris raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul
de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 130/2002 pentru modificarea alin. (6) ºi (7) ale art. 5 din Ordonanþa Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritãþile administraþiei publice ºi instituþiile publice.
Avem douã texte asupra cãrora trebuie sã ne pronunþãm prin vot.
La punctul 4 este agreatã varianta Camerei Deputaþilor ºi la punctul 5 este propus un text nou, cred.
Din salã
#46603Nu s-au pus de acord!
Deci la douã texte nu aþi ajuns, la punctul 5 din raport cu privire la alin. (6) ºi (7). Sunt douã alineate.
Dacã doriþi sã interveniþi pe soluþia propusã la punctul 4, pentru cã la punctul 4 aþi ajuns, scrie undeva, varianta Camerei Deputaþilor?
Rog un coleg din comisia de mediere sã facã precizãri.
Din partea Senatului au participat la comisia de mediere domnii senatori: Crãciun Avram, Toma Constantin, Rahãu Dan Nicolae, Ciocan Maria, Horga Vasile, Iuliu Pãcurariu ºi domnul senator Hermann Armeniu Fabini.
Aºa cum este scris în raport, în partea finalã a punctului 4, cred cã la alin. 3, ºi aici spune alin. 2 al art. 3, va avea urmãtorul cuprins ºi se spune: ”varianta Camerei DeputaþilorÒ.
Cred cã asupra acestui punct aþi cãzut de acord. În varianta Camerei Deputaþilor?
Din salã
#47466Da!
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Sã ne pronunþãm prin vot asupra acestuia. Vã rog sã votaþi.
Acceptat de plen cu 82 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi 4 abþineri.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
La punctul 19 avem înscris raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind înfiinþarea comunei Negrileºti, prin reorganizarea comunei Bârseºti, judeþul Vrancea.
Caracterul legii este de lege organicã.
Ni se propun mai multe texte comune, parte dintre textele mediate au fost acceptate ca texte ale Senatului. Vã consult dacã doriþi sã interveniþi asupra textelor nou propuse. Nu sunt intervenþii.
Nefiind intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi printr-un vot asupra textelor propuse de comisia de mediere ºi asupra raportului întocmit de aceasta.
Vã rog sã votaþi.
Aprobate de plenul Senatului cu 76 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi 3 abþineri.
Stimaþi colegi, am finalizat dezbaterile asupra tuturor rapoartelor comisiilor de mediere.
Existã solicitare din partea colegilor din Executiv prezenþi la dezbateri pentru a lua cu prioritate punctul 27, respectiv proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de platã.
Dacã sunteþi de acord?
Din salã
#49202## Da!
O invit pe doamna secretar de stat sã prezinte punctul de vedere al Guvernului.
Aveþi cuvântul.
## **Doamna Adriana Þicãu** Ñ _secretar de stat în Ministerul Comunicaþiilor ºi Tehnologiei Informaþiilor_ **:**
## Mulþumesc.
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor senatori,
Obiectul de reglementare al proiectului de lege îl constituie introducerea sistemelor moderne de platã, în sensul cã agenþii economici, furnizorii de servicii de utilitate publicã, instituþiile publice care încaseazã impozite, taxe, amenzi ºi alte debite bugetare, precum ºi comercianþii, persoane juridice, care realizeazã o anumitã cifrã de afaceri vor accepta încasãri prin intermediul cardurilor de debit ºi de credit.
În anul 2003 prevederile actului normativ se aplicã experimental.
Având în vedere cã Guvernul ºi-a însuºit amendamentele fãcute în cele douã Camere, propunem aprobarea proiectului de lege cu amendamentele formulate.
Vã mulþumesc.
## Vã mulþumesc.
Invit pe domnul coleg Pusk‡s Valentin-Zolt‡n, în numele Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, sã prezinte raportul întocmit.
## Domnule preºedinte,
Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci propune plenului Senatului dezbaterea ºi adoptarea proiectului de lege în forma transmisã de Camera Deputaþilor, cu amenda-
mentele prezentate în anexã ºi cu care iniþiatorul a fost de acord.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
## Mulþumesc.
Vã consult dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale. Nu sunt intervenþii.
În numele Executivului aþi fãcut precizarea cã sunteþi de acord cu amendamentele înscrise în raport la nivelul comisiei?
Dacã doriþi sã interveniþi pe amendamentele propuse, îi întreb domnii senatori.
Dacã nu sunt intervenþii,
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
- ºi douã abþineri.
-
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Mulþumesc.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
## Stimaþi colegi,
Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strãinilor în România.
Îl invit pe domnul secretar de stat la pupitrul rezervat Executivului, comisiile sesizate în fond, Comisia juridicã pentru numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã.
Invit câte un coleg, domnul secretar Ion Predescu, din Comisia de apãrare, domnul preºedinte Sergiu Nicolaescu, un vicepreºedinte sau un domn senator, vã rog.
Domnul chestor Dumitru Badea, aþi avut ceva, în timp, tangenþe cu apãrarea ºi mai ales cã sunteþi într-o relaþie specialã cu domnul senator Ion Predescu...
Vã rog, domnule secretar de stat, aveþi cuvântul pentru a prezenta expunerea de motive.
## **Domnul Alexandru Farcaº** _Ñ secretar de stat în Ministerul de Interne_ **:**
Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori, Onorat Senat al României,
Prin documentul de poziþie pe capitolul 24, ”Justiþie ºi afaceri interneÒ, într-o negociere cu Uniunea Europeanã, România s-a angajat ca pânã la sfârºitul anului 2002 sã modifice Legea nr. 123/2001 privind regimul strãinilor în sensul armonizãrii depline a dispoziþiilor acesteia cu prevederile acquis-ului comunitar.
În urma unui amplu proces de documentare în care, pe lângã rezoluþiile ºi recomandãrile Consiliului Uniunii Europene, au fost avute în vedere ºi legislaþiile naþionale ale unor state membre, Ministerul de Interne împreunã cu Ministerul Afacerilor Externe au elaborat o nouã ordonanþã de urgenþã, într-o concepþie ºi structurã similare cu acestea.
Ordonanþa în discuþie conþine norme ce reglementeazã admisia ºi ºederea strãinilor pe teritoriul României, reunificarea familialã, angajarea în muncã, desfãºurarea de activitãþi economice, profesionale ºi comerciale, protecþia minorilor neînsoþiþi, combaterea cãsãtoriei de convenienþã, proceduri de îndepãrtare de pe teritoriul României a strãinilor care au încãlcat dispoziþiile legale, precum ºi de reîntoarcere voluntarã a acestora în þãrile de origine.
În ceea ce priveºte admisia strãinilor pe teritoriul naþional, au fost stabilite categoriile de vize, în strictã concordanþã cu Acordul Schengen, precum ºi drepturile ºi obligaþiile strãinilor admiºi pe teritoriul statului român, în conformitate cu prevederile Convenþiei europene a drepturilor omului.
Faþã de cele prezentate, onorate doamne ºi domni senatori, Executivul vã propune sã adoptaþi legea de adoptare a acestei ordonanþe de urgenþã.
În cadrul dezbaterilor care au avut loc în comisiile Senatului au fost prezentate ºi stabilite o serie de amendamente la textul ordonanþei, amendamente care au fost puse de acord cu punctele de vedere ale Ministerului de Interne ºi ale Ministerului Afacerilor Externe, de asemenea, cu legislaþiile statelor vecine României.
Faþã de amendamentele propuse de comisiile Senatului, Executivul este de acord cu operarea respectivelor modificãri.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
ªi eu vã mulþumesc, domnule ministru.
Îi consult pe colegii din partea Comisiei juridice pentru numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã dacã mai au alte precizãri de fãcut.
Cele 46 de amendamente cuprinse în setul de amendamente admise au fost lucrate împreunã cu reprezentanþii celor trei ministere, Ministerul de Interne, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii ºi Cultelor, ºi reprezintã o restructurare, o reconsiderare a legii în întregime, ca urmare a nevoii de aliniere, de armonizare chiar, în unele privinþe, de aliniere cu legislaþia Comunitãþii Europene ºi a celorlalte state, potrivit ºi convenþiilor internaþionale la care România a aderat ºi este parte. Deci le susþinem în cele douã comisii, le-au formulat ºi acceptat în unanimitate, în forma în care sunt prezentate.
La raport mai avem douã amendamente respinse, de asemenea, în unanimitate, formulate de colegii care sunt menþionaþi în anexa nr. 2 din raport.
Susþinem, domnule preºedinte, prin urmare, raportul cu setul de amendamente admise, parte integrantã a acestuia.
Da, mulþumesc.
Consult colegii dacã doresc sã intervinã în numele grupurilor parlamentare sau în nume propriu.
Da, vã rog, domnule senator Eugen Marius Constantinescu.
## Mulþumesc, domnule preºedinte.
Prima observaþie ar fi cã aceastã ordonanþã de urgenþã a Guvernului desfiinþeazã o lege pe care noi am adoptat-o cu mai puþin de un an în urmã ºi raþiunile pentru care s-a fãcut o asemenea intervenþie sunt mai greu de înþeles.
În ceea ce priveºte condiþiile pentru ºederea strãinilor în România ºi relaþiile cu cetãþenii români, s-au repus în aceastã ordonanþã de urgenþã lucruri pe care le-am discutat atunci ºi le-am eliminat: raportarea la un termen de..., informarea organelor la un alt termen ºi aºa mai departe.
Comisiile au venit ºi au înãsprit chiar condiþiile din ordonanþã. La art. 55, spre exemplu, se solicitã dovada mijloacelor de întreþinere în cuantum de cel puþin 700 de euro lunar, dacã este acþionar, ºi 500 de euro dacã este asociat, ceea ce mã trimite cu gândul cã în perspectivã Guvernul va da o altã ordonanþã de urgenþã prin care venitul minim al cetãþenilor români va fi cel puþin de 500 de euro, ca sã nu existe discriminare.
În consecinþã, aº dori, dacã este posibil, ca domnul secretar de stat sã ne dea câteva lãmuriri de ce s-a simþit nevoia introducerii acestor prevederi, care sunt mult mai restrictive decât în vechea lege. Unele sunt îmbunãtãþite, realmente. Sunt niºte aspecte aici. Dar sunt ºi unele care nu prea merg.
Mulþumesc.
Da, vã mulþumesc.
Dacã mai doreºte cineva sã intervinã atât la dezbaterile generale, cât ºi cu privire la amendamentele formulate? Nu sunt intervenþii.
Îi consult pe colegii care au formulat amendamente ºi sunt respinse dacã doresc sã le susþinã.
Nu sunt prezenþi.
Nu sunt prezenþi. Bun.
Îl rog pe domnul secretar de stat sã ofere explicaþii domnului senator.
## Vã mulþumesc. Stimate domnule senator, Onoraþi membri ai Senatului României,
Necesitatea adoptãrii ordonanþei de urgenþã a Guvernului rezultã din cerinþa alinierii depline la legislaþia Comunitãþii Europene în materie. Fapt este cã în anii 2001Ñ2002 legislaþia comunitarã a evoluat. Legea nr. 123/2001 a fost apreciatã ca necorespunzând, sub toate aspectele, convenþiilor internaþionale ºi legislaþiei comunitare. Aceastã evidenþã a fãcut ca Executivul sã iniþieze o reaºezare a ansamblului legislaþiei privind gestiunea cetãþenilor strãini aflaþi pe teritoriul României. Astfel, ne-am prezentat în faþa dumneavoastrã cu legea refãcutã ºi deplin aliniatã cerinþelor comunitare.
În ceea ce priveºte observaþia fãcutã, legatã de nivelul minim al veniturilor ce trebuie sã fie dovedite de cetãþeanul strãin care desfãºoarã activitãþi comerciale pe teritoriul României, aici este vorba de un set specific de reglementãri. Practic, statul, în virtutea suveranitãþii sale, oferã cetãþenilor strãini posibilitatea desfãºurãrii de activitãþi profesionale, comerciale, economice, în general, pe teritoriul României, cu anumite condiþii. Practic, cerinþa ca întreprinzãtorul, cetãþean strãin, sã dovedeascã faptul cã are venituri de minimum 700 de euro pe lunã este o condiþie care vine în ideea ca aportul strãinilor sã reprezinte o plusvaloare, o activitate serioasã care este beneficã economiei naþionale.
S-a apreciat la nivelul Executivului, de asemenea, în cadrul Agenþiei Române pentru Investiþiile Strãine, cã aceastã condiþie ajutã la pãstrarea pe teritoriul României numai a acelor activitãþi comerciale ale cetãþenilor strãini, mai ales originari din statele cu potenþial migratoriu, care sunt sãnãtoase ºi contribuie la dezvoltarea economicã a României.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
## Da, vã mulþumesc.
Dacã mai doreºte vreun coleg sã intervinã? Dacã nu mai sunt intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot în primul rând asupra amendamentelor propuse ºi acceptate de cele douã comisii. Precizez cã aceste amendamente sunt agreate în totalitate de iniþiator, de cele trei ministere.
Vã rog sã ne pronunþãm prin vot. Vã rog sã votaþi. Amendamentele au fost aprobate de plenul Senatului cu 86 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi 3 abþineri.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Precizez caracterul legii, de lege organicã, ºi o
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 6/2003 pentru modificarea art. 31 alin. (5) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnicã legislativã pentru elaborarea actelor normative.
Comisia sesizatã în fond, Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, domnul secretar Ion Predescu.
Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat Teodor Bobiº.
## **Domnul Teodor Bobiº** _Ñ secretar de stat în Ministerul pentru Relaþia cu Parlamentul_ **:**
## Doamnelor ºi domnilor senatori,
Aveþi cunoºtinþã cã Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnicã legislativã pentru elaborarea actelor normative a prevãzut printre alte obligaþii ºi pe aceea ca notele de fundamentare la actele normative elaborate de Guvern sã se publice în Monitorul Oficial al României împreunã cu acestea.
Începând cu data de 14 iunie 2000 Secretariatul General al Guvernului a transmis spre publicare la Monitorul Oficial al României actele normative adoptate de Executiv însoþite de notele de fundamentare. Notele de fundamentare trimise de Guvern nu au fost însã publicate în Monitorul Oficial al României, secretarul general al Camerei Deputaþilor motivând cã nu s-a stabilit încã procedura necesarã punerii în aplicare a prevederilor Legii nr. 24/2000. În aceastã situaþie, Secretariatul General al Guvernului nu a mai transmis spre publicare notele de fundamentare la actele respective.
Începând cu anul 2001, o datã cu adoptarea ºi intrarea în vigoare a Legii nr. 544/2000 privind liberul acces la informaþii publice, foarte multe persoane, ºi fizice, ºi juridice, au solicitat Guvernului ºi au întrebat de ce nu se publicã expunerile de motive ºi notele de fundamentare la actele normative.
Din nou s-a revenit la secretarul general al Camerei Deputaþilor ºi bineînþeles cã din nou ni s-a rãspuns cã acestei solicitãri nu i se poate da curs, întrucât nu existã posibilitãþi la Monitorul Oficial al României ca notele de fundamentare la actele normative adoptate de Guvern sã poatã sã fie publicate.
În momentul de faþã altã posibilitate nu e decât sã modificãm art. 31 alin. (5) din Legea nr. 24/2000, în sensul de a da posibilitate de a se publica notele de fundamentare inclusiv pe Internet. Considerãm cã se rezolvã aceastã problemã, astfel încât nici secretarul general al Camerei Deputaþilor nu va mai putea sã nu se conformeze acestei dispoziþii.
În acest sens am elaborat proiectul de lege pe care vi-l supunem aprobãrii, cu rugãmintea de a-l adopta.
## Da, vã mulþumesc.
Ofer cuvântul domnului senator Ion Predescu pentru a prezenta raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.
## Domnule preºedinte,
În aparenþã, o problemã simplã, în realitate, cu câteva implicaþii care, dupã cum aþi reþinut din expunerea domnului secretar de stat, o perioadã de timp au fãcut imposibilã publicarea ºi a expunerilor de motive sau a notelor de fundamentare în Monitorul Oficial al României, alãturi de actul normativ. Utilitatea este evidentã. Expunerea de motive sau nota de fundamentare, dupã caz, adicã dupã tipul actului normativ, este de naturã sã lãmureascã, sã orienteze cetãþeanul în înþelegerea ºi aplicarea legii.
Într-o primã fazã Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a adoptat raport de admitere, fãrã amendamente. Biroul permanent al Senatului, luând cunoºtinþã de cele întâmplate la secretarul general al Camerei Deputaþilor, care rãspunde de publicarea actelor normative ºi realizeazã aceastã operaþiune prin Monitorul Oficial, a restituit raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri pentru a gãsi soluþia cea mai bunã cu privire la acestea.
Dezbãtând implicaþiile împreunã cu reprezentanþii Guvernului în ºedinþele din 18 ºi 25 martie 2003, Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri s-a oprit la urmãtorul text al alin. (5) al art. 31 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnicã legislativã pentru elaborarea actelor normative, ºi anume: ”Art. 31 alin. (5). Expunerile de motive la legi ºi notele de fundamentare la ordonanþe ºi hotãrâri ale Guvernului, elaborate de iniþiator, se publicã, împreunã cu actul normativ în cauzã, în Monitorul Oficial al României, Partea I, sau se prezintã pe Internet de cãtre autoritatea emitentã. Dacã în cursul dezbaterilor parlamentare proiectul de lege a suferit modificãri de fond, expunerea de motive va fi refãcutã, dupã promulgarea legii, de cãtre iniþiator, la sesizarea secretarului general al Camerei Deputaþilor, cu avizul Consiliului Legislativ.Ò
Dupã cum observaþi, în partea a doua este o suitã de condiþionãri: ”dezbateri parlamentare care au adus modificãri de fondÒ, o primã condiþie, expunerea de motive va fi refãcutã. Textul este imperativ, el fusese iniþial conceput sã fie acceptat ca facultativ. S-a ajuns la concluzia cã el trebuie sã fie imperativ; ”dupã promulgarea legiiÒ, adicã atunci când legea nu mai este susceptibilã de restituire de cãtre preºedintele României, ciclul legislativ fiind încheiat prin promulgarea ei. Aceasta înseamnã dupã promulgare ºi pânã la publicare; ”de cãtre iniþiatorÒ, pentru a respecta cu rigoare reglementarea legalã privind dreptul de autor. Iniþiatorul are ºi dreptul, ºi obligaþia sã-ºi modifice, sã-ºi completeze ºi sã-ºi adapteze fie expunerea de motive, fie nota de fundamentare ”la sesizarea secretarului general al Camerei DeputaþilorÒ. Este autoritatea care rãspunde de publicarea în Monitorul Oficial, cu avizul Consiliului Legislativ, pentru cã în acest sens este prevederea din legea care reglementeazã organizarea ºi funcþionarea Consiliului Legislativ. Doresc sã mai subliniez cã ºi în perioada interbelicã, atunci când se publicau expuneri de motive la legi, tot Consiliul Legislativ era cel care dãdea avizarea finalã, dupã cum tot Consiliul
Legislativ este cel care opereazã ordonarea textelor în lege ca urmare a modificãrilor operate de Parlament.
Cu aceste condiþionãri precizate în partea a doua a amendamentului nostru, ca reprezentând textul alin. (5) la art. 31 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnicã legislativã pentru elaborarea actelor normative, credem cã am rãspuns corespunzãtor tuturor obligaþiilor legale pentru ca în Monitorul Oficial al României sã poatã sã aparã fie expunerea de motive, fie nota de fundamentare la actul normativ definitivat de cãtre Parlament. Vã mulþumesc.
Da, vã mulþumesc, domnule secretar al comisiei.
Îl întreb pe domnul secretar de stat dacã este de acord în totalitate cu amendamentul nostru la alin. (5) al art. 31.
Da, domnule preºedinte, nu avem nici o obiecþiune, pentru cã, într-adevãr, faþã de textul nostru este mult mai precis. Textul nostru nu preciza ceea ce, de fapt, se practica pe baza unor cutume create chiar pe baza Legii nr. 24/2000. Dar faptul cã s-a precizat cum sã aibã loc aceastã publicare ºi cã Consiliul Legislativ trebuie sã-ºi dea avizul pe nota de fundamentare refãcutã este foarte bine venit.
Deci, ne însuºim amendamentul.
## Da, vã mulþumesc.
Dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale sau asupra amendamentului formulat de Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri?
Vã rog, aveþi cuvântul domnule senator Pusk‡s.
## Mulþumesc, domnule preºedinte.
Am doar o întrebare asupra amendamentului. Am înþeles din expunerea de motive ºi din raportul prezentat cã publicarea expunerilor de motive este obligatorie atât în Monitorul Oficial al României, cât ºi, eventual, pe site-ul de Internet. Iar din text eu deduc cã se dã o alternanþã de a publica în Monitorul Oficial al României sau pe Internet. Acest cuvânt ”sauÒ dã posibilitatea sã interpretezi: ori, ori. Deci, atunci, dacã aºa s-a gândit în comisie, cã ºi în Monitorul Oficial al României, ºi pe Internet, atunci acest cuvânt ”sauÒ ne deranjeazã, domnule secretar al comisiei?
## Imediat vã rãspund.
Textul mi se pare clar, în orice caz. Publicarea în Monitorul Oficial este obligatorie, ea decurge din textul constituþional ºi nu existã altã modalitate de publicare decât în Monitorul Oficial. Ea este facultativã pe site-ul emitentului.
Vedeþi textul care sunã aºa: ”Expunerile de motive la legi ºi notele de fundamentare la ordonanþe ºi hotãrâri ale Guvernului, elaborate de cãtre iniþiator, se publicã împreunã cu actul normativ în cauzã în Monitorul Oficial al României, Partea I,...Ò s-a încheiat, ”...sau se prezintã pe Internet de cãtre autoritatea emitentã.Ò Este atributul ºi facultatea autoritãþii emitente dacã îl prezintã ºi pe Internet. Publicarea în Monitorul Oficial este obligatorie, iar teza a doua, partea a doua, introdusã de noi, se referã la publicarea în Monitorul Oficial, pe când prezentarea pe site, pe Internet este în condiþiile practicate de aceastã modalitate.
Prin urmare, este limpede: publicarea în Monitorul Oficial este obligatorie. Altfel, legea nepublicatã este nulã.
Vã rog, aveþi cuvântul.
Eu cred cã este mai corect ”ºi se prezintã opþional pe InternetÒ, pentru cã acest ”sauÒ creeazã oricum confuzii. ”SauÒ înseamnã o alternativã. ”Se prezintã obligatoriu sau...Ò, deja în acest moment nu mai suntem în prezenþa unei norme imperative.
Din salã
#70245Este virgulã!
Nu are importanþã cã este virgulã!
## **Domnul Ion Predescu:**
Cum sã nu aibã?! Se închide ideea!
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Aduceþi-vã aminte cã o lege nu intrã în vigoare dacã nu se publicã în Monitorul Oficial. Nici nu se pune problema sã intre în vigoare, chiar dacã este trecutã pe Internet. Nu are nici o valoare.
Dacã mai sunt alte intervenþii? Nu mai sunt.
Vã rog sã vã pronunþaþi printr-un vot asupra raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, raport ce conþine acest amendament la alin. (5) art. 31. Vã rog sã votaþi.
Cu 67 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi 15 abþineri, raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a fost aprobat de plenul Senatului.
Cu precizarea caracterului legii, de lege ordinarã, o
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
La punctul 22 din ordinea de zi avem propunerea legislativã pentru modificarea art. 39 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ºi celor forestiere, solicitate potrivit Legii fondului forestier nr. 18/1991 ºi Legii nr. 169/1997, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.
Nu ºtiu dacã sunt prezenþi colegii iniþiatori. Sunt prezenþi, da?! Vã rog.
Reluãm dezbaterile la aceastã propunere legislativã. Într-o ºedinþã anterioarã am mai discutat în legãturã cu aceasta. Îl consult pe iniþiator, sã-ºi spunã punctul de vedere.
Domnul senator Codreanu.
Domnule preºedinte,
Aºa cum am prezentat în plenul Senatului ºi pe data de 13, probabil cã a fost o datã semnificativã pentru amânarea acestei propuneri legislative a mea în care doresc modificarea art. 39 sau propun spre dezbatere...
Numai puþin, domnule senator!
Rog colegii senatori sã asculte, pentru cã data trecutã au avut loc discuþii furtunoase pe acest proiect de lege care are, dacã nu mã înºel, raport negativ. Nu, Guvernul nu susþine acestã propunere legislativã. De aceea, vã rog sã ascultãm cu atenþie argumentele prezentate. Vã rog.
Propunerea mea legislativã este de completare, nu de modificare sau, dacã vreþi, ºi de modificare a art. 39 din Legea nr. 1/2000 privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ºi forestiere. Am dorit prin completarea acestui art. 39 acoperirea unor omisiuni ale legiuitorului. Vreau sã vã amintesc cã este vorba în acest articol despre retrocedarea terenurilor agricole forestiere, s-a intervenit dupã aceea cu ”pãºuni, fâneþe exploatate sau avute în proprietate de cãtre forme asociativeÒ, neºtiindu-se, probabil, sau neavând cineva interes cã forme asociative la acea datã, la data iniþierii ºi promovãrii Legii nr. 1/2000 sau la completarea Legii nr. 1/2000, forme asociative erau ºi acele terenuri aflate sub luciu de apã, pentru care nu numai în judeþ la mine, ci în toatã þara, am adus argumente ºi din judeþele Mureº, Vaslui, Cluj, au forme de proprietate, prin act de vânzare-cumpãrare, pânã în 1958, deci pânã când se ia în calcul eliberarea titlurilor de proprietate 1958Ð1962, au forme asociative indivize fiecare, au proprietate fiecare, le-au strâns la grãmadã ºi au fãcut aceastã formã asociativã.
Am dorit sã înlãturãm inechitatea creatã între fostele forme asociative, deoarece cele de la pãduri, fâneþe ºi pãºuni au dreptul de proprietate, cele care au terenurile sub luciu de apã nu au dreptul de proprietate.
Eu vã rog pe dumneavoastrã sã judecaþi cam cum ar fi mai bine pentru ca ºi aceastã inechitate sã fie înlãturatã, pentru cã ºi ei sunt cetãþenii þãrii noastre ºi trebuie sã aibã dreptul la proprietatea pe care au avut-o, avându-se în vedere ºi cerinþele Comunitãþii Europene de a avea proprietatea definitã pentru fiecare cetãþean în parte, urmând ca dupã aceea el sã-ºi manifeste dorinþa de a intra într-o altã formã de organizare, pentru bunul mers al agriculturii, în general, ºi al exploataþiilor din pisciculturã.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Da, vã mulþumesc.
Vã rog, în numele Guvernului, punctul de vedere.
## **Domnul Ovidiu Ionescu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ **:**
## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Guvernul îºi menþine punctul de vedere negativ asupra acestor modificãri. Din analiza textelor prezentate rezultã cu claritate cã bazinele piscicole naturale ºi amenajate nu fac parte din categoria terenurilor cu privire la care foºtii composesori sau, dupã caz, moºtenitorii acestora pot cere reconstituirea dreptului de proprietate. De altfel, bazinele piscicole naturale ºi amenajate, iazuri, heleºteie ºi altele asemenea nu se regãsesc în categoria terenurilor aflate permanent sub luciu de apã, ce fac parte din fondul funciar al României, reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991. Bazinele piscicole naturale ºi bazinele piscicole amenajate sunt definite ºi supuse reglementãrii Legii nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul ºi acvacultura, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Apele de suprafaþã, cu albiile lor minore, malurile ºi cuvetele lacurilor fac parte din domeniul public al statului ºi, în consecinþã, bunurile proprietate publicã sunt inalienabile. În aceste condiþii, proprietarii primesc terenuri în compensare pe alte locaþii sau compensãri faþã de terenurile care nu se pot da.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
## Da, vã mulþumesc.
Dacã domnul secretar de stat Predilã doreºte sã mai completeze cu ceva?
Vã rog.
## **Domnul Gheorghe Predilã** _Ñ director general în_
## _Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ **:**
## Domnule preºedinte de ºedinþã,
Categoria aceasta de terenuri care a fost propusã sã fie inclusã ca modificare ºi completare nu este reglementatã de Legea nr. 18/1991 ºi de Legea nr. 1/2000. Din aceastã cauzã, Guvernul nu poate sã fie de acord, pentru cã iniþiativa a venit foarte târziu. Dumneavoastrã ºtiþi cã noi avem piscicole deja privatizate, cu suprafeþe concesionate, cumpãrate de oameni, ºi acum ar fi imposibil sã-l deposedez de un drept, de o proprietate ºi sã pot sã reconstitui proprietatea, ºi noi avem o experienþã tristã, când au fost deversate apele, cu peºte cu tot, fenomene pe care nu am dori sã le mai trãim în România ºi în anul 2003.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
## Mulþumesc.
Numai puþin, sã parcurgem întâi procedura regulamentarã.
Vã rog, în numele comisiei, domnule senator.
Domnule preºedinte, Onorat Senat,
Aceastã propunere legislativã în ºedinþa din 13 martie 2003 a fost trimisã la comisie pentru reexaminare.
Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã a hotãrât în ºedinþa din 26 martie 2003 menþinerea punctului de vedere cuprins în raportul comun, întocmit cu Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a Senatului.
Raportul Comisiei pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã este pozitiv.
Este pozitiv.
Dacã în numele Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri doriþi sã completaþi susþinerile formulate de domnul senator?
Doresc doar sã fac precizarea cã nouã ne-a venit raportul de fond ºi am dat aviz pe redactarea textelor acceptate ca soluþie de fond de Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã, singura competentã în a rezolva problemele de fond. De altfel, restituirea s-a fãcut pentru douã considerente, care aveau specificitate în materie agricolã ºi, în ce ne priveºte, nu am înþeles de ce nu s-au pronunþat asupra lor ºi au menþinut raportul sau sunt, cumva, cuprinse în raportul iniþial. Este o problemã a Comisiei pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã. Noi, Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, nu am fost coautori de fond la acest proiect de lege.
Declar deschise dezbaterile generale sau dacã doriþi sã formulaþi întrebãri.
Domnul senator Apostolache, apoi domnul senator Iuliu Pãcurariu.
## Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,
Eu vreau sã atrag atenþia cã ne aflãm în dezbaterea unui proiect de lege, a unei iniþiative legislative pentru care au fost sesizate pentru raport comun douã comisii: Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã ºi Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri. Ca atare ºi dupã dezbaterea ºi hotãrârea plenului de retrimitere la comisii, trebuia întocmit un raport suplimentar comun. Nu este vorba numai de aviz. Ca atare, eu cred cã este cazul fie sã se întocmeascã raport comun, fie sã tranºãm astãzi prin vot aceastã situaþie, pentru cã, practic, tot tãrãgãnãm aplicarea sau, mai bine zis, dezbaterea acestei iniþiative.
Vã mulþumesc.
Da, vã rog, domnul senator Iuliu Pãcurariu.
Este raport comun, dar precizarea fãcutã de domnul senator Predescu este în sensul cã noi în Comisia juridicã ne-am preocupat, îndeosebi, pe o singurã chestiune, pe aspectele de proprietate. Nu ne-am bãgat în altceva. Vã rog, aveþi cuvântul.
## Domnule preºedinte,
## Stimaþi colegi,
Am înþeles din expunerea reprezentantului Guvernului cã Guvernul respinge aceastã iniþiativã legislativã, motivul fiind acela cã s-au privatizat societãþi piscicole, au avut loc concesionãri. Mã întreb, concensionarea în numele cui s-a fãcut?! Aceste societãþi piscicole sunt, de fapt, niºte spaþii mai mult sau mai puþin funcþionale la aceastã datã. Noi, aici, punem problema terenului. Revin cu întrebarea cãtre reprezentantul Guvernului: cine a concesionat dreptul de exploatare a suprafeþelor sub luciu de apã, în situaþia în care nu avem încã fixat dreptul de proprietate? V-aº ruga sã aveþi în vedere ºi noua modificare a Constituþiei, care prevede garantarea proprietãþii.
Partidul Democrat va susþine aceastã iniþiativã legislativã, ca un pas intermediar, pentru cã vã anunþ cã problema dreptului de proprietate asupra terenurilor de sub luciu de apã aparþinând persoanelor fizice tot nu este rezolvatã în acest moment. Vã rog sã mã credeþi cã nu va putea sã rãmânã sub aceastã formã.
Nu înþeleg de ce tãrãgãnãm ºi nu avem curajul sã o rezolvãm, în mãsura principiilor ºi a politicilor pe care ni le-am asumat, practic, tot spectrul politic: reconstituirea dreptului de proprietate.
Da, vã rog, cine mai doreºte sã intervinã? Aveþi cuvântul.
## Domnule preºedinte,
Raþiunea pentru care iniþiatorul s-a gândit la aceastã îmbunãtãþire a reglementãrii legislative a avut la bazã faptul cã prin imperfecþiunea unor legi, datoratã fie omisiunii, fie faptului cã s-au avut în vedere alte principii atunci când legea cu pricina a fost elaboratã, nu sunt reglementate aspectele pe care iniþiatorul doreºte astãzi sã le reglementeze. Ea, trebuie sã vedem de la început, are un caracter reparatoriu ºi din acest punct de vedere mi se pare cã nu este uman ºi nu este corect ca prevederile unei legi sã acþioneze discriminatoriu pentru cei în favoarea cãrora este îndreptatã.
Doresc sã vã spun cã nu sunt deloc convingãtoare obiecþiunile formulate de Guvern. Am aici în faþã punctul 1 din ”ObiecþiuniÒ, care se referã la persoane fizice. Or, legea se referã la forme asociative constituite la vremea respectivã ºi care au dobândit proprietatea prin diferite mijloace, fie prin vânzare-cumpãrare, mã rog, prin alte forme de dobândire.
În aceste condiþii, considerãm cã este corectã aceastã poziþie a iniþiatorului ºi, de aceea, Grupul parlamentar al Partidului România Mare va vota în favoarea acestei legi.
## Mulþumesc.
Dacã doreºte sã mai intervinã cineva? Vã rog, domnul senator Nicolae-Vlad Popa.
## Domnule preºedinte,
Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri nu a analizat formal, nu a dat un aviz de principiu. Am mers pe text, au fost câteva ºedinþe în care s-a discutat aceastã problemã ºi a fost o unanimitate în soluþia datã, adicã avizul favorabil, cu studierea amãnunþitã a fiecãrui articol, a fiecãrui text în parte.
Aºadar, eu vreau sã declar cã grupul nostru, evident, susþine aceastã lege. Este vorba de o chestiune elementarã, ºi anume retrocedarea unor proprietãþi. Vom vota legea.
## Mulþumesc.
Dacã nu doreºte sã mai intervinã nimeni, declar închise dezbaterile generale.
Vã consult dacã doriþi sã mai daþi explicaþii, domnul senator Codreanu, iniþiatorul, sau ceilalþi, faþã de iniþiativa legislativã.
## **Domnul Dumitru Codreanu:**
## Domnule preºedinte,
Explicaþia ar fi urmãtoarea: se spunea aici de cãtre minister cã aceste suprafeþe au fost concesionate, dar vreau sã aduc la cunoºtinþã colegilor cã Legea nr. 268/2001 prevede ca aceste terenuri sã fie puse la dispoziþia consiliilor locale, a consiliilor judeþene ºi a comisiilor judeþene de aplicare a Legii nr. 18/1991, pentru îndestularea tuturor cerinþelor pe consiliile locale respective. O parte Ñ vin cu un exemplu Ñ dintre aceºti proprietari au fãcut cerere. Nu mai au de unde sã le dea absolut nici o palmã de pãmânt în anumite judeþe, am exemplul judeþelor Mureº, Botoºani ºi Cluj, ºi atunci au apelat la aceastã formã sã îºi recapete înapoi proprietãþile pe care le-au avut ºi pe care, la ora actualã, le exploateazã cu totul ºi cu totul altcineva.
Dumneavoastrã dacã aþi observat, ºi colegii au observat bine, eu am stipulat în aceastã iniþiativã legislativã: ”Se vor face exploataþii în regim piscicol, se va avea în grijã protecþia mediului, se va avea în grijã regimul apelor...Ò ºi aºa mai departe. Deci ei sã fie numai proprietari ai acestora ºi, conform Legii nr. 268/2001, au tot dreptul sã îºi recapete aceste pãmânturi.
ªi cele afirmate de cãtre domnul senator Popa... Aº vrea, domnule preºedinte, dacã îmi permiteþi, sã-i aduc mulþumiri colegului nostru, senatorul Antonie Iorgovan, care în Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri s-a oferit, împreunã cu alþi doi colegi, sã mã ajute la acest text sã modificãm, ºi modificãrile principale au fost în Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri. Nu ºtiu de ce domnul senator Ion Predescu se dezice de acest proiect de lege, întrucât ºi Domnia sa, împreunã cu cei de la Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, m-a ajutat ºi am modificat o parte din conþinutul propunerii mele, drept pentru care le mulþumesc.
## **Domnul Nicolae-Vlad Popa**
**:**
Nu ne mai explicaþi, cã ºi aºa cunoaºtem regulamentul.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Pãi nu, staþi puþin, cã avem o problemã.
## **Domnul Nicolae-Vlad Popa**
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Mulþumesc.
## **Domnul Ion Predescu**
**:**
O precizare, vã rog, domnule preºedinte.
Poftiþi.
Textele, aºa cum au venit la noi, unele nu erau constituþionale, motiv pentru care am operat modificãrile. Aceasta este. Noi nu v-am rezolvat problemele de agriculturã pe fond, cã se dau, nu se dau, în ce condiþii, cine are dreptul etc.
Cunoaºtem regulamentul, domnule preºedinte.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Acest lucru vã deranjeazã? Sau cum?
## **Domnul Nicolae-Vlad Popa**
**:**
Da.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Bun.
## **Domnul Valentin Dinescu**
**:**
Aþi avut timp sã le spuneþi la grup cum sã voteze!
Pãi, nu vã supãraþi, nu neapãrat mã adresam unui anumit grup.
Din salã
#86315Mulþumesc.
Dacã în numele Guvernului mai doriþi sã interveniþi?
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Nu.
Deci, stimate colege ºi stimaþi colegi, iniþiativa legislativã promovatã de domnul senator Dumitru Codreanu are aviz favorabil din partea celor douã comisii, Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã ºi Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.
Punctul de vedere al Guvernului în legãturã cu aceasta este, însã, negativ.
Vã rog sã vã pronunþaþi, în primul rând, asupra amendamentelor acceptate la nivelul comisiilor permanente ale Senatului. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Deci 42 de colegi s-au pronunþat pentru amendamente, 48 de colegi s-au pronunþat împotrivã ºi 6 colegi s-au abþinut. Amendamentele au fost respinse.
Vot · Amânat
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
## **Domnul Nicolae-Vlad Popa**
**:**
Domnule preºedinte...
Poftiþi?
Ba da.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Nu-i adevãrat. Haide sã vedem ce scrie în regulament, cã scrie foarte clar: ”Preºedintele de ºedinþã explicã votul.Ò Vã rog sã mã verificaþi ºi sã vedeþi dacã nu e aºa.
În acest moment avem o problemã, pentru cã toate amendamentele, la orice proiect de lege, se gãsesc în anexa la raport. În momentul în care aþi votat împotriva amendamentelor, acum trebuie sã vã pãstraþi cel puþin la raport, nu la votul final, un anumit vot, pentru cã altfel, dacã veþi vota într-un anumit fel raportul, nu ºtiu ce se va întâmpla. Bun.
Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului.
Deci raportul pozitiv al Comisiei pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã ºi al Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri este respins de plenul Senatului, întrucât a întrunit 42 de voturi pentru, 53 de voturi contra ºi 5 abþineri.
Precizez caracterul legii, caracterul propunerii legislative, de lege organicã. Va avea nevoie de 71 de voturi pentru, pentru a trece prin Senat.
Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Vã rog sã votaþi. Propunerea legislativã nu a întrunit numãrul necesar de voturi, fiind acceptatã de doar 45 de senatori, 52 de colegi senatori au votat contra ºi 6 s-au abþinut.
Din salã
#88816Domnule preºedinte, vã rugãm, o listã.
Sigur. Vã rog, listã în numele grupurilor parlamentare.
## **Domnul Dumitru Codreanu:**
Totuºi, doresc sã le mulþumesc colegilor de la partidul de guvernare. Mulþumesc în special domnului chestor Victor Apostolache, pentru ajutorul ºi sprijinul acordat.
## **Domnul Triþã Fãniþã**
**:**
Cu plãcere ºi altãdatã.
Stimate colege ºi stimaþi colegi,
Haide sã privim cu seriozitate, pentru cã, chiar dacã a fost respinsã propunerea legislativã, acolo sunt câteva probleme care trebuie rezolvate în viitor.
Deci la punctul 23 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege privind producerea ºi valorificarea legumelor de câmp.
Vã rog, iniþiatorii, sã prezentaþi punctul de vedere al Guvernului.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
## Doamnelor ºi domnilor senatori,
Strategia de dezvoltare a sectorului legumelor de câmp ºi protejate, pepeni ºi ciuperci, pentru perioada 2000Ð2004, are în vedere cultivarea unei suprafeþe de aproximativ 270.000 hectare, cu un potenþial de producþie de 3.500.000 de tone. Acest sector a fost lipsit de o strategie coerentã în perioada anilor 1999Ð2000 ºi s-a caracterizat prin scãderea capacitãþii de a face faþã pe piaþa concurenþialã. Creºterea competitivitãþii sectorului de legume de câmp ºi protejate, pepeni ºi ciuperci, cultivate în România se realizeazã printr-o politicã coerentã, care are în vedere urmãtoarele obiective: dezvoltarea durabilã a exploataþiilor legumicole, ameliorarea sistemelor de producere, adaptarea producþiei, cantitativ ºi calitativ, pentru satisfacerea consumatorilor, repartizarea echitabilã a veniturilor din valorificarea legumelor, pepenilor ºi ciupercilor între producãtori, procesatori ºi comercianþi, elaborarea strategiilor consolidate ºi a politicilor structurale în colaborare cu organizaþiile de producãtori ºi organizaþiile interprofesionale recunoscute.
Pe aceastã bazã se preconizeazã dezvoltarea durabilã a producþiei de legume de câmp ºi protejate, iar proiectul de act normativ cuprinde reguli ale organizãrii comune de piaþã privind: diversificarea producþiei, sprijin pentru înfiinþarea organizaþiilor de producãtori ºi organizaþiilor interprofesionale, stabilirea unor raporturi echitabile între producãtori ºi competitori, sprijin financiar pentru producãtorii legumicoli organizaþi în explotaþii legumicole.
Proiectul de act normativ este armonizat cu acquis-ul comunitar privind organizarea comunã de piaþã în sectorul de legume ºi fructe.
Faþã de cele prezentate mai sus, a fost elaborat proiectul de Lege privind producerea ºi valorificarea legumelor de câmp, pe care îl supunem dumneavoastrã spre adoptare.
Vã mulþumesc foarte mult, domnule preºedinte.
## Vã mulþumesc.
Îl invit pe colegul nostru sã prezinte raportul Comisiei pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã.
Domnule preºedinte, Onorat Senat,
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea unei strategii coerente în ceea ce priveºte producerea, valorificarea, industrializarea legumelor de câmp, pepenilor ºi ciupercilor cultivate.
În urma dezbaterilor generale ºi pe articole membrii comisiei au hotãrât, cu majoritate de voturi, întocmirea raportului de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexa nr. 1, care face parte integrantã din prezentul raport.
Anexa nr. 2 cuprinde amendamente propuse de domnul senator Ionel Alexandru, care au fost respinse cu majoritatea voturilor.
Faþã de cele prezentate, supunem plenului Senatului prezentul raport.
## Vã mulþumesc.
Deci vã rog sã precizaþi, în numele iniþiatorilor, dacã sunteþi de acord cu amendamentele din anexa nr. 1.
De acord.
De acord, da?
Suntem de acord.
Mulþumesc.
Domnul senator Ionel Alexandru parcã nu este prezent. Este prezent? Nu?
Vã rog, doamna senator Elena Sporea, aveþi cuvântul.
## Domnule preºedinte,
Stimate colege ºi stimaþi colegi,
Felicit Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor pentru promptitudinea cu care a venit în Senat cu acest proiect de lege, þinând cont cã nu sunt 5 sãptãmâni de când acest sector legumicol a fost foarte dur atacat în mass-media, arãtându-se cã legumele care se vând pe piaþa româneascã ºi în special legumele provenite de la producãtorii agricoli români au în conþinutul lor o cantitate de nitraþi ºi de nitriþi mai mare decât este admisã în standarde. Atunci am avut o intervenþie, o declaraþie politicã în care am arãtat cã este un neadevãr.
De aceea, vreau sã vã spun cã acest proiect de lege este cel care reglementeazã acest lucru. Se înfiinþeazã Inspecþia de stat pentru controlul tehnic în producerea, valorificarea legumelor ºi a fructelor ºi nu vom mai asista la jocuri ale diferitelor grupuri de interese care sã afecteze producãtorul român. Deci legumele noastre sunt bune, sunt în standardele normale, aºa cã pot fi consumate cu încredere. Aceastã lege va sancþiona pe cei care nu o vor respecta.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Vã mulþumesc. Dacã mai doreºte cineva sã intervinã?
## **Domnul Aurel Panã**
**:**
Dacã îmi permiteþi, am fost stimulat, domnule preºedinte.
Vã rog. Stimulat?
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Am fost stimulat sã iau cuvântul, mai ales cã anterior am votat un proiect de lege care obligã ºi la publicarea expunerii de motive. Or, din lecturarea expunerii de motive, am câteva nedumeriri, pentru care rog reprezentanþii Guvernului, iar pe domnul secretar de stat Gheorghe Predilã numai dacã are, exact cum mi-aþi atras dumneavoastrã atenþia când eram secretar de stat, dacã are împuternicirea expresã, scrisã a ministrului agriculturii ºi pe domnul secretar de stat Ovidiu Ionescu dacã are împuternicirea expresã a primului-ministru Ñ avem stenogramele anterioare, din guvernarea anterioarã Ñ, ca sã poatã sã vorbeascã în numele Guvernului.
Atunci de drag v-am atras atenþia, nu de altceva.
Da. Deci am fost stimulat.
Din salã
#95198Aþi fost întâmpinat cu urale.
Da, exact, aºa am fost întâmpinat, cu urale.
Înþeleg cã nu vreþi sã vã dãm un rãspuns?
Eu nu înþeleg dacã o strategie este pe o perioadã an-an, adicã lipsa unei strategii coerente în perioada 1999Ñ2000. S-ar putea sã fi fost, probabil, un program. Deci nu este vorba de o strategie pentru doi ani.
În al doilea rând, aº dori sã îmi explicaþi dumneavoastrã cum într-o economie, pe care o dorim sã fie economie de piaþã, putem sã vorbim despre, citez, sub ilustra semnãturã, prim-ministru Adrian Nãstase: ”repartizarea
echitabilã a veniturilor din valorificarea legumelor, pepenilor ºi ciupercilor între producãtori, procesatori ºi comercianþiÒ? Eu nu prea ºtiu, nu prea pot sã-mi dau seama ºi probabil cã am lipsit de la niºte lecþii de economie. Vreau sã fiu ºi eu luminat de dumneavoastrã cum într-o economie de piaþã se poate vorbi, se poate scrie, se poate afirma, aºa, la o cafeluþã, la un coniac, la numãrat ouã, se poate, dar într-o chestiune de genul ãsta eu cred cã nu se poate.
ªi apoi sã revenim la reglementãrile europene, despre care vorbiþi, cu acquis-ul comunitar. Care din prevederile actualei legi au prevederi de acquis comunitar, de reglementare comunã a pieþelor?
ªi celãlalt element de stimulare: ceea ce s-a întâmplat cu mult mediatizata problemã a legumelor româneºti, ºi-mi pare rãu cã cineva aici a spus cã au fost de la producãtorii români, este o minciunã gogonatã. Producãtorii români au produs dintotdeauna produse ecologice; producãtorii români folosesc numai gunoiul de grajd, producãtorii români au fost victimele unei maºinaþii în mass-media, uitându-se faptul cã acel conþinut de azotat, de nitriþi este în strânsã concordanþã cu perioada de luminã care se rãsfrânge asupra produsului respectiv. Au fost minciuni gogonate, s-a dus vorba ºi s-au amplificat ºi-mi pare rãu cã s-a spus: ”Da, domnule, am avut aceastã perioadã ºi prin asta îi obligãm sã realizeze produse ecologice.Ò
Trebuie, într-adevãr, sã frânãm aceastã atitudine ºi probabil cã aceastã lege ar putea sã ajute un pic nu numai în domeniul legumiculturii, ci în general, în produsele agricole româneºti, pentru cã ceea ce este avantaj competitiv pentru România astãzi este tocmai sãrãcirea ºi sãrãcia populaþiei agricultorilor români, pentru cã aceºtia de foarte mult timp realizeazã produse cvasiecologice. Trebuie cadrul instituþional mãcar sã-l fi prevãzut într-un astfel de act normativ, care sã permitã valorificarea corespunzãtoare a legumelor de câmp ºi nu numai de câmp, de serã din România, pentru cã avem niºte produse foarte bune.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Da, vã mulþumesc, domnule senator.
Dacã doreºte cineva sã mai intervinã? Dar s-au retras camerele de filmat... Este adevãrat cã ºi discursul domnului senator Panã s-a schimbat interesant, de la început era total împotriva reprezentanþilor Executivului... Vã rog, doriþi sã interveniþi?
Da, vã rog.
Deci, dacã nu mai sunt alte intervenþii... Mai sunt, vã rog, domnul senator Apostolache.
Sã aºteptãm camerele de luat vederi? Nu am nevoie de popularitate, domnule preºedinte. Cuvântul domnului senator Panã m-a provocat ºi credeam cã începe cu contribuþia deosebitã pe care au avut-o dânºii în elaborarea acestui proiect de lege, pe care l-au gândit în momentul în care au guvernat. Mã rog, n-au fãcut aºa ceva, dar vãd cã acum comenteazã ºi o expunere de motive, plecând de la o strategie care nu poate fi fãcutã de la un an la altul, pentru cã dânºii fãceau o strategie de la un partid la altul, pe perioada aceea.
Domnule senator, vã rog sã reveniþi la proiectul de lege.
Da. Vreau sã susþin ºi sã rog colegii sã dea curs acestui proiect. Este un proiect care a fost muncit cu specialiºtii. Într-adevãr, se respectã normele cuprinse în acquis-ul comunitar ºi-mi pare foarte rãu cã nu se sesizeazã cã chiar s-au stabilit structuri în ideea susþinerii acestui sector. Deci toate afirmaþiile fãcute înainte au fost numai de dragul imaginii. Probabil cã nu se doreºte un control în acest sistem ºi de aceea nu se vãd structurile care urmeazã a fi create. Cât despre faptul cã noi am produs dintotdeauna produse ecologice, eu cred cã nu facem altceva decât sã aducem deservicii producãtorilor cu asemenea afirmaþii, pentru cã n-am fost în stare, ºi i-aº ruga pe cei care vorbesc de produse ecologice sã defineascã acest termen, pentru cã devine chiar periculos faptul sã spun cã neutilizând insecto-fungicide realizez produse ecologice. S-ar putea tocmai prin neutilizarea unor asemenea produse sã obþin producþii care ulterior sã dãuneze sãnãtãþii.
Vã mulþumesc pentru atenþie.
Da, vã mulþumesc.
Vã rog, domnul preºedinte Mircea-Ionescu-Quintus.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte, Stimate doamne ºi stimaþi domni, Domnilor reprezentanþi ai Guvernului...
Rog colegii sã facã liniºte!
## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**
Dacã este vorba sã tragem de timp, eu aº face o observaþie de text. Am auzit în dezbateri de douã sau de trei ori folositã expresia ”gogonateÒ. Fiind vorba de legume de câmp, trebuie sã spunem gogonele.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Dacã doreºte sã mai intervinã cineva?
Da, sigur, nu existã drept la replicã. Sã luãm act cã nu este prezent domnul senator Ionel Alexandru ºi, deci, nu ne pronunþãm asupra amendamentelor nesusþinute în plen. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra amendamentelor ºi asupra raportului întocmit de Comisia pentru agriculturã.
Vã rog sã votaþi.
Cu 64 de voturi pentru, 36 de voturi împotrivã ºi douã abþineri, raportul Comisiei pentru agriculturã a fost adoptat.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Proiectul de lege este lege ordinarã. Deci nu vã mai bucuraþi, rãmâneþi la gogonele ºi încã nu sunt proaspete, folosiþi din cele de anul trecut, care sunt murate.
La punctul 24 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 12/2003 privind scutirea de la plata impozitului pe terenurile din extravilanul localitãþilor.
Vã rog, iniþiatorii.
Comisia sesizatã în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, vã rog.
## **Domnul Ionel Fleºariu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Administraþiei Publice_ **:**
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor senatori,
Þinând seama de situaþia financiarã precarã a proprietarilor de terenuri situate în afara vetrei satelor, precum ºi de necesitatea executãrii la timp ºi în bune condiþii a lucrãrilor agricole din aceastã primãvarã, având în vedere faptul cã acestea sunt întârziate datoritã iernii grele ºi îngheþurilor târzii care au bântuit în þara noastrã, Guvernul a hotãrât ºi a adoptat Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 12/2003 prin care proprietarii de terenuri situate în extravilanul localitãþilor sunt scutiþi de plata impozitelor prevãzute de Ordonanþa nr. 36/2002.
Ordonanþa a fost analizatã de Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, care a propus o reformulare a art. 1, reformulare care-i dã un înþeles mult mai clar acestui text ºi cu care suntem întru totul de acord.
Vã rugãm ºi vã supunem spre aprobare Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 12/2003.
Da, vã mulþumesc.
Aveþi cuvântul, domnule preºedinte ªtefan Viorel.
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor senatori,
Comisia noastrã sesizatã în fond a luat în dezbatere prezentul proiect de lege ºi, analizând argumentele pe care iniþiatorul le-a prezentat ºi în faþa comisiei, aºa cum le-a prezentat în faþa dumneavoastrã, a întocmit raport favorabil, adoptând un singur amendament, care vizeazã o reformulare în textul art. 1.
De asemenea, am primit aviz negativ de la Comisia pentru agriculturã. În interiorul acestui aviz se face vorbire ºi despre un amendament depus de domnul senator Flutur Gheorghe, amendament care, însã, a fost respins prin votul Comisiei pentru agriculturã, fapt pentru care nu a mai fãcut obiectul analizei noastre. De asemenea, comisia noastrã a respins cinci amendamente formulate de domnul senator Matei Viorel, cu precizarea cã amendamentele 1, 2 ºi 3 au fost analizate pe fond ºi comisia s-a pronunþat ca atare, iar amendamentele de la poziþiile 4 ºi 5 din anexa nr. 2 cu amendamente respinse nu au fost analizate pe fond, pentru cã noi am apreciat cã e un viciu de procedurã, care nu ne permite sã luãm în analizã un amendament care propune o modificare în legãturã cu un alt text de lege, o modificare care vizeazã un alt obiect de discuþie decât cel din actul normativ supus dezbaterii. Fac precizarea cã s-ar putea ca aceastã propunere a domnului senator Matei Viorel, reluatã sub o altã formã, sã fie analizatã ºi comisia noastrã sã se pronunþe favorabil, dar în acest context procedura ne-a împiedicat sã ne pronunþãm pe fondul propunerii domnului senator Matei Viorel.
Având în vedere cele prezentate, comisia noastrã supune spre dezbatere ºi adoptare plenului proiectul de lege cu amendamentul prezentat în anexa nr. 1 la raport. Vã mulþumesc pentru atenþie.
Da, vã rog, dacã doriþi sã interveniþi. Domnul senator Iuliu Pãcurariu.
Partidul Democrat depusese la Camera Deputaþilor o iniþiativã legislativã care prevedea în esenþã exact suspendarea acestui impozit pe terenul agricol din extravilan. Mai mult, pentru a ne susþine proiectul în faþa Guvernului am iniþiat un program de strângere de semnãturi; am ajuns în acest sens la jumãtate de milion de semnãturi în favoarea acestui proiect de lege. Vom vota acest proiect de lege, aceastã amendare a Ordonanþei nr. 36/2002. Am de pus, totuºi, o întrebare: dupã calculele noastre este vorba cam de o mie douã sute de miliarde de lei, care reprezintã, în întregime, dacã vreþi, venituri la bugetele locale ºi vreau sã-l întreb pe reprezentantul Guvernului, dacã aceºti bani reprezintã aproape 30% sau 20% din transferurile de la bugetul de stat cãtre administraþiile locale, care este soluþia de a umple acest gol în bugetele locale, dacã Guvernul s-a gândit la aceastã situaþie, pentru cã sunt foarte multe comune în care aproape 30% din veniturile realizate sunt date din aceste impozite pe extravilan.
Da, mulþumesc. Domnul senator Horga.
## Mulþumesc, domnule preºedinte.
În sfârºit, prin aceastã ordonanþã, prin aprobarea pe care noi o s-o dãm astãzi pe aceastã ordonanþã s-a fãcut dreptate þãranului român. Pentru cã în urmã cu aproape un an ºi jumãtate, noi votam tot în acest plen ºi tot cu un raport al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci abrogarea unei ordonanþe din vechea guvernare, care
scutea þãranul român pe cinci ani de plata impozitelor pe terenurile pe care de-abia le luase în folosinþã. Am protestat atunci vehement pentru ca acest lucru sã nu se întâmple, n-a fost cu putinþã, dar vãd cã dupã un an ºi jumãtate partidul de guvernãmânt a revenit la sentimente mai bune faþã de þãranul român ºi acest lucru este, într-adevãr, de apreciat, cu toate cã în aceastã perioadã o parte din aceºti oameni au lãsat pãmântul aºa cum l-au primit, nelucrat, pentru cã trebuia sã ne dãm seama cã odatã ce au fost confiscate toate utilajele þãranului român, acelea care erau atunci, el n-a mai putut într-o perioadã foarte scurtã de timp sã-ºi refacã aceastã bazã de producþie, ca sã poatã lucra pãmântul în condiþii normale, ca sã poatã plãti ºi impozite statului pentru acest pãmânt. Sigur cã, probabil, bugetul statului va pierde o parte însemnatã din veniturile sale, dar nu la acest lucru, ºi spuneam ºi atunci aceastã chestiune, nu la acest lucru trebuia ca noi sã gândim.
Trebuia sã dezvoltãm foarte mult baza de impozitare, adicã veniturile obþinute de þãran din cultivarea pãmântului respectiv, ºi abia dupã ce aceastã bazã era dezvoltatã sã gândim într-adevãr la colectarea unor impozite, dar numai dupã ce acest lucru era reglementat.
Sigur cã noi vom vota cu mare plãcere acest proiect. Este ºi a fost întotdeauna în vederea noastrã faptul cã þãranul trebuie ajutat. Trebuie gândit cã fãrã o dezvoltare corectã a agriculturii româneºti noi nu vom evolua spre ce ne-am propus ºi din acest punct de vedere salutãm aceastã ordonanþã.
Mulþumesc.
Vã mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Paul Pãcuraru.
## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Intervin doar pentru amuzamentul situaþiei. Toate grupurile parlamentare vor vota, deoarece este o ordonanþã aducãtoare de capital politic, face bine þãranului român ºi îl scuteºte de o serie întreagã de obligaþii pe care nu le poate suporta în momentul de faþã. Sigur cã mai este ºi un prilej de rãfuialã cu Guvernul, cãruia îi mai putem spune de ce nu s-a gândit la timp ºi putea sã prevadã de la Ordonanþa nr. 36/2002 cã acest impozit este insuportabil în momentul de faþã.
Nu voi intra într-o declaraþie privind sãrãcia, starea de pauperitate a þãranului român, incapacitatea sa de a-ºi acoperi cheltuielile minime pentru reluarea ciclului de producþie, darmite pentru a plãti impozitele. Dar fondul fondului este, într-adevãr, dificultatea comunitãþilor locale în momentul de faþã de a-ºi asigura suportul financiar pentru propria lor existenþã, pentru propriile proiecte comunitare.
Întâmplarea a fãcut ca ieri sã fiu într-o comunã în care, analizând raportul dintre venituri ºi cheltuieli, sã vãd un deficit extrem de ridicat, sã vãd cã într-adevãr ei, de fapt, nu mai au acest suport financiar, fiindcã era o contribuþie la bugetul local extrem de importantã, în mãsura în care s-ar fi realizat. Sigur cã întârzierea de care Guvernul a dat dovadã a creat ºi o dificultate suplimentarã, pentru cã unii au ajuns sã plãteascã ºi acum au început sã se facã compensãri între cât ar fi avut impozitul pentru locuinþe sau pentru terenul din intravilan ºi banii pe care i-a plãtit pentru impozit, adicã am creat o dificultate suplimentarã.
Aº vrea într-adevãr sã susþin întrebarea formulatã ºi de P.D. Aºa cum ºi atunci când avem un proiect de lege ºi noi, ca parlamentari, trebuie sã arãtãm de unde îl susþinem financiar, ºi dumneavoastrã ca Guvern trebuie sã ne spuneþi de unde susþineþi deficitul de resurse creat de neaplicarea acestui impozit pe care într-adevãr toatã lumea îl vom vota ºi, evident, ºi Grupul P.N.L. a dorit acest lucru. Nu am nici o îndoialã cã nu va fi nici un vot împotrivã.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Matei Vintilã.
## **Domnul Vintilã Matei:**
Domnule preºedinte,
Intervenþia mea se vrea mai mult o replicã la cuvântul domnului senator Horga, care a avut tot cuvântul construit pe faptul cã statul beneficiazã, intrã la stat, statul sãrãcea populaþia. Aº vrea sã-i reamintesc cã de acest impozit beneficia numai comunitatea localã. Deci nu avea legãturã cu statul român.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Petru Dumitru Pop**
**:**
Comunitatea localã nu e statul român.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Domnul senator Matei Viorel.
## **Domnul Viorel Matei:**
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Pentru cã s-a vorbit de...
Staþi puþin, cã îi las pe cei doi ºi când terminã discutãm.
Vorbiþi? Eu te-am ascultat.
## **Domnul Nicolae-Vlad Popa**
**:**
ªi dumneavoastrã aþi fãcut aºa.
Când a vorbit cineva ºi el vorbea.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Aveþi cuvântul, domnule senator. Vedeþi cã aveþi o replicã transmisã de la distanþã.
## **Domnul Nicolae-Vlad Popa**
**:**
Aºa este. Aºa face ºi dânsul.
Pot oferi cuvântul domnului senator Matei Viorel? Mulþumesc mult, domnule senator Popa.
Aveþi cuvântul, domnule senator.
## **Domnul Viorel Matei:**
Sunt iubit în partea aia.
Pentru cã s-a vorbit despre acele amendamente pe care le-am fãcut ºi pe care le doream ºi chiar ar fi logic sã le susþin, vreau sã întreb Guvernul, chiar dacã fac parte din senatorii P.S.D., susþinãtori ai Guvernului, când a gândit în mod serios ce se face. Pentru cã aceastã ordonanþã de scutire de la impozit a dat peste cap tot ce se cheamã buget local.
Vorbim de autonomie localã. ªtiþi prea bine cã din luna decembrie toate consiliile locale ºi-au constituit un buget. ªi-au fãcut un buget pe aceastã construcþie a veniturilor. Suntem în trimestrul I, ne-am trezit cã am fãcut un gol de peste 1.000 de miliarde în bugetele locale ºi este singura sursã extrabugetarã care stã la dispoziþia consilierilor locali, la dispoziþia comunitãþii. Spunem cã þãranul nu poate plãti. Se poate plãti. ªtiþi ce înseamnã contribuþia? Este impozit pe proprietate. Nu este impozit pe venit. Sã facem diferenþa!
Întotdeauna comunitatea trebuie sã se autoguverneze. Totdeauna de asta vorbim ºi atunci trebuie sã gãsim ºi sursa de finanþare. Am venit cu aceastã ordonanþã dupã ce peste 80% din taxe s-au încasat, pentru cã þãranul, chiar în sãrãcia lui, este foarte disciplinat în a-ºi plãti datoriile faþã de primãrie ºi comunitate.
Bun. Ce voiam eu sã se schimbe? O altã problemã: când s-a pus în discuþie rangul localitãþilor la Ordonanþa nr. 36/2002, art. 12... Ce are rangul cu extravilanul?
Pentru cã la extravilan putem pune taxe ºi impozite pe zonã ºi categoria de folosinþã. Am dat un exemplu.
Alba-Iulia, municipiu de rangul II, plãteºte 400.000 pe hectarul de pãºune. Comuna Pianu, la 8Ð10 km, plãteºte 80.000 în teritoriul administrativ. Care este diferenþa? Nu este acelaºi þãran? Nu este aceeaºi pãºune? Astea au fost problemele, iar eu am înþeles ºi am depus acest amendament pentru cã îmi dau seama cã ne vom trezi în 2004 cã venim cu aceeaºi propunere ºi iar vom începe aceastã impozitare. Este normal ca fiecare sã plãteascã un impozit, dupã proprietate, de la vlãdicã la opincã sã contribuie la bugetul local. Ca sã fie o autoconducere. Asta este problema.
Acum, pentru cei care susþin ºi spun cã este o iniþiativã bunã a Guvernului Ñ eu spun cã a fost o iniþiativã rea! Ñ vã întreb pe dumneavoastrã, domnule ministru, de unde compensaþi cele 1.000 de miliarde? Pentru cã la consiliile locale a rãmas un gol. Eu vã spun foarte cinstit cã nu voi vota, pentru cã am decapitalizat comunitatea localã. Nu avem bani cu ce vãrui o ºcoalã ºi cu ce o întreþine. Toþi avem pretenþii, dar trebuie sã contribuim dacã avem pretenþii.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Valentin Dinescu**
**:**
Bravo, Viorel!
Domnul senator Victor Apostolache.
Sper sã încheiem dezbaterile generale, stimaþi colegi.
## **Domnul Victor Apostolache:**
## Domnule preºedinte,
Stimaþi colegi,
Eu constat cã existã consens în a vota aceastã ordonanþã a Guvernului. Poate este chiar firesc acest consens, dar nu este cazul sã încercãm sã câºtigãm capital politic, urmare a unor condiþii deosebite din aceastã iarnã.
Eu cred cã mulþi dintre colegi nu realizeazã cã prin aceastã ordonanþã nu se înlãturã impozitul, ci se suspendã pentru un an. Pentru cã marile probleme au apãrut în lunile ianuarie, februarie ºi, de ce nu?, martie, când s-a vãzut foarte clar cã o mare parte din culturile semãnate în toamnã au fost calamitate. Deci aceasta a fost iniþiativa Guvernului ca urmare a unor fenomene cu care sperãm sã nu ne mai întâlnim în anii urmãtori. Despre modul în care se plânge þãranul astãzi sau se aratã câtã preocupare existã din partea unora, eu cred cã deja discutãm o problemã falsã. Nu toþi þãranii sunt proprietari de teren ºi nu toþi proprietarii sunt þãrani.
Aºa cã, domnilor, mai faceþi apel pe undeva ºi la alþi colegi care vã mai pot spune câte ceva. Dacã vreþi ºi o definiþie a þãranului poate îi întrebaþi pe cei care se declarã elitiºti ºi poate unii ne vor spune cã þãrani sunt cei din formaþia ”Mambo SiriaÒ a lui Dinescu.
## **Domnul Valentin Dinescu**
**:**
Drept la replicã!
Dar eu vã rog sã mergem sã analizãm cu responsabilitate acest lucru ºi, cu speranþa cã nu ne vom mai întâlni cu ani deosebiþi, sã intrãm în normalitate în aplicarea de la anul a acestui impozit.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Vã mulþumesc, domnule senator.
Ascultându-vã, stimaþi colegi, mã gândeam ce s-ar fi întâmplat dacã aceastã ordonanþã ar fi avut vreo 100 de articole. Ea are un articol unic: se suspendã. ªi vorbim de o orã pe ea.
Vreþi sã continuãm dezbaterile? Nu. Mulþumesc. Le declarãm închise atunci.
Stimaþi colegi,
Sigur cã ceea ce vã nemulþumeºte pe dumneavoastrã nu este aceastã ordonanþã, ci este cea de bazã. Cealaltã, domnule senator Matei Viorel.
## **Domnul Viorel Matei**
**:**
I-am lãsat fãrã bani la consiliile locale!
Este altã problemã. Aceea este decizie politicã pe care o vom lua împreunã. Dar dacã sunteþi nemulþumit de cealaltã ordonanþã nu puteþi face amendamente la aceasta. Sigur cã puteþi sã iniþiaþi o modificare, pânã la toamnã este destul timp, pentru cã aþi ridicat o problemã intens dezbãtutã, cu categoriile, dar aceea este altã problemã.
Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului favorabil întocmit de Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci. Am înþeles cã existã ºi un amendament acceptat.
Da, domnule preºedinte, de acord.
Sunt aici, la pupitru, nu în salã. Acceptaþi amendamentul?
Am spus, domnule preºedinte, cã suntem întru totul de acord cu amendamentul. El dã mai mult înþeles textului. Este un amendament foarte înþelept, aºa cã suntem de acord cu el.
Bun. Îi consult pe colegii Matei Viorel ºi...
Din salã
#117524Atât!
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Deci numai dânsul are amendamentul trecut în anexã. Mai este un domn senator, cred cã Flutur. Da. Flutur Gheorghe. Deºi nu este trecut în anexa nr. 2 amendamentul Domniei sale.
Domnule senator Matei Viorel, renunþaþi, da?
## **Domnul Viorel Matei**
**:**
Da.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Vã rog sã faceþi o iniþiativã separatã, sã nu complicãm.
Domnul senator Flutur este absent. Nu luãm în dezbatere amendamentele nesusþinute.
În situaþia asta,
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Cu precizarea caracterului legii, de lege ordinarã, o
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
La punctul 25 de pe ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 204/2002 pentru modificarea denumirii ºi clasificãrii mãrfurilor din Tariful vamal de import al României ºi a taxelor vamale aferente acestora.
Comisia sesizatã în fond este, de asemenea, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci.
Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat.
Vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.
## **Domnul Neculai Plãiaºu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Finanþelor Publice_ **:**
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor senatori,
Prin actul normativ supus aprobãrii Parlamentului s-a realizat preluarea în nomenclatura Tarifului vamal de import a modificãrilor care derivã din angajamentele asumate prin Acordul european de asociere la comunitãþile europene, ratificat prin Legea nr. 20 din 6 aprilie 1993.
Conform art. 8 alin. 2 din actul sus-menþionat, ”nomenclatura combinatã a mãrfurilor va fi aplicatã la clasificarea mãrfurilor în comerþul dintre cele douã pãrþiÒ. Ca urmare a acestui fapt, cu începere de la 1 mai 1993 înscrierea ºi clasificarea mãrfurilor în Tariful vamal de import al României are la bazã nomenclatura combinatã care este actualizatã anual.
Aceste modificãri au impus preluarea lor ºi în Tariful vamal de import al României, urmãrindu-se ca prin evoluþia simultanã a celor douã nomenclatoare sã se asigure interpretarea ºi aplicarea unitarã a concesiilor vamale reciproce.
Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Îl invit pe domnul preºedinte ªtefan Viorel.
## **Domnul Viorel ªtefan:**
Domnule preºedinte, comisia noastrã sesizatã în fond a întocmit...
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
## Domnule senator,
Vã rog sã vorbiþi puþin mai încet ca sã nu-i deranjãm pe colegii care discutã între ei. Vã rog, mai încetiºor... Pe preºedintele Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci îl rog sã vorbeascã mai încet pentru a nu vã deranja.
## **Doamna Maria Petre**
**:**
Dar nu întrerupeþi comisia sã vorbeascã...
Nu fãceam referire la dumneavoastrã.
Comisia noastrã a întocmit raport favorabil ºi, fãcând precizarea cã am primit, de asemenea, aviz favorabil de la Comisia economicã ºi de la Consiliul Legislativ, supunem spre dezbatere ºi adoptare plenului proiectul de lege în forma transmisã de Camera Deputaþilor, fãrã amendamente.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc, domnule senator.
Doriþi sã vã înscrieþi la dezbateri generale? Vã rog. Nu sunt intervenþii, nu sunt formulate amendamente la comisie, deci vã rog sã vã pronunþaþi printr-un singur vot atât asupra raportului Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, cât ºi asupra proiectului de lege în ansamblu. Precizez caracterul legii, lege ordinarã.
Vã rog sã votaþi.
Proiect de lege adoptat de plenul Senatului cu 74 de voturi pentru ºi 12 împotrivã.
La punctul 26 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 201/2002 pentru modificarea Legii nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investiþii imobiliare.
Comisia sesizatã în fond este, de asemenea, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci.
Îl rog pe iniþiator sã prezinte expunerea de motive.
Prin acest act normativ s-au introdus unele reglementãri în materia creditului ipotecar pentru investiþii imobiliare, în privinþa reglementãrii unei excepþii de la perioada minimã pentru care poate fi acordat creditul ipotecar, posibilitãþii ca suma creditului acordat sã fie exprimatã în lei sau în valutã, eliminãrii prevederii potrivit cãreia modul de calcul al indicelui de referinþã va fi stabilit prin hotãrâre a Guvernului, categoriei instituþiilor care pot avea calitatea de cesionar al creanþelor ipotecare ºi privilegiate Ñ este extinsã ºi la alte instituþii autorizate Ñ, pãstrãrii caracterului titlului executoriu ºi în cazul cesiunii creanþelor ipotecare, pentru a putea forma piaþa secundarã a creditului ipotecar.
Acest act normativ a fost necesar sã fie aprobat urmare intenþiei manifestate de Banca Europeanã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare de a asigura fonduri, resurse financiare pentru piaþa creditului ipotecar, începând cu anul 2002.
Astfel, în perioada ianuarieÑmartie 2003, sunt alocate 30 de milioane dolari, acordaþi de B.E.R.D. Raiffeisen Bank, Agenþia Internaþionalã de Dezvoltare a Statelor Unite, deschisã în România.
Ministerul Finanþelor Publice propune ºi susþine adoptarea actului normativ în forma rezultatã din raport.
Mulþumesc.
Domnule preºedinte, aveþi cuvântul.
## Domnule preºedinte,
Aºa cum prezenta ºi iniþiatorul, sunt argumente care pledeazã pentru adoptarea acestui proiect de Lege de aprobare a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 201/2002 fãrã modificãri.
Suplimentar, aº vrea sã afirm cã, deºi din 1999 existã o lege a creditului ipotecar, în societatea româneascã acest produs bancar se manifestã în mod timid. Bãncile care au încercat nu au reuºit sã fie atractive din acest punct de vedere ºi aceste modificãri pe care iniþiatorul ni le propune, cu siguranþã, vor îmbunãtãþi parametrii acestui produs de credit ºi, de asemenea, vor face posibilã apariþia ºi la noi a unor instituþii financiare specializate pe credit ipotecar.
În aceastã idee, fac precizarea cã în dezbaterea comisiei noastre se regãseºte un alt act normativ, Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 200/2002, în legãturã cu care într-o sãptãmânã, douã, probabil, noi vom prezenta un raport plenului, ºi acea ordonanþã reglementeazã tocmai statutul instituþiilor specializate în credit ipotecar.
Aceste modificãri pe care astãzi vã rog sã le votaþi vin sã facã posibilã apariþia unor astfel de instituþii în România.
Având în vedere aceste argumente, cu precizarea cã proiectul a fost avizat favorabil atât de cãtre Consiliul Legislativ, cât ºi de cãtre Comisia economicã ºi Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ale Senatului, supunem plenului spre dezbatere ºi adoptare proiectul în forma transmisã de Camera Deputaþilor, fãrã amendamente.
Vã mulþumesc.
## Vã mulþumesc.
Vã consult dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale.
Domnul senator Matei Vintilã.
## Domnule preºedinte,
Iniþiativa legislativã a Guvernului este excelentã. Abia acum creditul ipotecar pentru construcþia de case va lucra în adevãratul sens al cuvântului, deci vor avea posibilitatea cetãþenii liberi sã apeleze la credit ipotecar, direct la bãnci, fãrã sã mai fie nevoie de Agenþia Naþionalã pentru Locuinþe. Chiar antreprenori de construcþii de case vor avea posibilitatea sã construiascã case în credit ipotecar, deci scurteazã distanþa, în afarã de Agenþia Naþionalã de Locuinþe, care, probabil, o perioadã va gestiona construcþia de case... Deci se dã liber la construcþia de case pe piaþã.
Eu susþin acest amendament ºi mã bucur cã a apãrut.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
## Mulþumesc.
## Dacã mai sunt alte intervenþii?
Dacã nu mai sunt, vã rog sã observaþi cã la proiectul de lege nu au fost propuse amendamente, cã raportul din partea Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci este favorabil, caracterul legii fiind de lege ordinarã.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
La punctul 28 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege privind registrul unic de control.
Comisia sesizatã în fond este, de asemenea, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci.
Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea cadrului juridic privind registrul unic de control pentru contribuabilii persoane juridice înregistrate la Oficiul Naþional al Registrului Comerþului ºi autorizate potrivit legii, prin contabilizarea controalelor efectuate, a aspectelor cercetate, a constatãrilor ºi dispoziþiilor organelor de control, precum ºi a eventualelor sancþiuni stabilite.
Adoptarea acestui act normativ are ca premisã eliminarea posibilitãþii ca activitatea unui contribuabil sã facã obiectul unor controale realizate de entitãþi diferite, evitându-se eventualele suprapuneri ale unor astfel de controale, precum ºi îmbunãtãþirea pârghiilor aflate la dispoziþia autoritãþilor fiscale, în vederea realizãrii cu maximã operativitate a controalelor financiar-fiscale.
În acest registru se evidenþiazã toate controalele desfãºurate la contribuabil de cãtre organele de control specializate Ñ ºi mã refer la cele financiar-fiscale, calitatea în construcþii, urbanism, protecþia consumatorului, domeniul sanitar, fitosanitar, protecþia muncii, inspecþia muncii, protecþia împotriva incendiilor etc. Ñ, sub semnãtura acestora ºi a persoanelor cu atribuþii de conducere din cadrul contribuabilului controlat.
Ministerul Finanþelor Publice propune ºi susþine adoptarea actului normativ în forma rezultatã din raportul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci. Vã mulþumesc.
## Vã mulþumesc.
Îl invit pe domnul preºedinte sã prezinte raportul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.
## Domnule preºedinte,
Comisia noastrã, sesizatã în fond cu prezentul proiect de lege, s-a aplecat cu mare atenþie, având în vedere impactul deosebit pe care aceastã problemã îl are în legãturã cu buna funcþionare a mediului de afaceri din România. Este o temã dezbãtutã public de mai multã vreme ºi în legãturã cu care acest proiect de lege vine sã aducã o noutate menitã sã îmbunãtãþeascã relaþia dintre contribuabil ºi nenumãratele organe de control care îi trec pragul.
Ne-am aplecat cu atenþie maximã ºi rezultatul se regãseºte în cele 11 amendamente pe care le-am adoptat în comisie ºi care au fost însuºite de cãtre iniþiator.
Cu aceste amendamente ºi cu menþiunea cã proiectul a fost avizat favorabil de Comisia economicã ºi de Consiliul Legislativ, supunem plenului spre dezbatere ºi adoptare proiectul de lege cu amendamentele prevãzute în anexa la raport.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc.
Vã consult dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale.
Vã rog, domnul senator Pãcuraru.
Mulþumesc, domnule preºedinte.
Sigur cã la prima vedere acest registru unic de control simplificã sau aºazã cumva raporturile dintre organele de control ºi contribuabili, îndeosebi persoane juridice, evident.
Totuºi, problema care se pune este cã în momentul de faþã noi am încãrcat birocratic ºi administrativ societãþile comerciale cu un volum extrem de mare de documente de evidenþã, de registre ºi aºa mai departe.
Fac trimitere la faptul cã prezentul Cod al muncii, nou intrat în vigoare, obligã agenþii economici la declaraþii peste declaraþii ºi la registre peste registre. Am eliminat cãrþile de muncã ºi am construit registrul de evidenþã al personalului angajat, ºi acolo sunt zeci de consemnãri, de lucruri care trebuie operate de fiecare agent economic. Acum venim cu un nou registru unic de control, care este ºi el în sarcina operatorilor economici. La un moment dat, suntem într-o situaþie paradoxalã, în care... nu cred cã putem gândi cã toþi agenþii economici sunt de talie foarte mare, iar ei au preluat ºi i-am încãrcat tot timpul cu o serie întreagã de obligaþii, sã spunem, cu caracter eminamente birocratic, care încep sã-i sufoce. Deci ei nu pot sã aibã tot felul de evidenþe, tot felul de oameni care sã pãstreze fiecare registru în parte ºi aºa mai departe, când lucreazã cu câþiva oameni pentru o activitate oarecare.
Pot sã spun cã din mediul de afaceri... Sigur cã la prima vedere este bine cã existã acest registru, în care... Oricum, ei îºi pãstrau documentele de control ale organelor ºi când venea primul îi spuneau ”Aþi mai fost, domnule, de trei ori în anul ãstaÒ ºi aºa mai departe. Deci astea le pãstrau. Dacã am mai înfiinþat un registru ºi acest registru este mijlocul prin care ei se duc sã... trebuie sã-l pãstreze, primesc penalitãþi dacã nu le pãstreazã, dacã nu le întocmesc la zi ºi aºa mai departe, opinia mea este cã existã în acest drum al normalizãrii activitãþii economice ºi a mediului economic, din pãcate, o suprasarcinã în ceea ce priveºte încãrcarea birocraticã ºi administrativã.
Am sã vã rog sã-mi spuneþi dacã la nivelul Guvernului existã vreo preocupare ca sã se înþeleagã cam câte birocraþii au de fãcut agenþii economici ºi dacã micul lor aparat de producþie, de obicei, poate sã susþinã ºi un aparat funcþionãresc pe care îi obligãm sã-l aibã tocmai din dorinþa de a avea zeci de documente, toate completate la zi.
Vã mulþumesc.
Mulþumesc.
Domnul senator Horga.
Nu putem sã nu remarcãm ineditul acestui moment, pentru cã astãzi ni se prezintã, aproape în premierã, în Senat un proiect de lege iniþiat de Guvern. Pânã acum am discutat numai ordonanþe ºi datoritã acestui fapt trebuie sã ne aplecãm cu foarte mare atenþie asupra acestui proiect de lege.
În esenþã, acest proiect de lege este bine venit pentru agenþii economici, pentru cã ºtim cu toþii, cei care venim din acest mediu economic, câte controale se suprapun ºi de câte ori aceste controale revin fãrã a exista nici un fel de evidenþã în derularea lor.
Acest registru vine tocmai sã facã o oarecare ordine în acest domeniu. În primul rând, cel care vine în control este obligat, încã de la venirea în întreprindere, sã se înscrie, obligatoriu, în acest registru. Neînscrierea în registru dã posibilitatea agentului economic sã-i cearã acest lucru ºi sã nu permitã, dacã nu are obiective precise, sã deruleze acest control. Acest lucru este, într-adevãr, bun pentru agentul economic ºi, în al doilea rând, nu permite revenirea ori de câte ori un organ de control are o anumitã problemã cu agentul economic respectiv, ºi ºtim cã aceste lucruri se întâmplã în viaþa de zi cu zi.
Trebuie sã remarc, de asemenea, colaborarea deosebitã pe care am avut-o în comisie cu iniþiatorul, cu directorul controlului din Ministerul Finanþelor Publice, care a acceptat aproape toate sugestiile, toate propunerile pe care noi le-am avut ºi cred cã au fost bine venite.
De asemenea, trebuie sã remarc ºi faptul cã acest registru de control nu se referã numai la controlul fiscal. El are în vedere întreg acest buchet Ñ dacã vrem sã-l numim aºa Ñ de organe de control care au fost create în România ºi care, practic, sufocã societãþile comerciale.
Sigur cã prin acest registru de control unic nu se va limita numãrul acestor controale, dar, probabil, când cineva va constata cã un control revine de ”nÒ ori într-o perioadã scurtã de timp, în aceeaºi societate comercialã, acest lucru va da de gândit celor care abuzeazã de control, fãrã sã se gândeascã cã, în primul rând, trebuie sã dãm posibilitate agentului economic sã creeze, sã lucreze, sã aducã venituri, ca, pe baza acestui lucru, statul sã câºtige.
Din acest punct de vedere, noi suntem de acord cu acest proiect de lege Ñ remarc încã o datã Ñ care este inedit, iatã, în Senatul României.
Mulþumesc.
Da, mulþumesc.
Vã consult dacã mai sunt intervenþii.
Domnul senator Duþã, vã rog, aveþi cuvântul.
## **Domnul Vasile Duþã:**
## Domnule preºedinte,
Trebuie sã remarc faptul cã astãzi opoziþia a pus nota 10 Guvernului pentru iniþiativele pe care le-a avut ºi, în acest context, eu aº propune sã
Vot · Amânat
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Da, mulþumesc.
Dacã mai sunt ºi alte intervenþii?
## Domnule preºedinte,
Aº vrea sã fac o precizare pentru a clarifica unele din observaþiile ridicate în cursul dezbaterilor generale.
Deci modul în care a fost gândit acest registru unic de control nu conduce nici pe departe la creºterea birocraþiei sau a sarcinilor de angajare a firmelor, pentru cã împreunã cu iniþiatorul am fost de acord cã acesta este un registru pe care trebuie sã-l þinã personal ºeful entitãþii controlate.
Deci nu trebuie sã facã angajãri suplimentare ºi nu trebuie sã-ºi complice existenþa, ci, pur ºi simplu, mai are un registru pe masã, dar nu un registru oarecare, ci unul care îi dã garanþia cã nu va veni nici un inspector, nici de la protecþia muncii, nici de la siguranþa în construcþii, nici de la stingerea incendiilor, fãrã sã treacã sã se înregistreze în registrul pe care îl are pe masã ºeful entitãþii controlate ºi fãrã sã-ºi declare în scris, sub semnãturã, obiectivele pentru care a fost mandatat de ºeful instituþiei pe care o reprezintã sã calce pragul entitãþii respective.
S-a fãcut afirmaþia cã încarcã sarcinile, mai ales ale contribuabililor mici, ale societãþilor mici.
Noi am apreciat cã, dimpotrivã, este un instrument foarte important, tocmai pentru protecþia celor mici, pentru cã abuzurile nu se fac la marii contribuabili, la marile societãþi. Abuzurile se fac acolo unde contribuabilul este lipsit de putere de reacþie, unde el este mai fragil ºi atunci toatã lumea care trece pe stradã ºi are o legitimaþie de control, indiferent pe ce temã, îºi pune problema dacã nu poate cumva sã-ºi vizeze ordinul de deplasare intrând la un mic contribuabil care, oricum, va accepta, îi va pune ºi o cafea ºi va spune ”sãrut mânaÒ la plecare.
Deci este foarte important pentru protecþia agenþilor economici de dimensiune micã.
Am þinut sã fac aceste precizãri pentru ca votul dumneavoastrã sã fie în deplinã cunoºtinþã de cauzã.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
## Vã mulþumesc.
Vã consult dacã doriþi sã faceþi o serie de precizãri.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
## Mulþumesc.
Ridicase câteva chestiuni domnul senator Paul Pãcuraru ºi, deci, era corect sã întreb reprezentantul Executivului dacã vrea sã-i rãspundã.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Stimaþi colegi,
În primul rând sã ne pronunþãm asupra raportului, cu amendamentele acceptate în totalitate.
Vã rog sã votaþi.
Amendamentele ºi raportul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci au fost aprobate de plenul Senatului cu 81 de voturi pentru ºi 5 împotrivã.
Cu precizarea caracterului legii, de lege ordinarã, o
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Stimaþi colegi, mai avem înscris un proiect de lege, o propunere legislativã, mai bine zis, pentru modificarea art. 66 alin. 2 din Ordonanþa Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit.
Raportul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci este negativ, dar lipseºte iniþiatorul, pentru a doua oarã.
## Domnule preºedinte,
Pentru a cincea oarã, cred, ºi rugãmintea mea este, chiar dacã forþãm puþin procedura, sã apreciem cã manifestarea iniþiatorului este echivalentã cu renunþarea la susþinerea proiectului ºi sã-l scoatem din portofoliul Senatului.
Vã mulþumesc.
Procedurã, domnule preºedinte.
Da, vã rog.
Iniþiatorul este domnul senator Frunda Gyšrgy care, fiind la Strasbourg, nu putem considera cã renunþã aºa. Trebuie sã aºteptãm sã-ºi spunã pãrerea.
Aceasta este procedura, chiar dacã nu ne place.
De aceea, vã rog sã respectãm aceastã procedurã.
## Da, mulþumesc.
Observaþi cã, practic, colegii noºtri aºteaptã cu mult drag sã voteze, deci sã-i lãsãm totuºi în aceastã stare.
Rugãmintea este ºi pentru dumneavoastrã, ºi pentru noi sã luãm legãtura cu domnul senator Frunda, pentru cã este ºi punctul de vedere negativ din partea Guvernului ºi rãmânem cu o propunere legislativã încãrcatã pe ordinea de zi. Este pãcat. Deci colegul senator absenteazã de la dezbaterile din Senat. Motivat fiind, în delegaþie parlamentarã, nu se poate pune problema cã-l putem considera absent de la lucrãrile Senatului ºi sã luãm în dezbatere propunerea legislativã.
Deci rãmâne înscris în ordinea de zi, pentru cã aºa este regulamentar.
Trecem la ultimul punct de pe ordinea de zi.
În conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ºi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitãrii de cãtre senatori a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale, urmãtoarele legi:
Ñ Legea privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 15/1998 pentru completarea Ordonanþei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanþelor bugetare;
Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 104/2002 privind regimul vamal al mãrfurilor comercializate în regim duty-free;
Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 131/2002 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 296/2000 privind înfiinþarea Autoritãþii pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului;
Ñ Legea pentru ratificarea Protocolului adiþional, semnat la Kiev la 15 martie 2002, la Acordul de cooperare între guvernele statelor participante la Cooperarea Economicã a Mãrii Negre în domeniul combaterii criminalitãþii, în special a formelor ei organizate, semnat la Kerkyra la 2 octombrie 1998;
Ñ Legea pentru ratificarea Memorandumului de înþelegere dintre Guvernul României ºi Guvernul Regatului Danemarcei privind Programul FEU+6, semnat la Bucureºti la 17 mai 2002;
Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 182/2002 privind reglementarea unor mãsuri financiare pe anul 2002;
Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 183/2002 privind reglementarea unor mãsuri financiare în domeniul asigurãrilor sociale pe anul 2002;
Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 141/2002 privind reglementarea depozitãrii seminþelor de consum, regimul certificatelor de depozit pentru acestea ºi constituirea Fondului de garantare pentru certificatele de depozit;
Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 158/2002 privind acordarea gratuitã în anul 2003 a unui ajutor în îngrãºãminte chimice producãtorilor agricoli care au în proprietate teren arabil în extravilan, în suprafaþã totalã de pânã la 2,5 hectare;
Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 152/2002 privind organizarea ºi funcþionarea societãþilor comerciale de turism balnear ºi de recuperare;
Ñ Legea creditului agricol pentru producþie;
Ñ Legea privind acordarea gratuitã a medicamentelor pentru copii cu vârste cuprinse între 0Ñ12 luni;
Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 187/2002 pentru ratificarea Contractului de finanþare dintre România, Banca Europeanã de Investiþii ºi Regia Autonomã ”Administraþia Fluvialã a Dunãrii de JosÒ Galaþi pentru finanþarea Proiectului de protejare a malului Canalului Sulina, semnat la Bucureºti la 8 martie 2002;
Ñ Legea pentru ratificarea Amendamentului nr. 1 între Guvernul României ºi Comisia Europeanã, convenit prin schimb de scrisori, semnate la Bucureºti la 14 august 2001 ºi la Bruxelles la 30 august 2001, la Memorandumul de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura ”Lãrgirea la 4 benzi a drumului naþional DN 5 BucureºtiÑGiurgiu, RomâniaÒ, semnat la Bucureºti la 22 decembrie 2000 ºi la Bruxelles la 23 octombrie 2000;
Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 188/2002 privind ratificarea Acordului de asistenþã financiarã nerambursabilã dintre România ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare, acþionând în calitate de agenþie de implementare a Fondului Global de Mediu, pentru finanþarea Proiectului de eficienþã energeticã, semnat la Bucureºti la 18 octombrie 2002;
Ñ Legea pentru ratificarea Amendamentului nr. 1 dintre Guvernul României ºi Comisia Europeanã, convenit prin schimb de scrisori, semnate la Bucureºti la 14 august 2001 ºi la Bruxelles la 30 august 2001, la Memorandumul de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura ”Construcþia ºi reabilitarea secþiunilor 4 ºi 5 ale autostrãzii BucureºtiÑCernavodã, RomâniaÒ, semnat la Bruxelles la 23 octombrie 2000 ºi la Bucureºti la 22 decembrie 2000;
Ñ Legea pentru ratificarea amendamentelor dintre Guvernul României ºi Comisia Europeanã la Memorandumurile de finanþare ISPA aprobate de Comisia Europeanã în perioada 2000Ñ2001, convenite prin schimb de scrisori, semnate la Bucureºti la 2 august 2002 ºi la Bruxelles la 14 mai 2002; Ñ Legea pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura ”Sistem integrat de management al deºeurilor în oraºul Râmnicu-Vâlcea, RomâniaÒ, semnat la Bucureºti la 2 august 2002 ºi la Bruxelles la 11 aprilie 2002;
Ñ Legea pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura ”Reabilitarea secþiunii DrobetaTurnu-SeverinÑLugoj a drumului naþional DN 6 (faza 2 a proiectului CraiovaÑLugoj), RomâniaÒ, semnat la Bruxelles la 13 decembrie 2001 ºi la Bucureºti la 17 aprilie 2002;
Ñ Legea pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura ”Asistenþã tehnicã pentru întãrirea capacitãþii Agenþiilor de implementare a mãsurilor ISPA privind implementarea mãsurilor ISPA Ñ Etapa I pentru remedierea deficienþelor în România, semnat la Bucureºti la 2 august 2002 ºi la Bruxelles la 17 iunie 2002;
Ñ Legea pentru ratificarea Amendamentului nr. 1, convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã, semnat la Bucureºti la 22 februarie 2002 ºi la Bruxelles la 29 noiembrie 2001, la Memorandumul de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura ”Asistenþã tehnicã pentru proiectul tehnic ºi documentaþia de licitaþie pentru secþiunea Drobeta-TurnuSeverinÑLugoj a drumului naþional DN 6 ºi studiile aferente (faza 2 a proiectului CraiovaÑ Lugoj), RomâniaÒ, semnat la Bruxelles la 7 martie 2001 ºi la Bucureºti la 1 iunie 2001;
Ñ Legea pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura ”Modernizarea sistemului de apã potabilã ºi cel al apelor uzate în oraºul Paºcani, RomâniaÒ, semnat la Bucureºti la 17 aprilie 2002 ºi la Bruxelles la 18 decembrie 2001;
Ñ Legea pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura ”Tratarea apei potabile ºi a apei uzate din oraºul Braºov ºi localitãþile învecinate situate în judeþul Braºov, RomâniaÒ, semnat la Bucureºti la 2 august 2002 ºi la Bruxelles la 7 iunie 2002;
Ñ Legea pentru ratificarea Acordului dintre România ºi Bosnia ºi Herþegovina privind comerþul ºi colaborarea economicã, semnat la Bucureºti la 14 mai 2002;
Ñ Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Portugheze privind readmisia persoanelor aflate în situaþie ilegalã, semnat la Lisabona la 26 septembrie 2002;
Ñ Legea privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 122/2002 pentru modificarea art. 138 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investiþii financiare ºi pieþele reglementate;
Ñ Legea pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 68/1999 privind stimularea plãþii obligaþiilor faþã de bugetul de stat;
Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 155/2002 privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor cantitãþi de combustibili pentru
Societatea Comercialã de Producere a Energiei Electrice ºi Termice ”TermoelectricaÒ Ñ S.A., Societatea Comercialã ”ElectrocentraleÒ Deva Ñ S.A. ºi centralele termice ºi electrice de termoficare aflate în administrarea consiliilor judeþene ºi locale;
Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 134/2002 pentru completarea art. 6 din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin în administrare terenuri proprietate publicã ºi privatã a statului cu destinaþie agricolã ºi înfiinþarea Agenþiei Domeniilor Statului;
Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 113/1999 pentru modificarea ºi completarea unor acte normative în baza Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 61/1998;
Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 206/2002 pentru ratificarea Memorandumului de înþelegere dintre România ºi Comunitãþile Europene privind asocierea României la cel de-al ºaselea Program-cadru al Comunitãþii Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologicã ºi activitãþi demonstrative cu scopul de a contribui la crearea Spaþiului European de Cercetare ºi Inovare (2002Ñ2006) ºi la cel de-al ºaselea Program-cadru al Comunitãþii Europene a Energiei Atomice (Euratom) pentru activitãþi de cercetare ºi instruire cu scopul de a contribui la crearea Spaþiului European de Cercetare (2002Ñ2006), semnat la Bruxelles la 29 octombrie 2002;
Ñ Legea pentru modificarea art. 2 din Ordonanþa Guvernului nr. 120/1998 pentru ratificarea de cãtre România a Convenþiei-cadru europene privind cooperarea transfrontalierã a colectivitãþilor sau autoritãþilor teritoriale, adoptatã la Madrid la 21 mai 1980;
Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 1/2003 pentru ratificarea Acordului privind aderarea Republicii Croaþia la Acordul central european de comerþ liber (CEFTA), semnat la Zagreb la 5 decembrie 2002, ºi a Protocolului adiþional nr. 12 la Acordul central european de comerþ liber (CEFTA), semnat la Zagreb la 5 decembrie 2002;
Ñ Legea pentru aderarea României la Convenþia privind notificarea ºi comunicarea în strãinãtate a actelor judiciare ºi extrajudiciare în materie civilã sau comercialã, adoptatã la Haga la 15 noiembrie 1965;
Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 10/2003 pentru ratificarea addendumurilor la memorandumurile de finanþare referitoare la Programul naþional PHARE 2000, Programul ACCESS 2000 ºi Facilitatea suplimentarã pentru investiþii 2001;
Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 8/2003 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare dintre Guvernul României ºi Comisia Europeanã referitor la Programul orizontal de pregãtire a þãrilor candidate pentru descentralizarea extinsã (EDIS) în managementul fondurilor de preaderare în România, semnat la Bucureºti la 23 octombrie 2002;
Ñ Legea pentru ratificarea Amendamentului nr. 2 convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã, semnat la Bucureºti la 2 august 2002 ºi la Bruxelles la 11 aprilie 2002 la Memorandumul de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura ”Lãrgirea la 4 benzi a drumului naþional DN 5 BucureºtiÑGiurgiu, RomâniaÒ, semnat la Bucureºti la 22 decembrie 2000 ºi la Bruxelles la 23 octombrie 2000;
Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 136/2002 privind stabilirea unor mãsuri pentru asigurarea sediilor Parchetului Naþional Anticorupþie ºi instanþelor judecãtoreºti care îºi desfãºoarã activitatea în Palatul de Justiþie din municipiul Bucureºti;
Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 190/2002 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 170/2001 privind atenuarea impactului social ca urmare a procesului de reorganizare a sectorului producþiei de apãrare;
Ñ Legea pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 122/1996 privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale salariaþilor;
Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 207/2002 privind creºterile salariale ce se vor acorda în anul 2003 personalului diplomatic salarizat
potrivit Ordonanþei Guvernului nr. 65/1998 privind salarizarea unor categorii de diplomaþi;
Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 160/2002 privind suspendarea aplicãrii unor dispoziþii din Legea cetãþeniei române nr. 21/1991;
Ñ Legea pentru modificarea art. 19 din Ordonanþa Guvernului nr. 65/1997 privind regimul paºapoartelor în România ºi a art. 39 din Legea nr. 105/1996 privind evidenþa populaþiei ºi cartea de identitate;
Ñ Legea privind înfiinþarea comunei Roºiori, prin reorganizarea comunei Diosig, judeþul Bihor;
Ñ Legea pentru înfiinþarea comunei Traian, judeþul Ialomiþa, prin reorganizarea comunei Griviþa;
Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 9/2003 pentru ratificarea Acordului privind Programul de cooperare pentru dezvoltare pentru o perioadã de cinci ani dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Elene, semnat la Bucureºti la 20 iulie 2002.
Stimaþi colegi, vã doresc succes în activitãþile din teritoriu.
Ordinea de zi a fost epuizatã.
## _ªedinþa s-a încheiat la ora 11,55._
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR
#152599Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Direcþia de Trezorerie ºi Contabilitate Publicã a Municipiului Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
> **ISSN** 1220Ð4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 39/14.IV.2003 conþine 32 de pagini.**
Preþul 39.552 lei