Stenogramă plen · · 6 septembrie 2003 · monitorul.ai

Stenogramă plen · · 6 septembrie 2003 · monitorul.ai

Paula Maria Iv„nescu

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Stima˛i colegi,

Sigur c„ orice cuv‚nt spus Ón plus poate s„ Ónsemne un argument, ∫i eu a∫ dori s„ fi˛i pu˛in receptivi la ceea ce voi spune eu referitor la situa˛ia celor care au lucrat Ón cooperativele agricole de produc˛ie Ónainte de ’89, deci Ón domeniul agricol, ∫i care nu au deloc o situa˛ie de invidiat.

Acum, probabil c„ ∫ti˛i, iar dac„ nu ∫ti˛i v„ spun c„, Ón cursul lunii martie, anul acesta, din mediul rural am str‚ns peste 1.800.000 de semn„turi de la cei care aveau o situa˛ie precar„, care nu Ó∫i puteau duce zilele dec‚t de azi pe m‚ine, care erau nu numai Ón pragul s„r„ciei, dar ∫i cu maladii ob˛inute din cauza domeniului Ón care au lucrat, ∫i aceste semn„turi ne-au convins pe noi c„ trebuie f„cut ceva repede pentru ca, Óntr-un fel, s„ restabilim o echitate pentru ace∫ti oameni care tr„iesc Ón condi˛ii de neinvidiat Ón mediul rural.

De aceea, dup„ cum v-a spus ∫i colegul meu, am introdus un proiect de lege, ∫i cred c„ dac„ ast„zi Guvernul Rom‚niei ∫i Parlamentul discut„ despre situa˛ia celor pensiona˛i din domeniul agriculturii este un lucru foarte bun. Dar, dac„ tot facem un lucru, haide˛i s„ Ól facem p‚n„ la cap„t ca lumea.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 98/6.IX.2003 Efortul financiar pe care trebuie s„ Ól fac„ bugetul asigur„rilor sociale, de circa 6.000 de miliarde, pentru cre∫terea preconizat„ de ordonan˛a de Guvern tot nu exist„. Chiar dac„ ni se va spune c„ vor cre∫te veniturile la bugetul asigur„rilor sociale, trebuie s„ fim serio∫i ∫i s„ nu credem acest lucru. Dac„ din nou facem un buget al asigur„rilor sociale cu deficit Ónseamn„ c„ vom l„sa alte categorii de pensionari din sistemul public s„ a∫tepte cuvenita recalculare ∫i recorelare a pensiilor pentru nu ∫tiu c‚˛i ani Óncolo.

Deci, dac„ tot facem acest efort acum, cu toate c„ nu ∫tim de unde sunt banii, ei vin de undeva, ∫i va vedea Guvernul de unde, haide˛i s„ m„rim aceste pensii Ón a∫a fel Ónc‚t pensionarii proveni˛i din sistemul lucrului Ón agricultur„ s„ aib„ o pensie medie de circa 1.000.000. Nu este mare lucru. Este destul de pu˛in pentru via˛a din ziua de ast„zi. Dar, dac„ facem un efort, haide˛i s„ Ól facem ca lumea.

Eu v„ voi ruga s„ vota˛i amendamentul propus de mine ∫i de colegul meu Barbu, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ rezolv„m cel pu˛in pentru c‚˛iva ani o problem„, urm‚nd ca de la anul s„ d„m aten˛ie celorlalte categorii de pensionari, nu de alta, dar va fi foarte greu s„ ajungem la un trai decent, dar m„car s„ le fie un pic mai bine. V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Smaranda Dobrescu

## **Doamna Smaranda Dobrescu:**

Comisia a respins aceste amendamente av‚nd Ón vedere urm„toarele:

Dublarea pensiei pentru 2004 era un punct al programului de guvernare, care va fi Óndeplinit indiferent dac„ pentru acest lucru statul sau bugetul de stat va acorda o subven˛ie bugetului asigur„rilor sociale de stat.

Ace∫ti 6.000 de miliarde sunt prev„zu˛i ∫i vor ap„rea Ón structura bugetului asigur„rilor sociale de stat fie dac„ s-au identificat noi venituri, noi contribuabili sau o m„rire a salariului suficient„, fie, cum este mai probabil, sub forma unei subven˛ii. Deci banii exist„. Dar, dac„ ne punem Óntrebarea c„ nu ar exista ace∫ti bani, de ce ar exista de dou„ ori mai mul˛i bani pentru m„rirea de 175%? ™i de ce s„ nu fie 200% sau 300% aceast„ m„rire? Œn fond, generozitatea noastr„ poate s„ nu aib„ nici un fel de limite. Dar, dac„ noi facem un efort nu de a dubla, ci de a tripla, Ónseamn„ c„ Ón acela∫i timp va

trebui s„ retragem subven˛ia Ón agricultur„ pe hectar. Or, nu ∫tiu dac„ aceast„ g‚ndire — ca toate subven˛iile statului s„ se duc„ Ón consum ∫i nimic pentru dezvoltare ∫i pentru produc˛ie — este cea mai potrivit„. Trebuie s„ fie o g‚ndire foarte bun„, ∫i acest lucru s-a Ónt‚mplat Ón momentul de fa˛„ prin hot„r‚rea de structurare a bugetului de stat pe anul 2004.

Astfel, Ón afar„ de faptul c„ acest lucru nu este posibil financiar, propunerea colegilor de la Partidul Democrat, care Ónc„ nu a fost discutat„ Ón comisie, dar care va fi discutat„ probabil cu o propunere asem„n„toare venit„ tot din partea opozi˛iei, nu este o propunere tehnic„ corect„, urm‚ndu-∫i cursul ei. Œn privin˛a amendamentului ridicat de domnul deputat Popescu de la P.R.M., care a constituit ∫i subiectul unei propuneri legislative din luna martie, ∫i anume ca pensia minim„ a agricultorilor s„ fie la nivelul minim garantat, este o abordare incorect„ ∫i nu a fost respins„ de comisie din cauz„ c„ provenea de la opozi˛ie, ci din cauza faptului c„ venitul minim garantat este un sprijin asisten˛ial de tip asisten˛„ social„, ajutor social, ∫i nu este o indemniza˛ie urmare unei contribu˛ii. Pensia agricultorilor, at‚t c‚t s-a contribuit, reprezint„ rezultatul unei contribu˛ii, deci al unei asigur„ri a celui care a lucrat Ón cooperativ„. Nu putem amesteca presta˛iile de asigur„ri cu cele de asisten˛„ social„.

Mai mult, nimeni nu Ói opre∫te pe agricultorii care Ón momentul de fa˛„ au un venit total pe familie inferior celui garantat prin Legea nr. 416 privind venitul minim garantat pe familie s„ se califice la acest ajutor ∫i, Ón completarea pensiei lui pe care o are, s„ primeasc„ acest ajutor. Deci abordarea a fost incorect„ ∫i nimic altceva.

Comisia v„ propune s„ adopta˛i forma din ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul V„s„lie Moi∫**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Voi Óncerca, Óntr-un timp foarte scurt, domnule pre∫edinte, aici, la titlul ordonan˛ei, s„ expun c‚teva aspecte legate de aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„. Dup„ cum ∫ti˛i, ea a produs multiple dezbateri pe parcursul verii, fiind un subiect atractiv pentru pres„ ∫i pentru toat„ lumea.

Care este baza de pornire a acestei ordonan˛e? Parlamentul Rom‚niei a modificat Codul de procedur„ penal„ Ón luna iunie, iar acea modificare a vizat inclusiv articolele care ast„zi fac obiectul dezbaterii noastre.

Vreau s„ men˛ionez faptul c„ modificarea Codului de procedur„ penal„ s-a f„cut at‚t Ón Camera Deputa˛ilor, c‚t ∫i Ón Senat, Ón prezen˛a ini˛iatorului, adic„ a ministrului justi˛iei, ∫i toate modific„rile au avut acceptul ministrului justi˛iei prezent sau reprezentat la lucr„rile Comisiei juridice. Œn comisia de mediere, acelea∫i lucruri au fost reiterate Ón prezen˛a ini˛iatorului, dup„ care textul a intrat Ón vigoare. Nu au existat dispute Ón acel moment Ón comisii sau Ón comisia de mediere cu privire la acel text.

Dup„ intrarea Ón vigoare, datorit„ faptului c„ dou„ instan˛e din Bucure∫ti ∫i Timi∫oara au interpretat acel text ∫i au favorizat, s-a spus, eliberarea din Ónchisoare a unui

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 98/6.IX.2003 num„r de infractori, s-a considerat c„ vinovat este un text din Codul de procedur„ penal„ — 160 lit. c).

Dup„ p„rerea noastr„, ∫i m„ refer aici la Grupul parlamentar al Partidului Democrat, apreciem c„ modificarea f„cut„ ast„zi prin ordonan˛a de urgen˛„ reprezint„ un pas Ónapoi, un regres fa˛„ de textul ini˛ial, ∫i, c‚nd spun acestea, m„ bazez pe urm„toarele argumente: 1) interpretarea acelui text a fost f„cut„ doar de dou„ instan˛e, Ón sensul eliber„rii infractorilor din Rom‚nia, Ón timp ce toate celelalte instan˛e au aplicat cu bun„-credin˛„ textul ∫i acolo unde s-a impus m„sura prelungirii arest„rii Ón faza de judecat„ s-a luat aceast„ m„sur„, iar acolo unde nu mai existau probe, indicii, temeiuri noi care s„ justifice arestarea, evident c„ persoanele au fost puse Ón libertate.

De ce reprezint„ un pas Ónapoi decizia noastr„ de ast„zi: Ón primul r‚nd, decizia a fost luat„ la cald, f„r„ s„ se analizeze Ón profunzime impactul modific„rii; Ón al doilea r‚nd, dac„ se dorea s„ se dea o interpretare, se putea face foarte bine pe calea unui recurs Ón interesul legii, ∫i nu cu modificarea textului de lege, care reprezint„ un pas Ónapoi. Œnc„ un argument pentru faptul c„ reprezint„ un pas Ónapoi: practic, dac„ am fi acceptat textul din Codul de procedur„ penal„ cu care, repet, to˛i am fost de acord, indiferent c„ suntem de la putere sau din opozi˛ie, ar fi Ónsemnat s„ punem cap„t definitiv practicii abuzive prin care prima dat„ arest„m ∫i dup„ aceea c„ut„m probe. Am fi realizat un pas Ónainte Ón materia protec˛iei drepturilor ∫i libert„˛ilor cet„˛ene∫ti, Ón sensul c„ nimeni nu mai era ∫i nu mai putea fi men˛inut Ón arest f„r„ ca asupra lui s„ existe indicii ∫i probe temeinice de vinov„˛ie.

S-a spus Ón textul codului pe care noi l-am adoptat c„ numai dac„ apar temeiuri noi arestarea poate fi men˛inut„ Ón timpul judec„˛ii. Ce Ónsemna asta? C„, dac„ temeiurile care stau la baza arest„rii au fost avute Ón vedere, trebuie s„ se judece pe acele temeiuri. Imediat, dac„ apar temeiuri noi, se justific„ prelungirea arest„rii. Dar prin temeiuri noi Ón˛elegem, de exemplu, ∫i necesitatea unei expertize sau a unei confrunt„ri de martori. Deci judec„torul avea temei pentru a men˛ine m„sura arest„rii. Iar dac„ corobor„m cu alte articole din Codul de procedur„ penal„, care vorbesc despre rolul activ al instan˛ei de judecat„ ∫i al judec„torului, evident c„ nimeni nu putea pune Ón libertate o persoan„ care reprezenta un pericol social grav pentru societate.

Œn Óncheiere, noi consider„m c„ ast„zi facem un pas Ónapoi, c„ gir„m Ónc„ o dat„ sau legitim„m Ón continuare acea practic„ de a men˛ine Ón continuare Ón arest persoane care au fost arestate pe temeiuri ∫ubrede, iar dac„ acest temei a fost ∫ubred, el este men˛inut Ón continuare p‚n„ c‚nd se vor plictisi judec„torii s„ tot dea mandate din 30 Ón 30 de zile sau p‚n„ c‚nd un judec„tor va avea disponibilitatea s„ se aplece cu aten˛ie la acele temeiuri care au stat la baza m„surii ini˛iale cu privire la arestare.

Iat„ toate considerentele pentru care am apreciat c„ aceast„ decizie a fost luat„ la cald, c„ ea nu trebuia f„cut„ pe calea unei modific„ri legislative, ci pe calea unui recurs Ón interesul legii, dac„ se dorea a se face unele preciz„ri suplimentare pentru acele instan˛e care au interpretat gre∫it, ∫i va trebui probabil s„ mai treac„ un interval de timp p‚n„ c‚nd vom ajunge la concluzia c„ acest text este benefic pentru politica penal„ din Rom‚nia.

V„ mul˛umesc.

Augustin Lucian Bolca∫

## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫:**

Mult mai scurt o s„ Ónf„˛i∫ez punctul de vedere al Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare. Este vorba de un text de lege care, prin aplicarea sa practic„, a f„cut foarte mult r„u ∫i acest lucru nu putem s„-l contest„m, iar r„ul nu putem s„-l repar„m dec‚t spun‚nd adev„rul ∫i asum‚ndu-ne responsabilit„˛ile. ™i, din acest punct de vedere, prima responsabilitate ne revine nou„, tuturor parlamentarilor care am acceptat acest amendament la textul de lege, independent dac„ am f„cut-o din neb„gare de seam„ sau din alte considerente.

M„ al„tur acestei responsabilit„˛i care apas„ mai greu pe umerii mei, Ón calitatea mea de jurist practicant. A doua responsabilitate revine Comisiei juridice care, analiz‚nd acest proiect de lege, a acceptat cu u∫urin˛„, ca s„ folosesc un termen al culpei penale, amendamentul, f„r„ s„ anvizajeze consecin˛ele sale. ™i Ón aceast„ calitate de membru al Comisiei juridice Ómi revine greaua responsabilitate pe care mi-o asum Ón fa˛a Domniilor voastre. Œn al treilea r‚nd, responsabilitatea revine ini˛iatorilor: domnii deputa˛i Valeriu Stoica, Cornel ™tirbe˛ ∫i Emil Boc. Ini˛iatorii, iar„∫i ca s„ m„ refer la termenii penali ai culpei, trebuiau s„ anvizajeze consecin˛ele, dar au sperat cu u∫urin˛„ c„ acestea nu se vor produce.

Œn ceea ce-l prive∫te pe domnul Boc, care s-a ∫i referit la situa˛ia interpretabil„ a textului ∫i din p„cate interpretabil„ pentru instan˛e numai Óntr-un anume sens, Domnia sa a avut un cuv‚nt care mi-a trezit o anume nostalgie. Œn anii ’58 -’59 am avut un coleg de facultate care a promovat toate examenele rostind numai din citatele dreptului sovietic al lui V‚∫inski. Domnul Boc face acest lucru Ón fa˛a Domniilor voastre cit‚nd numai Consiliul Europei ∫i legisla˛ia european„, pe care nu a asimilat-o.

Œn ceea ce-i prive∫te pe ceilal˛i doi ini˛iatori, nu este momentul s„ fiu prezum˛ios, dar este bine s„ se ∫tie c„ ∫i asupra lor planeaz„ o grav„ responsabilitate, mai ales Ón raport de dubiile care planeaz„ asupra activit„˛ii legislative a domnului fost ministru Valeriu Stoica, care a reu∫it rapid s„ abroge ∫i bancruta frauduloas„ pentru o perioad„ de timp.

O alt„ responsabilitate revine ini˛iatorului, care a t„cut ∫i nu s-a b„tut pentru textul s„u de lege. Avem stenogramele ∫i nu avem nici un fel de obiec˛ie din partea Ministerului Justi˛iei ∫i asta este r„u ∫i o spun public. ™i, Ón acest context al responsabilit„˛ilor, care sper c„ Ónl„tur„ ∫i toate prezum˛iozit„˛ile care s-au f„cut public, Ón raport de acest text de lege gre∫it, fundamental gre∫it, tocmai pentru c„ este foarte interpretabil, vreau ca toate acestea s„ dispar„ printr-un singur cuv‚nt, al asum„rii demne a responsabilit„˛ii noastre. Suntem parlamentari, repar„m ce am gre∫it ∫i acest text reparatoriu, chiar dac„ este printr-o ordonan˛„ de urgen˛„, era un text care se impunea, poate pentru prima dat„, cu cea mai mare urgen˛„.

Vom vota pentru adoptarea textului.

V„ mul˛umesc.

Florina Ruxandra Jipa

Stima˛i colegi,

Pur ∫i simplu r„m‚n uluit„. Œn loc s„ ne facem o culp„ din ceea ce a reu∫it s„ treac„ prin aceast„ Comisie juridic„, care Óndeob∫te ∫ti˛i c„ d„ avize ∫i pentru celelalte comisii, Ón mare parte, v„ spun, r„m‚n uluit„ c„ acelea∫i persoane care au gre∫it o dat„ ∫i care ar fi trebuit s„ vin„ Ón fa˛a dumneavoastr„, pentru c„ au

gre∫it aici, au gre∫it vizavi de instan˛e, vizavi de judec„torii care nu aveau nici o vin„ ∫i care, dat fiind textul de procedur„ penal„, deci Codul de procedur„ penal„, erau pu∫i Ón situa˛ia de a interpreta ad litteram. Deci ace∫ti oameni au devenit culpabili datorit„ nou„. Eu, personal, m„ simt culpabil„ c„ fac parte din aceast„ comisie ∫i sunt vicepre∫edint„ a acestei comisii. Pe viitor, nu-mi doresc s„ mi se mai Ónt‚mple un asemenea lucru sub nici o form„, dar ca s„ vii ast„zi aici, dup„ ce toat„ lumea a Óncercat s„ Óndrepte aceast„ gre∫eal„, s„ vii aici ∫i s„ comentezi, Ón continuare, c„ este un lucru deosebit, domnule coleg Boc, pe care l-a˛i f„cut dumneavoastr„ ∫i-l sus˛ine˛i Ón continuare! Este ru∫inos, crede˛i-m„, chiar dac„ nu a˛i absolvit Facultatea de drept de foarte mul˛i ani ∫i nu ave˛i o zi de practic„, domnule Boc, mie Ómi este jen„, mie Ómi este jen„ pentru dumneavoastr„, Ómi sunte˛i coleg, dar s„ ∫ti˛i c„ nu sunte˛i nici m„car ca pe vremea cealalt„, s„ fi˛i multilateral dezvoltat. Bate˛i dumneavoastr„ ni∫te felii de drept un num„r de ani ∫i dup„ aceea veni˛i aici s„ ne da˛i lec˛ii!

Este regretabil pentru noi, pentru care au trecut ni∫te ani peste noi ∫i care, din neb„gare de seam„, s„ zicem, s-a Ónt‚mplat ce s-a Ónt‚mplat, dar ast„zi, Ón nici un caz, nu mai pute˛i sus˛ine asemenea lucruri. Deci noi ne afl„m azi, aici, ca s„ Óndrept„m gre∫elile care s-au f„cut prin amendamentul dumneavoastr„, al domnului ™tirbe˛ ∫i al domnului Stoica. ™i v„ promit, de azi Ónainte, c„ voi fi foarte atent„ ∫i voi cenzura orice amendament pe care-l ve˛i face. Nu v„ acuz de rea inten˛ie, ci pentru c„ v„d c„ ∫i acum dumneavoastr„ sus˛ine˛i c„ drepturile omului sunt deasupra unor lucruri care trebuie s„ se Ónt‚mple normal Ón ˛ara asta, Ón instan˛ele noastre.

Iar Ón ceea ce prive∫te recursul Ón interesul legii, ˛in s„ v„ spun c„ nu am v„zut, de foarte mul˛i ani, vreun recurs Ón interesul legii care s„ poat„ s„ aduc„ vreo schimbare sau s„ creeze o practic„ unitar„. ™i g‚ndi˛i-v„ mai departe: practica unitar„ va fi creat„ de cine. Va fi creat„ de o institu˛ie nou„, juridic„, care se va Ónfiin˛a ∫i cu care dumneavoastr„ dori˛i, prin modific„rile la Constitu˛ie, s-o aduce˛i Ón prim-plan. Deci acolo se va crea o practic„ unitar„ pentru aceast„ ˛ar„, iar a-i acuza pe judec„tori c„ Ón ziua de 1 iulie nu au ∫tiut ce s„ fac„, s-au aflat Ón fa˛a unei situa˛ii f„r„ precedent, este inadmisibil, pentru c„ au fost dispera˛i. Fiecare a f„cut ceea ce a crezut de cuviin˛„, chiar dac„ nu au aplicat, unii dintre ei, legea Ón litera ∫i Ón spiritul ei, s„ ∫ti˛i c„ au c„utat formule pentru a nu pune Ón libertate criminali deosebit de periculo∫i sau marii trafican˛i de droguri, stimate coleg. Dac„ dumneavoastr„, Óntre drepturile omului ∫i drepturile acestor personaje, pune˛i semnul egal, Ónseamn„ c„ este foarte grav. Niciodat„ nu ve˛i g‚ndi ca un jurist adev„rat.

Œn speran˛a c„ ceilal˛i colegi m-au Ón˛eles ∫i vor vota aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ care era absolut indispensabil„ pentru a regla gre∫elile pe care le-am f„cut noi, cu ∫tiin˛„ sau f„r„ ∫tiin˛„, Ón aceast„ var„, eu v„ rog s„ vota˛i ordonan˛a care va aduce lucrurile pe f„ga∫ul normal. De fapt, ele ∫i-au intrat pe f„ga∫ul normal, prin Ónsu∫i faptul c„ aceast„ ordonan˛„ a fost publicat„ Ón îMonitorul Oficial“.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Iat„ c„ suntem Ón situa˛ia Ón care, practic, to˛i deputa˛ii suntem de acord c„ este o situa˛ie de urgen˛„ care motiveaz„ adoptarea unui asemenea text pe aceast„ cale

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 98/6.IX.2003 ∫i c„ suntem, Ón principiu, de acord cu textul propus de Guvern.

Pe de alt„ parte, a∫ spune c„, de principiu, to˛i par s„ aib„ dreptate, mai mult sau mai pu˛in, Ón raport de ceea ce s-a Ónt‚mplat, de cum a fost posibil. F„r„ Óndoial„, sunt de acord cu antevorbitorii mei care au spus c„ este cazul s„ ne asum„m r„spunderea, ∫i eu mi-o asum, chiar dac„ nu am fost prezent, fiind absent motivat, la lucr„rile cu prilejul c„rora s-a adoptat un asemenea articol. Problema Óns„ r„m‚ne, mi se pare mie, ∫i aceea este a structurii, a reformei structurii ∫i competen˛ei comisiilor parlamentare.

Comisia juridic„ ∫i alte 4 comisii fac, practic, o munc„ dispropor˛ionat„ Ón raport de alte comisii. Sunt comisii, 4 la num„r, care au prea pu˛in Ón raport de ceea ce s-ar putea cere de la acele comisii ∫i Ón raport de ceea ce s-ar putea identifica Óntr-o reform„ real„ a Parlamentului, pentru c„ nu avem, mi se pare mie, legitimitate suficient„ s„ vorbim de reforma justi˛iei, reforma administra˛iei ∫.a.m.d., c‚t„ vreme nu facem reforma Parlamentului, adic„ propria noastr„ reform„. Nu po˛i face mult, repede ∫i bine.

Prin urmare, Comisia juridic„, aceast„ comisie pe la care, practic, Óntr-un fel sau altul, trec aproape toate ini˛iativele legislative, nu putea sau nu poate s„ evite, uneori, erorile, a∫a cum s-a Ónt‚mplat ∫i Ón acest caz.

F„r„ Óndoial„, nu doresc s„ m„ refer la calific„rile excesive care au ap„rut Ón pres„ Ón leg„tur„ cu aceast„ chestiune, de∫i aceste calific„ri pe care le-am numit excesive sunt, f„r„ Óndoial„, nedrepte ∫i acesta cred c„ este subiectul unei alte dezbateri.

Œn leg„tur„ cu textul propus ast„zi de Guvern prin ordonan˛„ de urgen˛„, eu cred c„ acest text este bun, el trebuie adoptat Ón raport de faptul c„ ∫i chiar Ón situa˛ia Ón care un text este interpretabil, chiar dac„ a fost interpretat, este interpretabil pentru o anumit„ parte, pentru o anumit„ minoritate, s„ spun a∫a, a judec„torilor, av‚nd Ón vedere faptul c„ celelalte instan˛e au apreciat corect, eu cred c„ este de datoria noastr„, ∫i aici m„ al„tur Óntru totul domnului Bolca∫, este de datoria noastr„ s„ urm„rim Ón permanen˛„ ca legile specifice unui stat de drept, pe care le adopt„m, s„ fie cunoscute de c„tre destinatarii acestora, s„ fie corect aplicate de c„tre autorit„˛ile competente ∫i, f„r„ Óndoial„, riguros controlate de c„tre judec„tori.

A∫ Óncheia spun‚nd c„ judec„torii care au pus Ón libertate acei inculpa˛i, Ón baza interpret„rii excesive, a∫ spune, a textului adoptat de Comisia juridic„, nu au ˛inut seama de un ra˛ionament fundamental care trebuie s„ urm„reasc„ orice, s„ stea la baza oric„rui ra˛ionament al judec„torului ∫i care este acela privind punerea Ón balan˛„ a interesului public, pe de o parte, ∫i a drepturilor ∫i libert„˛ilor fundamentale, pe de alt„ parte. Dac„ s-ar fi ra˛ionat Ón acest sens, s-ar fi evitat eroarea de a fi pu∫i Ón libertate oameni care nu aveau dreptul s„ spere a fi pu∫i Ón libertate Ón baza unui asemenea text.

Aceasta ridic„ Óns„ o alt„ problem„: capacitatea justi˛iei de a se adapta la rigorile, exigen˛ele dreptului european ∫i de utiliza ra˛ionamentele specifice Cur˛ii Europene a Drepturilor Omului. ™i aici m„ disociez evident de antevorbitoarea mea, spun‚nd foarte clar c„ este de datoria noastr„ s„ urm„rim aceste ra˛ionamente pe care le cerem judec„torilor, Ón sensul ra˛ionamentelor Cur˛ii Europene a Drepturilor Omului, pentru c„ ∫i Ón legisla˛ie avem f„r„ Óndoial„ obliga˛ia de a viza o armonizare, nu pentru c„ a∫a se cere la Bruxelles sau la Strasbourg, ci pentru c„ reprezint„ convingerea noastr„ ∫i mai ales convingerea cet„˛enilor pe care Ói reprezent„m. Sunt valori care sunt ale noastre ∫i, din aceast„ perspectiv„, credem c„ putem nu doar s„ ni le asum„m declarativ, ci ∫i efectiv Ón practic„. At‚t Ón ceea

ce prive∫te acest aspect. Œn Óncheiere, spun c„ este de datoria noastr„ s„ urm„rim noi Ón∫ine acele valori, acele exigen˛e pe care le impunem altora. V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte,

Œn leg„tur„ cu unele acuza˛ii care s-au adus aici, nu o s„ le mai rostesc numele acelora care au f„cut acuza˛ii, pentru a nu mai avea drept la replic„, pentru a nu prelungi ∫i a nu transforma Parlamentul Ón altceva dec‚t este.

Este p„cat c„ aceast„ tribun„ a devenit un loc pentru reful„ri individuale, pentru refulare ∫i pentru exprimarea unor frustr„ri care se v„d de la distan˛„. Este p„cat c„, peste unii, anii au trecut degeaba ∫i nu ∫i-au pus amprenta modific„rilor prezentului. Este p„cat c„ unii au r„mas Óncremeni˛i Ón proiect, parafraz‚ndu-l pe Liiceanu, ∫i nu au capacitatea de a Ón˛elege, Ón secolul XXI, c„ drepturile omului reprezint„ o adev„rat„ religie ∫i c„ solu˛ia, Ón secolul XXI, nu o reprezint„ Ómpu∫c„rile pe stadioane, ci, dimpotriv„, transformarea drepturilor omului Óntr-o adev„rat„ religie. Este p„cat c„ acest lucru nu se Ón˛elege. ™i voi Óncheia spun‚nd c„ textul care era Ón Codul de procedur„ penal„ era un text care ar fi pus cap„t definitiv practicii abuzive, de inspira˛ie stalinist„, v‚∫inist„, invocat„ de unii colegi aici, prin care prima dat„ arestezi ∫i dup„ aceea cau˛i probe.

Prin men˛inerea textului Ón vigoare actual, prin modificarea ordonan˛ei, l„s„m aceast„ porti˛„ deschis„ abuzului ca oameni nevinova˛i, f„r„ probe de vinov„˛ie asupra lor, s„ r„m‚n„ Ón arest luni ∫i luni de zile, f„r„ s„ fie obligat judec„torul s„ analizeze dac„ exist„ temeiuri noi care s„ men˛in„. Dac„ nu mai exist„ temeiuri noi, s„-l judece, s„-l pun„ Ón libertate sau s„-l

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 98/6.IX.2003 condamne. Asta era esen˛a mi∫c„rii. Dac„ nu mai sunt probe, judeci pe probele care sunt ∫i fie Ól pui Ón libertate, fie Ól trimi˛i Ón Ónchisoare, dar, dac„ nu mai sunt temeiuri noi, atunci evident c„ se impunea, prin celeritate, judecarea persoanei Ón cauz„ ∫i o sentin˛„ judec„toreasc„ care dup„ aceea putea fi utilizat„ Ón c„ile de atac.

R„m‚n la concluzia c„ ne-am gr„bit, c„ doar situa˛ia din iulie, c‚nd nici Parlamentul nu era Ón sesiune, nu s-au putut oferi unele dezbateri pe marginea acestui subiect, ne-a determinat s„ reac˛ion„m pripit, pentru c„ textul, repet, era unul care, Ón viitor, ar fi produs multiple consecin˛e pozitive.

V„ mul˛umesc.

Ovidiu Cameliu Petrescu

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Acum nu pot s„ nu fac o observa˛ie. ™i noi, care nu am fost aresta˛i, avem ni∫te drepturi, nu numai cei care sunt aresta˛i au drepturi. ™i drepturile noastre, ca oameni, trebuie respectate.

Deci consider„m aceste dezbateri Óncheiate aici ∫i continu„m.

Art. I. Sunt obiec˛ii? Nu sunt.

Art. II. Obiec˛ii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul legii. Obiec˛ii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 1. Obiec˛ii? Nu sunt. Adoptat.

V„ mul˛umesc.

Textul, Ón ansamblul s„u.

Cine este pentru? Mul˛umesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Ab˛ineri? 9 ab˛ineri.

Cu 9 ab˛ineri, acest text a fost adoptat Ón condi˛ii regulamentare.

Stima˛i colegi,

Camera Deputa˛ilor a fost sesizat„, la data de 26 august 2003, cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 71/2003 privind modificarea art. 40 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea ∫i func˛ionarea Societ„˛ii Rom‚ne de Radiodifuziune ∫i a Societ„˛ii Rom‚ne de Televiziune. Prin aceast„ ordonan˛„ a fost abrogat„ Ordonan˛a Guvernului nr. 18/2003.

Pe ultimul punct al ordinii de zi pentru actuala sesiune extraordinar„ figureaz„ proiectul de Lege privind

aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 18/2003 pentru modificarea art. 40 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea ∫i func˛ionarea Societ„˛ii Rom‚ne de Radiodifuziune ∫i a Societ„˛ii Rom‚ne de Televiziune, aflat Ón reexaminare potrivit art. 145, alin. (1) din Constitu˛ie ∫i a art. 124 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor. Ordonan˛a respectiv„ a r„mas f„r„ obiect Óntruc‚t a fost abrogat„.

Ca urmare, propunem restituirea la comisie a acestui proiect de lege de pe ordinea de zi, pentru a fi examinat o dat„ cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 71/2003 ∫i, c‚nd se va Óntocmi raportul, aceast„ situa˛ie se va Óncheia.

Un alt lucru asupra c„ruia vreau s„ insist. Dup„ cum ∫ti˛i, Biroul permanent al Camerei Deputa˛ilor a aprobat, Ónainte de vacan˛a parlamentar„, ca unele comisii s„ lucreze Ón timpul verii. ™i Ón perioada aceasta, c‚nd am fost convoca˛i Ón sesiune extraordinar„, erau planificate, deci aprobate s„ lucreze ni∫te comisii. Eu recomand acelor comisii care doresc s„ lucreze ∫i au deja aprobat de Biroul permanent, Ón program, s„ lucreze Ón aceast„ perioad„, s„-∫i desf„∫oare activitatea, Óns„, pentru lucr„rile Ón plen, av‚nd Ón vedere c„ am epuizat ordinea de zi, Óncheiem aici sesiunea extraordinar„ ∫i v„ mul˛umesc pentru prezen˛„.

De asemenea, m„ scuza˛i o secund„ s„ v„ fac un anun˛ tehnic Ón plen, Ónainte de a ridica ∫edin˛a. Œn conformitate cu prevederea art. 17 alin. 2 ∫i 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, v„ informez c„ s-au depus la secretarul general al Camerei Deputa˛ilor, Ón vederea exercit„rii de c„tre deputa˛i a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale, urm„toarele legi: Legea privind regimul substan˛elor ∫i preparatelor chimice periculoase; Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 66/2003 privind modificarea unor dispozi˛ii din Codul de procedur„ penal„.

Œnc„ o dat„, v„ mul˛umesc pentru participare ∫i pentru activitatea desf„∫urat„ Ón cadrul acestei sesiuni ∫i ne vom Ónt‚lni la 1 septembrie, Ón sesiunea noastr„ obi∫nuit„.