Stenogramă plen

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ rog s„-mi permite˛i s„ declar deschis„ ∫edin˛a noastr„ de ast„zi de plen.

V„ anun˛ c„ din totalul de 140 senatori ∫i-au anun˛at prezen˛a 113 colegi.

Avem 10 colegi senatori absen˛i motivat.

™edin˛a de ast„zi va fi condus„ de subsemnatul, ajutat de cei doi secretari, domnul senator Paul P„curaru ∫i domnul senator Ion Predescu.

A˛i primit Ón mapele dumneavoastr„ ordinea de zi pentru ast„zi.

Dac„ sunt obiec˛iuni? Nu sunt.

Legat de programul de lucru, stima˛i colegi, v„ propun, av‚nd Ón vedere c„ avem o ordine de zi bogat„ ∫i c„ am Ónceput peste 9,30, s„ mergem pe program 9,30—13,30.

Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

La primul punct avem probleme organizatorice ∫i se refer„ la aprobarea programului de lucru pentru s„pt„m‚na 23—28 februarie 2004.

Dup„ cum observa˛i, luni avem ∫edin˛a obi∫nuit„ de plen Óncep‚nd cu orele 15,00.

Biroul permanent v„ propune ca mar˛i de la orele 9,00 la 13,00 s„ facem ∫edin˛„ de plen, iar dup„-amiaza, Óncep‚nd cu orele 15,00, lucr„ri Ón comisiile permanente. Miercuri, activitate Ón comisii permanente, joi, ora 9,00, ∫edin˛a comun„ a Senatului ∫i a Camerei Deputa˛ilor. Avem pe ordinea de zi, ca prim punct, proiectul de Lege privind aprobarea Tratatului de aderare la NATO. Vineri ∫i s‚mb„t„, activit„˛i Ón circumscrip˛iile electorale.

Dac„ sunt obiec˛iuni la programul de lucru pentru s„pt„m‚na viitoare?

Dac„ nu,

La punctul urm„tor, stima˛i colegi, Ón conformitate cu prevederile Legii nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, s-au depus la secretariatul general al Senatului, Ón vederea exercit„rii de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale, urm„toarele legi:

— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 119/2003 pentru prorogarea termenului prev„zut la art. 17 alin. (1) din Legea nr. 507/2002 privind organizarea ∫i desf„∫urarea unor activit„˛i economice de c„tre persoane fizice;

— Legea pentru ratificarea Tratatului privind rela˛iile prietene∫ti ∫i de cooperare Óntre Rom‚nia ∫i Federa˛ia Rus„, semnat la Moscova la 4 iulie 2003;

— Legea pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 60/1991 privind organizarea ∫i desf„∫urarea adun„rilor publice;

— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 120/2003 pentru aprobarea demar„rii de c„tre Compania Na˛ional„ de Autostr„zi ∫i Drumuri Na˛ionale din Rom‚nia — S.A. a procedurii de negociere cu o singur„ surs„, cu firma Bechtel International Inc., Ón vederea Óncheierii contractului de proiectare, construire ∫i finan˛area a autostr„zii Bra∫ov — Cluj — Bor∫;

— Legea privind participarea for˛elor armate la misiuni Ón afara teritoriului statului rom‚n;

— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 108/2003 pentru desfiin˛area Ónchisorii contraven˛ionale;

— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 102/2003 pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie;

— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 77/2003 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea ∫i sanc˛ionarea tuturor formelor de discriminare;

— Legea pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 147/2000 privind reducerile acordate pensionarilor pentru transportul intern;

— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 96/2003 privind protec˛ia maternit„˛ii la locurile de munc„.

La punctul urm„tor, stima˛i colegi, ave˛i o not„ privind aprobarea procedurii de urgen˛„ pentru adoptarea unor ini˛iative legislative.

**:**

Da.

Da, Ón˛eleg c„ doamna senator Maria Petre, din partea Partidului Democrat, dore∫te s„ ia cuv‚ntul.

## **Doamna Maria Petre:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

O s„ Óncep cu ceea ce chiar domnul pre∫edinte a subliniat diferit, ∫i m„ bucur c„ ast„zi face o subliniere diferit„ de cea pe care, domnule pre∫edinte, a˛i f„cut-o ieri Ón briefing-ul de dup„ Biroul permanent al Senatului, aceea c„ vorbesc Ón numele senatorilor Partidului Democrat, ∫i nu Ón numele unor senatori independen˛i, pentru c„, stima˛i colegi, nici unul dintre noi, cei ∫ase membri ai Partidului Democrat, nu are nici o inten˛ie de a-∫i da demisia din calitatea de senator al Partidului Democrat.

V„ rog foarte mult s„ p„stra˛i lini∫tea!

## **Doamna Maria Petre:**

Vreau s„ clarific„m acest lucru pentru totdeauna: suntem senatori ai Partidului Democrat nu pentru c„ ne ambi˛ion„m s„ fim senatori ai Partidului Democrat, ci pentru c„ a∫a am fost ale∫i Ón toamna anului 2000. Ne p„str„m aceast„ calitate, spre deosebire de mul˛i dintre colegii no∫tri care au preferat o alt„ cale pe care electoratul ne-a dat-o fiec„ruia din noi.

√sta este un prim aspect.

Un al doilea aspect pe care ˛in s„-l subliniez, domnule pre∫edinte ∫i stima˛i colegi, este cel care ˛ine de principiul Óntregii construc˛ii institu˛ionale a Senatului, a∫a cum este prev„zut el ∫i de Constitu˛ie, Óntr-o oarecare m„sur„, dar, mai ales, de Regulamentul Senatului, ∫i anume c„ ea se bazeaz„ pe algoritmul ini˛ial.

Deci nu exist„ nici o alt„ prevedere dec‚t aceasta.

Al treilea lucru pe care ˛in s„-l subliniez ∫i care mi s-a p„rut necolegial, Óntr-un fel, este c„ toate discu˛iile care au avut loc pentru aceast„ reorganizare de ast„zi ne-au exclus ∫i, din acest punct de vedere, nu mi s-a p„rut Ón regul„.

Cred c„ era un gest de minim„ colegialitate, domnule pre∫edinte ∫i stima˛i colegi, ca ieri la ∫edin˛a de Birou permanent, Ón afar„ de colegii mei, pre∫edin˛i ai comisiilor, ∫i de domnul Radu Vasile, Ón calitatea de vicepre∫edinte, Ónc„, al Senatului, s„ fim invita˛i ∫i noi.

Mi s-a p„rut un gest necolegial ∫i Ón neregul„.

Deci, subliniez, Ónc„ o dat„, ceea ce am spus la Ónceput, pentru a nu crea o confuzie, ∫i anume aceea c„ noi, din acest moment, suntem senatori independen˛i. Suntem senatori ai Partidului Democrat ∫i v„ anun˛„m, stima˛i colegi, c„ ne rezerv„m dreptul de a reconstitui grupul Ón orice moment al acestei sesiuni sau Ón perioada urm„toare, a∫a cum ∫i ast„zi lu„m ni∫te decizii care nu

s-au mai luat Ón Senatul Rom‚niei, ∫i anume, aceea de reorganizare Ón interiorul unei sesiuni parlamentare. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, doamna senator.

O singur„ precizare. Vreau s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ c„ la ∫edin˛a Biroului permanent a participat, pe tot parcursul ∫edin˛ei, domnul senator Radu Vasile.

Are cuv‚ntul domnul senator Nicolae-Vlad Popa, liderul Grupului parlamentar liberal.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**

Stima˛i colegi,

Suntem pe cale s„ facem o gre∫eal„.

Œi invit pe cei care nu prea vin la lucr„rile Senatului s„ nu se manifeste Ón acest mod necolegial ∫i necivilizat. Eu nu comentez.

Eu v„ fac o propunere constructiv„.

V-a∫ ruga. V„ dau cuv‚ntul, stima˛i colegi. Dori˛i s„ lua˛i cuv‚ntul? O s„ vi-l dau. V„ rog.

D‚n∫ii nu pot s„ se exprime dec‚t Ón acest fel...

Nu face˛i comentarii, v„ rog.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**

## Da.

Domnule pre∫edinte, art. 22 alin. 3 al regulamentului nostru spune un lucru foarte clar: îRepartizarea func˛iilor Ón Biroul permanent se stabile∫te prin negocieri Óntre reprezentan˛ii grupurilor parlamentare“ — negocierile au avut loc la Ónceputul lunii februarie — respect‚ndu-se configura˛ia politic„ a Senatului a∫a cum a rezultat din constituirea ini˛ial„ (deci 13 senatori). Œn cazul Ón care nu se ajunge la un acord, problema se supune votului Senatului“.

S-a ajuns la o Ón˛elegere ∫i s-a votat. Exist„ un mandat valid — eu vorbesc acum de domnul Radu Vasile — de vicepre∫edinte. Cel mai bun argument este c„ se pot reprezenta inclusiv independen˛ii sau un senator care nu face parte dintr-un grup — vroiam s„ g„sesc o formulare care nu exist„ Ón regulament pentru senatorii care apar˛in unui partid dar nu au putut s„ formeze un grup, a∫a cum este situa˛ia Partidului Democrat. Este exemplul domnului Vornicu, care a fost propus de Partidul Social Democrat ∫i a fost ales prin vot de dumneavoastr„. Deci, dumneavoastr„...

Domnul Lupoi, eu nu v-am Óntrerupt pe dumneavoastr„.

Deci dumneavoastr„ ave˛i Ón fa˛„, pe de o parte, un vot categoric valid care nu poate fi dec‚t revocat. Dumneavoastr„ pute˛i reveni, pentru c„ ave˛i o majoritate, ave˛i for˛a. Pute˛i s„ reveni˛i ∫i s„ invalida˛i votul dumneavoastr„ de la Ónceputul lunii. Atunci da, atunci mandatul…, dar pe ce text, pe ce baz„? Revocarea Ón materie este descris„ Ón art. 29 ∫i se face numai la cererea grupului. Alt„ cale de revocare nu exist„. Trebuie s„ o invent„m sau s„ o inventa˛i, pentru c„ eu nu inventez Ón afara regulamentului. Deci, dac„ vre˛i s„ inventa˛i o cale de revocare, s„ anula˛i votul de la 1 februarie sau c‚nd a fost primul vot, atunci face˛i-o,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 14/28.II.2004 dar nu da˛i dou„ mandate valide. Pentru c„, Ónc„ o dat„ spun, chiar dac„ se vorbe∫te despre dispari˛ia grupului, c‚t„ vreme a existat un vot ∫i c‚t„ vreme exist„ un precedent ca un independent, nu unul dintre senatorii nemembri ai unui grup, s„ fac„ parte din Biroul permanent, iar aceast„ participare este f„cut„ pe baza negocierilor admise de votul plenului, v„ rog frumos s„ m„ crede˛i c„ Ónc„lc„m grav principiile de drept.

S-a vorbit Ón Biroul permanent.

Sigur c„ interesul politic face s„ existe tot felul de motiva˛ii, dar asta este realitatea, iar noi suntem un for legislativ suprem ∫i nu avem voie s„ gre∫im. Dac„ noi facem gre∫eli pe interpretare de lege, dac„ noi valid„m dou„ mandate pentru acela∫i post, este grav.

Mai mult dec‚t at‚t, un lucru care ast„zi Ól afl„m, ∫i anume c„ eu am semnat un protocol.

Nu Ón˛eleg aceast„ rumoare. Deci eu am semnat un protocol.

Stimate coleg, dac„ Óncerca˛i s„ sintetiza˛i, v„ ascult„ colegii. Deci nu v„ repeta˛i. V„ rog, v„ ascult„m.

Eu am semnat un protocol prin care, pe baza algoritmului, am recunoscut o func˛ie de vicepre∫edinte Grupului parlamentar P.S.D. Ast„zi aflu c„ lucrurile au luat o alt„ Óntors„tur„. V„ rog s„ m„ crede˛i c„ nu este Ón regul„. Negocierea Ónseamn„ negociere. Dac„ eu mi-am dat acordul pentru vicepre∫edinte pentru Grupul parlamentar P.S.D., atunci „sta este acordul meu ∫i nu poate fi modificat de nimeni. Eu nu-mi dau acordul pentru alt„ variant„. V„ rog s„ m„ crede˛i. Nu conteaz„ c„ aici este cazul U.D.M.R.-ului. Putea s„ fie Rom‚nia Mare, puteam s„ fim noi, dar c‚t„ vreme eu am semnat o anumit„ Ón˛elegere politic„, nu cred c„ este bine, nu este corect s„ se modifice prin voin˛a a dou„ p„r˛i.

Am Ón˛eles.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## V„ mul˛umesc, domnule senator Popa.

Eu vreau doar s„ v„ precizez un lucru. Eu nu supun la vot interpretarea regulamentului. Vreau s„ v„ fie foarte clar acest lucru. Aici nu este vorba despre o hot„r‚re a plenului. Ave˛i dreptul s„ lua˛i cuv‚ntul, s„ v„ exprima˛i, este dreptul dumneavoastr„, dar nu pe ideea de a interpreta regulamentul altfel dec‚t e scris Ón regulament.

™i, a doua problem„. Domnul senator Popa, nu v„ opre∫te nimeni — Óntruc‚t regulamentul permite — ca func˛iile care v„ revin Ón urma acestor negocieri s„ le acorda˛i colegilor din Partidul Democrat. Chiar ar fi un gest frumos, av‚nd Ón vedere alian˛a dintre dumneavoastr„.

Œn al treilea r‚nd, algoritmul este algoritm, iar unele rota˛ii care au loc, la Ón˛elegere Óntre grupurile parlamentare, este cu totul altceva. Sunt permise de regulament. S„ fie foarte clar acest lucru ∫i s„ nu mai d„m na∫tere la astfel de comentarii.

Œn rela˛ia Grup P.S.D.—Grup U.D.M.R., este vorba despre o rocad„. ™ti˛i foarte bine, Ón ultimele dou„ sesiuni sunt func˛ia de vicepre∫edinte, care acum ar reveni P.S.D.-ului, ∫i func˛ia de secretar, pe care o are

U.D.M.R.-ul, iar Ón sesiunea din toamn„ se inverseaz„ ca Uniunea Democrat„ a Maghiarilor din Rom‚nia s„ preia func˛ia de secretar, ∫i P.S.D.-ul, de vicepre∫edinte.

Œn acela∫i timp, la argumenta˛ia dumneavoastr„... Nu este vorba de luare de cuv‚nt, ci v„ explic tehnic, acela∫i lucru s-a petrecut ∫i Ón rela˛ia dintre Grupul P.S.D....

Nu mai sta˛i Ón picioare, c„ nu v„ mai dau cuv‚ntul! V„ rog s„ lua˛i loc!

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa**

**:**

Nu ave˛i dreptul!

V„ rog eu foarte mult. Deci repet Ónc„ o dat„. Stimate coleg...

Cum pute˛i s„-mi lua˛i aprioric un drept al meu conform regulamentului?

V„ rog eu foarte mult s„ lua˛i loc!

Atunci pe dumneavoastr„ v„ rog s„ v„ adresa˛i de la tribun„.

Domnule senator...

Chestiune de procedur„: v„ rog s„ v„ adresa˛i de la tribun„.

Bun. O singur„ precizare. Acela∫i lucru s-a petrecut ∫i Ón rela˛ia dintre Grupul parlamentar P.N.L. ∫i Grupul parlamentar P.S.D. La Ón˛elegere, s-a f„cut o rocad„, Ón sensul c„ func˛ia de secretar la Comisia pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului, prin Ón˛elegere, a preluat-o Grupul parlamentar P.N.L., ∫i P.S.D.-ul, Ón locul Grupului P.N.L., a preluat func˛ia de secretar la Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i minorit„˛i.

Are cuv‚ntul domnul senator Paul P„curaru.

## Domnule pre∫edinte,

Dincolo de dezbaterea regulamentului, suntem Óntr-o situa˛ie care mie cel pu˛in nu-mi face pl„cere. Sunt convins c„ dincolo de mul˛umirea unui grup ∫i de nemul˛umirea altui grup, e o problem„ politic„ de fond, care ne afecteaz„ ∫i pe noi, afecteaz„ ∫i popula˛ia din Rom‚nia ∫i opinia public„, ∫i anume aceast„ problem„ grav„ a migra˛iei parlamentarilor. Dincolo de conota˛iile momentului, de argumentele care se aduc pe regulament, suntem Ón fa˛a unui moment extrem de nepl„cut, unic Ón istoria postdecembrist„ a democra˛iei rom‚ne∫ti, pentru prima dat„ c‚nd un grup parlamentar, Ón timpul unei sesiuni parlamentare, se desfiin˛eaz„. Am verificat toate situa˛iile precedente Ón care grupuri parlamentare au fost desfiin˛ate, nemaiÓndeplinind norma numeric„, ∫i nu am g„sit un precedent Ón care Ón timpul unei sesiuni — v„ spun, domnul Quintus, nu a fost, a fost la Ónceputul sesiunii problema cu Grupul P.U.N.R., pe 6 septembrie, prima zi a sesiunii, ∫i nu Ón timpul unei sesiuni. Deci nu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 14/28.II.2004 exist„ un precedent ∫i, Ón Biroul permanent, noi am solicitat Ón mod insistent ca aplicarea acestei situa˛ii sau traducerea Ón concret a acestei situa˛ii s„ se fac„ Óncep‚nd cu sesiunea urm„toare, pentru c„ acum eram pe un vot valid, pe o construc˛ie structural„ a Biroului permanent, a comisiilor care au fost validate de plenul Senatului. Cu siguran˛„, din cauza interesului politic major al P.S.D.-ului de a desfiin˛a grupul parlamentar ∫i de a se lupta cu Partidul Democrat, aceast„ situa˛ie invocat„ de noi nu a fost luat„ Ón considera˛ie ∫i, sigur, proced„m la votul de ast„zi, dar ce se va Ónt‚mpla dac„ s„pt„m‚na viitoare unul dintre senatorii care au plecat din Partidul Democrat revine Ón Partidul Democrat ∫i, iat„ c„, tot Ón interiorul sesiunii, din nou vom reface algoritmul, din nou vom face Ómp„r˛irea func˛iilor, din nou vom face aceast„ procedur„ de vot pe care o parcurgem ast„zi. ™i exist„ semne c„ unii dintre colegii din Partidul Democrat care au plecat doresc s„ revin„ Ón grup ∫i atunci se constituie grupul ∫i peste o s„pt„m‚n„ sau dou„ vom vota din nou. Iat„ deci c„ este o situa˛ie complet ilogic„, din punctul meu de vedere.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Stima˛i colegi, dac„ celelalte grupuri doresc s„ intervin„?

Stimat„ coleg„, v„ rog s„ lua˛i loc. Avem un regulament care este foarte clar. E o problem„ care este Ón dezbatere, pot lua cuv‚ntul grupurile printr-un singur reprezentant.

Putem continua dac„ supunem la vot ∫i o s„ supun la vot continuarea. Dac„ ave˛i o treab„ de procedur„, o s„ v„ dau cuv‚ntul. Dac„ celelalte grupuri doresc s„ ia cuv‚ntul? Domnul senator Predescu.

autodizolvat. Nu l-a dizolvat nimeni. S-a autodizolvat ∫i dispozi˛iile regulamentului se aplic„ Ón mod automat, a∫a c„ nu avem ce discuta. Textul regulamentului este foarte clar: s„ aib„ un num„r de minimum 7 membri la constituire ∫i pe durata Óntregii legislaturi, pentru a putea exista ca atare, adic„ ca grup parlamentar.

S-a mai invocat revocarea. îRevocarea se face la propunerea grupului parlamentar“. Care grup s„ propun„ dac„ el nu mai exist„?!

## **Din sal„:**

Aia este!

## **Domnul Ion Predescu:**

Regulamentul nu prevede sus˛inerea prin ˛ipete, cum face˛i dumneavoastr„, sau prin strig„te. V„ manifesta˛i a∫a, s„ fi˛i s„n„to∫i! Acesta v„ e comportamentul. Dar, re˛ine˛i, cine s„ propun„ revocarea? Cine nu mai exist„?!

Din punct de vedere legal...

Dumneavoastr„ nu distinge˛i Óntre existen˛a fizic„ ∫i... Probabil la aceasta v„ referi˛i. Noi vorbim de existen˛a juridic„ a unei institu˛ii din structura Senatului: grupul parlamentar.

E greu de discutat cu dumneavoastr„. Eu a∫ putea discuta ∫i polemic, ∫i cum vre˛i, dar sunte˛i oameni greu abordabili ∫i greu de Ón˛eles. Asta este dificultatea. Nu avem noi ce v„ face, noi aplic„m regulamentul. Senatul dec‚t a luat act c„ grupul parlamentar s-a autodizolvat ∫i nimic mai mult — exact ce a hot„r‚t ieri Biroul permanent — ∫i nu poate s„ fac„ derogare de la aceasta pentru c„ v„ numi˛i Óntr-un fel sau altul sau c„ ave˛i Óndr„zneala de a formula sus˛ineri potrivnice regulamentului. Este o alt„ problem„. Iar solidaritatea dumneavoastr„ face˛i-o Ón bine, domnilor, nu Ón Ónc„lcarea legii!

Mul˛umesc foarte mult.

Doamna senator Norica Nicolai, ave˛i o problem„ de procedur„?

Da.

V„ rog, nu luare de cuv‚nt, procedur„.

## **Domnul Ion Predescu:**

Domnule pre∫edinte, dup„ cum cunoa∫te˛i, ieri, Ón ∫edin˛a Biroului permanent, problema aceasta a fost amplu dezb„tut„. Constat c„ cei doi colegi reprezent‚nd Grupul parlamentar P.N.L. r„m‚n pe aceea∫i pozi˛ie. Probabil vor s„ ne demonstreze c„ au idei fixe ∫i pu˛ine. Altceva nu au invocat dec‚t ceea ce au sus˛inut ieri.

Ast„zi, excesiv.

Stimate coleg, v„ rog s„ reveni˛i la chestiune.

Excesiv ∫i Ónc„lc‚nd regulamentul, au luat doi cuv‚ntul Ón una ∫i aceea∫i problem„, repet‚ndu-se. Prin urmare, nu a˛i ˛inut nici m„car regulamentul s„-l respecta˛i. A˛i afirmat c„ P.S.D.-ul a dorit sau a dizolvat Grupul parlamentar al Partidului Democrat. Fals. Grupul s-a

Procedur„.

V„ rog.

Ridic o problem„ de constitu˛ionalitate ∫i nu pun Ón discu˛ie dizolvarea Grupului parlamentar P.D., ci func˛ia de vicepre∫edinte pe care a avut-o acest grup ∫i o are Ónc„ Ón prezent, Ón opinia noastr„, Ón Biroul permanent.

Œmi permit, domnule pre∫edinte, s„ v„ invoc art. 64 alin. (2) din Constitu˛ia Rom‚niei, adoptat„ recent. Œn teza a doua a acestui articol se prevede expres: îCeilal˛i membri ai Birourilor permanente sunt ale∫i la Ónceputul fiec„rei sesiuni. Membrii Birourilor permanente pot fi revoca˛i Ónainte de expirarea mandatului“. Institu˛ia revoc„rii este reglementat„ Ón articolul 29 din

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 14/28.II.2004 Regulamentul Senatului: îMembrii Biroului permanent pot fi revoca˛i Ónainte de expirarea mandatului la cererea grupului parlamentar pe care Ól reprezint„“. Deci, Ónainte de a avea o discu˛ie, o negociere politic„, trebuie s„ se solicite Biroului permanent revocarea mandatului domnului Radu Vasile, dup„ care vom discuta aceast„ chestiune. Este o problem„ de constitu˛ionalitate, domnule Predescu.

Œn al doilea r‚nd, pentru c„ textele sunt aproape similare cu cele din vechiul regulament, v„ Ónvederez Decizia nr. 46 din 1994 a Cur˛ii Constitu˛ionale, care prevede, cu privire la cei care au posibilitatea — pentru c„ a mai fost un precedent constitu˛ional Ón acea sesiune —, care prevede cu privire la cei care au abilitatea ∫i calitatea de a cere revocarea unui grup. Posibilitatea oric„rui grup de a face aceast„ cerere, ∫i nu doar a celui al c„rui reprezentant este membru, este contrar„ prevederilor art. 61 alin. (5) din Constitu˛ie, care face vorbire de configura˛ia politic„ la Ónceperea mandatului institu˛iei, la Ónceperea Senatului. Suntem Óntr-un incident de procedur„ ∫i v„ rug„m s„ revenim la regulile clare, de revocare a unui mandat, ∫i dup„ aceea de numire, pentru c„ Ón alte condi˛ii vom ataca aceast„ hot„r‚re la Curtea Constitu˛ional„.

V„ mul˛umesc foarte mult. Domnul senator Frunda.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Recunosc sincer c„ nu am vrut s„ intervin, iar interven˛ia mea este pur constitu˛ional„.

Dac„ nu m-ar fi provocat doamna senator Nicolai, pentru care am un respect ∫i o simpatie deosebit„, nu a∫ fi intervenit. Ceea ce spune Domnia sa, excep˛ia pe care o ridic„, se refer„ la grupuri parlamentare existente.

Domnul senator Frunda, scuza˛i-m„. Rog cameramanii s„ treac„ Ón spate.

## **Domnul Frunda György:**

Dar de ce m„ discrimina˛i negativ, domnule pre∫edinte?!

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ rog foarte mult!

V„ ascult„m.

Ei, e altceva!

## **Domnul Frunda György:**

V„ mul˛umesc. Domnule pre∫edinte,

Distinse doamne ∫i domni senatori,

Œmi ∫i place acest lucru, pentru c„ atmosfera s-a destins pu˛in.

A∫ vrea s„-i r„spund doamnei senator Norica Nicolai, pentru care am un respect ∫i o simpatie deosebit„, la problema constitu˛ional„. Approach-ul meu nu este politic, este strict constitu˛ional, ∫i sper s„ fiu sus˛inut ∫i de domnul senator Iorgovan.

Articolul la care f„cea trimitere doamna senator se refer„ la grupuri parlamentare validate, existente. Dumneaei are dreptate Ón situa˛ia Ón care un grup parlamentar ar exista: membrul acestui grup Ón Biroul permanent al Senatului nu ar putea fi revocat dec‚t Ón

baza prevederilor la care s-a f„cut referire. Œn cazul Ón care un grup parlamentar dispare, cu regret ∫i simpatie sincer„ pentru Grupul Democrat din Senat, care are oameni deosebi˛i, de o valoare excep˛ional„, dar nu v„ pot ajuta, nu este problema mea dac„ dintre dumneavoastr„ au plecat colegi ∫i nu mai ave˛i num„rul existent necesar unui grup. Sunt pus Óntr-o situa˛ie imposibil„. Juridic nu am ce face, dec‚t s„ iau la cuno∫tin˛„ faptul existent, datul juridic, datul constitu˛ional. Dac„ vre˛i, Ón paralel, este ca un proces Ón fa˛a unei cur˛i de justi˛ie, Ón care persoana respectiv„ Ó∫i pierde calitatea, judec„torul nu are ce face dec‚t s„ constate c„ nu mai are calitatea respectiv„ ∫i trebuie s„ Óncheie procesul. Noi, plenul, nu avem ce s„ facem, dec‚t s„ lu„m act de faptul c„ nu exist„ Grupul Partidului Democrat Ón Senat ∫i, pe baza regulilor stabilite, locurile dumneavoastr„ s„ fie redistribuite, Ón baza algoritmului, grupurilor existente.

Œn clipa Ón care, peste dou„ zile, peste o s„pt„m‚n„, peste cinci s„pt„m‚ni va exista din nou un grup parlamentar, atunci vom rediscuta problema, dar problema trebuie tratat„ Ón acest moment. Œmi pare r„u, aceasta este situa˛ia constitu˛ional„.

V„ mul˛umesc.

## Stima˛i colegi,

S-au ascultat toate argumentele, ∫i de o parte ∫i de alta. Repet, nu este o problem„ care s„ fac„ obiectul votului plenului Senatului. Œn consecin˛„, stima˛i colegi, trecem la derularea procedurii de aprobare a acelor dou„ func˛ii.

Pentru func˛ia de secretar Ón cadrul Biroului permanent dau cuv‚ntul domnului pre∫edinte Ion Solcanu pentru a face propunerea.

Pentru func˛ia de secretar, Grupul parlamentar socialdemocrat propune ∫i sus˛ine candidatura domnului senator profesor universitar doctor Antonie Iorgovan.

Domnul senator Antonie Iorgovan.

Pentru func˛ia de vicepre∫edinte dau cuv‚ntul domnului pre∫edinte, lider al grupului, Verestóy Attila.

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Dincolo de aceste discu˛ii care au fost ∫i care, crede˛i-m„, nu ne-au atins deloc, pentru c„ noi ∫tim c„, de fapt, se Ónt‚mpl„ ceea ce trebuie s„ se Ónt‚mple, conform regulamentului, noi propunem ∫i sus˛inem pe domnul senator Puskás Valentin-Zoltán pentru a deveni vicepre∫edinte al Senatului Rom‚niei. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Mai avem o propunere!

V„ rog!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 14/28.II.2004

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**

V„ propunem pentru func˛ia de vicepre∫edinte pe domnul Radu Vasile.

Stimate coleg...

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**

A∫a cum l-a˛i propus dumneavoastr„ pe domnul Vornicu, a∫a Ól propunem noi pe domnul Radu Vasile.

## Stimate coleg,

Repet, avem un regulament. V„ rog eu, sunte˛i jurist de profesie. Dac„ dori˛i, Ón calitatea dumneavoastr„ de lider de grup, s„ propune˛i, de exemplu, la U.D.M.R. pe altcineva sau la P.S.D. pe altcineva.

Stimate coleg,

Func˛iile apar˛in celor dou„ grupuri.

Nu apar˛in, domnule pre∫edinte.

Dac„-mi permite˛i, am spus, negocierea a fost alta. Ce se face acum este o nerespectare a negocierii.

Art. 22 alin. 3 spune a∫a: îŒn cazul Ón care nu se ajunge la un acord, problema se supune votului Senatului“. Deci numai Senatul poate s„ hot„rasc„ Ón leg„tur„ cu aceast„ problem„ ∫i v„ reamintesc o chestiune esen˛ial„, ∫i anume c„ deocamdat„ avem un vot valid pentru func˛ia de vicepre∫edinte. Noi vrem o reconfirmare a acelui vot valid.

## **Domnul Verestóy Attila:**

Din punct de vedere procedural, am o Óntrebare. Dac„ am Ón˛eles bine, domnul coleg de la Partidul Na˛ional Liberal dore∫te s„ fac„ o schimbare Ón structura Biroului permanent pe seama locului pe care Ól are d‚nsul. Nu am Ón˛eles, a˛i f„cut ∫i propunerea de revocare a membrului Biroului permanent pe care Ól ave˛i Ón momentul de fa˛„?! Nu este nici o problem„! Dar v„ rog s„ fi˛i consecvent propriei logici. At‚t.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**

## Nu, dar am fost p„c„li˛i!

Domnule lider Verestóy, problema este extrem de simpl„. Dumneavoastr„, Ómpreun„ cu P.S.D.-ul, ne-a˛i Ón∫elat Óncrederea

Am semnat o anumit„ Ón˛elegere, nu o respecta˛i, aici este textul, supune˛i votului. Ave˛i o majoritate. De ce nu v„ baza˛i pe aceast„ majoritate?!

Stimate coleg...

Da˛i-mi voie, cred c„ putem clarifica Óntr-o propozi˛ie. Dintr-o Ónt‚mplare, dintr-o pur„ Ónt‚mplare, nu am fost numai noi doi, avem ∫i c‚˛iva martori care, probabil c„ au ∫i o memorie suficient de bine pus„ la punct ca s„-∫i aminteasc„ c„ Ón momentul Ón care...

## Domnule senator Popa,

Am impresia c„ nu vre˛i s„ pricepe˛i deloc regulamentul! Lua˛i loc, v„ rog foarte mult!

Œn momentul Ón care s-a anun˛at, ∫i eu am f„cut acest anun˛, c„ noi dorim ca prin aceast„ nou„ structur„ s„ avem calitatea c‚∫tigat„, Ón dauna renun˛„rii la postul de secretar, atunci s-a formulat urm„toarea propozi˛ie de c„tre domnul Solcanu: îAsta este o Ón˛elegere Óntre P.S.D. ∫i U.D.M.R“, la care dumneavoastr„ nu a˛i protestat. Clar. Asta s-a Ónt‚mplat.

Stimate coleg, Domnule senator Popa...

Domnule senator Popa, v„ rog eu, nu m„ obliga˛i s„ v„ scot afar„ din sal„!

## **Din sal„:**

Cum adic„ s„ Ól scoate˛i din sal„, domnule?! De ce nu Ól scoate˛i ∫i din istorie?!

Nu ave˛i dreptul s„-l scoate˛i din sal„!

## V„ rog foarte mult!

Nu am f„cut-o Ón at‚ta timp, o fac acum. E dreptul meu!

V„ rog s„ lua˛i loc!

Stimate coleg,

Haide˛i s„ nu facem circ! Se pare c„ asta dori˛i. V„ rog s„ citi˛i atent regulamentul — sunte˛i ∫i jurist de profesie — uita˛i-v„, v„ rog, ∫i citi˛i art. 18 lit. d) ∫i ve˛i vedea acolo care sunt drepturile dumneavoastr„ Ón calitate de lider de grup. V„ citesc eu, ca s„ Ónchidem o dat„ discu˛ia aceasta. Ce poate s„ fac„ pre∫edintele grupului? îPropune candida˛ii grupului pentru func˛iile Ón Biroul permanent“, Ón aceste condi˛ii, ai Grupului P.N.L. Dac„ vre˛i s„ veni˛i cu o propunere ca Ón locul func˛iei de secretar pe care o de˛ine˛i Ón Biroul permanent s„ Ól revoca˛i pe domnul senator P„curaru ∫i s„-l propune˛i pe domnul senator Radu Vasile, s„ ∫ti˛i c„ nu avem nimic Ómpotriv„. V„ rog foarte mult!

Deocamdat„ func˛ia de vicepre∫edinte nu este revocat„, ea apar˛ine alian˛ei ∫i noi avem aceast„ propunere.

A˛i spus o dat„, v-am Ón˛eles.

V„ cer o pauz„ de consult„ri, conform regulamentului!

## Stimate coleg,

Nu este vorba de nici o consultare, pentru c„ nu este o problem„ care se supune votului plenului. V„ rog s„ lua˛i loc!

Stima˛i colegi,

Constituim o comisie de num„rare a voturilor. Grupul social-democrat, dou„ propuneri.

Domnul senator Ion Iliescu ∫i domnul senator Florin Hri˛cu.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc.

Grupul Rom‚nia Mare, o propunere.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 14/28.II.2004 ## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

Domnul senator Horga Vasile.

Horga Vasile. Mul˛umesc. Grupul liberal, o propunere.

Nu ne desemn„m membru Ón comisie ∫i nu particip„m la acest vot, fiind neregulamentar ∫i neconstitu˛ional.

V„ mul˛umesc. Grupul U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator Sógor Csaba.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc. Grupul P.R.M., Ónc„ o propunere.

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

Domnul senator Dumitru Codreanu.

Domnul senator Codreanu. Avem o comisie format„ din cinci colegi senatori. Stima˛i colegi,

V„ reamintesc procedura de vot.

Ve˛i primi cele dou„ buletine de vot, respectiv pentru func˛ia de vicepre∫edinte ∫i, separat, pentru func˛ia de secretar al Biroului permanent. Se voteaz„ îpentru“ l„s‚nd neatinse numele ∫i prenumele persoanei Ónscrise Ón buletin. Nu sunte˛i de acord, t„ia˛i numele ∫i prenumele persoanei Ón cauz„. Orice alte modific„ri Ón buletin Ól anuleaz„. Œn al doilea r‚nd, buletinele trebuie s„ fie ∫tampilate.

Rog s„ se aduc„ urna ∫i buletinele de vot.

Fac apel la domnul chestor Badea ∫i la domnul chestor Vornicu s„ distribuie buletinele.

Domnul secretar Predescu va face apelul.

Acatrinei Gheorghe absent Alexa Constantin prezent Alexandru Ionel absent Apostolache Victor prezent Athanasiu Alexandru absent Avram Dan nu voteaz„ Badea Dumitru prezent Balcan Viorel prezent B„dulescu Doru-Laurian prezent B„lan Angela Mihaela absent„ B„l„l„u Constantin nu voteaz„ Bela∫cu Aron absent Belu Ioan absent Bichine˛ Corneliu prezent Bindea Liviu-Doru prezent BÓciu Constantin prezent Br„di∫teanu ™erban Alexandru absent Bucur Dionisie Ónvoit Bunduc Gheorghe prezent Buzatu Gheorghe prezent C‚rciumaru Ion prezent Ciocan Maria prezent„ Cioc‚rlie Alin Theodor prezent

Codreanu Dumitru prezent Constantinescu Eugen Marius prezent Cozm‚nc„ Octav prezent Cr„ciun Avram prezent Cristolovean Ioan prezent Dina Carol prezent Dinescu Valentin prezent Dinu Marin prezent Dobrescu Maria Antoaneta prezent„ Dumitrescu Viorel prezent Du˛„ Vasile prezent Eckstein Kovács Péter prezent Fabini Hermann Armeniu nu voteaz„ F„ni˛„ Tri˛„ prezent Feldman Radu Alexandru nu voteaz„ Filipa∫ Avram absent Filipescu Cornel prezent Florescu Eugeniu Constantin prezent Flutur Gheorghe nu voteaz„ Frunda György prezent G„ucan Constantin prezent Gogoi Ion prezent Guga Ioan prezent Hanganu Romeo Octavian nu voteaz„ HÓr∫u Ion prezent Hoha Gheorghe prezent Honcescu Ion prezent Horga Vasile prezent Hri˛cu Florin prezent Ila∫cu Ilie prezent Iliescu Ion prezent Ionescu-Quintus Mircea nu voteaz„ Iorga Nicolae Marian absent Iorgovan Antonie prezent Iustian Mircea Teodor nu voteaz„ Kereskényi Alexandru prezent Leca Aureliu prezent Lupoi Mihail prezent Maghiar Teodor absent Marcu Ion absent Marinescu Simona-Ana-Maria absent„ Markó Béla prezent Matei Vintil„ prezent Matei Viorel prezent M„rgineanu ™tefan Gheorghe prezent Mihordea Mircea prezent Mocanu Vasile prezent Munteanu Tudor-Marius prezent Nedelcu Mircea prezent Németh Csaba prezent Nicolaescu Ioan prezent Nicolaescu Sergiu Florin prezent Nicolai Noricanu voteaz„ Nicolescu Constantin prezent Novolan Traian prezent Onaca Dorel-Constantin absent Oprescu Sorin Mircea absent Opri∫ Octavian prezent Otiman P„un-Ion nu voteaz„ Paleologu Alexandru absent Pan„ Aurel prezent Pan„ Viorel Marian prezent Pa∫tiu Ioan absent P„curariu Iuliu nu voteaz„ P„curaru Nicolae Paul Anton nu voteaz„ P„tru Nicolae prezent P„unescu Adrian absent Penciuc Corin nu voteaz„

Rog comisia s„-∫i Óndeplineasc„ obliga˛iile. Rog s„ se ridice urna ∫i s„ trecem la num„rarea voturilor. Lu„m o pauz„ de un sfert de or„.

PAUZ√ * * * DUP√ PAUZ√

V„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile Ón sal„. Œl rog pe domnul senator Hri˛cu s„ ne prezinte procesele-verbale cu rezultatul alegerii.

## **Domnul Florin Hri˛cu:**

îProces-verbal referitor la rezultatul votului privind alegerea unui vicepre∫edinte al Senatului

Proced‚ndu-se la num„rarea voturilor din primul tur de scrutin cu privire la alegerea unui vicepre∫edinte al Senatului, s-au constatat urm„toarele: num„rul total al senatorilor: 140; num„rul total al votan˛ilor: 96; voturi valabil exprimate: 96.

Domnul Puskás Valentin-Zoltán, de la Grupul parlamentar U.D.M.R., are 83 de voturi pentru ∫i 13 voturi Ómpotriv„.

Ca urmare a faptului c„ a Óntrunit la primul tur de scrutin votul majorit„˛ii senatorilor, este declarat ales ca vicepre∫edinte al Senatului, Ón conformitate cu art. 26, 27 ∫i 28 din Regulamentul Senatului, republicat, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, domnul senator Puskás Valentin-Zoltán.

Œncheiat ast„zi, 19 februarie 2004.“

îProces-verbal referitor la rezultatul votului privind alegerea unui secretar al Senatului

Proced‚ndu-se la num„rarea voturilor din primul tur de scrutin cu privire la alegerea unui secretar al Senatului, s-au constatat urm„toarele: num„rul total al senatorilor: 140; num„rul total al votan˛ilor: 96; voturi valabil exprimate: 96.

Domnul Antonie Iorgovan, din Grupul parlamentar P.S.D., ob˛ine 92 de voturi pentru ∫i 4 voturi Ómpotriv„.

Ca urmare a faptului c„ a Óntrunit la primul tur de scrutin votul majorit„˛ii senatorilor, este declarat ales ca secretar al Senatului, Ón conformitate cu art. 26, 27 ∫i 28 din Regulamentului Senatului, republicat, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, domnul senator Antonie Iorgovan. Œncheiat ast„zi, 19 februarie 2004.“ V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Stima˛i colegi, s„ le dorim succes celor doi senatori, colegi ai no∫tri, Ón noua func˛ie pe care o au Ón Biroul permanent al Senatului. Sunt convins c„ vom face Ómpreun„ o echip„ bun„ ∫i vom lucra la fel de constructiv, a∫a cum am f„cut-o, de altfel, Ón aceast„ legislatur„.

Stima˛i colegi, continu„m dezbaterea punctelor Ónscrise Ón ordinea de zi.

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 105/2003 privind aloca˛ia familial„ complementar„ ∫i aloca˛ia de sus˛inere pentru familia monoparental„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 14/28.II.2004 V„ rog s„ observa˛i c„ toate textele propuse de Senat au fost acceptate de c„tre comisia de mediere. Ca urmare,

Trecem la punctul urm„tor: raportul comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 106/2003 pentru completarea art. 41 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 60/2001 privind achizi˛iile publice.

Stima˛i colegi, textele acceptate de comisie sunt textele Senatului. Ca urmare, nu le mai

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 98/2003 privind unele m„suri de Ónt„rire a pazei p„durilor proprietatea persoanelor fizice ∫i pentru modificarea art. 31 din Ordonan˛a Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic ∫i administrarea fondului forestier na˛ional.

Stima˛i colegi, cu o singur„ excep˛ie, m„ refer la articolul unic punctul 3, art. II alin. 2, unde avem o propunere pentru text — Camera Deputa˛ilor — votat„ Ón unanimitate Ón comisia de mediere. Œn rest, avem textele Senatului.

Dac„ sunt interven˛ii legate de acest punct? Nu sunt.

Trecem la ultimul raport al comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 90/2003 pentru modificarea Legii nr. 141/1997 privind Codul vamal al Rom‚niei ∫i a art. 16 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor m„suri privind Ónfiin˛area, organizarea, reorganizarea sau func˛ionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administra˛iei publice centrale ∫i a unor institu˛ii publice.

Stima˛i colegi, am avut un singur text Ón divergen˛„. Se refer„ la articolul unic de la punctul 2, art. II alin. 1. Comisia de mediere ne propune cu votul Ón unanimitate, un text comun.

Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt interven˛ii.

- Œn consecin˛„,

V„ mul˛umesc.

Trecem la punctul urm„tor — propunere legislativ„ pentru alegerea autorit„˛ilor administra˛iei publice locale.

Stima˛i colegi, cunoa∫te˛i c„ am constituit o comisie comun„ pentru elaborarea proiectelor de lege pentru alegerile locale, parlamentare ∫i preziden˛iale. Aceasta este prima lege. A intrat ∫i a doua Ón Senat ∫i p‚n„ ast„zi trebuia s„ face˛i amendamente, pe care le vom trimite la comisia comun„ ∫i care se refer„ la proiectul de Lege privind alegerile preziden˛iale.

Intr„m Ón dezbatere cu proiectul de Lege privind alegerea autorit„˛ilor administra˛iei publice locale.

V„ rog s„ lua˛i loc. Toat„ lumea este prezent„.

Da˛i-mi voie s„ dau cuv‚ntul pre∫edintelui comisiei comune, domnul deputat Viorel Hrebenciuc.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul pentru a prezenta raportul.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc —** _deputat_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Raportul Ól va prezenta domnul senator T„r„cil„. Eu voi face o scurt„ prezentare a Óntregului pachet de legi. Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

f n s„ salut, de asemenea, prezen˛a la ∫edin˛a de ast„zi a reprezentantelor mi∫c„rilor feministe din Rom‚nia, care sunt foarte interesate de dezbaterile legilor electorale, din motive pe care lesne le Ón˛elegem cu to˛ii.

Stima˛i colegi,

Revizuirea cadrului legislativ care reglementeaz„ procesul electoral a devenit Ón ultima perioad„ o necesitate recunoscut„ de majoritatea for˛elor politice din Rom‚nia. De aceea, toate partidele politice parlamentare au avut anul trecut o reac˛ie pozitiv„ fa˛„ de ini˛iativa cre„rii unei comisii comune speciale a celor dou„ Camere ale Parlamentului, Óns„rcinate cu elaborarea propunerilor legislative electorale. A∫ dori s„ v„ eviden˛iez faptul c„ lucr„rile comisiei s-au bucurat de o excelent„ colaborare Óntre reprezentan˛ii grupurilor parlamentare, av‚nd ca principal scop Ómbun„t„˛irea calit„˛ii solu˛iilor adoptate ∫i a textelor normative.

Œmi face o deosebit„ pl„cere s„ m„ prezint ast„zi Ón fa˛a dumneavoastr„ cu un prim produs al acestei comisii, ∫i anume propunerea legislativ„ pentru alegerea autorit„˛ilor publice locale.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Dau cuv‚ntul domnului senator Doru Ioan T„r„cil„.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi, cred c„ sunt Ón asentimentul dumneavoastr„ ca, Ón primul r‚nd, s„ salut„m prezen˛a Ón Senat a colegilor no∫tri din Camera Deputa˛ilor, pentru c„ Ómpreun„ am reu∫it s„ promov„m Parlamentului Rom‚niei aceast„ propunere legislativ„ pentru alegerea autorit„˛ilor administra˛iei publice locale.

Spun c„ este important s„ salut„m prezen˛a Domniilor lor aici, Óntruc‚t, a∫a cum ∫ti˛i, la dezbaterea privind revizuirea Constitu˛iei, colegii deputa˛i, cu mult drag, au sus˛inut ∫i au ∫i c‚∫tigat un amendament Ón ceea ce prive∫te accesul Ón Senat.

™i la ce folose∫te?!

V„ reamintesc, stima˛i colegi, c„ dezbaterile privind necesitatea modific„rilor legislative Ón ceea ce prive∫te legile alegerilor au fost discutate de noi Ónc„ din luna iunie 2003, atunci c‚nd Parlamentul Rom‚niei, Ón ∫edin˛„ comun„, a adoptat Hot„r‚rea nr.18 prin care a fost constituit„ acea comisie format„ din 17 parlamentari, 10 deputa˛i ∫i 7 senatori, care ∫i-a desf„∫urat activitatea pe baza unui regulament propriu.

Despre necesitatea modific„rii legilor electorale nu am s„ fac preciz„ri suplimentare, Óntruc‚t au existat dezbaterile la acea dat„ din plenul Camerelor reunite, pe de o parte, iar pe de alt„ parte, pre∫edintele comisiei, domnul deputat Viorel Hrebenciuc, azi Ón plenul Senatului, a prezentat, succint, este adev„rat, nevoia de a crea o lege nou„ care s„ fie Ón conformitate cu preten˛iile actuale ale Rom‚niei.

Œn acest sens, a∫ dori s„ fac a doua precizare extrem de important„ privind participarea colegilor senatori ∫i deputa˛i, Ón numele grupurilor politice care au mandatat Ón aceast„ comisie comun„, Ón sensul c„ majoritatea textelor au fost aprobate prin consens, c„ la nivelul comisiei special constituite dezbaterile au fost serioase, c„ toate punctele de vedere au fost luate Ón discu˛ie ∫i, practic, de foarte pu˛ine ori ne-am v„zut Ón situa˛ia s„ vot„m asupra unui text de lege dintre cele pe care vi le propunem ast„zi spre adoptare.

O a treia chestiune important„, av‚nd Ón vedere Regulamentul Senatului, dar ∫i al Camerei Deputa˛ilor, precum ∫i Regulamentul ∫edin˛elor comune, este legat„ de faptul c„ Ón momentul Ón care a fost constituit„ aceast„ comisie special„ pentru elaborarea unor acte normative, pentru c„ este vorba de 3—4 acte normative, vom vedea Ón final, practic, aceast„ propunere legislativ„ nu se mai supune examin„rii altei solu˛ii, motiv pentru care, Ón momentul Ón care primind avizul din partea Consiliului Legislativ ∫i sesiz‚nd Senatul, ca prim„ Camer„ sesizat„ a Parlamentului Rom‚niei, comisia special constituit„ de c„tre Parlament este cea care a Óntocmit raport asupra amendamentelor formulate de colegii senatori.

A patra chestiune important„: Consiliul Legislativ a formulat mai multe observa˛ii, iar 53 dintre acestea au

## V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi, cred c„ trebuie s„ mai ad„ug„m un lucru. Pe l‚ng„ activitatea constructiv„ pe care colegii din comisia comun„ au desf„∫urat-o — ∫i iat„ c„ se poate lucra Ón echip„ pe legi importante, m„ refer la toate grupurile politice reprezentate Ón Parlament care ∫i-au trimis reprezentan˛ii Ón aceast„ comisie special„ —, colegii no∫tri din comisia comun„ au lucrat aproape 3 s„pt„m‚ni Ón timpul vacan˛ei parlamentare pentru a finaliza aceste proiecte de lege.

Trecem la dezbateri generale. V„ rog s„ v„ Ónscrie˛i la cuv‚nt.

Domnule senator Paul P„curaru, ave˛i cuv‚ntul.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

O sumar„ observa˛ie pe care am f„cut-o m-a dus la concluzia c„ Óntotdeauna, din 1992 p‚n„ ast„zi, anii electorali sunt ani fatali pentru legisla˛ia electoral„. Cele mai multe schimb„ri, cele mai multe modific„ri, cele mai multe propuneri ∫i dezbateri pe legisla˛ia electoral„ fatalmente au loc Ón anii electorali 1996, 2000, ∫i acum, Ón 2004, vor fi exemple concludente. Sigur c„ aceast„ apreciere a mea nu are Ón vedere faptul c„ Legea alegerilor locale nu trebuia s„ fie revizuit„. Sigur c„ trebuia s„ fie revizuit„, a∫a cum este Ón discu˛ie ∫i revederea privind alegerile preziden˛iale ∫i revederea privind alegerile parlamentare.

Œn ceea ce prive∫te comisia, a∫ Óncerca s„ fac o apreciere mai pu˛in m„gulitoare dec‚t cele f„cute p‚n„ acum de domnul pre∫edinte ∫i de domnul vicepre∫edinte.

Comisia, Ón sensul strict, Ón sensul tehnic al cuv‚ntului, ∫i-a Ónceput activitatea prin Hot„r‚rea Parlamentului din iunie 2003 ∫i p‚n„ Ón decembrie, c‚nd i s-a prelungit din nou mandatul, nu a reu∫it s„ fac„ mare lucru — cred c„ a fost doar Óntr-o medita˛ie permanent„ asupra sistemului electoral pe care Ól propune —, a primit o prelungire de mandat din decembrie p‚n„ Ón 31 ianuarie ∫i, dac„ vorbim Ón sens tehnic, comisia numeroas„ ∫i eficient„, totu∫i, este Ón

afara mandatului primit prin votul comun al celor dou„ Camere, pentru c„ mandatul a fost primit p‚n„ pe 31 ianuarie, c‚nd trebuiau Ónaintate toate cele 3 pachete de legi, dar, Ón sf‚r∫it, Ón momentul de fa˛„ avem primele dou„ produse. Primul produs se nume∫te acest proiect privind alegerile locale, iar al doilea produs se nume∫te proiectul de Lege privind alegerile preziden˛iale, la care avem termen pentru amendamente p‚n„ azi la ora 14,00, dac„ nu m„ Ón∫el, urm‚nd s„ intre Ón procedur„ de dezbatere, probabil Ón cursul s„pt„m‚nii viitoare.

Legat de Legea alegerilor locale — sigur c„ am f„cut ∫i amendamente ∫i se vor discuta —, a∫ vrea s„ spun c„ era bine dac„ comisia ar fi f„cut un punctaj foarte special pentru cei care nu au avut timp s„ parcurg„ foarte atent acest proiect de lege.

Domnilor, totu∫i ce aduce nou aceast„ lege Ón afar„ de modific„ri tehnice, s„ spunem, legate de organizarea sec˛iilor de votare, de listele permanente ∫i speciale, vot„m cu buletinul sau f„r„ cartea de aleg„tor ∫i a∫a mai departe.

## ™i eu v„ mul˛umesc.

Eu sunt convins c„ to˛i colegii au studiat — pentru c„ asta este obliga˛ia noastr„, de a studia proiecte de legi — ∫i cunosc detaliile legate de noul proiect de lege.

Sigur c„, apropo de modific„ri de fond, eu am citit ∫i amendamentele dumneavoastr„ ∫i n-am v„zut nimic epocal Ón ele. Nimic epocal. Dar asta e cu totul altceva. Dau cuv‚ntul domnului senator Seres Dénes.

## Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Sigur c„ Legea nr. 70 dateaz„ din anul 1991, a avut o consisten˛„ ∫i o durabilitate apreciabile, s-au organizat alegeri pentru trei mandate — 1992, 1996 ∫i 2000 — pentru autorit„˛ile locale. De fapt, a fost prima lege democratic„, Ón urma c„reia s-au creat primele institu˛ii democratice la nivel local.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 14/28.II.2004 Sigur c„ pe parcursul celor 12 ani s-au f„cut o serie de interven˛ii necesare Ón lege, sigur, pe evolu˛ia legisla˛iei interne. De asemenea, anul trecut, Ón 2003, s-a modificat ∫i Constitu˛ia Rom‚niei, ceea ce a f„cut necesar„ o nou„ interven˛ie pe Legea electoral„.

Deci prevederile Constitu˛iei, precum ∫i dispersarea reglement„rilor privind alegerile locale au f„cut necesar ca aceste lucruri s„ se adune Ón aceea∫i lege ∫i s„ fie o reglementare unitar„.

Dac„ privim principiile de baz„ ale Legii nr. 70/1991, Ón general, au r„mas acelea∫i Ón noul proiect de lege: la votul uninominal pentru primari, la alegerea indirect„ a pre∫edintelui consiliului jude˛ean, a vicepre∫edin˛ilor, precum ∫i a viceprimarilor, votul propor˛ional pe liste pentru consilieri, precum ∫i, bun„oar„, principiul domiciliului la participarea la vot au r„mas cam acelea∫i, lucruri, sigur, care nu pot fi schimbate a∫a u∫or.

Au fost depuse o serie de amendamente. ™i uniunea noastr„ a depus un important amendament Ón ceea ce prive∫te un singur tur de scrutin la alegerea primarilor.

Sigur, acest amendament nu a fost acceptat, Ón schimb s-a ajuns la un compromis, un compromis care, de fapt, a fost acceptat de toate forma˛iunile ∫i partidele politice, Ón sensul ca alegerile locale s„ fie valabile indiferent de num„rul participan˛ilor la vot, iar primarul care prime∫te jum„tate plus unu din voturile celor prezen˛i s„ fie declarat ales. Acest lucru este acceptat ∫i de c„tre uniunea noastr„.

Sigur c„ Uniunea noastr„ nu a agreat Óntru totul nici pragul de 5%, dar, p‚n„ la urm„, s-a acceptat acest compromis.

O noutate adus„ Ón proiectul de lege este acea discriminare pozitiv„ adus„ minorit„˛ilor na˛ionale ca, Ón cazul Ón care, Óntr-o unitate administrativ-teritorial„, forma˛iunile minorit„˛ilor na˛ionale care particip„ Ón alegeri ajung la pragul de 5%, prin redistribuire, s„ aib„ un mandat de consilier.

## V„ mul˛umesc foarte mult.

Domnul secretar de stat Fle∫ariu, v-a∫ ruga s„... Ave˛i un scaun aici, Ón partea dreapt„, l‚ng„ domnul T„r„cil„…, ca s„ pute˛i avea acces la microfon, din partea Guvernului.

Restul comisiei r„m‚ne.

Sau care dori˛i.

Da, dumneavoastr„ sta˛i acolo… ca s„ nu stea Ón spate ∫i s„ aib„ acces la microfon.

Domnul senator Badea, ave˛i cuv‚ntul.

## Domnule pre∫edinte,

## Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

O perioad„ destul de lung„, vreo trei s„pt„m‚ni de zile, s-a lucrat Ón aceast„ comisie, pe timpul vacan˛ei parlamentare. Dup„ cum se prezint„ lucrurile, s-ar p„rea c„ totul a mers ∫nur, toate problemele au fost rezolvate

Óntr-o Ón˛elegere deplin„. Vreau s„ informez plenul c„ totu∫i au fost dezbateri foarte aprinse, pe diverse probleme, pe diverse aspecte la care s-a propus modificarea Legii electorale privind alegerile locale.

Noi vom avea Ón vedere s„ sus˛inem Ón plen o serie de lucruri care nu au fost adoptate Ón comisie, poate c„ vom g„si Ón˛elegere Ón plen. Ne referim, Ón special, la alegerea primarilor printr-un singur tur de scrutin, Ón sensul c„ vom cere ∫i turul al doilea. Avem o serie de motive pentru care dorim s„ sus˛inem acest amendament.

De asemenea, vom sus˛ine pierderea mandatului de c„tre primarii, consilierii jude˛eni sau ale∫ii locali pe lista unui partid care p„r„sesc forma˛iunea politic„ respectiv„, locul lor, bineÓn˛eles, urm‚nd s„ fie luat de primul supleant de pe list„.

Ne g‚ndim, Ón acest sens — nu am reu∫it la Constitu˛ie, poate reu∫im acum — s„ excludem traseismul politic, oportunismul, eliminarea posibilit„˛ilor de ∫antaj, aspecte petrecute ∫i Ón aceast„ legislatur„, Ón care P.S.D. a racolat peste 80% dintre primarii ∫i consilierii ale∫i Ón 2000.

Mai avem c‚teva lucruri. De exemplu, ne vom mobiliza pentru a sus˛ine eliminarea unei prevederi introduse de P.S.D. Ón Legea electoral„, respectiv luarea Ón considerare a procesului-verbal cu rezultatul votului de la sec˛ii, chiar dac„ acesta nu va fi semnat de c„tre to˛i membrii Biroului electoral.

Men˛inerea acestei prevederi ar crea mari posibilit„˛i de fraud„. Degeaba ne str„duim, pe parcursul procesului electoral, ca acest proces electoral s„ fie st„p‚nit de obiectivitate ∫i de corectitudine, dac„ d„m fr‚u liber semn„rii procesului-verbal de c„tre una sau dou„ persoane care ajung la Biroul electoral.

Ne vom sus˛ine, a∫a cum am spus, amendamentele. Vom vota legea Ón m„sura Ón care se va ˛ine cont de aceste amendamente.

V„ mul˛umim.

## V„ mul˛umesc.

Doamna senator Petre Maria, ave˛i cuv‚ntul.

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Sigur, sunt multe lucruri de discutat cu privire la una din legile importante pentru procesul electoral cel mai apropiat de momentul Ón care discut„m, ∫i anume alegerile locale, care vor fi organizate, a∫a cum ∫tim cu to˛ii, cum s-a convenit deja, pe data de 6 iunie.

Sigur c„ ne a∫teptam ca, modific‚nd acum, Ón anul 2004, una din legile de Ónceput ale a∫ez„rii democra˛iei locale pe primul ei pilon, ∫i anume pe felul cum ajungem s„ fim ale∫i ca primari, consilieri locali, consilieri jude˛eni ∫i a∫a mai departe, ne a∫teptam ca aceast„ nou„ lege, modificat„ dup„ at‚ta amar de vreme, pe de o parte, s„ conserve toate principiile bune, ini˛iale, din Legea nr. 70/1991, pe de alt„ parte, s„ facem ni∫te pa∫i importan˛i, pe care eram datori s„-i facem, Ón raport cu faptul c„ am modificat de cur‚nd — ∫i ∫tim cu to˛ii — ∫i a fost validat„ prin referendum Constitu˛ia Rom‚niei, Ón raport cu faptul c„ ne afl„m foarte aproape de ceea ce va Ónsemna finalizarea procesului nostru de integrare euroatlantic„.

Din acest punct de vedere am s„ fac c‚teva observa˛ii. Eu sunt convins„, ca ∫i dumneavoastr„, c„ Ón politic„ una din solu˛ii este compromisul, ∫i c„ faptul c„ s-a renun˛at, pe baza unui compromis, la alegerea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 14/28.II.2004 primarului dintr-un singur tur de scrutin e o solu˛ie, dar e doar un compromis, ∫i eu cred c„, mai degrab„ dec‚t un compromis politic, este un compromis pe care-l facem fa˛„ de ceea ce ar trebui s„ fie un primar reprezentativ, pentru c„ aceast„ solu˛ie pe care proiectul de lege, a∫a cum Ól discut„m ast„zi, o prevede, ca primarul s„ fie validat doar dac„ a ob˛inut acea majoritate simpl„ de voturi, nu se Ómpac„ deloc cu ideea de reprezentativitate.

Un al doilea lucru important care nu s-a petrecut, din p„cate, ∫i care are, Ón acest moment, o formulare doar de natur„ procedural„ parlamentar„, ∫i anume amendament respins, este ceea ce nu facem Ón raport cu Constitu˛ia pe care am votat-o cu to˛ii — ∫i suntem foarte aproape de momentul acela — Ón ceea ce ar trebui s„ fie punerea Ón practic„ a principiului care a fost introdus, ca urmare a revizuirii, Ón Constitu˛ia Rom‚niei, ∫i anume acela al egalit„˛ii de ∫anse Óntre femei ∫i b„rba˛i, al cre„rii unor mecanisme concrete pentru ca femeile, care sunt at‚t de slab reprezentate — ∫i eu, ∫i colegele mele sim˛im din plin acest lucru —, Ón acest moment, pe scena politic„, s„ aib„, cu adev„rat, un mecanism concret, pe baza c„ruia accesul la via˛a public„ s„ fie asigurat Óntr-o mai mare m„sur„ dec‚t o permit Ón acest moment procedurile noastre interne, ale fiec„rui partid politic.

Mul˛umesc foarte mult.

P‚n„ la urm„, s„ ∫ti˛i c„ valoarea conteaz„. Domnul senator Ion Solcanu.

Domnul ministru Gaspar, din partea Guvernului, v„ rog, ave˛i un scaun Ón dreapta, acolo. Vrem s„ cunoa∫tem, pe parcurs, dac„ e necesar, ∫i punctul de vedere al Guvernului.

V„ rog. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stimate colege ∫i stima˛i colegi, Voi re˛ine aten˛ia doar un minut.

Indiscutabil, am ascultat aici punctul de vedere, Ón sintez„, al pre∫edintelui comisiei, domnul deputat Viorel Hrebenciuc, ∫i apoi punctele de vedere exprimate de c„tre grupurile parlamentare.

Este o lege Ón care mandatul politic al grupului nostru a fost pe deplin realizat.

Indiscutabil c„ au fost chestiuni dezb„tute ∫i a trebuit s„ se ajung„ la un compromis, pentru c„ Ón politic„ numai prin compromis putem rezolva anumite chestiuni dificile.

Œn ceea ce prive∫te proiectul de lege, noi Ól vom vota astfel cum comisia a Ónaintat raportul, inclusiv cu amendamentele adoptate, iar Ón privin˛a amendamentelor respinse, unde ∫i colegi de-ai no∫tri, din Grupul social-democrat, au depus amendamente, ne vom exprima prin vot, pentru fiecare amendament Ón parte, Ón func˛ie de demonstra˛ia pe care o va aduce Ón plenul Senatului. V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Dac„ mai sunt lu„ri de cuv‚nt din partea colegilor senatori? Œn˛eleg c„ nu.

Dau cuv‚ntul pre∫edintelui comisiei speciale, domnul deputat Viorel Hrebenciuc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Stima˛i colegi,

Œn prima mea luare de cuv‚nt eu nu am vrut s„ dau o not„ partinic„ la ceea ce s-a Ónt‚mplat, dar domnul P„curaru a ˛inut s„ spun ∫i c‚teva lucruri din punct de vedere al partidului.

Œn primul r‚nd, prin compara˛ie cu ce s-a Ónt‚mplat Ónainte de 2000, v„ rog s„ remarca˛i faptul c„ noi am Ónfiin˛at o comisie electoral„, format„ din reprezentan˛ii tuturor partidelor parlamentare, pentru a dezbate legile electorale.

Domnul P„curaru ne spunea aici c„ legea este veche deoarece este ilizibil„ ∫i a∫a mai departe. Trebuie s„ fi˛i informa˛i cu to˛ii de ce este ilizibil„.

Vreau s„ v„ informez c„ Ón anul 2000, c‚nd domnul P„curaru f„cea parte din arcul puterii, nu s-a Ónfiin˛at nici un fel de comisie electoral„ Ón mod democratic, ca toat„ lumea s„-∫i spun„ p„rerea, s„ putem negocia punctele de vedere ale fiec„rui partid, ci s-au dat pur ∫i simplu ∫ase ordonan˛e de urgen˛„, ∫ase ordonan˛e care au modificat Legea nr. 70/1991 astfel Ónc‚t, v„ rog s„ m„ crede˛i, a fost o munc„ extrem de laborioas„, Óntr-adev„r, s„ pui prevederile celor ∫ase ordonan˛e, s„ le Óncorporezi Ón corpul vechii legi, Legea nr. 70/1991, ∫i acum s„ o pui Ón concordan˛„ cu noua Constitu˛ie.

Am vrut s„ v„ spun acest lucru, apropo de ilizibilitate, ca s„ ne Ón˛elegem de unde vine ∫i ce s-a Ónt‚mplat.

De asemenea, atunci c‚nd reprezentan˛ii partidelor au fost desemna˛i Ón comisia electoral„, am vorbit cu Domniile lor, ∫i sunt prezen˛i cu to˛ii aici, eu am Ón˛eles c„ fiecare reprezentant al partidului are un mandat al partidului pe care Ól reprezint„, ∫i le-am ∫i cerut, la un moment dat, s„ vin„ cu mandatul partidului, pentru c„, Ón prima faz„... De ce a durat mult discu˛ia. ™i a fost o discu˛ie extrem de serioas„... pentru c„, Ón prima faz„, noi nu am f„cut dec‚t s„ ne punem fa˛„ Ón fa˛„ pozi˛iile de la care am plecat Ón aceast„ negociere. Fiecare am avut idei diferite ∫i despre alegerile locale, nici nu mai spun despre alegerile generale, cum sunt pozi˛iile noastre ast„zi din punct de vedere al partidelor, ∫i am cerut atunci, ∫i colegii mei sunt martori ∫i pot s„ confirme, ca ace∫ti reprezentan˛i ai partidelor s„ ia Ónc„ o dat„ mandatul partidului pentru ceea ce sus˛in.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mai sunt interven˛ii din partea comisiei? Nu. Stima˛i colegi, Am Óncheiat dezbaterile generale.

V„ propun s„ trecem la analiza proiectului de lege ∫i dezbaterea amendamentelor.

V„ reamintesc c„ ave˛i Ón mapele dumneavoastr„ trei anexe la raport.

Amendamente admise, anexa nr. 1, amendamenteobserva˛ii ale Consiliului Legislativ care au fost analizate de comisie ∫i preluate la anexa nr. 2, ∫i amendamente respinse la anexa nr. 3.

Legat de anexa nr. 1, amendamente admise, doresc s„ v„ informez c„ au fost 10 amendamente admise de c„tre comisia special„, f„cute de colegii senatori: domnul Pl„tic„-Vidovici, Paul P„curaru, Mircea Iustian, Ionel Alexandru. Colegii au f„cut amendamente la toate cele 10 amendamente acceptate de c„tre comisie.

Dac„ la aceste amendamente sunt interven˛ii? De acord, da?

Trecem acum la discu˛ii legate de amendamentele din anexa nr. 2 ∫i respectiv anexa nr. 3. Fac acest lucru Óntruc‚t sunt ∫i situa˛ii Ón care un amendament sau observa˛ie acceptat„ f„cut„ de Consiliul Legislativ are Ón spate ∫i un amendament sau dou„ respinse.

BineÓn˛eles c„ pe parcurs o s„ v„ Óntreb dac„ dori˛i s„ mai sus˛ine˛i amendamentele.

La art. 1 alin. 5 dac„ se sus˛ine amendamentul? Nu se sus˛ine.

Domnule pre∫edinte,

V„ rog s„-mi permite˛i o chestiune de procedur„.

V„ rog.

V„ rog s„ observa˛i c„, a∫a cum am precizat de la Ónceput, la raport exist„ trei anexe.

Anexa nr. 1, Ón care sunt Ónscrise amendamentele formulate de colegii senatori ∫i pe care noi am votat-o Ón plenul Senatului.

Anexa nr. 2 Ón care sunt amendamente propuse de Consiliul Legislativ ∫i acceptate la nivelul comisiei, ∫i, potrivit regulamentului, Ón condi˛iile Ón care colegii senatori nu formuleaz„ observa˛ii Ón leg„tur„ cu amendamentele acceptate de noi la nivelul comisiei, ele sunt c‚∫tigate ∫i se supun, printr-un singur vot, plenului Senatului.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Stimate coleg,

Cred c„ nu a˛i fost atent la ceea ce am spus. La amendamentele din anexa nr. 2 f„cute de c„tre Consiliul Legislativ se reg„sesc ∫i multe amendamente din anexa nr. 3, care au fost respinse.

Œn consecin˛„, trebuie s„ le analiz„m Ómpreun„.

Dac„ amendamentele respinse nu se mai sus˛in, ca urmare a prelu„rii amendamentului Consiliului Legislativ,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 14/28.II.2004 r„m‚n f„r„ obiect ∫i mergem mai departe, dup„ care le vom supune la vot pe am‚ndou„.

Deci pe procedur„, da?

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Cred c„ problema care constituie tema pus„ Ón discu˛ie de colegul nostru, domnul vicepre∫edinte T„r„cil„, este dac„ anexa nr. 2 face obiectul unei Ónsu∫iri de c„tre comisie ∫i a unei ratific„ri prin vot Ón plenul Senatului, pentru c„ Ón rest va fi foarte complicat s„ intersect„m anexa nr. 3 cu anexa nr. 2, pentru c„ nu vom ∫ti niciodat„ unde s„ reg„sim textul.

™i atunci, din punct de vedere procedural, cred c„ solicitarea f„cut„ este, din moment ce comisia ∫i-a Ónsu∫it propunerile Consiliului Legislativ, s„ vot„m anexa nr. 2 ∫i pe urm„ s„ intr„m articol cu articol pe anexa nr. 3, amendamente respinse, dac„ mai sunt sus˛inute sau nu.

Œn particular, fac ∫i observa˛ia c„, de fapt, cele mai multe modific„ri, spre jena noastr„, ca parlamentari ∫i comisie, Ónsu∫ite de comisie sunt cele de la Consiliul Legislativ, nu cele pe care le-am produs noi. Mul˛umesc.

Stimate coleg,

Œn primul r‚nd, refuz s„ cred c„ un senator nu poate urm„ri dou„ anexe. Ar fi tragic. Ar fi, Óntr-adev„r, tragic ca, Ón calitatea dumneavoastr„ de senatori, s„ pune˛i o astfel de problem„.

Œns„, repet, nu am nimic Ómpotriv„.

Deci a ap„rut aceast„ idee, care este sus˛inut„ ∫i de domnul senator Paul P„curaru, s„ supunem la vot anexa nr. 2.

Œn aceste condi˛ii, toate amendamentele care au fost respinse, ∫i se refer„ inclusiv la amendamentele din anexa nr. 2, nu le mai sus˛ine˛i.

## Stima˛i colegi,

Observa˛i c„ exist„ la textul Consiliului Legislativ acceptat de comisie aceast„ interven˛ie a domnului senator Pl„tic„, numai la acest punct. Rog comisia.

Da, suntem de acord.

Are dreptate domnul Vidovici.

## Bun.

V„ rog, domnul senator Mircea Ionescu-Quintus. V„ ascult„m, domnule pre∫edinte!

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œmp„rt„∫esc ∫i eu punctul de vedere c„ anexa nr. 2 trebuie votat„ Ónainte ∫i cu aceasta simplific„m foarte mult procedura dezbaterilor.

Cu c‚t o vom simplifica, cu at‚t vom putea s„ o dezbatem mai serios, iar cu privire la faptul c„ nici un senator nu ar putea s„ cuprind„ Ón acela∫i timp ∫i o anex„ ∫i alta mi se pare c„ ave˛i dreptate. Numai un deputat ar putea s„ fac„ acest lucru, domnul deputat Napoleon Pop.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Stima˛i colegi,

Eu chiar v„ mul˛umesc, ∫i domnului Paul P„curaru ∫i domnului senator. Sigur c„ aceasta simplific„. Eu nu am vrut Óns„ s„ se cread„ cumva c„ doresc s„ impun ca amendamentele respinse, dar preluate prin observa˛ia Consiliului Legislativ, s„ nu le mai dezbatem.

Mul˛umesc pentru acest accept. V„ mul˛umesc foarte mult.

Sigur c„ da, a∫a este Regulamentul Senatului.

Mi se pare corect.

™i cred c„ este de acord cu treaba asta ∫i domnul senator Pl„tic„-Vidovici.

V„ rog eu foarte mult.

Dori˛i s„ interveni˛i, domnul senator?

Din Ónt‚mplare unul dintre amendamentele acceptate de comisie poart„ Ón el o gre∫eal„. S-a f„cut, s„ zicem, o mic„ Óndreptare a lucrurilor, dar nu total„. ™i eu a∫ vrea, asupra acelui art. 6, s„ argumentez c„ propunerea f„cut„ de mine este mai bun„ dec‚t textul asupra c„ruia a convenit onor comisia.

Pentru c„ textul comisiei sun„ astfel: îCandidaturile depuse pe mai multe liste de candida˛i... sau at‚t pe liste... ∫i ca independen˛i... sunt nule“. Pentru c„, oricum, sunt liste de candida˛i pentru consiliul local, liste de candida˛i pentru consiliul jude˛ean, textul, dup„ p„rerea mea, ar trebui s„ sune astfel: îCandidaturile depuse pe listele mai multor partide politice sau alian˛e politice ori at‚t pe liste, c‚t ∫i ca independent sunt nule de drept.“ Cred c„ nu mai e nevoie de nici o alt„ sus˛inere.

Listele de candida˛i sunt oricum dou„, ∫i noi vrem s„ spunem c„ nu poate candida un cet„˛ean pe listele diferitelor partide sau alian˛e.

Domnule pre∫edinte, Dac„-mi permite˛i, v„ rog.

Domnule senator Doru Ioan T„r„cil„, v„ rog, numai la amendamentul domnului senator Ilie Pl„tic„-Vidovici.

## BineÓn˛eles.

Pentru c„ am Ón˛eles c„ s-a adoptat o procedur„ ad-hoc de dezbatere a proiectului de lege, Ón sensul ca s„ fie acceptate dezbateri pe amendamente care se reg„sesc ∫i au influen˛„ asupra celor admise din avizul Consiliului Legislativ, cele care sunt Ónsu∫ite ∫i care, sigur, vin Ón contradic˛ie cu...

Nu a existat dec‚t unul al domnului senator Ilie Pl„tic„-Vidovici, art. 6 alin 7, cu care comisia este de acord.

Am Ón˛eles lucrul acesta. Rug„mintea era pentru domnul senator Ilie Pl„tic„-Vidovici, Ón momentul Ón care sus˛ine Ón plenul Senatului c„ insist„ Ón amendamentul formulat la art. 6, s„-∫i citeasc„ cele dou„ texte coroborate.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 14/28.II.2004 Alin. 5 care prevede: îo persoan„ poate candida at‚t pentru func˛ia de consilier local ∫i de consilier jude˛ean, c‚t ∫i pentru func˛ia de primar“, deci poate s„ candideze din start Óntr-un consiliu local, pentru c„ altfel nu se poate. Primar, consiliu local, consiliul jude˛ean.

Alin. 7, cel pe care dore∫te Domnia sa s„-l reformuleze: îCandidaturile depuse pe mai multe liste de candida˛i sau at‚t pe liste, c‚t ∫i ca independen˛i sunt nule de drept“.

Deci vizeaz„ alt„ situa˛ie. Cum poate s„ candideze la P.S.D., pe un partid, la consiliu local, la P.N.L., la consiliul jude˛ean, ∫i ca independent pentru primar? Nu se poate! Ele se coroboreaz„ Ón Óntregul art. 6. A fost o precizare.

V„ rog.

Numai o secund„, c„ nu v-am dat cuv‚ntul. V„ rog, dac„ mai sunt interven˛ii aici?

Nu.

Comisia, sus˛ine˛i Ón continuare amendamentul domnului Ilie Pl„tic„-Vidovici?

## **Domnul Anghel Stanciu** — _deputat_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Evident c„ domnul senator Ilie Pl„tic„-Vidovici Óncearc„ g„sirea unei solu˛ii originale.

Cred c„ a∫a cum a spus colegul nostru din comisie, domnul senator Doru Ioan T„r„cil„, textul este mai bun, cel aprobat de comisie, ∫i noi Ói adres„m rug„mintea domnului senator, c„ruia i-am acceptat o serie de amendamente care erau Óndrept„˛ite s„ fie acceptate, s„ nu facem o chestiune, s„ spunem, oarecum, de orgoliu, pentru c„ diferen˛a nu este extraordinar de mare, dar textul pe care-l propune nu ajut„, ci poate s„ Óncurce. De aceea noi r„m‚nem la formularea ini˛ial„.

Dac„-mi permite˛i, domnule pre∫edinte, eu Ómi cer scuze c„ am vorbit la telefon, dar vreau s„ anun˛ Senatul c„...

Eu v-am Ón˛eles de la Ónceput ∫i am spus ca s„ mergem repede, pentru c„ oricum mai discut„m ∫i la Camera Deputa˛ilor. Am Ón˛eles!

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Deci la Bruxelles amendamentul doamnei Emma Nicholson este aprobat Óntr-o formul„ favorabil„ Rom‚niei. V„ mul˛umesc.

Œl sus˛in ∫i mai aduc un argument, ceea ce legea nu interzice Ónseamn„ c„ devine posibil, s„ candideze la consiliul local la P.R.M., la consiliul jude˛ean la P.S.D. ∫i candidat independent...

## Stima˛i colegi,

A˛i ascultat argumentele domnului senator Ilie Pl„tic„-Vidovici, argumentele celor doi colegi ∫i ale

Comisiei juridice, pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

Mai sunt dou„ argumente la aceast„ ultim„ interven˛ie. Œl rog pe domnul coleg senator s„ observe Legea partidelor politice ∫i Legea alegerilor Ón momentul Ón care se face o declara˛ie de acceptare a candidaturii.

Œn momentul Ón care un candidat ar da declara˛ii la dou„ partide se consider„ automat c„ din cel„lalt partid a demisionat sau din am‚ndou„, pentru c„ le d„ Ón aceea∫i zi. E o tr„znaie Óntreag„!

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi, Trecem la amendamente respinse.

Suntem la art. 3 alin. 2. Se mai sus˛ine?

Nu se mai sus˛ine.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Trecem la art. 4 alin. 2, dac„ se mai sus˛ine? Nu se mai sus˛ine.

La art. 5, stima˛i colegi, dac„ se mai sus˛ine? Œn˛eleg c„ nu. Art. 6.? Nu.

La 6.

La alin 6.

La alin 6[1] , vre˛i?

Art. 61, text nou.

Este la punctul 8 pe st‚nga, pagina 3.

V„ ascult„m, v„ rog.

## **Domnul Eckstein-Kovács Péter:**

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi, Nu pot s„ Óncep f„r„ s„ constat c„ aici, la masa prezidiului — unde sunt pre∫edin˛ii, onora˛ii reprezentan˛i ai Guvernului, ∫efii de comisii —, sunt, Ón momentul de fa˛„, zece b„rba˛i ∫i o singur„ femeie, doamna stenograf„.

Œnainte s„ intru Ón subiect a∫ vrea s„ fac o precizare. Avem onoarea s„ asiste la lucr„rile plenului Senatului Rom‚niei reprezentan˛i ai unor organiza˛ii neguvernamentale. Eu personal nu v„d nimic peiorativ ca aceste organiza˛ii,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 14/28.II.2004 dac„ sunt feministe, s„ fie denumite feministe, dar nu acoper„ realitatea, pentru c„, poate ave˛i la dumneavoastr„ ∫i a˛i citit un document semnat de 27 de organiza˛ii, Óntre care sunt organiza˛ii de ap„rare a drepturilor omului, organiza˛ii de tineret, organiza˛ii profesionale, ∫i nu vreau s„ jignesc pe nimeni, dar totu∫i a∫ spune, la pozi˛ia 23, îAsocia˛ia pentru promovarea principiilor europene Ón noile structuri ale societ„˛ii“.

Deci o gam„ larg„ a societ„˛ii civile sus˛ine amendamentul pe care l-am propus.

C‚teva date statistice Ón sprijinul amendamentului pe care l-am formulat.

Popula˛ia Rom‚niei este format„ Ón propor˛ie de peste 50% din femei ∫i sub 50% din b„rba˛i.

Date statistice cu privire la participarea femeilor Ón Parlamentul Rom‚niei: Ón Camera Deputa˛ilor, 10%, Ón Senat, 5%.

Œn r‚ndul parlamentelor lumii ne situ„m pe pozi˛ia 72, Ón str‚ns„ lupt„ cu Albania ∫i Ciadul, asta dac„ lu„m Ón considerare cele 10% din Camer„, dac„ le adun„m cu celelalte, ne situ„m pe o pozi˛ie sub 100, ca num„r, din ˛„rile Ón care femeile sunt participante.

St„m mai bine, e drept, fa˛„ de Jamahiria Arab„ Unit„, unde nu este nici o femeie Ón Parlament.

Noi, acum, desigur, vorbim despre alegerile locale.

Aici am f„cut ni∫te eforturi s„ v„d care este propor˛ia femeilor Ón r‚ndul primarilor, Ón r‚ndul consilierilor locali ∫i municipali, nu am g„sit date accesibile pe plan na˛ional. Cunosc, Ón schimb, situa˛ia din cadrul persoanelor alese pe listele U.D.M.R.-ului, ∫i aici situa˛ia este urm„toarea: primari femei, 1, Ón consiliul local, 6%, la consiliul jude˛ean, 5%, ponderea femeilor.

Trebuie s„ existe Ónt‚i o comisie.

Mul˛umesc.

Asta ce ar Ónsemna? Dac„ ar fi a∫a cum o lu„m, ar asigura o participare de 33%. Nu va asigura, nu este apt!

Din dou„ motive: pe de-o parte, nu toate forma˛iunile politice vor avea c‚te trei reprezentan˛i, cum Ói cunosc eu pe liderii locali ∫i na˛ionali ai partidelor o s„ aib„ grij„ ca femeia s„ fie pe locul trei, pe de alt„ parte, dac„ iar„∫i pun a∫a cu premeditare candida˛ii, atunci Ón primii cinci ar intra o femeie.

Deci ar fi o reprezentare de 20%, ceea ce mi se pare prea pu˛in, dar ar asigura participarea.

™i un ultim argument, care este de data asta intern, nu mai este interna˛ional, este Constitu˛ia Rom‚niei. Constitu˛ia spune: îStatul rom‚n garanteaz„...“ nu Óncurajeaz„, ∫i Ón momentul de fa˛„ noi suntem reprezentan˛ii statului rom‚n care suntem obliga˛i prin Constitu˛ie s„ punem Ón practic„ aceast„ prevedere. Mul˛umesc.

Eu sunt convins c„ toate partidele politice vor face acest lucru, dar Ómi d„ senza˛ia c„ ne Óntoarcem un pic la Ceau∫escu.

A...

Noi o s-o facem la partidul nostru. Deci sunt recomand„ri.

V„ rog, ori dumneavoastr„ ori domnul Mircea IonescuQuintus.

Din partea Grupului parlamentar liberal.

Din partea grupului. V„ rog.

™i era firesc s„-mi da˛i cuv‚ntul, pentru c„ exist„ garantat principiul egalit„˛ii de ∫anse, a vorbit domnul Eckstein, trebuie s„ vorbesc ∫i eu.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Absolut.

Domnule pre∫edinte,

Tocmai am aflat cu pl„cere c„ o nuan˛„ ne salveaz„ de un r„u ∫i ne reorienteaz„ Ón negocierile cu Uniunea European„. Aceast„ reorientare este generat„ de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 14/28.II.2004 reorientarea politicilor de la Bucure∫ti cu privire la acquis-ul comunitar ∫i cred c„ trebuie s„ ne g‚ndim cu foarte mare seriozitate, pentru c„ egalitatea de ∫anse este unul dintre principiile care consacr„ acquis-ul democratic ∫i existen˛a statului de drept. Suntem dup„ 70 de ani de c‚nd Constitu˛ia din 1923 consacr„ pentru prima oar„ dreptul de vot. Am traversat o perioad„ totalitar„ pe care o invoca˛i aici, g‚ndind la sistemul de cote, pe care cu siguran˛„ to˛i dorim s-o uit„m. Ea a existat, a fost o form„ de ac˛iune pozitiv„ care este utilizat„ Ón special de concep˛iile social-democrate, ∫i eu o consider pozitiv„ la acel moment ∫i este pozitiv„ ∫i ast„zi. Las la o parte principiul constitu˛ional pe care ast„zi pentru prima oar„ Ón sistemul constitu˛ional rom‚nesc Ól avem, ∫i anume egalitatea de ∫anse Óntre femei ∫i b„rba˛i, egalitatea de ∫anse Ón general ∫i doresc s„ v„ readuc Ón aten˛ie c‚teva demersuri ai Comunit„˛ii Europene, ale Consiliului Europei, ale Na˛iunilor Unite, organisme din care dorim s„ facem parte, s„ fim parteneri egali, dar nu avem aceea∫i dorin˛„ bine Óntemeiat„ Ón a respecta regulile acestor organisme ∫i regula jocului Ón special. ™i v„ invoc Rezolu˛ia Consiliului European din 27 martie 1995 care recomanda statelor membre, dar ∫i statelor care sunt Ón curs de aderare, s„ respecte acest principiu, s„ ia fie m„suri pozitive, ceea ce Ónseamn„ un sistem de cote, fie s„ pun„ Ón discu˛ie sistemul democra˛iei paritare. Argumentul meu este unul care ˛ine de conceptul de democra˛ie paritar„ ∫i de reprezentativitate a institu˛iilor. Ca s„ asiguri Óntr-un stat de drept ∫i Óntr-un sistem de drept reprezentativitatea tuturor cet„˛enilor trebuie s„ respec˛i principiul reprezent„rii, indiferent de sex, de na˛ionalitate, de etnie, de religie. Suntem ast„zi Ón prezen˛a unui procent de popula˛ie de 52 % femei ∫i avem 10 % femei Ón luarea deciziei. Nu vreau s„ fiu r„ut„cioas„ ∫i s„ spun c„ aceast„ calitate a deciziei rom‚ne∫ti este influen˛at„ ∫i de lipsa prezen˛elor ∫i argumentelor pe care femeile rom‚nce le-ar putea aduce Ón luarea deciziei. Democra˛ie paritar„ Ónseamn„ reprezentare egal„, pentru c„ o institu˛ie de luare a deciziei nu este reprezentativ„ dac„ o categorie foarte mare de persoane nu este reprezentat„ acolo. Foarte multe femei nu se reg„sesc Ón structura institu˛ional„ ∫i nici m„car Ón luarea deciziei. De ce? Pentru c„ exist„ aceast„ prejudecat„ c„ democra˛ia Óncepe de oriunde, dar nu de la noi. Paritate, deci, nu Ónseamn„ numai un num„r mare de femei la luarea deciziilor. ™i v„ amintesc, stima˛i colegi, c„ sunt profesii aproape feminizate Ón Rom‚nia. Cele care v-au Ónv„˛at sunt Ón mare majoritate femei, cele care v„ asigur„ s„n„tatea sunt Ón mare majoritate femei.

Aici e adev„rat.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Juri∫tii.

V„ rog foarte mult s„ asculta˛i.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Juri∫tii sunt, iar„∫i, Ón mare majoritate femei. Dar atunci c‚nd se pune problema unui acces Ón decizie se interpreteaz„ lucrurile prin prisma unei teorii perimate, a contractului social. Am dep„∫it momentul, ne afl„m Óntr-o alt„ realitate social„ pe care acest amendament, propus de colegul meu, dore∫te s„ o reprezinte. Noi credem c„ trebuie Ón mod deosebit s„ ne aliniem la standardele

comunitare ∫i din acest punct de vedere. ™i doresc s„ v„ Ónvederez reforma constitu˛ional„ francez„ care asigur„ respectarea principiului parit„˛ii, reforma constitu˛ional„ belgian„ care asigur„ respectarea principiului parit„˛ii ∫i o Lege a parit„˛ii propus„ de un popor latin ∫i adoptat„ Óntr-o ˛ar„ ca Italia. Las la o parte exemplul cu ˛„rile nordice, care este un exemplu de notorietate, dar niciodat„ nu s-a Ón˛eles din acest exemplu eficien˛a. Participarea femeilor Ón guvernele ∫i Ón parlamentele ˛„rilor nordice a fost o garan˛ie a eficien˛ei ∫i a bun„st„rii acestor state. Pentru aceste pu˛ine argumente, pentru c„, Óntotdeauna, exist„ tendin˛a ca pledoariile Ón fa˛a unei categorii sociale s„ plictiseasc„ pe cei care nu au argumente ∫i nu sunt deschi∫i s„ le asculte, Grupul parlamentar liberal va sus˛ine acest amendament.

Dac„ din partea celorlalte grupuri? Doamna senator Fevronia Stoica.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

A∫ vrea s„ demonstrez, pentru a nu ∫tiu c‚ta oar„, c„ Ón probleme care Ónseamn„ s„n„tate, Ónv„˛„m‚nt ∫i egalitate de ∫anse Óntre femei ∫i b„rba˛i nu cred c„ exist„ mari diferen˛e Óntre grupurile politice. Noi am demonstrat acest lucru ∫i la Comisia pentru drepturile omului ∫i la comisia care a fost Ónfiin˛at„, pentru c„ ne-am bucurat de Ón˛elepciunea colegilor b„rba˛i ∫i am reu∫it s„ Ónfiin˛„m aceast„ comisie, ∫i noi mergem Ón continuare baz‚ndu-ne pe acela∫i lucru, pe Ón˛elepciunea colegilor no∫tri, care, oameni buni... p‚n„ la urm„ Dumnezeu a dat pe lumea asta b„rbatul ∫i femeia. De ce s„ dezechilibr„m un sistem? Œn social ne Ón˛elegem at‚t de bine, de ce Ón politic„ s„ dezechilibr„m at‚t de mult acest echilibru dat de Dumnezeu pe p„m‚nt? Dar noi nu vrem s„ v„ irit„m nici un pic. Nu vrem s„ impunem cu for˛a. For˛a fizic„ este mai mult la dumneavoastr„ ∫i for˛a Ón r„zboaie este apanajul dumneavoastr„. Dar poate c„ e bine s„ fie prin preajm„ ∫i o femeie care s„ fie Óntrebat„ atunci c‚nd se declan∫eaz„ un r„zboi, dac„ este ∫i ea de acord. Eu cred c„ vom reu∫i, femeile care doresc s„ fac„ politic„, s„ convingem cu competen˛„, pentru c„, p‚n„ la urm„, este o lupt„ de competen˛e care nu ∫tiu dac„ ˛in neap„rat cont de v‚rst„ sau de sex sau de alte criterii. F„r„ a Óncerca s„ ne impunem prin for˛a care, din nou spun, este p‚n„ la urm„ calitatea dumneavoastr„, eu, Ón nume personal, spun sau, eventual, Ón numele colegelor din Grupul parlamentar P.S.D. vom sus˛ine acest amendament, iar problema colegilor no∫tri r„m‚ne ca fiecare s„ aprecieze cum g‚nde∫te aceast„ problem„. V„ mul˛umesc.

™i eu sunt de acord s„ convingem sexul frumos s„ participe Ón politic„, dar nu ∫tiu dac„ Ól putem obliga. Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Dup„ dou„ excelente pledoarii pentru cauza femeilor, eu am s„ Óncerc s„ pledez cauza b„rba˛ilor. _(R‚sete Ón sal„.)._ Fac acest lucru pentru c„ de cur‚nd am constatat c„ un important partid politic a socotit c„ Ó∫i va depune candidatura numai a femeilor pentru toat„ conducerea Capitalei. Din momentul acela vreau s„ v„ spun c„ am

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 14/28.II.2004 intrat la griji. Œnseamn„ c„ b„rba˛ii sunt Óntr-un mare pericol s„ nu mai apuce ∫i ei, pe ici, pe colo, c‚te un loc eligibil. ™i atunci sus˛in cu toat„ for˛a mea amendamentul, excelenta idee a colegului nostru, domnul Eckstein, ca dup„ dou„ doamne, a∫a cum sunt b„rba˛ii politico∫i, s„ se a∫eze ∫i un b„rbat.

Mul˛umesc.

Da. Œn˛eleg c„ nu mai sunt interven˛ii. Œl ascult„m pe pre∫edintele comisiei. V„ rog.

Domnule pre∫edinte, noi, cei din P.S.D., nu mai trebuie s„ prob„m c„ am Óncurajat egalitatea de ∫anse. Unde este problema amendamentului domnului senator Eckstein? Amendamentul Domniei sale este extrem de categoric ∫i Óncepe prin îeste interzis„ depunerea de list„“, Ón timp ce ∫i Consiliul European ∫i Consiliul Europei vorbesc de recomand„ri. Deci eu cred c„ sunt Ón asentimentul membrilor comisiei dac„ acest amendament Ól modicific„m pe ideea c„ îrecomand„m partidelor s„...“, este cu totul alt subiect, dar eu nu pot interzice partidelor, s„ spun foarte clar, înu pune˛i dec‚t...“ îeste interzis s„ nu pui femei pe list„“. Ca recomandare nu cred c„ avem o problem„ dec‚t dac„, eu ∫tiu, juri∫tii consider„ c„ ar fi, ar constitui o dificultate. Deci eu zic c„ juri∫tii s„ se manifeste acum Ón ideea de recomandare a acestui lucru.

Ca ∫i ini˛iator nu sunt de acord. Eu sus˛in amendamentul a∫a cum l-am formulat.

Stimate coleg, v„ rog foarte mult. Aici e o disciplin„, c‚nd v„ dau cuv‚ntul... ∫i o s„ vi-l dau, nu v„ face˛i probleme. Vi l-am dat Óntotdeauna.

## **Domnul Acsinte Gaspar** _— ministru delegat pentru rela˛ia cu Parlamentul_ **:**

Domnule pre∫edinte, dac„-mi permite˛i?

Domnul ministru Gaspar.

## **Domnul Acsinte Gaspar:**

Domnule pre∫edinte, pe linia a ceea ce a spus ∫i pre∫edintele comisiei ∫i ˛in‚nd seama c„ tocmai norma pe care o propune domnul senator Eckstein este redactat„ ∫i la modul negativ, ∫i instituie interdic˛ie destul de sever„, a∫ propune Ón felul urm„tor, sigur c„ textul poate fi Ómbun„t„˛it: îPe listele de candida˛i depuse de c„tre partide, alian˛e electorale sau organiza˛ii ale minorit„˛ilor na˛ionale pentru consiliile locale ∫i jude˛ene se va asigura o reprezentare echitabil„ a femeilor.“

O reprezentare echitabil„.

V„ rog foarte mult s„ asculta˛i. Domnul senator Eckstein.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Este un amendament formulat, de altfel, nu a fost al Grupului parlamentar al U.D.M.R., un amendament

personal pe care Ól sus˛in ∫i v„ cer s„-l supune˛i votului Ón forma lui ini˛ial„. Este vorba de garantarea egalit„˛ii ∫ansei Óntre femei ∫i b„rba˛i.

V„ p„stra˛i amendamentul. S-a Ón˛eles.

Œmi p„strez amendamentul.

Domnule pre∫edinte, nu e.

Domnule Hrebenciuc, vorbi˛i c‚nd v„ dau cuv‚ntul. Domnul senator Dinescu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Dac„ am face acum o incursiune prin statutul ∫i prin reglement„rile fiec„rui partid Ón leg„tur„ cu ce fel de candida˛i Ó∫i propune, ve˛i reg„si cu siguran˛„ Ón aceste documente ∫i promovarea tineretului ∫i promovarea femeilor ∫i tot ceea ce se nume∫te asigurarea unei depline egalit„˛i de ∫anse. A pune Óns„ acest amendament sub o form„ imperativ„ Ón prevederile legii Ónseamn„ de fapt Óngr„direa dreptului de a fi trecut„ pe list„ o alt„ persoan„. Are ∫i un aspect neconstitu˛ional, Ón primul r‚nd, pentru c„ Ói Óngr„desc dreptul de a fi ales ∫i, Ón al doilea r‚nd, nici ca norm„ de recomandare el nu poate s„ figureze îvor asigura“, pentru c„ fiecare partid Ó∫i are propria lui politic„ de cadre, propria lui strategie electoral„ ∫i, Ón consecin˛„, v„ rog s„-l supune˛i la vot, dar Grupul Partidului Rom‚nia Mare nu Ól va vota.

Indiscutabil, stimate coleg, c„ voi supune la vot. Este cu totul altceva.

Domnul pre∫edinte Hrebenciuc.

## Domnule pre∫edinte,

Œn contextul Ón care domnul Eckstein sus˛ine amendamentul Domniei sale Ón actuala form„, eu recomand s„ vot„m Ómpotriv„, ∫i Ón cadrul comisiei vom elabora un articol care s„ cuprind„ aceast„ idee. La Camera Deputa˛ilor oricum o vom face, ca s„ prindem ideea aceasta a egalit„˛ii de ∫anse, s„ vedem, ca recomandare sau cum o vom pune pentru partide, dar aceast„ chestiune va fi Óncorporat„ Ón textul legii, dar nu Ón aceast„ manier„ imperativ„. Dac„ domnul Eckstein ar fi dat dovad„ de bun„voin˛„ ∫i ar cunoa∫te arta compromisului, putea s„ umble pe amendament. Œn contextul acesta, eu nu am ce s„ fac altceva.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc foarte mult.

A˛i ascultat toate argumentele. Sigur, dorim cu to˛ii ca colegele noastre s„ fie reprezentate, dac„ se poate, chiar peste 40% Ón structurile... ∫i pe plan local ∫i central.

V„ rog s„ elibera˛i liste pentru grupurile parlamentare. Stima˛i colegi,

Mergem mai departe. La art. 7 mai sunt interven˛ii? Œn˛eleg c„ nu sunt. La art. 8 nu avem.

Art. 10, nu avem.

Art. 11, nu avem.

Trecem la Sec˛iunea a 2-a.

Art. 13 sunt interven˛ii? Nu.

Art. 14 nu avem interven˛ii.

Art. 15, dac„ se sus˛ine amendamentul? Nu.

Art. 16 nu avem sus˛inere.

Art. 17 sus˛ine cineva?! Nu.

Art. 19?!

Art. 20, dac„ sunt interven˛ii? Nu.

Art. 22?! Nu sunt interven˛ii.

Art. 25, dac„ sunt interven˛ii? Nu.

Art. 26. Nu sunt interven˛ii.

Art. 27, dac„ sunt interven˛ii? Nu.

Art. 29, dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt.

Art. 30? Nu.

Art. 31? Nu. Art. 39, dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt. Art. 44 nu sunt interven˛ii. Art. 45, nu.

Art. 47, dac„ sunt interven˛ii? Nu.

Art. 51, dac„ sunt interven˛ii? Nu.

Art. 54? Nu avem.

Art. 57? Nu sunt.

Art. 61, dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt.

Art. 63?

Art. 70?

Art. 73?

Art. 78? Art. 80? Art. 86, dac„ sunt interven˛ii? Art. 87?

Art. 90? Art. 92?

La art. 92 este un amendament al domnului Badea.

Domnul senator Badea, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul!

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

A∫a cum am sus˛inut ∫i Ón cadrul dezbaterilor generale, noi men˛inem acest amendament, care sun„ astfel: îAlegerile pentru primari ∫i consilieri sunt valabile numai dac„ la vot particip„ jum„tate plus unu din num„rul total al aleg„torilor. Œn situa˛ia Ón care aceast„ condi˛ie nu este Óndeplinit„, se vor organiza noi alegeri.“ De fapt, este prevederea existent„ acum Ón lege.

Noi consider„m c„ prezentarea unui procent foarte mic la alegeri Ónseamn„ c„ vom crea posibilitatea ca un reprezentant al comunit„˛ii s„ fie ales de foarte pu˛ini, iar Ón situa˛ia aceasta poate c„ ar trebui s„ organiz„m doar o tragere la sor˛i, nu alegeri.

Partidele politice, atunci c‚nd constat„ c„ au pentru ce se lupta Ón turul doi, Ó∫i mobilizeaz„ aleg„torii pentru a se prezenta la vot. Sigur, se pot pune multe probleme, c„ sunt cheltuieli, c„ sunt eforturi Ón plus, dar noi credem c„ ace∫ti reprezentan˛i ai comunit„˛ii trebuie ale∫i de

marea majoritate a comunit„˛ii, ∫i nu doar de o parte a celor care s-au prezentat Ón turul doi.

Se pot aduce mai multe argumente. Noi sus˛inem c„ se respect„ ∫i principiul democra˛iei, Ón sensul ca primarul ∫i consilierii s„ fie ale∫i de marea majoritate a aleg„torilor.

Da, v„ mul˛umesc foarte mult.

Œnainte de a da cuv‚ntul comisiei, v„ rog s„ r„spunde˛i ∫i la o Óntrebare, domnule pre∫edinte Hrebenciuc, care apare Ón mod firesc — dac„ niciodat„ Óntr-o localitate nu vom avea jum„tate plus unu, ca s„ fie alegerile valabile? Ave˛i cuv‚ntul!

Domnule pre∫edinte,

Experien˛a cu 50% plus 1 o avem de-a lungul anilor ∫i am observat c„ la alegerile locale ne stau martore statisticile Óncep‚nd din 1992 ∫i p‚n„ acum, Óntotdeauna am avut dificult„˛i cu turul Ónt‚i. Num„rul votan˛ilor la alegerile locale, care nu au aceea∫i Ónc„rc„tur„ emo˛ional„ ca ∫i cele generale, este tot timpul Ón jur de 30%. Nu este nici mai mare, nici mai mic, astfel Ónc‚t acest barem de 50% plus 1 ne aduce automat Ón turul 2.

Uita˛i-v„ la alegerile generale din anul 2000, Óntr-un singur municipiu a fost capabil un primar s„ fac„ 50% plus 1 din voturi ∫i s„ fie ∫i 51% prezen˛i la vot, din toat„ ˛ara. Œn rest, am ajuns automat Ón turul 2.

Œn acest context am renun˛at la aceast„ prevedere.

Œn momentul Ón care s-a renun˛at la prevedere, contraargumentul unor colegi a fost acela al nelegitimit„˛ii primarilor.

Doamna Petre trebuie s„ ∫tie c„ ∫i domnul B„sescu, la Bucure∫ti, are 18% ∫i nu putem pune sub semnul Óndoielii legitimitatea lui aici.

Œn momentul Ón care alegerile sunt deschise, sunt anun˛ate, fiecare cet„˛ean are dreptul s„ vin„ sau s„ nu vin„.

Œn acest context, am considerat c„ oricum vom avea dou„ tururi, pentru c„ maximum 20% din num„rul de localit„˛i vor c‚∫tiga din primul tur. Deci automat vom avea dou„ tururi, dar nu 3. Men˛inem punctul de vedere de la nivelul comisiei.

S-a Ón˛eles. Dac„ mai dore∫te cineva s„ intervin„.

## Domnule pre∫edinte,

Dac„-mi permite˛i, a∫ vrea s„ vorbesc Ómpotriva amendamentului domnului senator. Dac„ Óntr-o anumit„ epoc„ exista aceast„ prevedere pe plan cvasieuropean, era perioada c‚nd dreptul la vot era ∫i o obliga˛ie, Ón unele p„r˛i legiferat„, Ón alte p„r˛i moral„, Ón ultimele c‚teva zeci de ani dreptul la vot apare ca atare, iar neparticiparea la vot este o manifestare a popula˛iei fa˛„ de procesul politic din ˛ara respectiv„. Œn nici o recomandare a Consiliului Europei ∫i nici Ón vreo directiv„ a Uniunii Europene nu exist„ o asemenea prevedere, ca la vot s„ participe jum„tate plus 1 dintre persoanele care au dreptul la vot. Se consider„ c„ este un interes al partidelor politice de a mobiliza, de a convinge popula˛ia s„ mearg„ la vot, ∫i important este ca, din num„rul voturilor exprimate, jum„tate plus unu s„ voteze pentru primarul, pentru consilierul respectiv.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 14/28.II.2004 De aceea ∫i eu sus˛in punctul de vedere al comisiei ∫i sunt Ómpotriva amendamentului propus de domnul senator Badea.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Œn˛eleg c„ nu mai sunt interven˛ii. Domnul senator Badea, p„stra˛i amendamentul?

Da.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Dorim o list„ la acest vot!

S„ se elibereze liste pentru liderii de grup. Mergem mai departe.

Art. 94? Se sus˛ine amendamentul? Œn˛eleg c„ nu. Art. 96? Nu. Art. 97? Nu. Art. 110?

Art. 99, domnul Badea are.

A, un art. 99[1] , dar de ce nu-l l„sa˛i pe domnul Badea?! Sunte˛i cumva purt„tor de cuv‚nt?

Nu, dar nu Ól vede˛i!

Domnul Badea, v„ rog!

Domnule pre∫edinte,

Amendamentul meu sun„ astfel: îŒn cazul Ón care primarii, consilierii jude˛eni ∫i ai municipiului Bucure∫ti, c‚t ∫i consilierii comunali ale∫i pe lista unui partid p„r„sesc forma˛iunea politic„ respectiv„ pierd mandatul.“ BineÓn˛eles c„ Ón locul lor urmeaz„ s„ vin„ urm„torul de pe list„. Avem la ora actual„ situa˛ii poate mai grave dec‚t Ón guvernarea 1996—2000. Marea majoritate a consilierilor de la unele forma˛iuni politice care au reu∫it s„ Ó∫i aleag„ consilieri Ón aceast„ legislatur„ au trecut la P.S.D. Ón propor˛ie de mas„, ajung‚nd chiar la peste 90%.

Introduc‚nd Ón lege aceast„ prevedere, cel care candideaz„ la func˛ia de primar sau consilier ∫tie dintr-o dat„ c„ Ó∫i asum„ un risc, pentru c„ sunt foarte multe riscuri. Sunt situa˛ii Ón care primarii, oric‚t ar fi de capabili, ∫i oamenii din consiliul local nu primesc fonduri dirijate c„tre localit„˛ile respective ∫i, deci, nu-∫i pot respecta angajamentele asumate Ón campania electoral„, sunt situa˛ii Ón care se fac presiuni asupra lor Ón leg„tur„

cu serviciul, Ón leg„tur„ cu firmele pe care le au... Am avut asemenea momente Ón care un consilier a fost for˛at s„ treac„ la P.S.D., pentru c„ i se trimiteau controale fel de fel, pe diverse linii. De asemenea, se urm„resc rudele p‚n„ la nu ∫tiu care grad ∫i, la urma urmelor, vorbim ∫i despre clasa politic„. Opinia public„ tot ne spune c„ aceast„ clas„ politic„ este a∫a cum este, c„ ar trebui s„ g„sim oameni care s„ conduc„ la cre∫terea prestigiului acestei clase politice, pentru c„ Ón felul acesta, aprob‚nd aceast„ prevedere, excludem ∫i traseismul politic, ∫i oportunismul, ∫i alte calit„˛i care nu sunt morale.

V„ mul˛umesc.

V„ rog, dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt? Domnul senator Popa, v„ ascult„m.

Noi ne-am expus ∫i Ón cadrul comisiei pozi˛ia de sus˛inere a acestui amendament, cu o precizare, ∫i anume c„ nu poate fi aplicat primarilor care sunt ale∫i uninominal, unde trebuie organizate noi alegeri, pentru c„ se prevede modalitatea de Ónlocuire cu suplean˛ii de pe listele respective.

Este o norm„ fundamentat„ moral, este firesc ca cel ales pe lista unui partid, a unei forma˛iuni, a unei alian˛e, pe baza unui program, s„-l pun„ Ón aplicare Ón consiliu, iar Ón consiliu, Ón momentul Ón care el trece de la o forma˛iune la alta — ∫i aici vreau s„ subliniez, prin demisie — prin demisie, atunci p„gube∫te, de fapt, forma˛iunea respectiv„ de posibilitatea implement„rii programului politic pe baza c„ruia a fost ales. Se va face o discu˛ie, ∫i anume a locului unde trebuie prev„zut„ o astfel de prevedere.

Consecin˛a aprob„rii acestui amendament va fi modificarea de Óndat„ a Legii nr. 215/2001 a administra˛iei publice locale, unde, Óntr-adev„r, exist„ fireasca nevoie de Ónlocuire Ón legisla˛ie.

Mai vreau s„ fac o men˛iune foarte, foarte pe scurt: nu exist„ dec‚t cu privire la parlamentari o protec˛ie constitu˛ional„. Œn momentul Ón care s-a elaborat noua Constitu˛ie a fost o discu˛ie foarte serioas„ Ón leg„tur„ cu pierderea mandatului de c„tre parlamentar, ∫i subliniez acest lucru, nu ∫i pentru consilier local ∫i consilier jude˛ean: exist„ o protec˛ie a mandatului poporului, care Ól protejeaz„ pe parlamentar de pierderea mandatului Ón cazul Ón care Ó∫i d„ demisia sau este demis.

Aici cred eu c„ trebuie s„ d„m un exemplu, s„ folosim aceast„ situa˛ie pe care o avem acum, s„ d„m un semnal celor care vor fi ale∫i, s„ fac„ o alegere serioas„, s„ nu se duc„ din Ónt‚mplare, c„ l-am cunoscut, c„ Ómi e prieten, Ón forma˛iunea respectiv„, s„ Ón˛eleag„ c„ alegerea pe o list„ Ónseamn„ s„ Ó˛i faci datoria 4 ani de zile, s„ votezi pentru partidul respectiv, ∫i atunci cred eu c„ d„m un semn, avem un discurs coerent Ón leg„tur„ cu modificarea ulterioar„ a Legii nr. 215/2001.

Noi sus˛inem acest amendament ∫i vom vota pentru.

Cu o precizare pentru domnul senator Popa: trebuia s„ spune˛i s„ voteze pentru cet„˛ean, ca ∫i pentru partid. Doamna senator Maria Petre.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Noi nu vom exprima ast„zi dec‚t ceea ce am spus ∫i Ón momentul... Iar„∫i revenim, din p„cate, la Constitu˛ie,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 14/28.II.2004 pe care trebuie s„ o invoc„m de fiecare dat„ ∫i a c„rei punere Ón func˛iune trebuie s„ o realiz„m prin legi importante, cum este ∫i aceasta pe care o avem ast„zi Ón dezbatere, ∫i, dup„ aceea, Ón procedur„ de vot. Deci demersul Partidului Democrat pentru stoparea fenomenului pe care societatea rom‚neasc„ Ón ansamblu, societatea civil„, organizat„ Ón diverse formule, l-a sesizat Ón ultimii ani, ∫i anume acela de migra˛ie politic„, a fost unul constant ∫i Ól reiter„m Ón acest moment. O s„-l rog pe colegul, pe domnul senator Dumitru Badea s„ reformul„m, s„ g„sim o solu˛ie de reformulare a amendamentului, pentru c„, Óntr-adev„r, a include primarul Ón aceast„ sanc˛iune de pierdere a mandatului este nepotrivit, ca urmare a tipului de vot prin care este ales primarul, ∫i anume a unui vot uninominal. A∫adar, pe baza unei formule pe care s-o reg‚ndim acum ∫i s-o facem cunoscut„ plenului Senatului.

Evident c„ vom sus˛ine amendamentul colegului nostru, pentru c„ ar fi ∫i acesta — ca ∫i, din p„cate, ceea ce am Óncercat la amendamentul colegului Eckstein — un Ónceput Ón a∫ezarea societ„˛ii rom‚ne∫ti pe ni∫te baze cu adev„rat curate ∫i cu adev„rat democratice.

Deci cred c„ ve˛i fi cu to˛ii de acord c„ pe o reformulare e necesar s„ includem o asemenea prevedere Ón legea pe care o vot„m ast„zi. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Dac„ mai sunt lu„ri de cuv‚nt? Pre∫edintele comisiei, v„ ascult„m.

## Domnule pre∫edinte,

V„ da˛i seama c„ am discutat foarte mult Ón jurul acestui subiect Ón comisie, am supus votului ∫i rezultatul este c„ acest amendament a fost respins cu 9 voturi la 8. √sta este rezultatul. Deci, aici, nu fac dec‚t s„ men˛in Ón continuare pozi˛ia comisiei, de respingere a acestui amendament.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

Solicit cuv‚ntul, domnule pre∫edinte.

Domnul senator Badea, v-am dat cuv‚ntul. Ce dori˛i? V-am dat cuv‚ntul. Ave˛i r„bdare.

Din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri? Lua˛i cuv‚ntul? Nu. Guvernul?

Guvernul merge pe pozi˛ia care a fost exprimat„ Ón cadrul comisiei, adic„ ne men˛inem motivarea ca amendamentul s„ fie respins.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

S-a Ón˛eles.

Probabil c„ domnul senator Badea vrea s„ ia cuv‚ntul legat de amendamentul „sta. Eu cred c„ toat„ lumea, domnule senator Badea, este de comun acord. Eu, Óns„, o s„ supun la vot aceast„ prevedere, care va avea o alt„ reformulare: pentru consilier cu supleant, pentru primar, realegere.

Nu? Asta vre˛i s„-mi spune˛i.

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

Dac„ Ómi permite˛i, domnule pre∫edinte, s„ iau cuv‚ntul?

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Deci eu a∫ reformula Ón modul urm„tor…

V„ rog s„ asculta˛i!

îŒn cazul Ón care consilierii jude˛eni, consilierii locali ∫i ai municipiului Bucure∫ti, ale∫i pe lista unui partid, p„r„sesc forma˛iunea politic„...“ ∫i textul curge. Deci renun˛ la primari.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

S-a re˛inut, stimate colege ∫i stima˛i colegi? A∫adar,

V„ mul˛umesc.

Trecem mai departe, la art. 110.

Dorim o list„ ∫i la acest vot, domnule pre∫edinte. Mul˛umesc.

Poftim?

Stimate colege ∫i stima˛i colegi, haide˛i s„ urm„rim Ómpreun„ mai departe. Suntem la art. 110. Sunt interven˛ii?

Nu!

**Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Art. 112?

Nu!

**Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Art. 115?

Nu!

Art. 122?

**Din sal„:**

Nu!

**Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Art. 128?

Nu!

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

At‚t, nu mai avem.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi, la prima Camer„ sesizat„, da?,

Supun acum votului dumneavoastr„ proiectul de lege Ón care vom introduce toate amendamentele pe care le-am acceptat. V„ rog s„ vota˛i.

- 99 de voturi pentru, 5 voturi Ómpotriv„, 11 ab˛ineri. V„ mul˛umesc mult.

Dau cuv‚ntul domnului pre∫edinte Viorel Hrebenciuc. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

## Domnule pre∫edinte,

Vreau s„ mul˛umesc colegilor mei senatori pentru maniera Ón care au aprobat aceast„ lege, s„ confirm Ónc„ o dat„ faptul c„ asupra recomand„rii îcu egalitate de ∫anse“ vom avea o formulare la Camer„, astfel Ónc‚t acest subiect s„ fie v„zut cu toat„ aten˛ia ∫i seriozitatea de partidele care vor participa la alegeri.

V„ mul˛umesc foarte mult pentru maniera deosebit„ Ón care a˛i aprobat aceast„ lege.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc. Mul˛umesc comisiei.

Mul˛umesc Guvernului.

Mul˛umesc Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Mergem mai departe, propunere legislativ„ privind instituirea voluntariatului Ón armat„.

Rog Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Nu s-a Óncheiat ∫edin˛a. Am impresia c„ unii colegi au interpretat gre∫it.

Rog din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

Dou„ minute ave˛i la dispozi˛ie, domnule ministru. V„ rog s„ lua˛i loc!

V„ ascult„m.

## **Domnul Sorin Encu˛escu** _— secretar de stat Ón Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Recenta revizuire a Constitu˛iei a avut Ón vedere ∫i necesitatea reconsider„rii modalit„˛ilor de Óndeplinire a Óndatoririi fundamentale de ap„rare a ˛„rii, prev„zute la art. 55 din Constitu˛ie, precum ∫i crearea unei concep˛ii noi privind preg„tirea popula˛iei pentru ap„rare.

Œn acest sens, pe baza aprob„rii Guvernului, Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale ∫i Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor colaboreaz„ Ón prezent la elaborarea proiectului de lege care reglementeaz„ Óntr-o nou„ concep˛ie at‚t preg„tirea popula˛iei pentru ap„rare, c‚t ∫i trecerea etapizat„ la profesionalizarea armatei, prin Óndeplinirea Óndatoririlor militare pe baz„ de voluntariat.

Av‚nd Ón vedere multe inadverten˛e cuprinse Ón aceast„ ini˛iativ„, ce nu corespund necesit„˛ilor actuale ale institu˛iei militare, v„ propunem s„ respinge˛i aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.

V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul ini˛iatorului, domnul deputat Emil Boc. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Emil Boc** _— deputat_ **:**

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn calitate de lider al Grupului parlamentar al P.D. din Camera Deputa˛ilor am depus aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ la Camera Deputa˛ilor ∫i, potrivit procedurii legislative, Camera decizional„ fiind Camera Deputa˛ilor, ne afl„m ast„zi Ón dezbatere la Senat.

De ce am depus aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ Ón numele Grupului parlamentar al Partidului Democrat?

Œn cadrul procesului de revizuire a Constitu˛iei, Partidul Democrat a sus˛inut Ónc„ din primul moment necesitatea elimin„rii stagiului militar obligatoriu, ca o solu˛ie pentru compatibilizarea Ón ceea ce prive∫te armata cu realit„˛ile din Rom‚nia, cu realit„˛ile din NATO ∫i din Uniunea European„ Ón ansamblu.

Am considerat ∫i consider„m Ón continuare c„ Rom‚nia are nevoie de o armat„ de profesioni∫ti bine dotat„ ∫i bine preg„tit„, iar armata bazat„ pe sistemul de recru˛i nu mai este eficient„.

Din acest punct de vedere, am spus-o Ón cadrul procesului de revizuire a Constitu˛iei c„, a doua zi dup„ intrarea Ón vigoare a textului noii Constitu˛ii, vom depune la Parlament o ini˛iativ„ legislativ„ pentru eliminarea stagiului militar obligatoriu.

Noua Constitu˛ie a Rom‚niei, revizuit„, a intrat Ón vigoare Ón 29 octombrie, iar Ón 30 octombrie Grupul parlamentar al Partidului Democrat a depus ini˛iativa cu nr. 1 pe noua procedur„ constitu˛ional„ cu privire la stagiul militar obligatoriu. A fost o promisiune public„ pe care am f„cut-o rom‚nilor, tinerilor Ón ansamblu, ∫i pe care ne-am onorat-o. Este, de aici Ónainte, datoria clasei politice s„-∫i onoreze promisiunile f„cute cu ocazia procesului de revizuire a Constitu˛iei. Este o promisiune care nu poate fi am‚nat„ la nesf‚r∫it.

V„ aminti˛i ∫i dumneavoastr„ cu to˛ii c„ Ón cadrul procesului de revizuire a Constitu˛iei am folosit drept argument pentru a convinge cet„˛enii s„ se prezinte la vot ∫i a spune da Constitu˛iei, spun‚nd Ón sensul urm„tor: DA pentru revizuirea Constitu˛iei Ónseamn„ DA pentru armata de profesioni∫ti ∫i Ómpotriva serviciului militar obligatoriu.

Stimate coleg, am fost cu to˛ii de acord. Am prev„zut Ón Constitu˛ie. Haide˛i s„ ne referim la lege.

A∫a este. Am dorit doar s„ preg„tesc acest cadru general. Legea ofer„ c‚teva condi˛ii ∫i c‚teva stimulente tinerilor pentru a participa ∫i a efectua stagiul militar. Dorim s„-i Óncuraj„m pe tineri s„ fac„ armat„. Nu dorim ca tinerii s„ nu mai fac„ armat„ Ón Rom‚nia, dar, dac„ doresc, s„ poat„ avea c‚teva stimulente. Acestea ar consta Ón urm„toarele: tinerii proveni˛i din familii defavorizate vor avea prioritate pentru efectuarea unui stagiu de preg„tire militar„, Ón m„sura Ón care corespund criteriilor stabilite. Nu dorim s„ mai avem incidente de genul celor petrecute la Baia Mare sau Ón alte p„r˛i din ˛ar„, c‚nd oameni care nu erau preg„ti˛i pentru a face fa˛„ serviciului militar au ajuns acolo ∫i au produs tragedii, pe care n-a∫ vrea s„ le mai comentez. De asemenea, cet„˛enii care particip„ la aceast„ form„ de preg„tire vor beneficia de o indemniza˛ie lunar„ egal„ cu solda minim„ a militarilor angaja˛i pe baz„ de contract, precum ∫i de asisten˛„ medical„ ∫i medicamente gratuite. Ast„zi ne m‚ndrim cu solda˛i rom‚ni care ne fac cinste Ón str„in„tate. C„ e vorba de Irak sau Afganistan, sau oriunde Ón alt„ parte, s„ nu uit„m c„ ace∫tia sunt militarii profesioni∫ti ai Rom‚niei. De ace∫ti militari are nevoie Rom‚nia ∫i credem c„ este cazul s„ trecem definitiv la acest sistem de armat„ bazat„ pe profesioni∫ti. De asemenea, pentru a Óncuraja tinerii s„ participe ca voluntari Ón cadrul armatei, statul le va oferi, dup„ Óncheierea stagiului de preg„tire militar„, un credit f„r„ dob‚nd„, Ón vederea construirii sau achizi˛ion„rii unei locuin˛e. Este o problem„ fundamental„ pentru tineri, iar, Ón condi˛iile Ón care vor participa op˛ional la serviciul militar, s„ aib„ aceast„ facilitate ∫i din partea statului, ca o form„ de apreciere pentru perioada pe care ei ∫i-o petrec Ón ap„rarea ˛„rii, pentru satisfacerea serviciului militar. Iat„ doar c‚teva din considerentele generale pe care le-am avut noi Ón vedere atunci c‚nd am f„cut aceast„ propunere legislativ„. ™i, repet, s„ nu uit„m, ast„zi avem o singur„ barier„ Ón calea trecerii la serviciul militar bazat pe voluntariat: bariera politic„. St„ Ón puterea noastr„ s-o Ónl„tur„m.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

V„ mul˛umesc.

Raportul Comisiei pentru ap„rare, ordine ∫i siguran˛„ na˛ional„ Ól prezint„ domnul pre∫edinte Sergiu Nicolaescu.

Œmi permite˛i, domnule pre∫edinte, s„ Óncep spun‚nd c„ am o deosebit„ considera˛ie pentru colegul meu, domnul deputat Boc, ∫i a∫ vrea s„ Óncep chiar cu ultima fraz„ spus„ de Domnia sa, c„ este nu o barier„, e o problem„ politic„. Dar iat„ c„ — ∫i acest lucru motiveaz„ ∫i atitudinea clar„ pe care a luat-o comisia, care Ón unanimitate a respins propunerea respectiv„ — motivul principal tocmai politic este atunci c‚nd vrei s„-˛i c‚∫tigi voturi. Nu ne-am l„sat atra∫i de acest avantaj ∫i c„ut„m ca Óntr-un mod c‚t mai documentat ∫i c‚t mai serios s„ ajungem acolo unde Domnia sa dore∫te. Comisia noastr„ a luat cuno∫tin˛„ de faptul c„ Guvernul Rom‚niei a elaborat ∫i Ónaintat Consiliului Suprem de Ap„rare a fi„rii pentru avizare proiectul de lege prin care se reglementeaz„, Óntr-o nou„ concep˛ie, preg„tirea popula˛iei pentru ap„rare. Documentul legislativ care va corespunde intereselor actuale ∫i de perspectiv„ ale Rom‚niei ∫i care va fi compatibil cu reglement„rile existente Ón ˛„rile comunitare ∫i Ón cele membre Ón NATO, acest document legislativ va con˛ine ∫i problematica referitoare la instituirea voluntariatului Ón armat„.

Œn consecin˛„, comisia, cu unanimitate de voturi pentru, a hot„r‚t s„ adopte raport de respingere a acestui document legislativ pe care-l supunem spre analiz„ ∫i aprobare plenului Senatului, Ón conformitate cu prevederile Constitu˛iei.

Domnule pre∫edinte, v„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Dezbateri generale. Domnul senator Popa.

Domnule pre∫edinte,

Modific„rile constitu˛ionale, Óntr-adev„r, au deschis calea moderniz„rii ∫i a sistemului ap„r„rii na˛ionale. Evident c„ direc˛ia urmat„ de Rom‚nia este una singur„, c„tre o armat„ de profesioni∫ti prin voluntariat. Aceast„ ini˛iativ„ este pozitiv„, este prima, ∫i cred eu c„ senatorii vor adopta punctul nostru de vedere, un prim pas c„tre o reglementare care s„ corespund„ cu ceea ce credem noi c„ ar trebui s„ fie armata rom‚n„. Deci noi o sus˛inem ∫i vom vota pentru. Evident, Ómpotriva raportului comisiei.

V„ rog, dac„ mai sunt lu„ri de cuv‚nt? V„ rog, domnul senator Iuliu P„curariu.

Œn a doua zi din desf„∫urarea Referendumului privind Constitu˛ia am fost invitat la Prefectura Jude˛ului Cluj, ca parlamentar al Partidului Democrat, pentru a lua o pozi˛ie politic„ Ón care s„ Óndemn„m sus˛in„torii ∫i votan˛ii no∫tri de a se prezenta la vot pentru a consfin˛i acordul vizavi de Constitu˛ie. Œntr-o mare majoritate, atunci, ∫i reprezentan˛i ai P.S.D.-ului, Ón ie∫irile pe care le-au f„cut, au afi∫at îsolu˛ia“ c„ votul pentru Constitu˛ie Ónseamn„ desfiin˛area serviciului militar obligatoriu. Dac„ asta a fost exprimarea, situa˛ia din acest moment ∫i ceea ce a urmat dup„ demonstreaz„ din nou c„ clasa politic„ a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 14/28.II.2004 manipulat un segment din electoratul Rom‚niei, deci a manipulat Ón ideea c„ l-a min˛it. ™i dac„ vre˛i, dac„ tot ni se repro∫eaz„ lipsa de Óncredere a clasei politice Ón fa˛a electoratului, iar segmentul de tineri este cel mai dezam„git, cred c„ suntem Ón fa˛a unei asemenea situa˛ii. Trebuia s„ le spunem atunci c„ serviciul militar...

Stimate coleg, eu Ón˛eleg...

L„sa˛i-m„ s„ termin.

Nu, nu v„ las, c„ de-aia sunt pre∫edinte.

V„ rog eu s„ v„ referi˛i la subiect. S-a votat Constitu˛ia, n-a min˛it nimeni pe nimeni. Vi s-a spus c„ proiectul de lege cu voluntariatul Ón armat„ e la Consiliul Suprem de Ap„rare a fi„rii ∫i vre˛i s„ ne ˛ine˛i un discurs politic care n-are logic„.

Domnule pre∫edinte,

Œn ie∫irile de atunci nu s-a spus a∫a ceva. Œn ie∫irile de atunci s-a spus c„ votul elimin„ serviciul militar obligatoriu. Deci este, dac„ vre˛i, o gre∫eal„ pe care trebuie s„ ne-o asum„m Ón situa˛ia Ón care respingem acest proiect de lege. Partidul Democrat va sus˛ine proiectul de lege.

Da, mul˛umesc. Dac„ mai sunt interven˛ii?

Stima˛i colegi, a˛i ascultat argumentele de-o parte ∫i de alta. Sigur c„, Ón baza Constitu˛iei, Ón ceea ce am stabilit, s-a promis, am votat cu to˛ii, se va realiza. Oricum va fi un proiect de lege cu voluntariatul Ón armat„. Avem apoi ini˛iativ„ legislativ„ pe aceast„ tem„ ∫i este foarte bine c„ exist„. A˛i ascultat argumentele Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„; raport de respingere. A˛i ascultat argumentele din partea Ministerului Ap„r„rii.

Dori˛i s„ completa˛i ceva, domnule Boc? Dac„ dori˛i, v„ dau cuv‚ntul.

Domnule pre∫edinte, dac„-mi permite˛i?

Noi ∫tim c„ acest subiect este un subiect delicat din punct de vedere politic, dar eu cred c„ actuala guvernare a prezentat c‚t se poate de corect acest subiect. Œn primul r‚nd, trebuie s„ men˛ion„m c„ numai ca urmare a procesului de restructurare ∫i modernizare ini˛iat de actualul Guvern este posibil s„ se treac„ la armata de profesioni∫ti.

Œn al doilea r‚nd, trebuie s„ recunoa∫tem faptul c„, atunci c‚nd s-a discutat Ón cadrul Comisiei constitu˛ionale de modificare a Constitu˛iei, to˛i membrii am fost de acord ca acest proces de trecere la o armat„ profesionist„ s„ fie un proces gradual, care s„ se desf„∫oare Ón mai multe etape. ™i chiar eu am fost la acea comisie ∫i am explicat c„ procesul de profesionalizare a armatei depinde, Ón primul r‚nd, ∫i de resursele financiare ∫i de capacitatea pe care noi o avem de a profesionaliza diferite categorii de for˛e armate. ™i am explicat c„ la nivelul anului 2005 vor fi profesionalizate for˛ele incluse Ón for˛ele navale, Ón 2006, cele din for˛ele aeriene, ∫i Ón 2007, la nivelul Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale, acest proces se va finaliza. Este, de

fapt, un proces pe care l-am Ónt‚lnit ∫i Ón celelalte armate. Tot eu, cu dou„ s„pt„m‚ni Ónainte de a se vota Constitu˛ia, Ón cadrul unei conferin˛e de pres„ la Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale, am anun˛at c‚t se poate de clar ∫i de corect c„ cei care vor vota Constitu˛ia, Ón leg„tur„ cu serviciul militar, vor crea premisele pentru desfiin˛area serviciului militar. Cu at‚t mai mult cu c‚t pentru Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor va fi nevoie ca serviciul militar obligatoriu s„ se men˛in„ ∫i dup„ 2007, d‚n∫ii av‚nd un efectiv mai mare de trupe.

Pe de alt„ parte, pentru c„ vorbim despre aceast„ ini˛iativ„, ea, v-am spus, con˛ine c‚teva inadverten˛e, Ón primul r‚nd, prin faptul c„ nu men˛ioneaz„ statutul militarilor rezervi∫ti ∫i al elevilor ∫i studen˛ilor din institu˛iile militare de Ónv„˛„m‚nt, precum ∫i ca urmare a refuzului Óndeplinirii serviciului militar din motive de con∫tiin˛„. De aceea...

Stimate domnule secretar de stat,

Am ascultat argumentele, sunt convins c„ ve˛i veni cu un proiect de lege pe aceast„ tem„ ∫i vom dezbate pe larg toate problemele acestea. Ce vom face, cum se va face, ∫i atunci Parlamentul Ó∫i va spune punctul de vedere ∫i sunt convins c„ vor exista ∫i multe amendamente ale parlamentarilor. Haide˛i s„ Óncheia˛i, nu dezvolt„m foarte mult argumenta˛ia. C‚nd ve˛i sus˛ine proiectul de lege, ve˛i avea cuv‚ntul ∫i ne vom bate pentru reglement„rile pe care le ve˛i propune. Ave˛i cuv‚ntul, dac„ vre˛i s„ Óncheia˛i. Singura problem„ este s„ nu extinde˛i ∫i s„ intra˛i Ón ceea ce trebuie s„ face˛i.

Mai voiam s„ men˛ionez doar un fapt. Uita˛i, de exemplu, Ón Spania, c‚nd ∫i-au propus s„ treac„ la desfiin˛area serviciului militar, a durat acest proces peste patru ani. Œn Fran˛a, procesul a durat Óntre 1997—2000. Œn Marea Britanie, de asemenea, peste patru ani. Deci este un proces pe care noi l-am abordat Óntr-o manier„ c‚t se poate de coerent„.

Mul˛umesc foarte mult. Domnul deputat Boc.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Voi fi foarte scurt, a∫a cum colegii mei solicit„.

1. Œn Constitu˛ie nu avem vreo regul„ care s„ spun„ c„ Ón mod obligatoriu, pe orice domeniu, trebuie Guvernul s„ aib„ prioritate cu privire la o ini˛iativ„ legislativ„. ™i parlamentarii sunt pu∫i la acela∫i nivel, din acest punct de vedere, cu privire la ini˛iativa legislativ„. A spune c„ trebuie s„ vin„ Guvernul cu un proiect de lege, ∫i nu c„ Guvernul se poate ralia la un proiect de lege al parlamentarilor, mi se pare din punct de vedere constitu˛ional o gre∫eal„.

2. Domnul ministru are dreptate. ™i alte ˛„ri au avut un proces gradual. Domnul ministru a dat exemplu Fran˛a. Œn Fran˛a, Óns„, c‚nd el a fost eliminat, Ón 2001, a existat o perioad„ de timp, acel serviciu militar cu o durat„ de o zi, simbolic, p‚n„ s-a eliminat serviciul militar obligatoriu. Adic„ au existat ni∫te m„suri care au preg„tit stagiul militar, dar m„suri radicale, ∫i nu paliative, a∫a cum se Óncearc„ la noi. Din nefericire, Ón Rom‚nia, iat„, suntem la 6 luni de la revizuirea Constitu˛iei ∫i discut„m de inten˛iile ministerului de a depune proiecte de lege. Vor mai trece 6 luni ∫i tinerii ne vor Óntreba... Nu v„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 14/28.II.2004 spun c„ sunt de multe ori pus Óntr-o situa˛ie delicat„ c‚nd sunt Óntrebat de c„tre oamenii care m-au v„zut la televizor, pe mine, Ón calitate de membru al Comisiei constitu˛ionale — din nefericire conferin˛ele de pres„ ale ministerului au fost mult mai pu˛in vizibile, nu spun c„ n-au fost, dar noi am angajat politic Óntregul Parlament c„ vom trece la armata bazat„ pe voluntariat —, ∫i ni se spune: îSunte˛i to˛i la fel de mincino∫i, pentru c„ una spune˛i ∫i alta face˛i!“

Credem c„ trebuie s„ trecem de la aceast„ stare, Ón care am c„zut de acord c„ vom discuta p‚n„ Ón anul 2007, la m„suri politice eficiente. Sunt convins, domnule ministru, c„ exist„ impedimente materiale, dar tot la fel de bine ∫tim c„ pentru o decizie politic„, dac„ se dore∫te a se lua, se g„sesc solu˛iile pentru a o pune Ón practic„. Important este ∫i cred, r„m‚n la convingerea c„ voin˛a politic„ este prioritar„, fundamental„, Óntr-un asemenea demers. Dac„ se dore∫te acest lucru, se poate face. Dac„ nu, putem g„si argumente s-o impunem din 2020, sunt convins c„ vom spune c„ for˛ele navale au un alt regim, c„ celelalte din Ministerul de Interne au un alt regim ∫i trebuie s„ se acomodeze cu rani˛a, cu papucii ∫i a∫a mai departe. Vom g„si argumente. Dar, dac„ exist„ voin˛„ politic„, putem s„ facem acest lucru.

Ultimul lucru...

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

™i eu v„ mul˛umesc.

## Stima˛i colegi,

S-a luat cuv‚ntul, a˛i ascultat argumentele pro ∫i contra. Avem un raport de respingere. Legea are caracter organic. Deci da˛i-mi voie s„

## Liste!

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Liste, v„ rog.

Stima˛i colegi, v„ rog s„ m„ urm„ri˛i un moment. Suntem Ón fa˛a unei legi organice.

Pofti˛i?

**Domnul Szabó Károly-Ferenc**

**:**

Permite˛i?

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ rog, domnule senator.

Pe procedur„ ∫i pe regulament, nu pe altceva, raportul comisiei de specialitate a fost Ónsu∫it de c„tre

plenul Senatului cu majoritatea regulamentar„ de voturi. Pentru adoptarea unei legi organice este nevoie de un anumit num„r de voturi pentru. Pentru neadoptarea ei nu este nevoie de nici un fel de num„r de voturi. Deci dubiul pe care Domnia voastr„ Ól afi∫a˛i aici m„ Ómpiedic„ s„ iau cuv‚ntul la legea urm„toare, ∫i vreau s„ o fac. Constata˛i, v„ rog, faptul c„ Senatul a acceptat raportul comisiei, care nu este o chestiune de natura legii organice, ci de procedur„ intern„ a Senatului. Mergem la punctul urm„tor de pe ordinea de zi.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## Stimate coleg,

Dac„ m„ l„sa˛i s„ continuu procedura, v„ d„deam ∫i r„spunsuri ∫i v„ scuteam s„ v„ obosi˛i p‚n„ la microfon.

Stima˛i colegi, votul la raport reflect„ faptul c„ marea majoritate a fost Ómpotriva raportului. Pentru c„ am vorbit ∫i de lege, rezult„ c„ Ón ambele situa˛ii nu avem 71 de voturi pentru.

Œn consecin˛„,

V„ rog?

## **Domnul Szabó Károly-Ferenc**

**:**

A∫a ceva nu se poate! Domnule pre∫edinte!

V„ rog.

V„ rog s„ m„ scuza˛i, domnule pre∫edinte, un proiect de lege nedezb„tut pe articole nu poate fi supus votului. Faptul c„ raportul a fost acceptat Ónseamn„ c„ nu mai avem a vota asupra nici unei chestiuni Ón aceast„ spe˛„. Altminteri, eu sunt Ón favoarea legii, a principiului. V„ anun˛ aici. Dar trebuie s„ constat„m c„ legea nu poate trece fiindc„ nu a func˛ionat un vot Ón sensul Ón care dezbaterea s„ poat„ continua. ™i votul urm„tor nu are sens.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Stimate coleg, are foarte mare sens. Regulamentul este regulament! Da˛i dumneavoastr„ votul ∫i vom vedea.

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

List„!

## List„!

Trecem la propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 46/1996 privind preg„tirea popula˛iei pentru ap„rare.

V„ ascult„m, foarte pe scurt. V„ rog, domnule secretar de stat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 14/28.II.2004 ## **Domnul Mircea Alexandru** _— secretar de stat Ón_

## _Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn conformitate cu dispozi˛iile Constitu˛iei Rom‚niei, nu constituie munc„ for˛at„ activit„˛ile desf„∫urate Ón locul celor pentru Óndeplinirea Óndatoririlor militare din motive religioase sau din con∫tiin˛„. Cet„˛enii rom‚ni au obliga˛ia ∫i dreptul s„ apere Rom‚nia.

Cet„˛enii pot fi Óncorpora˛i de la v‚rsta de 20 de ani p‚n„ la v‚rsta de 35 de ani, cu excep˛ia voluntarilor, Ón condi˛iile legii organice. Ca urmare, consider„m c„ textele propuse la art. 4 alin. 1, art. 6 alin. 2, art. 11 din propunerea legislativ„ exced prevederile constitu˛ionale. Ini˛iatorii nu au f„cut referire la durata execut„rii serviciului militar Ón termen, propun‚nd doar reducerea duratei serviciului utilitar alternativ. Potrivit unui studiu elaborat de Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor ∫i Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale, aprobat de C.S.A.T., durata poate fi scurtat„ la 9 luni pentru militari Ón termen ∫i la un an pentru serviciul utilitar alternativ.

Apreciem c„ prevederile alin. 1 ale art. 6 din textul propunerii legislative, potrivit c„rora îsunt scuti˛i de la obliga˛ia de Óndeplinire a serviciului militar persoane cu studii superioare de lung„ sau scurt„ durat„, precum ∫i absolven˛ii ∫colilor postliceale, Óncep‚nd cu data de 1 ianuarie 2005“, sunt de natur„ a crea o discriminare bazat„ pe gradul de educa˛ie. Abordarea celorlalte forme de preg„tire a popula˛iei pentru ap„rare contravin intereselor na˛ionale. Mai mult dec‚t at‚t, o analiz„ de drept comparat scoate Ón eviden˛„ faptul c„ Ón ˛„rile membre NATO sunt instituite astfel de forme de preg„tire.

Ini˛iativa legislativ„ este incomplet„ ∫i afecteaz„ concep˛ia general„ a Legii nr. 46/1996, fiind sanc˛ionat„ de prevederile art. 57 alin. (1) din Legea nr. 24/2000.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Ave˛i cuv‚ntul. Ini˛iatorul.

Domnule pre∫edinte... Stima˛i colegi…

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Nu dumneavoastr„! Ini˛iatorul.

## **Domnul Márton Árpád-Francisc** _— deputat_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

A∫ putea spune c„ nu am nici un dubiu despre rezultatul votului care va urma, Óns„ cu toate acestea trebuie s„ spun c„ noi am depus — cam Ón acela∫i timp ca ∫i antesus˛in„torul unui alt proiect de lege — o ini˛iativ„ legislativ„ Ón leg„tur„ cu o modificare constitu˛ional„. Noi am crezut ∫i credem Ón continuare c„ dac„ am enun˛at public, Ón fa˛a electoratului, c„ dorim ca Óntr-un timp rezonabil s„ trecem la o armat„ profesionist„, atunci trebuie s„ facem demersuri a doua

zi pentru a reglementa situa˛ia creat„, pentru c„ ∫tim cu to˛ii...

.

...Chiar a doua zi dup„ ce a fost declarat„ votat„ modificarea Constitu˛iei, mul˛i au crezut c„ deja de a doua zi nu trebuie s„ mearg„ la armat„. ™i noi credem c„ trebuie s„ avem un cadru legal, c‚t mai repede, care s„ arate fiec„rui cet„˛ean rezultatul acestei modific„ri.

Ca atare, noi am venit cu un proiect de lege care-∫i propune o etapizare, ca p‚n„ Ón 2007 s„ dispar„ obligativitatea Ónrol„rii. Unul dintre elementele de noutate ar fi ca aceste persoane s„ fie Ónrolate p‚n„ la v‚rsta de 25 de ani.

V„ spun un lucru destul de trist. Din cauza faptului c„, Óntr-adev„r, se trece la o profesionalizare, la o reducere a efectivelor, unii dintre cei care sunt de v‚rsta Ónrol„rii nu sunt cuprin∫i chiar Ón primul an Ón armat„ ∫i, c‚t timp nu sunt Óncorporate, persoanele respective nu Óntotdeauna Ó∫i g„sesc loc de munc„, fiindc„ angajatorii prefer„ s„ aib„ oameni care au f„cut deja armata. Astfel, ei pot sta p‚n„ la v‚rsta de 35 de ani f„r„ s„ fie angaja˛i. Iat„ o problem„ care trebuie s„ fie rezolvat„.

Noi am pus o etapizare aici, poate pu˛in arbitrar„ — de∫i sunt ni∫te elemente care pot fi u∫or de urm„rit —, exist„ ∫i posibilitatea de a face o armat„, un serviciu alternativ, care ne duce p‚n„ Ón 2007 la dispari˛ia obligativit„˛ii Ónrol„rii. Noi ne sus˛inem Ón continuare acest punct de vedere. Evident, Ón ipostaza Ón care va fi respins„ aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, noi vom milita Ón continuare pentru transformarea armatei Óntr-una profesionist„ ∫i suntem deschi∫i ∫i provoc„m de la acest microfon toate for˛ele politice, ca Ómpreun„ s„ conlucr„m la elaborarea unui proiect unanim acceptat ∫i care s„ treac„ c‚t mai repede Ón Parlamentul Rom‚niei. Proiectul va include o etapizare clar„, pentru toat„ popula˛ia ˛„rii, de transformare a armatei noastre, inclusiv a acelor p„r˛i de persoane militarizate care apar˛in for˛elor Ministerului de Interne.

- Deci s„ avem o reform„ a acestei structuri c‚t mai

- repede.

V„ mul˛umesc.

## ™i eu v„ mul˛umesc.

Este un subiect extrem de important ∫i trebuie s„-i g„sim o reglementare corespunz„toare. Noi sc„p„m din vedere un lucru. Este at‚t de important„ problema Ónc‚t, obligatoriu, aici trebuie s„ se pronun˛e C.S.A.T. ∫i Óncerc„m s„ venim cu ini˛iative legislative, arunc‚nd Ón aer o institu˛ie care are o obliga˛ie.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule pre∫edinte Sergiu Nicolaescu, pentru a prezenta raportul Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

V„ asigur, domnule deputat, c„ multe dintre ideile dumneavoastr„ sunt foarte bune ∫i vom ˛ine cont de ele atunci c‚nd vine aceast„ propunere de lege Ónaintat„ deja la C.S.A.T. Deci nu este dec‚t o respingere formal„, ∫i nu o respingere voit„, total„, a unei propuneri f„cute de Domnia voastr„.

Œns„, a∫a cum am mai spus ∫i la cealalt„ lege, comisia noastr„ are cuno∫tin˛„, Guvernul Rom‚niei a elaborat ∫i Ónaintat spre avizare Consiliului Suprem de Ap„rare a fi„rii un proiect de lege cu aceast„ tem„ ∫i v„ asigur pe to˛i c„ materialul respectiv, pe care l-am v„zut, cuprinde o parte din ideile care exist„ Ón propunerea dumneavoastr„, domnule deputat. ™i, mai mult dec‚t at‚t,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 14/28.II.2004 atunci c‚nd va veni aceast„ lege la noi vom ˛ine cont de toate propunerile Domniei voastre, ∫i p„rerea mea este c„ acest lucru se va Ónt‚mpla urgent, c‚t se poate de repede.

Nu a contat faptul c„ la Camera Deputa˛ilor a fost respins. Nu. A contat faptul c„ îtunul“ era Ónc„rcat deja atunci c‚nd a˛i venit dumneavoastr„ cu aceast„ propunere. Vom ˛ine cont de acest fapt ∫i v„ vom invita la comisia noastr„ atunci c‚nd vom judeca aceast„ lege.

V„ mul˛umesc.

Rog, domnule pre∫edinte, s„ prezenta˛i raportul de respingere a acestui document legislativ pe care vi-l supunem ast„zi plenului Senatului.

## V„ mul˛umesc.

Dezbateri generale, lu„ri de cuv‚nt? Domnul senator Szabó.

## Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

V„ rog s„ constata˛i c„ dou„ propuneri legislative care, Ón esen˛„, se refer„ la acela∫i lucru, datorit„ unor elemente de detaliu, au c„p„tat tratamente diferite sub aspectul promov„rii lor Ón Parlament ca ini˛iative legislative. Aceasta datorit„ faptului c„ precedentul proiect a operat cu o no˛iune conex„ chestiunii Ón dezbatere — ∫i, oarecum, de natur„ a crea confuzie —, ∫i anume a utilizat cuv‚ntul îvoluntariat“, pe c‚nd acest proiect de lege, ini˛iat de colegii no∫tri de la Camera Deputa˛ilor, se refer„ la spe˛„ ∫i face referire expres„ la Legea privind preg„tirea popula˛iei pentru ap„rare, Óncerc‚nd s„ o amendeze Ón conformitate cu prevederile Constitu˛iei revizuite Ón 2003.

V„ rog s„-mi permite˛i s„ fac o observa˛ie de natur„ procedural„.

Œn urm„ cu c‚teva minute, Ón Senatul nostru, s-a petrecut un fapt Ón care un proiect de lege, Ónainte de a fi prezentat, a c„p„tat deja tirul unor obiec˛ii, m„ rog, din partea reprezentantului Executivului, autorizat fiind. Eu cred c„ acesta nu este un model de urmat. Œnt‚i trebuie prezentat„ op˛iunea, ∫i dup„ aceea argumenta˛ia contrar„, chiar dac„ ceea ce este pe partea argumenta˛iei contrare este determinant, dominant ∫i Óntrune∫te accep˛iunea colegilor.

Mai da˛i-mi voie s„ observ — ∫i s„ accepta˛i, onora˛i colegi — c„ nu are relevan˛„ faptul c„ Guvernul are sau nu are ini˛iativ„ Ón domeniu, Ón sensul c„ acest lucru nu poate constitui un argument Ón sine pentru respingerea _de plano_ a unei ini˛iative legislative. Cu alte cuvinte, faptul c„ Guvernul — ∫i bine face c„, Ón sf‚r∫it, s-a g‚ndit s„ atace aceast„ problem„, armoniz‚nd legisla˛ia Ón vigoare cu Constitu˛ia revizuit„…

Deci, din acest punct de vedere, este foarte sub˛ire ∫i neelegant, ∫i chiar neconstitu˛ional a argumenta, pentru respingerea unei ini˛iative legislative, faptul c„ ∫i Guvernul are Ón preg„tire o asemenea chestiune.

Oarecum mali˛ios, Ómi voi permite s„ v„ spun aici ceea ce am spus de la microfonul acela, c„ am ∫i eu o ini˛iativ„, din iunie 2000 — repet, iunie 2000 — care, de mai multe ori, a fost nu respins„, c„ nu a apucat, ∫i am eu grij„ s„ nu intre pe ordinea de zi p‚n„ c‚nd nu trebuie, n-a apucat Consiliul Suprem de Ap„rare a fi„rii s„ revizuiasc„ Legea nr. 14 din 1991 privind Serviciul Rom‚n de Informa˛ii. Dar asta, ca parantez„.

Prelungim cu o jum„tate de or„.

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

V„ rog s„ observa˛i c„ n-ar fi trebuit respinse multe dintre detaliile proiectului de lege, dintre propozi˛iile — ca s„ nu spun altceva — ale propunerii legislative. ™i Ómi permit s„ abordez art. 2 al propunerii legislative, nu al legii pe care vrea s-o amendeze, ∫i anume chestiunea legat„ de obligativitatea satisfacerii serviciului militar Ón leg„tur„ cu posibilitatea ocup„rii unor func˛ii... Nu func˛ii, slujbe, onora˛i colegi.

Dac„ admitem — n-avem cum s„ nu admitem, dec‚t s„ constat„m — c„ este Ón vigoare Constitu˛ia revizuit„, atunci, fa˛„ de prevederile Constitu˛iei ∫i fa˛„ de prevederile din legea actual„, care Ómpiedic„ ocuparea unor func˛ii ∫i slujbe de c„tre cei care nu au efectuat serviciul militar obligatoriu, este neconstitu˛ional. Este o neconcordan˛„ absolut„, care ar trebui de Óndat„ Ónlocuit„ ∫i deci art. 2 din prezenta ini˛iativ„ legislativ„ ar trebui, f„r„ nici o problem„, acceptat.

Cu alte cuvinte, eliminarea art. 16 din Legea ap„r„rii na˛ionale a Rom‚niei nr. 45/1994, modificat„ ∫i completat„... ∫i curge textul, pentru ca, Óntr-adev„r, printr-un simplu vot asupra unui singur articol din lege s„ aliniem prevederile legisla˛iei Ón vigoare cu prevederile Constitu˛iei revizuite ∫i s„ nu a∫tept„m nici un fel de lege-cadru ∫i a∫a mai departe.

Iat„ numai un singur exemplu, onora˛i colegi, ∫i gestul acesta am putea s„-l facem aici, Ónainte de mas„, s„ constat„m c„ valabilitatea ∫i constitu˛ionalitatea acestui demers sunt depline ∫i temeinice.

Cu alte cuvinte, art. 2 din proiectul de lege prezentat nu are nici un motiv s„ fie respins, repet, pe motivul c„ deja prevederea legal„ care ne Ómpiedic„, v„ Ómpiedic„, Ómpiedic„ numero∫i cet„˛eni ai ˛„rii ca, afl‚ndu-se Óntr-o situa˛ie pe care Constitu˛ia a amendat-o, ei s„ nu poat„ ocupa o func˛ie sau o slujb„.

V„ rog, onora˛i colegi, s„ constata˛i acest lucru ∫i s„ nu respinge˛i _de plano_ acest proiect de lege. Eu v„ ofer o solu˛ie: s„-l trimitem Ónapoi, la comisie. Atunci promit c„ voi fi prezent la lucr„rile ei ∫i c„ acest raport nu va fi at‚t de f„r„ echivoc ∫i f„r„ substan˛„, cum vi se propune Domniilor voastre, Ón sensul respingerii _de plano_ a unei ini˛iative valoroase.

Mul˛umesc, stimate coleg. Am Ón˛eles propunerea. Cred c„ ce a˛i spus la final e cel mai bine. Nu am nimic Ómpotriv„ s„ retrimitem la comisie, a∫tept„m ∫i legea dincolo ∫i pe urm„ se abordeaz„. Sigur, e o p„rere. V„ rog, cine dore∫te s„ mai ia cuv‚ntul? Domnul Sergiu Nicolaescu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 14/28.II.2004

## **Domnul Sergiu Nicolaescu:**

## Stimate domnule coleg senator,

A∫a cum am spus ∫i la Ónceput, propunerea respectiv„ — probabil c„ nu a˛i fost atent — are idei bune, pe care noi le-am re˛inut. Dumneavoastr„ a˛i lipsit. De asemenea, nu pot fi de acord cu aprecierea pe care a˛i f„cut-o asupra muncii comisiei din care face˛i parte. Pentru faptul c„ a˛i lipsit dumneavoastr„, comisia nu lucreaz„ mai bine sau mai r„u. Ave˛i un punct de vedere, vi-l respect, dar am Ónceput cuv‚ntul meu prin a spune foarte clar c„ sunt idei bune, pe care le vom lua Ón considerare. De ce vre˛i s„ face˛i un proces de acuza˛ie? A˛i acuzat, domnule coleg. A˛i acuzat comisia. Or, eu sus˛in aici c„ motivul respingerii este faptul c„ un material foarte documentat, foarte bun, se afl„ la C.S.A.T., drumul firesc, normal, pe care trebuie s„-l urmeze o astfel de lege privind ap„rarea ˛„rii ∫i securitatea na˛ional„. Deci acest drum oricum trebuia s„-l urmeze.

Acest material venind la noi, noi vom rejudeca, bineÓn˛eles, cu concursul Domniei voastre, vom rejudeca problema ∫i cu ideile colegului nostru deputat. Ce-i r„u Ón asta?

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

C.S.A.T. nu e organ legislativ!

Stima˛i colegi... Mai dori˛i s„ interveni˛i?

Numai at‚t voiam s„ spun, c„ C.S.A.T. nu e organ legislativ. S„ ne lase Ón pace s„ legifer„m noi aici! ™tim ce avem de f„cut.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Nu, nu. E altceva, domnule. Dumneata mai e∫ti ∫i meseria∫ de profesie! L„sa-˛i-o Óncolo, c„ nu putem merge pe formula... Cum s„ nu fie, dac„ prin Constitu˛ie se prevede c„ toate actele care privesc siguran˛a na˛ional„ trebuie s„ fie v„zute de C.S.A.T.?! Acolo — cum s„ spun? — sunt creierele care coordoneaz„ siguran˛a na˛ional„, ap„rarea, se discut„ strategiile.

Bun, am Ón˛eles ∫i punctul de vedere al... Suntem Ón faza final„. Avem de-a face cu un raport de respingere ∫i cu aceast„ ini˛iativ„ legislativ„. Sigur c„ reglement„rile bune care au fost subliniate aici pot fi preluate ulterior, c‚nd va veni actul normativ.

Foarte pe scurt, pentru c„ Ón˛eleg c„ timpul este extrem de Ónaintat.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Prin proiectul de lege supus dezbaterii ∫i adopt„rii se propune adoptarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 39/2004, prin care s-a aprobat transferul pachetului de ac˛iuni al terenurilor de˛inute de stat la S.C. îSERPLO“ — S.A., cu sediul Ón comuna B„rc„ne∫ti, prin Agen˛ia Domeniilor Statului, Ón proprietatea privat„ a jude˛ului Prahova ∫i Ón administrarea Consiliului Jude˛ean Prahova.

A fost discutat, comisia a fost de acord.

Mul˛umesc. Domnul Hri˛cu, ave˛i cuv‚ntul.

Domnule pre∫edinte,

Comisia pentru administra˛ia public„ ∫i organizarea teritoriului a fost sesizat„ Ón fond cu dezbaterea acestui proiect de lege. Comisia a analizat proiectul de lege, Ón prezen˛a reprezentan˛ilor Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, ∫i a hot„r‚t s„ adopte raport favorabil, Ón forma transmis„ de Guvern.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc. Sunt lu„ri de cuv‚nt? Nu sunt.

Cine trebuie s„ se ocupe de aceast„ ordonan˛„? V„ rog, citi˛i titlul acestei ordonan˛e ∫i ve˛i vedea c„ trebuie s„ se ocupe cei de la Ministerul Finan˛elor Publice ∫i Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„. A ajuns la Comisia pentru administra˛ia public„ ∫i organizarea teritoriului, Ón condi˛iile Ón care o suprafa˛a de 206 hectare de sere, a doua ca m„rime Ón ˛ara rom‚neasc„, vrem s„ o transfer„m de la Administra˛ia Domeniilor Statului c„tre consiliul jude˛ean, consiliu care, de asemenea, are ac˛iuni Ón cadrul acestei societ„˛i!

Am Ón˛eles, stimate coleg.

P„i, dar, asta. Noi am solicitat domnului senator Mocanu s„ fie retrimis„ la Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„ ∫i la Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

Stimate coleg, nu trebuie s„ striga˛i la microfon, c„ nu ne Ónsp„im‚nta˛i, nu ne speria˛i. V„ rog eu foarte mult, lua˛i loc! Pute˛i s„ vorbi˛i civilizat.

Eu vreau s„ Ón˛elege˛i un lucru. Se face o foarte mare confuzie. Nimeni nu a oprit vreun senator ∫i comisia, Ón ansamblul ei, s„ fac„ amendamente ∫i s„ le trimit„ la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 14/28.II.2004 comisia care face raportul de fond. Dac„ a˛i fi f„cut acest lucru, Ón anexa la raport aveam amendamentele admise sau respinse ∫i le discutam.

Deci haide˛i s„ fim serio∫i, domnule senator.

Trebuia s„ vin„ ∫i la Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„ pentru aviz. Nu s-a prezentat pentru aviz.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Nu a˛i avut-o Ón casete, stimate coleg? L„sa˛i-o Óncolo de treab„! Ne cunoa∫tem foarte bine, ne respect„m am‚ndoi.

Stima˛i colegi, v„ anun˛ c„ ave˛i Ón casete proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 90/2001 privind organizarea ∫i func˛ionarea Guvernului Rom‚niei ∫i a ministerelor, pe care Ól vom lua Ón dezbatere mar˛i. V„ rog s„ v„ ridica˛i materialele de la casete.

V„ rog, la punctul 13 din ordinea de zi, Ón˛eleg c„ este o problem„ la proiect ∫i la raport. Rog comisia s„ revad„ ∫i s„ aib„ posibilitatea s„ intervin„, astfel Ónc‚t Ón ∫edin˛a de joi s„ putem rezolva problema a∫a cum trebuie.

Declar ∫edin˛a Ónchis„.

V„ mul˛umesc foarte mult pentru participare.

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 14/28.II.2004 con˛ine 32 de pagini.**

Pre˛ul 60.800 lei