Stenogramă plen

## Stima˛i colegi,

Permite˛i-mi s„ declar deschis„ ∫edin˛a Senatului din ziua de 22 martie 2004. V„ reamintesc c„ Ón prezent num„rul senatorilor este de 139. S„pt„m‚na trecut„ a fost declarat vacant un loc de senator Ón cadrul Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. A∫adar, din 139 de senatori, ∫i-au anun˛at prezen˛a 75 senatori: 2 senatori sunt la Guvern — Athanasiu Alexandru ∫i Theodorescu Emil R„zvan; 11 senatori sunt Ón delega˛ii, respectiv domnii Bunduc Gheorghe, Cioc‚rlie Alin Theodor, Codreanu Dumitru, G„ucan Constantin, Hri˛cu Florin, Marinescu Simona, Nicolai Norica, Popa NicolaeVlad, Puskás Valentin-Zoltán, Rebreanu Nora Cecilia, Szabó Károly-Ferenc; 2 senatori sunt bolnavi — Br„di∫teanu ™erban ∫i Maghiar Teodor, ∫i un senator este Ónvoit—domnul senator Roibu Aristide.

Biroul permanent al Senatului v„ propune o ordine de zi pe care o ave˛i fiecare la Óndem‚n„: p‚n„ la ora 16,30 — declara˛ii politice; de la ora 16,30 la ora 18,30 — activitate legislativ„ ∫i de la ora 18,30 la ora 19,30 — Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri.

## Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,

Œn leg„tur„ cu ordinea de zi v„ propun scoaterea punctului 19 de pe ordinea de zi. Este vorba de proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnic„ legislativ„ pentru elaborarea actelor normative, deoarece comisia nu a putut s„ aib„ un dialog complet cu reprezentan˛ii Guvernului ∫i solicit„ am‚narea pentru o alt„ ∫edin˛„.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

## V„ mul˛umesc.

Dac„ sunt comentarii Ón leg„tur„ cu aceast„ propunere? Dac„ nu sunt, o

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 36/1.IV.2004

Cvorum!

V„ rog s„ v„ concentra˛i, stima˛i colegi. ( _Comentarii.)_

S„ mai vot„m o dat„, domnule pre∫edinte.

Dac„ a˛i fi de acord s„ mai vot„m o dat„?! Da? V„ rog! V„ rog s„ vota˛i! ( _Pe tabel„ apar 56 voturi pentru, 6 voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere;_ c _omentarii.)_

Stima˛i colegi,

Facem apelul, pentru c„ ∫i-au anun˛at prezen˛a un num„r de 75 de colegi ∫i v„d c„ la vot nu reu∫im... ( _Comentarii.)_

Domnilor colegi,trecem la apelul listei senatorilor.

Acatrinei Gheorghe absent Alexa Constantin prezent Alexandru Ionel absent Apostolache Victor absent Athanasiu Alexandru absent Avram Dan prezent Badea Dumitru prezent Balcan Viorel prezent B„dulescu Doru -Laurian absent B„lan Angela Mihaela prezent„ B„l„l„u Constantin absent Bela∫cu Aron prezent Belu Ioan absent Bichine˛ Corneliu prezent Bindea Liviu- Doru absent BÓciu Constantin absent Br„di∫teanu ™tefan absent Bucur Dionisie absent Bunduc Gheorghe absent Buzatu Gheorghe absent C‚rciumaru Ion prezent Ciocan Maria prezent„ Cioc‚rlie Alin Theodor absent Codreanu Dumitru absent Constantinescu Eugen Marius prezent Cozm‚nc„ Octav absent Cr„ciun Avram prezent Cristolovean Ion absent Dina Carol prezent Dinescu Valentin prezent Dinu Marin prezent Dobrescu Maria Antoaneta prezent„ Dumitrescu Viorel prezent Du˛„ Vasile absent Eckstein Kovács Péter absent Fabini Armeniu prezent F„ni˛„ Tri˛„ prezent Feldman Radu Alexandru prezent Filipa∫ Avram absent

Stima˛i colegi,

Eu cred c„ am Óntrunit din momentul „sta cvorumul. V„ propun s„ relu„m votul la ordinea de zi, dac„ a˛i fi de acord. ( _Comentarii, discu˛ii.)_ La ordinea de zi, da? Pofti˛i, domnule senator B„dulescu!

Domnule pre∫edinte ∫i stima˛i colegi,

V-a∫ ruga s„ ave˛i amabilitatea s„ promov„m proiectul Legii petrolului de pe pozi˛ia 15 pe pozi˛ia 6, av‚nd Ón vedere c„ este o lege organic„ Ón procedur„ de urgen˛„. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

Deci punctul 15 dori˛i s„-l aducem mai Ón fa˛„, da? Sunt obiec˛iuni la aceast„ propunere? Nu sunt.

Deci, stima˛i colegi, cu privire la ordinea de zi s-au f„cut dou„ propuneri.

Œn ceea ce prive∫te punctul 19 de pe ordinea de zi, s„ fie am‚nat la o dat„ ulterioar„, ∫i, Ón ceea ce prive∫te punctul 15, s„ fie adus pe o pozi˛ie mai Ón fa˛„, respectiv, eventual pozi˛ia nr. 6 de pe ordinea de zi.

Dac„ sunte˛i de acord cu aceste chestiuni, le

Œn primul r‚nd, am Ón˛eles c„ exist„ o solicitare la probleme organizatorice din partea domnului senator Alexa Constantin. Œl invit la tribun„.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator!

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

A sosit momentul s„ Ómi iau r„mas bun de la dumneavoastr„ ∫i s„-mi anun˛ Ón mod oficial demisia din Senatul Rom‚niei Óncep‚nd cu data de 30 martie a.c.

Doresc s„ v„ mul˛umesc tuturor colegilor din toate grupurile parlamentare pentru aten˛ia cu care am fost Ónconjurat, pentru mediul prietenos de lucru Ón care miam putut desf„∫ura activitatea, at‚t la comisii, c‚t ∫i Ón plen, pentru sprijinul de care am beneficiat ∫i sus˛inerea la Comisiile reunite de politic„ extern„ ale Parlamentului. V„ invit s„ veni˛i la Ta∫kent s„ dezvolt„m Ómpreun„ diploma˛ia parlamentar„.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie. ( _Aplauze.)_

V„ mul˛umesc ∫i eu. ( _Comentarii.)_

V„ mul˛umim,domnule senator, pentru activitatea depus„ Ón Senatul Rom‚niei ∫i v„ dorim succes Ón noua dumneavoastr„ capacitate.

Trecem la urm„torul punct de pe ordinea de zi: declara˛ii politice.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 36/1.IV.2004 Invit la tribun„ pe doamna senator Stoica Fevronia, Ón numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Ave˛i cuv‚ntul, doamna senator!

## **Doamna Fevronia Stoica:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor senatori,

## Domnilor senatori,

Œn perioada 13 - 15 martie am participat la Geneva la prima Reuniune interna˛ional„ a organismelor parlamentare pentru drepturile omului. Œn contextul ini˛iativei Uniunii Interparlamentare de promovare a drepturilor omului seminarul intitulat îRolul organismelor parlamentare Ón problemele de drepturile omului“ a prilejuit schimburi de opinii ∫i experien˛e la nivelul structurilor parlamentare specializate din 56 de state participante ∫i un dialog fructuos Óntre reprezentan˛ii parlamentari ∫i oficiali din partea Parlamentului European ∫i ai unor organiza˛ii interna˛ionale din sistemul Na˛iunilor Unite, regionale ∫i na˛ionale pentru drepturile omului.

Temele majore ale agendei de lucru pe parcursul celor 3 zile au vizat: mandatul, func˛ionarea ∫i metodele de lucru ale instan˛elor parlamentare de drepturile omului, instan˛e pentru drepturile omului, instan˛e na˛ionale, rela˛iile acestora cu organiza˛iile neguvernamentale, cu societatea civil„, cu mass-media, munca Ón comun a acestora pentru a asigura protec˛ia drepturilor omului ∫i modalit„˛ile Ón care Organiza˛ia Na˛iunilor Unite ∫i Uniunea Interparlamentar„ pot s„ ajute parlamentele s„ protejeze, s„ promoveze ∫i s„ aplice drepturile omului.

Œn cadrul dezbaterilor s-a subliniat ideea c„ din punct de vedere al drepturilor omului parlamentarii se afl„ Óntr-o situa˛ie contradictorie. Func˛ia lor le ofer„ un rol cheie Ón dezvoltarea, promovarea ∫i protec˛ia drepturilor omului, dar pozi˛ia de pe scena politic„ poate s„-i expun„ viol„rii drepturilor individuale, merg‚ndu-se chiar, a∫a cum s-a semnalat Ón unele state, p‚n„ la asasinate ale parlamentarilor, mai ales c‚nd atribu˛iile specifice de verificare ∫i interven˛ie sunt mai mult teoretice dec‚t practice. De aceea, libertatea acordat„ parlamentarilor este perceput„ ca un barometru al modului Ón care drepturile omului sunt respectate de comunitate.

## Stima˛i colegi,

Nu se poate vorbi despre o politic„ a drepturilor omului sau despre o politic„ economic„, sau o politic„ social„, ci vorbim pur ∫i simplu de politic„ ∫i, Ón special, de voin˛a politic„ Ón slujba cet„˛eanului. De aceea, unul din principiile fondatoare ale Uniunii Interparlamentare Ól reprezint„ tocmai solidaritatea parlamentar„, concept care transcede considera˛iilor partizane sau diferen˛elor na˛ionale, culturale, Ón total„ contradic˛ie cu ideea sau cu interesele sectoriale.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 36/1.IV.2004

V„ mul˛umesc.

Œl invit la tribun„ pe domnul senator Corneliu Bichine˛, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator!

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Iat„, ast„zi marc„m Ómpreun„ Ónceputul unei noi prim„veri ∫i Ón astfel de Ómprejur„ri, a∫a ∫tiu eu, oamenii g‚ndesc mai frumos, devin mai buni, g‚ndesc pozitiv. Din p„cate, eu nu pot s„ g‚ndesc astfel, Óntruc‚t m„ Óntorc dintr-un jude˛ Ón care s-ar p„rea c„ s-au Óngr„m„dit toate relele posibile — s„r„cie crunt„, ∫omaj Ón mas„, lume Ómboln„vit„ de griji ∫i nevoi, conduc„tori resemna˛i dornici, parc„, s„ vin„ mai repede alegerile pentru a le pierde. Este vorba de jude˛ul Vaslui, se Ón˛elege. Œn alt„ ordine de idei, vreau s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„, s„ v„ reamintesc c„ Ón urm„ cu dou„ s„pt„m‚ni un reputat om de afaceri din Bac„u, Ónt‚mpl„tor, sau poate nu Ónt‚mpl„tor, pre∫edintele filialei Partidului Na˛ional Liberal din jude˛ul Vaslui, iat„, ciud„˛eniile vie˛ii, a f„cut ni∫te dezv„luiri senza˛ionale Óntr-o conferin˛„ de pres„ organizat„ Ón Bucure∫ti, Ón care a incriminat doi oameni foarte puternici Ón acest moment Ón Rom‚nia. Este vorba de domnul Viorel Hrebenciuc ∫i de domnul Corneliu Iacubov. Dezv„luirile domnului Ioan Vr‚nceanu sunt de-a dreptul ∫ocante. Presa a scris a doua zi, dup„ care, de dou„ s„pt„m‚ni nu mai zice nici _p‚s_ . Profit de faptul c„ aici se afl„ cei mai tineri, mai incisivi ∫i mai de viitor ziari∫ti din ˛ar„, din punctul meu de vedere, ∫i le sugerez s„ reia subiectul.

Domnul Ioan Vr‚nceanu, liderul P.N.L. Vaslui ∫i mare om de afaceri Ón Bac„u, fost partener ∫i cu Iacubov ∫i cu Hrebenciuc, v„ st„ la dispozi˛ie. De asemenea, ∫i senatorul Corneliu Bichine˛ este la dispozi˛ia dumneavoastr„. Dec‚t s„-mi dea Alin Bogdan, c‚te un îbuzdugan“, din dou„ Ón dou„ s„pt„m‚ni mie, mai degrab„ Ói d„ una Ón moalele capului domnului Viorel Hrebenciuc, dac„ se crede ziarist puternic. Este o provocare, se Ón˛elege.

De asemenea, stima˛i colegi, vreau s„ v„ spun c„ dinspre Bucure∫ti spre cas„ merg, de cele mai multe ori, cu trenul ∫i din obi∫nuin˛„ urc Óntr-un vagon de clasa a doua. Un secret, numai Óntre noi ∫i pres„. S„ ∫ti˛i c„ lumea ne Ónjur„ tare, mai ales pe dumneavoastr„, cei de la P.S.D., vreau s„ v„ asigur, ∫i nu este bine c„ se Ónt‚mpl„ a∫a.

™i ˛ie Ó˛i pare r„u!

## **Domnul Corneliu Bichine˛:**

Mi-am propus ca ast„zi s„ evoluez pe un alt registru dec‚t cel cu care v-am obi∫nuit. M„ Óntorc de acas„, spre Bucure∫ti, cu **S„geata albastr„** pentru c„ pleac„ la o or„ mai devreme, ∫i acestui tren moldovenii, cum sunt

ei h‚tri, Ói spun îAndreea Marin“, pentru c„ merge mai mult goal„ pe linie, dec‚t plin„

∫i ajung Ón Senatul Rom‚niei, Ón Senat, unde Ómi desf„∫or, al„turi de dumneavoastr„, activitatea de 3 ani ∫i jum„tate. Sigur, este o activitate foarte interesant„. Eu am fost director de liceu, am avut o alt fel de munc„ ∫i m„ bucur c„ Ómpreun„ cu dumneavoastr„ am putut s„ aflu de la ziari∫ti c„ suntem lene∫i, c„ nu Ónv„˛„m, c„ doar m‚nc„m, c„ dormim, ∫i vreau s„ corijez o astfel de idee ∫i v„ rog s„ o face˛i ∫i dumneavoastr„.

Œmi pare r„u c„ nu este domnul pre∫edinte V„c„roiu aici, care Ómi este foarte simpatic, de altfel, ∫i am ∫i p„˛it destule din cauza acestei simpatii. Sub privirile mai mult dec‚t bl‚nde ale Domniei sale dou„ grup„ri au cucerit Senatul Rom‚niei — juri∫tii, pe care v„ rog s„ Óncerca˛i a-i tempera, ∫i ziari∫tii. Ast„zi nu voi discuta despre ziari∫ti, pentru c„ Ómi sunt dragi, ∫i voi Óntocmi o declara˛ie politic„ mai puternic„ peste o lun„ de zile, dar despre juri∫ti vreau s„ discut„m, pentru c„ au Ónceput, de la un moment dat, s„ devin„ chiar agasan˛i. Ei sunt utili. Aici evolueaz„ ∫i a crescut foarte frumos p„rintele Constitu˛iei, domnul senator Antonie Iorgovan. Tot aici este tat„l Constitu˛iei, domnul T„r„cil„, care ne Ónv‚rte∫te de foarte multe ori, chiar ∫i pe dumneavoastr„, cei de la P.S.D., ∫ti˛i bine la ce m„ refer. Evolueaz„ aici t„ticul Constitu˛iei sau t„ticul juri∫tilor, domnul Predescu ∫i al˛i nepo˛i ai Codului penal ∫i a∫a mai departe.

Stima˛i colegi,

Am s„ Ónchei prin a spune c„ dac„ Ón Rom‚nia se va Ónt‚mpla vreodat„ Revolu˛ie eu am s„ fiu p„rta∫ la ea, ∫i aceast„ revolu˛ie va porni din jude˛ul Vaslui, unde este cel mai greu de tr„it dec‚t Ón oricare col˛ al ˛„rii.

V„ mul˛umesc.

Vino la Hunedoara s„ vezi cum e!

Invit la tribun„ pe domnul senator Gheorghe Flutur, din partea Grupului Partidului Na˛ional Liberal.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator!

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Domnilor colegi,

Eu vin de la Suceava, nu de la Vaslui, ∫i am o declara˛ie politic„ care se refer„ la evenimentele din ultimele zile.

Vreau s„ v„ aduc Ón aten˛ie faptul c„ de c‚teva luni de zile a ap„rut acea problem„ a conflictelor de interese SAPARD, care a Ónceput la Suceava, ∫i vreau s„ trec Ón revist„ c‚teva aspecte, ca s„ ajung acolo unde vreau s„ punctez un lucru deosebit de grav care se Ónt‚mpl„ ast„zi Ón Rom‚nia.

Anul trecut, Ón 28 februarie am semnalat personal acest conflict de interese pe proiectele SAPARD la Suceava ∫i, din p„cate, nu am fost auzit, din contr„, am fost contrazis ∫i au trecut sub t„cere.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 36/1.IV.2004 La jum„tatea anului, Ón luna iulie am cerut Agen˛iei Na˛ionale SAPARD s„ rezolve aceste probleme, pentru c„ sunt situa˛ii delicate referitoare la cheltuirea banilor veni˛i din Uniunea European„. Nu am fost auzit.

Œn luna septembrie am scris o scrisoare delega˛iei Comisiei Europene de la Bucure∫ti, iar pe 24 septembrie domnul Jonathan Scheele mi-a mul˛umit pentru aceast„ scrisoare.

La Ónceputul acestui an, dup„ cum cunoa∫te˛i ∫i dumneavoastr„, Ón urma unui audit, Ministerul de Finan˛e, Corpul de control al primului-ministru, Victor Ponta mi-au dat dreptate. S-au g„sit 16 proiecte Ón conflict de interese, s-au g„sit mai multe proiecte Ón care dirigin˛i de ∫antier erau salaria˛i func˛ionari publici ai consiliului jude˛ean, s-au g„sit, dup„ cum a˛i v„zut ∫i dumneavoastr„, mai mul˛i directori ale c„ror so˛ii aveau firme de proiectare ∫i s-au luat ni∫te m„suri. Din p„cate, aceste m„suri n-au mers p‚n„ la cap„t pentru c„, zilele trecute, am aflat c„ acei directori au fost muta˛i la mai bine.

Acum vine problema cea mai delicat„. Eu Ón˛eleg, ca senator, s„ ridic ni∫te probleme ∫i cineva s„ poat„ s„ m„ contreze, dar, zilele trecute am asistat la un lucru incredibil: unul dintre directorii pe care eu l-am acuzat de conflict de interese, Ón loc s„ se ia m„suri s„ se verifice ce este cu el, a trecut s„ m„soare parcela de cas„ de la domiciliul meu. Mai mult de at‚t, din ordinul prefectului, Ón mod secret, la Suceava, s-a trecut la verificarea activit„˛ii mele din perioada c‚t eram director la o unitate silvic„ de stat, dar f„r„ s„ anun˛e, pe v‚rfuri, ∫i trebuia s„ ∫tiu ∫i eu. Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Apelor, Ón mare secret, ∫i-a trimis un echipaj de 3 oameni la fel, s„ fac„ aceast„ verificare. Foarte bine! Au f„cut-o, face˛i-o, au mai f„cut, din 2001 p‚n„ ast„zi. Am avut ∫i 4 pl‚ngeri penale care au avut o conota˛ie politic„ ∫i, anul trecut, Parchetul General a dat neÓncepere pentru toate.

Œl invit la tribun„ pe domnul senator... Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator!

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor,

Eu am terminat facultatea Ón anul 1980 ∫i am fost repartizat Ón municipiul Miercurea-Ciuc. Am g„sit acolo un ora∫, dac„ vre˛i, proasp„t devenit ora∫, pentru c„ Ónainte era un or„∫el de nici 10.000 locuitori, dar Ón care — ∫i asta este, iar„∫i, experien˛a mea personal„ — dac„ plecai, acas„ puneai m„tura de-a curmezi∫ul Ón fa˛a u∫ii ca s„ ar„˛i c„ nu e∫ti acas„, dar nu Ónchideai u∫a. Era un ora∫, cum s„ zic, Ón care siguran˛a cet„˛eanului era asigurat„ din mai multe puncte de vedere, poate, Ón primul r‚nd, din tradi˛iile gr„nicere∫ti ∫i din disciplina locuitorilor ei.

Acum, acest ora∫ este etichetat ∫i cunoscut Ón toat„ ˛ara rom‚neasc„ ca ∫i un ora∫ Ón care autorit„˛ile sunt practic puse Óntr-o situa˛ie imposibil„ fa˛„ de unele fenomene antisociale care se leag„ desigur de o persoan„, un Óntreprinz„tor, un mare Óntreprinz„tor local, numele lui este Csibi István, ∫i de firmele lui.

Œn toamna anului trecut, faptele — unele de o gravitate ie∫it„ din comun — cum ar fi: incendieri de ma∫ini, incendieri de depozite, incendieri de localuri, oameni agresa˛i pe str„zi, oameni intimida˛i, chiar ∫i suspiciunea s„v‚r∫irii unor fapte ∫i mai grave, legate, m„ rog, de anturajul acestui om de afaceri au ie∫it la suprafa˛„. Au fost c‚˛iva jurnali∫ti de la _Adev„rul_ , _Evenimentul_ , de la televiziuni care au relatat pe larg ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón Miercurea-Ciuc.

A trecut de atunci o bun„ perioad„ de timp. Rezultatele, cel pu˛in cele pe care le-am aflat eu, jurnali∫tii care s-au implicat Ón dezv„luirea acestor st„ri de fapt au fost intimida˛i, amenda˛i, publica˛iile — ∫i s„ fie clar, nu numai publica˛iile de limb„ maghiar„, ∫i _Evenimentul_ ∫i postul _Na˛ional TV_ — da˛i Ón judecat„, sunt vreo 15 procese Ón care acest om de afaceri i-a dat Ón judecat„ pentru calomnie pe ace∫ti oameni ∫i singura m„sur„, dac„ vre˛i, palpabil„, a fost schimbarea comandantului Inspectoratului Jude˛ean de Poli˛ie. Noul ∫ef a luat ca prim„ m„sur„ — citesc Ón ziare — îRazii Ón jude˛ul Harghita“, s-au cules amenzi Ón valoare de peste

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 36/1.IV.2004 800 milioane lei, mul˛i c„ru˛a∫i care n-au avut semnalizare au fost amenda˛i, al˛ii cu buletinul expirat.

Œl invit la tribun„ pe domnul pre∫edinte Petre Roman, senator independent. Ave˛i cuv‚ntul!

## **Domnul Petre Roman:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stimate ∫i stima˛i colegi,

A∫ dori s„ atrag aten˛ia asupra unei opera˛iuni care se deruleaz„ sub ochii no∫tri ∫i care risc„ s„ ne conduc„ Óntr-o situa˛ie de pierdere a credibilit„˛ii, de degradare a credibilit„˛ii, cum a fost cazul BANCOREX.

Œmi aduc aminte c„ atunci c‚nd Guvernul anterior, Guvernul Radu Vasile, a autorizat o opera˛iune care privea C.E.C.-ul, putem spune c„ a impus o anumit„ opera˛iune care privea C.E.C.-ul, Óntr-un mod destul de profesionist ∫i care p„rea ∫i corect, cei care sunt ast„zi la putere — P.S.D.-ul — au intervenit foarte ferm, spun‚nd c„ C.E.C.-ul este o institu˛ie tradi˛ional„, veche, fundamental„ Ón sistemul bancar rom‚nesc, singura institu˛ie care garanteaz„ depunerile cet„˛enilor, singura institu˛ie care func˛ioneaz„ pe acest principiu Ón sistemul bancar, institu˛ie public„ de mare Ónsemn„tate pentru ˛ara noastr„, institu˛ia public„ care se bucur„, se bucura, Ón orice caz, de cel mai mare respect, respectul se m„soar„ Ón Óncredere din partea depun„torilor ∫i c„ punerea Ón pericol a acestei institu˛ii este de o mare gravitate. Asta spuneau cei care reprezentau partidul aflat ast„zi la guvernare. Eu unul, la vremea respectiv„, fiind alertat de aceast„ situa˛ie, am intervenit, eram Ónc„ pre∫edinte al Senatului, ∫i prin reprezentan˛ii partidului pe care-l conduceam atunci, Ón ∫edin˛ele de guvern, noi neam opus interven˛iei asupra C.E.C.-ului.

Iat„ c„ vine martie 2004, ∫i aceia∫i oameni care ne atr„geau aten˛ia, pe bun„ dreptate, asupra pericolului de imixtiune Ón C.E.C. procedeaz„ la o opera˛iune de o anvergur„ uria∫„, 6.500 miliarde lei, Ómpotriva aceleia∫i institu˛ii prin impunere.

Sigur, s-a putut spune c„ este lupta Óntre cei de la putere ∫i cei din opozi˛ie, Óntr-un an electoral. Nu-i a∫a!

Nu ∫tiu care a fost motiva˛ia. Pot s„ b„nuiesc totu∫i c„ a fost una corect„ a celorlal˛i colegi din opozi˛ie. Eu v„ rog s„ m„sur„m foarte atent, dac„ vre˛i, cu spirit na˛ional de aceast„ dat„ — ∫i nu m„ joc deloc cu cuvintele — asupra acestui uria∫ pericol de a impune C.E.C.-ului s„ realizeze o opera˛iune extrem de riscant„.

C.E.C.-ul este o institu˛ie model pentru Rom‚nia, este o institu˛ie inspirat„ dintr-o alt„ institu˛ie model din Fran˛a, are peste 100 de ani de c‚nd exist„. Ea este depozitara unui imens poten˛ial de Óncredere din partea cet„˛enilor Rom‚niei. A∫ putea s„ v„ spun multe lucruri care de-a lungul timpului au Ónsemnat din partea C.E.C.-ului un st‚lp de sprijin pentru Rom‚nia, inclusiv dup„ decembrie 1989, ∫i orice alt„ motiva˛ie — lipsa de bani pentru anumite opera˛iuni pe care ∫i le-a propus Guvernul ∫i nu are cum s„ le finan˛eze sau orice fel... Nu mai zic c„, dac„ ar fi vorba pur ∫i simplu de un scop electoral, ar fi cu at‚t mai grav. ™i invit pe cei care ne guverneaz„ ast„zi s„ stopeze aceast„ opera˛iune foarte, foarte riscant„ ∫i, Ón fond, inacceptabil„.

V„ mul˛umesc.

Œl invit la tribun„, pe timpul Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, pe domnul senator Dan Rah„u. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator!

## **Domnul Dan Nicolae Rah„u:**

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Œn urm„ cu pu˛in timp, un Ónalt reprezentant european, baroneasa Emma Nicholson, Ó∫i Óncepea discursul referitor la situa˛ia din Rom‚nia cu cuvintele: îCorup˛ie, corup˛ie, corup˛ie!“

Numeroase exemple ap„rute Ón mass-media demonstreaz„ aceast„ realitate ru∫inoas„, iar lipsa de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 36/1.IV.2004 reac˛ie a celor ce ar trebui s„-∫i demonstreze eficien˛a Ón lupta Ómpotriva corup˛iei determin„ amplificarea faptelor de corup˛ie, gener‚nd Óntreb„ri ce-i pun pe mul˛i pe g‚nduri, iar pe al˛ii — din p„cate, mai pu˛ini — determin‚ndu-i s„ ia atitudine.

Al doilea ora∫ al ˛„rii, Constan˛a, se treze∫te. Greu, dar se treze∫te. A trebuit s„ ajung„ municipiul Constan˛a pe m‚na unui grup cu interese mafiote, pentru ca politicienii s„ se trezeasc„, mai ales c„ unii dintre politicienii locali sau apropia˛i ai lor au beneficiat de avantaje semnificative din partea primarului Barier„ Ón ultimii ani. Chiar dac„ vor trebui s„ dea explica˛ii pentru perioada de amnezie, niciodat„ nu este prea t‚rziu pentru trezirea clasei politice. Atmosfera de azi din Constan˛a este asem„n„toare cu cea din Chicago din perioada lui Al Capone ∫i datorit„ t„cerii oamenilor politici.

La peste 14 ani de la Revolu˛ie, Constan˛a este, din nou, un ora∫ sub teroarea dictaturii, dictatura unui grup mafiot ce a instaurat legi specifice lumii interlope, ce au generat teama de a vorbi, de a nu reac˛iona la nedreptate de teama represaliilor din partea celor ce nu s-au sfiit s„ legalizeze practica mafiot„ a taxei de protec˛ie.

Democra˛ia este, la Constan˛a, o pies„ de teatru bine jucat„. La Constan˛a, Óns„, clasa politic„ se treze∫te. S„ fie oare pentru c„ fiecare din cuvintele pline de repro∫ ale baronesei Emma Nicholson au avut ecou Ón con∫tiin˛a politicienilor locali? S„ fi recunoscut ace∫tia, Ón aceste cuvinte, faptele de vitejie ale unuia dintre cei mai mediatiza˛i baroni locali din Rom‚nia? Primarul Barier„ este doar unul dintre exemplele de dispre˛ fa˛„ de cet„˛enii Rom‚niei, ai municipiului Constan˛a, Ón particular, un exemplu de megalomanie, tupeu, obr„znicie, lips„ de bun-sim˛ ∫i de sim˛ al m„surii.

Œl invit la tribun„ pe domnul senator Radu Alexandru, din partea Partidului Na˛ional Liberal. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte. Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Raportul Parlamentului European atr„gea aten˛ia Rom‚niei c„ finalizarea negocierilor de aderare la sf‚r∫itul lui 2004 ∫i aderarea Ón 2007 vor fi imposibile f„r„ implementarea unor m„suri semnificative Ón domeniile grav deficitare. Printre cele invocate, dup„ corup˛ie ∫i justi˛ie, mass-media. Se reclama asigurarea libert„˛ii presei, Ón special, prin luarea unor m„suri decisive Ómpotriva h„r˛uirii ∫i intimid„rii ziari∫tilor, ∫i a reducerii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 36/1.IV.2004 controlului economic asupra presei, care are ca rezultat impunerea autocenzurii.

Raportul prezentat zilele trecute de Agen˛ia de Monitorizare a Presei probeaz„, Óntr-un mod de net„g„duit, faptul c„ presiunea politic„ asupra massmedia a crescut alarmant Ón anul electoral.

Ambasadorul Michael Guest afirm„ c„ Ón Rom‚nia îAgresarea jurnali∫tilor a devenit un fenomen na˛ional ∫i c„ exist„ presiuni politice asupra jurnali∫tilor pentru a nu scrie anumite lucruri, cazuri care au fost trecute Ón raportul privind drepturile omului“. Guest declar„ c„ îStatele Unite ale Americii vor monitoriza permanent libertatea presei ∫i Ói vor sprijini pe jurnali∫ti s„-∫i fac„ meseria, Ón special pe ziari∫tii de investiga˛ii“.

Jonathan Scheele, ∫eful delega˛iei Comisiei Europene la Bucure∫ti, subliniaz„ c„: îLibertatea presei este o valoare care trebuie respectat„ Ón orice democra˛ie“ ∫i d„ asigur„ri c„ Raportul Agen˛iei de monitorizare, pe care l-a calificat drept fascinant, va fi inclus Ón îRaportul de ˛ar„“, pe care Uniunea European„ Ól va finaliza la toamn„.

Am invocat c‚teva dintre reperele care ilustreaz„ semnificativ felul Ón care, ast„zi, este notat„ Rom‚nia, libertatea mass-media ∫i importan˛a pe care o acord„ to˛i cei interesa˛i de evolu˛ia democra˛iei Ón ˛ara noastr„, pentru a putea judeca Ón contextul cuvenit un fapt de o gravitate cu totul ie∫it„ din comun: sesizarea adresat„ pre∫edintelui Consiliului Na˛ional al Audiovizualului de Matei Agathon Dan, secretarul general al P.S.D., Ómpotriva cotidianului îEvenimentul Zilei“. Matei Agathon Dan ignor„ faptul, ce ˛ine de logica elementar„, c„ un ziar nu poate cuprinde Ón spoturile publicitare, audio sau video, dec‚t titluri care au ap„rut Ón paginile ziarului, c‚t„ vreme, la data apari˛iei, n-au fost contestate de nimeni, ci nu ezit„ s„ acuze opiniile exprimate Ón îEvenimentul“ drept îcampanie electoral„ negativ„ indirect„ Ómpotriva P.S.D.-ului“. Matei Agathon Dan se declar„, Ón principiu, preocupat de informarea corect„ ∫i obiectiv„ a opiniei publice, dar refuz„ îEvenimentului“ dreptul de informare, atunci c‚nd este vorba de lideri ai P.S.D., chiar ∫i Ón situa˛iile Ón care ace∫tia nu mai fac parte din echipa guvernamental„, conform declara˛iilor premierului N„stase, tocmai ca urmare a unor fapte reprobabile consemnate, la vremea lor, at‚t de presa din ˛ar„, c‚t ∫i de cea din str„in„tate. Matei Agathon Dan cere C.N.A.-ului s„ dispun„ m„surile care se impun pentru ca astfel de situa˛ii s„ nu se mai repete, f„r„ s„-∫i pun„ o singur„ clip„ Óntrebarea dac„ analiza C.N.A.-ului, ce ar trebui s„ urmeze, va duce la acelea∫i concluzii ca ∫i cele pe care nu ezit„ s„ le anticipeze.

Œl invit la tribun„ pe domnul senator Pan„ Aurel, senator al Partidului Democrat.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Aurel Pan„:**

V„ mul˛umesc.

Interven˛ia mea este tot Ón leg„tur„ cu ceea ce s-a Ónt‚mplat cu Casa de Economii ∫i Consemna˛iuni. Ce conteaz„ legea ∫i Constitu˛ia pentru Guvernul Adrian N„stase, acum, Ón prag de alegeri? Oare nu s-ar putea crede c„ necesitatea de bani negri pentru plata echipei americano-israeliene, care va lucra cam multi∫or pentru P.S.D. Ón cele dou„ campanii electorale din acest an, nu este o situa˛ie extraordinar„, a c„rei reglementare nu poate fi am‚nat„? Deci Ón g‚ndirea hulpav„ a guvern„rii P.S.D. ar putea fi oarece temei pentru emiterea unei ordonan˛e de urgen˛„, pe baza c„reia C.E.C. poate acorda credite Ón lei ∫i valut„ pentru realizarea programelor de interes public, prin derogare de la prevederile legisla˛iei bancare. Sunt convins c„ derogarea se refer„ la conflictul de interese: proprietar bancar, adic„ stat, ∫i beneficiar de credit bancar, institu˛ii ale statului — citez din ordonan˛„ —, îunit„˛i aflate Ón subordinea, sub autoritatea sau Ón coordonarea ministerelor“, ∫i nicidecum

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 36/1.IV.2004 la c„lcarea Ón picioare a reglement„rilor B„ncii Na˛ionale. Potrivit normelor bancare, ac˛ionarul, Ón cazul nostru, statul, nu poate avea o pozi˛ie privilegiat„ Ón raportul de creditare de la banca la care este ac˛ionar. Ce s„ mai spunem despre faptul c„, tot Ón conformitate cu legea, nici o banc„ nu poate acorda unui singur client mai mult de 20% din valoarea fondurilor proprii. C„ Ón cazul C.E.C. fondurile proprii, la Ónceputul anului 2004, erau de numai 3.360 de miliarde de lei, iar valoarea maxim„ a unui Ómprumut, pentru un singur client, poate fi de maximum 670 miliarde lei pentru guvernarea P.S.D. nu are nici o importan˛„. Unul ar putea fi comisionul pentru aceast„ sum„ ∫i altul pentru 6.500 de miliarde de lei.

Guvernan˛ii P.S.D. cred c„, prin aceast„ ultim„ opera˛iune, pot Ómpu∫ca doi iepuri dintr-un singur foc. Œndeplinirea promisiunilor electorale: case prin A.N.L. ∫i s„li de sport prin Compania Na˛ional„ de Investi˛ii, posibil comision gr„su˛ de zeci de miliarde de lei, care s„ acopere cheltuieli de campanie electoral„ ∫i ceva bani pentru zilele Ón care nu vor mai fi la putere.

Imediat termin, domnule pre∫edinte, Ón 30 de secunde! ...pe un singur Ómprumutat ∫i credite direc˛ionate prin H.G.-uri au falimentat BANCOREX ∫i BANCA AGRICOL√ ∫i Ó∫i f„ceau titlu de glorie din faptul c„ starea de faliment a fost anun˛at„ de urm„toarea guvernare.

Nu am dori ca acela∫i lucru s„ se Ónt‚mple Ón 2005, c‚nd P.S.D.-ul nu va mai fi la putere, ca viitoarea guvernare s„ vorbeasc„ despre falimentarea C.E.C.

Garan˛ia guvernamental„ nu este suficient„, ea asigur„ doar deponentul la C.E.C., iar contribuabilul va fi cel care va pl„ti oalele sparte de dumneavoastr„.

Timpul! Timpul!

## **Domnul Aurel Pan„:**

Œn final, dou„ semne de Óntrebare: de ce tace m‚lc Banca Na˛ional„ a Rom‚niei? De ce nu intervine cu aceea∫i vioiciune, ca Ón cazul creditului de consum, c‚nd a stopat dotarea popula˛iei cu bunuri de folosin˛„ Óndelungat„? Oare pentru faptul c„ interven˛ia de atunci ∫i t„cerea de ast„zi folosesc guvern„rii P.S.D.?

V„ mul˛umesc.

Œl invit la tribun„ pe domnul pre∫edinte Adrian P„unescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Pe c‚t mi-a fost cu putin˛„, domnilor colegi ∫i domnule pre∫edinte, am Óncercat s„ p„strez o anumit„ linie de compatibilitate cu to˛i colegii mei din acest Senat, Ón ideea c„, indiferent ce facem azi, Ón plin„ campanie electoral„, Ón scurt„ vreme, vom fi obliga˛i s„ mut„m la pasivul activit„˛ii noastre ∫i s„ conlucr„m pentru a duce la bune finaliz„ri cele pe care le-am f„g„duit Ón campaniile electorale personale sau de partid.

Din p„cate, exist„ o anumit„ Óncr‚ncenare care cre∫te, Ón via˛a politic„ a Rom‚niei, p‚n„ Óntr-un punct, o Óncr‚ncenare fireasc„, dar aceast„ Óncr‚ncenare cap„t„ ∫i aspecte absurde ∫i se fac, uneori, nedrept„˛i care nu pot fi trecute u∫or cu vederea.

Am v„zut c„ se citeaz„ aici tot felul de nume — asta Ón treac„t o spun — din politica interna˛ional„. E foarte bine. M„ surprinde c„ de mult„ vreme nu a mai fost citat VÓ∫inski. √sta e un obicei care a dominat discursurile politice din Rom‚nia, Óntr-o alt„ perioad„ istoric„, e drept, ∫i care nu face un foarte bun serviciu celor ce se Óndeletnicesc cu citarea permanent„ a lucrurilor spuse de o doamn„ sau de un domn, care au ∫i ei umorile lor, au p„rerile lor care, uneori, le contrazic tot pe ale lor, de la o zi la alta, a∫a c„ eu cred c„ mai mult calm ∫i mai mult relativism ne-ar face bine, ca s„ nu pic„m Óntr-o situa˛ie penibil„ de oameni Ón genunchi care Ó∫i iau drept idealuri pe pasagerii politicii interna˛ionale.

Dac„ e vorba de linia de conduit„ a politicii interna˛ionale, atunci e de Ón˛eles s„ cit„m ∫i s„ ne conform„m acestei linii politice, dar c‚nd aceast„ linie politic„ este at‚t de dificil de Ón˛eles, c‚nd exist„ tendin˛e spre st‚nga care cer Óncetarea r„zboiului — ∫i asta se Ónt‚mpl„ la Interna˛ionala Socialist„, se Ónt‚mpl„ Ón Spania cu Partidul Socialist care c‚∫tig„ alegerile, se Ónt‚mpl„ Ón alte ˛„ri, unde mase mari cer Óncetarea r„zboiului, se Ónt‚mpl„ Ón Statele Unite, unde candidatul democrat cere, el Ónsu∫i, Óncetarea r„zboiului —, e greu de acuzat Guvernul de la Bucure∫ti c„ i-a dus pe neferici˛ii care au murit — Dumnezeu s„-i ierte! — Ón Spania Ón centrul acelei agresiuni anonime, criminale, e greu de ar„tat cu degetul, un deget, Ón general, ciudat, care are nevoie ∫i de o oarecare cur„˛enie c‚nd arat„, c„ ar fi murit rom‚nii din cauza Guvernului N„stase. Asta este o absurditate f„r„ sf‚r∫it, este, a∫ putea spune, chiar o nemernicie.

Pofti˛i?! Da.

...mi se pare prea mult, mi se pare, repet, exagerat ∫i mi se pare c„ intr„m Óntr-o lips„ de logic„ acut„.

Œn realitate, e cel mai greu de ales, acum, calea de urmat. Sigur c„ trebuie s„ prevaleze interesul na˛ional, dar interesul na˛ional trebuie s„ se conformeze nu at‚t lucrurilor care s-au Ónt‚mplat pe plan mondial p‚n„ azidiminea˛„, ci trebuie s„ Óncerce, prin oamenii s„i de veghe, s„ vad„ c„tre ce se Óndreapt„ politica mondial„, ∫i cred c„ asta este chiar o dificultate, pe care nu ar trebui s„ o sporim cu alte dificult„˛i artificiale, a Guvernului Rom‚niei de azi.

Exemplele negative prind ∫i tot ceea se Ónt‚mpl„, dup„ ce un asemenea exemplu apare, multiplic„ exemplele negative, dar, Ón acela∫i timp, exist„ — ∫i la planul vie˛ii noastre de fiecare zi, la acest nivel — ∫i o anumit„ evolu˛ie pozitiv„, pornit„ de la exemple — vorba Ninei Cassian — îla scara 1:1“.

Iat„, senatorul Matei Vintil„, colegul nostru, s-a declarat hot„r‚t s„ Ól sprijine pe copilul orfan Adrian Dima, care a r„mas f„r„ p„rin˛i. Œn acela∫i timp, c‚nd noi ne temeam c„ lucrul aceasta va fi un simplu foc de paie, postul de televiziune îPrima“ ∫i cei doi umori∫ti, c‚rcota∫ii, au ini˛iat o competi˛ie de ajutorare a acestui copil ∫i s-au str‚ns, p‚n„ acum, 208.000.000 lei, Ón tendin˛a fireasc„ de a-i oferi o minim„ garan˛ie Ón via˛a care urmeaz„. Iat„, deci, c„ se poate s„ particip„m ∫i la multiplicare exemplelor pozitive.

Dar exemplele negative, din p„cate, prevaleaz„. Iat„, domnul senator U.D.M.R. Eckstein a vorbit aici despre situa˛ia de la Miercurea-Ciuc. Eu cred c„ d‚nsul nu dore∫te ca Miercurea-Ciuc s„ redevin„ comuna de 10.000 oameni care fusese. Œntr-o perioad„ istoric„ Ón care se spune c„ maghiarii au fost discrimina˛i, ora∫ul lor, Miercurea-Ciuc, Ón mod paradoxal, s-a dezvoltat. E o discriminare pe care aproape c„ nu o po˛i Ón˛elege. Ce discriminare e aia din care un sat devine un mare ora∫ al Ardealului?!

Œn fine, nu asta este problema, problema este c„, Óntr-adev„r, la Miercurea-Ciuc, se Ónt‚mpl„ lucruri grave.

Unul dintre ele s-a auzit Ón toat„ Rom‚nia: din nou, la un meci de hochei, un grup de demen˛i, un grup de oameni injecta˛i cu acest virus al ∫ovinismului, a strigat, cum strigase ∫i Ón al˛i ani, îHungaria!“, a strigat: îLa anu’, la anu’, veni˛i cu pa∫aport!“, ∫i strigase îMoarte rom‚nilor!“. La un meci de hochei!

_**:**_

Ce face˛i, Ónjura˛i?!

## **Domnul Adrian P„unescu:**

## ( _Rumoare.)_

Cum?! Nu e îTu-˛i mama ta!“, ceea ce e chiar o Ónjur„tur„, pe scurt. îLa prezentul t„u...“ M„ rog. Dar iat„: îAst„zi, Rom‚nia nu mai este datoare nim„nui!“. Un omagiu la adresa pl„tirii datoriilor, plat„ a datoriilor care nu s-a dovedit a fi cel mai bun ∫i cel mai inspirat fapt. îŒn cursul lunii martie, pre∫edintele, tovar„∫ul Nicolae Ceau∫escu, anun˛a lichidarea datoriilor externe.“

Repet, eu nu-l acuz pe Nistorescu ∫i nu acuz pe nimeni pentru ceva ce eu Ónsumi am f„cut, dar nu ridic piatra, ca ∫i c‚nd ar exista aceast„ nenorocit„ ∫i stupid„ virginitate, pe care unii o invoc„, de parc„ au ars toate colec˛iile, de parc„ memoria tuturor a fost pus„ Ón gips ∫i s-a ajuns la aceast„ puritate obligatorie. Exist„ foarte multe dovezi c„ mul˛i dintre oamenii care ast„zi fac istoria Rom‚niei au participat ∫i la acea parte de istorie care s-a terminat Ón 1989. Nu Ónseamn„ c„ ei sunt neap„rat vinova˛i. De aceea cred c„ e momentul s„ ne d„m doi pa∫i Ónapoi, cum zice poetul Geo Dumitrescu, ∫i s„ ne uit„m mai atent la situa˛ie. E o situa˛ie penibil„: s„ acuzi pe al˛ii de ceva ce ∫i tu ai f„cut ∫i s„ nu spui asta, pentru c„ o gre∫eal„ recunoscut„ este o gre∫eal„, Ón mare m„sur„, Ónsu∫it„ de con∫tiin˛a celui ce recunoa∫te, ∫i iertat„.

Vreau s„ spun ∫i un lucru pozitiv la urm„, un lucru care m-a Ónduio∫at. Am avut asear„ un spectacol la Slatina. De mult„ vreme n-am Ónt‚lnit un public at‚t de d„ruit actului de cultur„ ∫i ni∫te autorit„˛i at‚t de inspirate ∫i implicate Ón spirit, poate de la T‚rgu-Mure∫ ∫i Alba Iulia, un public de o calitate at‚t de Ónalt„ ∫i capabil de vibra˛ia cea mai curat„ la cultura adev„rat„ cum e publicul din Slatina. Asta se Ónt‚mpl„ Óntr-o perioad„ Ón care, dup„ cum ∫tim cu to˛ii, suntem sub agresiunea criminal„ a prostului-gust, a pornografiei ∫i a de∫„n˛„rii. Despre acestea vom vorbi ∫i m‚ine la Comisia pentru cultur„. Deocamdat„, Óns„, ceea ce am v„zut ∫i la Turnu-Severin, ∫i la Craiova, dar mai cu deosebire la Slatina este un fapt Óncurajator: Ónseamn„ c„ sunt zadarnice eforturile de a ∫terge identitatea oamenilor ∫i a acestui popor. Œnseamn„ c„ sunt zadarnice eforturile celor ce mint cu program. Œnseamn„ c„ exist„ un rezervor curat, care-∫i face datoria fa˛„ de fiecare genera˛ie. ™i de la acest microfon vreau s„ mul˛umesc tocmai acestui rezervor care este garan˛ia c„, ∫i Ón var„ ∫i Ón iarn„, drumul Rom‚niei va fi bine ales, pentru c„ nu noi, ci ei, ace∫ti oameni, aleg. ™i sim˛ul culturii, sim˛ul spiritului reprezint„, dup„ p„rerea mea, garan˛ii c„ nu putem tr„i min˛indu-ne ∫i nu putem tr„i vopsindu-ne dup„ cum e moda zilei.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Œl invit la tribun„ pe domnul senator Ionel Alexandru, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnule Ionel Alexandru:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## Domnilor colegi,

Se ∫tie c„, timp de trei ani, de c‚nd se afl„ la guvernare, Partidul Social Democrat a ar„tat c„ recalcularea sistemului na˛ional de pensii nu este posibil„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 36/1.IV.2004 Œn situa˛ia pierderilor foarte mari de capital electoral, partidul de guvern„m‚nt a Ónceput lupta pentru atragerea acestui important segment electoral: pensionarii. Chiar recent, ministrul muncii ∫i protec˛iei sociale, doamna Elena Dumitru, a recunoscut c„ recorel„rile efectuate Ón cei trei ani de guvernare nu au adus echitatea dorit„ ∫i a anun˛at c„ se are Ón vedere recalcularea tuturor pensiilor. Adic„, exact ceea ce au solicitat de ani de zile to˛i pensionarii. Un reprezentant al asocia˛iilor de pensionari declara recent, citez: îDe∫i solicit„m de trei ani de zile recalcularea, este pentru prima dat„ c‚nd premierul Adrian N„stase s-a ar„tat dispus s„ ne dea dreptate“. Este normal, deoarece se apropie alegerile.

Astfel, cu ocazia unei vizite la Alexandria, primulministru Adrian N„stase a anun˛at c„ pentru recalcularea tuturor pensiilor este necesar„ o sum„ ce dep„∫e∫te 20.000 de miliarde lei, f„r„ a preciza Óns„ resursele financiare ce-i vor sta la baza acestui proiect guvernamental. Se ∫tie doar c„ proiectul va deveni lege p‚n„ Ón alegerile din 2004. La aceasta se adaug„ ∫i situa˛ii aberante, c‚nd, datorit„ unor gre∫eli de calcul, s-au imputat pensionarilor, p‚n„ Ón anul 2003, zeci de milioane de lei, cu toate c„ penaliz„rile au fost o parte anul trecut, aceast„ m„sur„ a fost inechitabil„, deoarece aceia care au apucat s„ dea banii Ónapoi au r„mas tot p„gubi˛i.

Faptul c„ guvernan˛ii nu au grij„ de pensionari este demonstrat ∫i de respingerea unei ini˛iative legislative a P.N.L. privind acordarea celei de a 13-a pensii. Cu toate c„ motiva˛ia pentru aprobarea legii a fost extrem de conving„toare, Guvernul N„stase nu a sus˛inut aceast„ ini˛iativ„, motiv‚nd, citez: îEfortul financiar pentru instituirea celei de a 13-a pensii ar fi foarte mare, conduc‚nd la un dezechilibru bugetar“. Este vorba Óns„ doar de un efort financiar de 8.000 miliarde lei, care nu cred c„ ar provoca un dezechilibru Ón bugetul actual al statului. Dezechilibrul este provocat, Ón schimb, de cu totul alte motive, ∫i anume de faptul c„ unele societ„˛i aflate sub tutela P.S.D.-ului au fost scutite sau am‚nate de la plata taxelor ∫i impozitelor. Astfel: RAFO One∫ti a frunta∫ului P.S.D. Corneliu Iacubov a fost scutit„ de 8.000 miliarde lei, Societatea Na˛ional„ a Tutunului Rom‚nesc, de circa 10.000 miliarde lei, PRO TV-ul are datorii de 18.000 miliarde lei, ca s„ nu mai vorbesc de cele aproape 20 milioane de dolari pe care le datoreaz„ un alt potentat P.S.D., Culi˛„ T„r‚˛„.

Œl invit la tribun„ pe domnul senator Sógor Csaba, din partea Grupului parlamentar U.D.M.R.

## **Domnul Sógor Csaba:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Din cele trei meciuri dintre îSteaua“ ∫i îMiercurea-Ciuc Sport Club“, la dou„ am fost de fa˛„. Cred c„ se aude ∫i din vocea mea.

Se spun multe la manifest„rile sportive. Œn cele dou„ echipe au jucat ∫i juc„tori din Slovacia, Ungaria, Ucraina. E normal c„ ∫i ˛„rile respective sunt amintite, dar v„ spun sincer eu am fost tot timpul Ón sal„ ∫i n-am auzit ca cineva din sal„ s„ spun„ sau s„ cear„ moartea cuiva, ∫i v„ rog foarte mult, domnule coleg, s„ nu insinua˛i ∫i s„ nu crea˛i atmosfer„, ∫i repet Ónc„ o dat„: Ón cele dou„ meciuri unde am fost eu prezent nu am auzit ∫i nu s-a spus niciodat„, din ambele p„r˛i, c„ cineva ar fi cerut moartea cuiva. Referitor la chestiunea cu pa∫aportul, pot s„ v„ ar„t ∫i eu c„ atunci c‚nd m„ duc acas„, m„ duc cu pa∫aportul.

V„ mul˛umesc.

Unde acas„?!

Œl invit la tribun„ pe domnul senator Gheorghe Acatrinei, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.

Grupul Rom‚nia Mare mai are 7 minute. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Gheorghe Acatrinei:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn declara˛ia mea politic„ m„ ocup de Autoritatea pentru Privatizare ∫i Administrarea Participa˛iunilor Statului, intrat„ sub tutela Autorit„˛ii de Valorificare a Activelor Bancare.

Mai aproape de microfon!

...iar ministrul de trist„ glorie... Tot nu se aude?

V„ rog s„ p„stra˛i lini∫tea ∫i se va auzi!

## **Domnul Gheorghe Acatrinei:**

S„ Óncerc s„ vorbesc mai tare atunci.

...iar ministrul de trist„ glorie, Ovidiu Mu∫etescu, a fost tras pe linie moart„.

Dup„ 14 ani de la evenimentele din decembrie 1989 procesul de privatizare a mo∫tenirii antedecembriste trebuia s„ ajung„ la final, iar A.P.A.P.S.-ul s„ fie de mult desfiin˛at. Œn urma defunctului ar fi r„mas doar un compartiment specializat care ar fi urm„rit respectarea contractelor de privatizare.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 36/1.IV.2004 Œns„ nici vorb„ ca A.P.A.P.S.-ul s„ ias„ a∫a devreme la pensie, Autoritatea fiind condamnat„ s„-∫i fac„ perpetuu de lucru cu reprivatizarea firmelor cu a c„ror v‚nzare a dat-o Ón bar„, iar acestea nu sunt tocmai pu˛ine: TEPRO Ia∫i, Combinatul Siderurgic Re∫i˛a — îO˛elul Ro∫u“, îRepublica“, îRoman“ — Bra∫ov, îOltchim“ — R‚mnicu-V‚lcea reprezint„ unele dintre cele mai r„sun„toare exemple de e∫ec, de incompeten˛„ sau de amestec al politicului Ón procesul de privatizare.

Drept urmare, societ„˛ile Ón cauz„ s-au Óntors de unde au plecat, ba au ajuns chiar mai r„u, fiind devalizate tocmai de c„tre cei care s-au angajat s„ le revitalizeze. Chiar catalogate drept îun morman de fier vechi“, industria socialist„ a fost cump„rat„ de mai multe ori de a∫a-zi∫i investitori strategici, Ón virtutea unor contracte de-a dreptul defavorabile bugetului statului, respectiv cump„r„torii au pl„tit nici m„car pre˛ul ac˛iunilor, nici vorb„ s„ mai fac„ ∫i investi˛ii.

Œn consecin˛„, societ„˛ile Ón cauz„ au revenit sec„tuite Ón patrimoniul A.P.A.P.S.-ului. Fenomenul nu deranjeaz„, se pare, pe absolut nimeni, neregulile petrec‚ndu-se f„r„ ca organele abilitate s„ se autosesizeze, aceasta pentru c„ Ón joc sunt interese ∫i oameni ai partidului de guvern„m‚nt, din p„cate.

Exemple pot fi date: RAFO One∫ti, dup„ ani de zile afl‚ndu-se c„ Ón spatele afacerii st„tea Corneliu Iacubov, membru P.S.D. Œn actualitate este acum similar„ Societatea Na˛ional„ îTutunul Rom‚nesc“, la aceast„ dat„, reprivatizarea fiind sub un val dens de mister.

Œn mai 2000, c‚nd la putere se afla Conven˛ia Democrat„, Societatea Na˛ional„ îTutunul Rom‚nesc“ a fost privatizat„ prima dat„. Proprietarul a devenit Ion Niculae prin compania sa. Œntregul pachet de ac˛iuni ∫i angajamentele de plat„ erau la acea dat„ 130 milioane de dolari, pentru unele suspiciuni privind privatizarea, ministrul agriculturii de atunci Ioan Mure∫an fiind urm„rit Ón justi˛ie. La acel moment mari companii interna˛ionale de profil Ó∫i anun˛aser„ inten˛ia de a participa la privatizare, Óns„ preferat a fost investitorul rom‚n. Societatea Na˛ional„ îTutunul Rom‚nesc“ s-a Óntors la A.P.A.P.S., iar anul acesta pachetul de ac˛iuni se revinde cu o sum„ de doar 9,3 milioane dolari, aceasta incluz‚nd Óns„ ∫i valoarea terenului. Œn plus, compania a beneficiat de importante ajutoare de stat, desigur, din banii publici, toate aceste tranzac˛ii dubioase reflect„ ordine politice, impactul negativ reflect‚ndu-se asupra bun„st„rii tuturor contribuabililor.

Œl invit la tribun„ pe domnul pre∫edinte IonescuQuintus pentru un minut.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

V„ rog s„ nu v„ Óngrijora˛i, nu fac o declara˛ie politic„. Cred Óns„ c„ avem datoria, atunci c‚nd putem s„ o facem, s„ Óncerc„m s„ Ónsenin„m pu˛in frun˛ile noastre prea des ∫i prea ad‚nc Óncruntate ∫i s„ cre„m o stare de bun„ dispozi˛ie Ón care s„ putem lucra bine.

Iat„ ce Ónt‚mplare foarte scurt„ vreau s„ v„ povestesc. S-a Ónt‚mplat azi la noi Ón Senat, Ón sala de marmur„. Ne-am Ónt‚lnit comisiile pentru politic„ extern„ ale Senatului Rom‚niei ∫i Senatului Rusiei, care se nume∫te altfel, dar este vorba de Senat.

## **Domnul Ghiorghi Pris„caru**

_**:**_

Consiliul Federal.

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

...Consiliul Federal... ∫i comisia noastr„, condus„ de domnul pre∫edinte Pris„caru.

Nu am s„ m„ refer la discu˛ii, dar am constatat cu pl„cere c„ ni s-a recomandat din partea Rusiei s„ nu ne facem prea mari speran˛e Ón negocierile cu Ucraina.

La sf‚r∫it Óns„ — ∫i acesta este momentul la care m„ opresc — domnul pre∫edinte al delega˛iei ne-a oferit fiec„ruia dintre noi c‚te o can„ îbal∫oi“ — a∫a, cam de 250 de grame —, frumoas„, cu inscrip˛iile institu˛iei, ∫i domnul pre∫edinte Pris„caru Ól Óntreab„: îSunte˛i bun s„ ne spune˛i ce bem cu cana aceasta: cafea, ceai sau vodc„?“ ™i domnul, foarte spiritual, Ón pofida unei staturi foarte serioase, a r„spuns: îNoi diminea˛a bem cafea, imediat dup„-amiaz„ ceai ∫i seara, vodc„.“ Dup„ ce mi-a spus treaba asta am mirosit ∫i eu cana ∫i mi-am dat seama c„ se consumase seara Ón aceast„ can„.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Cu aceasta am Óncheiat primul punct al ordinii de zi. Trecem la punctul 2: Not„ pentru exercitarea de c„tre parlamentari a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale.

Œn conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 36/1.IV.2004 Cur˛ii Constitu˛ionale s-au depus la secretarul general al Senatului, Ón vederea exercit„rii de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale, urm„toarele legi:

— Legea pentru modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de meteorologie;

— Legea pentru aprobarea particip„rii Rom‚niei la Grupul Australia pentru controlul exporturilor Ón vederea neprolifer„rii armelor chimice ∫i biologice;

— Legea pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civil„;

— Legea pentru respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 66/1997 privind scutirea de plat„ a impozitelor pe salarii ∫i/sau pe venituri realizate de consultan˛ii str„ini pentru activit„˛ile desf„∫urate Ón Rom‚nia Ón cadrul unor acorduri de Ómprumut;

— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 66/2003 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 125/1998 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Agen˛iei Na˛ionale a Medicamentului;

— Legea privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea ∫i combaterea efectelor consumului produselor din tutun;

— Legea privind unele m„suri de protec˛ie social„ acordate, ca urmare a restructur„rii Societ„˛ii Comerciale îCompania Na˛ional„ de Transporturi Aeriene Rom‚ne TAROM“ — S.A., personalului aeronautic civil;

— Legea pentru modificarea art. 3 din Legea nr. 49/1999 privind pensiile I.O.V.R.;

— Legea pentru ratificarea Tratatului dintre Rom‚nia ∫i Ucraina privind regimul frontierei de stat rom‚noucrainene, colaborarea ∫i asisten˛a mutual„ Ón problemele de frontier„, semnat la Cern„u˛i la 17 iunie 2003;

— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 91/2003 privind organizarea G„rzii Financiare;

V„ propunem pe domnul senator Ioan Pop de Popa, domnul senator Lauren˛iu Popescu ∫i domnul senator Ion Iliescu.

V„ mul˛umesc.

Grupul Partidului Rom‚nia Mare, dou„ propuneri.

Propunem pe domnii senatori Ion C‚rciumaru ∫i Constantin G„ucan.

V„ mul˛umesc. Grupul P.N.L., o propunere.

Propun pe senatorul Corin Penciuc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 36/1.IV.2004

V„ mul˛umesc. Grupul U.D.M.R., o propunere.

Propunem pe doamna senator Vajda Borbala.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

V„ mul˛umesc.

Sunt comentarii cu privire la cele 7 nominaliz„ri? Nu sunt.

V„ mul˛umesc.

La punctul 4 de pe ordinea de zi avem raportul comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 40/2003 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 161/2003 privind unele m„suri pentru asigurarea transparen˛ei Ón exercitarea demnit„˛ilor publice, a func˛iilor publice ∫i Ón mediul de afaceri, prevenirea ∫i sanc˛ionarea corup˛iei.

Ave˛i raportul comisiei de mediere Ón care se propune, la num„rul curent 1, varianta Senatului.

Œn aceste condi˛ii,

La punctul 5 de pe ordinea de zi avem raportul comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 77/2003 privind completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea ∫i exercitarea profesiei de avocat.

Ave˛i raportul comisiei.

La punctul 1 — textul Senatului; punctul 2 — textul Senatului; punctul 3 — textul Senatului; punctele 4 ∫i 5, de asemenea, textul Senatului.

Œn aceste condi˛ii,

La punctul 6 de pe ordinea de zi. Am fost de acord cu to˛ii s„ lu„m Ón dezbatere, cu prec„dere, punctul 15, respectiv proiectul Legii petrolului.

Invit Comisia economic„ ∫i reprezentan˛ii Guvernului. Domnule secretar de stat, v„ rog s„ prezenta˛i pe scurt ra˛iunea proiectului.

## **Domnul Iulian Iancu** _— secretar de stat_

_Ón Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Importan˛a sectorului petrolier Ón Rom‚nia, ca ramur„ ce are un aport substan˛ial Ón dezvoltarea economic„ a

˛„rii, a constituit o preocupare preponderent„ dup„ anii 1990 Ón crearea unui cadru legal ∫i institu˛ional propice valorific„rii optime a acestei resurse minerale, Ón spiritul legilor economiei de pia˛„.

Baz‚ndu-se pe tradi˛ia bogat„ a Rom‚niei Ón domeniul petrolier, dar ∫i pe abordarea modern„ a rela˛iilor dintre stat, Ón calitate de proprietar al resurselor minerale, ∫i companiile care efectueaz„ opera˛iuni petroliere, Legea petrolului nr. 134 din 1995 a constituit un cadru legal modern, care a permis stabilirea unor rela˛ii echitabile Óntre p„r˛ile amintite, consfin˛ite prin acorduri petroliere.

Pe parcursul perioadelor de aplicare a legii au ap„rut Óns„ ca fiind necesare o serie de prevederi Ón domenii mai pu˛in reglementate Ón legea anterioar„, pe baza experien˛ei acumulate ca urmare a desf„∫ur„rii activit„˛ilor din domeniul petrolului.

Totodat„, cerin˛ele de armonizare a reglement„rilor comunitare ∫i adoptarea directivelor impun revizuirea legii Ón ansamblul ei, care, a∫a cum a fost ar„tat, pe de o parte, s„ exprime coeren˛„ cu evolu˛ia rela˛iilor Ón domeniul acestor activit„˛i, pe de alt„ parte, s„ r„spund„ cerin˛elor de armonizare.

Astfel, apare necesitatea introducerii unor noi reglement„ri, care s„ aib„ Ón vedere urm„toarele:

— introducerea unor prevederi care reglementeaz„ accesul la sistemul na˛ional de transport ∫i de tranzit al petrolului, precum ∫i regimul propriet„˛ii asupra unor investi˛ii noi Ón domeniul men˛ionat;

— introducerea unor obliga˛ii exprese privitoare la refacerea mediului ∫i la constituirea unor provizioane destinate acestui scop;

V„ mul˛umesc.

Œl invit pe domnul pre∫edinte Doru-Laurian B„dulescu s„ prezinte raportul comisiei de specialitate.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Proiectul Legii petrolului, care este supus ast„zi dezbaterii, este unul dintre proiectele cele mai importante care au intrat Ón ultima vreme. Are 65 de modific„ri de articole, de aceea a∫ dori s„ salv„m timpul pentru dezbatere ∫i a∫ men˛iona din raport doar faptul c„ exist„ avizul favorabil al Consiliului Legislativ ∫i al Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri. Œn anexa nr. 1 ∫i Ón anexa nr. 2 sunt prinse amendamentele, inclusiv cele ale colegului nostru, domnul senator BÓciu, ∫i faptul c„ s-a votat acest proiect de lege cu majoritate de voturi, cu un vot Ómpotriv„.

Prin natura reglement„rilor sale, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

De aceea, domnule pre∫edinte, propunem plenului Senatului adoptarea acestui proiect de lege, cu amendamentele din anexa nr. 1, a∫a cum apar Ón raportul comisiei.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Œntreb reprezentantul Guvernului vizavi de amendamentele formulate... Observ, la dosarul pe care Ól am eu, amendamente suplimentare...

Da, suntem de acord cu amendamentele prezentate.

Cu amendamentele admise, da?

Da.

Din anexa nr. 1.

Din anexa nr. 1.

## V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi, dezbateri generale asupra proiectului. Domnule senator Doru-Laurian B„dulescu, ave˛i cuv‚ntul!

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi, Rom‚nia are o tradi˛ie de aproape 150 de ani Ón extragerea ∫i prelucrarea petrolului ∫i Ómi face

pl„cere s„ reamintesc aici c‚teva din momentele glorioase, dac„ vre˛i, ale acestei istorii: prima produc˛ie Ónregistrat„ Ón 1857, prima rafin„rie, primul ora∫ iluminat. Toate aceste repere, Ón timp, au instalat Rom‚nia Óntre ˛„rile petroliere cu o recunoa∫tere interna˛ional„, dac„ vre˛i, a abilit„˛ii ∫i a experien˛ei speciali∫tilor no∫tri Ón acest domeniu.

Œncep‚nd cu anul 1974, c‚nd s-a atins maximul produc˛iei de ˛i˛ei, de circa 14,3 milioane tone, respectiv 1986, c‚nd am atins v‚rful produc˛iei de gaze, de circa 36 miliarde nmc, produc˛ia petrolier„ a Rom‚niei cunoa∫te o sc„dere continu„. Statisticile consemneaz„ ast„zi o produc˛ie de ˛i˛ei de circa 6,3 milioane tone ∫i o produc˛ie de gaze de circa 13 miliarde nmc.

Aceasta este totu∫i o produc˛ie semnificativ„, ˛in‚nd seama c„ Rom‚nia este a cincea produc„toare european„ de petrol ∫i de gaze ∫i prima produc„toare de ˛i˛ei on-shore, dup„ statele din fostul spa˛iu sovietic, Comunitatea Statelor Independente.

Sc„derea produc˛iei are explica˛ii complexe, multiple, pe care nu Ómi propun s„ le dezvolt aici, dar m„ sprijin„ Ón argumentarea necesit„˛ii adopt„rii noii Legi a petrolului, pentru Óncurajarea investi˛iilor, atragerea companiilor interna˛ionale capabile s„ satisfac„ obiectivele strategice ale Guvernului, dintre care a∫ dori s„ men˛ionez doar accesul la tehnologiile de v‚rf, managementul modern, injec˛ia financiar„, training-ul speciali∫tilor no∫tri, potrivit standardelor interna˛ionale.

Legea petrolului, promulgat„ Ón 1995, s-a dovedit a oferi condi˛ii propice de desf„∫urare a activit„˛ilor petroliere la acea dat„, activit„˛i de explorare, produc˛ie, transport prin conducte, Ónmagazinare ∫i operare a terminalelor, concretizate Ón Óncheierea acordurilor pentru concesionarea a circa 50 de perimetre de explorare petrolier„ ∫i aproape 375 de perimetre de exploatare a sistemului na˛ional de transport al gazelor naturale ∫i ˛i˛eiului, precum ∫i a terminalului.

Experien˛a acumulat„ — ∫i aici vreau s„ ajung la principalele complet„ri caracteristice ale acestei noi legi — Ón desf„∫urarea activit„˛ilor Ón domeniul petrolier, pe parcursul perioadelor de aplicare a legii a determinat necesitatea apari˛iei unor prevederi noi.

V„ mul˛umesc. Alte interven˛ii dac„ sunt? Domnul senator Buzatu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule vicepre∫edinte!

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Dup„ ce am ascultat interven˛ia colegului nostru, cred c„ nu stric„ c‚teva cuvinte Ón plus despre petrol. Eu cred c„ v„ voi face la sf‚r∫itul interven˛iei mele, care va fi c‚t se poate de scurt„, s„ Ón˛elege˛i care este ∫i motivul pentru care m-am prezentat la tribun„.

Indiscutabil, petrolul este combustibilul ideal. De o sut„ de ani aproximativ, din jurul anului 1901-1902, se desf„∫oar„ un adev„rat r„zboi pentru acest combustibil. Istoricii l-au calificat: r„zboiul de o sut„ de ani. Pentru achizi˛ionarea, pentru domina˛ia, pentru posesia petrolului, care aduce dezvoltare economic„, aduce bani, aduce prosperitate, s-au declan∫at dou„ r„zboaie mondiale, Ón 1914 ∫i Ón 1939, ∫i Ón 1945 s-a declan∫at r„zboiul rece. Scopul a fost petrolul, aurul negru, cum este mai cunoscut.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 36/1.IV.2004 A∫a cum s-a subliniat Ón expunerea de motive, Ón prezentarea domnului senator B„dulescu, la noi este o tradi˛ie foarte bogat„ Ón ceea ce prive∫te exploatarea petrolului, dar, mai cu seam„, domnul senator B„dulescu s-a referit la anul 1857, care reprezint„ nu numai pentru noi, ne place nou„ o dat„, ci pe plan mondial. Atunci Principatele Rom‚ne au fost prima ˛ar„ din lume, cu doi ani Ónainte de Statele Unite, care, cu o cantitate de 274 de tone, a fost Ónscris„ Ón statistica mondial„ a petrolului. ™i dac„ lua˛i orice statistic„, ve˛i vedea c„ acela este Ónceputul. Peste doi ani au ap„rut Statele Unite cu 400 de tone, ∫i ast„zi s-a ajuns la o produc˛ie de multe, multe miliarde de tone.

Œn ce prive∫te Rom‚nia, preocup„rile Ón domeniul legisla˛iei petroliere au f„cut epoc„ pentru c„ am Ónv„˛at de la al˛ii, dar Ón acela∫i timp am fost ∫i originali, am dat lec˛ii la al˛ii. Am fost Óntre statele care au avut primele legi ale petrolului.

La 1895, legea lui Petre Carp, la 1924, Legea minelor a lui Tancred Constantinescu, citat„ ca model, la 1929, legea lui Virgil Madgearu, care aspira capitalurile str„ine, spre deosebire de legea din 1924 care punea o stavil„ pentru capitalurile str„ine.

Œn sf‚r∫it legea din 1937, o alta avem Ón 1942, legea lui Mihai Antonescu, din iulie 1942, era vorba de a se sistematiza exploat„rile petroliere, eram Ón vreme de r„zboi, iar dup„ r„zboi au fost mai multe Óncerc„ri ∫i, Óntr-adev„r, legea din 1995 reprezint„ p‚n„ acum idealul.

V„ mul˛umim.

V„ mul˛umim foarte mult, domnule senator.

**Doamna Maria Stratulat** — _pre∫edintele Agen˛iei Na˛ionale pentru Resurse Minerale_ _**:**_

Cu respect doresc s„ v„ informez c„ ∫i...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 36/1.IV.2004

Nu v-am dat cuv‚ntul, doamn„. M„ ierta˛i c„... Numai c‚nd v„ acord eu cuv‚ntul, atunci.

M„ ierta˛i!

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator!

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stimate doamne, Stima˛i domni, Stima˛i reprezentan˛i ai Guvernului,

Este u∫or de Ón˛eles interesul pe care Ól am eu pentru aceast„ lege, ca reprezentant al jude˛ului Prahova, un jude˛ cu o capital„, Ploie∫ti, care se nume∫te Ora∫ul aurului negru. Nu m-a deranjat niciodat„ c‚nd mi s-a spus fie c„ sunt epigramist, fie c„ sunt g„zar.

Œntr-adev„r, este foarte adev„rat c„ jude˛ul nostru ∫i Ploie∫tiul a beneficiat lungi perioade de timp de avantajele exploat„rii petrolului care, din nefericire... acum, mai apare pe ici, pe colo c‚te un instrument din acela de acum o sut„ de ani ∫i Ónc„ mai muste∫te p„m‚ntul Prahovei de petrol.

Este Ón interesul tuturor, ∫i al economiei jude˛ului Prahova, ca aceast„ reglementare s„ fie sus˛inut„ ∫i s„ aib„ putere de lege.

Vreau s„-l asigur pe domnul profesor Buzatu c„ pe mine nu m-a speriat cartea aceasta, pentru c„ a avut amabilitatea s„ mi-o dea, ∫i s„ m„rturisesc c„ Ónc„ nu am putut s„ o citesc toat„, dar cine vrea, Óntr-adev„r, s„ cunoasc„ trecutul, ∫i nu foarte Óndep„rtat, al ˛„rii noastre trebuie s„ cunoasc„ ∫i istoria petrolului.

Iat„, discut„m o lege care Ónseamn„ esen˛a, Ónseamn„ o putere de via˛„ economic„ a ˛„rii noastre, este bine venit„. Eu Ól cunosc de mult pe domnul pre∫edinte B„dulescu ∫i ∫tiu ce preocup„ri Ón materie a avut, ∫i se simte interven˛ia sa Ón redactarea acestei legi, evident, o lege pe care o a∫tept„m to˛i ∫i pe care o vom vota cu to˛ii.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Dac„ mai dore∫te cineva s„ intervin„? Domnul senator Hanganu.

Doar dou„ cuvinte. F„r„ istorie, cu tot respectul pentru cei care au f„cut istoria petrolului. Cred c„ legea pic„ extrem de bine Óntr-un moment Ón care chiar era necesar„ ∫i acest lucru din dou„ puncte de vedere.

Pentru c„, mai pragmatic vorbind, era nevoie de ordine Óntr-un domeniu Ón care deja cred c„ este cea mai mare dezordine posibil„, este cel mai mare domeniu Ón care corup˛ia se dovede∫te a fi la ea la acas„ Ón

Rom‚nia Ón acest moment, ∫i acest lucru Ól sesiz„m cu to˛ii, de foarte mul˛i ani, indiferent de guvernare.

Deci este o lege care spune Ón primul r‚nd c„ plata redeven˛elor se va face Ón bani, ∫i nu Ón natur„, poate c„ va opri, bineÓn˛eles, dac„ se va aplica, poate c„ va opri ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón acest moment, c‚nd prin petrolul rom‚nesc sunt ˛inute Ón via˛„ companii care nu pot altfel lucra. Petrolul rom‚nesc a ajuns de multe ori s„ fie cel care finan˛eaz„ produc˛ia unor societ„˛i comerciale ∫i acest lucru l-am mai discutat Ón ultimii doi ani, de mai multe ori, Ón Senatul Rom‚niei.

Deci acest lucru pe care l-a spus ∫i domnul B„dulescu cred c„ este foarte important ∫i sper s„ fie aplicat.

™i a doua problem„ pentru care cred c„ legea este important„ Ón acest moment, este vorba de faptul c„ se apropie totu∫i privatizarea îPetrom“-ului. S„ nu uit„m c„ tot ce Ónseamn„ petrolul rom‚nesc este Ón cadrul îPetrom“-ului ∫i bineÓn˛eles c„ tot ce Ónseamn„ lege ∫i reguli, care s„ fie respectate Ón momentul privatiz„rii, sunt necesare a fi Ón interesul statului rom‚n.

Ca urmare, ∫i din acest motiv cred c„ legea este extrem de necesar„ Ón acest moment. Era gata s„ spun c„ Grupul parlamentar al Partidului Democrat va vota aceast„ lege.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Mai dore∫te cineva? Nu.

S-a pus o Óntrebare reprezentantului Guvernului. Dac„ pute˛i r„spunde, v„ rog.

Ne cerem pe aceast„ cale scuze c„ tocmai noi nu am putut veni, Óns„ s-a Ónt‚mplat ca prima convocare s„ fie joia trecut„ ∫i doamna pre∫edinte era plecat„ din ˛ar„, iar noi am fost programa˛i Ón acela∫i interval de timp la o Ónt‚lnire foarte important„ cu reprezentan˛ii B„ncii Mondiale ∫i nu am putut nicicum s„ s„rim peste aceast„ programare ∫i v„ mul˛umim c„ ast„zi a˛i avut o interven˛ie at‚t de frumoas„ ∫i s„ sper„m c„ vom putea trece cu bine de aceast„ etap„.

V„ mul˛umesc.

Doamna pre∫edinte, ave˛i cuv‚ntul!

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte. Onora˛i senatori,

V„ mul˛umesc ∫i eu Ón numele tuturor celor care am lucrat la aceast„ lege ∫i bineÓn˛eles c„ ne-am bucurat de sprijinul domnului senator Doru-Laurian B„dulescu, specialist, cum Ól cunoa∫te˛i.

Voiam s„ completez, pentru domnul senator Gheorghe Buzatu, faptul c„ ∫i ast„zi se editeaz„ îGazeta petrolului“, o gazet„ foarte bun„, ∫i v„ putem pune la dispozi˛ie orice num„r dori˛i Ón care, pe l‚ng„ probleme de fond,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 36/1.IV.2004 sunt ∫i probleme de pre˛uri, de costuri, livr„ri, transport ∫i a∫a mai departe.

V„ mul˛umesc pentru caldele sau realele aprecieri asupra legii ∫i v„ spun c„, Óntr-adev„r, aceast„ lege este necesar s„ fie aprobat„ a∫a cum este.

S„ ∫ti˛i c„ este o lege at‚t pentru sectorul privat, nu numai pentru sectorul de stat, se aplic„ la fel tuturora, iar s‚mb„ta viitoare Rom‚nia — sau prin reprezentan˛ii ei — va participa la o festivitate de punere Ón valoare a z„c„m‚ntului de la Sighi∫oara, aceast„ punere Ón valoare s-a f„cut prin asocierea ROMGAZ-ului cu compania german„ WINTERZAG, deci o investi˛ie pe cercetare d„ roade ∫i va deveni deja un z„c„m‚nt comercial.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte. Œncheiem aici dezbaterile generale. Exist„ amendamente respinse.

Consult pe domnul senator Constantin BÓciu dac„ le sus˛ine.

## **Domnul Constantin BÓciu**

_**:**_

Nu mai sus˛in, renun˛.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

Renun˛a˛i la el.

Exist„ amendamente admise ∫i amendamente suplimentare.

Œn final,

V„ mul˛umim.

Trecem la punctul 6 din ordinea de zi, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 11/2004 privind producerea, comercializarea ∫i utilizarea materialelor forestiere de reproducere.

Rog Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„ s„-∫i ocupe locul.

Pofti˛i din partea Guvernului ∫i prezenta˛i pe scurt ra˛iunea proiectului. Ave˛i cuv‚ntul, v„ rog!

## **Domnul Adam Cr„ciunescu** _— secretar de stat_

_Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ _**:**_

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Obiectul prezentului proiect de lege Ól constituie adoptarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 11/2004 care creeaz„ cadrul legal privind producerea, comercializarea

∫i utilizarea materialelor forestiere de reproducere, av‚nd Ón vedere, pe de o parte, transpunerea Ón legisla˛ia rom‚neasc„ a prevederilor Directivei Consiliului nr.1.999105 referitoare la producerea materialelor folosite pentru reproducere, iar, pe de alt„ parte, nevoile practice pentru gospod„rirea p„durilor Ón ˛ara noastr„.

Prin implementarea prevederilor acestei legi se asigur„ condi˛iile de producere, comercializare ∫i utilizare a materialelor folosite de reproducere care sunt adaptate condi˛iilor de mediu ∫i care, prin calitatea lor, ofer„ garan˛ii privind calitatea superioar„ a arboretului noucreat. Armonizarea cu legisla˛ia european„ Ón domeniu a avut Ón vedere diversitatea condi˛iilor Ón care vegeta˛iile, speciile forestiere, speciile importante pentru silvicultura rom‚neasc„, dar ∫i particularit„˛ile speciilor forestiere privind adaptarea la alte condi˛ii dec‚t cele Ón care cre∫te materialul de baz„.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Œl invit pe domnul pre∫edinte Nicolae P„tru s„ sus˛in„ raportul comisiei de specialitate.

Comisia noastr„ a dezb„tut acest proiect de lege Ón dou„ ∫edin˛e, Ón 11 ∫i 16 martie. Membrii s„i au hot„r‚t Ón unanimitate Óntocmirea raportului favorabil.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

V„ mul˛umesc.

Dezbateri generale... dac„ nu sunt?

Œn aceste condi˛ii, nu exist„ amendamente.

V„ mul˛umesc.

Punctul urm„tor, propunerea legislativ„ privind stimularea privatiz„rii ∫i dezvolt„rii societ„˛ilor comerciale din domeniul agriculturii.

Comisia sesizat„ Ón fond, Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„.

Din partea Guvernului v„ rog s„ v„ prezenta˛i ∫i s„ expune˛i ra˛iunea. A, e propunere legislativ„.

V„ rog, stima˛i colegi, s„ v„ prezenta˛i pe scurt ∫i s„ expune˛i pe scurt ra˛iunea propunerii dumneavoastr„.

## **Domnul Constantin Selagea** — _deputat_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

M„ numesc Selagea Constantin, sunt unul dintre ini˛iatorii acestei propuneri, Ómpreun„ cu colegii mei, dintre care domnul Sb‚rcea Tiberiu este de fa˛„. Colectivul a fost coordonat de domnul Viorel Hrebenciuc.

Dintre ini˛iatori mai fac parte domnul Mihai Nicolescu, domnul Dumitru Boabe∫ ∫i domnul Ioan Bozg„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 36/1.IV.2004 23

Aceast„ propunere legislativ„ am ini˛iat-o ca urmare a analiz„rii unor situa˛ii din societ„˛ile comerciale privatizate, o analiz„ care a avut ca obiect situa˛ia crean˛elor, posibilit„˛ile de dezvoltare a societ„˛ilor comerciale din agricultur„, privatizate.

Ca urmare a Legii nr. 268/2001 au fost propuse spre privatizare un num„r de 399 de societ„˛i comerciale. P‚n„ la finele anului 2003 au fost privatizate un num„r de 270 de societ„˛i. Aceste societ„˛i au mo∫tenit, o dat„ cu privatizarea, ∫i o parte din datoriile istorice provenite din perioada anteprivatizare. Aceste datorii au creat ∫i creeaz„ greut„˛i financiare societ„˛ilor comerciale, le pun Ón situa˛ia de a nu se putea dezvolta ∫i a nu-∫i exercita adev„ratul obiect de activitate.

BineÓn˛eles c„ eliminarea acestor greut„˛i a fost Ón aten˛ia noastr„ ∫i de aceea v-am propus aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.

Vreau s„ mul˛umesc pe aceast„ cale colegilor dumneavoastr„ din comisiile de specialitate, care ne-au dat girul, vreau s„ mul˛umesc Guvernului din partea c„ruia am avut avizul favorabil, iar fa˛„ de raportul prezentat de comisia sesizat„ pe fond a∫ avea doar dou„ obiec˛iuni de f„cut, ca erori materiale.

Da, v„ mul˛umesc.

Vizavi de cele zece amendamente ale comisiei de specialitate, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i.

privatizare“, îÓn baza Legii nr. 268/2001.“ A fost omis„ la dactilografiere.

De acord, comisia?

De acord.

™i cealalt„ omisiune?

La art. 3, a∫a cum rezult„ ∫i din ce avem Ón fa˛„, deci art. 3 are dou„ alineate, alin. 2 a fost omis ∫i propunem introducerea lui, a∫a cum a fost discutat ∫i Ón comisie ∫i cuprins, respectiv îSumele prev„zute la alin. 1 se e∫aloneaz„ la plat„ de comun acord cu pl„titorul, ˛in‚nd cont de specificul ∫i ciclul de fabrica˛ie din agricultur„“.

V„ mul˛umesc. Comisia?

De acord, cu îciclul de produc˛ie“, nu îde fabrica˛ie“.

Accept„m cele zece amendamente, sunt dezb„tute Ón prezen˛a noastr„. La art. 1 am constatat o eroare material„ acum, dup„ comisie, ∫i la fel la art. 3.2, care a fost omis la dactilografiere.

V„ mul˛umesc.

Œl rog pe domnul pre∫edinte Nicolae P„tru s„ dea citire raportului comisiei de specialitate.

Comisia noastr„ a dezb„tut proiectul de lege Ón ∫edin˛a din 17 martie, membrii s„i hot„r‚nd cu majoritate de voturi Óntocmirea raportului de admitere, cu amendamentele cuprinse Ón anexa nr. I, anex„ care face parte integrant„ din prezentul raport.

V„ mul˛umesc. Dezbateri generale dac„ sunt? Nu sunt.

Atunci Ól rog pe ini˛iator, vizavi de amendamentele cu care a fost de acord, s„ ne prezinte exact despre ce este vorba la num„rul curent 1.

La num„rul curent 1 a fost omis„ baza legal„ a acestor privatiz„ri ∫i propunem introducerea dup„ îpersoane fizice sau juridice privatizate sau Ón curs de

îCiclul de produc˛ie“, nu îde fabrica˛ie“. M„ scuza˛i, am lucrat prea mult Ón industrie!

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

Dac„ sunt alte comentarii vizavi de amendamente? Œn˛eleg c„ nu sunt.

Stima˛i colegi,

Œn final,

La punctul 8 din ordinea de zi, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 114/2003 privind privatizarea Societ„˛ii Comerciale ARO — S.A. C‚mpulung Muscel.

Comisia pentru privatizare rog s„-∫i ocupe locurile. Din partea Guvernului, domnul secretar de stat. Comisia pentru privatizare, domnul vicepre∫edinte Matei Vintil„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 36/1.IV.2004 Domnule secretar de stat, v„ rog s„ prezenta˛i pe scurt ra˛iunea proiectului de lege.

**Domnul Victor Dumitriu** _— secretar de stat la_

_Autoritatea pentru Privatizare ∫i Administrarea Participa˛iilor Statului_ **:**

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Prezent„m ordonan˛a prin care am Óncercat o ultim„ solu˛ie Ón cadrul...

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

Mai tare, domnule secretar de stat, ca un om al puterii!

**Din sal„**

**:**

Da˛i semne de oboseal„.

Nu, nu dau semne de oboseal„, Ónc„. M„ ierta˛i!

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Œntrunit„ Ón ∫edin˛a din data de 17 martie, Comisia pentru privatizare a analizat ∫i dezb„tut proiectul de lege ∫i a aprobat raport favorabil pe care Ól supune dezbaterilor Ón plen, cu amendamentul prezentat Ón anex„. La elaborarea raportului au fost avute Ón vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ al Rom‚niei, Comisiei economice ∫i Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci din Senat. De asemenea, am avut ∫i acceptul reprezentantului A.V.A.B.-ului, prin vicepre∫edintele... domnul Seucan.

Iar amendamentul apar˛ine...

## **Domnul Vintil„ Matei:**

Amendamentul a venit de la Ministerul Muncii ∫i Solidarit„˛ii Sociale, ∫i noi ni l-am Ónsu∫it.

**Din sal„**

**:**

P.S.D.-ul...

Am Ón˛eles. Deci Ón ordonan˛a care v-a fost prezentat„ am propus o privatizare pentru una dintre companiile r„mase Ón portofoliul nostru anul trecut, cu grave probleme economice, la care nu am reu∫it s„ rezolv„m situa˛ia economic„ destul de dificil„ datorit„ acumul„rii unor mari datorii istorice ∫i am hot„r‚t, dup„ trei Óncerc„ri nereu∫ite de privatizare, s„ Óncerc„m o solu˛ie de privatizare prin Óncercarea de a ∫terge, de a comasa o serie de datorii, astfel Ónc‚t ea s„ devin„, Ón ultimul moment, c‚t de c‚t atractiv„, pentru a nu recurge la o solu˛ie final„, respectiv lichidarea ei.

Societatea a fost inclus„ Ón Programul PSAL I cu Banca Mondial„, a∫a cum s-a spus, de trei ori am Óncercat s-o privatiz„m, se pare c„ ceea ce am reu∫it anul trecut a fost ultima ∫ans„, ultimul tren pentru aproximativ 3.000, 3.000 ∫i ceva de oameni din C‚mpulung Muscel.

Aceast„ ordonan˛„ v„ prezint„ condi˛iile Ón care am reu∫it s„ privatiz„m aceast„ societate ∫i condi˛iile Ón care am reu∫it s„ respect„m acordul cu Banca Mondial„ vizavi de Programul PSAL I.

Da.

Domnule secretar de stat, exist„ un amendament f„cut la comisie. Dac„ sunte˛i sau nu de acord cu el... L-a˛i v„zut sau nu?

Nu, nu l-am v„zut.

Bine. Consulta˛i dosarul ∫i Ól rog pe domnul vicepre∫edinte Matei Vintil„ s„ prezinte raportul comisiei de specialitate.

™i vi l-a˛i Ónsu∫it.

Ni l-am Ónsu∫it, da, inclusiv A.P.A.P.S.-ul.

Mul˛umesc.

Dezbateri generale, stima˛i colegi. Pofti˛i, domnule pre∫edinte, ave˛i cuv‚ntul!

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Dup„ cum se cunoa∫te, una dintre cele mai controversate probleme din Rom‚nia Ón cei 14 ani postdecembri∫ti este privatizarea. F„r„ Óndoial„ c„ Ón acest proces laborios au ap„rut ∫i multe gre∫eli, multe erori care, din p„cate, au costat statul rom‚n foarte mul˛i bani. Œn momentul de fa˛„ sunt pe rolul instan˛elor de judecat„ mii de procese foarte litigioase, cu consecin˛e deosebit de grave, dac„ am Ón vedere numai dou„ dintre acestea: TEPRO Ia∫i, Combinatul Siderurgic Re∫i˛a ∫i multe, multe altele.

De asemenea, urmare a erorilor f„cute, Ón momentul de fa˛„, zilnic se Óntorc Ón portofoliul statului, unii apreciaz„, circa 5 societ„˛i comerciale revin pe zi Ón portofoliul statului. Aceasta pe de o parte.

Pe de alt„ parte, pornind de la prerogativele atribuite Parlamentului de c„tre Constitu˛ie, personal m-am str„duit, m„ str„duiesc s„ asigur„m procesului de privatizare transparen˛a necesar„, pentru a evita la maximum posibil erorile care pot ap„rea Ón acest proces ∫i mai cu seam„ s„ inform„m Senatul cu toate aspectele, ∫i pozitive, ∫i mai pu˛in pozitive, ∫i cele curajoase, asupra ansamblului privatiz„rii unei societ„˛i comerciale sau alteia.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 36/1.IV.2004 Din p„cate, invoc‚ndu-se de multe ori confiden˛ialitatea contractului de privatizare, comisia nu a avut acces la documentele de baz„ ale privatiz„rii, at‚t la contract, c‚t ∫i la dosarul de prezentare, ca s„ ∫tim care este solvabilitatea ∫i bonitatea agentului economic care vine la privatizare, de asemenea, dac„ a fost cazul, s„ ∫tim dac„ principalele aspecte au fost prezentate Óntr-un memorandum Guvernului ∫i, Ón sf‚r∫it, nota pe care colegiul de conducere al A.P.A.P.S. a aprobat-o Ón final.

Noi am dori ca toate aceste lucruri s„ le ∫tim ∫i s„ le aducem la cuno∫tin˛a Senatului, pentru ca, Ón cuno∫tin˛„ de cauz„, s„ valid„m sau s„ invalid„m o privatizare sau alta.

Din p„cate, Ón cazul Societ„˛ii Comerciale îARO“ comisia nu a reu∫it s„ ob˛in„ documentele respective ∫i, probabil, ∫i datorit„ timpului Ónaintat cu aceste privatiz„ri, ∫i prin faptul c„ comisia a fost incomplet„, s-a ajuns la aceast„ solu˛ie care nu se refer„ Ón nici un fel la aspecte privind cine este investitorul, care este valoarea facilit„˛ilor acordate, care sunt obliga˛iile asumate ∫i a∫a mai departe.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

V„ mul˛umesc.

Domnul senator Matei Vintil„, din partea Grupului parlamentar P.S.D.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Vintil„ Matei**

**:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Acest proiect de lege este la Comisia pentru privatizare de 5 luni. Œn momentul Ón care a fost Ónregistrat, de la Comisia pentru privatizare au plecat adrese c„tre A.P.A.P.S., Ministerul Finan˛elor Publice, Ministerul Muncii ∫i Solidarit„˛ii Sociale, ∫i anume la Casa Na˛ional„ de Pensii ∫i la Agen˛ia Na˛ional„ pentru Ocuparea For˛ei de Munc„, Consiliul Concuren˛ei ∫i c„tre Consiliul Jude˛ean Arge∫. Am primit r„spunsuri destul de rapide de la forurile respective, dup„ cum urmeaz„: de la Ministerul Finan˛elor Publice, pe 8.XII, Casa Na˛ional„ de Pensii, pe 25.XI, Agen˛ia Na˛ional„ pentru Ocuparea For˛ei de Munc„, pe 12.XII, Consiliul Concuren˛ei, pe 28.XI, Consiliul Jude˛ean Arge∫, pe 21.XI. A fost invitat ∫i a participat, de la A.P.A.P.S, domnul Seucan, iar pentru cei care voiau s„ ∫tie mai multe am„nunte din contract s-a spus c„ la A.P.A.P.S. st„ la dispozi˛ie contractul. Deci nu se poate spune c„ un proiect de lege nu a fost dezb„tut Ón Comisia pentru privatizare. Re˛ine˛i, 5 luni de zile. De altfel, comisia Óntrunit„ miercuri, din cei 8 membri prezen˛i to˛i 8 au votat pentru raport favorabil. Nu Ón˛eleg ce vrea domnul pre∫edinte, ce vrea Ón plus. Probabil d‚nsul dore∫te ceea ce face, de fapt, la toate proiectele de lege care vin la Comisia pentru privatizare,

anchetarea proiectului de lege. Deci, dac„ asta se dore∫te... sau dac„ rolul nostru, al comisiei, Ón loc s„ elabor„m raportul favorabil sau nefavorabil la proiectul de lege, este s„ anchet„m, atunci... Deci privitor la retrimiterea la comisie, domnul pre∫edinte nu are dreptate, ∫i eu rog s„ se dezbat„ proiectul de lege ∫i s„ se voteze favorabil.

V„ mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

Dac„ sunt alte interven˛ii din partea grupurilor parlamentare? Nu. De acord s„ vorbeasc„ ∫i senatori, dincolo de...

Nu.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

Trebuie s„

## **Domnul Dumitru Petru Pop** _**(** din sal„)_ **:**

V„ e fric„?

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

Nu Ómi e fric„, este Regulamentul pe care Ól cunoa∫te˛i ∫i dumneavoastr„.

## **Domnul Dumitru Petru Pop**

**:**

Ce, e unica privatizare pe care a˛i f„cut-o prost ∫i...

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

Nu, domnule coleg, din partea grupului dumneavoastr„ a vorbit domnul pre∫edinte. Asta a fost toat„ ra˛iunea. ( _Comentarii, discu˛ii.)_

## **Domnul Dumitru Petru Pop**

**:**

Trebuie s„ ne exprim„m.

Pofti˛i, pe procedur„ Ón˛eleg.

Da, domnule pre∫edinte, legat de procedur„. Domnule pre∫edinte,

Deci este premier„ Ón activitatea Senatului c‚nd, dup„ ce, de zeci, dac„ nu de sute de ori s-a dat cuv‚ntul — e adev„rat, nu Ón spiritul literei regulamentului — la 2,3 sau 5 reprezentan˛i, la dezbateri generale asupra legilor, dintr-un grup parlamentar, este prima dat„ Ón istoria Senatului c‚nd se supune la vot aceast„ chestiune. P‚n„ acum era ca o cutum„, puteau lua cuv‚ntul 2,3 senatori

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 36/1.IV.2004 de la fiecare grup senatorial ∫i nu era nici o problem„. De data aceasta, dumneavoastr„, probabil, a˛i sim˛it atmosfera ∫i a˛i supus la vot un lucru nemaiuzitat p‚n„ acum Ón Senat. ( _Comentarii.)_

## Stimate coleg,

Este regulamentul pe care Ól cunoa∫te˛i, nu am f„cut dec‚t s„-l aplic, am supus votului dumneavoastr„. Cred c„ trebuie s„ ne supunem acestui vot. Asta este. ( _Discu˛ii, comentarii.)_

Dup„ trei ani ∫i jum„tate asta este prima dat„... ( _Discu˛ii, comentarii.)_

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

Nu, nu, nu. Regulamentul e mult mai proasp„t. Nu e de trei ani jum„tate. ( _Discu˛ii, comentarii.)_

## **Domnul Carol Dina**

**:**

Procedur„, se poate?

Procedur„! V„ rog, domnule pre∫edinte. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator. ( _Comentarii, discu˛ii.)_

Vreau s„ subliniez Ón plus c‚teva chestiuni care au fost minimalizate de vicepre∫edintele comisiei... _(Vocifer„ri.),_ Ón sensul c„ documentele de baz„ care stau la baza analizei unei privatiz„ri nu au fost puse la dispozi˛ia comisiei. Nu vreau s„-l pun pe domnul senator Matei Ón dificultate, din respect pentru calitatea de senator, s„-l Óntreb cine este, cum se nume∫te firma care a reprezentat investitorul strategic, care a fost suma cu care a v‚ndut statul rom‚n o avere de peste 200 milioane dolari ∫i a∫a mai departe, pentru c„ nu are nici o informa˛ie Ón leg„tur„ cu aceste realit„˛i ∫i e p„cat c„ Senatul nu cere s„ fie informat corect, pentru a afla care este realitatea Ón leg„tur„ cu privatizarea acestei unit„˛i. ( _Vocifer„ri, discu˛ii, comentarii.)_

Am luat-o ca un r„spuns la cele afirmate de domnul vicepre∫edinte al comisiei. Deci ca un drept la replic„, dac„ dori˛i.

Suficient.

## V„ rog.

Dac„ reprezentantul Guvernului dore∫te s„ r„spund„ la unele afirma˛ii f„cute aici? ( _Comentarii.)_

Nu. Cred c„ la ultima afirma˛ie legat„ de ajutorul de stat noi am notificat ajutorul de stat pentru îARO“ C‚mpulung. A∫a este, facilit„˛ile pe care le d„m prin aceast„ ordonan˛„ sunt considerate ajutoare de stat, ∫i cum am aderat, capitolul VI, cel privitor la ajutorul de stat, am notificat Consiliul Concuren˛ei, dac„ exist„ vreo temere c„ n-am fi f„cut-o.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Dumitru Petru Pop**

**:**

## Domnule pre∫edinte,

S-au cerut unele date de c„tre pre∫edintele comisiei pentru privatizare.

Datele nu se cer Ón plen, domnule senator. V„ rog s„ vede˛i Regulamentul de func˛ionare al Senatului. Toate aceste lucruri se cer la comisii, se dezbat la comisii ∫i sunt prezente sau nu Ón raportul comisiei de specialitate.

Dac„ pre∫edintele comisiei nu ∫tie?!

S-au cerut de 5 ori, dar nu s-au prezentat... Asta e o practic„.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

Deci este t‚rziu ca Ón plenul Senatului s„ mai cerem acum date, din moment ce comisia ∫i-a prezentat raportul Ón plenul Senatului.

V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi, Avem un amendament...

## **Din sal„:**

Procedur„!

## **Domnul Constantin BÓciu**

**:**

Nu este aprobat de Consiliul Concuren˛ei _..._ Ajutorul de stat trebuie s„ fie dat cu acordul Consiliului Concuren˛ei. E privatizare f„r„ acordul Consiliului Concuren˛ei?

## Domnule senator,

Œmi pare sincer r„u, s-a votat... avem un regulament. Aceste lucruri au fost spuse de c„tre pre∫edintele comisiei Ón luarea de cuv‚nt din partea grupului dumneavoastr„. Sigur c„ da. ( _Comentarii.)_

Pofti˛i, domnule senator Badea. Pe procedur„ Ón˛eleg.

Noi am vrea s„ evit„m un vot negativ ∫i sigur o problem„ care s-ar crea, destul de nepl„cut„, pentru Senatul Rom‚niei, Ón sensul s„ fie respins„ propunerea pe care a f„cut-o domnul senator, pre∫edintele Comisiei pentru privatizare, de a se retrimite la comisie. Pentru a preveni un asemenea vot, v„ rog da˛i-ne voie s„ ne

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 36/1.IV.2004 consult„m grupul, ∫i cerem o pauz„ de consult„ri. ( _Comentarii.)_ S„ spune˛i mersi, domnilor de la P.S.D., c„ nu plec„m din Senat. Nu se poate a∫a ceva, domnilor. ( _Vocifer„ri.)_

## **Din sal„:**

Lini∫ti˛i-v„…

**Domnul Vintil„ Matei**

**:**

Dar de ce ridica˛i tonul?

Domnul senator Eckstein. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

Domnule pre∫edinte,

Trebuie s„ fac o confesiune sau chiar mai multe confesiuni. ( _Vocifer„ri, discu˛ii, comentarii.)_

Numai o clip„, stima˛i colegi!

## **Din sal„:**

Ce este asta domnule?

V„ rog s„-l ascult„m pe domnul senator!

Eu consider c„ dumneavoastr„ sunte˛i, s„ spunem, unul dintre cei care conduc cel mai elegant ∫edin˛ele. Aceasta este p„rerea mea.

O alt„ confesiune este c„ nu am simpatii deosebit de mari fa˛„ de Grupul parlamentar al P.R.M.-ului...

## **Din sal„:**

Este reciproc!

... dar, Ón acela∫i timp, trebuie s„ spun c„ este vorba de o ordonan˛„ de urgen˛„. Suntem critica˛i c„ abuz„m de aceste ordonan˛e de urgen˛„. Este Raportul Nicholson, dac„ vre˛i. Avem un regulament care limiteaz„ foarte mult, ∫i spun eu c„ bine face, discu˛iile din plenul Senatului.

Œn acela∫i timp, rolul Parlamentului este totu∫i de a discuta probleme, ∫i este o problem„ important„ privatizarea ARO, deci eu cred c„ interpret‚nd regulamentul, desigur, fiecare grup parlamentar are dreptul s„-∫i exprime o p„rere a grupului parlamentar, dar ∫i, Ón condi˛iile date, de a da posibilitate ca Ónc„ unul sau doi membri ai unui grup, care au o p„rere nuan˛at„ sau diferit„ de cea a grupului parlamentar, eu cred c„ din elegan˛„ trebuie s„ d„m aceast„ posibilitate.

V„ mul˛umesc. Domnul senator Quintus.

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

Dumneavoastr„ a˛i Óntrebat grupurile parlamentare dac„ doresc s„-∫i delege c‚te un reprezentant. Œn afar„ de Grupul P.R.M., nimeni nu a solicitat acest lucru.

Eu cred c„ nu Ónc„lc„m regulamentul dac„ pot s„ v„ declar c„ timpul afectat grupului nostru Ól d„m P.R.M.-ului pentru o interven˛ie.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

V„ mul˛umesc.

Dac„ mai sunt alte interven˛ii?

Œn aceste condi˛ii, la rug„mintea colegilor ∫i la atmosfera care s-a creat, v„ consult dac„ sunte˛i de acord ca pe l‚ng„ reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare s„ mai ia cuv‚ntul Ón plen ∫i al˛i colegi din grupul parlamentar?

## **Din sal„:**

Dar am votat!

**Domnul Viorel Matei**

**:**

Dar nu am votat o dat„, domnule pre∫edinte?! P„i, am votat o dat„!

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

Deci ce s„ Ón˛eleg de aici? Supun…

## **Domnul Vintil„ Matei**

**:**

S„ respect„m votul pe care l-a dat Senatul, domnule pre∫edinte!

## **Din sal„:**

Ce a˛i votat domnule?!Ca la Sovata!

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

Am cerut pauz„ de consult„ri!

## **Doamna Maria Petre**

**:**

Dar de ce nu st„ pre∫edintele acolo?!

## **Domnul Vintil„ Matei:**

P„i, nu vrea, nu vrea s„ promoveze proiectele de lege care nu Ói convin.

A∫a procedeaz„ cu noi!

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

Nu, pentru pauz„ nu trebuie nici un vot, ave˛i acest drept. Domnul Badea reprezint„ grupul. Facem aceast„ pauz„ de 10 minute pentru consultarea grupului.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 36/1.IV.2004 V„ reamintesc, 18,30 este programul limit„ pentru activitatea legislativ„.

PAUZ√

## Stima˛i colegi,

Œl invit pe domnul senator Badea s„ ne anun˛e care a fost rezultatul consult„rii pe care a avut-o cu membrii grupului.

## **Domnul Dumitru Badea:**

## Domnule pre∫edinte,

Am analizat foarte serios pozi˛ia pe care trebuie s„ o lu„m Ón leg„tur„ cu incidentul care s-a ivit. Noi consider„m c„ Guvernul ∫i de aceast„ dat„, Ón repetare, practic, nu s-a supus controlului parlamentar, ner„spunz‚nd pe deplin solicit„rilor comisiei, situa˛ie Ón care grupul nostru parlamentar Ón˛elege s„ p„r„seasc„ sala.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

In aceste condi˛ii, stima˛i colegi, Óntrerupem aici activitatea legislativ„, se am‚n„ proiectul pentru joia viitoare.

Trecem la punctul urm„tor — Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri din partea Guvernului.

Stima˛i colegi,

In deschiderea acestui punct de pe ordinea de zi vreau s„ v„ informez c„ datorit„ faptului c„ domnul senator Gheorghe Bunduc nu este prezent Ón sal„, de asemenea, domnul senator ™tefan Gheorghe M„rgineanu, din partea Grupului P.R.M., nu este prezent ∫i nici domnul senator Nicolae-Vlad Popa, din partea Partidului Na˛ional Liberal, fiind Ón delega˛ie ace∫ti trei colegi, rog pe doamna secretar de stat Maria Manolescu, pe domnul secretar de stat Marius Bota ∫i pe domnul secretar de stat Radu Damian s„ depun„ Ón scris r„spunsurile pentru cei trei colegi ai no∫tri. V„ rog s„ fi˛i de acord cu aceast„ chestiune ∫i le mul˛umim membrilor Guvernului ∫i reprezentan˛ilor ministerelor respective pentru prezen˛a dumnealor ∫i pentru r„spunsurile pe care le vor da.

Œl invit la tribun„ pentru a adresa Óntrebarea c„tre primul-ministru pe domnul senator Gheorghe Acatrinei, din partea Grupului Partidului Rom‚nia Mare.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator. Œn˛eleg c„ ave˛i ∫i o interpelare, dac„ putem s„ le facem pe am‚ndou„.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

In calitate de senator al Partidului Rom‚nia Mare, m„ adresez domnului prim-ministru Adrian N„stase cu urm„toarea Óntrebare: din datele statistice prezentate de Agen˛ia Na˛ional„ de Administrare Fiscal„ reiese c„

domeniul valorific„rii de∫eurilor industriale feroase ∫i neferoase se men˛ine Ón topul evaziunii fiscale. Deosebit de periculos este Óns„ ∫i faptul c„ prin cump„rarea f„r„ discern„m‚nt a de∫eurilor furate, acestea se fac complice la devalizarea re˛elelor electrice, liniilor de cale ferat„, gurilor de canalizare, precum ∫i a bunurilor societ„˛ilor comerciale. Fenomenul este deosebit de negativ, favorizeaz„ sustragerile, duc‚nd la cre∫terea criminalit„˛ii, dar ∫i la consecin˛e asupra siguran˛ei ∫i s„n„t„˛ii semenilor no∫tri.

In Rom‚nia nu exist„ un act normativ privind obligativitatea solicit„rii documentelor de provenien˛„ a de∫eurilor, fapt pentru care ne adres„m domnului prim-ministru Adrian N„stase ∫i Ól Óntreb„m c‚nd se vor lua m„suri legislative de a se st„vili neregulile Ón domeniu.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

In aceea∫i calitate, domnule pre∫edinte, adresez o interpelare domnului prim-ministru Adrian N„stase.

Rom‚nia se laud„ cu tristul record al celui mai mic volum al investi˛iilor directe din Europa Central„ ∫i de Est. Un semnal de alarm„ Ól constituie ∫i faptul c„ p‚n„ ∫i reprezentan˛ii companiilor str„ine de pe pia˛a rom‚neasc„ sunt nemul˛umi˛i de mediul Ón care sunt nevoi˛i s„ activeze. At‚t ace∫tia, c‚t ∫i cei care ar dori s„-∫i deschid„ o afacere Ón Rom‚nia critic„ lipsa unui cadru legislativ adecvat, indisciplina financiar„ ∫i Óncetineala cu care se face reform„ Ón administra˛ia public„ ∫i Ón justi˛ie.

De asemenea, oamenii de afaceri externi se lovesc de nepreluarea Ón ritm sus˛inut a reglement„rilor comunitare Ón domeniile protec˛iei mediului ∫i a siguran˛ei alimentare de proasta calitate a infrastructurilor ∫i de tehnologiile ineficiente din domeniul energiei. Cele mai mari dureri ale ˛„rii noastre r„m‚n Óns„ birocra˛ia, ∫paga de la ghi∫ee ∫i formalit„˛ile Óndelungate de Ónfiin˛are a unei firme.

In aceste condi˛ii, atragem aten˛ia c„ nu mai putem merge la nesf‚r∫it pe atuurile unor for˛e de munc„ ieftine ∫i calificate, pe materie prim„ din bel∫ug sau pe segmente virgine de pia˛„. Investi˛iile str„ine sunt fundamentale pentru dezvoltarea ∫i cre∫terea economic„. De aceea, solicit domnului prim-ministru Adrian N„stase s„ fac„ uz de prerogativele conferite de lege ∫i s„ dispun„ m„suri de sporire a activit„˛ii mediului economic, legislativ ∫i de afaceri rom‚nesc, at‚t pentru investitorii externi, c‚t ∫i pentru cei interni.

## V„ mul˛umesc.

O invit pe doamna senator Maria Ciocan s„ formuleze Óntrebarea c„tre Ministerul Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor ∫i, de asemenea, dac„ este de acord, ∫i interpelarea. Ave˛i cuv‚ntul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 36/1.IV.2004

Da, v„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea mea este adresat„ doamnei ministru Speran˛a Maria Ianculescu.

Catastrofa ecologic„ de la Baia Mare din 30.01.2000, provocat„ de ruperea iazului Boz‚nta, proprietatea îAurulTransgold“, a avut un impact transfrontalier uria∫, prin scurgerea a circa 100 de mii m[3] de ap„ cu cianur„, afect‚nd straturile freatice din zonele limitrofe.

Comisia interna˛ional„ de evaluare a accidentelor de la Baia Mare a interzis folosirea cianurii prin tehnologia circuit Ónchis-mediu deschis la ob˛inerea aurului ∫i argintului Ón prelucrarea haldelor de steril, oblig‚nd Uzina îAurul“ s„ introduc„ pe circuitul dintre uzin„ ∫i iazul Boz‚nta o sta˛ie de detoxificare ∫i neutralizare a cianurii. P‚n„ la aceast„ dat„, decizia nu a fost pus„ Ón practic„ ∫i se folose∫te aceea∫i tehnologie, interzis„ Ón toate statele Uniunii Europene ∫i nu numai.

Œntrebare: ce m„suri ve˛i lua Ón aceast„ direc˛ie, pentru a preÓnt‚mpina o catastrof„ ecologic„ cu consecin˛e mai dezastruoase dec‚t cea din 31.01.2000, av‚nd Ón vedere c„ se apropie anotimpurile c„lduroase, iar cianura se evapor„ la numai 26,8 ˚C.

Solicit r„spuns scris ∫i oral. Senator P.R.M., Maria Ciocan.

Interpelarea mea este adresat„ domnului ministru Ovidiu BrÓnzan, din cadrul Ministerului S„n„t„˛ii.

Nu mai este o noutate faptul c„ pentru a ob˛ine medicamente compensate sau gratuite trebuie s„ ai nervi de o˛el ∫i o s„n„tate destul de bun„ pentru a rezista la r‚nd c‚te 5—6 ore, deoarece la cele c‚teva farmacii care mai accept„ s„ elibereze medicamente compensate sau gratuite se Ónghesuie sute de persoane. Astfel, o persoan„ grav bolnav„ nu are ∫ansa s„ beneficieze de aceste facilit„˛i ∫i se pare c„ nici pe viitor nu se Óntrev„d posibilit„˛i de Ómbun„t„˛ire, av‚nd Ón vedere c„ pentru tot anul 2004, Ón jude˛ul Maramure∫, pentru medicamente compensate s-au alocat doar 80 miliarde lei, iar necesarul este de cel pu˛in 250 miliarde lei.

Œn aceast„ situa˛ie, v„ rug„m s„ ne comunica˛i dac„ ministerul dumneavoastr„ cunoa∫te dificult„˛ile Ónt‚mpinate de popula˛ia jude˛ului nostru, Ón particular, ∫i a Óntregii ˛„ri, Ón general. De asemenea, dac„ ave˛i Ón vedere unele m„suri pentru a ajuta pe to˛i cei care ar trebui s„ beneficieze de aceste facilit„˛i.

## V„ mul˛umesc.

Œl rog pe domnul senator Gheorghe Zl„vog s„ vin„ la tribun„ ∫i s„ formuleze Óntrebarea ∫i interpelarea c„tre Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, pe de-o parte, ∫i Ministerul Administra˛iei Publice ∫i Internelor, pe de alt„ parte.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am o interpelare adresat„ domnului Ioan Rus, ministrul administra˛iei ∫i internelor.

Domnule ministru,

Œn luna august 2003 a ap„rut Legea nr. 290 privind acordarea de desp„gubiri sau compensa˛ii cet„˛enilor rom‚ni pentru bunurile proprietatea acestora sechestrate, re˛inute sau r„mase Ón Basarabia.

Am constatat c„ foarte mul˛i cet„˛eni din jude˛ul Olt, Óndrept„˛i˛i s„ beneficieze de prevederile acestei legi, nu pot s„-∫i depun„ dosarele datorit„ faptului c„, p‚n„ la aceast„ dat„, nu au ap„rut normele metodologice de aplicare a legii.

C‚nd va elabora Ministerul Administra˛iei Publice ∫i Internelor normele metodologice de aplicare a Legii nr. 290/2003, av‚nd Ón vedere c„ 14 mai 2004 este data limit„ de depunere a cererilor de c„tre cei Óndrept„˛i˛i?

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

Œntrebarea este adresat„ domnului Ilie S‚rbu, ministrul agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale.

Domnule ministru,

Jude˛ul Olt este str„b„tut de la nord la sud de r‚ul Olt, care este amenajat pe acest sector ∫i din punct de vedere hidroenergetic. V„ solicit„m, domnule ministru, s„ ne r„spunde˛i dac„ Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale are Ón vedere folosirea apei din lacurile de acumulare de pe r‚ul Olt pentru irigarea terenurilor agricole din zon„, folosindu-se apa prin c„dere liber„, procedeu care nu implic„ costuri energetice ∫i materiale substan˛iale.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

Œl invit pe domnul senator Paul P„curaru, din partea Grupului parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal, pentru a-∫i formula Óntrebarea ∫i interpelarea.

Ave˛i cuv‚ntul!

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea mea este adresat„ doamnei ministru Elena Dumitru, ministrul muncii, solidarit„˛ii sociale ∫i familiei.

Œn conformitate cu Legea nr. 116/2002 privind combaterea marginaliz„rii sociale ∫i a normelor metodologice de aplicare a acestei legi, urmeaz„ ca Guvernul s„ prezinte Ón Parlamentul Rom‚niei, conform art. 27 alin. 1, raportul privind situa˛ia persoanelor ∫i a familiilor marginalizate social ∫i programele de combatere a marginaliz„rii.

Prin prezenta — dup„ verific„rile mele, am c„utat unde este raportul pe 2002, nu exist„, unde este raportul pe 2003, nu exist„ — solicit Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei s„-mi r„spund„ la aceast„ Óntrebare. Deci unde sunt rapoartele ∫i c‚nd are de g‚nd s„ le prezinte Ón Parlament?

Interpelarea mea este adresat„ domnului ministru Ioan Rus, ministrul administra˛iei ∫i internelor.

Raportul asupra Rom‚niei, Óntocmit de baroneasa Emma Nicholson, reprezint„, f„r„ Óndoial„, o evaluare

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 36/1.IV.2004 negativ„ f„cut„ unui stat candidat la aderare. Practicile Guvernului, de a promite una ∫i de a face alta, speran˛a c„ adev„rul nu va ie∫i niciodat„ la iveal„, au fost demascate ∫i au determinat sc„derea drastic„ a Óncrederii Uniunii Europene Ón acesta.

Pentru a dep„∫i acest moment dificil, Guvernul a promis Ómbun„t„˛irea actului politic ∫i economic de guvernare, precum ∫i Ómbun„t„˛irea sistemului judiciar, promi˛‚nd ob˛inerea unor rezultate concrete p‚n„ Ón iunie 2004.

Una dintre m„surile promise vizeaz„ generalizarea Ón Óntreg sistemul administrativ a unei metodologii de folosire a testelor de integritate, Ón vederea ob˛inerii unei test„ri anticorup˛ie eficiente ∫i rapide.

Pentru a ne convinge c„ aceste m„suri vor avea efecte reale asupra modului de selec˛ie ∫i de evaluare a func˛ionarilor publici, v„ rug„m, domnule ministru, s„ ne r„spunde˛i la urm„toarele Óntreb„ri: Cine a preg„tit metodologia pentru aceste teste? C‚nd ∫i unde au fost ele experimentate, ˛in‚nd seama c„ se vorbe∫te de generalizarea acestora? Cine le aplic„ Ón administra˛ia public„ din teritoriu? Cum s-a f„cut verificarea eficien˛ei metodologice ∫i a testelor? Œn mod normal, fiecare angajat din administra˛ia public„ trebuie s„ aib„ o fi∫„ a postului ∫i activitatea fiec„ruia s„ fie evaluat„ anual. Cum este utilizat„ aceast„ evaluare pentru Óndep„rtarea persoanelor incompetente, corupte sau a c„ror comunicare las„ de dorit?

## V„ mul˛umesc, domnule senator.

Œl invit pe domnul senator Nicolae P„tru pentru a-∫i formula interpelarea c„tre Ministerul Justi˛iei.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntr-adev„r, interpelarea mea este adresat„ domnului Cristian Diaconescu, ministrul justi˛iei.

Interpelarea se refer„ la o sesizare pe care am f„cut-o Ón sesiunea trecut„, Óns„ am primit un r„spuns necorespunz„tor. Eu am semnalat ni∫te fapte de abuz Ón serviciu, prev„zute de art. 246 Cod penal, comise de executor judec„toresc Popa Vasile Ón dauna persoanelor v„t„mate Doicaru Adriana Felicia ∫i Doicaru Vlad Nicolae.

Au fost Ónc„lcate flagrant normele legale interne, inclusiv Constitu˛ia, care ap„r„ familia, domiciliul ∫i bunurile care constituie proprietatea persoanei, fiind Ónc„lcate, de asemenea, ∫i normele interna˛ionale care ap„r„ acelea∫i drepturi fundamentale cuprinse Ón Conven˛ia european„ pentru drepturile omului ∫i libert„˛ile fundamentale, iar Ministerul Justi˛iei s„ aprecieze abuzul comis de executorul judec„toresc ca fiind o activitate profesional„ licit„.

R„spunsul primit nu face referire la evacuarea fizic„ a numi˛ilor Doicaru Adriana Felicia ∫i Doicaru Vlad Nicolae din domiciliu, f„r„ titlu, evit‚ndu-se cu inten˛ie a se antama acest aspect care Ómbrac„ categoric caracter

penal Ón ceea ce-l prive∫te pe Popa Vasile. S-a dorit a fi un r„spuns astfel prezentat Ónc‚t s„ justifice neacordarea avizului de cercetare penal„.

De asemenea, r„spunsul primit nu face nici o referire atunci c‚nd aminte∫te exemplificativ alte cauze penale Ón care s-a solicitat de c„tre organele de urm„rire penal„ acordarea avizului de cercetare pentru executorul judec„toresc, cauze penale complexe Ón care sunt implica˛i magistra˛i, notari, avoca˛i etc., viz‚nd revendic„ri imobiliare ilegale ale unor imobile, case de locuit ∫i terenuri situate Ón zone reziden˛iale ale Capitalei, limit‚ndu-se Ón a se oferi dou„ exemple minore, av‚nd ca obiect al execut„rii popriri ∫i plat„ drepturi salariale situa˛ie Ón care, de asemenea, nu s-a acordat avizul de cercetare, ∫i o cauz„ la fel de simpl„ Ón care s-a acordat avizul de cercetare f„r„ ca m„car Ón leg„tur„ cu acest din urm„ caz r„spunsul s„ fie complet, Ón sensul de a se comunica solu˛ia pronun˛at„ Ón cauz„ de procurori sau de instan˛a de judecat„ Ón ceea ce-l prive∫te pe Popa Vasile.

V„ mul˛umesc.

Œl invit pe domnul secretar de stat Ioan Jelev s„ r„spund„ doamnei senator Maria Ciocan la Óntrebarea pus„. **Domnul Ioan Jelev** _— secretar de stat Ón Ministerul Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor_ **:**

Domnule pre∫edinte, Onorat prezidiu, Stima˛i senatori,

M„ numesc Ioan Jelev, reprezint Ministerul Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor.

Referitor la interpelarea doamnei senator Maria Ciocan legat„ de realizarea m„surilor de siguran˛„ ∫i a unei instala˛ii de decianurare la Societatea Comercial„ îTransgold“ — S.A. Baia Mare, preciz„m c„ aceasta de˛ine autoriza˛ii de mediu pentru obiectivul Uzina de retratare, pentru sistemul de hidrotransport prin conducte, ∫i pentru iazul îAurul“.

Œn urma accidentului din 31 ianuarie 2000, Ministerul Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor a eliberat ∫i acordul de mediu privind lucr„rile necesare pentru cre∫terea siguran˛ei Ón exploatare ∫i intrarea Ón regim normal de func˛ionare. Œn baza acestui acord, a fost revizuit programul de conformare la autoriza˛iile de mediu amintite anterior.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 36/1.IV.2004 Pentru cre∫terea siguran˛ei Ón exploatare a iazului de decantare au fost realizate lucr„rile cuprinse Ón acest acord de mediu, printre care enumer„m: dublarea sistemului de evacuare a apelor decantate din iazul de decantare îAurul“, prin instalarea unui turn decantor suplimentar prin care se asigur„ posibilitatea evacu„rii apelor decantate Ón caz de avarie la cel existent; modific„ri la sta˛ia de pompare ape decantate, prin achizi˛ionarea unei pompe cu un debit de 250 m[3] /or„ ac˛ionat„ de un motor Diesel care asigur„ func˛ionarea normal„ a sta˛iei de pompare Ón caz de Óntrerupere a curentului electric; deschiderea circuitului de ape Ón vederea scoaterii din sistemul uzin„ de retratare — iaz de decantare a excedentului de ape, prin realizarea a dou„ instala˛ii, respectiv instala˛ie pe amplasamentul uzinei, Ón vederea denociviz„rii apelor uzate decantate cu con˛inut de cianuri cu metabisulfit de sodiu, cu o capacitate de 80 m[3] /or„, urmat„ de pomparea apelor tratate pe iazul activ Remin, ∫i instala˛ie de tratare ∫i pompare a apelor decantate din iazul îAurul“, pe iazul activ Remin, cu o capacitate de 250 m[3] /or„, instala˛ie care func˛ioneaz„ doar Ón caz de precipita˛ii abundente. Realizarea acestor instala˛ii permite men˛inerea unui volum controlat de ape limpezite Ón chiuveta iazului, asigur‚nd exploatarea Ón siguran˛„ a iazului îAurul“; realizarea Ón aval de iazul îAurul“ a unui polder, buzunar de re˛inere, cu un volum de 250.000 m[3] , pentru a capta Ón caz de rupere a digului iazului îAurul“ apele cantonate Ón cuveta acestuia. Prin aceast„ lucrare se asigur„, Ón caz de avarie, la iazul îAurul“ prevenirea polu„rii cursurilor de ap„ de suprafa˛„, respectiv ale r‚urilor L„pu∫, Some∫ ∫i Tisa.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.

O consult, totu∫i, Ón ciuda acestui r„spuns exhaustiv, consider„m, pe doamna senator Maria Ciocan, dac„ este mul˛umit„ de r„spuns.

Œi mul˛umesc domnului secretar de stat din partea Ministerului Mediului. Ce a spus sun„ foarte frumos, dar, oare, se va realiza p‚n„ Ón octombrie 2004, a∫a cum a˛i spus dumneavoastr„? Oare programele de finan˛are externe, sumele de finan˛are, care sunt stabilite acolo, ajung pentru realizarea unei astfel de lucr„ri? Dac„ nu, se mai asigur„ fonduri ∫i din partea statului? Pentru c„ foarte frumos a˛i vorbit, dar nu ∫tiu dac„, p‚n„ Ón octombrie 2004, se va realiza, ∫i p‚n„ atunci termenul este destul de lung, Ón ceea ce prive∫te impactul negativ asupra mediului, datorit„ celor Ónt‚mplate la iazul Boz‚nta.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Œl invit pe domnul secretar de stat Adam Cr„ciunescu s„ r„spund„ Óntreb„rii formulate de domnul senator Gheorghe Zl„vog ∫i, totodat„, am rug„mintea ca pentru domnul senator Gheorghe Acatrinei, acesta nefiind Ón sal„, s„-i r„spunde˛i Ón scris, domnule secretar de stat. MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 36/1.IV.2004

## **Domnul Adam Cr„ciunescu** _— secretar de stat_

_Ón Ministerul Agriculturii P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**

V„ mul˛umesc.

Ave˛i cuv‚ntul.

Pl„cerea mea era ca s„ Ói r„spund ∫i oral. Dac„ nu este, nu am dec‚t s„ dau r„spunsul Ón scris.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Referitor la Óntrebarea formulat„ de domnul senator Gheorghe Zl„vog, v„ comunic„m urm„toarele:

Œntr-adev„r, r‚ul Olt reprezint„ o important„ surs„ de ap„ pentru alimentarea sistemelor de iriga˛ii. Œn jude˛ul Olt, un num„r de 6 sisteme de iriga˛ii, Ónsum‚nd o suprafa˛„ de 110.313 hectare, se alimenteaz„ din acumul„ri de pe r‚ul Olt, dup„ cum urmeaz„: sistemul Terasa Caracal, suprafa˛a de 35.365 de hectare; sistemul Dr„g„ne∫ti, 25.814 hectare; sistemul Stoene∫ti-Vi∫ina, 6.233 de hectare; sistemul Frunzaru-Boianu, 8.157 de hectare; sistemul Ipote∫ti, 13.703 hectare, ∫i sistemul Buc∫ani-Cioroiu, 21.041 hectare.

Sistemele de iriga˛ii Dr„g„ne∫ti ∫i Buc∫ani-Cioroiu se alimenteaz„ gravita˛ional, iar distribuirea apei Ón c‚mp, unde ud„rile se fac prin aspersiune, se realizeaz„ prin sta˛ii de puneri sub presiune.

Œn celelalte sisteme de iriga˛ii, schema hidrotehnic„ de gospod„rie a apei nu permite alimentarea gravita˛ional„. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

V„ consult, domnule senator, dac„ sunte˛i mul˛umit de r„spuns.

Domnule pre∫edinte,

R„spunsul este foarte sec. Problema este c„ aceste sisteme, Óntr-adev„r, exist„, nu ∫tim dac„ ele ∫i func˛ioneaz„, ∫i, mai mult dec‚t at‚t, foarte pu˛in din suprafe˛ele respective au fost irigate cu adev„rat Ón anii trecu˛i, ∫i asta din mai multe motive. Dar nu asta era Óntrebarea mea, Óns„, fiindc„ a˛i venit cu acest r„spuns, vreau, totu∫i, s„ remarc faptul c„ Ón jude˛ul Olt, anul trecut sau acum doi ani, nu ∫tiu dac„ s-au irigat mai mult de 20.000 de hectare, chiar dac„ sistemele de care dumneavoastr„ pomeni˛i pot s„ irige o suprafa˛„ de peste 100.000 de hectare.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

Mul˛umesc.

Nemaifiind alte r„spunsuri, stimate colege ∫i stima˛i colegi, declar Ónchis„ ∫edin˛a Senatului din data de 22 martie 2004.

V„ mul˛umesc.

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 36/1.IV.2004 con˛ine 32 de pagini.**

Pre˛ul 60.800 lei