Stenogramă plen

Permite˛i-mi s„ declar deschis„ ∫edin˛a Senatului de ast„zi, 15 aprilie 2004, ∫edin˛a fiind condus„ de subsemnatul, Ón calitate de vicepre∫edinte al Senatului, asistat de domnii secretari, senatorii Ion Predescu ∫i Paul P„curaru.

Din totalul de 140 de senatori, ∫i-au Ónregistrat prezen˛a, prin vot electronic, un num„r de 113 colegi, absent‚nd motivat de la lucr„rile Senatului un num„r de 11 parlamentari: 2 colegi sunt membri ai Guvernului, un coleg este bolnav, un coleg este Ónvoit ∫i 7 colegi sunt pleca˛i Ón delega˛ie. Cvorumul de ∫edin˛„ este de 71 de parlamentari.

Programul de lucru al Senatului pentru ziua de ast„zi: lucr„ri Ón plen p‚n„ la orele 13,00 sau p‚n„ la epuizarea ordinii de zi.

Ordinea de zi — cea care v-a fost distribuit„. V„ consult dac„ ave˛i observa˛ii Ón leg„tur„ cu programul de lucru. Dac„ nu sunt observa˛ii, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot. V„ rog s„ vota˛i.

Programul de lucru al Senatului a fost aprobat de plen, Ón unanimitate, cu 80 de voturi.

V„ consult dac„ ave˛i observa˛ii legate de ordinea de zi. Dac„ nu sunt observa˛ii, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot. Ordinea de zi a fost aprobat„ de plenul Senatului, Ón unanimitate, cu 85 de voturi.

Prima problem„ inclus„ Ón ordinea de zi o constituie programul pentru s„pt„m‚na viitoare, iar Biroul permanent, Ómpreun„ cu liderii grupurilor parlamentare, v„ propune urm„torul program de lucru al Senatului, pentru perioada 19—24 aprilie 2004: luni, 19 aprilie, ∫i joi, 22 aprilie — lucr„ri Ón plenul Senatului, pentru dezbaterea proiectelor de lege Ónscrise Ón ordinea de zi.

Mar˛i, 20 aprilie, ∫i miercuri, 21 aprilie — lucr„ri Ón comisiile permanente, pentru redactarea rapoartelor ∫i avizelor cu care sunte˛i Ónvesti˛i.

Vineri ∫i s‚mb„t„ — activit„˛i Ón circumscrip˛iile electorale.

V„ consult dac„ Ón leg„tur„ cu programul de lucru al Senatului pentru s„pt„m‚na viitoare ave˛i observa˛ii. Dac„ nu sunt, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot.

Programul de lucru al Senatului pentru s„pt„m‚na viitoare a fost aprobat de plen cu 77 de voturi pentru ∫i 3 ab˛ineri.

La punctul 2 Ón ordinea de zi avem o not„ conform c„reia la secretarul general al Senatului au fost depuse un num„r de 5 legi, respectiv:

— Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Albania privind cooperarea Ón domeniul militar, semnat la Bucure∫ti la 19 noiembrie 2003;

— Lege pentru completarea art. 6 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 108/2001 privind exploata˛iile agricole;

— Lege privind Ónfiin˛area comunei Bereni, jude˛ul Mure∫, prin reorganizarea comunei M„gherani;

— Lege privind Ónfiin˛area satului S‚nv„s‚i prin reorganizarea comunei G„le∫ti, jude˛ul Mure∫;

— Lege privind declararea ca ora∫ a comunei C„z„ne∫ti, jude˛ul Ialomi˛a.

Œn situa˛ia Ón care aprecia˛i c„ parte din dispozi˛iile acestor legi sau legile Ón ansamblu con˛in prevederi neconstitu˛ionale, ave˛i posibilitatea, Ón conformitate cu prevederile Legii nr. 47/1992, s„ sesiza˛i Curtea Constitu˛ional„.

La punctul 3 Ón ordinea de zi avem Ónscris„ o not„, conform c„reia Guvernul solicit„ dezbaterea Ón procedur„ de urgen˛„ a dou„ proiecte de lege, respectiv proiectul de Lege privind securitatea general„ a produselor ∫i proiectul de Lege privind r„spunderea produc„torilor pentru pagubele generate de produsele defectuoase.

V„ consult dac„ ave˛i observa˛ii. Dac„ nu sunt observa˛ii, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot. V„ rog s„ vota˛i.

Solicitarea Guvernului a fost aprobat„ de plenul Senatului cu 77 de voturi pentru, unul Ómpotriv„ ∫i 5 ab˛ineri.

Trecem la dezbateri legislative.

La punctul 4 Ón ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului Adi˛ional dintre Rom‚nia ∫i Comunitatea European„ privind regulile aplicabile comer˛ului cu anumite specii de pe∫ti ∫i produse din pe∫te, semnat la Bruxelles la 15 ianuarie 2004, la Acordul european instituind o asociere Óntre Rom‚nia, pe de o parte, ∫i Comunit„˛ile Europene ∫i statele membre ale acestora, pe de alt„ parte, semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993.

Comisia sesizat„ Ón fond — Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„.

Œl invit pe domnul ministru Dijm„rescu s„ prezinte punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Eugen Dijm„rescu** _— ministru delegat pentru comer˛ul exterior_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn cadrul procesului de liberalizare a comer˛ului dintre Rom‚nia ∫i Uniunea European„ Ón perspectiva realiz„rii complete a Uniunii Vamale Óncep‚nd cu anul 2006, se desf„∫oar„ Ón etape, Ón baza Acordului european, un proces de negociere care vizeaz„ cre∫terea gradului de acces reciproc pe pie˛e a diverselor produse din Uniunea European„ ∫i din Rom‚nia. De aceast„ dat„, suntem Ón fa˛a rezultatului negocierilor Ón ceea ce prive∫te comer˛ul cu pe∫te ∫i produse din pe∫te. S-au Óncheiat de cur‚nd negocierile Ón domeniul produselor agricole transformate,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 52/23.IV.2004 continu„ cererea produselor agricole de baz„ ∫i urmeaz„ garan˛iile pentru produsele agricole la export.

Liberalizarea comer˛ului cu produse de pe∫te se produce Ón dou„ etape: pentru produsele nesensibile, reducerile de taxe vamale, p‚n„ la eliminarea acestora, Óncep de la momentul Ón care intr„ Ón vigoare acest Protocol Adi˛ional ∫i se Óncheie o dat„ cu devenirea Rom‚niei membru deplin al Uniunii Europene, la 1 ianuarie 2007. Pentru un num„r de produse, specii de pe∫te ∫i produse de pe∫te, respectiv 25 de asemenea produse, care sunt sensibile Ón comer˛ul bilateral at‚t pentru ceea ce reprezint„ piscicultura rom‚neasc„ ∫i pentru ceea ce Ónseamn„ protec˛ia Ón Uniunea European„, liberalizarea se produce Óncep‚nd cu anul 2007, deci de la momentul Ón care Rom‚nia devine membru cu drepturi depline, ∫i se Óncheie Ón anul 2010, Óntr-un proces care Ónseamn„ reducerea fa˛„ de ceea ce este nivelul consolidat al taxelor vamale, cu c‚te 25 de puncte procentuale din acest nivel, Ón fiecare din cei patru ani. Acesta este obiectul proiectului de lege care v„ este supus aten˛iei dumneavoastr„.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Œl invit pe domnul senator Mocanu s„ prezinte punctul de vedere al Comisiei pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„.

Ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Comisia noastr„ a luat Ón dezbatere acest proiect de lege ∫i cu majoritate de voturi a hot„r‚t Óntocmirea raportului favorabil.

V„ mul˛umesc.

V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale. Dac„ nu sunt interven˛ii, v„ rog s„ observa˛i c„ la comisia sesizat„ Ón fond nu au fost formulate amendamente, motiv pentru care, Ón conformitate cu Regulamentul Senatului, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i printr-un singur vot at‚t asupra raportului comisiei sesizate Ón fond, c‚t ∫i a proiectului de lege Ón ansamblu. V„ rog s„ vota˛i.

Raportul Comisiei pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„ ∫i proiectul de lege Ón ansamblu au fost adoptate de plenul Senatului cu 92 de voturi pentru, unul Ómpotriv„ ∫i 9 ab˛ineri.

## V„ mul˛umesc.

La punctul 5 Ón ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege privind modificarea articolului 2 din Ordonan˛a Guvernului nr. 66/1999 pentru aderarea Rom‚niei la Conven˛ia cu privire la suprimarea cerin˛ei supralegaliz„rii actelor oficiale str„ine, adoptat„ la Haga la 5 octombrie 1961.

Comisia sesizat„ Ón fond — Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

V„ invit s„ prezenta˛i punctul de vedere al Guvernului la acest proiect de lege. Ave˛i cuv‚ntul.

**Doamna Rodica Constantinovici** _— secretar de stat Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnilor senatori,

Ra˛iunea propunerii legislative de modificare a articolului 2 din Ordonan˛a Guvernului nr. 66/1999, prin care Rom‚nia a aderat la Conven˛ia cu privire la suprimarea cerin˛ei supralegaliz„rii actelor oficiale str„ine, adoptat„ la Haga la 5 octombrie 1961, vizeaz„ descentralizarea serviciului public de aplicare a apostilei, singura formalitate care se aplic„ statelor contractante, concentrate Ón prezent la Ministerul Justi˛iei ∫i Ministerul Afacerilor Externe Óntr-o medie pe zi de 150 de documente la Ministerul Justi˛iei ∫i de 450 de documente pe zi la Ministerul Afacerilor Externe. Propunerea de modificare a articolului 2 vizeaz„ descentralizarea ∫i atribuirea competen˛ei pentru documentele oficiale, care Ón prezent sunt de competen˛a Ministerului Justi˛iei c„tre Cur˛ile de Apel ∫i pentru prefecturi, pentru documentele care Ón prezent sunt de competen˛a Ministerului Afacerilor Externe cu efectele pozitive de apropiere a acestui serviciu public c„tre peten˛i, reducerea cheltuielilor de transport ∫i asigurarea operativit„˛ii solu˛ion„rii cererilor. Aceasta este propunerea legislativ„.

## V„ mul˛umesc.

Œl invit pe domnul senator Predescu s„ prezinte raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

## **Domnul Ion Predescu:**

Modificarea propus„ simplific„ procedurile ∫i le face mai accesibile. Supralegalizarea, Ón locul celor dou„ ministere, se d„, potrivit modific„rilor, de curtea de apel ∫i de prefectur„. Asemenea practic„, domnule pre∫edinte, exist„ ∫i Ón ˛„ri precum Fran˛a, Grecia, Finlanda, Spania, Germania, Italia ∫i altele Ón Europa, prin urmare nu este o noutate, ci, dimpotriv„, o armonizare legislativ„, a∫a cum ar„tam, pentru simplificarea procedurii ∫i accesibilitatea pentru cet„˛eni.

Motiv pentru care comisia noastr„ a adoptat raport de admitere f„r„ amendamente. V„ rog s„ fi˛i de acord cu el.

## **Domnul Liviu-Doru Bindea**

**:**

Cine sunt femeile acelea?

## V„ mul˛umesc.

Consult colegii senatori dac„ doresc s„ intervin„ la dezbateri generale.

Domnul pre∫edinte Mircea Ionescu-Quintus. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Am dezb„tut Ón cadrul Comisiei pentru politic„ extern„ acest proiect de lege care, Óntr-adev„r, Ó∫i dovede∫te utilitatea, deblocheaz„ pur ∫i simplu, scriptologic, ni∫te legaliz„ri, supralegaliz„ri de acte care sunt, p‚n„ la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 52/23.IV.2004 urm„, Ón interesul cet„˛enilor no∫tri care Ónt‚rziau foarte mult pentru ob˛inerea unor asemenea supralegaliz„ri. Sus˛inem ∫i vot„m acest proiect de lege.

V„ mul˛umesc, domnule senator. Domnul senator Liviu Bindea.

Domnule pre∫edinte, o chestiune aproape de procedur„.

Am dori s„ ∫tim ∫i noi cine sunt doamnele care reprezint„ ini˛iatorul.

Da.

imobilele care se afl„ Ón proprietatea statului sau a unit„˛ilor administrativ-teritoriale, a c„ror durat„ expir„ la 8 aprilie 2004. Aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ s-a impus ca urmare a existen˛ei institu˛iei reÓnnoirii contractului de Ónchiriere Ón Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 40/1999 privind protec˛ia chiria∫ilor ∫i stabilirea chiriei pentru spa˛iile cu destina˛ie de locuin˛„, cu modific„rile suferite prin Legea nr. 241/2001, ∫i reÓnnoirea trebuia s„ intervin„ la data de 8 aprilie 2004 ca urmare a expir„rii duratei prev„zute de aceste acte normative.

Sunt vizate numai spa˛iile cu destina˛ie de locuin˛„ sau garajele care fac parte din patrimoniul statului sau al unit„˛ilor administrativ-teritoriale, ∫i nu cele proprietate privat„, tocmai pentru a se asigura protec˛ia dreptului de proprietate privat„ ∫i a nu se aduce nici un fel de atingere prin aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.

V„ mul˛umesc.

Rug„mintea este s„ v„ prezenta˛i.

M„ ierta˛i.... Sunt Rodica Constantinovici, secretar de stat Ón Ministerul Justi˛iei.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Sunte˛i mul˛umit, domnule senator?

## **Domnul Liviu-Doru Bindea**

**:**

Foarte mul˛umit.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Œnc‚ntat. M„ bucur.

Credeam c„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbaterea general„. Nu dori˛i.

## Stima˛i colegi,

Dac„ nu mai sunt alte interven˛ii, proiectul de lege a fost discutat Ón Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, avizat de Comisia pentru politic„ extern„, a˛i ascultat argumentele Ón sus˛inerea acesteia, nu au fost formulate amendamente care s„ fie reluate Ón plen,

La punctul 6 din ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2004 privind prelungirea duratei unor contracte de Ónchiriere.

Comisiile sesizate Ón fond — Comisia pentru drepturile omului ∫i Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

O invit pe doamna ministru s„ prezinte punctul de vedere al Guvernului.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Proiectul de lege are ca obiect aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2004 care asigur„ continuitatea contractelor de Ónchiriere pentru spa˛iile cu destina˛ie de locuin˛e ∫i pentru cele privind garajele din

Œl invit pe domnul senator Predescu s„ prezinte punctul de vedere al celor dou„ comisii.

## Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,

Raportul celor dou„ comisii este de admitere ∫i f„r„ amendamente ∫i au avut Ón vedere c„ la data de 8 aprilie 2004 expira termenul p‚n„ la care au fost prelungite contractele de Ónchiriere at‚t pentru locuin˛e, c‚t ∫i pentru garajele aferente ∫i, dat„ fiind proximitatea datei de expirare a contractelor, ordonan˛a de urgen˛„ ∫i-a avut justificare deplin„.

Noua reglementare pe care o dezbatem prelunge∫te de drept cu 5 ani contractele de Ónchiriere pentru locuin˛e ∫i cu 3 ani pentru contractele de Ónchiriere pentru garaje. Este de subliniat ∫i de re˛inut c„ este vorba de locuin˛e, Ón fond proprietate de stat, care nu au fost revendicate, deci nu sunt supuse posibilit„˛ii de restituire. Nu exist„ litigii asupra acestora.

Pentru aceste motive, v„ rug„m s„ fi˛i de acord cu raportul celor dou„ comisii, pentru c„ situa˛ia nou reglementat„ prin ordonan˛„, confirmat„ de Parlament, a∫a cum solicit„m, prive∫te peste 120.000 de contracte de Ónchiriere. Prin urmare, are un pronun˛at ∫i evident caracter de influen˛„ ∫i de efecte sociale.

V„ rug„m s„ fi˛i de acord.

## V„ mul˛umesc.

V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale. Dac„ nu sunt interven˛ii la dezbateri generale, v„ rog s„ observa˛i c„ nu au fost formulate amendamente ∫i c„ legea are caracter de lege ordinar„.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i printr-un singur vot at‚t asupra raportului Óntocmit de cele dou„ comisii, c‚t ∫i asupra legii Ón ansamblu.

V„ rog s„ vota˛i.

Raportul Óntocmit de Comisia pentru drepturile omului ∫i Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, c‚t ∫i proiectul de lege Ón ansamblu au fost adoptate de plenul Senatului cu 93 de voturi pentru, unul Ómpotriv„ ∫i 5 ab˛ineri.

6 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 52/23.IV.2004

V„ mul˛umim, domnule pre∫edinte.

## ™i noi v„ mul˛umim.

La punctul 7 Ón ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege privind regimul juridic al adop˛iei.

Comisia sesizat„ Ón fond este Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri. O invit pe doamna secretar de stat Gabriela Coman s„ prezint punctul de vedere al Guvernului.

## **Doamna Gabriela Coman** _— secretar de stat la_

## _Autoritatea Na˛ional„ pentru Protec˛ia Copilului ∫i Adop˛ie_ **:**

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Dup„ cum v„ este cunoscut, at‚t acest proiect de Lege privind regimul juridic al adop˛iei, c‚t ∫i urm„torul care va fi supus analizei dumneavoastr„ fac parte dintr-un pachet legislativ asupra c„ruia s-a lucrat Óndelung ∫i asupra c„ruia aten˛ia at‚t a Comisiei Europene, c‚t ∫i a raportorului pentru Rom‚nia a Parlamentului Europei a fost deosebit de focalizat„ Ón ultima perioad„.

Dup„ cum cunoa∫te˛i, am beneficiat de sprijinul tehnic al unor speciali∫ti europeni desemna˛i de Comisia European„ pentru a ne sprijini Ón elaborarea ∫i finalizarea acestui pachet legislativ.

Primul dintre ele, cel care este supus acum dezbaterii dumneavoastr„, cel privind regimul juridic al adop˛iei, are ca esen˛„ — de fapt ca ∫i cel de-al doilea — Óncercarea de a proteja cu primordialitate evolu˛ia ∫i cre∫terea copilului Ón propria sa familie, Ón familie l„rgit„, atunci c‚nd, din motive diferite, familia proprie nu-l poate Óngriji, ∫i de a promova adop˛ia na˛ional„ ca solu˛ie pentru copilul lipsit de Óngrijire p„rinteasc„.

Proiectul de Lege privind regimul juridic al adop˛iei clarific„ ∫i precizeaz„ modalitatea Ón care un copil poate deveni adoptabil, Ón mod special este introdus ∫i subliniat rolul instan˛elor specializate pentru copil ∫i familie, nu numai Ón pronun˛area definitiv„ ∫i irevocabil„ asupra adop˛iei, dar Ón mod special Ón deschiderea procesului de adop˛ie pentru un copil, atunci c‚nd acesta este considerat c„ a devenit adoptabil, Ón Óncredin˛area lui Ón vederea adop˛iei Ón cazul cuplurilor de rom‚ni, proceduri cu pa∫i clari defini˛i, baza˛i ∫i pe aportul pe care Ól aduce serviciul specializat de la nivelul fiec„rui consiliu jude˛ean, Direc˛ia de Protec˛ie a Copilului, prin planul individualizat privind evolu˛ia copilului, pe care Ól prezint„ instan˛ei, pe baza c„ruia aceasta se pronun˛„ dac„ se poate sau nu deschide procesul de adop˛ie.

V„ mul˛umesc.

O consult pe doamna ministru dac„ dore∫te s„ intervin„ suplimentar din partea Ministerului Justi˛iei.

Nu.

## V„ mul˛umesc.

Œl invit pe domnul senator Predescu s„ prezinte raportul Óntocmit de Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Dup„ cum se constat„ din raport, Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a promovat un raport de admitere a proiectului de lege cu amendamente care fac parte din anex„.

Doamna ministru a subliniat nout„˛ile pe care le aduce noua reglementare ∫i, Óntr-adev„r, noua reglementare privind regimul juridic al adop˛iei reprezint„ o transformare profund„ a acestui regim ∫i prive∫te copilul Ón general, nu numai copiii afla˛i Ón situa˛ii de dificultate, tratamentul care trebuie acordat cu deosebit„ aten˛ie copilului Ón general, promovarea intereselor acestuia ∫i Óndeosebi a interesului superior Ón familie. Alternativa extrem„ a adop˛iei interna˛ionale, institu˛ii noi cu competen˛e deosebit de bine precizate ∫i cu r„spunderi corespunz„toare Ón noua reglementare, competen˛a instan˛elor judec„tore∫ti ∫i rigoarea procedurilor instituite, fondurile alocate ∫i specializarea celor care Ó∫i desf„∫oar„ activitatea Ón aceast„ arie de probleme reprezint„ numai unele din caracteristicile fundamentale ale noii reglement„ri. Raportul nostru subliniaz„ pe cele esen˛iale, Ón proiect se reg„sesc toate Ón Óntregime, ca de altfel ∫i Ón amendamentele de completare a proiectului.

Domnule pre∫edinte, domnilor colegi, v„ rog s„ fi˛i de acord cu raportul de admitere Óntocmit de Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i cu amendamentele care fac parte integrant„ din raportul adoptat de comisia noastr„.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Declar deschise dezbaterile generale. V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i. Din partea Grupului P.S.D., doamna senator Dobrescu.

Ave˛i cuv‚ntul.

## Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

## Stima˛i colegi,

A∫ vrea s„ apreciez Ón mod deosebit modul Ón care, Óntr-adev„r, Óntr-o procedur„ de urgen˛„, cele dou„ proiecte de lege Ónscrise la punctul 7 ∫i, respectiv, 8 al ordinii de zi — noi dezbatem punctul 7, proiectul de lege privind regimul juridic al adop˛iei — au fost, prin urmare, realizate Ón discu˛iile purtate la nivelul Agen˛iei Na˛ionale,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 52/23.IV.2004 la nivelul Guvernului ∫i, respectiv, Ón Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a Senatului.

A∫ vrea s„ v„ mai aduc la cuno∫tin˛„ c„ Ón urm„ cu 10 zile, la Bruxelles, a avut loc cel de-al 17-lea Comitet parlamentar mixt Rom‚nia–Uniunea European„, ∫i unul din punctele incluse pe ordinea de zi a vizat tocmai protec˛ia copilului Ón Rom‚nia. ™i aceast„ problem„ viz‚nd noul cadru legislativ, noul pachet legislativ care, iat„, vine azi Ón fa˛a noastr„ spre dezbatere ∫i aprobare a Ónsemnat pentru cei prezen˛i din delega˛ia rom‚n„ acolo, 14 membri ai delega˛iei — senatori ∫i deputa˛i —, momentul Ón care am observat aprecierile din partea Uniunii Europene pentru preocuparea Guvernului de a aduce un nou pachet legislativ menit s„ dezvolte un sistem european, modern, de protec˛ie a copilului Ón Rom‚nia.

Prin urmare, f„r„ s„ intru Ón detalii, fiindc„ au f„cut-o at‚t doamna secretar de stat, c‚t ∫i domnul secretar Predescu, ∫i expunerea de motive pe cele dou„ proiecte de lege este cuprinz„toare, prin urmare, f„r„ s„ intru Ón detalii, v„ adresez rug„mintea s„ studia˛i ∫i s„ accepta˛i s„ vota˛i pentru aceste proiecte de lege.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

V„ mul˛umesc.

Grupul Partidului Rom‚nia Mare, dori˛i s„ interveni˛i?

Al˛i colegii dac„ doresc s„ intervin„?

Din partea Grupului P.N.L., domnul senator Radu F. Alexandru.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stimate doamne secretar de stat, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

A∫a cum bine ∫ti˛i, problema copiilor institu˛ionaliza˛i ∫i problema adop˛iilor interna˛ionale au fost dou„ dintre problemele cele mai nepl„cute cu care Rom‚nia s-a confruntat pe parcursul ultimilor 14 ani. Repro∫uri peste repro∫uri, acuze peste acuze, Ón toate rapoartele de ˛ar„... ™i, vreau s„ fiu foarte limpede Ón˛eles, nu m„ refer Ón mod special la ultimii ani. Problema copiilor institu˛ionaliza˛i ∫i problema adop˛iilor interna˛ionale nu sunt cantonate Ón ultimii 4 ani. Deci eu discut acum asupra fondului problemei ∫i f„r„ nici un fel de conota˛ie politic„ legat„ de un guvern sau altul.

Ultimul raport de ˛ar„, poate, a Óntrecut Ón severitate...

Adresez rug„mintea colegilor senatori s„ fac„ lini∫te. V„ rog s„-l ascult„m pe domnul senator.

... a Óntrecut Ón severitate observa˛iile f„cute, legat de procedura adop˛iilor interna˛ionale — ∫i m„ refer, Ón mod special la problema adop˛iilor interna˛ionale.

Este foarte corect ce a spus domnul senator Predescu. Problema adop˛iilor vizeaz„, prin excelen˛„, copilul, dar pe noi ne intereseaz„, tocmai pentru a rezolva una dintre problemele pentru care Rom‚nia este constant depunctat„, ne intereseaz„, Ón mod special, problema adop˛iilor interna˛ionale ∫i credem c„ problema

adop˛iilor interna˛ionale trebuie s„ rezolve, Ón mod special, problema copiilor institu˛ionaliza˛i.

Sigur, pot avea loc adop˛ii interna˛ionale cu copii care tr„iesc Ón cadrul familiei, dar problema dureroas„ ∫i problema care a dat na∫tere la at‚tea controverse ∫i la at‚tea acuze, sus˛inute cu probe irefutabile, a fost problema adop˛iilor cu copii institu˛ionaliza˛i.

A∫ vrea s„ v„ spun c„, studiind cu toat„ aten˛ia propunerea legislativ„ pe care ne-o propune ast„zi Executivul ∫i studiind, Ón ianuarie, varianta ap„rut„ pe site-ul Guvernului, o spun cu toat„ convingerea c„ suntem Ón fa˛a unui proiect legislativ care nu r„spunde cerin˛elor Uniunii Europene.

A∫ vrea s„ v„ spun c„ proiectul de lege pe care Ól abrog„ acest nou proiect legislativ formula foarte clar: îAdop˛iile interna˛ionale sunt interzise, cu excep˛ia situa˛iilor excep˛ionale, Ón care adop˛iile interna˛ionale se fac, conform Conven˛iei de la Haga, Ón interesul superior al copilului“.

Œn situa˛ia Ón care ne afl„m ast„zi, ni se propune o formulare Ón care adop˛iile interna˛ionale ale copiilor rom‚ni vor fi permise numai Ón situa˛iile Ón care toate demersurile de adop˛ie intern„ a acestora au fost epuizate ∫i numai Ón cazul Ón care Ón familia adoptiv„ din str„in„tate exist„ rude de p‚n„ la gradul doi ale copilului respectiv, ∫i anume bunici.

Care este r„spunsul, care este felul Ón care se poate spune c„ se face un pas real ∫i semnificativ Ón problema adop˛iilor?

Am spus la Ónceput c„ proiectul legislativ nu este formulat Ón spiritul prevederilor Uniunii Europene ∫i, pentru a nu r„m‚ne Óntr-o afirma˛ie pur retoric„, vreau s„ v„ reamintesc o declara˛ie f„cut„ Ón urm„ cu o lun„ de zile de c„tre domnul Johnathan Sheele, ∫eful delega˛iei Comisiei Europene Ón Rom‚nia, care afirm„ — citez: îCredem c„ adop˛ia interna˛ional„ ar putea reprezenta o solu˛ie viabil„ pentru unele cazuri, dar ar trebui s„ fie considerat„ drept ultima solu˛ie, nu prima“.

Mul˛umesc. Alte grupuri?

Grupul parlamentar P.R.M., domnul senator Bela∫cu.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

De la bun Ónceput vreau s„ spun...

S„ zicem c„ niciodat„ nu este prea t‚rziu. Proiectul de Lege privind regimul juridic al adop˛iei este bine venit. Se vor elimina, Ón acest mod, toate abuzurile care s-au perindat Ón aceast„ problem„.

Milit„m, cu prioritate, pentru adop˛iile interne. Prin urmare, grupul nostru parlamentar va vota favorabil acest proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

Dac„ din partea Grupului U.D.M.R. doresc s„ intervin„ colegii senatori? Dac„ din partea colegilor de la P.D.?

Dac„ nu, invit reprezentan˛ii Executivului s„ r„spund„ Óntreb„rilor formulate de domnul senator Radu F. Alexandru.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntr-adev„r, a∫a cum a men˛ionat domnul senator Radu F. Alexandru, situa˛ia copiilor institu˛ionaliza˛i ∫i, Ón mod special, situa˛ia adop˛iilor interna˛ionale au f„cut s„ fim monitoriza˛i uneori Ón mod nedrept, Óns„, cu mult„

aten˛ie, ∫i asupra acestor subiecte, dup„ cum ∫ti˛i, a curs mult„ cerneal„ at‚t Ón media rom‚n„, c‚t ∫i Ón media extern„.

Este adev„rat, a∫a cum a men˛ionat ∫i dumnealui, c„ Ón ultimii ani s-au f„cut progrese semnificative Ón domeniu, progrese remarcate de cele dou„ rapoarte de ˛ar„, raportul din 2002 ∫i din 2003 ale Comisiei Europene.

Iar acum, ca s„ intru Ón con˛inutul Óntreb„rilor ∫i s„ Óncerc s„ formulez un r„spuns sau mai multe r„spunsuri domnului senator, a∫ vrea s„ precizez urm„toarele.

Este adev„rat c„ at‚t Conven˛ia O.N.U., c‚t ∫i Conven˛ia de la Haga, ambele ratificate de Rom‚nia, una Ón 1990, cealalt„ Ón 1993, men˛ioneaz„ interesul superior al copilului, ca ∫i ra˛iune Ón luarea oric„rei m„suri care Ól prive∫te pe copil.

Acesta, este adev„rat, a fost ∫i spiritul noii legi pe care o promov„m, nu neap„rat cea referitoare la adop˛ii, c‚t, Ón mod special, cea de-a doua, privind protec˛ia drepturilor copilului.

Ceea ce men˛ioneaz„ Óns„ conven˛iile referitor la adop˛ia interna˛ional„ sunt proceduri de urmat, o dat„ ce sunt ratificate, atunci c‚nd tu, ca stat, decizi c„ dore∫ti s„ utilizezi adop˛ia interna˛ional„ ca m„sur„ pentru protec˛ia copiilor t„i.

Nici una dintre ele... ∫i avem un r„spuns formulat de Conferin˛a Interna˛ional„ de Drept Privat de la Haga, care ne men˛ioneaz„ clar pe proiectul de lege transmis c„tre dumneavoastr„, pe care l-au v„zut ∫i dumnealor, c„ alegerea unui stat de a promova sau a nu promova adop˛ia interna˛ional„ sau de a o restric˛iona la maximum este alegerea suveran„ a statului, ∫i nici Conven˛ia de la Haga, nici Conven˛ia de la O.N.U. nu oblig„ statul s„ fac„ adop˛ii interna˛ionale, dar oblig„ statul ca, Ón condi˛ia Ón care adop˛ia interna˛ional„ este practicat„, s„ se respecte anumite proceduri men˛ionate de aceste dou„ conven˛ii.

Este adev„rat, a∫a cum a men˛ionat domnul senator Radu F. Alexandru, c„, fa˛„ de ceilal˛i copii afla˛i Ón sistemul de protec˛ie a copilului, cu siguran˛„, problema copiilor institu˛ionaliza˛i este mai delicat„, comparativ cu cei proteja˛i Ón ansamblul sistemelor de servicii.

Da, v„ mul˛umesc.

Œl consult pe domnul senator Predescu dac„ dore∫te s„ prezinte Senatului argumente suplimentare.

Eu a∫ dori s„ fac o precizare. Potrivit art. 39 din proiect, adop˛ia interna˛ional„ a copilului care are domiciliul Ón Rom‚nia poate fi Óncuviin˛at„ numai Ón situa˛ia Ón care adoptatorul sau unul dintre so˛ii familiei adoptatoare care domiciliaz„ Ón str„in„tate este bunicul copilului ∫i pentru care a fost Óncuviin˛at„ deschiderea procedurii adop˛iei interne.

Aceste condi˛ion„ri ale legii, dup„ cum se observ„ foarte clar, condi˛ioneaz„ restr‚ng‚nd p‚n„ la maxim posibilitatea adop˛iei interna˛ionale.

Domnilor, acesta este punctul de vedere al statului rom‚n ∫i el concord„ cu toate conven˛iile interna˛ionale la care Rom‚nia este parte.

Cunosc‚nd c„ sunt state care interzic adop˛ia interna˛ional„, punctul de vedere al statului rom‚n nu apare extrem. Dimpotriv„, e concordant cu posibilit„˛ile controlate ∫i restr‚nse de adop˛ie interna˛ional„. Nu e nimic nefiresc, at‚ta vreme c‚t constat„m c„ aceasta este pozi˛ia marii majorit„˛i a statelor semnatare ale conven˛iilor interna˛ionale Ón care se Óncadreaz„ deopotriv„ ∫i acelea care interzic adop˛iile interna˛ionale.

Domnul coleg senator a subliniat c„ toate conven˛iile — ∫i doamna ministru a ∫i explicat, detaliind —, c„ toate conven˛iile interna˛ionale nu au alt scop dec‚t s„ Óngr„deasc„ circula˛ia Ón alte scopuri dec‚t interesul superior al copilului pe calea adop˛iilor interna˛ionale.

Prin urmare, din acest punct de vedere, proiectul nostru corespunde pe deplin.

C‚t prive∫te adop˛ia intern„, nu Ón˛eleg s„ mai revin ∫i s„ st„rui pentru c„ proiectul pune la dispozi˛ie oricui dore∫te s„-l consulte, s„-l studieze Óntreaga suit„ de proceduri care garanteaz„ realizarea interesului superior al copilului Ón toate stadiile, Óncep‚nd de la documentare, de la ini˛iere, de la punerea Ón cuno∫tin˛„ de cauz„, cu Óntregul regim al adop˛iei ∫i cu toate obliga˛iile care decurg, ∫i drepturile p„rinte∫ti ce recurg din aceasta, efectele privind rudenia, privind familia fireasc„ ∫i familia adoptatoare.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 52/23.IV.2004 Din acest punct de vedere reglementarea este absolut complet„ ∫i nu cred c„ sufer„ critici de natur„ important„, esen˛ial„.

Da. V„ mul˛umesc. Stima˛i colegi, Declar Ónchise dezbaterile generale.

O rog pe doamna secretar de stat s„ precizeze, Ón numele Guvernului, dac„ este de acord cu amendamentele existente Ón anexa nr. 1, amendamentele admise de comisie.

Da, suntem de acord cu toate amendamentele.

Din anexa nr. 1. Bun.

Œi consult pe colegii senatori dac„ doresc s„ intervin„ la aceste amendamente. Nu sunt interven˛ii.

Avem o serie de amendamente respinse.

Œl consult pe domnul Radu F. Alexandru dac„ insist„ Ón amendamente.

Primul este la art. 3, deci...

V„ rog...

Pentru c„, Ón func˛ie de decizia pe care o vom lua, legat de aceste prime amendamente, sigur c„ unele se justific„ a fi sus˛inute, ∫i altele nu...

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Amendamente la art. 3 se g„sesc Ón anexa nr. 2, amendamente respinse.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

V„ anun˛ de la Ónceput c„ am un num„r de amendamente ∫i m„ simt realmente dator s„ ofer toate argumentele Ón sprijinul lor. ™tiu c„ este o zi de final de s„pt„m‚n„, dar v„ cer Óng„duin˛a s„ asculta˛i cu r„bdare, pentru c„ este o problem„ mult prea important„.

Este o lege prea important„ ca s„ nu le discut„m.

Exact. V„ mul˛umesc foarte mult. Doamna secretar de stat,

Stima˛i colegi,

Œng„dui˛i-mi o parantez„ de un minut ca s„ v„ Ómp„rt„∫esc o experien˛„ pe care am tr„it-o Ón urm„ exact cu dou„ s„pt„m‚ni, c‚nd am participat, Óntr-o delega˛ie parlamentar„, la o reuniune interna˛ional„ la Budapesta.

Cu totul altul a fost subiectul reuniunii interparlamentare, dar m-a interesat ∫i problema adop˛iilor interna˛ionale Óntr-o ˛ar„ vecin„, pentru a vedea dac„ avem un cadru de referin˛„. Din tot ce a Ónsemnat cele patru zile de discu˛ii interparlamentare, lucrul pe care l-am re˛inut ∫i care m-a impresionat cel mai mult a fost informa˛ia pe care am primit-o legat de problema adop˛iilor.

Este vorba de dou„ maternit„˛i din Budapesta Ón care, zi ∫i noapte, func˛ioneaz„ dou„ incubatoare pentru copii, dou„ maternit„˛i Ón care, f„r„ s„ Óntrebe nimeni, f„r„ s„ se cear„ nici un fel de declara˛ie, f„r„ s„ se completeze nici un act, mamele care doresc s„-∫i abandoneze copilul pot depune acest nou-n„scut Ón aceste incubatoare.

Ce vreau s„ spun... ∫i m„ adresez dumneavoastr„, doamn„ secretar de stat, pentru c„ realmente ∫tiu toate eforturile ∫i toat„ preocuparea pe care o ave˛i de ani de zile fa˛„ de aceast„ tem„...Mi se pare pu˛in ∫i mi se pare riscant s„ ne motiv„m prin lege, f„r„ s„ ˛inem cont de con˛inutul realit„˛ii Ón care tr„im. Este pu˛in s„ avem o lege pe care putem s„ o motiv„m printr-un cadru interna˛ional sau altul, f„r„ s„ ˛inem cont de realitatea Ón care tr„im. Adop˛ia interna˛ional„, ca ultim„ solu˛ie, mi se pare c„ a o refuza r„pe∫te unor copii ∫ansa unei existen˛e normale — ∫i subliniez cu toat„ insisten˛a — Ón situa˛ii excep˛ionale, Ón situa˛ii Ón care s-au parcurs toate celelalte etape.

V-am pus la dispozi˛ie o declara˛ie a domnului Johnathan Sheele. Am la dispozi˛ie, v„ pot oferi, ∫i o declara˛ie a doamnei Emma Nicholson.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 52/23.IV.2004 Ea declar„, citez: îAdop˛iile interna˛ionale trebuie s„ fie ultima solu˛ie aleas„ de autorit„˛i, dup„ ce au fost eliminate toate celelalte posibilit„˛i“.

Vreau s„ subliniez prin aceasta caracterul de excep˛ionalitate al adop˛iilor interna˛ionale.

Cel de-al doilea amendament Ól mai sus˛ine˛i?...

Deci solicit Ónlocuirea îadoptatorului“ cu îfamilie adoptatoare“, tocmai din motivele pe care le-am spus...

Este legat de domiciliu doar...

La punctul c), adop˛ie intern„... suntem tot la definirea termenilor... la punctul c), adop˛ie intern„, Ón proiectul pe care Ól discut„m, îadop˛ia Ón care at‚t adoptatorul sau familia adoptatoare, c‚t ∫i adoptatul au domiciliul Ón Rom‚nia“.

Amendamentul pe care Ól propun este îdomiciliul stabil ∫i cet„˛enie rom‚n„“.

Sunt foarte mul˛i cet„˛eni str„ini care desf„∫oar„ o activitate, au o firm„ Ón Rom‚nia, au domiciliul Ón Rom‚nia, dar nu au domiciliul stabil ∫i nu au cet„˛enie rom‚n„.

Deci un cet„˛ean str„in care st„ de doi ani de zile Ón Rom‚nia, fie ca func˛ionar interna˛ional, fie ca un om de afaceri, are domiciliu Ón Rom‚nia, dar Ón m„sura Ón care

el solicit„ o adop˛ie, adop˛ia s-ar Óncadra Ón condi˛ii de adop˛ie interna˛ional„ ∫i atunci amendamentul pe care-l propun este introducerea preciz„rii: îdomiciliul stabil ∫i cet„˛enie rom‚n„“.

Cel de-al treilea amendament v„ rog s„ nu-l sus˛ine˛i.

Tot la art. 3 este o formulare care, cu siguran˛„, m„ expune observa˛iei domnului senator Ion Predescu. S-ar putea s„ aflu c„ este o formulare prin excelen˛„ juridic„, la îcapacitatea deplin„ de exerci˛iu“. Eu propuneam ca formulare îcapacitatea deplin„ de a discerne“. Nu ∫tiu dac„ este posibil sau dac„ se Óncalc„ un lexic deja omologat ∫i, din aceast„ cauz„, dac„ sunt Ón situa˛ia de a nu respecta o formulare, s„ spunem, stabilit„, atunci Ómi retrag aceast„ formulare.

™i un text de lege…

Iar la punctul i), exact acela∫i lucru.

Este legat de amendamentul de la lit. b). Solu˛ia este Ón func˛ie de ce vom stabili.

Exact. Sigur c„ da, îcu familia adoptatoare“. V„ mul˛umesc.

O rog pe doamna secretar de stat s„ prezinte punctul de vedere al Guvernului.

Referitor la primul amendament propus de domnul senator Radu F. Alexandru, inten˛ia noastr„ a fost s„ l„s„m ∫i posibilitatea unei singure persoane s„ adopte, Ón condi˛iile prezentei legi, deci, cu verific„rile de rigoare, urm‚nd ca, Ón urma unei eventuale c„s„torii, a∫a cum prevede legea, so˛ul Óndepline∫te ∫i el anumite condi˛ii pentru care poate cere adop˛ia copilului so˛iei cu care s-a c„s„torit.

Credem c„ a l„sa numai familia, am restric˛iona, Ón mod evident, posibilitatea unor persoane rom‚ne s„ adopte, m„ refer la mame sigure, mame singure care, de altfel, exist„ ∫i sunt numeroase, chiar ∫i mamele naturale ∫i care trebuie sus˛inute. Mai mult dec‚t at‚t, at‚t serviciile dezvoltate la nivel local, c‚t ∫i aloca˛iile se adreseaz„ Ón mod special mamelor singure.

Deci am l„sat posibilitatea ∫i unei singure persoane, putem s„ lu„m ∫i cazul unui accident Ón care ambii p„rin˛i mor ∫i mama sau tat„l copilului natural are o sor„ care este nec„s„torit„. Nu-i putem limita posibilitatea acestei persoane s„ adopte — este un exemplu —, numai pentru c„ ea este nec„s„torit„, dar, repet, situa˛ia familiilor monoparentale nu mai este o situa˛ie excep˛ional„, este o situa˛ie destul de frecvent Ónt‚lnit„, motiv pentru care am considerat c„ a∫a cum ∫i o familie

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 52/23.IV.2004 monoparental„ natural„ se poate Óngriji de educa˛ia ∫i cre∫terea copilului sau copiilor s„i, sprijinit„ de stat, atunci c‚nd este nevoie, ∫i o familie care dore∫te s„ adopte singur„, Ón cazul Ón care este sprijinit„, ea poate cre∫te ∫i educa copilul mai departe.

Referitor la cel de-al doilea amendament Ón care Ón proiectul nostru este men˛ionat numai domiciliul, vreau s„ v„ spun c„ ∫i noi ne-am g‚ndit la posibilitatea ca un cet„˛ean str„in, aflat Ón Rom‚nia, s„ adopte, conform acestui articol, Óns„ am analizat legisla˛ia Ón vigoare, cazurile pe care dumneavoastr„ le-a˛i men˛ionat cu un func˛ionar care lucreaz„ chiar de un an, doi — Ón acel caz, respectivul cet„˛ean are numai reziden˛„ —, am constatat Ón Legea privind domiciliul ∫i cet„˛enia c„ un cet„˛ean str„in poate dob‚ndi domiciliul stabil Ón Rom‚nia numai dac„ a stat ∫ase ani consecutiv.

## V„ mul˛umesc.

Cel de-al patrulea amendament este legat de primul ∫i sigur c„, Ón func˛ie de solu˛ia pe care o vom da, Ól vom supune sau nu la vot.

Œl rog pe domnul senator Ion Predescu s„ argumenteze suplimentar dac„ apreciaz„ necesar.

La primul considerent, dac„ Ónlocuim cuv‚ntul îpersoan„“ cu îfamilie“ restr‚ngem ∫i, a∫a cum s-a ar„tat, excludem posibilitatea ca o femeie sau un b„rbat nec„s„torit sau devenit v„duv, prin divor˛ sau printr-o alt„ cauz„, s„ nu mai poat„ adopta. Dar, mai mult, excludem posibilitatea ca un so˛ s„ poat„ adopta copilul celuilalt so˛, pentru c„ el nu este familie, ci persoan„.

Prin urmare, dac„ am opera o asemenea Ónlocuire, am ajunge la efecte de neacceptat, unele dintre ele, ∫i chiar dac„ am ajunge numai la restr‚ngere, nu se justific„ ∫i trebuie s„ subliniez c„ Ón legisla˛ia rom‚n„ niciodat„ nu a fost condi˛ionat„ numai adop˛ia de c„tre familie, ci Óntotdeauna adop˛ia s-a f„cut de c„tre persoan„ sau familie.

Cea de-a doua sus˛inere — a se condi˛iona cu domiciliul stabil ∫i cet„˛enia rom‚n„ —, s-a r„spuns ∫i nu este cazul s„ mai st„rui. Cea de-a treia, a Ónlocui îcapacitatea de exerci˛iu“ cu îcapacitatea de a discerne“, nu se accept„ Ón materie civil„. Este cunoscut, capacitatea este de dou„ feluri: de folosin˛„, îa avea dreptul“, ∫i de exerci˛iu, îa-˛i exercita drepturile ∫i a-˛i asuma obliga˛iile“.

Una se dob‚nde∫te din momentul concep˛iei — _infans conceptus pro nato habetur quotiens de commodis eius agitur_ — iar cealalt„, de la 18 ani Óncolo sau, prin excep˛ie, prin efectul c„s„toriei pentru fat„, de la 16.

Prin urmare, lucrurile acestea sunt foarte bine cristalizate, ∫i nu de acum, de decenii chiar, poate, Ómi permit s„ spun, chiar sute de ani.

Nu este cazul s„ oper„m asemenea Ónlocuiri.

## Mul˛umesc.

Œl consult pe domnul senator dac„ insist„ Ón a supune la vot amendamentele, av‚nd Ón vedere argumentele care au fost prezentate.

Domnule pre∫edinte ∫i stima˛i colegi,

Nu am nici un fel de Óndoial„ c„ la fiecare amendament se pot aduce o sum„ de contraargumente care...

Dar, legat de primul, este alt„ filozofie a legii. Deci ideea este foarte clar„: nu familie, ci persoan„.

## Domnule pre∫edinte,

Nu m„ refer la aceste formul„ri, pe care am spus de la Ónceput c„ le iau sub semnul Óndoielii capacit„˛ii mele de a cunoa∫te ∫i de a formula exact din punct de vedere juridic. Eu vorbeam de chestiunea de fond, dac„ o persoan„ singur„ este solu˛ia optim„.

Mi-a∫ permite s„ o Óntreb pe doamna secretar de stat dac„ cumva ∫tie, acum, f„r„ s„ aib„ Ón fa˛„ o statistic„, c‚˛i dintre copiii care se afl„ Ón situa˛ia de a fi copii institu˛ionaliza˛i provin din familii dezorganizate.

Sigur c„ este o solu˛ie posibil„ s„ fie o familie ∫i cumnata s„ vrea s„ adopte sau a∫a mai departe. Ce se Ónt‚mpl„ cu acest copil Ón momentul Ón care aceast„ persoan„, mam„ sau tat„, mai are ∫i un serviciu, mai trebuie s„ ∫i c‚∫tige un ban, mai trebuie s„ se ∫i Óntre˛in„?

Nu este regul„ c„ acel copil o va duce foarte r„u, dar este un pericol mare, este un risc mare ∫i, dac„ fac adop˛ia ∫i fac aceast„ lege, m„ g‚ndesc Ón interesul cui o fac.

Un om singur, fire∫te, are de ales Óntre a-∫i lua un c‚ine, o pisic„ sau, ideal, s„-∫i aduc„ un suflet de copil Ón cas„, dar din punctul meu de vedere, legiuitor, m„ intereseaz„ s„ ofer condi˛iile optime, cel pu˛in m„car din pornire, copilului s„ intre Óntr-o familie.

Am toate motivele s„ m„ Óntreb dac„ pe parcursul timpului, poate la anul, poate Ón doi ani, c‚nd aceste institu˛ii, aceste cadre institu˛ionalizate Ón care vor tr„i copiii nu vor fi uneori de preferat situa˛iilor Ón care un copil pleac„ Ón casa unei singure persoane care nu a fost Ón stare s„-∫i construiasc„ o familie, dar ia Ón cas„ un copil.

Deci depinde din punctul de vedere al interesului primordial Ón care g‚ndesc. Eu sus˛in c„, din punct de vedere al interesului copilului, solu˛ia familiei este de preferat.

Doamna secretar de stat a explicat scara ierarhic„ ce exist„ ∫i Ón prezent ∫i care va fi stabilit„ ∫i pentru viitor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 52/23.IV.2004

## Domnule pre∫edinte,

Trebuie ad„ugat ceea ce domnul coleg a omis sau nu a observat Ón lege, c„, pe l‚ng„ obliga˛iile legale, unele chiar sub sanc˛iuni ale autorit„˛ilor cu at‚tea competen˛e c‚te sunt instituite, exist„ ∫i obliga˛ia legal„ a colectivit„˛ii locale. Observa˛i, v„ rog, textul corespunz„tor.

Prin urmare, proiectul de lege instituie toate m„surile p‚n„ la limita posibil„.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

## Mul˛umesc.

Deci, av‚nd Ón vedere sus˛inerile domnului senator, ca amendament la art. 3, lit. b, ∫i precizarea f„cut„ Ón sensul c„ dore∫te ca Senatul s„ tran∫eze aceste chestiuni,

P„i, r„stoarn„ legea!

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

Da˛i-mi voie s„ citesc ce am Ón fa˛„, punctul b) — îPentru motive temeinice“, deci tot dumneavoastr„ legiuitorul, spune˛i: îPentru motive temeinice, instan˛a judec„toreasc„ poate Óncuviin˛a adop˛ia, chiar dac„ diferen˛a de v‚rst„ dintre adoptat ∫i adoptator este mai mic„ de 18 ani, dar Ón nici o situa˛ie mai pu˛in de 15 ani“.

Nu spune˛i care sunt acele motive temeinice, nu spune˛i cine le stabile∫te, cine le identific„ ∫i, at‚ta vreme c‚t accepta˛i ideea unor motive temeinice Ón care diferen˛a poate fi redus„ de la 18 la 15 ani, am propus s„ fie o singur„ formulare, s„ fie 15.

Nu se poate, dac„ propune˛i modificarea alin. 2 putea˛i s„ propune˛i orice, dar a˛i propus la alin. 1, acolo unde vorbe∫te de capacitatea de exerci˛iu, domnule senator.

V„ propuneam.... Ierta˛i-m„, domnule pre∫edinte, am propus un singur alineat la art. 9, comprimarea lor Óntr-un singur articol.

V„ rog s„ vota˛i.

Amendamentele la art. 3 sunt respinse, Óntrunind doar 19 voturi pentru.

La art. 5, de asemenea, rug„mintea este s„ renun˛a˛i, fiind o chestiune de reexprimare juridic„.

Mul˛umesc.

La punctul 3 din raport, legat de v‚rst„.

De v‚rst„ e de neadmis, cred c„ nu-l mai sus˛ine. E de neadmis a∫a ceva, ca la 13, 14, 15 ani... poate fi mam„?

Se poate adopta? Este problema diferen˛ei fire∫ti Óntre copil ∫i mam„.

Este vorba de diferen˛a prev„zut„ Ón lege, de 18 ani. Dumneavoastr„ a˛i propus s„ o reducem la 15.

Eu am Ón fa˛„ dec‚t textul proiectului legislativ ∫i Ól citesc, ∫i apelez la o logic„ normal„. Dup„ aceea dumneavoastr„ sigur c„ pute˛i aduce orice fel de argumente.

La art. 9, doamn„ secretar de stat, îpot adopta numai persoane care au capacitate deplin„ de exerci˛iu ∫i care sunt cu cel pu˛in cu 18 ani mai Ón v‚rst„ dec‚t cel pe care doresc s„-l adopte“, da?

Atunci se dob‚nde∫te, da.

Clar, limpede, f„r„ nici un fel de...

Dumneavoastr„ dori˛i s„-l reducem la 15 ani. Nu are capacitate…

V„ rog, punctul de vedere al Guvernului.

Este adev„rat c„, poate, citindu-l la prima vedere, amendamentul domnului senator putea fi considerat un cumul Óntre art. 1 ∫i 2, Óns„ ceea ce am Óncercat s„ facem, de aceea am ∫i defalcat cele dou„ alineate, am vrut s„ instituim regula care spune c„ persoanele trebuie s„ fie cu cel pu˛in 18 ani mai Ón v‚rst„, l„s‚nd posibilitatea unei excep˛ii; asupra motivelor de a fi sau nu considerat„ excep˛ia se pronun˛„ instan˛a, a∫a cum avem o excep˛ie ∫i la Óncadrarea Ón munc„: este 16 ani, dar, Ón anumite cazuri excep˛ionale, se poate de la 15, cu anumite preciz„ri de rigoare. A∫a am precizat ∫i aici.

Domnul senator Frunda György a solicitat cuv‚ntul ∫i dup„ aceea, dumneavoastr„.

Este clar, vorba domnului coleg, este clar! Domnule pre∫edinte,

Stimate doamne senator ∫i stima˛i domni senatori,

Alin. 1 se refer„ la capacitatea de exerci˛iu c‚nd trebuie s„ aib„ 18 ani, este reglementare ∫i interna˛ional„, ∫i tradi˛ional rom‚neasc„, nu este nici un fel de discu˛ie.

Alin. 2 — este bine ca diferen˛a de v‚rst„ dintre adoptator ∫i adoptat s„ fie 18 ani.

Œntreab„ domnul senator care sunt motivele temeinice. P„i, tocmai Ón aceasta const„ elasticitatea legii, c„ las„ la aprecierea instan˛ei, ca Ón func˛ie de probele propuse de cel care adopt„, de c„tre autoritatea tutelar„, de c„tre Parchetul care particip„ prin procurori la proces s„ aprecieze situa˛ia prin care poate s„ scape sub aceast„ diferen˛„ de v‚rst„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 52/23.IV.2004 Vreau s„ v„ spun, din experien˛a mea, anii trecu˛i, am ajutat o foarte bun„ prieten„ de familie s„ Ónfieze pe nepoata ei. Œn familie a avut loc un deces, mama copilei a murit, tat„l copilei nu se mai interesa de feti˛a respectiv„, ∫i diferen˛a de v‚rst„ era cam de 16—17 ani. Ea era Ón ultimii ani de liceu, mama era o t‚n„r„ — ∫i este ∫i acum — o t‚n„r„ doctori˛„ care nu avea copii ∫i, Ómpreun„ cu so˛ul ei, vroiau s„ Ónfieze acest copil. Diferen˛a era mai mic„ de 18 ani — mi se pare era de 16, dac„ Ómi aduc bine aminte — ∫i s-a admis acest lucru. Era o Ónfiere Ón familie, era unul din motivele temeinice pentru care Ónfierea poate fi admis„ prin derogare de la aceast„ limit„ fix„ de 18 ani.

Din c‚te ∫tiu eu aceasta este ∫i reglementarea interna˛ional„ ∫i cred c„ a∫a trebuie interpretat„. Este Ón interesul adoptatului, al copilului, ∫i Ón nici un caz nu exist„...

De acord cu amendamentele, dar argumentul vizeaz„ alineatul 1, s„ cobor‚m v‚rsta p‚n„ la 15 ani.

## **Domnul Frunda György:**

V‚rsta, capacitatea de exerci˛iu... P„i, aceasta nu se poate. Aceasta pur ∫i simplu nu se poate, pentru c„ Ónseamn„ s„ r„sturn„m piramida structural„ a dreptului european ∫i a dreptului rom‚nesc.

S„ uniformiz„m cele dou„ texte.

Domnule pre∫edinte, Ómi Óng„dui rug„mintea s„-i dau domnului senator s„ citeasc„ textul legii. Ne face o expunere extrem de interesant„, nu a citit ∫i nu ∫tie despre ce vorbe∫te. Œmi pare nespus de r„u c„ un jurist...

Este avocat, nu cred c„ nu a citit legea.

...∫i un om de temeinicia domnului senator ne ˛ine o asemenea dezbatere. Deci nu este vorba de v‚rsta la care am dreptul s„ adopt, distinse domnule senator. Este vorba de diferen˛a de v‚rst„ Óntre adoptator ∫i adoptat. Despre asta este vorba.

Asta este. Deci dac„ citi˛i... dac„ mama are 15 ani copilul are o lun„, poate s„ adopte?

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, dac„ vrem s„ ne aplec„m Óntr-adev„r cu seriozitate... Ni s-a dat un exemplu, c„ avea 15 ani. Dac„ ar fi avut 13 ani putea s„ fie acceptat„ adop˛ia? Cu siguran˛„, nu. ™ti˛i mai bine dec‚t cei mai mul˛i dintre noi, ∫i dumneavoastr„, ∫i domnul Frunda, ∫i domnul profesor Predescu, un cadru, o lege Ómi stabile∫te ni∫te norme obligatorii dincolo de care nu se mai poate. Aceste motive temeinice m„ pot duce Ón situa˛ia ca diferen˛a de v‚rst„ Óntre adoptator ∫i adoptat s„ fie cobor‚t„ p‚n„ la 15 ani.

Dac„ exist„ situa˛ii de excep˛ie, mi s-a p„rut normal ca s„ propun Ón formulare, Óntr-un singur articol, înu se accept„ adop˛ii dac„ diferen˛a nu este de minimum 15 ani“, ∫i am atunci ∫i situa˛ia motivat„ temeinic de a coborÓ p‚n„ la nivel de 15 ani ∫i ar„t c„ sub aceast„ limit„ nu poate fi acceptat„ ideea de adop˛ie. Œn sensul acesta am formulat, ∫i nu al v‚rstei la care se face aluzie.

Da. Mul˛umesc.

V„ rog, domnule senator Predescu, dac„ dori˛i s„ interveni˛i...

Domnule pre∫edinte, pentru mine ∫i pentru noi care avem ceva mai multe cuno∫tin˛e de specialitate, lucrurile sunt foarte simple. De ce e 18 ani diferen˛a de v‚rst„ Óntre adoptator ∫i adoptat? Pentru c„ este minimum de v‚rst„. Sub aceast„ limit„, Ón general, nu se admite majorat. Sunt multe state care au majorat la 21 de ani ∫i unele chiar la 23 de ani. ™i noi l-am avut la 23 de ani ∫i l-am avut ∫i p‚n„ Ón secolul trecut la 21 de ani. Majoratul la 18 ani este considerat„ v‚rsta la care dob‚nde∫te capacitatea de exerci˛iu ∫i are ∫i ceea ce spunea˛i dumneavoastr„, discern„m‚nt. Are dezvoltarea psihofizic„ corespunz„toare capacit„˛ii de exerci˛iu. Dumneavoastr„ trece˛i peste aceasta, ∫i zice˛i ca diferen˛a s„ fie de minimum 15 ani. Da˛i-mi voie, domnule pre∫edinte, s„ dau dou„ explica˛ii.

Periodizarea privind perioada minoratului sau minorit„˛ii este urm„toarea: p‚n„ la 14 ani copilul nu are capacitate de exerci˛iu de nici un fel, are doar de folosin˛„, Óncheie actele juridice prin reprezentant; de la 14 la 16 ani este a doua perioad„, c‚nd le Óncheie prin reprezentant ∫i, de la 16 la 18 ani, Ól asist„. De ce s-a admis Ón loc de 16 ani, c‚t trebuia s„ fie, c‚nd fata, prin efectul c„s„toriei, devine major„ numai de la 16 ani, de ce s-a admis 15 ani Ón loc de 16 ani? Dac„ ve˛i consulta un tratat de dreptul familiei, ve˛i g„si ∫i explica˛ia. Este perioada dezvolt„rii intrauterine a f„tului p‚n„ devine copil. Aceasta e motiva˛ia acolo. ™i iat„ c„ legisla˛iile interna˛ionale au acceptat acest distingum. L„sa˛i-ne c„ suntem ∫i noi mai acas„ dec‚t dumneavoastr„ Ón problemele acestea ∫i ∫tim, cunoa∫tem mai Óndeaproape de ce am fost de acord ∫i de ce s-au Ónscris Ón lege aceste prevederi. Dar dumneavoastr„ dori˛i altceva: dori˛i ca din excep˛ie s„ face˛i regula. Nu se poate! Dac„ regula capacit„˛ii de exerci˛iu este 18 ani, dumneavoastr„ dori˛i s-o transforma˛i Ón excep˛ia p‚n„ la 15 ani, Ón loc de 16 ani, cu explica˛ia dat„, s-o transforma˛i Ón regul„. Ceea ce nu e de admis.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Mul˛umesc, domnule senator.

Stima˛i colegi, v„ rog s„ ne pronun˛„m prin vot Ón leg„tur„ cu amendamentul sus˛inut de domnul senator Radu F. Alexandru la art. 9 alin. 1.

V„ rog s„ vota˛i.

Amendament respins Óntruc‚t a Óntrunit doar 19 voturi pentru.

Pofti˛i?

Nu, haide˛i s„ discut„m cu seriozitate, c„ avem dou„ legi grele.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 52/23.IV.2004 La punctul 4 este rezolvat„ problema la primul amendament. Deci nu Ól mai

Domnule pre∫edinte, este vorba Ónt‚i de art. 11 lit. d).

Nu mai pot supune votului pentru c„ am rezolvat aceast„ chestiune la art. 3, acolo unde se spune ce Ónseamn„ adop˛ie.

E cu totul altceva...

Da.

Consim˛„m‚nt scris Ónseamn„, domnule coleg.

Scris. S„-∫i asume r„spunderea Ón fa˛a instan˛ei.

S„ fie acolo, Ón dosar.

De aceea am spus, g‚ndindu-m„ c„ era legat de...

Tocmai pe el, care adopt„, Ól l„sa˛i f„r„ consim˛„m‚nt?

...pentru c„, altfel, ar fi o simpl„ cerere adresat„ instan˛ei.

Art. 11: îPersoanele chemate s„ consimt„ la adop˛ie...“. Despre asta e vorba. Nu despre v‚rst„, nu despre nimic. Art. 11 alin. 1.

Da. Propune˛i eliminarea.

Propun eliminarea punctului d). ™i propun eliminarea punctului d) dintr-un motiv foarte simplu. îPersoanele chemate s„ consimt„ la adop˛ie sunt urm„toarele: p„rin˛ii fire∫ti“... e normal c„ trebuie s„ Ó∫i dea acordul pentru ca copilul lor s„ fie adoptat, nu?

Da.

Atunci adop˛ia e _in rem,_ domnule pre∫edinte. A∫a ceva... E inovator Ón materie.

Dori˛i s„ Ól pun la vot? Eu Ól pun la vot.

Nu se poate, domnule pre∫edinte…

La punctul 12 am spus c„ este o filozofie diferit„ Óntre textul propus de ini˛iator, care, chiar pentru p„rintele dec„zut din drepturile p„rinte∫ti Ói solicit„ consim˛„m‚ntul, iar dumneavoastr„ merge˛i pe varianta Ón care spune˛i s„ nu i se cear„. Insista˛i Ón amendament, ca s„-l pun Ón discu˛ie? Da.

Punctul de vedere al Guvernului.

...tutorele, la fel, copilul, dac„ a Ómplinit 10 ani...

™i adoptatorul, nu?

P„i adoptatorul din moment ce se prezint„ Ón postur„ de solicitant, cum se mai pune Óntrebarea dac„ trebuie s„ Ó∫i dea sau nu acordul? El este solicitant.

P„i, cum, este suficient„ o simpl„ cerere, f„r„ s„ fie...?

™i noi am reflectat Ón mod deosebit asupra acestei posibilit„˛i, Óns„ practica ∫i experien˛a ne-a dovedit c„ este necesar s„ mai dai Ónc„ o dat„, Ón ceasul al 12-lea, dac„ putem spune a∫a, ∫ansa copilului ∫i inclusiv a p„rintelui care deja este dec„zut, de a-∫i p„stra copilul Ón familie. Mai mult dec‚t at‚t, dac„ corobora˛i acest articol 12 cu urm„torul, 13, acolo se vede c„ instan˛a analizeaz„ ∫i poate lua Ón calcul un refuz abuziv al p„rintelui de a consim˛i. ™i atunci, Ónc„ o dat„, am p„strat dreptul p„rintelui chiar dec„zut din drepturi de a consim˛i la adop˛ie pentru a mai analiza Ónc„ o dat„, Ónainte de consim˛„m‚ntul final, posibilitatea ca copilul s„ creasc„ al„turi de familia sa.

Nu, nu. Problema se pune s„-∫i dea acordul.

S„-∫i asume r„spunderea, asta Ónseamn„ acord.

Mul˛umesc.

Domnul senator Predescu, punctul de vedere al comisiei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 52/23.IV.2004

Dec„derea din drepturile p„rinte∫ti este una din categoriile de restr‚ngere a exerci˛iului unor drepturi ∫i esen˛a acestora este de a fi temporare ∫i justificate ∫i prin hot„r‚re judec„toreasc„, dac„ nu prin lege. Textul, v„ aminti˛i, domnule pre∫edinte, c„ l-am discutat ∫i Ón comisie… A accepta ca ∫i p„rin˛ii fire∫ti s„ consimt„ la adop˛ie este cel mai firesc lucru. Dreptul ∫i capacitatea, ∫i aptitudinile, ∫i tot ce decurge din acestea de a fi cei care au dat via˛„ copilului, p„rin˛ii fire∫ti, ei nu pot pierde dreptul de p„rin˛i fire∫ti prin nici un fel de dec„dere sau restr‚ngere. Dec„derile, institu˛iile acestea sunt temporare, potrivit textului constitu˛ional, iar nu definitive ∫i absolute. De aceea, textul are ra˛iune fundamentat„ pe deplin.

Deci dec„derea este pe o perioad„ determinat„, adop˛ia este definitiv„.

Iar p„rin˛ii sunt cei fire∫ti, naturali. Cine s„ le ia calitatea de p„rin˛i fire∫ti ai copilului? Poate dumneavoastr„, da’ nu cred.

Nu. Domnule senator, nu eu...

V„ rog s„ nu tension„m lucrurile...

Nu eu, domnule senator. O ia instan˛a judec„toreasc„.

Nu poate, nu poate nimeni.

O ia, domnule senator. Asta scrie Ón textul de lege.

Ar Ónsemna s„ se stabileasc„ c„ i-au n„scut al˛ii.

Bun. L„sa˛i, v„ rog. V-am ascultat. Ave˛i amabilitatea s„ m„ asculta˛i. Mie mi se pare...

E... Da’ nu chiar orice... Pierdem timpul, s„ ∫ti˛i.

V„ rog.

Domnule senator, s„ ∫ti˛i c„ Ómi este foarte u∫or s„ v„ r„spund. Mi se pare nefiresc s„ v„ r„spund. Ave˛i v‚rsta pe care o ave˛i ∫i suntem Ón plen. Dac„ vre˛i s„ transform„m plenul de c‚te ori sunte˛i la microfon Óntr-un subiect de b‚lci, eu pot s„ v„ fac ∫i acest serviciu.

Nu e nici un b‚lci, e dezbatere juridic„.

Domnule senator, v„ rog frumos s„ v„...

V„ rog s„ nu purta˛i dialog cu domnul senator Predescu, v„ rog s„ prezenta˛i argumente.

Deci, domnule pre∫edinte ∫i stima˛i colegi, este vorba de o hot„r‚re judec„toreasc„. Mi se pare c„ este vorba de o hot„r‚re judec„toreasc„ extrem„. Dac„ instan˛a, dac„ tribunalul ajunge s„ ia unui p„rinte sau unor p„rin˛i dreptul de a se exprima ca p„rinte, dac„ suntem Ón fa˛a unor oameni care au fost Ón fa˛a instan˛ei, Ón numele legii, dec„zu˛i din drepturile p„rinte∫ti sau c„rora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii, **pedeapsa interzicerii** drepturilor p„rinte∫ti, este normal ca pe perioada, pe **perioada** execut„rii acestei pedepse s„ nu le mai dau dreptul de a se pronun˛a referitor la viitorul copilului. Sigur c„ este o pedeaps„ temporar„, s„ spunem, poate fi o pedeaps„ pe un termen mai lung, dar Ón perioada Ón care el se face vinovat de lucruri extreme, Ón situa˛ia Ón care el se face vinovat de fapte care Ól decad din calitatea de p„rinte, am considerat c„ este normal s„ nu Ói mai dau lui aceast„ ∫ans„. Pentru c„, din nou, se pune problema cui dau ∫ansa... Dau ∫ansa unui om care se face vinovat de fapte abominabile sau dau ∫ansa copilului? Asta este problema pe care o pun. Sigur c„ se pot...

Sunt de acord cu dumneavoastr„, dar amendamentul de la acest articol ∫i filozofia acestui articol are argumenta˛ie ∫i Ón textul urm„tor de la art. 13. Pentru c„ Óngrijorarea dumneavoastr„ este rezolvat„ de acel text. Pentru c„ instan˛a, pentru acel p„rinte care a avut un anumit comportament fa˛„ de copilul lui, are dreptul s„-i Ónl„ture consim˛„m‚ntul. V„ rog s„ vede˛i mai departe. Este rezolvat„ aceast„ situa˛ie.

Da. Tocmai de asta la art. 13 am propus ca amendament eliminarea sintagmei îÓn mod excep˛ional“, recunosc‚nd instan˛ei deplina libertate de a aplica legea Ón mod corect. Dar, repet, nu poate fi, cred, ca p„rinte — ∫i fiecare putem g‚ndi la fel — nu cred c„ exist„ o pedeaps„ mai dur„ pe care o poate aplica legea dec‚t dec„derea din dreptul de p„rinte. Acel om se face vinovat de fapte cu totul ∫i cu totul ie∫ite din comun. Atunci Ói dau o ∫ans„ copilului, salvez copilul de a ie∫i de sub îjudecata“ celor c„rora legea le retrage calitatea de p„rinte. Asta este ra˛iunea.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Mul˛umesc.

Stima˛i colegi,

Nu, da’ transform„ instan˛a Ón institu˛ie adoptatoare.

V„ rog. La punctul 17 v„ consult dac„ sus˛ine˛i amendamentul.

Nu, domnule pre∫edinte, nu.

sau familiei adoptatoare, ceea ce am vorbit mai devreme, posibilitatea unei persoane sau familii, dar nu am exclus nici posibilitatea ca Ón cazul unei anchete sociale temeinice, pe care trebuie s„ o fac„ direc˛ia, s„ existe posibilitatea ca, de∫i unul din so˛i dore∫te, cel„lalt s„ nu fie de acord cu adop˛ia, motiv pe care direc˛ia trebuie s„ Ól analizeze atunci c‚nd Ó∫i face referatul pe baza c„ruia d„ sau nu d„ atestatul. Deci este una dintre condi˛iile pe care direc˛ia are obliga˛ia s„ le analizeze, nu pe baza c„reia se d„ sau nu se d„ atestatul, ci pe baza c„reia se face raportul psihosocial al familiei respective, dup„ care urmeaz„ sau nu atestatul.

Mul˛umesc.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot, stimate colege ∫i stima˛i colegi...

Mul˛umesc. Punctul 8, art. 19 — solicita˛i eliminarea. Punctul 9, art. 26?

Domnule pre∫edinte, v„ rog s„ observa˛i c„ amendamentul a fost rezolvat la lit. a), î...c„ poate adopta ∫i o persoan„, nu numai o familie“. Un so˛ adopt„, iar cel„lalt nu vrea. Firesc. Adopt„, deci, o persoan„, iar nu familia. Este rezolvat la lit. a) ∫i nu mai e cazul s„ fie votat.

La punctul 8, art. 19.

De acord. Este vorba de consim˛„m‚nt ∫i de evaluare.

Da, v„ rog. Ave˛i cuv‚ntul. Lit. c).

La lit. c), domnule pre∫edinte, stimate colege ∫i stima˛i colegi, este vorba de: îEvaluarea garan˛iilor morale ∫i a condi˛iilor materiale ale adoptatorului sau familiei adoptatoare se face pe baza solicit„rii acestora de c„tre direc˛ia de domiciliu a acestora ∫i trebuie s„ aib„ Ón vedere...“.

Lit. c): îMotivele pentru care, Ón cazul Ón care numai unul dintre cei doi so˛i solicit„ s„ adopte un copil, cel„lalt so˛ nu se asociaz„ la cerere“ — am propus eliminarea acestui punct, pentru c„ este, Óntr-adev„r, cel pu˛in a∫a mi se pare, este o situa˛ie, de la Ónceput, extrem de critic„, extrem de nefireasc„, Ón care nu exist„ acordul Óntre cei doi membri ai familiei, Óntre so˛ ∫i so˛ie. ™i atunci o asemenea situa˛ie mi se pare c„ trebuie evitat„ ∫i eliminat un asemenea punct.

V„ rog, punctul de vedere al Guvernului.

Dac„ so˛ul ∫i so˛ia, oameni care tr„iesc Ón aceea∫i cas„, nu doresc am‚ndoi venirea unui copil Ón cas„, care va fi via˛a acelui copil Óntr-un asemenea...

V„ rog, punctul de vedere al Guvernului.

Am f„cut aceast„ precizare din dou„ motive: pe de o parte, art. 19 Ón sine vorbe∫te despre evaluarea garan˛iilor morale ∫i condi˛iilor materiale ale adoptatorului

Ceea ce spune domnul avocat Predescu... domnul senator Predescu este, fire∫te, de re˛inut, Ón eventualitatea Ón care cei doi so˛i Ónainteaz„ divor˛ul ∫i, dup„ pronun˛area divor˛ului, r„m‚ne doar unul dintre cei doi ∫i face cererea ca persoan„ fizic„, nu ca familie.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot, Ón leg„tur„ cu amendamentul de la art. 19 alin. 1, lit. c).

Amendamentul a fost respins, Óntruc‚t a Óntrunit 20 de voturi pentru.

La punctul 9 am adoptat legea acum dou„ s„pt„m‚ni ∫i se nume∫te îoficiu“, ∫i trebuie s„ v„ spun c„ aceast„ chestiune este rezolvat„.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman**

**:**

Solicit cuv‚ntul, domnule pre∫edinte.

La ce articol dori˛i s„ interveni˛i, domnule senator?

La art. 26, domnule pre∫edinte, la punctul 5.

Da.

Œmi Óng„dui s„ observ c„, totu∫i, este destul de greu de exprimat un vot strict pe un punct sau altul al corpului legii, dac„ legea nu este cunoscut„ Ón totalitate.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 52/23.IV.2004 Eu m„ refer acum doar la acest punct, cu toate c„ ar fi fost foarte bun„ cunoa∫terea articolelor ∫i alineatelor anterioare. Alegerea adoptatorului sau a familiei adoptatoare — deci, punctul 5, da?

Alin. 5 art. 26: îAlegerea adoptatorului sau a familiei adoptatoare potrivite pentru copil se face Ón termen de 60 de zile de la primirea listei centralizate“.

Am propus eliminarea acestui termen de 60 de zile, pentru c„ mi se pare c„ r„m‚ne o preocupare permanent„, at‚ta vreme c‚t avem un copil pentru care trebuie g„sit un adoptator, r„m‚ne o preocupare care nu poate fi restric˛ionat„ de un num„r de zile ∫i, ca atare, am cerut eliminarea acestui termen de 60 de zile.

™i Ónlocuirea îdirec˛iei“ cu îoficiu“.

V„ rog?

Sunt dou„ amendamente. ™i Ónlocuirea îdirec˛iei“ cu îoficiu“.

s„ aib„ posibilitatea, prin speciali∫ti, s„ identifice cea mai potrivit„ familie pentru copilul care are nevoie de o familie. Asta nu o pot face dec‚t speciali∫tii direc˛iei, pentru c„ ei se afl„ la domiciliul copilului. Deci ei ∫tiu cel mai bine nevoile particulare ale fiec„rui copil. Direc˛ia este cea care Ól Óngrije∫te pe copil, acolo unde are domiciliul.

Mul˛umesc. ™i mai este un argument...

Deci are ∫anse mai mari s„ identifice familia cea mai potrivit„ dec‚t oficiul, care face, de fapt, Ónregistr„ri ∫i centraliz„ri de liste.

Iar s„pt„m‚na trecut„, c‚nd am discutat legea privind oficiul, noi am dat aceste atribu˛ii.

Da.

Œn cadrul aceluia∫i punct, doamna secretar de stat, alegerea adoptatorului sau a familiei adoptatoare nu de c„tre direc˛ia Ón a c„rei raz„ teritorial„ se afl„ domiciliul copilului, ci am propus Ónlocuirea cu îoficiu“, pentru c„ mi se pare — ∫i a∫a rezult„ ∫i din expunerea Ón continuare a articolelor —, g„sirea unei familii adoptatoare, Ón cadrul adop˛iilor interne, nu se refer„ strict la jude˛, la zona pe care o acoper„ o direc˛ie, ci devine, dup„ ce aceast„ list„ centralizat„ a copiilor a fost trimis„ la oficiu, devine un obiect de studiu sau de activitate, sau de preocupare a oficiului.

Deci, eliminarea termenului de 60 de zile, pentru a r„m‚ne o preocupare permanent„ ∫i preluarea Ón atribu˛iile oficiului, ∫i nu numai a direc˛iei, care este limitat„ la teritoriu.

## Mul˛umesc.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i Ón leg„tur„ cu argumentele prezentate la art. 26 alin. 5, cele dou„ amendamente.

Referitor la amendamentul propus de domnul senator Alexandru, ˛in s„ fac urm„toarele preciz„ri: am men˛ionat termenul de 60 de zile, neexcluz‚nd posibilitatea ca aceasta s„ fie o analiz„ continu„, pentru c„ termenul de 60 de zile de la primirea listei centralizate se refer„ la termenul Ón cadrul c„ruia direc˛ia identific„ — s„ spunem — prima solu˛ie pentru copil, care poate s„ fie un e∫ec. Deci propune o prim„ familie, dar am dat un termen pentru aceast„ prim„ propunere, urm‚nd ca Ón cazul Ón care e∫ueaz„ potrivirea Óntre copil ∫i prima familie, pe care o propune direc˛ia, cu siguran˛„ asta este o activitate care se desf„∫oar„ Ón continuare.

Referitor la Ónlocuirea îdirec˛iei“ cu îoficiu“, vreau s„ v„ spun c„ ar fi destul de greu de f„cut asta, pentru c„, Óntr-adev„r, oficiul ˛ine centralizarea tuturor cererilor de familii adoptatoare ∫i a tuturor copiilor care au fost adopta˛i, Óns„ se refer„ numai la cereri ∫i la dosare, f„r„

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Mul˛umesc.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot Ón leg„tur„ cu acest amendament de la punctul 9, art. 26 alin. 5, sus˛inut de domnul senator Radu F. Alexandru. V„ rog s„ vota˛i.

Amendament respins, Óntruc‚t a Óntrunit doar 20 de voturi pentru.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman**

**:**

Solicit cuv‚ntul, domnule pre∫edinte.

Care dintre amendamentele viitoare le sus˛ine˛i? V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

La art. 27.

Art. 27. V„ rog.

P„i, s-a rezolvat.

Prin votul pe care l-am dat la articolul precedent, este rezolvat, nu mai putem s„ punem Ón discu˛ie, c„ este vorba de domiciliu, cum se verific„, ∫i de direc˛ie. V„ rog.

Ierta˛i-m„... Nu cred c„ este condi˛ionat de articolul anterior, pentru c„ problema care se pune este de a verifica — folosesc poate un termen care s„ par„ for˛at, dar care exprim„, Óntr-adev„r, obiectul anchetei sociale care verific„ bonitatea adoptatorului, dac„ am Ón˛eles bine, doamn„...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 52/23.IV.2004

Nu. Bonitatea adoptatorului este justificat„ de fiecare direc˛ie Ón parte, dup„ care toate aceste dosare se trimit la oficiu. Oficiul, mai departe, le transmite direc˛iilor, care, Ón cazul Ón care constat„ c„ are copilul adoptabil..., din cauza asta, ancheta se face la locul unde este protejat copilul. Deci este coroborat cu ceea ce a˛i propus mai sus. Din acelea∫i ra˛iuni am trecut îdirec˛ia de la domiciliul copilului“.

De acord, dar direc˛ia de la domiciliul copilului vi se pare normal s„ verifice dac„ adoptatorul, care se poate Ónt‚mpla foarte bine s„ fie Ón afara jude˛ului, Ón afara teritoriului, vi se pare normal ca aceast„ direc˛ie s„ verifice dac„ copilul este compatibil sau nu cu un adoptator, despre care s„ nu aib„ nici un fel de indiciu, nici un fel de element? Nu e mai normal ca direc˛ia s„ verifice criteriile pe care adoptatorul trebuie sau nu s„ le Óndeplineasc„?

O dat„ ce a devenit adoptator ∫i este Ónscris pe lista de oficiu, s-au f„cut toate verific„rile, indiferent de unde provine familia.

Œn m„sura Ón care depune cererea, verificarea ulterioar„ Ói d„ adoptatorului, Óntr-adev„r, Ói confirm„ calitatea ∫i se exprim„ compatibilitatea Óntre adoptator ∫i copilul pe care...

Nu. Verificarea a fost deja f„cut„. Œncredin˛area copilului Ón vederea adop˛iei se d„ numai la o familie care a fost deja atestat„, oriunde s-ar fi aflat ea.

Se face Ón dou„ trepte, domnule senator: Ónt‚i, la nivel de oficiu, cu acea list„ general„, la nivel de ˛ar„, ∫i, apoi, la nivelul direc˛iei jude˛ene.

Aceea∫i soart„ o au ∫i urm„toarele...

Deci, amendamentele de la punctele 10, 11, 12, 13 sunt rezolvate.

Ca ∫i cel de la punctul 14, cu cet„˛enia...

Punctul 14, cu cet„˛enia, rezolvat la art. 3; punctul l5, rezolvat, de asemenea, la art. 3, prin amendamentul respins; punctul 16...

Acum, la art. 45, este vorba de acel raport despre care discuta˛i. Insista˛i pentru acest amendament de la punctul 16? Pentru c„ ideea a fost rezolvat„ Óntr-un anumit fel Ón lege.

Sigur, are o concep˛ie unitar„. Nu poate s„ schimbe.

La punctul 17 este un amendament important. Cred c„ pe acesta o s„-l sus˛ine˛i: obliga˛ia pentru oficiu de a face verific„ri Ón leg„tur„ cu situa˛ia copilului, pentru o perioad„ de doi ani, propunem noi Ón lege, de la adoptare.

Dumneavoastr„ propune˛i îp‚n„ la v‚rsta majoratului“, care poate s„ fie 18 ani.

Eu am lista amendamentelor, dar nu am numerotarea pe care o ave˛i dumneavoastr„. Dac„ ave˛i bun„voin˛a...

Art. 49 alin. 1. Œntr-adev„r, pe acel amendament nu ne-am pronun˛at. Cele din fa˛„ vizau, domnule senator, situa˛ia concret„, cine s„ se pronun˛e, fie direc˛ia de la domiciliu adoptatorului sau de la domiciliul copilului...

Da, problema este la punctul 17, art. 49, da? Oficiul are obliga˛ia s„ urm„reasc„ evolu˛ia copilului ∫i a rela˛iilor dintre acesta ∫i p„rintele sau p„rin˛ii s„i adoptivi — aici se spune — cel pu˛in doi ani, iar eu am propus îp‚n„ la v‚rsta majoratului“.

Œmi permit s„ v„ reamintesc zvonurile, pentru c„, totu∫i, n-au fost confirmate, care au ap„rut Ón urm„ cu pu˛in„ vreme, legate de adop˛iile interna˛ionale care s-au f„cut, ∫i care puneau fie sub semnul Óntreb„rii soarta copiilor care au fost adopta˛i interna˛ional sau nu puneau sub semnul Óntreb„rii ∫i d„deau cazuri concrete de copii care au fost molesta˛i ∫i care Ó∫i duceau existen˛a Ón familii Ón care erau departe de a li se asigura climatul ∫i existen˛a normale. ™i atunci, mi se pare c„ exist„ o responsabilitate fireasc„ din partea Rom‚niei, din partea ˛„rii noastre, s„ urm„reasc„, dat fiind faptul c„ este vorba de rapoarte, la un interval de timp convenabil, nu este vorba de o activitate s„pt„m‚nal„, lunar„ sau trimestrial„, de aflat ce se Ónt‚mpl„ cu copilul care a plecat...

Dar exist„ ni∫te norme europene, imediat o s„ v„ spun„ doamna secretar de stat, care sunt prev„zute Ón conven˛ie.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Pe de o parte, sunt norme europene care men˛ioneaz„ evolu˛ia, monitorizarea evolu˛iei copilului, dac„ e vorba de adop˛ie interna˛ional„, pe perioada a doi ani, pe de alt„ parte, restric˛ion‚nd a∫a cum am restric˛ionat, am considerat c„ este suficient„ o perioad„ de doi ani pentru adop˛ie interna˛ional„, iar pentru adop˛ie intern„ cu at‚t mai mult am considerat suficient, constat‚nd, din experien˛a pe care am avut-o pe perioada ultimilor ani referitoare la adop˛iile interne, c„ o perioad„ de doi ani este suficient„ direc˛iei pentru a monitoriza evolu˛ia copilului Ón noua sa familie, ˛in‚nd

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 52/23.IV.2004 cont ∫i de faptul c„, prin adop˛ie, copilul cap„t„ filia˛ie ∫i rudenie, ∫i cap„t„ acelea∫i drepturi, iar p„rintele cap„t„ acelea∫i obliga˛ii pe care le are fa˛„ de copilul natural. Œn cazul nefericit Ón care s-ar putea ca unul din copiii adopta˛i s„ fie abuzat sau neglijat Ón propria sa familie, atunci exist„ m„suri de care beneficiaz„ to˛i copiii care pot fi abuza˛i, chiar Ón familiile lor naturale.

Deci, repet, am considerat doi ani — pe de o parte, din cazuistic„, pe de alt„ parte, din reglement„rile interna˛ionale Ón vigoare — suficien˛i, cu at‚t mai mult cu c‚t noul regim juridic al adop˛iei, Ón mod special la adop˛ia interna˛ional„, a˛i v„zut c„ este extrem de restrictiv, l„s‚nd posibilitatea numai rudelor de gradul II...

Mul˛umesc.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot Ón leg„tur„ cu amendamentul propus de domnul senator Radu F. Alexandru.

Amendament respins, Óntrunind 17 voturi pentru. Dori˛i s„ supun discu˛iei amendamentul de la art. 50 ∫i art. 56, pentru eliminarea alin. 2?

Adic„ s„ nu devin„ rud„?

Domnule pre∫edinte, la art. 64...

Renun˛a˛i la celelalte dou„?

Da, da.

Mul˛umesc.

V„ rog s„ prezenta˛i amendamentul de la art. 64, eliminarea tezei a doua.

Da. Œl citesc pentru ca ∫i colegii mei s„ aib„ Ón minte con˛inutul exact al articolului: îInstan˛a poate administra orice prob„ admis„ de lege“.

Alin. 2: îLa judecarea cererii, referitor la deschiderea procedurii adop˛iei interne a copilului, precum ∫i a cererii de Óncredin˛are, Ón vederea adop˛iei, ascultarea copilului care a Ómplinit v‚rsta de 10 ani este obligatorie, iar la Óncuviin˛area adop˛iei copilului care a Ómplinit v‚rsta de 10 ani i se va solicita consim˛„m‚ntul“. Mi se pare c„ este un punct extrem de important ∫i absolut firesc.

Punctul urm„tor: îOpinia copilului exprimat„ Ón judecarea cererilor prev„zute de prezenta lege va fi luat„ Ón considerare ∫i i se va acorda importan˛a cuvenit„, av‚ndu-se Ón vedere v‚rsta ∫i gradul acestuia de maturitate“, ∫i dup„ care urmeaz„ o formulare care consider absolut firesc s„ fie eliminat„: îŒn situa˛ia Ón care instan˛a hot„r„∫te Ón contradictoriu cu opinia exprimat„ de copil, aceasta este obligat„ s„ motiveze ra˛iunile care au condus la Ónl„turarea opiniei copilului“. Deci suntem Ón situa˛ia unui copil care are 10 ani, care, conform acestei legi, trebuie s„-∫i petreac„ 90 de zile Ón

familia care se ofer„ a-l adopta. Dup„ timpul petrecut Ón familie, el vine Ón fa˛a instan˛ei ∫i spune c„ nu se poate Óncadra, c„ nu i s-au oferit condi˛iile normale, alin. 1 ∫i 2 precizeaz„ explicit c„ trebuie s„ se ˛in„ cont de opinia copilului, ∫i avem Ón continuare un text Ón care spune c„, totu∫i, instan˛a poate infirma, poate ignora, poate trece...

Instan˛a judec„ ∫i hot„r„∫te, domnule senator.

De acord. Care este... Domnule pre∫edinte, care este...

Atunci, v„ rog s„ observa˛i c„ argumentele trebuie s„ le aduce˛i pe ideea prins„ Ón acest text. Instan˛a s„ motiveze decizia. Deci ea Ónl„tur„ opinia copilului.

De acord.

Domnule pre∫edinte, instan˛a motiveaz„ ∫i copilul spune: îNu pot tr„i, nu pot r„m‚ne Ón aceast„ cas„!“. Ce se Ónt‚mpl„ Ón momentul urm„tor? Copilul poate fi ˛inut cu for˛a? Copilul poate fi crescut, copilul poate fi educat cu for˛a Óntr-o cas„ Ón care a petrecut deja un timp ∫i nu a g„sit nici un liant, nici sufletesc, nici moral, de nici un fel? Poate fi constr‚ns, poate fi condamnat s„ tr„iasc„ Ón aceast„ cas„? Ne putem pune Óntrebarea Ón c‚t timp fuge copilul „sta din cas„ ∫i ajunge Óntr-un canal sau Ón Gara de Nord? Nu ne trebuie un efort de imagina˛ie, dac„ recunoa∫tem copilului de 10 ani dreptul de a se pronun˛a. Dac„ la Ónceput era vorba de condi˛ii obligatorii, cererea opiniei copilului, am un copil care spune: îNu, nu r„m‚n Ón aceast„ cas„!“. Instan˛a spune: îAvem motive s„ spunem c„ vei r„m‚ne“. Ce se Ónt‚mpl„ mai departe? Care este felul Ón care... nu e greu s„ ne imagin„m via˛a sau soarta acestui copil!…

√sta este motivul pentru care cer eliminarea situa˛iei Ón care instan˛a poate impune copilului condamnarea de a r„m‚ne Óntr-o familie de adoptator.

V„ mul˛umesc.

V„ rog, punctul de vedere al Guvernului.

Œn proiectul de lege privind promovarea ∫i protec˛ia copilului am ˛inut Ón mod expres la ascultarea copilului Ón toate deciziile care-l privesc, Ón mod special pentru copilul peste 10 ani, dar am cerut ∫i posibilitatea de a l„sa copilul s„-∫i exprime opinia ∫i Ónainte de 10 ani. Cu siguran˛„ c„ la articolul 2 am luat, totu∫i, Ón vedere v‚rsta ∫i discern„m‚ntul copilului, chiar dac„ acestuia i se cere opinia sau consim˛„m‚ntul, l„s‚nd la latitudinea instan˛ei s„ admit„ ∫i aceast„ prob„, a∫a cum le admite pe celelalte, plec‚nd de la argumentul c„ instan˛a, pe baza planului institu˛ionalizat pe care-l preg„te∫te direc˛ia, ar„t‚nd evolu˛ia complet„ a copilului pe perioada c‚nd acesta a fost monitorizat pentru a se propune sau nu adop˛ia, are la dispozi˛ie toate datele necesare ∫i toat„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 52/23.IV.2004 posibilitatea ascult‚nd ∫i opinia copilului de a decide Ón interesul superior al copilului. Deci asta a fost ra˛iunea pentru care am men˛ionat alineatul 3.

## V„ mul˛umesc.

Domnul senator Predescu, rog punctul de vedere al comisiei.

## Domnule pre∫edinte,

Opinia copilului n-are caracter absolut. De altfel, Ón legisla˛ia noastr„ s„ nu-∫i Ónchipuie cineva c„ acest lucru este noutate. De la 1 februarie 1954, de c‚nd a intrat Ón vigoare Codul familiei, legisla˛ia rom‚n„ cunoa∫te at‚t interesul superior al copilului, ceea ce Europa a consacrat Ón 1993, c‚t ∫i opinia copilului care a Ómplinit v‚rsta de 10 ani, c‚t ∫i posibilitatea instan˛ei de a trece peste opinia copilului c‚nd interesul superior al acestuia Óndrept„˛e∫te, justific„ solu˛ia dat„, evident, cu obliga˛ia motiv„rii Ón fapt ∫i Ón drept a hot„r‚rii, a solu˛iei pe care o adopt„. Lucrurile acestea sunt foarte bine cunoscute ∫i... g‚ndi˛i-v„, ca o practic„ consolidat„ din 1954 ∫i p‚n„ acum. Face˛i calculul cam de c‚˛i ani sunt cunoscute aceste institu˛ii Ón legisla˛ia rom‚n„!

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

## V„ mul˛umesc.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot Ón leg„tur„ cu acest amendament de eliminare a tezei a doua din art. 64 alin. 3. V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot.

Amendament respins, Óntruc‚t a Óntrunit 20 de voturi pentru, 67 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri.

V„ consult, stima˛i colegi, dac„ mai sunt amendamente care n-au fost puse Ón discu˛ie.

Stima˛i colegi, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot Ón leg„tur„ cu amendamentele admise existente Ón anexa nr. 1. Punctul de vedere al Guvernului este de admitere Ón totalitate a acestora. V„ rog s„ vota˛i.

Amendamentele existente Ón anexa nr. 1 au fost aprobate de plenul Senatului cu 88 de voturi pentru ∫i o ab˛inere.

V„ propun s„ lu„m Ón dezbatere cel de-al patrulea proiect de lege care vizeaz„ reforma Ón acest domeniu, respectiv proiectul Legii privind protec˛ia ∫i promovarea drepturilor copilului.

Ave˛i cuv‚ntul, doamna ministru.

V„ mul˛umesc. Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Dac„ asupra proiectului Legii privind regimul juridic al adop˛iei au fost discu˛ii ∫i p„reri, uneori, divergente,

asupra acestui proiect care urmeaz„ s„ fie dezb„tut de dumneavoastr„ privind promovarea ∫i protejarea drepturilor copilului to˛i speciali∫tii rom‚ni ∫i str„ini care ne-au ajutat Ón elaborarea acestui pachet legislativ au fost unanim de acord c„ acesta va pune bazele cre„rii unui sistem Óntr-adev„r modern ∫i european pentru to˛i copiii Rom‚niei, pentru c„ una dintre nout„˛ile aduse de proiectul de lege este faptul c„ se extinde aria de reglementare de la copiii Ón dificultate sau de la copiii institu˛ionaliza˛i, de care vorbeam p‚n„ acum, c„tre to˛i copiii rom‚ni Óntre 0 ∫i 18 ani, trata˛i de data aceasta Ón ansamblul familiilor lor ∫i trata˛i de data aceasta Ón ansamblul tuturor drepturilor lor.

Am Óncercat prin noul proiect de lege, de∫i avem Conven˛ia O.N.U. ratificat„ Ónc„ din 1990 ∫i devenit„ Legea nr. 18/1990, s„ opera˛ionaliz„m toate drepturile copilului, a∫a cum sunt men˛ionate ele at‚t Ón conven˛ie, c‚t ∫i Ón noul proiect de lege.

Am Óncercat s„ introducem instrumente noi care s„ vin„ la Óndem‚na noilor structuri care vor avea responsabilit„˛i Ón domeniu, am defalcat responsabilit„˛ile ∫i reconsiderat responsabilit„˛ile at‚t ale autorit„˛ilor centrale Ón domeniu, c‚t ∫i ale autorit„˛ilor locale Ón domeniu, Ónfiin˛‚nd dou„ noi structuri asupra c„rora v-a˛i pronun˛at Ón urm„ cu dou„ s„pt„m‚ni — Oficiul Rom‚n pentru Adop˛ii ∫i Autoritatea Na˛ional„ pentru Protec˛ia Drepturilor Copilului — ∫i am transferat o parte dintre competen˛ele aflate Ón momentul de fa˛„ la latitudinea unor structuri administrative, cum este Comisia de protec˛ie a copilului, la nivelul instan˛elor, Ón mod special pentru cazurile Ón care motivat este nevoie de scoaterea copilului din cadrul familiei sale.

Mai mult dec‚t at‚t, am introdus noi instrumente, apreciate de partenerii no∫tri interna˛ionali, planul individualizat de Óngrijire a copilului ∫i planul individualizat de servicii oferite copilului, instrumente pe care speciali∫tii le vor folosi pentru a justifica acordarea sau prestarea unui anumit tip de serviciu sau unui anumit tip de ajutor c„tre copilul aflat Ón familie sau separat de familie, pe baza nevoilor individuale ale acestuia.

## V„ mul˛umesc, doamna ministru.

Œl rog pe domnul senator Predescu s„ prezinte punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

Comisia ∫i-a adoptat raport de admitere cu amendamentele din anex„, parte integrant„, ∫i a prezentat punctul de vedere motivat Ón raportul prezentat scris, iar Ón amendamente a instituit un text nou, acela de la art. 13[1] , care reprezint„ o institu˛ie existent„ Ón dreptul rom‚nesc ∫i care s-a dovedit a fi folositoare, a fi benefic„ pentru copilul minor, care a fost luat Ón Óntre˛inere, Ón sensul men˛inerii obliga˛iei de Óntre˛inere, p‚n„ la rezolvarea situa˛iei corespunz„toare a acestuia.

Prin urmare, o obliga˛ie natural„ este transformat„ Óntr-o obliga˛ie civil„, pe durata Ón care copilul se g„se∫te Ón acea situa˛ie Ón care se afla atunci c‚nd a fost luat Ón Óntre˛inere de acea persoan„. Apoi, comisia a reconsiderat amenzile, pentru a da eficien˛„ dispozi˛iilor care, Ón caz de nerespectare, sunt sanc˛ionate contraven˛ional.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 52/23.IV.2004 V„ rog s„ fi˛i de acord cu toate amendamentele exprimate ∫i prezentate de comisie Ón anexa la raport.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Declar deschise dezbaterile generale.

V„ rog s„ prezenta˛i punctul de vedere al grupurilor parlamentare.

Doamna senator Dobrescu, a˛i f„cut afirma˛ia Ón dezbaterea proiectului de lege precedent c„ sus˛ine˛i cel de-al doilea proiect de lege. Aprecia˛i necesar s„ mai interveni˛i? Nu. Mul˛umesc.

Grupul P.R.M., de asemenea? Da. Mul˛umesc. Grupul P.N.L.? Œl invit la tribun„ pe domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**

Domnule pre∫edinte,

Œntr-adev„r, aceast„ lege este, cred, una dintre cele mai importante pe care Senatul le-a votat Ón aceast„ perioad„.

Voi Óncepe cu textul constitu˛ional pe care se bazeaz„. Este art. 49, Ón care se vorbe∫te despre regimul special de protec˛ie a copiilor ∫i tinerilor, ∫i nu numai despre acest regim ∫i despre regimul de asisten˛„ a acestora, iar la alin. 2 se vorbe∫te despre statul care acord„ aloca˛ii pentru copii ∫i se specific„ c„ îalte forme de protec˛ie social„ a copiilor se stabilesc prin lege“. Aceasta e legea. Aceasta e legea ∫i vreau s„ v„ Ónvederez asupra unor lucruri extrem de importante.

Sigur c„ din ceea ce au spus doamna secretar de stat ∫i colegul meu se poate deduce c„ lucrurile au mers foarte simplu ∫i n-au existat nici un fel de contradic˛ii. Ba au existat ∫i contradic˛ii grave ∫i pe probleme esen˛iale. ™i o s„ v„ spun despre ce este vorba: avem de-a face cu un copil lipsit, deci, de capacitatea de exerci˛iu, nu se poate ap„ra, nu poate reac˛iona, nu se poate Óngriji, unde exist„ o responsabilitate, a∫a cum spune Constitu˛ia statului. Ce Óncearc„ aceast„ lege? S„ Ómping„, s„ paseze responsabilitatea statului la: 1) familie, p„rin˛i; 2) autorit„˛ile locale; 3) O.N.G-urile ∫i, a∫a cum spune legea la art. 5, care este cel mai important articol din aceast„ lege, interven˛ia statului este complementar„ Ón materia acestei r„spunderi. Nu putem admite a∫a ceva. Copilul acesta este cet„˛ean al Rom‚niei ∫i trebuie respectat, trebuie ap„rat cu bugetul statului, cu resursele financiare ale acestei ˛„ri. Noi nu putem l„sa asupra familiilor, chiar asupra autorit„˛ilor locale aceast„ r„spundere esen˛ial„. Œn Rom‚nia statul nu-∫i face datoria fa˛„ de copii. A˛i pronun˛at mai Ónainte acel cuv‚nt, aurolaci, exist„ zeci, sute, mii de copii ai str„zii. Exist„ acei copii care se drogheaz„. Exist„ acei copii care sunt educa˛i Ón familii dezorganizate, acei copii declasa˛i care nici nu se pot integra, pentru c„ ei tr„iesc Óntr-un mediu care nu mai permite integrarea Ón societate. Sunt familii care-∫i cresc copiii... ∫i v„ spun c„ am 32 de ani Ón profesia de avocat — exist„ ni∫te ∫coli... pur ∫i simplu, a∫a le definesc eu, îde infractori“.

Sunt copii care nu sunt ap„ra˛i de stat. Autorit„˛ile acelea tutelare care ar trebui s„ p„zeasc„, s„ vegheze Ón permanen˛„ asupra situa˛iei copiilor Ón Rom‚nia nu-∫i fac datoria. De ce? Nu au mijloace, nu au lege. Nu au lege!

Ei intervin numai dac„ este

cazul, complementar, cum spune legea. Nu exist„ voin˛„ politic„ astfel Ónc‚t aceste institu˛ii de specialitate s„ intervin„ imediat, chiar dac„ este vorba de dec„derea din drepturi.

Acolo unde p„rin˛ii sunt dependen˛i de alcool, dependen˛i de droguri, ce s„ mai a∫tept„m? Nu au mijloace umane, nu au speciali∫ti, nu am mijloace financiare, nu au resurse pentru a interveni. Ar trebui ca autorit„˛ile s„ vegheze Ón permanen˛„ asupra acestor copii, asupra acestor familii declasate, dezorganizate, incapabile s„ educe copilul ∫i s„ observe momentul Ón care trebuie s„ intervin„.

G‚ndi˛i-v„ c„, din p„cate, ∫i asta este realitatea de dup„ ziduri, Ón Rom‚nia sunt foarte mul˛i handicapa˛i psihic care au copii.

Vede˛i? Exist„ o lege care protejeaz„, care spune c„ îun handicapat psihic trebuie s„ aib„ o autoriza˛ie special„ medical„“. Ace∫ti oameni cresc, educ„ copiii!

V„ rog s„ m„ crede˛i... m„ rog... domnule pre∫edinte, v„d c„...

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Eu v„ cred.

Nu. V„ rog s„ asigura˛i m„car respectul pentru...

Da. Stima˛i colegi, v„ rog s„ asculta˛i argumentele colegului nostru, domnul senator Nicolae-Vlad Popa, Ón combaterea acestei legi.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**

Nu, nu. Œn Ómbun„t„˛ire. V„ rog foarte mult. Eu vreau s„ o construiesc, nu s„ o resping. Vreau s„ schimb un articol. Dac„ Ómi admite˛i — ∫i voi sus˛ine ∫i la amendamentul pe care l-am f„cut — acel articol, totul se repar„.

Este o chestiune care ˛ine...

B„nuiesc c„ face˛i o glum„, dar p„cat c„ ast„zi nu este 1 aprilie.

Nu fac nici o glum„, vorbesc foarte serios.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

P„i cum se poate repara totul cu un singur articol?

Da, pentru c„ Ón art. 5 Ónseamn„ responsabilitatea statului fa˛„ de ace∫ti copii...

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Viziunea este liberal„...

Nu. Este...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 52/23.IV.2004

P„i ne vorbi˛i de un sfert de or„ despre rolul statului Ón protec˛ia copilului.

Domnule pre∫edinte, eu v„ rog foarte mult, nu intra˛i Ón dialog cu mine...

V„ rog. V„ mul˛umesc. Rog colegii s„ fac„ lini∫te.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**

...s„ respecta˛i Regulamentul Senatului. Dac„ ave˛i ceva de spus ave˛i acest microfon, dar Ón primul r‚nd m-a˛i Óntrerupt de nenum„rate ori. V„ rog. Nu v„ permit o asemenea modalitate de a conduce ∫edin˛a.

**Din sal„**

**:**

Opaa!... Eeei...

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**

Vede˛i? Asta este urmarea. Œi Óncuraja˛i pe domnii senatori s„ conturbe ∫edin˛a.

Domnule senator, spre deosebire de dumneavoastr„ eu v„ cer scuze dac„ considera˛i c„ v-am Óntrerupt, dar dumneavoastr„ mi-a˛i cerut s„ spun colegilor mei s„ fac„ lini∫te Ón sal„ pentru a putea s„ v„ asculte, iar eu v-am spus doar c„ b„nuiesc c„ asta este viziunea liberal„.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**

Nu. Dumneavoastr„ a˛i f„cut un comentariu.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Da. Am f„cut un comentariu pentru care mi-am cerut scuze.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, fiindc„ vreau s„-l aflu p‚n„ la cap„t.

Domnule pre∫edinte,

Œncep‚nd cu responsabilitatea persoanei fizice, juridice obligat„ s„ produc„ aceast„ activitate de supraveghere a educa˛iei copiilor, a cre∫terii copiilor, poate fi schimbat„ filozofia legii ∫i pot fi schimbate ∫i urm„rile Ón via˛a de zi cu zi a acestei legi. Dac„, Ón schimb, r„m‚ne aceast„ lege a∫a cum este formulat„, filozofia de care vorbeam Ón art. 5, lucrurile se vor duce Óntr-o direc˛ie gre∫it„.

Deci Ón situa˛ia Ón care acest articol care prevede responsabilit„˛ile evidente ale statului Ón domeniul cre∫terii, educa˛iei ∫i drepturilor copiilor nu se rezolv„, noi ne rezerv„m drepturile de a vota contra.

## V„ mul˛umesc.

Alte interven˛ii la dezbaterile generale?

Dac„ nu mai sunt alte interven˛ii, v„ rog s„ preciza˛i punctul de vedere al Guvernului Ón leg„tur„ cu amendamentele existente Ón anexa nr. 1, respectiv amendamentele admise la comisie.

Doamna secretar de stat?

Suntem de acord cu toate amendamentele admise la comisie.

V„ mul˛umesc. Inclusiv amendamentele propuse de domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

Admise.

Am zis: cu amendamentele admise.

Admise, sigur c„ da. Am spus c„ nu sunt f„cute numai de noi, ci de to˛i colegii — ∫i de la opozi˛ie, ∫i de la putere — au fost f„cute ∫i admise un num„r de 13 amendamente.

Œntreb pe colegii care au formulat amendamente ∫i se g„sesc Ón anexa nr. 2, la amendamente respinse, dac„ inten˛ioneaz„ s„ le sus˛in„.

Domnul senator Nicolae-Vlad Popa, amendament la art. 5 alin. 4.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**

Voi da o explica˛ie. Œnc„ o dat„, Ón alin. 4 al legii se prevede c„ îinterven˛ia statului e complementar„“, statul asigur„ protec˛ia copilului ∫i garanteaz„ respectarea tuturor drepturilor sale. Am cerut ca sintagma îinterven˛ia statului e complementar„“ s„ fie eliminat„, Ón acest fel f„c‚ndu-se o direc˛ionare precis„ c„tre textul constitu˛ional. Nu putem s„ reducem interven˛ia statului la o complementaritate sau numai la o interven˛ie. Statul are aceast„ obliga˛ie Ón permanen˛„ ∫i nu exist„ o interven˛ie care este necesar„, a statului.

Faptul c„ acest articol se afl„ pe locul 4 Ón criteriile de evaluare, pe responsabilitate, care sunt Ón lege ne las„ s„ Ón˛elegem c„ s-a dorit, Óntr-adev„r, ca statul s„ fie scos din r‚ndul responsabililor principali fa˛„ de copil ∫i educa˛ia acestor copii.

Deci, Ónc„ o dat„ spun, dac„ se elimin„ aceast„ sintagm„ revenim la filozofia Constitu˛iei ∫i asigur„m, Óntr-adev„r, o protec˛ie real„ a copilului.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

V„ mul˛umesc.

Dac„ Ón numele grupurilor parlamentare dori˛i s„ v„ pronun˛a˛i Ón leg„tur„ cu amendamentul sus˛inut de Grupul liberal?

Eu doresc, Ón numele Grupului P.S.D.

Œn primul r‚nd, Ómi voi cere scuze de la ceilal˛i colegi care fac parte din Grupul liberal pentru ceea ce voi spune, dar Óntruc‚t domnul senator Nicolae-Vlad Popa a insistat pe aceast„ tem„ at‚t la dezbaterile generale, c‚t ∫i la dezbaterea amendamentului pe care tot Domnia sa l-a propus la art. 5 alin. 4, este firesc s„ avem aceast„ interven˛ie.

Se spunea la dezbaterea proiectului de lege anterior c„, Ón definitiv, Ón momentul Ón care Guvernul a demarat

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 52/23.IV.2004 cele 4 proiecte de lege a f„cut o reform„ total„ a sistemului privind protec˛ia copilului: adop˛ii, autoritate, oficiu.

V„ rog s„ observa˛i c„ de la sistemul etatist care exista p‚n„ Ón ’89 ∫i pe care Ól sus˛ine distinsul liberal Nicolae-Vlad Popa a fi reintrodus, propunerea legislativ„... v„ voi explica imediat...

... propunerea legislativ„ de ast„zi vizeaz„ cu totul alte coordonate Ón ceea ce prive∫te protec˛ia, promovarea drepturilor copilului.

Conform textului de lege propus de Guvern responsabilitatea revine, Ón primul r‚nd, familiei, ∫i nu statului. Prin familie am discutat la legea anterioar„ ∫i nu am s„ repet ce Ónseamn„.

Œn al doilea r‚nd, pe baza unui principiu european, a principiului subsidiarit„˛ii, se stabilesc responsabilit„˛i pentru colectivit„˛ile locale, pentru c„ altfel copilul ajunge din nou Ón acele institu˛ii sau institute de ocrotire, acele case de copii, despre care vorbea˛i at‚t de negativ dumneavoastr„.

Œn al treilea r‚nd, responsabilitatea revine autorit„˛ilor statului Ón domenii specializate ∫i vorbim de direc˛iile de protec˛ia copilului, de oficiul pe care urmeaz„ s„-l Ónfiin˛„m, de autoritatea na˛ional„ ∫i a∫a mai departe. Dac„ toate cele 3 componente — familie, colectivitate, institu˛ii ale statului, specializate — nu reu∫esc s„ dea acel cadru necesar pentru cre∫terea ∫i dezvoltarea copilului, intervine potrivit art. 5 — cine? — statul, care nu se derob„ de la responsabilitatea pe care o are, dar r„spunderea statului nu poate fi dec‚t complementar„.

**:**

Da, poate...

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

P„i, nu v„ sup„ra˛i, asta poate, dar numai dac„ o cuprinde˛i Ón programul de guvernare viitor. Pentru c„ tot urmeaz„ campania electoral„, sper s„ ave˛i o mare ∫ans„.

Œn ceea ce ne prive∫te pe noi, respingem total acest punct de vedere Ón care statul s„ intervin„ Ón familie pe temeiurile pe care dumneavoastr„ le-a˛i enun˛at.

O singur„ fraz„!

V„ rog. Solicita˛i dreptul la replic„ sau s„ argumenta˛i suplimentar?

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**

Nu. O singur„ fraz„ la ceea ce a˛i spus dumneavoastr„. Evident c„ a˛i Óncercat s„ deturna˛i spusele mele Óntr-o direc˛ie care v„ convine...

Este o chestiune extrem de simpl„ ∫i fiecare dintre noi ∫tie ce Ónseamn„ responsabilitate, ce Ónseamn„ persoana care pl„te∫te. Aici este vorba despre

institu˛ii publice, este vorba despre o singur„ persoan„ care, conform Constitu˛iei, trebuie s„ asigure aceste drepturi. Eu vorbesc despre Constitu˛ie, iar dumneavoastr„, peste dorin˛a sau peste textul constitu˛ional, Óncerca˛i s„ Ómpinge˛i responsabilit„˛ile, adic„ obliga˛ia persoanei juridice care Ónseamn„ statul rom‚n, la p„rin˛i, la institu˛ii, la autorit„˛ile locale. Asta este problema. Cel mai liberal stat de pe lumea asta, care este S.U.A., are un sistem aproape perfect Ón leg„tur„ cu interven˛ia statului la familiile dezorganizate. Acolo nu exist„ ca un copil s„ poat„ fi l„sat pe strad„, s„ poat„ fi l„sat Ón condi˛ii de mizerie, a∫a cum tr„iesc azi copiii Ón Rom‚nia, ∫i dumneavoastr„ v„ deda˛i ∫i v„ declara˛i aici ultraliberali pentru c„ a∫a trebuie s„ fie. Copiii nu ne intereseaz„, autorit„˛ile s„-∫i fac„... Noi vom interveni dac„ este cazul. Eu vorbesc despre responsabilitatea statului a∫a cum o are conform Constitu˛iei, care este a noastr„, a tuturor.

## **Din sal„**

**:**

Mul˛umesc... Ajunge...!

V„ mul˛umesc. Dac„ nu mai sunt alte interven˛ii, supun...

V„ rog, domnule senator Predescu. V„ rog s„ m„ ierta˛i!

## **Domnul Ion Predescu:**

Eu cred c„ domnul senator coleg Popa a fost bine inten˛ionat, de altfel ∫i dumneavoastr„ l-a˛i apreciat, numai c„ este vorba de o confuzie la mijloc.

Dac„ Ón˛elege˛i prin stat institu˛ii specializate suntem de acord cu dumneavoastr„, dac„ Ón˛elege˛i autoritatea de stat, ca atare, nu suntem de acord, pentru c„ avem institu˛ii specializate de stat, institu˛ii specializate ale colectivit„˛ilor locale, colectivitatea Óns„∫i, local„, acolo unde se afl„ copilul ∫i familia, cum am completat noi Ón amendament, sunt pe cele 3 trepte expuse de tovar„∫ul...

...de domnul pre∫edinte... colegul ∫i tovar„∫ul meu...

Nu. Spre deosebire de ceilal˛i, noi chiar suntem tovar„∫i...

Da.

... ∫i de profesie, ∫i de partid.

## **Domnul Ion Predescu:**

™i din multe alte privin˛e...

... profesionale, colegiale, omene∫ti etc.

Adic„ dac„ v-a˛i fi exprimat corect ∫i corespunz„tor, nu aveam aceast„ controvers„ aparent„, pentru c„ nu-mi Ónchipui c„ ve˛i g‚ndi etatizarea. Nu ve˛i g‚ndi statul a∫a cum era atunci c‚nd dispunea internarea Ón ∫colile de corec˛ie. A∫a e? P„i atunci de ce nu spune˛i a∫a?!

Da, mul˛umesc, l„sa˛i c„ explica˛i la pauz„!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 52/23.IV.2004

## **Domnul Ion Predescu:**

Vede˛i? Vede˛i?

Domnule Predescu, v„ rog s„ nu mai intra˛i Ón dialog.

## **Domnul Ion Predescu:**

P„i nu, dar acum ne-am l„murit ce Ón˛elege ∫i d‚nsul...

V„ rog, doamna senator Petre.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor colegi, nu cred c„ dumneavoastr„, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, sau oricare dintre cei care au vorbit Ónaintea mea a˛i uitat un lucru sau a˛i l„sat s„ se Ón˛eleag„ Ón mod eronat ast„zi, ∫i asta nu va sus˛ine cu siguran˛„ nici doamna secretar de stat, c„ procesul de reform„ Ón sistemul de protec˛ie a drepturilor copilului Óncepe cu aceast„ lege, pentru c„ ∫tim cu to˛ii c„ acest lucru nu ar avea nici o baz„ real„. Descentralizarea acestor servicii s-a f„cut Óncep‚nd cu anul 1997. Ceea ce facem prin modificarea de azi a legii, prin adoptarea acestei forme modificate a legii nu este dec‚t o aducere definitiv„ ∫i deplin„ la principiile europene a acestui sistem.

Am avut o clip„ senza˛ia — ∫i poate c„ a fost gre∫it lucrul acesta, de aceea am sim˛it nevoia s„ intervin — c„ Óncerc„m s„ afirm„m ast„zi aici, Ón plenul Senatului Rom‚niei, c„ azi Óncepe reforma Ón acest sistem, ∫i acest lucru n-ar fi deloc adev„rat, pentru c„ lucrurile nu s-au petrecut a∫a.

V„ mul˛umesc.

Nu, dimpotriv„, eu am spus c„, de data aceasta, reforma este profund„ ∫i, sper„m, definitiv„ Ón domeniu.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot Ón leg„tur„ cu amendamentul sus˛inut, la art. 5 alin. 4, de domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

Amendament respins, Óntrunind doar 19 voturi pentru. La art. 120, domnule senator Popa, sus˛ine˛i amendamentul?

E vorba de schimbarea ordinii, at‚t.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**

Da, este vorba de schimbarea ordinii, dar este esen˛ial„. C‚t„ vreme...

V„ rog s„ argumenta˛i.

C‚t„ vreme bugetul statului este trecut pe ultimul loc Ón materia resurselor b„ne∫ti din care este finan˛at acest Óntreg domeniu, eu consider c„ singura formul„ este ca bugetul de stat, a∫a cum se Ónt‚mpl„ Ón toate statele civilizate, s„ fie sursa care s„ fie enun˛at„ la litera a), ∫i nu a∫a cum este ea ast„zi, pe ultimul loc, Ón enumerarea surselor de finan˛are.

Mul˛umesc. Reprezentantul Guvernului, punctul de vedere.

Am men˛ionat aceast„ ordine, corobor‚nd-o cu art. 5, despre care a˛i discutat p‚n„ acum at‚t de Óndelungat.

Av‚nd Ón vedere rolul comunit„˛ii locale ∫i posibilitatea de sus˛inere financiar„, Ón mod expres le-am enumerat Ón felul acesta, cu at‚t mai mult cu c‚t a˛i constatat c„ Ón ultimii ani s-a diminuat participarea la bugetul Direc˛iei de protec˛ie a copilului de la stat, cresc‚nd concomitent posibilitatea bugetelor jude˛ene ∫i a celor locale de a acoperi cheltuielile pentru copii, iar Ón Legea finan˛elor publice locale ∫i, de altfel, ∫i Ón aceasta, am reiterat obligativitatea comunit„˛ii locale din care provine copilul de a participa la sus˛inerea lui, Ón oricare institu˛ie s-ar afla, tocmai pentru a responsabiliza ∫i comunitatea din care provine copilul.

Deci acesta este motivul pentru care am enumerat Ón aceast„ ordine.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot Ón leg„tur„ cu acest amendament.

Amendament respins, Óntrunind 16 voturi pentru.

La art. 134, acolo unde sunt prev„zute o serie de fapte penale, infrac˛iuni, sunt propuse doar modific„ri ale cuantumului de pedeaps„. Au fost discu˛ii mari ∫i Ón Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

Da, propune majorarea maximului.

Œl consult pe domnul senator Nicolae-Vlad Popa dac„ insist„ Ón sus˛inerea amendamentului.

Da, sus˛in amendamentele.

Foarte pe scurt, la îÓndemnul, Ónlesnirea practic„rii cer∫etoriei“ am ridicat maximul de la î1 la 3 ani“ la î1 la 5 ani“; la îrecrutarea, constr‚ngerea unui minor la cer∫etorie, de la î1 la 5 ani“ la î2 la 5 ani“. Minimul de 1 an este mult prea minor pentru o pedeaps„ Ón acest domeniu. Iar la alin. 3, dac„ faptele respective sunt s„v‚r∫ite de p„rin˛ii sau reprezentan˛ii legali, pe cele dou„ infrac˛iuni, îde la 2 la 7 ani“ — Ónlesnirea, ∫i îde la 3 la 8 ani“ — recrutarea.

Sunt pedepse care, credem noi, sunt mult mai aproape de pericolul social al acestor fapte ∫i, de fapt, de ceea ce se Ónt‚mpl„ ast„zi Ón Rom‚nia ∫i, mai ales, Ón str„in„tate, cu infractorii rom‚ni care s„v‚r∫esc asemenea fapte.

Mul˛umesc.

Punctul de vedere al Guvernului?

Œn men˛ionarea anilor de pedepse, am ˛inut cont ∫i de alte sanc˛iuni prev„zute de Codul penal. Deci asta a fost motiva˛ia pentru care le-am trecut a∫a cum le-am trecut Ón proiectul ini˛ial.

26 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 52/23.IV.2004

Ele sunt corelate cu celelalte fapte existente Ón Codul penal.

V„ rog, punctul de vedere al comisiei.

Dac„ ini˛iatorul este prezent? Dac„ nu este, rog punctul de vedere al Guvernului.

V„ rog s„ v„ ocupa˛i locul. Raportul este de respingere. Senatul este prima Camer„ sesizat„. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Propunerea decoreleaz„ rela˛ia dintre Legea special„ de protec˛ie a familiei, combaterea violen˛ei Ón familie ∫i celelalte dispozi˛ii din Codul penal. Or, nu putem accepta decorelarea.

™i mai exist„ un argument. Peste pu˛in timp vom lua Ón dezbatere Codul penal ∫i sigur c„ atunci vom rea∫eza...

... care are o alt„ concep˛ie.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

... faptele Ón func˛ie de pericolul social.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot Ón leg„tur„ cu acest ultim amendament respins de comisie.

Amendament respins, Óntruc‚t a Óntrunit 19 voturi pentru.

Stima˛i colegi, a˛i observat c„ exist„ foarte multe amendamente admise, amendamente Ón leg„tur„ cu care reprezentantul Guvernului a f„cut precizarea Ón plenul Senatului c„ este de acord ca ele s„ fie acceptate de plen ∫i incluse Ón corpul legii.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra amendamentelor existente Ón anexa nr. 1. V„ rog s„ vota˛i.

Amendamente aprobate de plen cu 79 de voturi pentru, 4 Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri. Œi invit pe domnii senatori Ón sal„.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra raportului Óntocmit de Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

Raport aprobat de plenul Senatului cu 80 de voturi pentru, 10 Ómpotriv„ ∫i 6 ab˛ineri.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa**

**:**

O list„, domnule pre∫edinte, ∫i v„ rug„m ∫i pentru Legea adop˛iei.

Nu ∫tiu dac„ mai putem scoate. Dac„ se poate, sigur, pentru ultimele dou„ legi care vizeaz„ reforma Ón domeniul protec˛iei copilului, liste pentru toate grupurile parlamentare.

Mul˛umesc.

La punctul 9 Ón ordinea de zi avem Ónscris„... Numai pu˛in! Da˛i-mi voie s„ consult reprezentan˛ii Ministerului Justi˛iei. Mai ave˛i vreun proiect de lege ast„zi? Nu. Bun. Altfel, mergem cu ordinea stabilit„ de diminea˛„.

La punctul 9 Ón ordinea de zi avem Ónscris„ propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea art. 40 din Ordonan˛a Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor.

Comisia sesizat„ Ón fond, Comisia economic„.

## **Doamna Ileana Tureanu** _— secretar de stat_

_Ón Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului_ **:**

Guvernul consider„ c„ nu este necesar„ completarea propus„, pentru c„ exist„ mijloace legale care asigur„ interpretarea unitar„ a legii. Deci Guvernul sus˛ine respingerea acestei ini˛iative.

Mul˛umesc.

Domnul pre∫edinte Doru B„dulescu, punctul de vedere al Comisiei economice.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

S-a elaborat raportul suplimentar, Ón care comisia propune plenului Senatului respingerea propunerii legislative. Hot„r‚rea a fost luat„ cu majoritate de voturi. Men˛ion„m c„ exist„ avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Comisiei pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului ∫i avizul negativ al Guvernului.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Mul˛umesc.

V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale.

Dac„ nu sunt interven˛ii,

Punctul 10 din ordinea de zi — propunerea legislativ„ pentru modificarea anexei la Legea nr. 526/2003 pentru aprobarea Programului na˛ional de dezvoltare a turismului montan îSuperschi Ón Carpa˛i“.

De asemenea, raport de respingere.

Comisia economic„ a fost sesizat„ Ón fond. Rog punctul de vedere al Executivului.

## **Domnul Nicu R„dulescu** _— secretar de stat_

_Ón Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Distin∫i senatori,

Noi propunem respingerea ini˛iativei legislative pentru modificarea anexei la Legea nr. 526/2003, ini˛iat„ de domnul deputat Kerekes Károly, Ón leg„tur„ cu includerea Sta˛iunii Sovata Ón anexa la Legea îSuperschi Ón Carpa˛i“, pe motiva˛ia c„...

V„ rog, sunte˛i de acord cu propunerea legislativ„ sau nu? Nu este prezent nici ini˛iatorul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 52/23.IV.2004

Noi am propus respingerea.

Deci Guvernul nu sus˛ine aceast„ propunere legislativ„.

V„ rog, punctul de vedere al comisiei.

Œn raportul suplimentar, domnule pre∫edinte, men˛ion„m faptul c„, urmare dezbaterilor care au avut loc Ón comisie, Ón prezen˛a ini˛iatorului ∫i a reprezentan˛ilor Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului, comisia a decis men˛inerea raportului depus ∫i propune plenului Senatului respingerea proiectului de lege.

V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale.

Dac„ nu sunt interven˛ii...

Da, v„ rog, domnul senator Popa. Ave˛i cuv‚ntul.

Domnule pre∫edinte, a∫ avea o Óntrebare.

V„ rog.

Œn motivarea de la Guvern, Ón leg„tur„ cu imposibilitatea modific„rii anexei, se vorbe∫te despre faptul c„ s-a elaborat deja studiul privind programul de dezvoltare a turismului montan. Dup„ ∫tiin˛a mea, nu exist„ elaborat acest studiu. V-a∫ ruga foarte mult s„-l Óntreba˛i pe domnul secretar de stat — pentru c„ eu zic c„ este important, Ón momentul Ón care ne vom da votul — dac„ acest studiu a fost elaborat ∫i Ón ce stadiu se afl„ acest program, care de anul trecut zace.

V„ rog s„ oferi˛i r„spuns colegului senator, doar Ón m„sura Ón care are leg„tur„ cu propunerea legislativ„.

Domnule senator, v„ informez c„ suntem Ón termen Ón leg„tur„ cu elaborarea acestui studiu integrat, c„ pozi˛ia noastr„ a fost, Ón leg„tur„ cu Sta˛iunea Sovata ∫i cu alte sta˛iuni balneoclimaterice, c„ trebuie mai Ónt‚i verificate condi˛iile tehnice pentru realizarea p‚rtiilor de schi, pentru c„, dac„ Óntr-adev„r am fi inclus toate sta˛iunile balneoclimaterice ∫i toate sta˛iunile de interes local care nu Óndeplineau condi˛iile tehnice, de precipita˛ii, diferen˛„ de nivel, am fi avut probleme. Am avut toat„ bun„voin˛a, inclusiv pentru Sovata, ∫i acest studiu va fi finalizat p‚n„ la data de 30 mai, iar noi suntem Ón termen cu acest studiu.

Mul˛umesc.

Se vorbe∫te despre un studiu elaborat. Œnseamn„ c„ este Ón termen, adic„ este Ón calendar.

Da, Ón derulare.

Deci, stima˛i colegi, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra raportului Comisiei economice. Œn situa˛ia Ón care Ól ve˛i aproba, propunerea legislativ„ va fi respins„.

V„ rog s„ vota˛i.

Plenul Senatului aprob„ raportul Comisiei economice cu 65 de voturi pentru, 29 Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri ∫i, pe cale de consecin˛„, respinge propunerea legislativ„ pentru modificarea anexei la Legea nr. 526/2003.

La punctul 11 Ón ordinea de zi avem raportul comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 78/2003 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 290/2002 privind organizarea ∫i func˛ionarea unit„˛ilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare ∫i a Academiei de ™tiin˛e Agricole ∫i Silvice îGheorghe Ionescu-™i∫e∫ti“.

Rog colegii care au participat la comisia de mediere... Am Ón˛eles c„ au fost de la toate grupurile parlamentare. Rog unul dintre colegi s„ vin„. Au fost ∫i de la P.R.M., ∫i de la P.N.L.

Deci, stima˛i colegi, v„ rog s„ observa˛i c„ Ón raportul comisiei de mediere... Vom da explica˛ii doar dac„ sunt solicitate suplimentar de colegi.

Invit colegii senatori Ón sal„.

La punctul 1 din raportul comisiei de mediere este propus textul Senatului. Deci textele care sunt ale Senatului — majoritatea sunt ale Senatului, 10 sunt — nu le mai supunem la vot, pentru c„ nu are nici o logic„. Vom discuta pe textele comune ∫i, eventual, pe textele Camerei Deputa˛ilor.

La punctul 2, care vizeaz„ art. 6 alin. 1, sunt observa˛ii? Este text sus˛inut de colegi. De altfel, raportul a fost votat Ón urm„ cu o or„ ∫i Ón Camera Deputa˛ilor, Ón formula Ón care o s„-l propunem ∫i noi.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot.

Deci, textul de la punctul 2 din raport, referitor la art. 6 alin. 1, aprobat cu 79 de voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, Ón varianta Camerei Deputa˛ilor. Punctul num„rul 3 — textul Camerei Deputa˛ilor. Sunt observa˛ii? Nu sunt. V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot.

Aprobat de plen cu 80 de voturi pentru, dou„ Ómpotriv„, 5 ab˛ineri.

La art. 8 este o modificare pe pagina 9... La 8.3, da...

A, deci dac„ mergem p‚n„ acolo... De acord...

M„ ierta˛i, Ónseamn„ c„...

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Bun. Vorbeam de alin. 1... dar s„ discut„m articolul Ón totalitate...

Deci la art. 8 punctul 3 trebuie s„ Ónlocuim, Ón ultima fraz„, termenul îla propunerea“ cu termenul îcu avizul“. A∫a, de altfel, s-a votat ∫i Ón Camera Deputa˛ilor. Este solicitarea colegilor din comisia de mediere.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra textului comun propus de colegii din comisia de mediere, cu aceast„ precizare. Œnlocuirea termenului îla propunerea“ cu precizarea îcu avizul“.

Solicitarea a fost adoptat„ de plen cu 81 de voturi pentru ∫i o ab˛inere.

La punctul 7 este varianta Camerei Deputa˛ilor.

- V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot.

Punct de vedere aprobat de plenul Senatului cu 80 de voturi pentru, 4 voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere.

- La punctul 8 din raport, textul Senatului, deci nu-l

- supunem la vot.

La punctul 9, textul Senatului, nu-l supunem la vot. Punctul 10, textul Senatului.

- Punctul 11, respectiv art. 14[1] , text comun.

Sunt interven˛ii? Nu sunt.

- V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot.

- Art. 14[1] , adoptat de plenul Senatului cu 71 de voturi

- pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i 6 ab˛ineri.

Punctul 12 art. 14[3] , text comun propus de colegii din comisia de mediere.

- Sunt interven˛ii? Nu sunt.

- V„ rog s„ vota˛i.

Adoptat de plenul Senatului cu 81 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri.

Punctul 13, referitor la art. 15, text Ón varianta Camerei Deputa˛ilor.

- Observa˛ii? Nu sunt.

- V„ rog s„ vota˛i.

Adoptat de plenul Senatului cu 80 de voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri.

Punctul 14, referitor la art. 17 alin. 1, care este modificat, text comun, la alin. 2 r„m‚n‚nd textul Ón varianta Senatului.

Sunt interven˛ii? Nu sunt.

V„ rog s„ vota˛i.

Adoptat de plen cu 72 de voturi pentru ∫i 3 voturi Ómpotriv„.

Punctul 15 din raport, art. 18, text Ón varianta Camerei Deputa˛ilor.

La punctul 17 din raport avem textul Senatului la art. 22[1] , la art. 22[2] avem text comun propus de comisia de mediere.

Sunt observa˛ii? Nu sunt.

- V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot.

Art. 22[2] adoptat de plen cu 79 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri.

- Art. 22[3] text comun.

Art. 22[4] text comun.

- Art. 22[5] text comun.

Sunt interven˛ii? Nu sunt.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot.

Textele, Ón varianta prezentat„ de comisia de mediere, la 22[3] , 22[4] ∫i 22[5] au fost adoptate de plenul Senatului cu 78 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri.

La punctul 18 din raport, art. II, text comun, dar, parc„, cu o modificare... Nu, nu este nici un text modificat, numai textul comun.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra art. II, Ón varianta prezentat„ de comisie.

Textul este adoptat de plenul Senatului cu 83 de voturi pentru ∫i 4 ab˛ineri.

Punctul 19 vizeaz„ cele patru anexe... Este un text comun... Sunt propuse Ón varianta...

Modific„ri nu exist„ la 1 b), pe care nu-l supun la vot. Celelalte trei le pun la vot, pentru c„ reprezint„ un text comun prezentat de comisia de mediere... 1 a), 3 ∫i 4.

Cele trei anexe au fost adoptate de plenul Senatului cu 77 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri. La anexa nr. 1 b) nu este nici o modificare ∫i este votat„, fiind textul Senatului.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra raportului Ón ansamblu, cu modific„rile acceptate ast„zi Ón plenul Senatului.

V„ rog s„ vota˛i.

Cu precizarea caracterului legii, de lege organic„, Senatul adopt„ raportul comisiei de mediere cu 93 de voturi pentru ∫i o ab˛inere.

V„ mul˛umesc.

La punctul 12 din ordinea de zi avem Ónscris„ propunerea legislativ„ pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 105/24.10.2003 privind aloca˛ia familial„ complementar„ ∫i aloca˛ia de sus˛inere pentru familia monoparental„.

Comisia sesizat„ Ón fond, Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„.

Da, v„ mul˛umesc.

Punctul de vedere al Guvernului este negativ.

Rog punctul de vedere al Comisiei pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„.

Da, mul˛umesc. Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Comisia pentru munc„, protec˛ie social„ ∫i familie a hot„r‚t, cu unanimitate de voturi, s„ elaboreze un raport de respingere a propunerii legislative.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc doamnei senator Rodica ™elaru.

V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale.

Da, domnul senator Paul P„curaru.

Domnul pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Contrar opiniei ∫i a Guvernului, ∫i a comisiei, evident, proiectul de lege ar trebui s„ fie sus˛inut de majoritate, pentru c„ el vine, de fapt, Ón completarea Programului de guvernare.

Œn Programul de guvernare al P.S.D.-ului se spune foarte clar c„ aloca˛ia pentru copii, drept universal, va fi Ón 2004 de 10% din salariul mediu brut pe economie. Asta Ónseamn„ c„, dac„ salariul mediu brut pe economie Ón 2004 este de 6.800.000 lei ∫i aloca˛ia pentru copii ar trebui s„ fie, conform programului ∫i conform angajamentelor dumneavoastr„, 680.000 lei.

Pentru c„ nu a fost posibil„ realizarea acestui nivel ∫i, repet, aici era vorba de dreptul universal al copilului, pentru c„ nu a fost posibil„ realizarea acestui nivel, Guvernul, prin Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 105/2003 a venit cu aloca˛ia complementar„ ∫i aloca˛ia pentru familiile monoparentale, aloca˛ia complementar„, cea care se acord„ familiilor cu venituri mici, sub 1.500.000 lei pe membru de familie, ∫i aloca˛ia pentru familiile monoparentale, nivelurile fiind undeva Óntre 350.000 ∫i 450.000.

Deci dac„ vom cumula 210.000, nivelul actual al aloca˛iei, cu 350.000 — 400.000 sau 450.000, nu ajungem la nivelul angajamentului din Programul de guvernare.

Deci, adun‚nd, vom ajunge la 500.000, la 550.000, 600.000, dar nu la 680.000.

Mai trebuie re˛inut faptul c„, o dat„ cu introducerea aloca˛iei complementare ∫i a aloca˛iei pentru familiile monoparentale, Guvernul a f„cut o economie de aproximativ o mie de miliarde, prin eliminarea aloca˛iei

suplimentare, care nu se mai acord„, Óncep‚nd cu acordarea celor dou„ noi categorii de aloca˛ii.

Deci, din punct de vedere al Programului de guvernare, sunt obligat s„ spun c„ acest proiect de lege ar trebui votat obligatoriu, f„r„ s„ duc„ Ónc„, prin majorarea de nivel propus„, la nivelul angajamentului din Programul de guvernare.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

V„ consult dac„ mai sunt ∫i alte interven˛ii. Domnul senator Bichine˛.

## Domnule pre∫edinte,

Mi-am dat seama c„ pe domnul senator P„curaru Ól doare inima tare de Programul de guvernare. Eu nu Óncerc acest sentiment, Óns„ m„ doare inima pentru copiii din familiile nevoia∫e ∫i din familiile monoparentale.

Nu o s„ sus˛in aici, prin o sut„ de argumente, dar v-a∫ ruga, noi vom vota acest proiect de lege, s„ o face˛i ∫i dumneavoastr„, pentru c„ a∫a este uman Ón s„pt„m‚na de dup„ Pa∫te, ∫i ve˛i aduce lumin„ ∫i bucurie Ón foarte multe case ale rom‚nilor.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Nemaifiind alte interven˛ii, punctul de vedere al Guvernului este negativ pe aceast„ propunere legislativ„, nu pe rezolvarea problemei Ón sine, dup„ cum ∫i punctul de vedere al Comisiei noastre pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ este negativ, raportul fiind de respingere. Œn situa˛ia Ón care ve˛i aproba raportul comisiei sesizate Ón fond, ve˛i respinge propunerea legislativ„.

V„ rog s„ vota˛i.

Plenul Senatului, cu 58 de voturi pentru ∫i 33 voturi Ómpotriv„, aprob„ raportul Comisiei pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ ∫i, pe cale de consecin˛„, respinge propunerea legislativ„ pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 105/2003.

Pentru grupurile parlamentare se solicit„ list„.

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 12/2004 pentru completarea Legii nr. 44/1994 privind veteranii de r„zboi, precum ∫i unele drepturi ale invalizilor ∫i v„duvelor de r„zboi.

Comisia sesizat„ Ón fond, Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i securitate na˛ional„.

Ave˛i cuv‚ntul, doamna secretar de stat Marta Laura fi„rnea. Punctul de vedere al Guvernului, v„ rog.

De la Ónceput spunem c„ sus˛inem acest proiect de lege pentru simplul fapt c„ elimin„ aplicarea discriminatorie a Legii nr. 44/1994 Óntre veteranii de r„zboi proveni˛i din cadrul Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale ∫i veteranii de r„zboi din celelalte sisteme militare.

Mul˛umesc.

Œl rog pe domnul pre∫edinte Sergiu Nicolaescu s„ prezinte punctul de vedere al comisiei.

Cu unanimitate de voturi pentru, comisia a hot„r‚t s„ adopte favorabil acest proiect de lege. Este o lege organic„.

30 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 52/23.IV.2004

V„ mul˛umesc.

V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale.

Domnul senator Paul P„curaru. Din banc„, domnul pre∫edinte Mircea Ionescu-Quintus sus˛ine acest proiect de lege.

Sigur c„ Ól vom sus˛ine, dar exist„ o mic„ problem„ sau o mic„ Óntrebare. Primul lucru pe care a∫ vrea s„-l spun este c„ din nou avem Ón fa˛„ o inconsisten˛„ legislativ„ a Guvernului, faptul c„ la interval foarte scurt vine cu dou„ ordonan˛e, adic„ ce a sc„pat din Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 2/2004 trebuie s„ repare prin Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 12/2004.

™i acum vine fondul problemei.

Sigur c„ acest proiect de lege Ól putem Óncadra Ón categoria cadourilor electorale, spun eu, bine venite.

Deci rentele veteranilor de r„zboi sunt at‚t de mici Ón momentul de fa˛„, iar majoritatea veteranilor de r„zboi sunt at‚t de s„raci, Ónc‚t orice cadou este bine venit. Singurul repro∫ pe care-l avem este c„, de fapt, acest cadou este foarte mic ∫i am v„zut Ón expunerea de motive c„ efortul bugetar pe 2004 este de 27,5 miliarde. 27,5 miliarde pe care le Ómp„r˛im la 238.000 de beneficiari, c‚t ni se prezint„ Ón expunerea de motive, Ónseamn„, dac„ aprecierea mea este corect„, c„ veteranii de r„zboi vor beneficia de 116.000 lei rent„ suplimentar„ pe an, ceea ce Ónseamn„ 10.000 lei pe lun„, ceea ce Ónseamn„ trei ou„ de la Cornu sau o bere proast„.

Deci, din punctul meu de vedere, este extrem de pu˛in.

Nu am Ón˛eles propunerea... Œn˛eleg c„ sus˛ine˛i proiectul de lege.

V„ consult dac„ mai sunt ∫i alte interven˛ii.

Nu mai sunt.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot at‚t asupra raportului Óntocmit de Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, c‚t ∫i asupra proiectului de lege Ón ansamblu, Óntruc‚t nu exist„ amendamente.

V„ rog s„ vota˛i.

Cu precizarea caracterului legii de lege organic„, Senatul aprob„ at‚t raportul Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, c‚t ∫i proiectul de lege Ón ansamblu, cu 88 de voturi pentru ∫i 3 ab˛ineri.

La punctul 14 Ón ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege pentru completarea art. 1 din Legea nr. 60/1991 privind organizarea ∫i desf„∫urarea adun„rilor publice.

Comisia sesizat„, Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„.

Domnule secretar de stat, v„ rog, punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Mircea Alexandru** _— secretar de stat_

_Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn programul de m„suri pentru intensificarea ∫i accelerarea preg„tirilor Ón vederea ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„, la Punctul 10, Capitolul 24 îJusti˛ie ∫i afaceri interne“, referitor la organizarea legislativ„, se prevede obligativitatea asumat„ de ˛ara noastr„ de a

modifica Legea nr. 60/1991 privind organizarea ∫i desf„∫urarea adun„rilor publice Ón sensul declar„rii Ón prealabil a competi˛iilor ∫i manifest„rilor cu caracter sportiv interna˛ional, indiferent de locul de desf„∫urare a acestora.

Forma actual„ a art. 1 alin. 2 al legii are Ón vedere declararea Ón prealabil a competi˛iilor sportive ce urmeaz„ s„ se desf„∫oare Ón pie˛e, pe c„ile publice, ori Ón alte locuri Ón aer liber, nefiind acoperit„ situa˛ia Ón care competi˛iile sportive interna˛ionale ∫i manifest„rile sportive interna˛ionale se desf„∫oar„ pe teren acoperit sau Ón sal„.

Av‚nd Ón vedere cele expuse, v„ rog s„ aproba˛i...

Mul˛umesc.

Œl invit pe domnul pre∫edinte Sergiu Nicolaescu s„ prezinte raportul comisiei.

Cu unanimitate de voturi pentru, s-a hot„r‚t Ón comisie raport favorabil. Este vorba de o lege ordinar„.

V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale.

Nu sunt interven˛ii.

V„ rog s„ observa˛i c„ nu au fost formulate amendamente ∫i, printr-un singur vot, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i at‚t asupra raportului comisiei, c‚t ∫i asupra legii Ón ansamblu.

V„ rog s„ vota˛i.

Cu precizarea caracterului legii de lege ordinar„, Senatul adopt„ at‚t raportul Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, c‚t ∫i legea Ón ansamblu, cu 83 de voturi pentru ∫i 6 ab˛ineri.

Punctul 15 din ordinea de zi, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 10/2004 privind procedura reorganiz„rii judiciare ∫i a falimentului institu˛iilor de credit.

Comisia sesizat„ Ón fond, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

Rog punctul de vedere al Guvernului Ón sus˛inerea proiectului de lege.

## **Doamna Daniela Gheorghe** _— secretar de stat_

_Ón Ministerul Finan˛elor Publice_ **:**

Prin acest act normativ se realizeaz„ armonizarea prevederilor existente cu prevederile Directivei nr. 24/2001 a Parlamentului European ∫i a Consiliului din 4 aprilie privind reorganizarea ∫i lichidarea institu˛iilor de credit prin preluarea dispozi˛iilor privind reorganizarea institu˛iilor de credit ∫i a celor referitoare la efectele Óndeplinirii formalit„˛ilor necesare Ón rezolvarea m„surilor ∫i procedurile de lichidare a institu˛iilor de credit cu sediul social Ón Rom‚nia ∫i care au sucursale autorizate Ón Uniunea European„, precum ∫i a institu˛iilor de credit cu sediul social Ón Uniunea European„ ∫i care au sucursale autorizate Ón Rom‚nia.

Actul normativ stabile∫te participan˛ii la procedurile judiciare, ale falimentului institu˛iilor de credit, deschiderea procedurii ∫i efectele acesteia, tranzac˛iile privind cump„rarea de active ∫i asumarea de pasive, precum ∫i r„spunderea organelor de conducere, a cenzorilor ∫i a personalului de execu˛ie sau cu atribu˛ii de control din institu˛ia de credit ajuns„ Ón stare de insolvabilitate.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 52/23.IV.2004 Totodat„ proiectul reglementeaz„ ∫i raporturile de drept interna˛ional privat Ón domeniul insolvabilit„˛ii institu˛iilor de credit, competen˛a ∫i legea aplicabil„ Ón cazul procedurii reorganiz„rii judiciare ∫i a falimentului institu˛iilor de credit, persoane juridice rom‚ne, ∫i a sucursalelor stabilite Ón alte state membre.

V„ mul˛umesc, doamna secretar de stat.

Œl invit pe domnul senator Avram Cr„ciun s„ prezinte raportul Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a analizat cu toat„ profunzimea acest subiect deosebit de important ∫i, av‚nd Ón vedere aceast„ problematic„, a invitat la dezbateri reprezentan˛ii Ministerului Finan˛elor Publice, ai B„ncii Na˛ionale, precum ∫i pe cei ai Ministerului de Justi˛ie care au aprobat amendamentele care sunt Ón anexa nr. I.

A∫ vrea s„ precizez c„ s-au primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ ∫i de la Consiliul Economic ∫i Social. De asemenea, ∫i de la Comisia juridic„ pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

Œn consecin˛„, comisia noastr„ a hot„r‚t s„ Óntocmeasc„ raport favorabil ∫i, ca atare, supune plenului, cu rug„mintea de a aproba aceast„ important„ ordonan˛„.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

## V„ mul˛umesc.

Mai avea˛i un pic ∫i… — b„nuiesc c„ nu avea nici o anex„ legea —,... ∫i modifica˛i tot. P‚n„ la art. 82 indice 3 sunt modific„ri, b„nuiesc c„ a fost discutat„ serios...

... pentru c„ toate amendamentele au fost admise, dar b„nuiesc c„ au fost ∫i foarte bune ∫i a˛i dat legii, totu∫i, ∫i unitate.

Reprezentantul Guvernului, sunte˛i de acord cu toate amendamentele admise?

Da.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

De data aceasta nu va fi nici un coleg sup„rat c„ i-a fost respins amendamentul.

V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale.

L„s‚nd gluma de o parte, colegii au f„cut o munc„ deosebit„, practic, au f„cut o nou„ lege.

Deci, dac„ nu sunt interven˛ii la dezbateri generale, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot, Ón primul r‚nd aspra amendamentelor existente Ón anex„ la raport.

Amendamentele aprobate de plenul Senatului Ón unanimitate, cu 88 de voturi.

La punctul 16 din ordinea de zi avem Ónscris„ propunerea legislativ„ privind completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002.

Raport de respingere.

Comisia sesizat„ Ón fond, Comisia pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„, domnul senator Grigore Zanc.

Rog, punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Eugen Dogariu** _— secretar de stat Ón Ministerul Comunica˛iilor ∫i Tehnologiei Informa˛iei_ **:**

M„ numesc Eugen Dogariu ∫i sunt secretar de stat Ón Ministerul Comunica˛iilor ∫i Tehnologiei Informa˛iei.

Consider„m c„ modific„rile propuse nu fac altceva dec‚t s„ sl„beasc„ independen˛a membrilor consiliului fa˛„ de politic ∫i, pe aceast„ cale, s„ Óncalce prevederile normelor europene, Ón spe˛„, Recomandarea nr. 23/2001 a Comitetului de Mini∫tri al Consiliului Europei, de aceea propunem respingerea propunerii legislative.

Mul˛umesc.

Œl invit pe domnul senator Grigore Zanc s„ prezinte punctul de vedere al comisiei.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Comisia, ˛in‚nd seama ∫i de avizele negative ∫i de pozi˛ia Guvernului, Ón urma dezbaterilor din comisie, a adoptat raport de respingere a acestei ini˛iative.

V„ rog s„ fi˛i de acord cu el.

Mul˛umesc.

V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale.

V„ rog, domnul senator Eugen Marius Constantinescu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Suntem Ón fa˛a unei situa˛ii ceva mai deosebite.

A∫a cum ∫ti˛i, chiar din momentul Ón care s-a dezb„tut modificarea Legii audiovizualului am solicitat ∫i Ón comisie, am venit ∫i Ón plenul Senatului cu un amendament prin care propuneam s„ existe ni∫te forme prin care membrii consiliului ∫i consiliul Ón ansamblu s„ poat„ s„ se afle sub controlul Parlamentului.

Prin votul dat atunci Ón plen s-a respins amendamentul respectiv. Din p„cate ne afl„m Óntr-o situa˛ie care ne pune Ón mare Óncurc„tur„ la ora actual„, ∫i anume acest consiliu nu poate fi controlat de c„tre Parlament Ón nici un fel.

Prevederile din lege nu asigur„ controlul Parlamentului asupra acestui organism care este, Óntr-adev„r, un organism autonom, este de autoreglementare, dar nu poate s„ r„m‚n„ Ón afara posibilit„˛ii de a fi controlat de c„tre Parlament.

Eu sunt surprins c„ aici vine s„ sus˛in„ acest proiect de lege un reprezentant al unui minister care nu are dec‚t din punct de vedere tehnic treab„ cu audiovizualul, c‚nd aici este vorba despre cu totul altceva, ∫i era cazul s„ vin„ cineva care a participat la dezbatere Ón cadrul comisiei ∫i Ón cadrul Senatului ca s„ sus˛in„ acest proiect de lege.

Prin urmare, Ón comisie, la dezbatere, de aceast„ dat„, cu un singur vot diferen˛„ s-a adoptat acest raport de respingere, Ón ciuda faptului c„ s-au adus acolo argumente prin care nevoia de a introduce m„suri de control al Consiliului Na˛ional al Audiovizualului este stringent„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 52/23.IV.2004 Ca atare, noi nu putem s„ sus˛inem acest raport de respingere ∫i vom vota Ómpotriva lui. Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Dac„ nu mai sunt alte interven˛ii, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra raportului de respingere Óntocmit de Comisia pentru cultur„, culte, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„.

V„ rog s„ vota˛i.

Raportul Comisiei pentru cultur„, culte, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„, aprobat de plenul Senatului cu 63 de voturi pentru, 22 voturi Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri ∫i, pe cale de consecin˛„, propunerea legislativ„ a fost respins„.

La punctul 17 din ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 10/2004 privind Statutul personalului vamal.

Comisia sesizat„ Ón fond, Comisia pentru administra˛ia public„ ∫i organizarea teritoriului. Avem c‚teva amendamente admise.

Rog punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Marin Popescu** _— secretar de stat_

## _la Autoritatea Na˛ional„ de Control_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Domnilor senatori,

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 10/2004 privind Statutul personalului vamal are ca obiect de reglementare instituirea unui nou cadru juridic privind Statutul personalului vamal.

Un nou statut al personalului vamal este cerut ∫i de prevederile Ordonan˛ei Guvernului nr. 90/2003 pentru modificarea Legii nr. 141/1997 privind Codul vamal al Rom‚niei, c‚t ∫i de Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 64/2003 privind reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului.

Aceasta s-a impus ca urmare a cerin˛elor Uniunii Europene referitoare la organizarea legisla˛iei rom‚ne, inclusiv a necesit„˛ii urgent„rii alinierii drepturilor, Óndatoririlor specifice ∫i incompatibilit„˛ilor func˛ionarilor vamali rom‚ni cu cele ale func˛ionarilor din administra˛iile vamale din alte ˛„ri.

Prezenta ordonan˛„ de urgen˛„ con˛ine preponderent prevederi distincte care nu se reg„sesc Ón Legea nr. 188/1999, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare referitoare la func˛iile specifice din cadrul autorit„˛ilor vamale, la drepturile ∫i Óndatoririle speciale ale personalului vamal, la conflictele de interese ∫i incompatibilit„˛ile privind aceast„ categorie profesional„.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.

Rog punctul de vedere al Comisiei pentru administra˛ia public„ ∫i organizarea teritoriului.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Comisia pentru administra˛ia public„ ∫i organizarea teritoriului a examinat proiectul de lege ∫i a hot„r‚t s„ adopte raport de admitere cu trei amendamente.

Mul˛umesc.

V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale.

Nu sunt interven˛ii.

Domnule pre∫edinte, Ómi permite˛i?

Da.

Cu privire la propunerile comisiei, noi suntem de acord, cu o singur„ precizare, la amendamentul 3, art. 15, alin. 1 lit. a). Din toate discu˛iile purtate la celelalte comisii...

Sta˛i, v„ rog.

...a ap„rut un cuv‚nt Ón plus.

îPrin aplicarea unui coeficient la sumele Óncasate pentru bugetul statului, ca urmare a controlului vamal ulterior, reprezent‚nd dob‚nzi, penalit„˛i, Ónt‚rzieri ∫i amenzi...“

Acest lucru, apari˛ia acestui cuv‚nt, îulterior“, ar duce la restr‚ngerea considerabil„ a drepturilor func˛ionarilor vamali care ∫i a∫a au pierdut unele drepturi c‚∫tigate prin vechiul Cod vamal. Pe de o parte, iar pe de alt„ parte, ar diminua interesul func˛ionarilor vamali Ón depistarea unor asemenea nereguli prin metoda controlului concomitent. Deci propunem scoaterea acestui cuv‚nt.

...cuv‚ntului îulterior“.

Cuv‚ntului îulterior“, at‚t. Cu restul amendamentului suntem de acord.

P„i, sta˛i pu˛in! Deci, dup„ îvamal“ se pune punct sau se elimin„ toat„ partea...?

Se elimin„ doar cuv‚ntul îulterior“. Deci:,,... a controlului vamal, reprezent‚nd dob‚nzi...“, f„r„ cuv‚ntul îulterior“.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Da, v„ rog. Comisia pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului, de ce a˛i introdus îulterior“, pentru c„ controlul vamal nu e ulterior?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 52/23.04.2004

Domnule pre∫edinte, acest amendament l-am introdus pentru c„ atunci c‚nd am primit avizul de la Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ni s-a cerut acest lucru. De asemenea, domnul senator Traian Novolan are acest amendament.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Da. Stima˛i colegi,

Œn leg„tur„ cu celelalte amendamente existente Ón anexa la raport sunte˛i de acord?

Nu avem obiec˛iuni, suntem de acord.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Bun. V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot, stima˛i colegi, Ón leg„tur„ cu aceste amendamente admise.

Amendamente aprobate de plenul Senatului cu 75 voturi pentru, 5 voturi Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri.

Mul˛umesc.

Œn continuare, avem un calup de legi care vizeaz„ o serie de sate, comune, dar majoritatea au rapoarte negative.

Dar acum lu„m Ón discu˛ie proiectul de lege de la punctul 18, da? Proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii administra˛iei publice locale nr. 215/2001.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

## **Domnul Ioan Oltean** _— deputat_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Mul˛umesc foarte mult, am s„ fiu foarte scurt.

Prezenta propunere legislativ„ urm„re∫te s„ transfere un principiu de la nivel na˛ional la nivelul ini˛iativei cet„˛ene∫ti, d‚nd posibilitatea cet„˛enilor s„ ini˛ieze anumite proiecte de hot„r‚ri de consiliu pe care, sigur, consiliul local le va analiza dac„ sunt sau nu pertinente.

Raportul este favorabil, ∫i, domnule pre∫edinte, solicit plenului Senatului s„ se pronun˛e favorabil pentru aceast„ propunere legislativ„.

Da, mul˛umesc. Guvernul?

Domnule pre∫edinte, fac o precizare legat„ inclusiv de o men˛iune din raport. Deci ini˛ial textul legii prevedea c„ ini˛iativa legislativ„ poate fi formulat„ de un num„r de 1% dintre locuitori. Ulterior, s-a revenit asupra acesteia ∫i din acest motiv...

Domnule secretar, vre˛i s„ face˛i istorie sau lege?

Nu.

Bun. Punctul de vedere pe proiectul actual.

Œn momentul actual legea poate fi adoptat„.

Mul˛umesc.

Domnul senator Florin Hri˛cu, punctul de vedere al comisiei.

Comisia a luat Ón dezbatere aceast„ propunere legislativ„ ∫i a hot„r‚t s„ adopte raport de admitere.

## Mul˛umesc.

Nici un amendament nu a fost formulat. Raportul este favorabil, caracterul legii este de lege organic„. V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot at‚t asupra raportului, c‚t ∫i asupra legii Ón ansamblu. Ini˛iativa apar˛ine colegilor deputa˛i.

V„ rog s„ vota˛i.

Plenul Senatului, cu 87 voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i 6 ab˛ineri, adopt„ at‚t raportul Comisiei pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului, c‚t ∫i proiectul de lege Ón ansamblu.

Mul˛umesc.

Stima˛i colegi, de la punctul 19 avem mai multe propuneri legislative, toate de Ónfiin˛are a unor comune ∫i a∫a mai departe. Sigur c„ eu am s„ v„ consult... Dac„ sunt ini˛iatori Ói invit la prezidiu ca s„-∫i sus˛in„ punctul de vedere, majoritatea rapoartelor sunt negative.

Toate... Primul.

## Da.

V„ rog, punctul 19 Ón ordinea de zi, proiectul de Lege privind trecerea satelor Dobricel ∫i Dumbr„vi˛a din componen˛a comunei C„ianu Mic Ón componen˛a comunei Spermezeu, jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud.

Domnule deputat Ioan Oltean, ave˛i cuv‚ntul.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Prin propunerea legislativ„ care este supus„ aten˛iei dumneavoastr„ ast„zi se urm„re∫te transferul a dou„ sate de la o comun„ la alta, stabilindu-se de fapt o stare

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 52/23.IV.2004 de drept Ón raport cu o stare de fapt existent„ din 1990. Raportul este favorabil ∫i v-a∫ ruga, domnilor colegi, s„ Ól sus˛ine˛i Ón forma Ón care l-a preg„tit Comisia pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc. Punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Mircea Alexandru:**

Guvernul nu sus˛ine aceast„ propunere legislativ„, av‚nd Ón vedere c„ la referendumul din localitatea C„ianu Mic num„rul de participan˛i a fost de numai 22%.

Da. Punctul de vedere al comisiei?

Comisia a luat Ón dezbatere ∫i a hot„r‚t s„ adopte raport de admitere Ón forma aprobat„ de Camera Deputa˛ilor.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Stima˛i colegi,

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus**

**:**

Nu s-a f„cut referendum Óntr-un domeniu important...

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Nu, nu. Nu s-au prezentat foarte mul˛i la vot. S-a f„cut referendum, dar s-au prezentat 22%.

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus**

**:**

Am Ón˛eles c„ nu s-a f„cut deloc...

Sunt unele unde nu s-a f„cut.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Da. Deci

Domnule pre∫edinte, dac„-mi permite˛i?!

Da. Domnul senator Bindea.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Este vorba de C„ianu Mic, unde a fost acest procent. Œn consecin˛„, noi consider„m c„ trebuie... Comisia Ón mod corect a luat Ón considerare faptul c„ exist„ referendum. Nu este normal s„ se fac„ raportarea unui fapt juridic la cei care nu dau dovad„ de interes fa˛„ de... Raportat la cei care au fost prezen˛i, referendumul spune îda“, comisia a Óntocmit raport favorabil ∫i de aceea eu propun colegilor s„ voteze Ón conformitate cu raportul comisiei.

V„ mul˛umesc.

Domnule senator, noi vrem s„ spunem da ∫i nu ne la∫i.

Eu chiar am rugat, domnule pre∫edinte.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Da. Stima˛i colegi,

Mul˛umesc foarte mult.

Mul˛umesc.

Stima˛i colegi, v„ propun urm„toarea procedur„ de lucru. Reprezentantul Guvernului, c„ruia Ói ofer cuv‚ntul, s„ se refere asupra tuturor proiectelor de lege Ónscrise Ón ordinea de zi. Sigur, f„r„ a le repeta, doar dac„ dori˛i s„ face˛i preciz„ri suplimentare. V„ rog. Al„turi de ini˛iator. De la punctul 20, la punctul 28.

Cu precizarea...

V„ rog.

De la punctul 21, domnule pre∫edinte, nu de la punctul 20, toate localit„˛ile s-au Ónfiin˛at deja ∫i exist„...

Deci, 21, 22, 23 — trei.

21, 22, 23, 24, 25, 26, 27 ∫i 28. Sunt localit„˛i Ónfiin˛ate deja prin lege.

Ar trebui s„ le respingem ca inadmisibile, dac„ am fi Ón alt„ parte. F„r„ obiect, pentru c„ au fost rezolvate prin lege.

Bun. S„ discut„m Ónt‚i propunerea de la punctul 20 ∫i apoi d„m vot rapid pe ele.

Punctul 20, propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei M„d„ra∫, jude˛ul Mure∫, prin reorganizarea comunei Band.

Ave˛i cuv‚ntul!

## **Domnul Makkai Grigore** _— deputat_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Sunt unul dintre ini˛iatorii proiectului de lege aflat la punctul 20, privind Ónfiin˛area comunei M„d„ra∫, din jude˛ul Mure∫.

De fapt, este vorba de reorganizarea comunei Band, care a fost contopit„ Ón configura˛ia actual„ din 1968. Œn actuala configura˛ie, aceast„ comun„ cuprinde un num„r de peste 10 localit„˛i ∫i Ón care, Ón condi˛iile unui relief foarte accidentat al C‚mpiei Transilvaniei, ale unei re˛ele de localit„˛i mici care se Óntind pe o suprafa˛„ mare, cu acces anevoios, este foarte mult Óngreunat Ón gestionarea administrativ„. Legea nr. 351/2001 privind planul de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 52/23.04.2004 amenajare a teritoriului, Ón asemenea situa˛ii, permite crearea unor noi structuri administrative.

Trebuie s„ recunosc aici c„ colegii mei din Camera Deputa˛ilor, interpret‚nd mai mecanic spiritul legii, au respins aceast„ ini˛iativ„ pe motivul c„ nu s-a Óndeplinit num„rul de locuitori care, Ón actuala configura˛ie, Ón noua localitate, vor fi Ón jur de 1.400, iar comuna care r„m‚ne va avea peste 6.400 locuitori, dar colegii senatori din cadrul Comisiei pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului ∫i de data aceasta au judecat mai mult Ón spiritul legii, admi˛‚nd acest proiect de lege Ón ideea cre„rii unor noi structuri de localit„˛i Ón jurul c„rora s„ graviteze aceste localit„˛i mici ∫i, Ón acest fel, cre‚nd o administrare mai u∫oar„ a acestor localit„˛i.

Da, v„ mul˛umesc, domnule deputat.

Œmi cer scuze, v-a∫ ruga s„ v„ ∫i prezenta˛i pentru colegi.

Sunt deputatul Makkai Grigore.

Mul˛umesc. Punctul de vedere al Guvernului.

Guvernul semnaleaz„ aceea∫i problem„, c„ num„rul de locuitori care este prev„zut Ón lege nu este Óndeplinit ca o condi˛ie. Deci nu sunt dec‚t aproape 1.400 locuitori.

S-or mai fi n„scut, domnule secretar de stat. Punctul de vedere al comisiei.

Comisia pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului a hot„r‚t, cu unanimitate de voturi, s„ adopte raport de admitere, cu amendamente.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

V„ rog, dac„ la dezbateri generale dori˛i s„ interveni˛i? Nu.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot Ón primul r‚nd asupra amendamentelor la propunerea legislativ„.

V„ rog s„ vota˛i.

Amendamente aprobate de plenul Senatului cu 78 voturi pentru, 14 voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere.

∫i o ab˛inere.

V„ mul˛umesc.

Deci, stima˛i colegi, a˛i ascultat argumenta˛ia prezentat„ de domnul secretar de stat Ón numele Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, Ón sensul c„ toate aceste propuneri legislative au fost rezolvate prin proiectul de lege pe care noi l-am adoptat.

V„ rog, punctul de vedere al comisiei, Ón aceast„ situa˛ie.

Domnule pre∫edinte, comisia a examinat propunerile legislative ∫i a hot„r‚t respingerea acestora, Óntruc‚t sunt cuprinse Ón anexa de la proiectul de Lege pentru Ónfiin˛area unor comune, adoptat de Senat Ón calitate de Camer„ decizional„, la 8 martie a.c. Comunele sunt, la jude˛ul Ialomi˛a, Albe∫ti, Movili˛a...

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Da, v„ mul˛umim pentru argumenta˛ia extrem de bogat„ ∫i de substan˛ial„.

Deci, stima˛i colegi,

La punctul 22, propunerea legislativ„ pentru Ónfiin˛area comunei Bixad, prin reorganizarea comunei Malna∫, jude˛ul Covasna.

Raport negativ.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot. V„ rog s„ vota˛i. Plenul Senatului, cu 81 voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i 5 ab˛ineri, aprob‚nd raportul Comisiei pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului, respinge propunerea legislativ„.

Punctul 23: propunerea legislativ„ pentru declararea ca ora∫ a comunei Tismana, jude˛ul Gorj.

Raport negativ.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot.

Plenul Senatului, cu 78 voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„ ∫i 9 ab˛ineri, aprob„ raportul Comisiei pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului ∫i, pe cale de consecin˛„, respinge propunerea legislativ„.

Punctul 24, propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei Bue∫ti, prin reorganizarea comunei Albe∫ti, jude˛ul Ialomi˛a.

Raport negativ.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot.

Plenul Senatului, cu 77 voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri, aprob„ raportul de respingere al Comisiei pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului ∫i respinge propunerea legislativ„.

Punctul 25, propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei Ro∫iori, prin reorganizarea comunei Movili˛a, jude˛ul Ialomi˛a.

Raport negativ.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot.

Œn unanimitate, plenul Senatului aprob„ raportul Comisiei pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului cu 81 voturi ∫i respinge propunerea legislativ„.

Punctul 26, proiectul de Lege pentru Ónfiin˛area comunei H‚rtop, jude˛ul Suceava.

Raport negativ.

V„ rog s„ vota˛i.

Plenul Senatului, cu 74 de voturi pentru, 12 voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere — sunt 13 colegi care doresc s„ fie dou„ legi pentru aceea∫i comun„, este foarte interesant —, aprob„ raportul negativ al comisiei.

Sunt rezolvate, le-am f„cut comune o dat„. Œnseamn„ c„ domnul Acatrinei n-a aflat? Nu cred. N-a aflat c„ e comun„.

36 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 52/23.IV.2004

Deci plenul Senatului aprob„ raportul comisiei cu 74 de voturi pentru, 12 voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere.

Pe cale de consecin˛„, respinge propunerea legislativ„. Punctul 27, proiectul de Lege pentru Ónfiin˛area comunei S„b„reni, jude˛ul Giurgiu.

Raport negativ.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot.

Raport aprobat cu 79 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri.

Pe cale de consecin˛„, este respins proiectul de lege. Ultimul punct, proiectul de Lege pentru Ónfiin˛area comunei Co∫oba, prin reorganizarea comunei Joi˛a, jude˛ul Giurgiu.

Raport negativ.

V„ rog s„ vota˛i.

Plenul Senatului, cu 86 de voturi pentru ∫i 3 ab˛ineri, aprob„ raportul comisiei ∫i respinge propunerea legislativ„.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi, v„ rog s„ trece˛i pe la casete, s„ ridica˛i proiectele de lege, rapoartele Óntocmite de c„tre comisii, ce urmeaz„ a fi dezb„tute Ón s„pt„m‚na viitoare.

V„ mul˛umesc foarte mult pentru participare.

V„ rog s„-mi permite˛i s„ declar Ónchis„ ∫edin˛a Senatului.

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 52/23.IV.2004 con˛ine 36 de pagini.**

Pre˛ul 68.400 lei