Stenogramă plen

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Declar deschis„ ∫edin˛a plenului Senatului de ast„zi, 31 mai 2004, ∫edin˛a Ón prima parte fiind condus„ de subsemnatul, Ón calitate de vicepre∫edinte al Senatului,

asistat de domnii senatori Ion Predescu ∫i Mihai Ungheanu, secretari ai Senatului.

Nu ave˛i ambii secretari! Œn st‚nga dumneavoastr„?

Sunt prezen˛i am‚ndoi secretarii, domnii senatori Antonie Iorgovan ∫i Ion Predescu, deci nu avem nici un fel de probleme legate de prezen˛a la prezidiu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/9.VI.2004 Stima˛i colegi,

Conform practicii noastre, instituite Ón ultima perioad„, v„ propun s„ Óncepem cu primul punct al ordinii de zi, declara˛ii politice, apoi s„ aprob„m programul de lucru al Senatului ∫i ordinea de zi.

La declara˛ii politice s-au Ónscris colegi din grupurile parlamentare P.S.D., P.R.M. ∫i P.N.L. Dac„ din celelalte grupuri doresc colegii s„ se Ónscrie la declara˛ii politice, rog s„ o fac„ la domnii secretari.

Invit la tribuna Senatului, din partea Grupului parlamentar P.S.D., pe domnul senator Viorel Balcan.

Grupul parlamentar P.S.D. are 38 de minute alocate acestui punct din ordinea de zi.

## **Domnul Viorel Balcan:**

Declara˛ia mea politic„ se refer„ la P.R.M. ∫i reflexul denigratorului: îC‚nd nu ai ce acuza trebuie s„ inventezi.“

Stima˛i colegi,

Cred c„ Ón ultima lun„ a Ónceput s„ apar„ un fenomen cel pu˛in ciudat Ón cadrul unora dintre partidele de opozi˛ie din Rom‚nia.

Toat„ lumea g‚nde∫te c„ dac„ e∫ti Ón opozi˛ie trebuie s„ ataci cu orice pre˛ partidul de guvern„m‚nt. De foarte multe ori apare Óns„ o problem„. C‚nd nu ai cu ce s„ ataci ∫i s„-˛i manife∫ti reflexul condi˛ionat, trebuie s„ inventezi.

Aceasta este situa˛ia Partidului Rom‚nia Mare, care a g„sit de cuviin˛„ s„ arunce Ón spatele partidului nostru toate relele din lume, fie c„ au, fie c„ nu au nici un fel de leg„tur„ cu P.S.D. M„ refer aici la declara˛iile f„cute de parlamentarii P.R.M. care acuz„ Guvernul P.S.D. ∫i Guvernul Rom‚niei de faptul c„ ar instrui autorit„˛ile publice s„-i bat„ pe cei care lipesc afi∫ele P.R.M.

Incidentul care s-a produs la Br„ila este regretabil ∫i condamnabil. Œn acest sens, a fost declan∫at„ o anchet„ de autorit„˛ile municipiului Br„ila, care se afl„ acum Ón desf„∫urare. Sus˛inem cu toat„ t„ria pedepsirea celor vinova˛i. Este, Óns„, de neÓn˛eles cu c‚t„ u∫urin˛„ poate face P.R.M. leg„tura Óntre oricine ∫i orice.

De exemplu, ce vor s„ spun„ parlamentarii P.R.M. sun„ cam a∫a: îDou„ persoane lipeau afi∫e pentru P.R.M. Un agent de poli˛ie a b„tut cele dou„ persoane. Deci P.S.D., Guvernul sunt vinova˛i de faptele agentului de poli˛ie, pentru c„ instruiesc autorit„˛ile publice s„-i bat„ pe cei care lipesc afi∫ele opozi˛iei.“ Mie mi se pare o leg„tur„ absurd„ f„cut„ Óntre acest incident regretabil ∫i partidul nostru sau Guvernul Rom‚niei.

Faptul dovede∫te c„ unele partide de opozi˛ie, Ón cazul de fa˛„ P.R.M., ac˛ioneaz„ prin reflex condi˛ionat, crez‚nd c„ atacul la P.S.D. este o lege a opozi˛iei. C‚nd nu au fapte, obi∫nuin˛a le cere s„ le inventeze.

Mai mult, parlamentarii P.R.M., Ón lips„ de evenimente prin care s„ atace P.S.D. Ón campania electoral„, fac leg„turi nepermise Óntre un fapt nefericit creat de un agent de poli˛ie, pe care oricine Ól condamn„, ∫i P.S.D.

Sigur, oric‚t ˛i-ar cere reflexul condi˛ionat s„ ataci, s„ ataci partidul de guvern„m‚nt, de∫i nu ai motive reale, exist„ ni∫te limite. Parlamentarii P.R.M. cred c„ au Ónc„lcat aceste limite.

## V„ mul˛umesc.

Invit la tribun„ reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, domnul senator Valentin Dinescu.

## **Domnul Valentin Dinescu:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œnainte de declara˛ia mea propriu-zis„, vreau s„-i amintesc distinsului meu coleg c„ Br„ila nu reprezint„ un caz izolat ∫i c„, dincolo de reflexele condi˛ionate pe care ni le sugereaz„, i-a∫ sugera ∫i eu Domniei sale c‚teva reflexii.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Anul 2004 este un an al deciziilor importante pentru aleg„torii Rom‚nei, pentru candida˛ii la alegerile locale. Respectul fa˛„ de lege ∫i, mai ales, aplicarea ei corect„ sunt condi˛iile esen˛iale pentru o real„ via˛„ democratic„.

P.R.M. constat„ c„ îjoaca de-a legea“ a devenit o metod„ a guvern„rii P.S.D. Cum apare ceva care s„-i strice jocurile de interese, Guvernul N„stase d„ o hot„r‚re de Guvern sau o ordonan˛„, de preferin˛„, de urgen˛„.

Schimbarea regulilor Ón timpul jocului este una dintre metodele principale ale Guvernului P.S.D. Intri Ón joc cu o norm„ ∫i, atunci c‚nd P.S.D. nu o poate satisface, te treze∫ti cu o alta care Ói este favorabil„.

Metoda este potrivnic„ democra˛iei reale. Ea vine de la extrema st‚ng„, de la partidul unic, ∫i nu de la socialdemocra˛ie.

Suntem informa˛i c„ o schimbare, de regul„, Ón timpul jocului se preg„te∫te din nou de c„tre Guvernul P.S.D. Avertizat fiind de frauda comis„ de Guvernul P.S.D. Ón timpul referendumului, ca membrii ai opozi˛iei, ca cel mai important partid al opozi˛iei, trebuie s„ rostim acest avertisment.

Conform legii electorale Ón vigoare, rezultatele din sec˛iile de votare pleac„ spre centru Ón form„ clasic„: urn„, listele de votare ∫i procesul-verbal. Este o metod„ veche ∫i verificat„. Schimbarea care se pritoce∫te Ón cabinetele P.S.D. prive∫te Ónlocuirea acestui sistem verificat de transmitere a rezultatelor de la centrul de votare cu un altul, de tip electronic: s„ nu mai plece, cu alte cuvinte, urna, listele ∫i procesul-verbal, ci o dischet„, ap„r‚nd mai bine, pentru c„ este mai comod. Dar mai comod pentru cine?

Actualul sistem cu cele trei elemente, urn„, liste, proces-verbal, are trei componente paralele tocmai pentru a Ómpiedica Óncerc„rile de falsificare a rezultatelor electorale. Concentrarea lor Óntr-o dischet„ elimin„ posibilit„˛ile de verificare, facilit‚nd Ón schimb manevrele ∫i falsurile.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Invit la tribun„ reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal, domnul senator Radu F. Alexandru.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## Stima˛i colegi,

Potrivit ziarului îThe Washington Post“, ambasadorul rom‚n la O.N.U., domnul Mihnea Motoc, a declarat c„ Rom‚nia se va ab˛ine la votul din Consiliul de Securitate asupra rezolu˛iei privind acordarea de imunitate militarilor americani Ón fa˛a Tribunalului Penal Interna˛ional, dac„ votul s„u nu va fi decisiv pentru respingerea documentului.

Conform unor surse din Consiliul de Securitate, prin pozi˛ia pe care o adopt„ ast„zi, Rom‚nia se plaseaz„ al„turi de Fran˛a, Germania, Spania ∫i alte ˛„ri.

Pentru a avea o reprezentare clar„ a semnifica˛iei deosebite a deciziei politice pe care diplomatul rom‚n a primit-o de la Bucure∫ti, s„ facem efortul s„ ne Óntoarcem o clip„ Ón timp ∫i s„ ne reamintim c‚teva lucruri pe care, Ón condi˛ii normale, nu avem voie s„ le uit„m.

Semnarea Acordului bilateral cu Statele Unite ale Americii, care scoate de sub jurisdic˛ia Cur˛ii Penale Interna˛ionale solda˛ii americani care ar putea fi acuza˛i de crime contra umanit„˛ii, a fost unul dintre subiectele cele mai fierbin˛i cu care s-a confruntat Rom‚nia Ón anul 2002. Am fost atunci prima ˛ar„ din lume care a r„spuns solicit„rilor americane ∫i am fost ∫i am r„mas singura ˛ar„ candidat„ la Uniunea European„ care a f„cut acest lucru.

Decizia, lesne de Ón˛eles, avea ca unic„ ∫i Ónalt„ ra˛iune cre∫terea ∫anselor de aderare la NATO Ónaintea Summitului de la Praga ∫i a adus ca un mult a∫teptat bonus ∫i eliberarea tran∫elor din Acordul stand-by cu Fondul Monetar Interna˛ional.

Reac˛ia absolut previzibil„ a Uniunii Europene nu a Ónt‚rziat s„ se fac„ auzit„. Pre∫edintele Parlamentului European, Pat Cox, declara: îAcordul rom‚no-american Ón privin˛a Cur˛ii Penale Interna˛ionale va influen˛a procesul de aderare a Bucure∫tiului la Uniunea European„.“ Jean Christophe Fillori, purt„torul de cuv‚nt al comisarului european pentru extindere, Günther Verheugen, transmitea, la r‚ndul lui, un mesaj extrem de ferm: îRegret„m decizia Rom‚niei ∫i depl‚ngem faptul c„ o ˛ar„ candidat„ nu a a∫teptat ca Uniunea European„ s„ prezinte o pozi˛ie comun„ privind propunerea Statelor Unite referitoare la Curtea Penal„ Interna˛ional„. Ne-am fi a∫teptat de la o viitoare ˛ar„ membr„ a Uniunii Europene s„ ne consulte cel pu˛in.“ Iar oficialii europeni de la Bruxelles apreciau semnarea Acordului drept o Óncercare a puterii de la Bucure∫ti de a cump„ra bun„voin˛a Statelor Unite. Parlamentul European ∫i Adunarea Parlamentar„ a Consiliului Europei reunite Ón ∫edin˛„ comun„ au criticat Ón termeni duri pozi˛ia Rom‚niei fa˛„ de Curtea Penal„ Interna˛ional„ ∫i au aten˛ionat-o s„ nu ratifice Acordul anti-Curte Penal„ Interna˛ional„, semnat cu Statele Unite ale Americii. O t„cere de morm‚nt a fost r„spunsul Bucure∫tilor la toate mesajele venite de la Bruxelles.

V„ mul˛umesc, domnule senator. Domnul senator Adrian P„unescu.

Nu este!

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Domnul senator Corneliu Vadim Tudor...

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Nu Ói ˛in locul!

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare. Œn nume propriu, sigur, ∫i Ón numele grupului parlamentar pe care Ól conduce˛i.

Nu a∫ fi luat cuv‚ntul, stima˛i colegi, ast„zi dac„ domnul de la P.S.D. nu ar fi atacat a∫a, din senin, partidul pe care Ól conduc, ∫i o datorie elementar„ m„ face s„ Ói iau ap„rarea, normal.

Sub cuv‚nt de onoare, nu ∫tiam cum se nume∫te domnul care a vorbit. Nu ∫tia nici Ilie Ila∫cu, nu ∫tia nici Dumitru Badea... Cu greu am aflat c„ se nume∫te Balcan. S„ fii de trei ani jumate Ón Senatul Rom‚niei ∫i s„ nu te ∫tie colegii este ceva foarte straniu, ca s„ nu zic jenant.

Da’ numele domnului Balcan ne spune multe nou„ ∫i colegilor s„i de la Br„ila. Numele domnului Balcan este legat de activit„˛i infrac˛ionale pe care le-am dovedit ∫i noi, ∫i alte publica˛ii, ∫i al˛i parlamentari, ∫i dup„ mine o s„ vorbeasc„ ∫i domnul senator P.R.M. de Br„ila, profesorul Ionel Alexandru ∫i... ca s„ vedem cum e cu lupta Ómpotriva corup˛iei ∫i cine are dreptul moral s„ vorbeasc„.

Pentru c„ domnul Balcan a spus c„ noi am avea mania persecu˛iei am s„-i reamintesc ∫i Domniei sale, dar ∫i dumneavoastr„, colegilor din celelalte partide, ce abuzuri grave s-au comis Ón aceast„ campanie electoral„, ca s„ vede˛i c„ nu invent„m. C‚nd cineva d„ cu cu˛itul Óntr-un candidat al Partidului Rom‚nia Mare, iar poli˛ia se face c„ plou„, ce ar trebui s„ facem, domnule Balcan? S„ a∫tept„m s„ moar„? S„ ne ducem s„-i punem flori pe n„s„lie? Tr„im Óntr-un stat civilizat, suntem Ón mileniul III, cre∫tin. Eu v„ Ón˛eleg c„ ap„ra˛i partidul de guvern„m‚nt ∫i poli˛ia privatizat„ de candidatul dumneavoastr„ Ioan Rus, dar nu pute˛i face abstrac˛ie de noi. Noi suntem aici, nu suntem butaforie, nu suntem desene animate. Ne-au trimis ni∫te milioane de oameni Ón Parlament.

Iat„ care e textul pe care l-am avut preg„tit pentru alt„ Ómprejurare, dar vi-l supun aten˛iei dumneavoastr„ ∫i v„ rog s„-l transmite˛i ∫efilor dumneavoastr„ pentru a se potoli acest val de violen˛e. Pentru c„ pretutindeni Ón lume violen˛a na∫te violen˛„.

Partidul Rom‚nia Mare face un apel hot„r‚t la domnii Ion Iliescu ∫i Adrian N„stase s„ cear„ P.S.D.-ului, Poli˛iei ∫i celorlal˛i factori ai puterii s„ Ónceteze campania electoral„ extrem de violent„ pe care o desf„∫oar„. Abuzurile ∫i atacurile pe care le face puterea Ómpotriva membrilor ∫i simpatizan˛ilor no∫tri sunt incalificabile ∫i f„r„ precedent Ón Rom‚nia postbelic„. Toate acestea nu sunt c‚tu∫i de pu˛in tentative de fraudare a alegerilor, ci chiar fraude Ón toat„ regula: presiuni, intimid„ri, mizerii care viciaz„ grav Óntregul proces electoral. Noi nu suntem ni∫te oameni Ónchipui˛i sau care sufer„ de mania persecu˛iei, nu invent„m, nu fabul„m, doar lu„m act de ceea ce se Ónt‚mpl„ ∫i v„ asigur eu c„ vom ˛ine minte.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Invit la tribun„ pe domnul secretar, domnul senator Mihai Ungheanu.

## **Domnul Mihai Ungheanu:**

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Interven˛ia mea prive∫te dezbaterile care au avut loc Ón Senat ∫i decizia Senatului Ón leg„tur„ cu privatizarea ARO C‚mpulung, Ón favoarea firmei îCross Lander“.

Nu vreau s„ revin asupra detaliilor, dar eu vin de la C‚mpulung, vin de la o discu˛ie cu muncitorii ∫i cu lucr„torii acestei fabrici ∫i trebuie s„ v„ spun c„ dezbaterea care a avut loc ∫i care a fost la o paritate de 5 la 5, dar, de fapt, p‚n„ la urm„, prin vot, 6 la 5 Ón comisie, s-a v„zut ∫i Ón plen.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/9.VI.2004 Este vorba de o decizie grea pentru c„, de fapt, aceast„ privatizare n-ar fi trebuit s„ se produc„. Ceea ce vreau s„ v„ spun aici este c„ realit„˛ile infirm„ concluzia ∫i decizia Senatului ∫i c„, de fapt, acolo trebuie s„ se ia o decizie de anulare a acestei privatiz„ri.

Argumentele care s-au adus Ón favoarea privatiz„rii aici nu au fost ni∫te argumente solide. Unul, c„ salvarea fabricii nu se putea face de c„tre directori, c„ singura solu˛ie este privatizarea ∫i c„ singurul investitor str„in este îCross Lander“. Acolo se Ónt‚mpl„ Óns„ ni∫te lucruri care trebuie s„ pun„ pe g‚nduri Comisia pentru privatizare, care trebuie s„ pun„ pe g‚nduri Senatul pentru c„ nu se respect„ condi˛iile contractului, pentru c„ se Ónstr„ineaz„ active care erau prev„zute Ón contract pentru a r„m‚ne Ón procesul industrial pe care trebuie s„-l dezvolte aceast„ firm„, îCross Lander“. Deci interven˛ia mea prive∫te aspecte care nu au fost discutate suficient.

A∫ vrea s„ spun c„ acea teribil„ cre∫tere a datoriei Ón c‚˛iva ani, Ón doi ani de zile, de la 25 milioane dolari la 50 milioane, este, de fapt, vina acestor directori, care aici au fost prezenta˛i ca ni∫te directori foarte buni. Nu este aceasta realitatea. Au fost prea mul˛i Ón 14 ani, vreo 9, ∫i nu ∫i-au f„cut datoria fa˛„ de aceast„ fabric„, nu au fost devota˛i destinului ei. Ei, de fapt, au m„rit artificial aceast„ datorie, conduc‚nd marea Óntreprindere c„tre un dezastru ∫i c„tre o privatizare for˛at„.

Sunt autorizat de c„tre lucr„torii, de c„tre sindicali∫tii acestei uzine, ARO, care mai lucreaz„ Ónc„ cu un segment foarte mic — din cei 25.000 oameni mai lucreaz„ 1.500 —, s„ cerem aici anularea privatiz„rii deoarece contractul, a∫a cum este el formulat ∫i cum a fost acceptat, nu se respect„.

Invit la tribun„ pe domnul senator Ionel Alexandru, Grupul parlamentar P.R.M.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Ionel Alexandru:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## Domnilor colegi,

Un scurt comentariu asupra celor ce s-au spus anterior. Baza faptelor a fost prezentat„, de fapt, de domnul pre∫edinte. Lucrurile sunt cunoscute ∫i din pres„. Cei doi tineri ai no∫tri au fost ataca˛i ∫i aresta˛i Ón mod ilegal, au fost maltrata˛i dup„ aceea. Ei erau Ón campanie, lipeau afi∫e, pur ∫i simplu.

Œn leg„tur„ cu cazul de la F„urei, ce nu s-a spus este faptul c„ s-a spart ∫i firma Biroului parlamentar pe care-l avem noi Ón F„urei de c„tre autori necunoscu˛i.

Noi, practic, am prezentat aceste fapte, am ar„tat ce s-a Ónt‚mplat, deci nu am f„cut nici un abuz. Constat„m c„ abuzurile sunt, de fapt, ale puterii, nu ale noastre, ale opozi˛iei.

Vreau s„ intru, acum, Ón declara˛ia mea politic„ pe care o aveam preg„tit„ pentru ast„zi.

™tim foarte bine c„ luna aceasta s-au Ómplinit 4 ani de la crahul Fondului Na˛ional de Investi˛ii ∫i constat„m c„ nimeni ∫i nimic nu scoate Ónc„ adev„rul la lumin„, iar avertismentele comisarului european pentru extindere sau solicit„rile Fondului Monetar Interna˛ional de a g„si vinova˛ii nu dau nici un rezultat. Cu toate c„ exist„ peste 5.000 de documente privind frauda de la F.N.I., Ón afara Ioanei Maria Vlas care s-a predat de bun„voie, nimeni nu este dup„ gratii ∫i nici nu sunt ∫anse s„ ajung„ cineva acolo.

Dup„ cum se ∫tie, principala form„ de escrocherie la Fondul Na˛ional de Investi˛ii a fost aceea privind diminuarea num„rului unit„˛ilor de fond aflate Ón circula˛ie, ceea ce a avut ca efect cre∫terea artificial„ a valorii unit„˛ilor de fond, din care s-au Ónfruptat, a∫a cum se ∫tie, firma GELSOR a lui Sorin Ovidiu V‚ntu ∫i al˛ii. S-a constatat c„ valoarea unit„˛ilor de fond, Ón anii 1999— 2000, a fost umflat„ de peste dou„sprezece ori, iar paguba total„ a investitorilor, care se apropie de 300.000, a fost de 3.500 miliarde lei.

Dup„ pr„bu∫irea fondului, s-au g„sit ∫i se g„sesc Ón continuare dovezi privind falsificarea prin mijloace informatice a datelor fondului de c„tre firma susmen˛ionat„, firma GELSOR. Astfel, nici m„car nu s-au luat Ón eviden˛a contabil„ comisioanele pl„tite c„tre aceast„ firm„, comisioane Ón valoare de 350 miliarde lei. Mai exist„ ∫i dovezi c„ Sorin Ovidiu V‚ntu a r„scump„rat de la F.N.I., Ón mod ilegal, peste 500 miliarde lei.

Mul˛umesc, domnul senator.

Invit la tribun„ reprezentantul Grupului parlamentar P.S.D., domnul senator Adrian P„unescu.

Dup„ domnul senator P„unescu mai este un singur coleg Ónscris pe ordinea de zi, ast„zi, la declara˛ii politice, domnul senator Ion C‚rciumaru.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

Da, mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Sunt marcat de oboseala unor s„pt„m‚ni de mi∫care prin ˛ar„. Totu∫i, luciditatea nu m„ p„r„se∫te ∫i observ atent ceea ce se Ónt‚mpl„ ∫i, din c‚nd Ón c‚nd, v„ spun ∫i dumneavoastr„, cer‚ndu-v„ solidaritate pentru ideile care ne pot regrupa ∫i care ne pot face s„ nu avem Ón perspectiv„ mustr„ri de con∫tiin˛„ pentru eventuala noastr„ indiferen˛„ fa˛„ de nenorociri care ar putea fi preÓnt‚mpinate sau ale c„ror consecin˛e ar putea fi diminuate.

Domnule pre∫edinte,

Constat cu pl„cere c„ nu mai exist„ un pahar cu ap„ pentru vorbitori. Œnseamn„ c„ se dore∫te expedierea lor, a vorbitorilor, mai repede, Ón b„nci.

Nu, doar ca discursul s„ fie mai scurt.

Da, da, m„ g‚ndeam.

Lua˛i una de acolo!

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Ei, nu! Acolo numai pre∫edin˛ii...

## **Domnul Radu Alexandru Feldman**

**:**

V„ comand„ grupul nostru o ap„.

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Da, grupul dumneavoastr„ probabil c„ are alt trust de ape minerale. Mi se comand„ la ap„?

## **Domnul Radu Alexandru Feldman**

**:**

Sunt at‚tea ape minerale Ón ˛ara asta...

Am venit aici, acum dou„ s„pt„m‚ni, cu o problem„ care mi se p„rea important„ ∫i pe care cred c„ ar fi fost o onoare pentru Senatul Rom‚niei s-o ad‚nceasc„ ∫i s„ Óncerce s„ fac„ dreptate, chiar dac„ nu era un lucru u∫or.

V-am spus c„ marele poet ∫i marele lupt„tor unionist Nicolae Dabija e Ón pericol. V-am povestit c‚te ceva despre teroarea ce se exercit„ asupra lui din momentul Ón care pre∫edintele Republicii Moldova, domnul general Vladimir Voronin, a l„udat pe gazetarii care l-au atacat

violent ∫i nedrept pe Dabija, pentru articolul despre c„s„toriile mixte cu for˛a, despre c„s„toriile mixte f„cute prin suprapunerea imperiului peste Basarabia.

Ei bine, semnalul meu de alarm„ a fost, din p„cate, destinat surdinei ∫i, la trei zile de la declara˛ia mea, ajuns la Chi∫in„u, poetul Nicolae Dabija a primit, Ón locuin˛a sa, vizita a doi oameni, unul cunoscut ∫i altul necunoscut, cel cunoscut aduc‚nd cu el un uciga∫ de meserie, un uciga∫ pl„tit, care l-a b„tut pe Nicolae Dabija p‚n„ la incon∫tien˛„ ∫i timp de 10 sau 12 zile Nicolae Dabija a fost internat Ón Spitalul din Chi∫in„u cu contuzie cerebral„. Sigur c„ lucrurile sunt Óngrozitoare ∫i c„ e greu pentru autorit„˛ile de la Bucure∫ti s„ ac˛ioneze Ón numele unei con∫tiin˛e, care nu exist„, a autorit„˛ilor de la Chi∫in„u.

Totu∫i, dac„ rela˛ia de profund„ fraternitate la r„d„cin„, rom‚no-rom‚n„, Óntre Bucure∫ti ∫i Chi∫in„u n-ar exista ∫i Guvernul de la Chi∫in„u ar nega — ceea ce Ói face marea dezonoare — apartenen˛a la neamul rom‚nesc, totu∫i, exist„ c„i, ∫i anume cele europene, prin care autorit„˛ile de la Bucure∫ti s„ ia ap„rarea marilor valori amenin˛ate ∫i, iat„, mai mult dec‚t amenin˛ate, aduse la contuzie cerebral„, la Chi∫in„u.

Eu v„ Óntreb: cine ar putea s„ri Ón ap„rarea lui Nicolae Dabija, a lui Grigore Vieru, a lui Mihai Cimpoi ∫i a tuturor oamenilor de valoare de la Chi∫in„u, care sunt Óntr-o lupt„ nedreapt„, Óntr-o lupt„ totdeauna c‚∫tig„toare de c„tre partea advers„, cu autorit„˛ile bol∫evice de la Chi∫in„u?

Cine s„ ∫tie mai bine dec‚t noi ce se Ónt‚mpl„ acolo unde umbra igrasioas„ a imperiului ac˛ioneaz„ Ónc„, ∫i nu Óntr-un mod pasiv, ci activ, dinamic ∫i pervers? Eu cred c„ este ∫i problema noastr„ ∫i, dintre ˛„rile europene cu care se Ónvecineaz„ aceast„ umbr„ igrasioas„, suntem cea mai interesat„ s„ ne ap„r„m fra˛ii afla˛i Óntr-o captivitate benevol„ la Chi∫in„u. Ace∫ti oameni nu sunt obliga˛i s„ tr„iasc„ Ón Basarabia, Ón Republica Moldova. Ei tr„iesc la Chi∫in„u ∫i Ón celelalte locuri din numita Republica Moldova pentru c„ au de reprezentat poporul lor, neamul lor, limba lor Ón confrunt„rile care abia urmeaz„ ale veacului Ón curs. Ei pot pleca oriunde.

## **Din sal„:**

I-a Ómpu∫cat!

**Domnul Mircea Ionescu-Quintus**

**:**

I-a Óntrebat!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/9.VI.2004

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Nu i-a Ómpu∫cat, nu, ci le-a spus: îM„, b„ie˛i, vre˛i s„ se Óntoarc„ iar timpurile c‚nd 2 x 2 f„ceau 14?!“

Asta este situa˛ia ∫i cu T.V.A.-ul 9%, ∫i cu T.V.A.-ul 5%. Sigur c„ este mai bine s„ fie 5% T.V.A.-ul dec‚t 9%, dar era foarte bine s„ nu ne scumpim la t„r‚˛e. Toate aceste scumpiri la t„r‚˛e vor construi Ónchisori, ∫i nu loca∫uri de cultur„ Ón Rom‚nia, vor construi pe omul vinovat ∫i vor l„sa Ón paragin„ pe omul informat, pe omul educat.

Œn fine, este un gest, dar cred c„ at‚ta vreme c‚t este un gest Ón formulare, Ón ac˛iune, este cazul s„ spunem Ministerului Finan˛elor Publice c„ un T.V.A. zero este tot ce Ó∫i poate dori biblioteca rom‚neasc„. S„ nu se mai scoat„ profituri de doi bani din carte ∫i din cultur„.

îUzina Mihai Eminescu“, cum spunea, c‚ndva, Eugen Barbu — Dumnezeu s„-l ierte! —, produce de o sut„ ∫i ceva de ani, f„r„ repara˛ii, ∫i nu a putut fi scoas„ nici dintre mastodon˛ii, a∫a-zi∫ii mastodon˛i ai epocii trecute, ∫i nu va fi scoas„ nici din privatiz„rile epocii noastre. îUzina Eminescu“ continu„ s„ produc„. S„ avem Ón vedere acest aspect ∫i s„ fim aten˛i c„ Eminescu Ónseamn„ un nume generic, nu doar numele poetului c„ruia i s-a destinat o piatr„ din indiferen˛a general„.

Am de semnalat faptul c„ Biserica îTrei Ierarhi“ din Ia∫i, monument arhitectonic unic, prin frumuse˛e ∫i valoare, Ón aceast„ parte a Europei, este Ón pericol, prin venirea treptat„ a apei care se afl„ acum la nici 2,5 metri de suprafa˛„ ∫i nivelul continu„ s„ creasc„.

De undeva trebuie s„ Ónceap„ Atlantida. Sper s„ fie doar un exerci˛iu de cinism al naturii ∫i oamenii s„ intervin„ de urgen˛„, s„ opreasc„ atlantizarea Bisericii îTrei Ierarhi“ din Ia∫i ∫i a Ia∫ilor, Ón general.

O chestiune iar„∫i bun„, care ne poate smulge din indiferen˛„, este hot„r‚rea ca marele ∫i frumosul — poate cel mai frumos ora∫ mare din Rom‚nia — Sibiu s„ devin„ capitala european„ a culturii, al„turi de Luxemburg, Ón anul 2007.

Reprezentan˛ii comunit„˛ii evreie∫ti din Cluj-Napoca au comemorat, Ón prezen˛a Marelui Rabin al Rom‚niei, Menahem Hakohen, deportarea a 18.000 de persoane Ón lag„rul de la Auschwitz, acum 60 de ani. Dintre evreii trimi∫i la munc„ ∫i, ulterior, Ón lag„r, 4.000 erau copii sub 14 ani, nici unul dintre ace∫tia nesupravie˛uind. Sunt vinova˛i de aceast„ tragedie uman„ at‚t reprezentan˛ii Germaniei, c‚t ∫i uneltele instalate de ei la Budapesta.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Invit la tribuna Senatului ultimul coleg Ónscris la declara˛ii politice, domnul senator Ion C‚rciumaru. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Ion C‚rciumaru:**

A∫ vrea s„ adaug la cele spuse de domnul senator P„unescu, colegul nostru, c„ lumea ∫i rom‚nii doresc, pe l‚ng„ cultur„, ∫i mult„ s„n„tate.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi senatori,

Organiza˛ia Mondial„ a S„n„t„˛ii avertizeaz„ asupra riscului fumatului, Ónscriind Ón calendarul manifest„rilor de la sf‚r∫itul lunii mai data de azi, 31 mai, Ziua Mondial„ a S„n„t„˛ii, prevenirea efectelor consumului de tutun.

Toat„ lumea ∫tie c„ fumatul omoar„ lent, iar un fapt mai pu˛in con∫tientizat, dar pe care trebuie s„ Ól aducem Ón prim plan, este c„ ∫i fumatul pasiv, secundar, prin inhalarea fumului produs de al˛ii, poate ucide.

Ini˛iativa pentru o lume f„r„ tutun st„ anul acesta sub semnul avertismentului: prevenirea efectelor consumului de tutun. Fumatul secundar reprezint„ una dintre problemele cele mai delicate c„reia societatea produc„toare de tutun trebuie s„ Ói fac„ fa˛„.

Faptul c„ ast„zi efectele fumatului secundar asupra s„n„t„˛ii sunt din ce Ón ce mai bine cunoscute amenin˛„ profiturile viitoare ale industriei de tutun ∫i o fac responsabil„ de prejudiciile aduse at‚t fum„torilor, c‚t ∫i persoanelor expuse la tabagismul pasiv. Societ„˛ile produc„toare de tutun au luat cuno∫tin˛„ de problemele fumatului secundar Ónc„ din anul 1970, Ónainte ca acestea s„ fie abordate public.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/9.VI.2004 Interdic˛ia fumatului Ón particular, la locul de munc„, reduce consumul de tutun ∫i faciliteaz„ chiar Óntreruperea fumatului. Cunoa∫terea efectelor nocive pentru s„n„tate ale fumatului secundar permite, totodat„, Ómbun„t„˛irea metodelor prin care marele public poate fi convins de necesitatea adopt„rii unei politici eficiente de lupt„ antitabac.

Dup„ cum se ∫tie, fumul de ˛igar„ este un amestec complex de mii de substan˛e chimice, dintre care cel pu˛in 40 au efecte cancerigene. Acesta con˛ine, de asemenea, monoxid de carbon, care diminueaz„ capacitatea s‚ngelui de a transporta oxigen spre ˛esuturile ∫i, mai ales, spre organele vitale, cum sunt inima ∫i creierul, precum ∫i alte molecule de substan˛e ce favorizeaz„ cardiopatiile ∫i accidentele vasculare cerebrale.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Mul˛umesc. V„ mul˛umim, domnule senator. Stima˛i colegi,

Practic, interven˛iile colegilor senatori au luat sf‚r∫it, inclusiv timpul pe care l-a monitorizat, cred, bine, domnul senator Ungheanu.

Av‚nd Ón vedere programul de lucru al plenului Senatului, discutat Ón Biroul permanent Ómpreun„ cu liderii grupurilor parlamentare, v-a∫ ruga s„ accepta˛i ca ast„zi s„ avem dezbateri Ón plen p‚n„ la orele 19,30 sau p‚n„ la epuizarea ordinii de zi, urm‚nd ca dup„ declara˛ii politice s„ avem acel program standard, dezbaterea proiectelor de lege. Avem de rezolvat dou„, trei chestiuni organizatorice, inclusiv validarea mandatului unui coleg senator, dezbaterea proiectelor de lege Ónscrise Ón ordinea de zi, Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri.

V„ rog s„ observa˛i c„ sunt Ónscrise Ón finalul ordinii de zi dou„ proiecte de lege extrem de importante: Codul penal ∫i Legea datoriei publice. Rapoartele comisiilor sesizate Ón fond au fost Óntocmite, practic, la jum„tatea lunii trecute. Av‚nd Ón vedere, Óns„, c„ sunt legi extrem de importante, sunt convins c„ ve˛i solicita s„ nu fie luate Ón dezbatere ast„zi, dar s„ r„m‚n„ Ónscrise Ón ordinea de zi ∫i s„ le lu„m Ón discu˛ie Ón ∫edin˛a viitoare. Miercuri, practic, noi le-am finalizat, joi le-am Ónscris Ón ordinea de zi ∫i le-am distribuit colegilor senatori. Este o lege, Óns„, extrem de important„, care suntem convin∫i c„ va impune dezbateri serioase Ón Senat, care este ∫i Camer„ decizional„.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i, Ón primul r‚nd, asupra ordinii de zi, dar nu Ónainte de a anun˛a c„ din totalul de 139 de colegi senatori ∫i-au Ónregistrat prezen˛a, prin vot electronic, un num„r de 118 colegi, absent‚nd motivat de la lucr„rile Senatului un num„r de 11 senatori: doi sunt membri ai Guvernului ∫i sunt absen˛i de la dezbateri ast„zi, un coleg este Ón concediu medical ∫i 8 colegi sunt pleca˛i Ón delega˛ii. Cvorumul de ∫edin˛„ este de 70 de parlamentari. Sigur, dup„ validare, dac„ ve˛i aproba raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, cvorumul de ∫edin˛„ va fi de 71 de parlamentari, dac„ ve˛i accepta validarea mandatului domnului senator Vasile Cauti∫.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Œn proiectul ordinii de zi de ast„zi este trecut, dup„ cum bine ∫ti˛i, ∫i proiectul Codului penal. Dumneavoastr„ spune˛i, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, c„ vom sta aici p‚n„ c‚nd se epuizeaz„ ordinea de zi, deci ∫i p‚n„ c‚nd se epuizeaz„ discu˛iile cu privire la Codul penal. Din partea mea n-a∫ avea nimic Ómpotriv„. De principiu, Óns„, se pune o problem„ Ón leg„tur„ cu aceast„ lege, care este de o importan˛„ deosebit„, ∫i nu numai ea, ∫i altele pe care noi le cam trecem Ón aceea∫i manier„.

V„ rog s„ m„ ierta˛i, am precizat c„ l-am Ónscris Ón ordinea de zi, de∫i raportul a fost Óntocmit la terminarea programului, s„pt„m‚na trecut„, dar c„ nu-l lu„m Ón dezbatere ast„zi, tocmai pentru c„ este extrem de important, dar Ól l„s„m Ón ordinea de zi, pentru a demonstra c„ au fost...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/9.VI.2004

Deci Ón˛eleg c„ nu se discut„.

Ast„zi, nu. Œl vom lua Ón ∫edin˛ele viitoare Ón dezbatere.

Am o rug„minte, Óns„. Œn ideea de a fi eficien˛i, v-a∫ ruga, atunci c‚nd se va discuta proiectul Codului penal, s„-i g„sim un loc semnificativ Ón ordinea de zi, astfel Ónc‚t s„ putem discuta ni∫te aspecte foarte importante Ón leg„tur„ cu aceast„ lege.

Sigur c„ da. De aceea nici nu-l discut„m ast„zi. Am zis c„-l vom discuta s„pt„m‚na viitoare, ca s„ facem o discu˛ie serioas„, av‚nd Ón vedere importan˛a acestei legi.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i, stima˛i colegi, Ón primul r‚nd, asupra programului de lucru al Senatului pentru ziua de ast„zi.

V„ rog s„ vota˛i.

Programul de lucru a fost aprobat de plenul Senatului cu 83 de voturi pentru, unul Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri. Invit colegii senatori Ón sal„!

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra ordinii de zi.

- V„ rog s„ vota˛i.

Ordinea de zi a fost aprobat„ de plenul Senatului cu 90 de voturi pentru ∫i unul Ómpotriv„.

Avem o prim„ chestiune cu caracter organizatoric, validarea mandatului de senator al domnului Vasile Cauti∫ din Circumscrip˛ia electoral„ nr. 4 Bac„u, urmare a demisiei sus˛inute Ón Senat din partea domnului Octavian Opri∫, colegul nostru senator.

V„ rog, domnule senator Predescu, s„ prezenta˛i raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Ca urmare a demisiei domnului senator Octavian Opri∫, apar˛in‚nd Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, Senatul Rom‚niei, prin Hot„r‚rea nr. 19 din 19 mai 2004, publicat„ Ón Monitorul Oficial nr. 468 din 25 mai 2004, declar„ vacant locul de senator de˛inut de acesta. Prin adresa nr. 91 din 17 mai 2004, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat confirm„ ∫i sus˛ine candidatura domnului Vasile Cauti∫, Ón vederea valid„rii mandatului de senator.

Cercet‚nd Monitorul Oficial, Partea I, cu nr. 627 din 4 decembrie 2000, se constat„ c„ Ón anexa nr. 3S figureaz„ la Circumscrip˛ia electoral„ Bac„u, pozi˛ia 12, ca membru supleant, Nicolae Huiban, care prin declara˛ie scris„ ∫i semnat„, datat„ personal, renun˛„ la mandatul de senator Ón favoarea func˛iei de director general al Societ„˛ii Comerciale îAfor“ — S.R.L. din localitatea de domiciliu. Urm„torul membru supleant pe lista Partidului Social Democrat, de la Circumscrip˛ia electoral„ Bac„u, figureaz„ domnul Vasile Cauti∫, la pozi˛ia 13.

Œn dosarul de validare se afl„ adeverin˛a nr. 90 din 17 mai 2004 a P.S.D., Filiala Bac„u, care confirm„ c„ domnul Vasile Cauti∫ este membru Ón Organiza˛ia jude˛ean„ Bac„u a P.S.D. ∫i-l sus˛ine pentru ocuparea

func˛iei de senator. Se afl„, de asemenea, Ón dosar declara˛ia d‚nsului prin care accept„ validarea mandatului de senator la acea circumscrip˛ie pentru legislatura 2000—2004. Domnul Vasile Cauti∫ are depus„ la dosar declara˛ia pe proprie r„spundere c„ nu a f„cut parte din organele de securitate, ca poli˛ie politic„, Ón conformitate cu Legea nr. 187/1999.

Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, Ón ∫edin˛a din 26 mai 2004, constat‚nd c„ dosarul este complet ∫i sunt Óndeplinite dispozi˛iile Legii electorale nr. 68/1992 pentru alegerea deputa˛ilor ∫i senatorilor, cu modific„rile ulterioare, Ón unanimitate adopt„ raport favorabil, Ón temeiul art. 14 din Regulamentul Senatului, ∫i propune plenului validarea mandatului de senator al domnului Vasile Cauti∫ Ón Circumscrip˛ia electoral„ nr. 4 Bac„u, pentru diferen˛a de mandat Ón legislatura 2000—2004.

Mul˛umesc.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Consult plenul Senatului dac„ sunt colegi care doresc s„ intervin„ ∫i s„ pun„ Óntreb„ri Ón leg„tur„ cu raportul Óntocmit. Dac„ nu sunt interven˛ii, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra raportului prezentat de domnul senator Predescu.

V„ rog s„ vota˛i.

Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a fost aprobat de plenul Senatului cu 82 de voturi pentru ∫i 3 ab˛ineri.

Stima˛i colegi,

Œn conformitate cu prevederile art. 179 alin. (2) din Regulamentul Senatului, v„ rog s„-mi permite˛i, Ón primul r‚nd, s„ declar Ónchis„ ∫edin˛a ordinar„ pentru aceast„ prim„ parte, Óntruc‚t depunerea jur„m‚ntului de c„tre un senator se face Ón ∫edin˛„ solemn„, ∫i s„-l invit pe domnul pre∫edinte al Senatului, Nicolae V„c„roiu, s„ preia conducerea ∫edin˛ei.

Mul˛umesc.

V„ rog s„-mi permite˛i s„-l invit pe domnul Vasile Cauti∫ aici, la tribun„, pentru depunerea jur„m‚ntului. V„ rog s„ rosti˛i jur„m‚ntul.

Jur„m‚nt de credin˛„ fa˛„ de ˛ar„ ∫i popor

Eu, Vasile Cauti∫, Ón calitate de senator al Circumscrip˛iei electorale nr. 4 Bac„u, jur credin˛„ patriei mele, Rom‚nia.

Jur s„ respect Constitu˛ia ∫i legile ˛„rii.

Jur s„ ap„r democra˛ia, drepturile ∫i libert„˛ile fundamentale ale cet„˛enilor, suveranitatea, independen˛a, unitatea ∫i integritatea teritorial„ a Rom‚niei.

Jur s„-mi Óndeplinesc cu onoare ∫i fidelitate mandatul Óncredin˛at de popor.

A∫a s„ m„ ajute Dumnezeu!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/9.VI.2004

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ rog s„ semna˛i.

Œl invit pe domnul senator Vasile Cauti∫ s„ ne spun„ c‚teva cuvinte.

Ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Vasile Cauti∫:**

Sincer s„ fiu, sunt cople∫it de emo˛ii ∫i de importan˛a evenimentului ∫i a sarcinilor. De altfel, jur„m‚ntul pe care l-am depus Ón fa˛a dumneavoastr„, a colegilor senatori, a ˛„rii Ómi d„ ni∫te fiori care, sincer, cred c„ sunt unici Ón via˛„ ∫i nu m„ g‚ndeam c„-i voi tr„i.

V„ asigur c„ voi fi l‚ng„ dumneavoastr„, voi fi pentru popor ∫i voi face, Ón scurtul timp care va fi p‚n„ la finalizarea acestei legislaturi, tot ceea ce Ómi cere partidul ∫i ˛ara.

Mul˛umesc.

## V„ mul˛umim, domnule senator.

Œn numele Senatului v„ dorim succes. Sunt convins c„ v„ ve˛i Óncadra foarte rapid Ón activitatea noastr„ ∫i ne ve˛i fi de un real sprijin Ón demersurile noastre de a finaliza tot ce Ónseamn„ adopt„ri de legi Ón aceast„ sesiune ∫i, bineÓn˛eles, Ón sesiunea urm„toare, p‚n„ la alegeri.

V„ rog s„-mi permite˛i s„ declar Ónchis„ ∫edin˛a solemn„ ∫i s„ redeschidem ∫edin˛a ordinar„. Œl invit pe domnul vicepre∫edinte Doru Ioan T„r„cil„ s„ preia conducerea ∫edin˛ei.

## Stima˛i colegi,

V„ rog s„-mi permite˛i s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„, tot la probleme organizatorice, c„ la secretarul general al Senatului au fost depuse 4 legi:

— Legea pentru acceptarea amendamentelor la Conven˛ia referitoare la Regulamentul interna˛ional din 1972 pentru prevenirea abordajelor pe mare;

— Legea pentru ratificarea Memorandumului de Ón˛elegere dintre Rom‚nia ∫i Comunitatea European„ privind participarea Rom‚niei la programul comunitar Ón domeniul schimburilor electronice;

— Legea pentru ratificarea Contractelor de finan˛are dintre Rom‚nia ∫i B.E.I ∫i Compania Na˛ional„ de Autostr„zi;

— Legea pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale.

Œn situa˛ia Ón care aprecia˛i c„ una dintre aceste legi con˛ine prevederi neconstitu˛ionale, ave˛i posibilitatea s„ sesiza˛i Curtea Constitu˛ional„, Ón temeiul dispozi˛iilor Legii nr. 47/1992, Ónc„ Ón vigoare.

V„ rog, tot la probleme organizatorice?

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator Apostolache Victor.

## Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

Anun˛ cu aceast„ ocazie c„, o dat„ cu validarea domnului senator Cauti∫, acesta va activa Ón cadrul Comisiei pentru munc„, Ón locul domnului senator Prichici Emilian, care trece la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

## V„ mul˛umesc.

Sunt interven˛ii legate de propunerea Grupului parlamentar P.S.D. Ón leg„tur„ cu comisia Ón care s„ activeze domnul senator? Dac„ nu, v„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot Ón leg„tur„ cu solicitarea Grupului parlamentar P.S.D.

Solicitare aprobat„ de plenul Senatului cu 87 de voturi pentru, unul Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri.

Stima˛i colegi,

Œn ∫edin˛a de s„pt„m‚na trecut„, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare a depus o mo˛iune, semnat„ de un num„r de 38 de senatori, mo˛iune prin care, Ón expunerea de motive, era criticat„ activitatea Guvernului, Óntruc‚t a modificat legisla˛ia electoral„ printr-o ordonan˛„ de urgen˛„, c„ parte din membrii Executivului sunt implica˛i Ón campania electoral„ folosind personalul ∫i logistica Ón propaganda de sus˛inere a P.S.D., c„ doi membri ai Guvernului sunt candida˛i de prim„rii f„r„ a fi demi∫i de c„tre Guvern, c„ Ón campania electoral„ au avut loc o serie de violen˛e, prezentate, de altfel, ∫i Ón interven˛iile de ast„zi, la declara˛ii politice, c„ organele de poli˛ie sunt implicate Ón acte de violen˛„ comise Ómpotriva reprezentan˛ilor partidului semnatar al mo˛iunii, c„ aceste abuzuri grave Ómpotriva opozi˛iei ∫i a candida˛ilor acestora sunt s„v‚r∫ite de c„tre reprezentan˛i ai institu˛iilor statului ∫i c„ mass-media, Ón aceast„ perioad„, ar fi subordonat„ partidului de guvern„m‚nt.

Œn finalul mo˛iunii semnatarii propun 5 m„suri:

— respectarea Constitu˛iei ∫i a Legii alegerilor locale;

— demiterea prefec˛ilor ∫i a func˛ionarilor publici superiori care au participat direct la campania electoral„;

— demiterea ofi˛erilor de poli˛ie care s-au dedat la acte de violen˛„ fa˛„ de reprezentan˛ii partidelor politice de opozi˛ie;

— interzicerea folosirii personalului din institu˛iile de stat ∫i a logisticii din dotare Ón campania electoral„;

— obligarea autorit„˛ilor publice locale s„ respecte egalitatea de tratament a tuturor candida˛ilor.

Pre∫edintele Senatului, domnul Nicolae V„c„roiu, analiz‚nd aceast„ mo˛iune ∫i raport‚nd-o la prevederile Regulamentului Senatului, Ón conformitate cu art. 150 alin. (2) ∫i potrivit art. 148 alin. (1) ∫i (3) din regulament, precizeaz„ c„ mo˛iunea nu poate face obiectul dezbaterii, fiind contrar„ prevederilor regulamentului, Óntruc‚t Senatul nu se poate pronun˛a Ón probleme de aplicare a legii...

...Ón probleme de serviciu ale func˛ionarilor, iar problemele care ˛in de campania electoral„... Exist„ acest organism, Ón acest moment, care trebuie s„ fie sesizat ∫i care este singurul competent s„ rezolve toate chestiunile legate de campania electoral„, respectiv Biroul Electoral Central.

Fa˛„ de aceast„ situa˛ie, mo˛iunea depus„ de colegii din Partidul Rom‚nia Mare nu poate fi luat„ Ón dezbatere Ón plenul Senatului Ón acest moment.

La punctul urm„tor din ordinea de zi avem Ónscris un raport al comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 6/2003 privind modificarea art. 31 alin. (5) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnic„ legislativ„ pentru elaborarea actelor normative.

Din partea Senatului au participat domnii senatori Predescu, Iorgovan, Prichici, Bela∫cu, Pop, Vlad Popa ∫i Eckstein-Kovács Péter. Textele propuse spre mediere de colegii din comisia de mediere sunt textele Ón varianta Camerei Deputa˛ilor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/9.VI.2004 V„ consult dac„ dori˛i explica˛ii sau dori˛i s„ interveni˛i Ón leg„tur„ cu solu˛iile propuse la primul raport de mediere, la punctul 4 din ordinea de zi. Comisia de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 6/2003. Normele de tehnic„ legislativ„.

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

Domnule pre∫edinte, la mo˛iune...

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Sta˛i s„ rezolv„m problema aceasta ∫i dup„ aceea. Deci nu sunt Óntreb„ri din partea colegilor senatori, nu sunt interven˛ii legate de solu˛iile propuse, astfel Ónc‚t v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra textelor Ón varianta Camerei Deputa˛ilor. A∫a se sus˛ine de colegii din comisia de mediere. Sunt norme de tehnic„ legislativ„, nu sunt altceva.

Texte aprobate de plen cu 79 de voturi pentru, dou„ Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri.

Precizez caracterul legii de lege ordinar„ ∫i

V„ rog, domnule senator Badea, dorea˛i s„ interveni˛i. Pofti˛i?

## **Domnul Dumitru Badea:**

Œn leg„tur„ cu mo˛iunea ne-a˛i luat prin surprindere ∫i nu prea ∫tiam ce s„ zicem.

Deci, Ón primul r‚nd, noi credem c„ mo˛iunea este introdus„ corect. Dar ce putem face Ón continuare? Poate domnul pre∫edinte a spus ∫i treaba asta. Conform regulamentului putem s„...

## **Domnul Antonie Iorgovan**

**:**

Ca ∫i Ón cazurile anterioare, domnule Badea, face˛i alta ∫i depune˛i-o pe aceea.

De retras nu pute˛i s„ o retrage˛i. Ea deja a fost respins„...

Da, din moment ce a fost respins„. Tocmai asta e problema.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

...de pre∫edinte, Ón conformitate cu prevederile regulamentului, pe care vi le-am enun˛at, Óntruc‚t ea...

## **Domnul Antonie Iorgovan**

**:**

A r„mas f„r„ obiect!

Nu a r„mas f„r„ obiect.

Nu a r„mas f„r„ obiect.

Obiectul ei nu poate fi dezb„tut Ón plenul Senatului a∫a cum este Ónscris Ón cererile dumneavoastr„, Ón cele 5 puncte finale.

Deci putem s„ o refacem ∫i s„ introducem alta.

Oric‚nd este posibil.

## **Domnul Dumitru Badea:**

Bine. Mul˛umesc.

## **Domnul Antonie Iorgovan**

**:**

Dup„ alegeri!

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Mul˛umesc.

Nu. Acesta era ∫i un argument, c„ o astfel de dezbatere, Ón mod cert, influen˛eaz„ Ón mod negativ inclusiv alegerile.

La punctul 5 din ordinea de zi avem Ónscris raportul comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 57/2001 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activit„˛ii ∫i func˛ionarea institu˛iilor de medicin„ legal„.

Aceia∫i domni senatori au participat la mediere. V„ rog, domnule senator Predescu, dac„ dori˛i s„ interveni˛i Ón leg„tur„ cu solu˛iile propuse.

Este vorba de organizarea activit„˛ii ∫i func˛ionarea institu˛iilor de medicin„ legal„.

## **Domnul Ion Predescu:**

Da. Observ‚nd medierea, probabil v„ surprinde. V„ surprinde c„ au fost adoptate cu 9 voturi pentru ∫i dou„ Ómpotriv„ textele Ón forma Ón care le-a adoptat Camera Deputa˛ilor.

Comisia de mediere din partea Camerei Deputa˛ilor, prezen˛i to˛i, Ón num„r de 7, la care s-au ad„ugat doi senatori, a sus˛inut teza Camerei Deputa˛ilor, potrivit c„reia Ón structurile de conducere din nivelurile jude˛ene, interjude˛ene ∫i na˛ionale decide numai Ministerul S„n„t„˛ii, de organizare ∫i func˛ionare, control, tot numai Ministerul S„n„t„˛ii.

Ordonan˛a Guvernului nr. 57/2001, care a f„cut obiectul medierii, a instituit de la acea dat„, de aproape 3 ani, c„ Ón acele structuri, ca organizare ∫i func˛ionare, competen˛ele apar˛in deopotriv„ Ministerului S„n„t„˛ii ∫i Ministerului Justi˛iei, deoarece activitatea judiciar„ a Óntregului sistem judiciar este numai ea ∫i direct interesat„ de activitatea medico-legal„, c„ aici nu este vorba de tratamente pentru v„t„m„rile corporale ale s„n„t„˛ii sau de constatare a cauzelor mor˛ii din punct de vedere medical, ci este vorba de semnifica˛ia ∫i, mai ales, de valorificarea lor Ón activitatea judiciar„. ™i c„ din aceste motive, semnifica˛ia ∫i importan˛a deosebit„, s-a apreciat prin ordonan˛„ ca ∫i Ministerul Justi˛iei s„ fie Ómpreun„ ∫i deopotriv„ egal ∫i competent Ón acele activit„˛i de conducere, Óndrumare, control, stabilirea factorilor al„turi de Ministerul S„n„t„˛ii.

Ne g„sim Ón aceast„ situa˛ie. Eu am ˛inut s„ v„ dau aceast„ explica˛ie ∫i s„ mai adaug la ea Ómprejurarea c„ de aproape 3 ani de zile medicina judiciar„ func˛ioneaz„ Ón ˛ara noastr„ Ón conformitate cu aceast„ Ordonan˛„ a Guvernului nr. 57/2001.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/9.VI.2004 ## **Domnul Ion C‚rciumaru**

**:**

Dar nu func˛ioneaz„ bine! Func˛ioneaz„ prost!

## **Domnul Ion Predescu:**

Nu, dumneavoastr„ nu ave˛i dreptate, c„ am acordat termen de peste un an, care s-a transformat Ón un an ∫i 8 luni, pentru a avea rezultatele aplic„rii dispozi˛iilor acestei ordonan˛e. ™i deregl„ri sau disfunc˛ionalit„˛i, sau neÓn˛elegeri de luat Ón seam„ nu au fost sesizate la nici unele dintre laboratoarele interjude˛ene, serviciile jude˛ene sau institutul na˛ional de profil.

Acum venim cu alt„ reglementare, care schimb„ fundamental lucrurile...

## **Domnul Ion C‚rciumaru**

**:**

A∫a trebuie.

## **Domnul Ion Predescu:**

...∫i cad Ón sarcina Ministerului S„n„t„˛ii. Nu v„ gr„bi˛i Ón afirma˛ie, c„ dac„ a˛i cunoa∫te reglementarea din Europa a˛i constata c„, de regul„, se afl„ Ón subordinea Ministerului Œnv„˛„m‚ntului asemenea activitate.

Dac„ a˛i constata... Iar Ón cazurile Ón care nu este Ón subordinea ∫i Óndrumarea Ministerului Œnv„˛„m‚ntului este a justi˛iei. Dac„ a˛i constata ∫i a˛i cunoa∫te... ™i la s„n„tate nu o g„si˛i! Cum e la noi. Vrem s„ fim aparte. De ce? Dintr-o ambi˛ie medical„.

Eu, Ón ce m„ prive∫te, punctul meu de vedere dac„ vre˛i s„-l ∫ti˛i, poate s„ r„m‚n„ oriunde vre˛i dumneavoastr„, cei din Ministerul S„n„t„˛ii, de acest profil. Este vorba de un orgoliu. Œn ce m„ prive∫te, acesta este punctul meu de vedere ferm ∫i l-am constatat Ón aceast„ perioad„ de c‚nd ne ocup„m de aceast„ ordonan˛„, de vreo doi ani ∫i jum„tate.

Dar dac„ instan˛ele ∫i parchetele ∫i-ar fi f„cut ei datoria cum trebuie, ca un certificat medico-legal care zice îsufer„ de obezitate ∫i nu poate suporta regimul penitenciar“ ∫i a fost pus Ón libertate... Fi˛i aten˛i din ce cauz„, ce explica˛ie savant„ medical„!

Sau c„ are claustrofobie ∫i nu poate sta Óntr-un spa˛iu de penitenciar, trebuie pus Ón libertate, c„ el este om de c‚mpie...

...de spa˛ii deschise, sau c„ are platfus ∫i nu suport„ regimul penitenciar ∫i altele asemenea, care sunt ilare, Óntr-adev„r.

Deci, dac„ parchetele ∫i instan˛ele ar fi tratat expertizele medico-judiciare ca pe orice prob„, a∫a cum zice legea, ∫i ∫i-ar fi f„cut datoria cu exigen˛„, nu ar fi fost nevoie de aceast„ ordonan˛„. Dar aduce˛i-v„ aminte c„ ordonan˛a a intervenit pentru a pune cap„t acelei avalan∫e de puneri Ón libertate pentru infrac˛iuni deosebit de grave, inclusiv Ón materie de pedofilie, de droguri, de crim„ organizat„. Nu uita˛i lucrul acesta. Atunci a intervenit ordonan˛a. ™i c‚t de c‚t lucrurile s-au mai a∫ezat. Poate c„ nu din aceast„ cauz„, ci din altele, dar Ón orice caz organizarea nu a semnalat disfunc˛ionalit„˛i. Dimpotriv„, efecte benefice.

Eu v-am prezentat toate acestea pentru ca dumneavoastr„, domnilor colegi, onorat Senat, s„ stabilim Ómpreun„ dac„ ne men˛inem pozi˛ia ca atunci c‚nd am adoptat proiectul de lege la aceast„ ordonan˛„, c‚nd am zis, conform ordonan˛ei, îconducerea apar˛ine celor dou„ ministere Ón toate structurile ∫i toate sectoarele importante“.

Decizia s„ o ia Ón comun reprezentan˛ii celor dou„ ministere sau r„m‚ne punctul de vedere al Camerei Deputa˛ilor, reprezentat„ exclusiv de medici, membri ai Comisiei pentru s„n„tate, la care s-au ad„ugat, spre regretul meu, doi colegi din Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri. S-au f„cut 9 contra 2 ∫i au spus: îNu, numai Ministerul S„n„t„˛ii!“

G‚ndi˛i, aprecia˛i cum este bine, ∫i aceasta dup„ aproape 3 ani de func˛ionare Ón condi˛ii de sistem a∫a cum zice ordonan˛a ∫i cum confirmase Senatul.

E bine sau nu e chiar bine? Dac„ aprecia˛i c„ nu este chiar bine, putem ajunge cu medierea, men˛in‚nd punctul de vedere al Senatului, Ón medierea comun„ a Camerelor. Acesta este cadrul de rezolvare a acestei medieri.

Am considerat de datoria mea ∫i a colegilor care au avut acela∫i punct de vedere ca ∫i al dumneavoastr„, care a˛i votat, d‚nd credit Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a Senatului, s„ v„ prezint toate aceste date, acum, la adoptarea medierii. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule senator.

Dac„ mai dore∫te s„ intervin„ cineva Ón leg„tur„ cu raportul comisiei de mediere?

Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.

Colegul nostru are dreptate. Nu se poate transfera toat„ aceast„ r„spundere numai la un minister, c‚nd cel pu˛in cele dou„ ministere au obliga˛ii egale de a supraveghea activitatea acestui institut. Dar am devenit un om practic. Am v„zut cine a votat pentru, ∫i la medierea Ón Camerele reunite vor vota distin∫ii no∫tri colegi deputa˛i ∫i noi vom r„m‚ne tot Ón minoritate.

Mul˛umesc. Domnul senator Antonie Iorgovan.

## Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Poate c„ Ón alte condi˛ii, dac„ ne-am fi adunat to˛i senatorii, ∫tiu eu, rezultatul ar fi fost altul. S-au suprapus lans„rile de primari cu aceast„ mediere. Dincolo, Óns„, de acest episod, problema pe fond r„m‚ne.

Aparent, este un act normativ ca oricare altul, o comisie de mediere ca oricare alt„ comisie de mediere. Dac„ analiz„m, Óns„, fondul problemei ∫i, mai ales, implica˛iile, ne d„m seama c„, pentru prima dat„ Ón ˛ara rom‚neasc„, care are o tradi˛ie... ™i nu sunt eu cel mai avizat, din punct de vedere al ∫tiin˛elor juridice, s„ vorbesc despre aceast„ problem„, dar Institutul de Medicin„ Legal„ este cam la el acas„, Ón Rom‚nia, ∫i, prin Rom‚nia, este lumea cam la ea acas„, Ón aceast„ materie. Noi nu inov„m acum, noi, rom‚nii, ∫i Ón general, aceast„ institu˛ie. Ea este a∫ezat„. Fra˛ii Minovici sunt cunoscu˛i nu numai Ón Rom‚nia, sunt cunoscu˛i, au statui Ón toate institutele de medicin„ legal„ de pe planet„.

A ne Óndep„rta noi acum, pentru c„ sunt unii colegi, mai ales deputa˛i, care, dintr-un exces de zel profesional, medici fiind, nu suport„ ca medicina legal„, care nu este medicin„ pur ∫i simplu, este medicin„ legal„, ∫i medicii care profeseaz„ aceast„ zon„ a medicinei... S„ faci

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/9.VI.2004 aceast„ disciplin„, trebuie s„ se spun„ ∫i la Facultatea de Medicin„, ∫i la Facultatea de Drept, ∫i nici un medic, la ∫tiin˛a mea de p‚n„ acum, nu a putut s„ fie specialist, s„ creeze ∫coal„ de medicin„ legal„ f„r„ s„ aib„ ∫i cuno∫tin˛e juridice. Maestrul din perioada studen˛iei noastre, regretatul Moise Terbancea, a fost, Ón egal„ m„sur„, ∫i foarte fin, foarte subtil jurist.

™i atunci cum justific„m noi aceast„ disciplin„, aceast„ specializare la intersec˛ia dintre drept ∫i medicin„ s„ fie acum, dup„ ce ea este a∫ezat„ de cel pu˛in 150 de ani la intersec˛ia dintre medicin„ ∫i drept, noi acum o rupem de unul dintre piloni, o l„s„m numai la Ministerul S„n„t„˛ii?

Pentru c„ nu este numai o chestiune administrativ„, onorat Senat. Este, mai departe, o problem„ de filozofie, pentru c„, rup‚nd-o de Ministerul Justi˛iei, de fapt o rupem de tot ceea ce Ónseamn„ structuri ∫i mecanisme ∫i, p‚n„ la urm„, de ∫coala juridic„, de ∫tiin˛ele juridice. Acesta este sensul. Poate s„ fie vorba despre medicin„ legal„ cu orientare numai spre ∫tiin˛ele medicale? R„spunsul, categoric, nu.

Mul˛umesc. Domnul senator Frunda.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Eu cred c„ la ora actual„, de fapt, noi avem de ales Óntre dou„ solu˛ii, dintre care nici una nu este perfect„.

Normal ar fi ca acest corp al medicilor legi∫ti s„ formeze un institut complet autonom, nesubordonat nici Ministerului S„n„t„˛ii, nici Ministerului Justi˛iei. A∫a activeaz„ acesta Ón ˛„rile Uniunii Europene, Óntr-o parte a ˛„rilor membre ale Uniunii Europene, acolo unde el func˛ioneaz„, dup„ p„rerea mea, cel mai bine.

Domnul senator Predescu a dat ni∫te exemple regretabile, c‚nd anumi˛i de˛inu˛i sau condamna˛i au fost pu∫i Ón libertate pe pretexte medicale pe nedrept. Numai c„ nu medicul a hot„r‚t ca cel care are platfus sau care are claustrofobie s„ fie pus Ón libertate, ci un judec„tor.

Deci gre∫eala este, poate, a medicului care propune punerea Ón libertate, poate pe un diagnostic corect, dar gre∫eala fundamental„ este a judec„torului, a sistemului judiciar. Or, dac„ noi vrem s„ Ónl„tur„m posibilitatea ca, pentru alibiuri medicale, infractori deosebit de periculo∫i s„ fie pu∫i Ón libertate, atunci trebuie s„ umbl„m la sistemul judiciar, la organizarea judec„toreasc„, la responsabilitatea judec„torilor, la incoruptibilitatea judec„torilor, la independen˛a acestora, la posibilitatea de a aduce hot„r‚ri drepte.

Hot„r‚rile respective pot fi apelate, pot fi recurate ∫i, din informa˛iile pe care le am eu, este adev„rat, numai din mass-media, aceste puneri Ón libertate au fost Óndreptate prin c„ile de atac.

Dac„ analiz„m cele dou„ variante, dintre care avem de ales una, acum, Óntre a subordona acest Institut de Medicin„ Legal„ fie numai Ministerului S„n„t„˛ii, fie Ministerului S„n„t„˛ii ∫i Ministerului Justi˛iei, eu cred c„ a doua solu˛ie este mai pu˛in fericit„. Este nu chiar o stru˛o-c„mil„, dar o asemenea subordonare d„ posibilitatea la o lupt„ a orgoliilor. Este absolut cert.

Nu sunt de acord cu distinsul meu coleg, domnul senator Iorgovan, pentru care am nu numai un respect, dar ∫i o prietenie sincer„, dar Ómi aduc ∫i eu aminte de studen˛ia mea, c‚nd umblam la medicina legal„, ∫i ∫tim to˛i, cei care suntem juri∫ti din sala asta, c„ foarte mul˛i medici legi∫ti, subordona˛i justi˛iei, nu au terminat prea fericit, mul˛i dintre ei ajung‚nd alcoolici, unii sinucig‚ndu-se, datorit„ mediului ∫i datorit„ condi˛iilor Ón care au lucrat.

Mul˛umesc. Domnul senator Ion C‚rciumaru.

Domnul senator Frunda mi-a adus mie un avantaj pe care nu mai vreau s„-l repet. Voi spune numai o singur„ fraz„, pentru colegul nostru Iorgovan, privind istoria Institutului de Medicin„ Legal„. N-a fost niciodat„, Ón ˛ara rom‚neasc„, dec‚t sub conducerea Ministerului S„n„t„˛ii. Pentru prima dat„, ordonan˛a aceasta a c„utat s„ subordoneze Ministerului Justi˛iei Institutul de Medicin„ Legal„. Toat„ istoria Institutului de Medicin„ Legal„ a fost sub conducerea Ministerului S„n„t„˛ii, apar˛in‚nd, adic„, de Ministerul S„n„t„˛ii.

Sigur, ar fi bine dac„ am putea s„ facem un institut care s„ nu apar˛in„ de nici un minister, independent, cum a spus domnul senator Frunda.

At‚t vreau s„ spun.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Domnul senator Filipa∫.

## **Domnul Avram Filipa∫:**

Domnule pre∫edinte ∫i stima˛i colegi,

Subordonarea Institutului de Medicin„ Legal„...

V„ adresez rug„mintea s„ face˛i lini∫te Ón sal„.

Subordonarea Institutului de Medicin„ Legal„ Ministerului S„n„t„˛ii, Ministerului Justi˛iei, sau poate fi subordonat am‚ndurora, Ón opinia mea, nu afecteaz„ cu nimic substan˛a actului medico-legal, expertiza pe care o face medicul legist, pentru c„ aceast„ subordonare nu a dictat niciodat„ substan˛a raportului de expertiz„ pe care medicul legist Ól Óntocme∫te pe r„spunderea sa.

Sigur, cazul ideal ar fi acesta, al unui institut medicolegal independent. Probabil c„ va mai curge mult„ ap„ pe D‚mbovi˛a, ca s„ spun a∫a, p‚n„ c‚nd vom ajunge s„ facem acest lucru, pentru c„ el depinde de foarte mul˛i factori exteriori acestei probleme, care trebuie introdu∫i Ón ecua˛ie, pentru a se ajunge la a∫a ceva.

Dar nu despre acest lucru vreau s„ v„ vorbesc neap„rat acum, ci despre ceva legat de ceea ce domnul senator Predescu a spus mai Ónainte ∫i, Óntr-un fel, a amintit ∫i domnul senator Frunda.

Vede˛i, noi ne lupt„m cu ni∫te consecin˛e care ne oblig„ uneori s„ lu„m ∫i decizii gre∫ite, pentru c„ nu interpret„m corect factorii respectivi, consecin˛ele respective.

Niciodat„ nu a existat Ón domeniul dreptului penal vreo dispozi˛ie legal„ care s„ fac„ din raportul de expertiz„ unica prob„, prob„ care s„-l oblige pe judec„tor s„ dea o anumit„ solu˛ie. Este adev„rat c„ este cea mai important„ dintre probe, cea mai tentant„, ∫i fiecare judec„tor, pentru a fi scutit de orice fel de acuza˛ie, va acorda o aten˛ie m„rit„ raportului de expertiz„, dar raportul de expertiz„ medico-legal nu este singura prob„ Ón proces.

A∫a cum ∫i Codul de procedur„ penal„ ne spune ∫i, Ón mod indirect, ne-o spune ∫i Codul penal, aceast„ prob„ poate fi completat„, poate fi Ónl„turat„ de alte probe, deci, p‚n„ la urm„, r„spunderea este a judec„torului.

Sensul celor pe care eu le spun aici este urm„torul: c„ nu trebuie s„ transfer„m nimic din ceea ce Ónseamn„ Ón realitate r„spunderea organului de justi˛ie Ón aceast„ discu˛ie referitoare la subordonarea Institutului de Medicin„ Legal„. Putem merge pe solu˛ia care este propus„ acum.

Dup„ p„rerea mea nu se ajunge la nimic ilegal ∫i la nimic anormal, dar nu trebuie s„ uit„m c„, p‚n„ la urm„, Ón conformitate cu dispozi˛iile Codului de procedur„ penal„ ∫i ale celui penal, Óncep cu cele de procedur„ penal„ pentru c„ ele sunt suverane aici, Ón materie, r„spunderea Ón materia administr„rii probelor revine judec„torului ∫i niciodat„ din raportul de expertiz„ medico-legal nu s-a f„cut o prob„ absolut„, chiar ∫i atunci c‚nd legea, spre exemplu, Ón cazul omorurilor deosebit de grave, Ól oblig„ pe judec„tor s„ ob˛in„ o expertiz„, dar nu-l oblig„ s„ se limiteze numai la ea. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus:

De fapt, to˛i cei care au vorbit Ónaintea mea, afar„ de mine, au dreptate.

Acest institut nu trebuie s„ fie dependent de un minister sau de altul. Solu˛ia, ca s„ fie supravegheat„ activitatea de ambele ministere, nu este cea mai fericit„, dar mi se pare totu∫i cea mai echitabil„. Dar nu aceasta voiam s„ spun.

Vreau s„ spun, s„ ap„r ceea ce am f„cut mai pu˛in Ón timpul vie˛ii mele, s„ ap„r instan˛ele de judecat„ de afirma˛ia foarte bunului meu prieten ∫i bun avocat, domnul Frunda, c„, Ón fond, judec„torii sunt de vin„ c‚nd aprob„ cu ochii Ónchi∫i, dac„ vre˛i, rapoartele acestea medico-legale.

Œnt‚i de toate, de acord cu colegul Filipa∫. Raportul acesta de expertiz„ medico-legal„ este una dintre probe pe care le are la dispozi˛ie judec„torul pentru a lua hot„r‚rea, dar Ón materia aceasta este proba aproape decisiv„.

Vreau s„ v„ spun c„, timp de 47 de ani, cu ni∫te Óntreruperi care nu cad Ón vina mea, am profesat avocatura ∫i am f„cut mai ales drept penal. Nu am cunoscut, Ón nici o Ómprejurare, ca un raport de expertiz„ care conchide c„ de˛inutul respectiv nu suport„, nu poate suporta regimul de penitenciar, cu c‚teva excep˛ii, Ón situa˛ii, cum s„ spun, a unor de˛inu˛i cu pedepse grele ∫i pentru fapte grele... to˛i ace∫tia au fost pu∫i Ón libertate pentru c„ este vorba de s„n„tatea ∫i de via˛a omului, Ónc‚t raportul de expertiz„ este proba decisiv„. ™i s„ m„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/9.VI.2004 ierte prietenul meu, nu pot s„ Ónvinuiesc pe un judec„tor care totu∫i Óntrerupe executarea pedepsei atunci c‚nd i se spune de c„tre un medic legist c„ respectivul nu poate suporta regimul de penitenciar.

R„m‚n‚nd la p„rerea c„ dac„ ajungem la medierea celor dou„ Camere... Am v„zut ∫i componen˛a comisiei de la Camera Deputa˛ilor, de colo p‚n„ colo medici... Am avut ∫i noi cinci juri∫ti, dar numai doi au votat Ómpotriv„, iar cei doi medici ai no∫tri nu au fost prezen˛i, Ónc‚t au fost 5 juri∫ti cu 7 medici, ∫i rezultatul votului Óncepe s„ ne fie explicabil.

Eu cred c„ totu∫i putem s„ Ónfrunt„m o dezbatere Ón cele dou„ Camere cu privire la acest raport de mediere. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Da, mul˛umesc. Stima˛i colegi,

A˛i ascultat argumentele fie pentru pozi˛ia adoptat„ de Senat, prin textele care au fost votate de noi, fie argumentele venite din partea colegilor senatori pentru textul propus Ón varianta Camerei Deputa˛ilor ∫i sigur c„, Ón func˛ie de votul dat la acest prim amendament, se vor atrage solu˛ii ∫i pentru celelalte, Óntruc‚t majoritatea vin Ón cascad„, fiind legate de aceast„ subordonare fie c„tre Ministerul S„n„t„˛ii ∫i Ministerul Justi˛iei, fie numai c„tre Ministerul S„n„t„˛ii.

Conform regulamentului, eu sunt obligat s„

Rog colegii senatori s„ d„m dovad„ de seriozitate Ón aceast„ situa˛ie ∫i lu‚nd text cu text s„ le rezolv„m Ón func˛ie de decizia de principiu dat„ la acest prim articol, la art. 1...

Da, sta˛i pu˛in, v„ consult altfel ∫i s„ d„m un singur vot.

Dac„ pe celelalte solu˛ii propuse de comisia de mediere, pentru c„ sunt 9 texte Ón mediere, ave˛i observa˛ii? Dac„ nu ave˛i observa˛ii, atunci le supun Ón bloc pe celelalte 8 votului dumneavoastr„.

V„ rog s„ vota˛i.

™i celelalte texte din raportul comisiei de mediere au fost aprobate Ón varianta propus„ de comisie, de plenul Senatului, cu 75 de voturi pentru, 16 voturi Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri.

Œn aceast„ situa˛ie, cu precizarea caracterului legii, de lege ordinar„,

Deci legea poate s„ mearg„ la promulgare, nemaifiind necesar„ o conciliere Óntre cele dou„ Camere.

La pozi˛ia 6 din ordinea de zi avem Ónscris raportul comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul de Lege privind unele m„suri referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor ac˛iuni de protocol Ón exercitarea mandatului sau a func˛iei.

Avem patru texte Ón divergen˛„.

La art. 1 alin. 2, un text comun, la art. 1 lit. b)...

Deci avem dou„ texte Ón varianta Camerei Deputa˛ilor ∫i un text comun... Art. 1 punctul 2 lit. b) este textul Senatului.

Deci, dac„ dori˛i s„ interveni˛i pe solu˛iile propuse la cele trei texte care sunt Ón mediere?

## **Domnul Ion Predescu**

**:**

Vreau s„ spun, domnule pre∫edinte, c„ medierea este bun„ pentru c„ de la 300 de euro echivalent s-a redus la 200, ca urmare a Legii nr. 161/2003. A∫a c„ trebuia s„ ne supunem, iar celelalte le-am combinat ∫i... E solu˛ia cea mai bun„.

Da, v„ mul˛umim.

Dac„, totu∫i, sunt colegi senatori care doresc s„ intervin„ de la tribuna Senatului?

Domnul pre∫edinte Mircea Ionescu-Quintus.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am fost foarte preocupat de aceast„ lege, aceast„ datorie a noastr„, ∫i, aduc‚ndu-mi aminte c„, fiind pre∫edintele Senatului, am f„cut o vizit„ Ón Arabia Saudit„, ∫i pre∫edintele Shour-ei, a∫a se nume∫te Parlamentul, mi-a f„cut cadou acest pix, eu l-am socotit de aur, s„ v„ spun drept, m-am dus la un bijutier pentru c„ am vrut s„ v„d dac„ are valoare peste 100 euro ∫i s„-l declar. Bijutierul mi-a spus: îS„ nu-l folosi˛i prea mult c„ se ia...“

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Da, mul˛umim.

Stima˛i colegi,

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra solu˛iilor propuse de comisia de mediere.

V„ rog s„ vota˛i.

Solu˛ie aprobat„ de plenul Senatului cu 80 de voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„ ∫i 8 ab˛ineri.

Punctul 7, raportul comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 116/2003 privind privatizarea Societ„˛ii Comerciale îSiderurgica“ — S.A. Hunedoara.

Avem textele Ón varianta Camerei Deputa˛ilor.

V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i sau s„ solicita˛i explica˛ii colegilor din comisia de mediere. Nu sunt interven˛ii.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra solu˛iilor propuse.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/9.VI.2004 Solu˛iile comisiei de mediere au fost aprobate de plen cu 73 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i 7 ab˛ineri.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra raportului Ón ansamblu, cu precizarea caracterului legii, de lege ordinar„.

Plenul Senatului, cu 86 de voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„ ∫i 5 ab˛ineri, adopt„ raportul comisiei de mediere.

Punctul 8, raportul comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul de Lege privind modificarea Legii nr. 61/1991 pentru sanc˛ionarea faptelor de Ónc„lcare a unor norme de convie˛uire social„, a ordinii ∫i lini∫tii publice.

Avem un prim text comun la art. 3 lit. a).

V„ rog, v„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la art. 3 lit. a).

Nu sunt interven˛ii, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra textului propus de comisia de mediere la acest articol.

Text aprobat de plen cu 83 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i 8 ab˛ineri.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot asupra raportului Ón ansamblu.

Raport adoptat de plenul Senatului cu 96 de voturi pentru ∫i 4 ab˛ineri.

Punctul 9, raportul comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 165/2002 pentru modificarea art. 138 ∫i art. 139 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investi˛ii financiare ∫i pie˛ele reglementate.

Avem texte Ón varianta Camerei Deputa˛ilor, dou„ texte foarte mari.

La punctul 10 Ón ordinea de zi avem Ónscris raportul comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul de Lege privind pensiile ocupa˛ionale.

V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i.

Avem text comun la art. 1 alin. 3, art. 2 alin. 6, restul sunt texte ale Senatului.

™i la art. 2 lit. b) avem un text Ón varianta Camerei Deputa˛ilor, dar mai avem un text comun la art. 8 lit. l). V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i pe solu˛iile propuse.

Dac„ nu sunt interven˛ii,

Cu precizarea caracterului legii, de lege organic„,

La punctul 11 din ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege pentru ratificarea Conven˛iei privind poluan˛ii organici persisten˛i, adoptat„ la Stockholm la 22 mai 2001, adoptat de Camera Deputa˛ilor.

Comisia sesizat„ Ón fond, Comisia pentru s„n„tate, ecologie, tineret ∫i sport.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar de stat.

V„ rog s„ prezenta˛i punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Ioan Jelev** — _secretar de stat Ón Ministerul Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor_ **:**

Stimate domnule pre∫edinte,

## Onora˛i senatori,

M„ numesc Ioan Jelev, sunt secretar de stat la Ministerul Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor.

Principalele obiective ale acestei conven˛ii de la Stockholm privind poluan˛ii organici persisten˛i sunt protejarea s„n„t„˛ii omului ∫i a mediului Ónconjur„tor Ómpotriva acestor substan˛e. Majoritatea sunt insecticide ∫i au dou„ caracteristici care le fac periculoase, ∫i anume acelea c„ sunt extrem de volatile ∫i pot fi transportate la foarte mare distan˛„. S-au g„sit urme de astfel de substan˛e chiar ∫i Ón zonele arctice. Men˛ion„m c„ dureaz„ foarte mult p‚n„ se elimin„ din apele subterane, din organismele vii unde pot s„ ajung„.

Este vorba, cum am mai men˛ionat, de 12 astfel de substan˛e care se reglementeaz„ Ón sensul limit„rii folosirii acestora sau chiar al excluderii unora dintre ele, al promov„rii cooper„rii Óntre state pentru cunoa∫terea unor substan˛e alternative ∫i poate cel mai cunoscut exemplu este DTT-ul, care face parte din aceste substan˛e. Œn anul 1947 inventatorul DTT-ului a primit Premiul Nobel, Ón anul 2001, la Stockholm, paradoxal, s-a hot„r‚t eliminarea acestuia dintre substan˛ele folosite.

Sunt anumite excep˛ii, legate, Ón special, de aplica˛ii pentru protejarea s„n„t„˛ii.

Œn prezent, Rom‚nia a beneficiat ∫i de un suport din partea Fondului Mondial pentru Mediu, de circa 500.000 de dolari, pentru identificarea ∫i inventarul acestor substan˛e.

Œn consecin˛„, noi propunem ratificarea acestora.

V„ mul˛umesc.

Œl rog pe domnul pre∫edinte Ilie Ila∫cu s„ prezinte raportul Comisiei pentru s„n„tate, ecologie, tineret ∫i sport.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

S-au primit avize favorabile din partea Consiliului Legislativ, Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i din partea Comisiei pentru politic„ extern„.

Œn urma dezbaterii, membrii comisiei au hot„r‚t Ón unanimitate Óntocmirea raportului favorabil, f„r„ amendamente.

20 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/9.VI.2004

V„ mul˛umesc.

V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale.

Dac„ nu sunt interven˛ii, v„ rog s„ observa˛i c„ nu au fost formulate Ón fa˛a comisiei sesizate Ón fond amendamente, motiv pentru care v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i printr-un singur vot at‚t asupra raportului, c‚t ∫i asupra legii Ón ansamblu, cu precizarea caracterului legii, de lege ordinar„.

V„ rog s„ vota˛i.

Raportul Comisiei pentru s„n„tate, ecologie, tineret ∫i sport, precum ∫i proiectul de lege Ón ansamblu, adoptate de plenul Senatului cu 93 de voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere.

La punctul 12 din ordinea de zi avem Ónscris proiectul de Lege privind Codul consumului.

Comisia sesizat„ Ón fond, Comisia economic„.

V„ rog s„ prezenta˛i punctul de vedere al Executivului.

## **Domnul Teodor Bobi∫** — _secretar de stat Ón_

## _Departamentul pentru Rela˛ia cu Parlamentul_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Prezentul cod, care este prima reglementare Ón materie Ón Rom‚nia, are la baz„ modelul francez ∫i el reglementeaz„ raporturile juridice Óntre agen˛ii economici ∫i consumatori cu privire la achizi˛ionarea de produse ∫i servicii, inclusiv financiare, asigur‚nd cadrul necesar accesului neÓngr„dit la produse ∫i servicii, inform„rilor complete despre caracteristicile esen˛iale ale acestora, ap„r„rii ∫i asigur„rii drepturilor ∫i intereselor legitime ale persoanelor fizice Ómpotriva oric„ror practici abuzive, particip„rii acestora la fundamentarea ∫i luarea deciziilor ce Ói intereseaz„ Ón calitate de consumatori.

Totodat„, codul stabile∫te cadrul pentru crearea de programe de educare ∫i informare a consumatorilor, programe care trebuie s„ cuprind„ aspecte importante ale protec˛iei consumatorului ∫i care pot fi implementate ∫i prin intermediul organiza˛iilor neguvernamentale ∫i ale consumatorilor sau prin colaborare cu mass-media.

V„ rug„m s„ aproba˛i proiectul de lege Ón forma recomandat„ de comisia de specialitate, f„r„ amendamente.

V„ mul˛umim.

V„ mul˛umesc.

Œl rog pe domnul senator Traian Novolan, secretarul Comisiei economice, s„ prezinte raportul acesteia.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Proiectul reprezint„ o sintez„ structurat„ a principiilor sau a unor dispozi˛ii de detaliu prev„zute Ón actele normative comunitare care, unele din ele, deja au fost preluate Ón dreptul intern prin multe legi speciale.

La elaborarea proiectului de lege au fost analizate modele existente Ón statele membre ale Uniunii Europene, Ón special modelul francez.

Men˛ion„m c„ dezbaterea Ón Senat are loc Ón procedur„ de urgen˛„, proiectul de lege fiind Ónscris Ón lista proiectelor de lege necesare Ón procesul de integrare.

Comisia economic„ a analizat ∫i adoptat cu unanimitate de voturi raport favorabil, f„r„ amendamente, ∫i supune plenului Senatului spre adoptare proiectul de lege ∫i raportul.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc. V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale.

Dac„ nu sunt interven˛ii, v„ rog s„ observa˛i c„ nu au fost formulate Ón fa˛a comisiilor noastre nici un fel de amendamente, motiv pentru care v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i printr-un singur vot at‚t asupra legii, c‚t ∫i asupra raportului Comisiei economice. Precizez caracterul legii, de lege ordinar„.

V„ rog s„ vota˛i. Rog colegii senatori s„ voteze.

Raportul Comisiei economice ∫i proiectul de Lege privind Codul consumului, adoptate de plenul Senatului cu 87 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri. La punctul 13 din ordinea de zi avem Ónscris„ propunerea legislativ„ pentru completarea Legii nr. 26/1990 privind Registrul comer˛ului, republicat„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea I, nr. 49 din 4 februarie 1998, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare. Comisia sesizat„ Ón fond, de asemenea, Comisia economic„.

Da˛i-mi voie s„ Óntreb dac„ este prezent domnul deputat Constantin Ni˛„. Nu este prezent.

V„ rog, punctul de vedere al Guvernului asupra propunerii legislative.

Domnule pre∫edinte,

Guvernul sus˛ine pe mai departe raportul de respingere a acestei ini˛iative legislative, pentru argumentele exprimate Ón punctul de vedere trimis Senatului.

V„ mul˛umim.

V„ mul˛umesc.

Rog, punctul de vedere al Comisiei economice.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi, ™i Comisia economic„ Ó∫i men˛ine punctul de vedere ∫i a Óntocmit raport de respingere, propun‚nd acest lucru plenului Senatului.

V„ consult dac„ dori˛i interveni˛i la dezbateri generale. Nu sunt interven˛ii.

Stima˛i colegi,

Œn situa˛ia Ón care ve˛i aproba raportul negativ al Comisiei economice, pe cale de consecin˛„, ve˛i respinge propunerea legislativ„ formulat„ de domnul deputat Constantin Ni˛„.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot.

V„ rog s„ vota˛i.

Plenul Senatului, cu 78 de voturi pentru, 8 voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, adopt„ raportul negativ al Comisiei economice ∫i, pe cale de consecin˛„, respinge propunerea legislativ„ pentru completarea Legii nr. 26/1990.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/9.VI.2004 La punctul 14 din ordinea de zi avem proiectul de Lege privind cazierul judiciar.

Invit pe domnul secretar de stat la pupitru.

Comisia sesizat„ Ón fond, Comisia juridic„, pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

Œl invit pe domnul senator Ion Predescu, b„nuiesc c„ sunt ultimele dou„ legi pe care le mai sus˛ine˛i Ón Senat, domnule senator?

S-ar putea s„ mai fie...

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

V„ rog s„ prezenta˛i punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Mircea Alexandru** — _secretar de stat Ón_

## _Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Onorat Senat,

Prin proiectul de lege supus ast„zi dezbaterii, se propun noi reglement„ri privind cazierul judiciar, Óntruc‚t vechea reglementare, Ón spe˛„ Legea nr. 7/1972 privind cazierul judiciar, nu mai este Ón acord cu prevederile legale din domeniul sanc˛iunilor cu caracter penal, din cel al liberului acces la informa˛iile de interes public ori din cel al protec˛iei informa˛iilor clasificate sau al protec˛iei persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal ∫i libera circula˛ie a acestor date.

Proiectul de lege Ón discu˛ie reglementeaz„ Ón principal descentralizarea eviden˛ei cazierului judiciar, crearea unui sistem informatizat de eviden˛„ care s„ permit„ ob˛inerea certificatului de cazier judiciar Óntr-un timp mai scurt ∫i de la orice unitate de poli˛ie, indiferent de locul de na∫tere sau al domiciliului solicitantului, acordarea posibilit„˛ii pentru persoanele aflate Ón situa˛ii speciale de a ob˛ine certificatul de cazier judiciar prin Ómputernici˛i legali, securizarea certificatului de cazier astfel Ónc‚t s„ poat„ fi evitat„ falsificarea acestora.

Av‚nd Ón vedere raportul favorabil, f„r„ amendamente, Óntocmit de comisia de specialitate, v„ adresez respectuos rug„mintea de a aproba proiectul de lege Ón forma prezentat„.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc, domnule ministru.

Œi invit pe domnul senator Ion Predescu s„ prezinte raportul Comisiei juridice, pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

## Domnule pre∫edinte,

Dup„ cum cunoa∫te˛i, desigur, este o lege tehnic„, lucrat„ la un nivel deosebit de acurate˛e, at‚t din punct de vedre metodologic, c‚t ∫i ca tehnic„ juridic„, ∫i de profesioni∫ti, doresc s„ subliniez, de profesioni∫ti Ón materie.

Noua reglementare Ón materie a cazierului judiciar este foarte important„, este modern„ ∫i deschide calea unei eviden˛e c‚t se poate de exacte ∫i c‚t se poate de cuprinz„toare.

De aceea, comisia, f„c‚nd aceste constat„ri, a adoptat raport favorabil ∫i f„r„ amendamente. V„ rog s„ fi˛i de acord cu el.

V„ mul˛umesc.

Da˛i-mi voie s„ fac precizarea c„ proiectul de lege se dezbate Ón procedur„ de urgen˛„ ∫i c„ legea are caracter ordinar.

V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale.

Domnul senator Szabó Károly-Ferenc, ave˛i cuv‚ntul.

## Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Nu a∫ fi luat cuv‚ntul Ón aceast„ dezbatere dac„ Ón presa din ultimele zile nu ar fi ap„rut ni∫te relat„ri Ón care Parlamentul este Óntr-un fel incriminat Óntr-o cauz„ foarte interesant pus„, ∫i anume cum c„ ar fi adoptat legi Ón dezacord cu ceea ce decurge din negocierile de aderare la Uniune European„. Sigur c„ s-ar putea face pe aceast„ tem„ chiar declara˛ii politice extrem de spectaculoase, din care eventual o persoan„ anume sau mai multe ar putea s„-∫i Ómbun„t„˛easc„ oarecum imaginea.

Dac„ a∫ fi Ón sensul celor sugerate de c„tre acele relat„ri de pres„, atunci ar trebui s„ pun o Óntrebare Ón care domnul secretar de stat ar fi o ˛int„, ∫i anume dac„ Domnia sa consider„, ca ∫i reprezentant al ini˛iatorului acestei legi, al Guvernului, dac„ Domnia sa consider„ c„ astfel de lu„ri de pozi˛ie din partea unor oficiali ai Guvernului, ca cele la care m-am referit, vor avea sau nu vor avea loc.

A∫ putea formula ∫i altfel Óntrebarea, mai clar„, s„ spunem a∫a, mai simplu: este Ón concordan˛„ cu acquis-ul comunitar? Mul˛umesc cuiva care aici mi-a fost de folos.

Dar nu am vrut s„ folosesc acest cuv‚nt, c„ ∫i acesta este un element al limbajului de lemn, cu alte cuvinte Ón ce m„sur„ este aceast„ lege, Ón forma pe care Comisia juridic„, pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ne-o prezint„ aici, Ón concordan˛„ cu cerin˛ele privind integrarea Ón Uniunea European„?

™i o alt„ Óntrebare pe care o pun onoratului reprezentant al Comisiei juridice, pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri este dac„ de la Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i securitate na˛ional„ s-a primit vreun aviz Ón aceast„ direc˛ie ∫i ce con˛ine el Ón leg„tur„ cu proiectul de lege ∫i dac„ Comisia juridic„, pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a avut vreo opinie referitor la avizul Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛a na˛ional„?

V„ mul˛umesc frumos.

Mul˛umesc.

V„ consult dac„ mai sunt ∫i alte interven˛ii. Dac„ nu mai sunt, Ól rog Ón primul r‚nd pe domnul secretar de stat s„ ofere r„spuns domnului senator.

## Domnule pre∫edinte, Domnule senator,

Nu exist„ un acquis comunitar referitor la cazierul judiciar, dar la construc˛ia legislativ„ am avut Ón vedere normele europene care vizeaz„ liberul acces la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/9.VI.2004 informa˛iile de interes public, cel referitor la protec˛ia informa˛iilor clasificate, cel referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal ∫i libera circula˛ie a acestor date. Din acest punct de vedere, am c„utat s„ fim Ón deplin acord cu normele europene.

Mai facem precizarea c„, Ón momentul de fa˛„, la Inspectoratul General al Poli˛iei se afl„ exper˛i ai Uniunii Europene cu care ne-am consultat Ón construc˛ia legislativ„ Ón general, inclusiv cu privire la acest act normativ. Deci avem toat„ grija s„ nu contravenim, prin actele normative pe care vi le propunem, normelor europene.

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

## Da, mul˛umesc.

Da˛i-mi voie s„-l Óntreb pe domnul senator Predescu dac„ dore∫te s„ continue discu˛ia amical„ cu domnul senator Szabó, oferindu-i r„spuns... ( _Se amuz„.)_

## **Domnul Szabó Károly Ferenc**

**:**

Este obligat s„-mi dea r„spuns la Óntrebare!

Oferindu-i r„spuns... Nu este obligat, nu v„ sup„ra˛i.

## **Domnul Ion Predescu:**

M„ supun, domnule pre∫edinte. Nu e cazul... Œnt‚i doresc s„ precizez...

V„ rog s„-i r„spunde˛i pe acela∫i ton.

Nu, nu, pe un ton lini∫tit...

S„ auzim un ton aspru de judec„tor.

## **Domnul Ion Predescu:**

Lini∫tit. Doresc s„ precizez c„ Ón art. 3 se prevede, ∫i noi am constatat c„ — este exact cum scrie Ón art. 3 — aceast„ reglementare corespunde prevederilor Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informa˛iile de interes public, prevederilor Legii nr. 677/2001 privind protec˛ia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor personale ∫i ale Legii nr. 182/2002 privind protec˛ia informa˛iilor clasificate. Toate trei legile, dup„ cum bine ∫ti˛i, domnule coleg, au fost adoptate de noi corespunz„tor acquis-ului comunitar Ón domeniile respective.

Partea a doua a r„spunsului, nu am cuno∫tin˛„ nici personal ∫i nici la comisie, dup„ cum nu rezult„ nici din raport, c„ am fi primit de la dumneavoastr„ vreun aviz.

## **Domnul Szabó Károly Ferenc**

**:**

Foarte grav!

Grav, negrav, asta e.

Mul˛umesc.

V„ consult dac„ mai sunt ∫i al˛i colegi care doresc s„ intervin„.

Dac„ nu mai sunt, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i prin vot at‚t asupra raportului Óntocmit de Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, c‚t ∫i asupra proiectului de lege Ón ansamblu, cu precizarea caracterului legii de lege ordinar„.

V„ rog s„ vota˛i.

Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i proiectul de lege Ón ansamblu au fost adoptate de plenul Senatului cu 87 voturi pentru, 4 voturi Ómpotriv„ ∫i 5 ab˛ineri.

Punctul 15 Ón ordinea de zi, proiectul de Lege privind libera circula˛ie pe teritoriul Rom‚niei a cet„˛enilor statelor membre ale Uniunii Europene ∫i Spa˛iului Economic European.

Rog, punctul de vedere al Guvernului.

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Prin proiectul de lege supus ast„zi dezbaterii se propun noi reglement„ri privind libera circula˛ie pe teritoriul Rom‚niei a cet„˛enilor statelor membre ale Uniunii Europene ∫i Spa˛iului Economic European, reglement„ri care vor deveni aplicabile de la data intr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„ ∫i care transpun prevederile celor 11 documente comunitare men˛ionate Ón art. 17 al legii.

Proiectul de lege Ón discu˛ie reglementeaz„ Ón principal: drepturile cet„˛enilor statelor membre care Ó∫i stabilesc re∫edin˛a pe teritoriul Rom‚niei; obliga˛iile acestor categorii de cet„˛eni; reglementarea modului de intrare Ón Rom‚nia ∫i dreptul de ∫edere, detaliat pentru scopul ∫ederii Ón Rom‚nia. Se reglementeaz„ refuzul intr„rii pe teritoriul Rom‚niei, eliber„rii sau prelungirii permisului de ∫edere ∫i expulz„rii de pe teritoriul Rom‚niei.

Av‚nd Ón vedere raportul favorabil, f„r„ amendamente, Óntocmit de comisia de specialitate, v„ adresez rug„mintea s„ adopta˛i proiectul de lege Ón forma prezentat„.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Œl rog pe domnul senator Predescu s„ prezinte raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

Dup„ cum a˛i re˛inut, domnule pre∫edinte, proiectul de lege reprezint„ o transpunere Ón legisla˛ia intern„ a reglement„rii europene Ón aceast„ materie. Actele normative europene au fost eviden˛iate, se reg„sesc Ónscrise Ón expunerea de motive ∫i Ón textul legii. Comisia a adoptat raport de admitere ∫i f„r„ amendamente.

Mul˛umesc.

V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i. Nu sunt interven˛ii.

Nu au fost formulate amendamente. Legea are caracter ordinar.

V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i printr-un singur vot at‚t asupra raportului, c‚t ∫i asupra legii Ón ansamblu. V„ rog s„ vota˛i.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/9.VI.2004 Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i proiectul de lege Ón ansamblu au fost adoptate de plenul Senatului cu 91 voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere.

Stima˛i colegi,

Œn mod cert proiectul de lege privind Codul penal, deci, Ól vom lua Ón dezbatere s„pt„m‚na viitoare ∫i cel mai probabil cred c„ va fi Óntr-o zi de mar˛i, Óntr-o zi Ón care vom avea dezbateri mai mult timp.

Ultima lege care era Ónscris„ Ón ordinea de zi de ast„zi, la punctul 17, are caracter tehnic. Œntreb colegii din grupurile parlamentare, pentru c„ este legea care ar trebui s„ fie adoptat„ m‚ine, care are termen, exist„ colegi care s-ar opune ca s„ o lu„m Ón dezbatere ast„zi? Pentru c„ legea nu vizeaz„ dec‚t modul Ón care se creeaz„ datoria. A fost domnul secretar de stat de la Ministerul Finan˛elor Publice prezent, dar eu am f„cut afirma˛ia c„ o lu„m Ón dezbatere m‚ine, dar dac„ nu exist„ opozi˛ie de la grupurile parlamentare poate rezolv„m ast„zi ∫i vedem dac„ m‚ine mai avem priorit„˛i. Ea era o prioritate pentru ziua de m‚ine.

Œl rog pe domnul secretar de stat s„ fac„ precizarea c„ Ministerul Finan˛elor Publice sus˛ine proiectul de lege Ón varianta respectiv„.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

## Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œntr-adev„r, ne afl„m Ón fa˛a unei legi de o deosebit„ importan˛„. Ministerul Finan˛elor Publice a dezb„tut-o Ómpreun„ cu comisia de specialitate ∫i sus˛ine acest proiect de lege Ón forma recomandat„ de comisie, prin raportul prezentat.

Da, v„ mul˛umesc.

Œl rog pe domnul pre∫edinte ™tefan Viorel s„ prezinte punctul de vedere al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

## Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare adoptarea unui nou cadru legal pentru eficientizarea managementului datoriei publice. Dispozi˛iile cuprinse Ón proiectul de lege vizeaz„ reglementarea urm„toarelor aspecte: integrarea datoriei publice locale, ca parte a datoriei publice, subcontractarea datoriei publice directe, utilizarea fondului de risc ∫i determinarea comisionului la fondul de risc, acordarea garan˛iilor de stat agen˛ilor economici, interzicerea finan˛„rii directe a statului de c„tre Banca Na˛ional„ a Rom‚niei, stabilirea obiectivului atribu˛iilor ∫i a opera˛iunilor privind administrarea datoriei publice guvernamentale, stabilirea momentului decont„rii Ón lei a sumelor pl„tite de c„tre Banca Na˛ional„ Ón contul datoriei publice externe, administrarea rezervei valutare, ca sarcin„ exclusiv„ a B„ncii Na˛ionale, asigur‚nd astfel independen˛a deplin„ a B„ncii centrale, liberalizarea opera˛iunilor de capital ∫i a pl„˛ilor Óntre statele membre Ón spa˛iul Uniunii Europene, prin eliminarea oric„ror restric˛ii.

Da, mul˛umim, domnule pre∫edinte.

F„c‚nd precizarea c„ am primit aviz favorabil din partea Comisiei economice, comisia noastr„ supune spre dezbaterea ∫i adoptarea plenului proiectul de lege Ón forma prezentat„ de Guvern, f„r„ amendamente.

Fac, de asemenea, men˛iunea c„ legea face parte din categoria legilor organice.

V„ mul˛umesc.

Este lege organic„ ∫i de aceea doream s-o las pe m‚ine.

V„ consult dac„ dori˛i s„ interveni˛i la dezbateri generale. Nu sunt interven˛ii.

Œn aceast„ situa˛ie, v„ rog s„ v„ pronun˛a˛i, printr-un singur vot, at‚t asupra raportului comisiei, raport favorabil, c‚t ∫i asupra proiectului de lege Ón ansamblu.

V„ rog s„ vota˛i.

Raportul Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, precum ∫i proiectul de lege Ón ansamblu au fost adoptate de plenul Senatului cu 100 voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„ ∫i 6 ab˛ineri.

Stima˛i colegi,

Acum avem urm„toarea variant„ de lucru. Œi felicit pe colegii care au participat la dezbateri ∫i au acceptat prin vot s„ parcurgem Óntreaga ordine de zi. Sunt doar trei colegi Ónscri∫i la Óntreb„ri ∫i interpel„ri ∫i este un singur r„spuns. Dori˛i s„ a∫tept„m p‚n„ la ora 18,30, a∫a cum am votat programul sau intr„m...

Revenim!

Nu. Eu ∫tiu c„ p„˛esc de fiecare dat„ a∫a, revin de unul singur Ómpreun„ cu 2, 3 colegi Ón sal„. Dac„ d„m o pauz„ p‚n„ la ora 18,00 nu mai este nimeni prezent.

Deci avem 3 colegi care s-au Ónscris la Óntreb„ri, interpel„ri: domnii senatori Ionel Alexandru, Eugen Constantinescu ∫i Dumitru Pop. Deci cei trei decid. Continu„m acum sau lu„m pauz„ ∫i ne revedem peste o jum„tate de or„?

Acum!

## **Domnul Doru Ioan T„r„cil„:**

Nu, nu. V„ rog, numai cei 3. ™i putem s„ mai d„m cuv‚ntul la Ónc„ doi colegi. Da? Rog colegii senatori s„ fac„ pu˛in„ lini∫te.

Numai pu˛in, domnule senator Constantinescu. V„ invit la tribun„.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea mea este adresat„ domnilor mini∫tri academician Emil R„zvan Theodorescu, ministrul culturii ∫i cultelor, ∫i domnului Ioan Rus, ministrul administra˛iei ∫i internelor.

## Domnilor mini∫tri,

Problema Rezerva˛iei arheologice Tirighina-B„rbo∫i din cartierul Dun„rea, Gala˛i, v„ este, cu siguran˛„, cunoscut„. A∫a cum ∫ti˛i, zona Tirighina-B„rbo∫i Gala˛i, protejat„ Ón antichitate prin valul roman dintre Tuluce∫ti ∫i Traian-™endreni a f„cut parte din Imperiul Roman Ónc„ Ónainte de cucerirea Daciei. Œn acest spa˛iu s-a desf„∫urat

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 83/9.VI.2004 cu intensitate procesul de romanizare ∫i cre∫tinare a popula˛iei autohtone, care a convie˛uit timp de c‚teva secole cu coloni∫tii ∫i militarii romani veni˛i sau trimi∫i aici. Ca expresie a administr„rii romane ∫i a procesului de convie˛uire a coloni∫tilor romani cu popula˛ia autohton„ Ón teritoriul de la Tirighina-B„rbo∫i au func˛ionat edificii ale c„ror vestigii sunt men˛ionate de Miron Costin ∫i Dimitrie Cantemir Ón operele lor ∫i au fost cercetate de mari istorici rom‚ni, printre care Gheorghe S„ulescu, Vasile P‚rvan, Nicolae Gostar, Silviu Sanie, I.T. Dragomir, Mihalache Brudiu ∫i al˛ii.

Complexul arheologic de la Tirighina-B„rbo∫i cuprinde vestigii ale unui castru roman, un castellum de p„m‚nt, dou„ necropole romane, dintre care una tumular„, trei depozite de amfore, a∫ezarea civil„ din ∫esul Siretului ∫i vestigiile locuirii romane din zona de vest a cartierului Dun„rea. Toate aceste vestigii prezint„ o importan˛„ remarcabil„ pentru istoria ∫i etnogeneza poporului rom‚n. Ele ocup„ o suprafa˛„ de aproximativ 10 hectare. Secole de-a r‚ndul aceste vestigii au fost ap„rate de p„m‚ntul care le-a acoperit, fiind afectate doar Ón foarte mic„ m„sur„ de cercet„rile sistematice Óntreprinse de istoricii Ónainte pomeni˛i.

Ast„zi aceste vestigii sunt distruse cu buldozerele de c„tre firme angajate de Prim„ria Gala˛i, firme care lucreaz„, dup„ ∫tiin˛a noastr„, f„r„ autoriza˛iile cerute de lege ∫i care produc pagube imense sitului arheologic respectiv, pagube care pot fi calificate drept crime la adresa istoriei na˛ionale.

2. S„ sprijini˛i propunerea de amenajare a unui parc public pe spa˛iul ocupat de aceste vestigii, parc care s„ asigure conservarea ∫i protejarea monumentelor Ón cauz„.

V„ mul˛umesc, domnule senator.

Domnul senator Ionel Alexandru formuleaz„ Ón scris Óntrebare Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor legat„ de provenien˛a fondurilor pentru afi∫ele electorale P.S.D. Œl rog pe domnul secretar de stat care este prezent s„ ofere r„spunsul scris ∫i s„-l depune˛i la Ministerul pentru Rela˛ia cu Parlamentul pentru a fi Ónaintat domnului senator.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc, stima˛i colegi.

Mul˛umesc tuturor celor care au participat la ∫edin˛a Senatului.

V„ doresc o sear„ frumoas„.

Declar Ónchise dezbaterile Senatului de ast„zi.

## _™edin˛a s-a Óncheiat la ora 18,00._

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 83/9.VI.2004 con˛ine 24 de pagini.**

Pre˛ul 45.600 lei