Stenogramă plen

Programul de lucru va continua p‚n„ la ora 13,00.

Dac„ nu Óncheiem dezbaterile ∫i, bineÓn˛eles, s„ d„m votul pe cele trei ordonan˛e de urgen˛„, vom continua dup„-amiaz„, Óncep‚nd cu ora 15,00. Œn caz extrem, vom continua m‚ine de la ora 9,00.

Deci, programul nostru de lucru, de la aceast„ or„ p‚n„ la epuizarea ordinii de zi.

Dac„ sunt obiec˛iuni? Nu sunt.

V„ rog s„ vota˛i programul de lucru.

A fost aprobat cu 102 voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„ ∫i nici o ab˛inere.

Intr„m Ón ordinea de zi, stima˛i colegi.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 138/2004 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Rog reprezentan˛ii Guvernului s„ ia loc la masa din st‚nga, domnul ministru Ionu˛ Popescu, v„ rog.

Rog Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, domnul pre∫edinte Varujan Vosganian sau vicepre∫edintele comisiei.

V„ rog s„-mi permite˛i s„ dau cuv‚ntul domnului ministru Ionu˛ Popescu, ministrul finan˛elor, pentru a prezenta acest proiect de Lege de aprobare a Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 138/2004.

Domnule ministru, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Ionel Popescu** — _ministrul finan˛elor publice_ **:**

V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Da˛i-mi voie s„ prezint c‚teva considera˛ii generale asupra sistemului de impunere a veniturilor realizate de persoanele fizice, din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 138/2004.

Œnlocuirea sistemului global de impunere a veniturilor realizate de persoanele fizice, care presupunea utilizarea unui barem de impunere cu cote progresive cuprinse Óntre 18 ∫i 40%, cu sistemul bazat pe cota propor˛ional„ de 16%, aplicat pentru majoritatea categoriilor de venituri.

De asemenea, recalificarea sistemului deducerilor personale de baz„ ∫i suplimentare acordate tuturor contribuabililor care ob˛ineau venituri supuse procedurii de globalizare ∫i Ónlocuirea cu o deducere personal„ privit„ ca un cost al muncii, acordat„ numai pentru veniturile din salarii.

Renun˛area la procedura de globalizare a anumitor categorii de venituri, concomitent cu eliminarea deducerilor economice prev„zute Ón legisla˛ia fiscal„ anterioar„.

Œnlocuirea vechiului sistem de impunere cu sistemul celular, care presupune impunerea veniturilor pe fiecare surs„ de venit din cadrul fiec„rei categorii, impozitul fiind final.

Principalele modific„ri ale noului sistem de impunere, aplicat Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2005, pe categorii de venituri, sunt urm„toarele:

Venituri din activit„˛i independente.

Œn cadrul categoriei de venituri din activit„˛i independente, a c„ror plat„ anticipat„ de impozit se face prin re˛inere la surs„, a fost unificat„ cota de impozit la 10% aplicat„ la venitul brut, contribuabilii respectivi urm‚nd s„-∫i definitiveze impozitul pe venit la sf‚r∫itul anului, dup„ determinarea venitului net anual impozabil, pe fiecare surs„ de venit din categoria respectiv„, prin aplicarea asupra acestuia a cotei de 16%.

Au fost revizuite, de asemenea, cotele de cheltuieli forfetare pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectual„, Ón sensul mic∫or„rii acestora pentru operele de art„ monumental„ de la 70% la 50%, ∫i pentru celelalte venituri din drepturi de proprietate intelectual„ de la 60% la 40%.

Œn cazul veniturilor din salarii, impozitul pe venit este final, acesta determin‚ndu-se lunar. Œn noul sistem de impunere, deducerea personal„ este privit„ ca un cost al muncii ∫i se acord„ diferen˛iat, Ón func˛ie de nivelul veniturilor ∫i num„rul persoanelor aflate Ón Óntre˛inere, numai Ón cazul veniturilor din salarii realizate la func˛ia de baz„. Venitul lunar impozabil se determin„ pe fiecare surs„ de venit din categoria respectiv„, prin aplicarea asupra acestuia a cotei de 16%.

Veniturile din cedarea folosin˛ei bunurilor. Œn cadrul acestei categorii au fost unificate cotele de cheltuieli forfetare, nivelul acestei cote fiind stabilit la 25% din venitul brut.

Venitul anual impozabil se determin„ pe fiecare surs„ de venit din categoria respectiv„ ∫i prin aplicarea asupra acestuia a cotei de 16%.

Pentru veniturile din investi˛ii sunt men˛inute cotele de impunere existente Ón anul 2004, cu excep˛ia veniturilor din dividende, la care cota de impozit este de 10%, la aceast„ categorie ad„ug‚ndu-se veniturile realizate din lichidarea sau dizolvarea f„r„ lichidare a unei persoane juridice, pentru care cota de impozit este de 10%.

Pentru veniturile din pensii, plafonul neimpozabil a fost stabilit la 9.000.000 lei lunar, Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2005, acestea fiind supuse impunerii cu cota de 16%.

Veniturile din activit„˛i agricole sunt supuse impunerii prin aplicarea cotei de impozit de 16% asupra venitului net anual impozabil realizat din activit„˛ile agricole.

Venituri din premii ∫i din jocuri de noroc.

Pentru veniturile din aceste premii s-a majorat plafonul de venit neimpozabil la 8 milioane, concomitent cu cre∫terea cotei de impozit la 16%. Pentru venituri din jocuri de noroc s-a eliminat plafonul de venit neimpozabil, concomitent cu men˛inerea cotei de impozit de 20%.

Veniturile din alte surse realizate de persoanele fizice sunt impozitate prin aplicarea cotei de 16% la venitul brut.

Acestea ar fi principalele caracteristici ale actului normativ pe care Ól discut„m acum.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 1/7.II.2005

V„ mul˛umesc foarte mult.

Rog pe domnul Varujan Vosganian, pre∫edintele Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, s„ prezinte raportul.

Raportul Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Óncheiat Ón ziua de 26 ianuarie 2005.

Cu scrisoarea L1 din 24 ianuarie 2005, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci este sesizat„ Ón fond cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 138/2004.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare: Ón domeniul impozitului pe venit, Ónlocuirea sistemului global de impunere a veniturilor realizate de persoane fizice, care presupunea utilizarea unui barem de impunere cu cote progresive cuprinse Óntre 18% ∫i 40%, cu sistemul bazat pe cota propor˛ional„ de 16%, aplicat„ pentru majoritatea categoriilor de venituri.

Elementele-cheie Ón impunerea veniturilor Ón noul sistem vizeaz„ renun˛area la procedura de globalizare a anumitor venituri ∫i Ónlocuirea acestui sistem cu impunerea veniturilor pe fiecare surs„ de venit din fiecare categorie, impozitul fiind final.

Categoriile de venituri pentru care impozitul se calculeaz„ prin aplicarea cotei de 16% asupra fiec„rei surse de venit din categoria respectiv„ sunt urm„toarele: venituri din activit„˛i independente, venituri din salarii, venituri din cedarea folosin˛ei bunurilor, venituri din pensii, venituri din activit„˛i agricole, venituri din premii ∫i venituri din alte surse.

S-a revizuit sistemul deducerilor personale ∫i s-au eliminat deducerile economice.

Œn ce prive∫te impozitul pe profit, ordonan˛a de urgen˛„ propune diminuarea cotei standard de impozit pe profit cu 9 puncte procentuale, pentru crearea unui cadru fiscal mai atractiv pentru investi˛iile rom‚ne ∫i cele str„ine, de la 25%, Ón 2004, la 16%.

Referitor la impozitul pe veniturile microÓntreprinderilor, se propune majorarea cotei de impunere cu 1,5 procente, de la 1,5% la 3%.

Consiliul Legislativ, cu avizul nr. 2.126 din 2004, a avizat favorabil proiectul de ordonan˛„ de urgen˛„.

Comisia economic„ avizeaz„ favorabil proiectul de act normativ.

Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri avizeaz„ favorabil proiectul de act normativ, cu un amendament formulat de domnul senator Gavril Vasilescu.

La dezbaterea actului normativ au participat reprezenta˛i de la Ministerul Finan˛elor Publice. Œn cadrul ∫edin˛ei, comisia a examinat proiectul de lege ∫i l-a aprobat cu 6 voturi pentru ∫i 4 voturi Ómpotriv„, Óntocmind un raport favorabil, cu amendamente care vor fi supuse dezbaterii.

Œn baza art. 89 alin. (1) din Regulamentul Senatului, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci propune plenului

Senatului spre dezbatere ∫i adoptare proiectul de lege cu amendamentele prezentate Ón anexa nr. 1 ∫i anexa nr. 2.

Men˛ion„m c„ proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar amendamentele la prezentul raport sunt de competen˛a decizional„ a Camerei Deputa˛ilor.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult.

O problem„ de procedur„, Ónainte de a intra Ón dezbateri.

Domnul pre∫edinte ™tefan Viorel.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Este o problem„ care, sincer s„ fiu, nu ∫tiu dac„ s-a strecurat printr-o eroare material„ sau cu inten˛ie, dar, plec‚nd de la afirma˛ia f„cut„ de ini˛iator Ón expunerea de motive, c„ relaxarea fiscal„ operat„ Ónseamn„ reducerea cu 9 puncte procentuale a impozitului pe profit ∫i reducerea sau/∫i introducerea cotei unice plec‚nd de la sistemul de 5 cote procentuale pentru impozitul pe venit, fac precizarea c„ aceasta este o afirma˛ie inexact„.

Œn cadrul dezbaterilor de la comisie s-a stabilit ∫i s-a convenit, de fapt, c„ relaxarea propus„ vizeaz„ o reducere cu 3 puncte procentuale a impozitului pe venit, de la 19 la 16%, ∫i o reducere de la 3 cote procentuale la impozitul pe venituri la cota unic„, ∫i nu de la 5.

Din p„cate, Ón con˛inutul raportului s-a re˛inut formularea ini˛ial„, ∫i nu concluzia comisiei, ∫i de aceea m-am sim˛it obligat s„ fac aceast„ precizare la capitolul procedur„.

V„ mul˛umesc.

## Stima˛i colegi,

A∫ dori s„ se Ón˛eleag„ c„ Ón momentul Ón care o lege intr„ pe procedurile noastre parlamentare, ie∫im, practic, din sfera politicului, intr„m Ón redactarea profesional„, ˛in‚nd seama de realit„˛i.

Deci este o problem„ de procedur„ Ón ceea ce prive∫te Óntocmirea raportului. De ce? Pentru c„ avem o lege aprobat„ pe 2005, Legea bugetului de stat, Legea bugetului de asigur„ri, cota de impozit de la 1 ianuarie este 19%, ∫i nu 25%, iar cotele progresive ale impozitului pe salariu sunt trei: 14—28—38, ∫i nu 5 cote, cum se spune aici, de la 18—40.

Modific„rile pe care le oper„m la ora actual„ prin aceast„ ordonan˛„, de la 19—16 la impozit pe profit ∫i la impozitul pe venit de la 14, limita minim„, la 38, la cota de 16%.

Nu este o dorin˛„, pe cale de consecin˛„, continu„m dezbaterea, dar s„ se fac„ corec˛ia necesar„ ulterioar„ Ón raport. Aceasta este situa˛ia real„, nu putem... este document primar, care r„m‚ne Ón arhiva Senatului, se public„ dup„ cum ∫ti˛i ∫i Ón Monitorul Oficial, Partea a III-a, ∫i trebuie s„ d„m situa˛ia exact„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 1/7.II.2005 Cu aceast„ precizare, stima˛i colegi, intr„m Ón dezbateri generale.

V„ rog, cine dore∫te s„ se Ónscrie la cuv‚nt?

Domnule senator Varujan Vosganian, ave˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte. Mul˛umesc, de asemenea, ∫i pentru observa˛iile care au fost f„cute.

A∫ vrea s„ men˛ionez, Ón calitatea mea de pre∫edinte al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, c„ aceast„ motiva˛ie, care a fost preluat„ din expunerea de motive a Guvernului, are Ón vedere sistemul de impozitare practicat la data emiterii ordonan˛ei de urgen˛„, ∫i, la acea dat„, sistemul fiscal Ón vigoare era cel pe care noi l-am men˛ionat. Un proiect de lege transfer„ normarea de la realitate la lege, este lucrul pe care noi l-am f„cut aici.

Dumneavoastr„ ave˛i dreptate atunci c‚nd spune˛i c„ pentru anul 2005 era deja Ón vigoare un alt sistem, pe care foarte bine l-a˛i precizat...

Aprobat din august 2004, deci repet, este vorba... august 2004, c‚nd s-a modificat Codul fiscal, v„ rog.

Da, domnule pre∫edinte, ∫i, Ónc„ o dat„, nu vreau s„ reiau, argumenta˛ia pe care am f„cut-o se referea la sistemul fiscal care era Ón func˛iune la acea dat„.

Acum a∫ vrea s„ fac c‚teva comentarii ∫i s„ exprim punctul de vedere al colegilor mei din grupul parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“, ∫i a∫ vreau s„ explic temeinicia deciziei noastre de a introduce cota unic„ ∫i argumentele care au stat la baza fix„rii acestor cote.

Am s„ m„ refer, Ón primul r‚nd, la o viziune de ansamblu.

Œn viziunea noastr„, accentul trebuie pus Ón primul r‚nd pe dezvoltarea mediului de afaceri, aceasta fiind singura solu˛ie sustenabil„ pentru a asigura ∫i o protec˛ie social„ efectiv„, iar Ón aceast„ op˛iune punctul central Ól constituie despov„rarea mediului de afaceri ∫i Ónl„turarea obstacolelor, Ón primul r‚nd a celor de natur„ fiscal„, care nu sunt numai cele incluse Ón Codul fiscal, dar sunt ∫i cele care ˛in de comportamentul fiscal abuziv al statului, sunt ∫i cele care ˛in de anumite taxe de natur„ parafiscal„ ∫i care sporesc fiscalitatea, cele care ˛in de efectele corup˛iei ∫i ale birocra˛iei excesive, de aceea, de la bun Ónceput, doresc s„ spun c„ op˛iunea noastr„ privind reducerea fiscalit„˛ii ∫i reforma Ón sistemul fiscal se refer„ la Codul fiscal, dar nu numai, ci ∫i la contextul de ansamblu privind administrarea impozitelor ∫i atitudinea statului fa˛„ de mediul de afaceri.

Œn aceast„ op˛iune, programul nostru cuprinde dou„ etape: o prim„ etap„, de sus˛inere a proiectelor investi˛ionale ∫i de stimulare a mediului de afaceri, care s„ fie Ónso˛it„ Ón scurt timp ∫i de o relaxare fiscal„ Ón ceea ce prive∫te contribu˛iile la asigur„rile sociale pe care noi le socotim, ∫i pe bun„ dreptate, principal„ cauz„ a scumpirii for˛ei de munc„ Ón Rom‚nia, Óns„, pentru a

a∫eza lucrurile Ón ordinea lor fireasc„, pornim cu un program de relansare a investi˛iilor Ón Rom‚nia, ∫i anul 2005, Ón viziunea noastr„, trebuie s„ fie anul investi˛ional, primul an de cre∫tere sus˛inut„ a investi˛iilor Ón Rom‚nia, inclusiv prin proiectele fiscale.

™i acum am s„ m„ refer, pe scurt, la c‚teva din m„surile noastre: impozitul pe profit.

Am fost Óntreba˛i: de ce aceast„ cot„ de 16%?

Rom‚nia, Ón perspectiv„, trebuie s„ fie un creuzet pentru investi˛iile str„ine, realitatea arat„ c„ Ón zona Sud-Est European„ investi˛iile care vor veni Ón perioada care urmeaz„ vor dep„∫i 8 miliarde de euro, iar Rom‚nia este cea mai mare ∫i cea mai atractiv„ dintre ˛„rile din aceast„ regiune.

Pentru a fi ospitalieri din punct de vedere fiscal, trebuie ca nivelele noastre de impozitare s„ fie competitive cu nivelele ˛„rile din jur, or, deja vedem c„ Ón ˛„rile din jur, Ón Bulgaria, Ón Ungaria ∫i Ón alte ˛„ri, cotele de impunere pe profit Ón anul 2005 se situeaz„ la o medie de 17 procente. Este motivul pentru care noi am ales nivelul de 16%.

Acest nivel de 16% este, oricum, mai ridicat dec‚t cota care se colecteaz„ din impozitul pe profit ∫i care Ón anul 2004 a fost sub 15%.

Œn leg„tur„ cu cota unic„ privind veniturile, ea are o serie de avantaje, cel dint‚i este legat de simplificarea administr„rii fiscale.

Cet„˛enii vor depune, e drept, declara˛ii de venit, dar aceste declara˛ii de venit nu vor mai fi procesate ∫i, la sf‚r∫itul anului, cet„˛enii nu vor mai a∫tepta cu Óngrijorare ca fiscul s„ le trimit„ adrese prin care s„ afle c„ mai au de pl„tit o sum„ de bani.

Œn al doilea r‚nd, cota unic„ este mai potrivit„ pentru o ˛ar„ Ón tranzi˛ie a∫a cum este Rom‚nia. S-a obiectat c„ Ón ˛„rile dezvoltate nu se folose∫te cota unic„, ∫i este adev„rat: probabil c„ ∫i noi, Óntr-o bun„ zi, atunci c‚nd economia se va a∫eza, c‚nd mentalit„˛ile vor fi avansate, c‚nd modalit„˛ile de urm„rire pe suport informatic a corectitudinii declar„rii veniturilor vor fi perfec˛ionate, ∫i noi ne vom reÓntoarce la aceast„ cot„ procentual„, pentru asta, Óns„, este nevoie, pe l‚ng„ toate acestea, ∫i de nivele ridicate de venituri, ca s„ avem o anumit„ justificare pentru nivelele ridicate de 38 ∫i 40%, care, dup„ opinia noastr„, Ón mod incorect au fost aplicate p‚n„ Ón prezent la venituri de 300—400 de euro, care Ón alte ˛„ri nici m„car nu sunt impozitate.

De aceea, ˛„ri precum Rusia, Ucraina, Iugoslavia, fi„rile Baltice ∫i altele au trecut la cota unic„, pentru c„ este mai potrivit„ pentru o ˛ar„ Ón tranzi˛ie ∫i care are Ónc„ un nivel de infla˛ie mai mare dec‚t cel cerut de criteriile de convergen˛„ de la Maastricht.

Un al treilea element foarte important este c„ aceast„ cot„ unic„ de venit reu∫e∫te s„ ofere Ón plus venituri pentru to˛i rom‚nii.

Este incorect s„ se spun„ c„ prin cota unic„ se ia de la unii ∫i se d„ la al˛ii, c„ persoanele s„race sunt dezavantajate Ón dauna persoanelor cu salarii mai mari, eu evit s„ spun persoane bogate sau avute, pentru c„ eu cred c„ din salariu nimeni nu poate s„ devin„ o persoan„ bogat„, Ón sensul obi∫nuit al acestui termen.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 1/7.II.2005 De asemenea, nu deosebesc Óntre personale care au salarii mici sau mari, pentru c„ salariul provenit din munc„ trebuie respectat ca atare, indiferent de m„rimea lui, ∫i c„ salaria˛ii, cu to˛ii, trebuie respecta˛i la fel ∫i inclu∫i, din punct de vedere moral ∫i profesional, Ón aceea∫i categorie.

Deci to˛i rom‚nii, de la salariul minim pe economie ∫i p‚n„ la cele mai mari salarii, sunt avantaja˛i de cota unic„, e drept, diferen˛iat, dar este firesc ca o persoan„ care presteaz„ mai mult„ munc„ s„ fie mai mult avantajat„ de o relaxare fiscal„. Totu∫i, pentru a nu m„ri decalajul Óntre venituri, noi am luat o m„sur„ salutar„, ∫i Guvernul a consfin˛it-o ca atare Ón ordonan˛a de urgen˛„, ∫i anume de a elimina deducerile fiscale pentru persoanele cu venituri ridicate ∫i de a le diminua pentru persoanele cu venituri destul de ridicate, Ón acest fel compens‚nd pericolul decal„rii veniturilor.

Œn plus, aceast„ m„sur„ de eliminare a deducerilor personale pentru salaria˛ii cu categorii mari de venituri este, Ón opinia noastr„, un moment important Ón Ón˛elegerea filozofiei fiscale, a necesit„˛ii ∫i a canaliz„rii asisten˛ei sociale din Rom‚nia.

Œn plus, cota unic„ fere∫te pe salaria˛i de efectele infla˛iei ∫i pe exper˛ii contabili de toat„ confuzia creat„ de modificarea periodic„ a nivelelor de impozitare prin indexare.

Socotim c„ prin reducerea impozitului pe profit de la 25 la 16, Ón termenii economiei reale, ∫i de la 19 la 16, Ón termeni normativi, ∫i prin reducerea de la o cot„ medie de impozitare de 23,7%, Ón 2004, la o cot„ unic„ de 16% sau, Ón termeni normativi, de la 20% cot„ medie, Ón 2005, la 16%...

De la 19 la 16.

... de la aproape 20%.

19, fix!

Nu are rost pentru un procent acum s„ lungim aceste dezbateri. Œmi va face mare pl„cere Ómpreun„ cu dumneavoastr„ s„ le calcul„m, dar, domnule pre∫edinte, cu tot respectul, vreau s„ v„ spun c„ aceast„ discu˛ie este pur teoretic„, pentru c„ nivelul real de colectare, Ón 2004, din cauza economiei subterane, a sistemului de ree∫alon„ri ∫i a arieratelor la buget, a fost undeva Óntre 13 ∫i 14%, de aceea, discu˛ia noastr„ este, Ón acest moment, pur teoretic„, cu privire la cota legal„ de impozitare.

Ei bine, toate acestea aduc contribuabilului rom‚n o sum„ aflat„ Óntre 600 ∫i 800 de milioane de euro, sum„ pe care contribuabilul persoan„ fizic„ sau juridic„ o poate investi sau o poate economisi.

Œn viziunea noastr„, acesta este primul pas, urmeaz„ apoi, Ón perioada urm„toare, Ón anii ce vin, s„ proced„m ∫i la diminuarea contribu˛iilor la asigur„rile sociale.

Precum vede˛i, Ón leg„tur„ cu impozitele indirecte, proiectul de lege nu face nici o trimitere la taxa pe valoarea ad„ugat„, ∫i vreau o dat„ Ón plus s„ Ónl„tur orice suspiciune la nivelul acestei taxe, care r„m‚ne neschimbat, la 19%.

Noi ne manifest„m speran˛a c„ efectele acestei reforme fiscale vor spori conformarea voluntar„ a contribuabililor, vor spori la diminuarea economiei subterane, vor spori la relansarea investi˛iilor, astfel Ónc‚t Rom‚nia s„ poat„ diminua decalajele economice ∫i Ón ceea ce prive∫te nivelul de trai.

Av‚nd Ón vedere aceste considerente, Grupul parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ sus˛ine proiectul de lege.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult, domnule senator Varujan Vosganian.

Dau cuv‚ntul domnului senator Carol Dina.

S-au mai Ónscris domnul Puskás Valentin Zoltán ∫i domnul senator ™tefan Viorel.

Mai dore∫te cineva?

Nu.

Mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Reducerea fiscalit„˛ii, clamat„ Ón campania electoral„ de noii guvernan˛i, se poate dovedi iluzorie, c‚t timp reducerilor la anumite categorii de impozite le vor corespunde major„ri la alte categorii de impozite, directe sau indirecte, Ón scopul compens„rii imenselor pierderi de resurse bugetare ce vor rezulta prin aplicarea acestei ordonan˛e de urgen˛„, estimate de speciali∫ti la circa 32.000 miliarde de lei.

Astfel, la nivelul Óntregii economii se produce o deplasare a poverilor fiscale, beneficiarii ∫i perdan˛ii fiind grupuri sociale diferite. Aceast„ rea∫ezare de impozite, aceast„ redistribuire a sarcinilor fiscale cu greu poate fi numit„ revolu˛ie fiscal„. Œnaintea lans„rii acestei aventuri fiscale, cu luciditate ∫i obiectivitate, trebuiau identificate efectele economice, financiare ∫i, mai ales, sociale, grupurile de interese favorizate ∫i grupurile sociale defavorizate.

O adev„rat„ reducere a fiscalit„˛ii ar fi putut s„ intervin„ dac„ noii guvernan˛i ar fi avut un proiect echilibrat, Ón care s„ se fi precizat Ón mod clar sursele de venituri certe ∫i deducerile echivalente de cheltuieli bugetare.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 1/7.II.2005 Impunerea politic„ a unor m„suri fiscale pripite va zdruncina echilibrul financiar ∫i economic ∫i a∫a destul de fragil al ˛„rii noastre, cu implica˛ii imprevizibile asupra deficitului bugetar, stabilit„˛ii macroeconomice ∫i inflam„rii infla˛iei.

Œn aceast„ etap„, Ón perspectiva ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„, judecata suprem„ a m„surilor de politic„ fiscal„ trebuie s„ aib„ drept criteriu de baz„ asigurarea dezvolt„rii economice ∫i crearea de noi locuri de munc„.

Œn consecin˛„, noi consider„m c„ altele erau priorit„˛ile fiscale efective, pozitive ∫i directe, ∫i anume: scutirea de impozit a profitului investit Ón produc˛ia material„ ∫i servicii, reducerea contribu˛iilor sociale, cu un posibil impact pozitiv asupra modului de angajare ∫i plat„ a for˛ei de munc„, extinderea Ónlesnirilor fiscale sub form„ de deduceri din venitul global anual impozabil pentru anumite activit„˛i cu caracter economic ∫i social, oprirea introducerii de noi impozite ∫i taxe de c„tre autorit„˛ile centrale ∫i locale ∫i combaterea avalan∫ei de taxe parafiscale cu acoperire Ón diverse a∫a-zise reglement„ri, necoordonate ∫i neavizate de autorit„˛ile fiscale ale Rom‚niei. ™i, Ón sf‚r∫it, g„sirea de noi posibilit„˛i pentru reducerea taxei pe valoarea ad„ugat„.

Desigur, toate acestea sunt condi˛ionate de identificarea prealabil„ de resurse acoperitoare, inclusiv prin combaterea risipei de bani publici cu cheltuieli bugetare ∫i îevitarea“ na˛ionaliz„rii pierderilor din economie.

Contrar cerin˛elor obiective ale acestei etape, noii guvernan˛i impun alte direc˛ii, cu pierderi de resurse de circa 15.000 de miliarde lei, Ón principal prin reducerea impozitului pe profit ∫i reducerea impozitului pe veniturile persoanelor fizice, favoriz‚nd astfel grupurile sociale cu venituri mari ∫i foarte mari. Impunerea prin ordonan˛a de urgen˛„ a cotei unice de impozitare a veniturilor persoanelor fizice ∫i anularea progresivit„˛ii impozitului pe venituri ad‚nce∫te discrepan˛ele dintre persoanele cu venituri mici ∫i cele cu c‚∫tiguri mari ∫i foarte mari. Œn c‚teva exemple se poate demonstra c„ grupurile sociale privilegiate sunt cele cu venituri mari ∫i foarte mari. Iat„-le: persoanele care au venituri brute lunare cuprinse Óntre 100 ∫i 500 milioane lei vor primi sporuri lunare cuprinse Óntre 17 ∫i 96 milioane lei, ceea ce reprezint„ Ón echivalen˛„ o majorare a venitului brut de la 17,2 la aproape 20%. Persoanele cu venituri brute lunare cuprinse Óntre 25 ∫i 60 milioane lei vor primi sporuri lunare cuprinse Óntre 2.400.000 lei p‚n„ la 9.300.000 lei, ceea ce echivaleaz„ cu cre∫terea venitului brut cu p‚n„ la 15,4%. ™i, Ón sf‚r∫it, persoanele cu venituri brute lunare cuprinse Óntre 4 ∫i 10 milioane lei au sporuri nesemnificative cuprinse Óntre 52.000 lei la cei cu venituri de 4 milioane lei, 157.000 lei pentru cei cu venit brut de 7 milioane lei, 215.000 lei pentru cei cu venit brut de 8 milioane lei ∫i 340.000 lei pentru cei cu venit brut de 10 milioane lei. Din totalul de 4.400.000 de salaria˛i afla˛i Ón eviden˛ele Direc˛iei de Statistic„, 3,3 milioane de salaria˛i, respectiv 75%, realizeaz„ venituri brute lunare cuprinse Óntre 4—7—8 ∫i 10 milioane lei. Dac„ avem Ón vedere, pe de o parte, anularea unor facilit„˛i cu caracter

economic ∫i social acordate persoanelor cu venituri mici ∫i foarte mici, reflectate din ordonan˛a pus„ Ón discu˛ie, ∫i, pe de alt„ parte, scumpirea accelerat„ a energiei electrice, a gazului natural, care se va scumpi p‚n„ la 1 aprilie cu aproape 20%, a produselor alimentare, a costurilor locative, avem imaginea sumbr„ a s„r„ciei care va deveni, prin aplicarea m„surilor guvernamentale prev„zute Ón aceast„ ordonan˛„, un adev„rat flagel pentru marea majoritate a popula˛iei din Rom‚nia.

Partidul Rom‚nia Mare nu aprob„ decizii guvernamentale Óndreptate Ómpotriva intereselor celor mul˛i, astfel c„ Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare din Senat voteaz„ Ómpotriva prezentei ordonan˛e de urgen˛„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Din partea U.D.M.R.-ului, invit la microfon pe domnul senator Puskás Valentin Zoltán.

## **Domnul Puskás Valentin Zoltán:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distins Senat,

Iat„ c„ o idee financiar„ mai veche, care nu a putut fi realizat„, din anumite cauze, acum doi ani, se realizeaz„ ast„zi prin acest proiect de lege.

Œntr-adev„r, discu˛ii au fost ∫i acum doi ani Ón leg„tur„ cu introducerea cotei unice pe venit, dar, din anumite cauze, nu s-a trecut la realizarea acesteia. Poate c„ nu am avut curajul, poate c„ am avut alte calcule, dar, iat„, acum, un act de curaj prin care noua putere Óncearc„ s„ porneasc„ pe un drum de relaxare fiscal„.

BineÓn˛eles, pot fi aduse argumente pro ∫i contra pentru introducerea acestei cote unice de impozit pe venit, dar trebuie s„ recunoa∫tem c„ orice Ónceput de drum este pu˛in mai anevoios ∫i, dac„ am Ónceput un drum, atunci putem croi, Óntr-adev„r, un drum pentru relaxarea fiscal„ Ón ˛ara noastr„.

Noi, U.D.M.R.-ul, am avut ∫i Ón cadrul campaniei electorale una dintre propunerile c„tre electorat introducerea acestei cote, cea propus„ de noi fiind pu˛in mai Ónalt„, dar aceast„ cot„ de 16%, dac„ vom gestiona Ón mod corespunz„tor resursele noastre, va asigura — a∫a cum s-a spus — ∫i o relaxare fiscal„, ∫i o colectare mai bun„ a veniturilor.

BineÓn˛eles c„ unele venituri vor cre∫te mai mult, altele mai pu˛in. Asta este via˛a Ón economia de pia˛„. Nu putem egaliza cre∫terea veniturilor la toate segmentele popula˛iei, dar, prin cre∫terea veniturilor, vor fi mai mari ∫i cheltuielile celor care primesc aceste venituri ∫i, astfel, la impozitele indirecte — de exemplu, la TVA — vor cre∫te, bineÓn˛eles, acele sume care vor intra Ón bugetul de stat.

Ne-am g‚ndit foarte mult la ceea ce trebuie s„ facem cu dividendele pe anul 2004 — s„ fie 5, s„ fie 10%, cum vom discuta Ón comisie, cum vom discuta Ón plen. Noi, p‚n„ la urm„, am votat pentru impozitul de 10% pe dividendele din anul 2004, tocmai pentru a asigura continuitatea, pentru c„ acest procent a fost propus ∫i printr-un act normativ precedent de fosta guvernare.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 1/7.II.2005 Atunci am sus˛inut acel procent de 10%, acum, iar, sus˛inem acest procent de 10%, av‚nd Ón vedere c„ noi Óntotdeauna Óncerc„m — ∫i reu∫im — s„ fim consecven˛i Ón ceea ce spunem ∫i facem.

A∫a este.

Distins Senat, Guvernul trebuie s„ g„seasc„ modalit„˛i prin care s„ compenseze anumite reduceri de venituri la bugetele locale, pentru c„, Ón mare parte, impozitul pe salariu r„m‚ne la bugetele locale, ∫i redistribuirea se face ∫i din ceea ce se colecteaz„ pe plan central, de aceea, suntem siguri c„ aceste c„i de rezolvare a anumitor sc„deri Ón cadrul bugetelor locale vor fi g„site ∫i vor fi administrate de c„tre actualul Guvern Ón mod corespunz„tor.

Trebuie s„ spunem c„ a fost un pas care a deschis un nou drum Ón relaxarea fiscal„ din Rom‚nia, a fost un pas curajos. U.D.M.R.-ul va sus˛ine at‚t proiectul de lege, c‚t ∫i demersurile ulterioare pentru punerea Ón aplicare a relax„rii fiscale Ón Rom‚nia.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat are cuv‚ntul domnul senator ™tefan Viorel.

## **Domnul Viorel ™tefan:**

Domnule pre∫edinte, Domnule ministru,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Iat„ c„ dup„ ce am parcurs o campanie electoral„ aprig„, centrat„ pe tema principal„ a restructur„rii fiscale prin introducerea unei cote unice de impozitare, dup„ ce am participat la dezbateri furtunoase prilejuite de prezentarea Ón fa˛a Camerelor reunite a unui program de guvernare n„scut Ón regim de maxim„ urgen˛„, prin punerea de acord a angajamentelor electorale a patru partide, a patru forma˛iuni politice, program sau angajamente electorale av‚nd ca numitor comun aceea∫i cot„ unic„, consider„m c„ ast„zi este momentul, este timpul s„ rezist„m tenta˛iilor jocurilor politicianiste ∫i s„ abord„m problema cu maturitate, f„r„ prejudec„˛i, f„r„ patim„, dar cu maxim„ responsabilitate fa˛„ de mandatul pe care ni l-au Óncredin˛at aleg„torii no∫tri.

Œn numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat din Senatul Rom‚niei, afirm cu certitudine c„ nu am gre∫it atunci c‚nd ne-am declarat Ómpotriva adopt„rii cotei unice ∫i ne men˛inem aceast„ op˛iune. Pentru c„ noi suntem fideli valorilor fundamentale ale social-democra˛iei, iar dac„ ar fi s„ definim printr-un singur cuv‚nt social-democra˛ia, acesta ar fi solidaritatea. Grija pentru concet„˛enii no∫tri afla˛i Ón dificultate, combaterea s„r„ciei reprezint„ priorit„˛i ale demersului nostru politic ∫i, de aceea, nu putem fi de acord cu o m„sur„ a c„rei finalitate Ónseamn„, de fapt, Ómbog„˛irea boga˛ilor ∫i s„r„cirea s„racilor.

Ce relevan˛„ mai au aceste avantaje dac„, prin golul de resurse care se creeaz„ la bugetul na˛ional, la bugetul consolidat, sunt puse Ón pericol serviciile sociale —

s„n„tate, educa˛ie, asisten˛a b„tr‚nilor, a persoanelor cu handicap ∫i a∫a mai departe?

Pe de alt„ parte, sigur, nu putem accepta c„ aceasta poate fi o revolu˛ie fiscal„, este foarte clar. De fapt, Ón termeni preten˛io∫i, ini˛iatorul a∫a o prezint„, ca fiind o revolu˛ie fiscal„.

Noi mai punem Ón centrul ac˛iunii noastre politice un obiectiv major, acela al sprijinirii, form„rii ∫i dezvolt„rii clasei de mijloc din Rom‚nia, ∫i, de aceea, nu putem Ón˛elege de ce ∫i cine, Ón societatea rom‚neasc„, dore∫te s„ decimeze acest sector de activitate, aplic‚nd o nepermis„ lovitur„ sub centur„ celor peste 400.000 de microÓntreprinderi, prin dublarea cotei de impozitare.

Deranjeaz„ pe cineva c„, p‚n„ la aceast„ or„, rezultatul eforturilor f„cute de fosta guvernare s-a materializat Ón cre∫terea acestui sector de activitate, s-au pus premisele transform„rii acestor Óntreprinderi mici ∫i mijlocii Óntr-un motor al activit„˛ii economice, Óntr-un garant al stabilit„˛ii sociale ∫i economice Ón Rom‚nia, a∫a cum Ón orice societate modern„ aceasta este coloana vertebral„ a societ„˛ii?! Deranjeaz„ pe cineva acest lucru? Ne punem firesc Óntrebarea.

Dar acestea sunt doar o parte din Óngrijor„rile noastre legate de introducerea cotei unice de impozitare, pentru c„ noi suntem preocupa˛i, Ón egal„ m„sur„, ∫i suntem convin∫i c„ aceste Óngrijor„ri fac obiectul preocup„rilor ∫i Ministerului Finan˛elor Publice, ale domnului ministru, personal; suntem preocupa˛i Ón leg„tur„ cu efectele pe care le-ar produce introducerea acestei cote unice de impozitare asupra echilibrelor macroeconomice ∫i, de aceea, trebuie s„ spunem c„, prin sc„derea impozitului pe venit ∫i a celui pe profit, Ón acest sistem bugetul va pierde, cu certitudine, aproximativ 32.000 de miliarde lei, deci peste 1 miliard de dolari.

Sigur, Guvernul, prin expunerea de motive, propune c‚teva solu˛ii, dar generic. Mai multe informa˛ii am cules din analizele din pres„, din punctul de vedere al exper˛ilor Fondului Monetar Interna˛ional, dec‚t rezult„ din expunerea de motive. Dar, cu certitudine, putem spune c„ sursele identificate ca alternative pentru compensarea golului de resurse pe care le studiaz„ Ministerul Finan˛elor Publice fie nu sunt fezabile, fie nu sunt echitabile ∫i, de aceea, noi nu putem s„ fim de acord cu aceste surse. Este o iluzie s„ credem c„ dublarea impozitului pe cifra de afaceri a microÓntreprinderilor ar putea s„ aduc„ un supliment de venituri la bugetul de stat de peste 5.000 de miliarde lei, ∫i aceasta este o concluzie pe care ne-o d„ tot un calcul simplu aritmetic: ca op˛iunea pentru impozitarea cu 3% la cifra de afaceri s„ fie ra˛ional„ ar trebui ca microÓntreprinderea s„ aib„ o rat„ a profitului de peste 18,75%.

Realitatea este alta: rentabilitatea medie a acestui sector este undeva la 6%. Deci este evident c„ aici nu se vor realiza — nu 5.000 de miliarde lei, probabil nu se vor mai realiza Óncas„ri din aceast„ surs„.

Cre∫terea impozitului pe dividendele acordate persoanelor fizice, estimat„ a aduce o cre∫tere, de asemenea, de peste 5.000 de miliarde lei, este, din nou, o inexactitate, pentru c„ nu exist„ nici o diferen˛„ Óntre fundamentarea la care lucreaz„, ast„zi, Ministerul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 1/7.II.2005 Finan˛elor Publice ∫i fundamentarea pe baza c„reia s-a stabilit cifra Ón bugetul aprobat deja pentru 2005. Deci nu discut„m aici de nici o cre∫tere. Este aceea∫i cifr„ ∫i Óntr-o accep˛iune, ∫i Ón cealalt„.

De asemenea, consider„m c„ este total inechitabil ∫i contraproductiv s„ renun˛„m la reducerea cotei procentuale privind contribu˛iile de asigur„ri sociale de la 47,5%, c‚t s-a aprobat Ón anul 2004, cot„ pe baza c„reia s-au fundamentat cifrele bugetului din 2005, ∫i s„ revenim la 49,5%, Ón condi˛iile Ón care este cea mai mare cot„ a ˛„rilor din regiune. Bulgaria are cred c„ 42,5%, Ucraina — 43%, dac„ vre˛i s„ ne compar„m Ón aceast„ zon„, ∫i este inechitabil ∫i contraproductiv, pentru c„ nu creeaz„ nici un avantaj, ci numai dezavantaj angajatorilor.

Œn aceste condi˛ii, este de datoria noastr„ s„ spunem, s„ inform„m popula˛ia, s„ inform„m pe cei care ne-au votat ∫i despre punctul de vedere al exper˛ilor Fondului Monetar Interna˛ional, care, f„r„ echivoc, recomand„ Guvernului s„ studieze posibilitatea cre∫terii cotei de TVA ∫i a accizelor ∫i, de asemenea, recomand„ Guvernului s„ studieze posibilitatea reducerii imediate ∫i drastice a cheltuielilor publice, ∫i, Ón principal, se refer„ la am‚narea Ónceperii procesului de recalculare a pensiilor cu un an de zile.

Noi ∫tim c„ acestea sunt Óngrijor„ri ∫i ale Guvernului, ∫i o spunem cu toat„ buna inten˛ie, ∫i suntem al„turi de Ministerul Finan˛elor Publice, suntem dispu∫i pentru orice consult„ri, pentru c„ ne-am dori ca aceste probleme s„ aib„ solu˛ii, numai c„ ceea ce spunem noi ast„zi, aici, este c„ nu acestea sunt solu˛iile.

Mai mult dec‚t at‚t, anali∫tii financiari apreciaz„ ca fiind cu totul exagerat optimismul guvernan˛ilor privind continuarea procesului de dezinfla˛ie ∫i Óncadrarea Ón limitele unui deficit bugetar de 1,5%, acestea devenind deja ˛inte nerealiste pentru anul 2005.

Ce Ónseamn„ ratarea acestor obiective? O ∫tim cu to˛ii.

Ratarea acestor obiective atrage dup„ sine un mare semn de Óntrebare, legat de o prioritate a interesului na˛ional, acela de respectare a calendarului de integrare Ón Uniunea European„, ∫i nu doar at‚t. Integrarea Ón Uniunea European„, Ón 2007, este posibil„ ∫i, de asemenea, o ∫tim cu to˛ii, doar dac„ vom reu∫i, Ón cel mai scurt timp, reformarea ∫i modernizarea administra˛iei publice locale. Or, m„surile fiscale care ni se propun reprezint„, Ónainte de toate, o lovitur„ imediat„ aplicat„ sistemului de finan˛are a bugetelor comunit„˛ilor locale.

™tim ce spune Legea finan˛elor publice locale, spune c„ 63% din sumele colectate din impozitul pe venit r„m‚n la dispozi˛ia autorit„˛ilor administra˛iei publice locale pentru finan˛area activit„˛ii acestora. Diferen˛a p‚n„ la aproximativ 90% din totalul Óncas„rilor realizate din acest impozit este repartizat„, prin Legea bugetului de stat, pentru finan˛area altor nevoi pe care le reg„sim Ón teritoriu, la comunit„˛ile locale. Este vorba de sistemul de sprijin al persoanelor cu handicap, este vorba despre finan˛area institu˛iilor de cultur„ date Ón administrarea comunit„˛ilor locale, este vorba de salarizarea personalului neclerical de la institu˛iile de cult ∫i este vorba, nu Ón ultim„ instan˛„, de sumele care se

repartizeaz„, prin bugetul de stat, pentru echilibrarea bugetelor locale, cu men˛iunea c„ — ∫tie toat„ lumea — sunt comunit„˛i locale care nu au surse proprii nici pentru plata salariului primarului ∫i a∫teapt„ aceste sume pentru echilibrare.

Iat„ c„ reducerea cotei de impozitare a venitului determin„ nemijlocit o diminuare cu circa 20.000 de miliarde lei a veniturilor bugetelor locale, f„r„ ca cineva s„ ∫tie, ast„zi, din ce surse alternative va fi compensat„. Mai mult dec‚t at‚t, nu am auzit nici m„car un comentariu pe aceast„ tem„, vreo idee, vreo propunere.

De altfel, se poate observa cu u∫urin˛„ c„ m„surile fiscale propuse nu sunt proprii spa˛iului european — Austria, Belgia, Germania, Fran˛a, Italia, Luxemburg, Olanda, Spania, Portugalia, Marea Britanie sunt ˛„ri care practic„ sistemul progresiv de impozitare ∫i nici m„car nu ∫i-au declarat vreo inten˛ie de a renun˛a la acesta. Œn Statele Unite ale Americii ideea introducerii unei cote fixe de impozitare face obiectul unor dezbateri publice de 10 ani de zile, f„r„ ca vreuna dintre guvern„ri s„-∫i asume responsabilitatea unei astfel de m„suri.

De ce ne-am Óndep„rta noi de modelul european? De ce am fi noi mai curajo∫i dec‚t americanii, prelu‚nd o m„sur„ experimentat„, unde?, Ón principal, Ón spa˛iul ex-sovietic, ∫i nici m„car acolo nu s-a aplicat Ón sistemul pe care Ól propunem noi? Iat„ c„ Ón Rusia cota de impozitare a profitului nu este egal„ cu cota de impozitare a venitului, ei au 24% pe profit, 13% pe venit. Œn Letonia, pe profit impozitul este 15%, pe venit e 25%; Ón Estonia, profitul e impozitat zero, dar venitul cu 26%, deci nu discut„m de acela∫i lucru nici m„car dac„ ne compar„m cu aceste ˛„ri.

Dar aducem ca argument suprem o chestiune pe care noi o apreciem ca fiind total insuficient„ ∫i nerelevant„ — experien˛a slovac„. Este suficient pentru a ne asuma r„spunderea de a pune sub semn de Óntrebare viitorul Rom‚niei? Este suficient„ experien˛a slovac„? Noi consider„m c„ nu.

Argumentele prezentate de ini˛iator Ón expunerea de motive apreciem c„ sunt cu totul neconving„toare. Prin adoptarea acestor m„suri nu se realizeaz„ nici o relaxare fiscal„, ci doar o redistribuire a sarcinii fiscale — Ón avantajul cui? — Ón avantajul contribuabililor care realizeaz„ venituri mari ∫i foarte mari.

Restructurarea fiscal„ dorit„, Ón opinia noastr„, se va materializa Óntr-o dezorganizare efectiv„ a sistemului. Dac„ dup„ ani de zile de eforturi sus˛inute, ∫i discu˛ia este veche, este dinainte de 2000, c‚nd se dorea un Cod fiscal, dup„ ani de zile, am reu∫it s„ facem o singur„ reglementare Ón materie de fiscalitate. Iat„ c„ suntem pe cale s„ Ónceap„ sarabanda ordonan˛elor care modific„ ordonan˛ele ∫i care s„ transforme Rom‚nia, din nou, Óntr-o economie impredictibil„, ∫i aceasta este principala condi˛ie sau principalul aspect care intereseaz„ mediul de afaceri, ∫i dup„ aceea nivelul fiscalit„˛ii. Mai Ónt‚i predictibilitatea, ∫i o ∫tim cu to˛ii, nu-i o noutate.

De asemenea, nu credem c„ aceast„ declarat„ simplificare a gestiunii administr„rii fiscale este o realitate, ∫i am re˛inut ∫i din lu„rile de cuv‚nt ale antevorbitorilor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 1/7.II.2005 c„ nu dispar declara˛iile de impozit, dar ele nu se mai globalizeaz„ sau ceva de genul acesta. Deci va r„m‚ne acela∫i sistem de monitorizare a modului Ón care se realizeaz„ ∫i se declar„ veniturile, pentru c„ numai dac„ ar fi s„ ne g‚ndim la sistemul de deduceri ∫i deja este necesar ca cineva s„ urm„reasc„ Óncadrarea nivelului veniturilor Ón aceste tran∫e, s„ ∫tie unde s„ ne Óncadreze la impozit.

Dar ne este fric„ de altceva, ne este team„ c„ aceste m„suri care ˛intesc simplificarea sistemului nu cumva s„ creeze bre∫e Ón sistem, bre∫e care s„ Óncurajeze evaziunea fiscal„, pentru c„ despre scoaterea la suprafa˛„ a economiei gri, Ón aceste condi˛ii, nici nu poate fi vorba.

Doamnelor ∫i domnilor senatori, ad„ug‚nd la aceste argumente ∫i pericolul iminent de compromitere a calendarului integr„rii europene, prin destabilizarea echilibrului macroeconomic ∫i subfinan˛area procesului de reform„ a administra˛iei publice locale, Ón numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, v„ rog, cu toat„ responsabilitatea, s„ vota˛i Ómpotriva adopt„rii proiectului de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 138/2004 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Din partea Partidului Umanist Rom‚n, domnul senator Cuta∫ George Sabin. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul George Sabin Cuta∫:**

V„ mul˛umesc domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Partidul Umanist din Rom‚nia, ca partid al clasei de mijloc, nu consider„ benefic„ mediului de afaceri majorarea cu 5% a impozitului pe dividende pe anul trecut pentru ac˛ionarii persoane fizice. Chiar dac„ Ón˛elegem motiva˛ia ministrului de finan˛e, o consider„m o m„sur„ retroactiv„, m„car din ra˛iunea c„ ac˛ionarii n-au fost din timp ∫i temeinic informa˛i asupra efectelor ei. La fel, P.U.R. Ón˛elege motiva˛iile bugetare, dar consider„ Ómpov„r„toare ∫i neproductiv„ dublarea de la 1,5% la 3% a impozitului pe venituri la microÓntreprinderi. Preciz‚nd c„ Ón Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a Senatului ambele amendamente ini˛iate de Partidul Umanist Rom‚n pe aceast„ tem„ au fost respinse, noi credem c„ interesele Óntreprinz„torilor sunt afectate. Œn aceea∫i m„sur„, ca partener de guvernare ∫i ap„r„tor al stabilit„˛ii politice, Partidul Umanist nu dore∫te ca Ón plin proces de integrare Ón Uniunea European„, Ón plin„ negociere cu Fondul Monetar Interna˛ional, s„ fie un factor perturbator al activit„˛ii Guvernului. Œn plus, Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 138/2004 pentru modificarea Codului fiscal con˛ine ∫i multe m„suri pozitive, care trebuie apreciate Ón sprijinul Óntreprinz„torilor. Œn consecin˛„, Grupul parlamentar al Partidului Umanist Rom‚n renun˛„, Ón spiritul stabilit„˛ii politice, la amendamentele de mai sus ∫i va vota Ordonan˛a de modificare a Codului fiscal, Ón forma

propus„ de Guvern, cu amendamentele Ónsu∫ite Ón comisiile de specialitate. Œn acela∫i timp, Óns„, Partidul Umanist, ca ap„r„tor al clasei de mijloc, va deschide imediat un proces de dialog cu reprezentan˛ii acesteia, prin care va c„uta cele mai bune m„suri compensatorii pentru dezvoltarea I.M.M.-urilor Ón actuala guvernare. Partidul Umanist, prin domnul viceprim-ministru George Copos, va demara rapid aceste discu˛ii cu exponen˛ii mediului de afaceri, iar Ón urma acestor Ónt‚lniri va prezenta Guvernului un ansamblu de m„suri ∫i ini˛iative legislative Ón scopul stimul„rii acestei ini˛iative ∫i al sprijinirii dezvolt„rii Ón microÓntreprinderi ∫i al mediului de afaceri.

Am avut c‚te o luare de cuv‚nt din partea fiec„rui grup.

Dac„ mai sunt Ónscrieri la cuv‚nt? Nu mai sunt. Una singur„... Dumneavoastr„ v„ dau cuv‚ntul, oricum, ca pre∫edinte de comisie. Deci, domnul senator Lupoi.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Mihail Lupoi:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am ascultat c‚t de competen˛i au fost cei din fosta guvernare, c‚t de profund„ analiz„ au f„cut cei din actuala guvernare. Mie, Óns„, toate acestea Ómi aduc aminte de o glum„ care circula pe vremea lui Ceau∫escu: un copil Ól Óntreab„ pe taic„-s„u care e diferen˛a Óntre societatea socialist„ ∫i cea capitalist„, ∫i taic„-s„u Ói r„spunde, iar copilul nedumerit Ói zice: îTat„, p„i, dac„ la ei e a∫a de r„u ∫i la noi e a∫a de bine, de ce la noi e a∫a de r„u ∫i la ei a∫a de bine?“

Cred c„ se aplic„ foarte bine aici. O alt„ chestiune pe care n-o Ón˛eleg este c„ noi, cu to˛ii, am votat un Guvern care avea un program de guvernare ∫i al c„rui punct principal era impozitul de 16%. Deci atunci c‚nd am votat Guvernul, am votat ∫i programul de guvernare, acum venim ∫i ne contrazicem ∫i nu mai suntem de acord cu principalul punct al programului de guvernare. Cred c„ din punct de vedere politic cu to˛ii avem responsabilitate Ón momentul c‚nd am votat Guvernul ∫i atunci cred c„ e cazul...

Majoritatea care a fost... Guvernul a trecut, totu∫i, aprobat de Parlament, nu? Dac„ acesta este programul de guvernare, s„-i l„s„m fie s„-∫i fr‚ng„ g‚tul, fie s„ demonstreze c„ sunt competen˛i, ca s„ fim ∫i noi consecven˛i cu votul pe care l-am dat atunci.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult, stima˛i colegi.

Domnule senator Vasile, v„ rog s„ ne permite˛i s„ continu„m lucr„rile...

Domnule ministru, dori˛i s„ lua˛i cuv‚ntul? Are cuv‚ntul domnul ministru Ionu˛ Popescu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 1/7.II.2005

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Vreau s„ v„ spun c„ nic„ieri Ón lume salaria˛ii nu au lefuri mari doar pentru c„ ar fi undeva un guvern mai generos sau mai m„rinimos.

Salaria˛ii au lefuri mari dac„ exist„ investi˛ii, dac„ exist„ locuri de munc„ bine pl„tite, ∫i asta o poate face doar un mediu de afaceri transparent ∫i prietenos. Nu Guvernul este cel care poate s„ dea salarii mari ∫i s„ creeze locuri de munc„. Or, m„sura pe care am luat-o noi este tocmai aceea de a sprijini mediul de afaceri, pentru c„, p‚n„ la urm„, aceast„ reducere de impozite reprezint„, practic, reducerea impozitelor pe munc„. Profitul este al Óntreprinz„torului, salariul este al salariatului. Sunt convins c„ mul˛i dintre dumneavoastr„ au deja semnale din mediul de afaceri, au deja semnale c„ multe companii care doreau s„ investeasc„ Ón zona central ∫i est-european„ se uit„ acum foarte insistent c„tre ˛ara noastr„. N-are rost s„ ne ascundem, exist„ o concuren˛„ Óntre ˛„rile din fostul bloc comunist pentru atragerea investi˛iilor str„ine. Nici o ˛ar„ din aceast„ zon„ sau de oriunde altundeva, p‚n„ Ón Statele Unite, nu se poate dezvolta f„r„ a atrage investi˛ii masive ale Óntreprinz„torilor autohtoni, dar ∫i ale investitorilor str„ini. V„ reamintesc, Ón anul 2004, Rom‚nia a atras investi˛ii de aproximativ 3,4 miliarde euro, Óntr-un an Ón care am v‚ndut cea mai mare companie din toat„ zona central ∫i est-european„, ∫i anume PETROM-ul. O ˛ar„ ca Cehia, mult mai mic„ dec‚t Rom‚nia, cu un alt poten˛ial, cu o popula˛ie mai mic„, reu∫ea s„ atrag„, Ón 2002, investi˛ii str„ine de 9 miliarde de euro. Asta este diferen˛a dintre ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón Rom‚nia p‚n„ acum ∫i ceea ce ne-am propus noi. Economia nu se poate dezvolta dec‚t pe m„sur„ ce reu∫e∫te s„ creeze un mediu de afaceri prietenos.

Acum, referitor la cele ce s-au afirmat aici: impozitul pe dividende Óncasat de persoanele fizice. V„ reamintesc c„ el a fost stabilit Ónc„ din august 2004, printr-o ordonan˛„, ∫i publicat Ón Monitorul Oficial nr. 793 din 27 august 2004. Deci nu se poate spune c„ noi am schimbat ceva. Practic, am p„strat aceast„ reglementare. Or, Ónainte de adoptarea acestui act normativ, care stabilea nivelul impozitului pe dividende la 10% la persoanele fizice — pentru c„ v„ reamintesc c„ fostul Guvern dorea s„ majoreze impozitul pe dividende Óncasat de persoanele juridice la 15%, deci asta este o m„sur„ care exist„ Ónc„ din august —, Ónainte de adoptarea acestei m„suri au avut loc, din c‚te ∫tiu, consult„ri cu mediul de afaceri, cu toate p„r˛ile interesate Ón acest domeniu. V„ m„rturisesc c„ ∫i eu ∫tiam de c‚teva luni bune de zile c„ dividendele vor fi impozitate Ón 2005 cu 10%.

Œn ceea ce prive∫te impozitul la microÓntreprinderi, cre∫terea lui de la 1,5% la 3%. Œntr-o ˛ar„ cum e Cipru, considerat„ un paradis fiscal, impozitul pe venit este 4 ∫i ceva la sut„ ∫i, repet, este considerat un paradis fiscal. Dac„ un Óntreprinz„tor care are o astfel de microÓntreprindere consider„ c„ 3% pe cifra de afaceri

este un impozit prea mare, are dreptul de a opta pentru a trece la 16% impozit pe profit, unde iar„∫i vorbim de un nivel extrem de rezonabil, spunem noi, al impozitului pe profit. Deci Ón nici un caz nu se poate spune c„ Óntreprinz„torilor li se pune Ón vreun fel o piedic„ prin acest nou sistem de impozitare. Astea sunt c‚teva lucruri pe care am vrut s„ vi le reamintesc. Sunt convins c„ mul˛i dintre dumneavoastr„ le ∫tia˛i ∫i, dac„ ve˛i avea discu˛ii, ∫i Ómi permit s„ v„ sugerez s„ ave˛i discu˛ii cu reprezentan˛i ai unor firme str„ine, ai unor medii de afaceri, ∫i s„ vede˛i cum au primit d‚n∫ii aceast„ m„sur„ privind introducerea cotei unice, ∫i probabil vom vedea la sf‚r∫itul anului care va fi nivelul veniturilor, pentru c„ s-a vorbit despre o reducere dramatic„ a veniturilor la bugetul statului. Cifrele care s-au vehiculat sunt adev„rate doar dac„ aplic„m regula de trei simpl„. Adic„: dac„ dintr-un impozit de 25% Óncasam at‚t, Ónseamn„ c„ dintr-un impozit de 16% Óncas„m at‚t. Iar„∫i, cred c„ Ón fiscalitate regula de trei simpl„ nu este Óntotdeauna aplicabil„, ba chiar aproape niciodat„. N-a∫ da numai exemplul ˛„rilor care au aplicat o astfel de m„sur„, ∫i anume o reducere substan˛ial„ a impozitelor, dar v-a∫ reaminti o astfel de experien˛„ pe care a avut-o chiar ˛ara noastr„. Cred c„ prin 1998 sau 1999 impozitul pe chirii s-a redus de la 40% la 15%. Œn c‚teva luni Óncas„rile la bugetul statului au crescut cu vreo 60—70% de∫i, repet, impozitul sc„zuse de la 40% la 15%. A∫a c„ nu Óntotdeauna regula de trei simpl„ este aplicabil„ atunci c‚nd vorbim de mic∫orarea unor impozite.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc. Domnul pre∫edinte Varujan Vosganian.

## **Domnul Varujan Vosganian:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Av‚nd Ón vedere c„ am prezentat raportul comisiei, m„ simt dator s„ fac c‚teva preciz„ri Ón spiritul acestui raport. Am ascultat lu„rile de cuv‚nt ale onorabililor reprezentan˛i ai Grupului Social Democrat ∫i al Grupului Partidului Rom‚nia Mare ∫i m„ g‚ndesc ce pl„cere este s„ colaborezi Ón Parlament cu colegi preopinen˛i, care-˛i ofer„ singuri argumentele pentru a-i contrazice.

Domnul reprezentant al Grupului social-democrat ne-a vorbit despre pericolele la adresa bugetului de stat ∫i, Ón acela∫i timp, ne-a spus...

## **Domnul Valentin Dinescu**

**:**

Procedur„!

Œn ce calitate ne vorbi˛i, de diriginte de clas„?

Numai o secund„. Stimate coleg, cred c„ e o confuzie la mijloc. Dumneavoastr„ v-am dat cuv‚ntul Ón calitate de pre∫edinte al comisiei, dac„ ave˛i de dat r„spunsuri...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 1/7.II.2005

Am de dat un r„spuns cu privire la...

Numai o secund„! V„ rog s„ Ón˛elege˛i, c„, dac„ nu, v„ retrag cuv‚ntul... Dumneavoastr„ sunte˛i pre∫edintele Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci. Aici s-au pus ∫i au rezultat, implicit, o serie de Óntreb„ri la care comisia trebuie s„ justifice raportul. Deci nu politic„. Am Óncheiat dezbaterile. V„ rog s„ Ón˛elege˛i. O dat„ cu cuv‚ntul domnului ministru Ionu˛ Popescu, am Óncheiat dezbaterile generale. Dac„ dori˛i s„ le redeschidem, supun la vot ∫i putem Óncepe cu adev„rat ni∫te dezbateri ∫i mai accentuate dec‚t au fost. Dar eu cred c„ e bine s„ ne oprim aici. A vorbit ministrul finan˛elor, dumneavoastr„ da˛i ni∫te argumenta˛ii Ón plus pe raportul favorabil pe care l-a˛i f„cut ∫i opri˛i-v„ aici.

Ave˛i cuv‚ntul.

Am Ón˛eles, domnule pre∫edinte. V„ mul˛umesc foarte mult.

Voiam numai s„ fac o precizare cu privire la efectele asupra veniturilor bugetare. S-a f„cut referire la faptul c„ sunt efecte dramatice ∫i, Ón acela∫i timp, s-a spus c„ nu este o relaxare fiscal„. Aici este un paradox: dac„ nu e relaxare fiscal„, Ónseamn„ c„ nu sunt efecte pe buget, iar dac„ sunt efecte pe buget, Ónseamn„ c„ e relaxare.

Op˛iunea noastr„, a celor care am votat acest raport Ón majoritate, ∫i op˛iunea mea, ca pre∫edinte de comisie, este aceea c„ aceast„ modificare induce asupra veniturilor bugetare un efect de sc„dere de circa 7 p‚n„ la 8 mii de miliarde de lei, sum„ care poate fi acoperit„, pe de o parte, din reconfigurarea veniturilor bugetare, Ón al doilea r‚nd, din cre∫terea economic„ ∫i, Ón al treilea r‚nd, din reducerea anumitor destina˛ii bugetare cum ar fi cele privind ajutoarele de stat. Aceasta a fost precizarea. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Stima˛i colegi, Óncheiem dezbaterile generale.

V„ rog s„ v„ uita˛i Ón raportul care Ól ave˛i Ón mapa dumneavoastr„. Avem un num„r de 16 amendamente admise ∫i 5 respinse.

V„ propun, pentru operativitate, s„ intr„m pe amendamentele respinse, cele 5, cu o precizare. Reprezentantul Partidului Umanist Rom‚n, care a luat cuv‚ntul de la tribun„, a spus c„ renun˛„ la amendamentele pe care le-au f„cut cu privire la microÓntreprinderi ∫i dividende.

Amendament, doamna senator Silvia Ciornei. Se confirm„?

Se confirm„, domnule pre∫edinte.

Deci renun˛a˛i.

Renun˛„m.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

E Ón ordine. Nu mai avem dec‚t 3 amendamente respinse, Ón loc de 5.

V„ propun s„ discut„m, Ón conformitate cu prevederile regulamentului, art. 97, aceste amendamente respinse.

Avem un prim amendament, al domnilor senatori Ion Moraru, Petru ™erban Mih„ilescu ∫i Gavril„ Vasilescu.

V„ rog, cine dore∫te s„ intervin„ pentru a sus˛ine amendamentul? Nu.

Ini˛iatorii?

## **Domnul Viorel ™tefan**

**:**

Amendamentul Ó∫i g„se∫te rezolvare la unul dintre amendamentele admise.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Deci renun˛a˛i la el...

Domnule pre∫edinte, noi am refuzat amendamentul Ón aceast„ form„, dar, Ómpreun„ cu reprezentan˛ii asocia˛iilor profesionale, am f„cut un alt amendament, de coniven˛„ cu Ministerul Finan˛elor Publice, pe care l-am introdus la amendamente propuse ∫i acceptate.

Domnule coleg, nu am f„cut altceva dec‚t c„ era normal ca unul dintre ini˛iatori s„ spun„ c„ renun˛„ la amendament, Óntruc‚t...

Domnul Moraru, da.

Domnule pre∫edinte, sunt unul dintre ini˛iatori. Renun˛ la amendament. El se reg„se∫te Óntr-o reformulare admis„...

V„ mul˛umesc.

Domnul senator Moraru.

Aceea∫i este ∫i pozi˛ia noastr„.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc foarte mult.

Iat„ c„ am mai rezolvat o problem„ pe care nu mai trebuie s„ o supunem la vot.

Trecem la al doilea amendament, legat de dividende. Ini˛iator, domnul senator ™erban Mih„ilescu. Se mai sus˛ine?

## **Domnul Valentin Dinescu**

**:**

Nu este Ón sal„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 1/7.II.2005

Nu se mai sus˛ine, nu este cazul s„-l mai supunem la vot.

La punctul 3, amendament legat de impozitarea microÓntreprinderilor.

Doamna senator Adriana f c„u, sus˛ine˛i amendamentul?

V„ rog, doamna senator. Pofti˛i, v„ rog.

Ave˛i cuv‚ntul, doamna senator, pentru o argumenta˛ie suplimentar„.

Bun„ ziua, doamnelor ∫i domnilor senatori.

Am f„cut acest amendament Óntruc‚t, conform principiului certitudinii care se aplic„ Ón fiscalitate, este obligatoriu ca orice modificare adus„ Codului fiscal s„ fie adus„ la cuno∫tin˛a agen˛ilor economici cu cel pu˛in 6 luni Ónainte de operarea acestei modific„ri. Tocmai de aceea, impozitul care este pl„tit de microÓntreprinderi pe cifra de afaceri, care era de 1,5%, afecteaz„ Ón mod sim˛itor microÓntreprinderile, Ón m„sura Ón care acesta cre∫te cu 100%. Iar anun˛area acestei m„suri cu mai pu˛in de 6 luni pune Ón pericol buna desf„∫urare a activit„˛ii acestora.

Deci, dac„ r„m‚ne Óntr-adev„r o cre∫tere de 100%, aceasta poate fi aplicat„ doar cu 1 ianuarie 2006.

Aceasta este propunerea. V„ mul˛umesc.

V„ rog, sunt lu„ri de cuv‚nt pe marginea acestui amendament?

V„ mul˛umesc, domnule senator Marinescu. Mai sunt lu„ri de cuv‚nt din sal„? Dau cuv‚ntul domnului pre∫edinte Vosganian.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Av‚nd Ón vedere c„ acest amendament nu se referea la tema de fond, dac„ major„m sau nu impozitul pe venitul microÓntreprinderilor, ci se referea la tema cu privire la predictibilitatea mediului de afaceri, pun‚nd Ón discu˛ie termenul p‚n„ la aplicarea legii, Ón aceast„ privin˛„ am invocat, pe de o parte, art. 4 din Codul fiscal, pe de alt„ parte, am invocat, din p„cate, cutuma care se stabilise, fiindc„ deja dou„ modific„ri ale Codului fiscal se f„cuser„ Ón august ∫i noiembrie 2004. Œn al treilea r‚nd, am invocat aceast„ chestiune legat„ de Ónvestirea Guvernului ∫i, Ón al patrulea r‚nd, am invocat faptul c„ acest amendament nu pune Ón discu˛ie numai impozitarea microÓntreprinderilor, ci, practic, pune Ón discu˛ie Óntregul Cod fiscal.

De aceea, am spus doamnei f c„u, Ón dezbaterile Ón comisii, c„ acest amendament, practic, este o form„ de a invalida Óntregul nostru demers legislativ, ∫i atunci s„-∫i rezerve dreptul de a vota pentru sau Ómpotriva Codului fiscal Ón ansamblul s„u. Este motivul pentru care am respins acest amendament.

V„ mul˛umesc.

Cred c„ ne-a˛i creat deja o derut„ cu Codul fiscal. Œmi cer scuze.

Domnul ministru Ionu˛ Popescu.

A∫ fi vrut s„ exprim...

Imediat v„ dau cuv‚ntul. Comisia, Ón mod obligatoriu... Da?

V„ rog, domnule senator. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

Propunem respingerea acestui amendament, evident, pe baza acelora∫i argumente. Precizarea Ón lege este c„, de regul„, se face cu 6 luni mai Ónainte, datorit„ condi˛iilor Ón care a fost adoptat„ aceast„ ordonan˛„, pentru ca ea s„ poat„ intra Ón vigoare de la 1 ianuarie. Deci noi propunem respingerea acestui amendament.

## **Domnul Marius Marinescu:**

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Œn leg„tur„ cu unele comentarii f„cute de doamna senator mai devreme, referitor la Codul fiscal, c„ trebuie f„cute aceste modific„ri Ónainte cu 6 luni de aplicare, vreau s„ precizez urm„toarele:

La art. 4 alin. 1 din Legea nr. 57/2003 se spune c„ aceste modific„ri se fac de regul„ cu 6 luni Ónainte, dar legea permite ∫i excep˛ii. Guvernul fiind Ónvestit la sf‚r∫itul lunii decembrie, ar fi Ónsemnat ca aceste modific„ri s„ intre Ón vigoare la 1 iulie 2005, ∫i ar veni Ón contradic˛ie cu prevederile art. 2 alin. 4 care precizeaz„ c„ îorice modificare intr„ Ón vigoare cu Óncepere din prima zi a anului urm„tor“.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi, a˛i ascultat argumente de o parte ∫i de alta.

Stima˛i colegi, trecem la amendamente admise.

V„ rog, dac„ exist„ interven˛ii la vreunul dintre aceste amendamente? Nu.

V„ mul˛umesc.

V„ rog s„ vota˛i. Legea are caracter ordinar, stima˛i colegi.

Domnule Vosganian, acolo nu vota˛i? Ave˛i...

Ba da.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ rog s„ vota˛i.

S-a aprobat proiectul de lege cu 58 de voturi pentru, 53 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere.

V„ mul˛umesc, stima˛i colegi.

## **Domnul Ionel Popescu:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Prin acest act normativ se suspend„ aplicarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 101/2004 privind preluarea de c„tre A.V.A.S. a unor crean˛e fiscale asupra societ„˛ilor comerciale îRAFO“ One∫ti ∫i îCAROM“ — S.A. One∫ti.

Aceasta s-a f„cut Ón scopul reevalu„rii impactului pe care m„surile cuprinse Ón acest act normativ le au Ón plan economic ∫i social. De asemenea, pentru clarificarea litigiilor juridice, despre care ∫ti˛i c„ exist„, n„scute ca urmare a emiterii acestei ordonan˛e, dar ∫i pentru punerea de acord cu Programul de guvernare pe perioada 2005—2008, aprobat prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 24/2004 pentru acordarea Óncrederii Guvernului.

Œn acest sens, men˛ion„m c„ A.V.A.S. a solicitat auditarea planului de reorganizare judiciar„ a S.C. îRAFO“ — S.A., pentru a se constata dac„ acesta este sau nu viabil.

Totodat„, precizez c„ actul normativ face parte din categoria legilor ordinare, iar competen˛a decizional„ apar˛ine Camerei Deputa˛ilor. Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a Senatului a adoptat actul normativ cu un amendament cu care Ministerul Finan˛elor Publice este de acord.

Fa˛„ de cele de mai sus, Ministerul Finan˛elor Publice, Ón numele Guvernului, propune adoptarea actului normativ Ón forma rezultat„ din raport.

## **Domnul Gheorghe Flutur**

**:**

List„.

V„ mul˛umesc, domnule ministru.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Pofti˛i? Liste pentru toate grupurile parlamentare.

Stima˛i colegi, trecem la al doilea proiect de lege: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 142/2004 pentru suspendarea aplic„rii prevederilor Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 101/2004 privind preluarea de c„tre Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a unor crean˛e fiscale asupra societ„˛ilor comerciale îRAFO“ — S.A. One∫ti ∫i îCAROM“ — S.A. One∫ti.

Dau cuv‚ntul domnului senator Ionu˛ Popescu pentru a ne prezenta aceast„ propunere.

V„ rog, domnule ministru, v„ ascult„m.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

V„ rog lini∫te, stima˛i colegi.

Œmi cer scuze, domnule ministru. Numai o secund„. V„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile. Dac„ este cazul, facem o pauz„.

Œl invit„m pe domnul ministru Ionu˛ Popescu s„ ia cuv‚ntul.

Dau cuv‚ntul domnului pre∫edinte Varujan Vosganian pentru a prezenta raportul Comisiei pentru buget, finan˛e.

Stima˛i colegi, raportul la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 142/2004 pentru suspendarea aplic„rii prevederilor Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 101/2004 privind preluarea de c„tre A.V.A.S. a unor crean˛e fiscale asupra societ„˛ilor comerciale îRAFO“ — S.A. One∫ti ∫i îCAROM“ — S.A. One∫ti are urm„torul con˛inut:

Cu adresa nr. L3/2005, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a fost sesizat„ Ón fond cu proiectul de lege men˛ionat. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare suspendarea aplic„rii prevederilor Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 101/2004 Ón scopul pe care domnul ministru l-a amintit.

Consiliul Legislativ, cu avizul nr. 2129/2004, a avizat favorabil proiectul de ordonan˛„ de urgen˛„. Avize favorabile s-au primit ∫i din partea Comisiei pentru privatizare ∫i a Comisiei economice. La dezbaterea proiectului de lege au participat, Ón calitate de invita˛i, reprezentan˛i ai Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului ∫i ai Ministerului Finan˛elor Publice.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 1/7.II.2005 Œn cadrul ∫edin˛ei comisia a examinat proiectul de lege ∫i a hot„r‚t, cu 9 voturi pentru ∫i o ab˛inere, a domnului senator Radu C„t„lin Mardare, s„ Óntocmeasc„ raport favorabil, cu amendamente.

Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci propune plenului Senatului dezbaterea ∫i adoptarea proiectului de lege Ón forma transmis„ de Guvern, cu amendamentul prezentat Ón anex„. Men˛ion„m c„ proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar amendamentul la prezentul raport este de competen˛a decizional„ a Camerei Deputa˛ilor.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Trecem la dezbateri generale. Sunt Óntreb„ri, lu„ri de cuv‚nt?

Domnul senator Radu Berceanu.

V„ rog, domnule senator. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

Domnule pre∫edinte, Domnule ministru,

Stima˛i colegi,

Ordonan˛a pe care o discut„m acum ˛ine de ceea ce a fost denumit, de mult„ vreme, un caz important de corup˛ie Ón Rom‚nia, ∫i anume de îRAFO“ One∫ti, care, de aceea, mai este numit de c„tre unii, îJAFO“ One∫ti.

Œn foarte pu˛ine cuvinte, aceast„ rafin„rie a fost privatizat„ ∫i, sigur, inten˛ia de privatizare este una l„udabil„, pentru ca investitori cu un management performant s„ redreseze societatea.

Din p„cate, cei care au venit la privatizare, ∫i nu numai, au avut cu totul alte inten˛ii. Proces‚nd ˛i˛eiul, au reu∫it s„ dea salarii mari Ón zon„ ∫i, Ón felul acesta, s„-∫i atrag„ sprijinul nu numai al celor care lucrau Ón mod direct Ón rafin„rie, dar ∫i al popula˛iei din Óntreaga zon„, poz‚nd acolo Ón ap„r„tori ai drepturilor respective, iar, pe de alt„ parte, nepl„tind nici un fel de taxe, nici un fel de impozite, nici m„car taxe vamale, s„ aib„ posibilitatea unor sume foarte mari de bani, pe care s„ le dreneze Ón buzunarele proprii. Din buzunarele proprii, le-au drenat mai departe, Ón buzunarele sprijinitorilor politici proprii ∫i, astfel, a fost posibil ca rafin„ria s„ ajung„ s„ aib„ datorii imense, Óntr-un timp foarte scurt.

Œn noiembrie 2004, chiar Ón plin„ perioad„ de alegeri, s-a decis s„ se adopte aceast„ ordonan˛„, prin care toate aceste datorii s„ fie trecute la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, ∫i, Ón felul acesta, majoritatea urmelor ∫i a posibilit„˛ilor de a mai descoperi dintre vinova˛ii acestui jaf, care va intra, probabil, Ón istoria economic„ a ˛„rii noastre, s„ se piard„ sau s„ mai fie prin∫i.

Noi credem c„ aceast„ ordonan˛„ trebuie oprit„. De aceea s-a Óntocmit de c„tre Guvern prezenta ordonan˛„, cea pe care o discut„m ast„zi, prin care dorim ca aceste crean˛e s„ nu treac„ la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului ∫i s„ existe posibilitatea unor cercet„ri

ample, care trebuie f„cute acolo, pentru a vedea unde s-au scurs 8.000, 10.000, nici nu se mai ∫tie c‚te mii de miliarde lei, ∫i cum a fost posibil s„ se scurg„ aceste mii de miliarde.

A∫ spune c„, dac„ cei care au privatizat societatea ar fi avut inten˛ii bune, poate c„ ar fi adus-o la linia de plutire, poate ar fi avut mici pierderi sau, poate, dac„ managementul ar fi fost, Óntr-adev„r, foarte performant ∫i ar fi fost, Óntr-adev„r, investitori din domeniu, care s„ aib„ rela˛iile interna˛ionale din lumea petrolului necesare pentru o astfel de opera˛iune, ar fi avut chiar un c‚∫tig. Dar inten˛ia a fost, de la Ónceput, numai aceea de a putea opera o perioad„ rafin„ria. Produsele rafinate, dup„ cum ∫tim cu to˛ii, se v‚nd foarte u∫or, ∫i la negru, ∫i direct. Indiferent ce ar fi, dac„ nu pl„te∫ti toate taxele ∫i accizele, sumele de bani pe care le po˛i avea la dispozi˛ie sunt imense, ∫i cu aceste sume de bani, cu o mic„, mic„ p„rticic„ din ace∫ti bani, po˛i s„ rezolvi problemele celor care lucreaz„ Ón zon„ ∫i s„-i faci sus˛in„tori ai t„i, ∫i cu cealalt„ mare sum„ de bani s„ rezolvi problemele prietenilor politici care te-au sprijinit s„ faci acest drenaj din banii statului Ón bani proprii ∫i, Ón felul acesta, s„ nu ai probleme.

De aceea, Grupul parlamentar al Partidului Democrat sus˛ine prezenta ordonan˛„...

Scuza˛i-m„, nu exist„ un grup al Partidului Democrat. Exist„ Grupul parlamentar al Alian˛ei îD.A.“ P.N.L.-P.D.

Grupul parlamentar al Alian˛ei îD.A.“ P.N.L.-P.D. sus˛ine prezenta ordonan˛„ ∫i v„ asigur„m c„ demersurile pe care suspendarea ordonan˛ei anterioare le deschide vor fi f„cute pentru a descoperi to˛i vinova˛ii, de oriunde ar fi ei, ∫i cred c„ lucrurile deja au Ónceput.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult. Domnul senator Corneliu Vadim Tudor. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

Domnule pre∫edinte, onora˛i colegi,

A∫a dup„ cum s-a putut constata, exist„ un echilibru fragil Ón Parlament Óntre putere ∫i opozi˛ie. Votul referitor la Codul fiscal, dup„ cum a˛i v„zut, a fost de 58 pentru, 53 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere. Spre regretul meu, lipsesc 7 senatori din partea Partidului Rom‚nia Mare, din care numai unul motivat, care este Ón spital, domnul senator Mihai Ungheanu. Nu ∫tiu ce se Ónt‚mpl„ cu ceilal˛i, dar, dac„ erau Ón sal„, v„ da˛i seama c„ raportul de for˛e era cu totul altul. ™i ar fi fost mai bine pentru aceast„ ˛ar„.

Noi ne-am Óntrerupt vacan˛a parlamentar„ pentru o sesiune extraordinar„. Asta nu Ónseamn„, fire∫te, c„ se dezbat lucruri extraordinare aici, dar importante, da. Se dezbat lucruri importante. Iar lupta Ómpotriva criminalit„˛ii economico-financiare este cel mai important lucru, la ora actual„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 1/7.II.2005 Din capul locului, vreau s„ v„ anun˛ c„ Partidul Rom‚nia Mare va vota Ón favoarea suspend„rii Ordonan˛ei îRAFO“. Suntem de acord cu aceast„ suspendare p‚n„ la elucidarea cazului.

F„r„ a-mi atribui vreun merit deosebit, pot s„ spun c„ sunt îdoctor“ Ón îRAFO“, Ón sensul c„ am sesizat primul, Ón politica ∫i Ón presa rom‚n„, jaful inimaginabil care s-a comis acolo, Ónc„ din anul 2001, c‚nd, din banii negri ai mafiei de la Bac„u, Ón special mafia îRAFO“, s-a pl„tit o prim„ ∫pag„, de 1 milion de dolari, unei foarte cunoscute personalit„˛i europene, pentru a r„suci cu 180 de grade un raport de ˛ar„. Nu dau nume, nu intru Ón am„nunte, informa˛iile sunt 100% sigure. Dac„ Serviciul Rom‚n de Informa˛ii ap„r„ cu adev„rat interesul acestei ˛„ri, ar trebui s„ produc„ dovezile respective. Dup„ care au mai urmat ∫i alte tran∫e, al˛i bani negri, tot din mafia de la Bac„u.

Œn februarie 2002, la postul OTV, l-am atacat frontal pe Corneliu Iacobov, care era Ón studio, iar eu am dat telefon, seara, demont‚nd suveica mafiot„ prin care se lua ˛i˛ei de la îPetrom“, se procesa, se vindeau carburan˛ii, dar nu se pl„tea nimic la stat. Nu se pl„teau nici taxe, nici accize.

Am dori totu∫i ca Guvernul s„ fie consecvent cu ceea ce oamenii s„i au promis Ón campania electoral„. O ordonan˛„ ∫i mai ilegal„ prin propor˛iile delapid„rii ∫i prejudiciul adus economiei na˛ionale este cea referitoare la îPetromidia“ N„vodari, care a scandalizat p‚n„ ∫i Departamentul Securit„˛ii Na˛ionale al Administra˛iei Preziden˛iale, care a elaborat un amplu memorandum. Acesta este memorandumul — Ómi pare r„u c„ fostul pre∫edinte al ˛„rii, domnul Ion Iliescu, nu mai este Ón sal„, nu-l v„d nici pe domnul... ba da, Ól v„d pe domnul senator Talpe∫, care ∫tie, pentru c„ a dat ∫i interviuri pe tema asta — document strict autentic. Nu avea nici un interes Palatul Cotroceni s„ caroteze ∫i s„ Ómpiedice func˛ionarea sau m„car punerea Ón practic„ a inten˛iilor Guvernului P.S.D. de la acea or„, dar, probabil, domnul Iliescu ∫i echipa Domniei sale au dorit s„ fie corec˛i cu ei Ón∫i∫i ∫i au elaborat acest memorandum, care declar„ neconstitu˛ional„ Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 118 din 24 octombrie 2003. Acolo se incrimineaz„ faptul c„ guvernul de la acea or„ a f„cut cadou lui Dinu Patriciu 603 milioane dolari. Asta este realitatea.

Ce conteaz„ mai mult? Cine spune chestiunile astea sau starea de fapt? Destinul a f„cut s„ intru eu Ón posesia unor asemenea documente. Œmi vin mie, pentru c„ am posibilitatea s„ le ∫i prezint. Da˛i-m„ pe mine la o parte, dar lua˛i documentul Ón sine, lua˛i analiza, lua˛i ancheta.

Exist„, din p„cate, o mafie a petrolului Ón Rom‚nia ∫i, cu toat„ responsabilitatea, spun c„ ∫eful ei este vicepre∫edintele Partidului Na˛ional Liberal, Dinu Patriciu...

Nu este vicepre∫edinte!

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Sau ce este. A fost vicepre∫edinte. Dar este frunta∫ al partidului dumneavoastr„. Dac„ nu Ól da˛i rapid afar„ ∫i

pe m‚na Parchetului, o s„ vi se urce Ón cap ∫i o s„ fie chiar pre∫edinte! V„ spun eu de pe acum!

Œn acest context, vreau s„-i felicit pe reprezentan˛ii Partidului Democrat pentru votul pe care l-au dat acum c‚teva zile, Ón conformitate cu con∫tiin˛a lor, Ón Camera Deputa˛ilor.

Acest memorandum, despre care am vorbit, l-am oferit presei ∫i Corpului Diplomatic.

™eful Parchetului Na˛ional Anticorup˛ie, care cere acum Biroului permanent al Senatului girofar, lumin„ albastr„, poate ∫i sirene... Unde vrea s„ se duc„ Amarie? La c‚rcium„? Unde se duce el cu girofar ∫i cu sirene, c‚nd el doarme Ón cizme? El nu face nimic. El nu face ce trebuie s„ fac„. El protejeaz„ mafia. De aici pleac„ tot r„ul Ón ˛ara asta. Organele care trebuie s„ dema∫te ac˛iunile ilegale ∫i prejudiciile aduse Ómpotriva statului rom‚n, de fapt, au pactizat cu structurile de tip mafiot.

Dup„ ce el a anun˛at c„ s-a autosesizat, Ón c‚teva zile totul s-a mu∫amalizat. Tot ce ˛ine de domnul Dinu Patriciu se ∫terge, se acoper„, se mu∫amalizeaz„. De ce? Pentru c„ Dinu Patriciu a ∫tiut s„-i cointereseze, ca s„ nu zic îs„-i ung„“ pe foarte mul˛i, at‚t din pres„, unde abund„ reclamele la îRompetrol“, la îPetromidia“, la alte structuri pe care le patroneaz„ Domnia sa, c‚t ∫i din politic„.

La fel s-a mu∫amalizat lovitura bursier„ dat„ de acela∫i Dinu Patriciu Ón 2004, c‚nd, Ón c‚teva minute, el a c‚∫tigat 880 miliarde lei. Nu singur, ci Ómpreun„ cu actualul prim-ministru, domnul C„lin Popescu-T„riceanu. Avem documentele aici, avem schema mafiei care a func˛ionat.

Secretarul de atunci al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci din Camera Deputa˛ilor, doctorul Ón economie Daniel Ionescu, deputat, Ón continuare, al Partidului Rom‚nia Mare, a demontat toat„ aceast„ opera˛iune, repet, de criminalitate economico-financiar„.

Œn ce calitate a c‚∫tigat actualul prim-ministru liberal circa 4 miliarde lei Ón 10 minute? Œn ce calitate? S„ r„spund„ Ón fa˛a Parlamentului, dac„ tot pretinde, la Bruxelles, c„ lupt„ Ómpotriva corup˛iei.

Au fost ∫i al˛ii, care au beneficiat de acea opera˛iune. A fost o anchet„ a C.N.V.M.-ului atunci. P.N.A.-ul s-a autosesizat. Dup„ dou„ zile, iar„∫i s-a mu∫amalizat. Ei, nu merge a∫a, la nesf‚r∫it! La fel cum s-a mu∫amalizat ∫i sp„larea de bani negri, patronat„ de acela∫i Dinu Patriciu.

Avem aici un raport al Parchetului Na˛ional Anticorup˛ie, deci un al treilea document pe care vi-l prezint, pe care l-am dat Corpului Diplomatic acreditat la Bucure∫ti, pe care l-am dat tuturor institu˛iilor cu atribu˛ii ale statului.

Domnule vicepre∫edinte, v„ rog frumos s„ ne referim la subiect....

Am terminat acum...

Acolo s-au livrat sume mari de bani negri, deci exist„ raportul P.N.A. ∫i al Oficiului Na˛ional de Prevenire ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 1/7.II.2005 Combatere a Sp„l„rii Banilor. Mai departe... actualul consilier preziden˛ial Andrei Ple∫u a luat Ón c‚teva minute peste 4 miliarde lei. De asemenea, o fi˛uic„ de scandal, îAcademia Ca˛avencu“, a luat aproape 10 miliarde de lei.

Stimate coleg....

De aici vin mizeriile astea subumane Ómpotriva mea, ca r„zbunare c„ i-am dat Ón g‚t c„ au furat bani din aceast„ ˛ar„.

Domnule vicepre∫edinte...

Am s„ formulez o concluzie, domnule pre∫edinte, ∫i vreau s„ v„ rog s„ lua˛i act de dorin˛a Grupului parlamentar al P.R.M. s„ se suspende ∫i ordonan˛a de urgen˛„ care Ól favorizeaz„ pe Dinu Patriciu. Nu se poate ca Guvernul s„ fie pentru unii mum„, iar pentru al˛ii cium„....

Face˛i o ini˛iativ„ legislativ„....

Imediat... O vom face, domnule....

™i dac„ tot vorbim de suspend„ri, v„ anun˛ acum, Ón premier„, c„, dac„ justi˛ia va dovedi c„ domnul Traian B„sescu este vinovat Ón Ónstr„inarea ∫i Ón jefuirea flotei rom‚ne, care num„ra, la Ónceputul anului 1990, 390 de vase...

Domnule vicepre∫edinte...

Era a ∫aptea flot„ maritim„ din lume...

Domnule senator...

Dac„ se va dovedi, Partidul Rom‚nia Mare va ini˛ia procedura de suspendare a lui din func˛ie, Ón conformitate cu art. 95 din Constitu˛ia Rom‚niei...

Domnul senator, vom avea declara˛ii politice... Sunte˛i vicepre∫edinte al Senatului, vom avea declara˛ii politice, unde ve˛i putea vorbi... V„ rog frumos...

Domnule pre∫edinte, vre˛i s„ epuiz„m subiectul luptei Ómpotriva corup˛iei?

Nu, s„ epuiz„m subiectul RAFO...

A, nu vre˛i!? S„ fi˛i s„n„tos! Bine! La revedere!

Are cuv‚ntul domnul senator Moraru Ion, din partea Grupului social-democrat.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

V-a∫ ruga s„-mi da˛i voie ca, Ón c‚teva cuvinte, s„ m„ refer strict la problema Ónscris„ pe ordinea de zi. Este vorba despre Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului pentru suspendarea aplic„rii Ordonan˛ei nr. 101/2004 cu privire la preluarea de c„tre A.V.A.S. a unor crean˛e asupra societ„˛ilor comerciale îRAFO“ ∫i îCAROM“.

Vorbind despre aceast„ ordonan˛„, este, f„r„ Óndoial„, clar, c„ trebuie s„ ne referim la c‚teva aspecte.

Œn primul r‚nd, sper c„ toat„ lumea este de acord, inclusiv Guvernul Rom‚niei, c„ Ón aceast„ perioad„ campania electoral„ s-a sf‚r∫it. ™i atunci c‚nd vorbim ∫i analiz„m o problem„ economic„ de o asemenea importan˛„, care poate s„ influen˛eze activitatea unei societ„˛i sau a unor societ„˛i comerciale, via˛a unor oameni, trebuie s„ trat„m acest lucru cu maxim„ responsabilitate, nu cu superficialitate sau cu excese politicianiste. Cred ∫i sunt sigur c„ mii de oameni din ora∫ul One∫ti, Ón momentul de fa˛„, acest lucru Ól a∫teapt„ de la noi.

Œn al doilea r‚nd, cred c„ nu trebuie s„ suprapunem Ón mod artificial problema anchetelor penale, care se desf„∫oar„ Ón momentul de fa˛„, Ón leg„tur„ cu activitatea unor persoane care au avut leg„tur„ cu aceste dou„ societ„˛i comerciale, cu problema Ónscris„ pe ordinea de zi a Senatului.

De∫i nu face obiectul dezbaterilor de ast„zi, Ón leg„tur„ cu anchetele penale, pozi˛ia noastr„ este foarte clar„ ∫i f„r„ echivoc. Noi ne pronun˛„m pentru ca organele abilitate s„-∫i desf„∫oare activitatea f„r„ nici un fel de ingerin˛„ exterioar„, pentru ca ele s„ poat„ s„ dea Ón aceste spe˛e ni∫te solu˛ii legale ∫i temeinice ∫i, Ón situa˛ia Ón care vor fi persoane care se va dovedi c„ s-au ab„tut de la lege, ele vor trebui s„ suporte consecin˛a faptelor lor.

De altfel, este Ón interesul major al activit„˛ii acestor dou„ societ„˛i comerciale ca aceste anchete penale s„ se finalizeze c‚t mai grabnic, pentru ca Ón viitor activitatea lor s„ nu mai fie legat„ de suspiciuni vizavi de Ónc„lcarea legii.

Œn acest context, a∫ vrea s„ precizez faptul, spre exemplu, c„ anul trecut societatea îRAFO“ — One∫ti a pl„tit c„tre stat obliga˛ii ∫i datorii curente Ón cuantum de 11.000 miliarde lei.

Revenind acum, Ón mod concret, la problematica Ónscris„ pe ordinea de zi, a∫ vrea s„ men˛ionez mai Ónt‚i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 1/7.II.2005 faptul c„ este clar c„ noi va trebui s„ avem Ón vedere c„ Guvernul, printr-o hot„r‚re luat„, nu trebuie s„ aplice o sanc˛iune, eventual o sanc˛iune care, dac„ ar fi confirmat„ de c„tre Parlament, s„ aib„ influen˛e nefaste, influen˛e foarte grave asupra unor societ„˛i comerciale, asupra vie˛ii unor oameni.

Din aceast„ perspectiv„, dac„ analiz„m Ón mod corect, cu argumente logice ∫i juridice o ordonan˛„ de urgen˛„ care suspend„ Ordonan˛a nr. 101/2004, vom constata c„ acest text ridic„ serioase semne de Óntrebare, ∫i aceste semne de Óntrebare ne conduc la ideea c„ suspendarea este de neaplicat ∫i este inacceptabil„.

Pentru a argumenta aceast„ pozi˛ie, v-a∫ ruga s„-mi da˛i voie s„ v„ prezint c‚teva date ∫i fapte cronologice vizavi de situa˛ia de drept ∫i de fapt Ón care s-a g„sit îRAFO“ One∫ti Ón anul 2004.

A∫adar, ne afl„m la Ónceputul anului 2004, situa˛ie Ón care îRAFO“ One∫ti are o serie de datorii c„tre stat, de˛inute de Ministerul Finan˛elor Publice, de Direc˛ia General„ a V„milor Ia∫i ∫i de îPetrom“.

Œn mod legal ∫i corect se pune problema, Ón aceast„ situa˛ie, a aplic„rii prevederilor Legii nr. 64/1995 privind procedura de reorganizare judiciar„ ∫i a falimentului, astfel Ónc‚t, la 28 aprilie 2004, se deschide procedura de reorganizare judiciar„ a îRAFO“, Ón conformitate cu Legea nr. 64/1995.

Pe data de 15 septembrie 2004, se depune programul de reorganizare ∫i se Óntocme∫te tabelul preliminar al creditorilor.

Pe data de 13 octombrie 2004, planul de reorganizare judiciar„ se admite Ón principiu ∫i se definitiveaz„ tabelul creditorilor.

Œn acest moment, pe data de 18 noiembrie 2004, intr„ Ón vigoare Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 101/2004, prin care se realizeaz„ transferul crean˛elor statului de la cele trei institu˛ii pe care le-am nominalizat c„tre A.V.A.S., f„r„ s„ se modifice cu un leu valoarea acestor crean˛e.

Pe data de 24 noiembrie 2004, planul de reorganizare este votat Ón prezen˛a ∫i cu participarea A.V.A.S.-ului.

Pe data de 8 decembrie, are loc un moment foarte important. Se confirm„ planul de reorganizare, se pronun˛„ o hot„r‚re judec„toreasc„, Ón condi˛iile Ón care A.V.A.S. este prezent„ ∫i este parte Ón proces.

Pe data de 27 decembrie 2004, A.V.A.S. introduce recurs vizavi de hot„r‚rea pronun˛at„.

Pe data de 11 ianuarie 2005, are loc un termen pentru judecarea recursului ∫i se d„ un nou termen de judecat„ pe data de 1 februarie 2005.

Iat„, deci, c„ Ón desf„∫urarea faptelor apare o hot„r‚re judec„toreasc„ de care foarte pu˛in„ lume a ˛inut cont sau nu a vrut s„ ˛in„ cont. Chiar ∫i numai aceast„ enumerare succint„ a unor date ∫i fapte o s„ ne conduc„ la concluzia c„, prin aplicarea acestei suspend„ri, se produc o serie de probleme deosebite legate de blocarea activit„˛ii, practic, a îRAFO“, ca ∫i de ignorarea unei hot„r‚ri judec„tore∫ti.

Œn aceste condi˛ii, apare ca fireasc„ preocuparea de a clarifica ni∫te aspecte. Este ∫i motivul pentru care... v„d c„ domnul ministru, domnule pre∫edinte, nu mai este Ón

sal„... este ∫i motivul pentru care v„ ceream Óng„duin˛a s„-i adresez domnului ministru trei Óntreb„ri...

Numai o secund„... Unde este domnul ministru?!... V„ rog, lua˛i loc...

Vreau s„ se Ón˛eleag„, ∫i domnul ministru Ionu˛ Popescu trebuie s„ ∫tie acest lucru, c„ nu poate pleca ∫i veni oric‚nd dore∫te de la tribun„, c‚nd se discut„ un subiect unde a prezentat o expunere de motive.

Ave˛i cuv‚ntul, v„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Prima Óntrebare.

Œl rug„m pe domnul ministru Ionu˛ Popescu s„ ne spun„ care este efectul practic ∫i din punct de vedere juridic al suspend„rii prevederilor Ordonan˛ei nr. 101/2004? Dac„ este nevoie, o reiau.

Domnule ministru, se reia Óntrebarea.

Deci care este efectul practic ∫i juridic al suspend„rii prevederilor Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 101/2004?

A doua Óntrebare. V„ rug„m, domnule ministru, s„ ne spune˛i dac„ prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 142/2004 se Óncalc„ principiul separa˛iei puterilor Ón stat ∫i se Ómpiedic„ derularea unei proceduri judiciare desf„∫urate Ón temeiul Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganiz„rii judiciare ∫i a falimentului.

A treia Óntrebare. Care este caracterul de urgen˛„ care s„ determine adoptarea acestui act normativ, Ón condi˛iile Ón care motivele invocate Ón nota de fundamentare, respectiv, citez, îclarificarea litigiilor juridice n„scute ca urmare a Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 101/2004 sau evaluarea imediat„ a consecin˛elor civile ∫i comerciale ca urmare a aplic„rii prevederilor Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 101/2004 sunt lipsite de con˛inut, iar activitatea institu˛iilor statului care au leg„tur„ cu crean˛ele asupra «RAFO» este, practic, blocat„“?...

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Dac„ mai sunt lu„ri de cuv‚nt?

Domnul senator Radu Berceanu, problem„ de procedur„.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Eu cred c„ dezbaterile generale sunt momente foarte importante Ón clarificarea pozi˛iei unuia sau altuia din grupurile parlamentare referitoare la subiectele discutate.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 1/7.II.2005 V-a∫ ruga, Ón conformitate cu regulamentul, s„ Óncerca˛i s„ convinge˛i pe to˛i participan˛ii la aceste dezbateri s„ se men˛in„ la subiect. Noi nu avem nimic Ómpotriv„ s„ discut„m orice fel de alte subiecte, s„ lu„m alte m„suri, dar credem c„ derapajul de la subiect, p‚n„ la urm„, Ónseamn„ o inten˛ie de a muta obiectul discu˛iilor ∫i deci un soi de sus˛inere implicit„ a unui alt punct de vedere dec‚t cel anun˛at, iar Ón ceea ce prive∫te alte lucruri, oric‚nd putem s„ facem ini˛iative legislative, s„ provoc„m acele dezbateri care sunt necesare ∫i, mai mult dec‚t at‚t, prin eventuala aprobare, s„ determin„m ∫i rezolv„ri practice ale cazurilor care au fost men˛ionate aici, ∫i nu numai pove∫ti de la microfonul Senatului sau de prin ziare, care, sigur, ziarele mai prezint„ ∫i alte lucruri, chiar zilele acestea!

V„ mul˛umesc foarte mult.

Vreau s„ ∫ti˛i, cam a∫a se deruleaz„ ∫i lucrurile, eu ∫tiu la ce v-a˛i referit. S-au f„cut interven˛iile de rigoare, Óns„ nici nu putem pune un senator atunci c‚nd ia cuv‚ntul s„ se uite numai drept Ón fa˛„, are dreptul, c‚nd abordeaz„ un subiect, s„ fac„ ∫i o serie de compara˛ii colaterale.

Domnule Liviu-Doru Bindea, v„ rog. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doar vroiam s„ subliniez c„ Ón dezbaterile de ast„zi singura alunecare de la subiect a fost a antevorbitorului. V„ mul˛umesc.

Haide˛i s„ nu exager„m. Stima˛i colegi, trecem la subiectul nostru.

Domnul senator Antonie Iorgovan, v„ rog. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

Mai sunt lu„ri de cuv‚nt pe acest subiect, stima˛i colegi?

Nu mai sunt.

Nu, nu mai sunt. Ave˛i cuv‚ntul, v„ rog.

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Este Ón afar„ de orice Óndoial„ c„ acest subiect poate fi discutat pe multe fa˛ete, din multe puncte de vedere, Óntemeiat sau mai pu˛in Óntemeiat. Noi suntem Óns„ Ón afara campaniei electorale. Ea s-a Óncheiat, suntem Ón Senat, suntem oameni politici ∫i suntem profesioni∫ti, ∫i Ónainte de toate trebuie s„ ne Óntreb„m, c‚nd discut„m un proiect de lege, dac„ acest proiect de lege, fie el ∫i un proiect de aprobare a unei ordonan˛e, se Ónscrie Ón

legea fundamental„ a statului rom‚n. Œmi Óng„dui s„ fac aceast„ precizare ∫i este un lucru elementar c„ un Parlament, ca putere legiuitoare, nu poate s„ legifereze orice, el este ˛inut de puterea constituant„, ∫i Óntrebarea care se pune, ∫i m„rturisesc c„ mi-am pus-o dup„ ce a trecut cu vitez„ de rachet„ prin Comisia juridic„, pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, poate ∫i o suferin˛„ fizic„ m-a pus Ón situa˛ia de a nu g‚ndi prea mult, a∫ vrea s„-mi Óng„dui˛i Ón c‚teva vorbe... dincolo de oameni, dincolo de situa˛ii, dincolo de guverne, logica juridic„ ori exist„, ori nu exist„.

Ce se Ónt‚mpl„ prin aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„? Prin aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ se suspend„, deci nu se modific„, pentru c„, dac„ s-ar fi modificat, Ón locul subiectului de drept A vine subiectul de drept B, este voin˛a legiuitorului, a Guvernului, lucrurile erau Ón ordine. Nu se Ónt‚mpl„ lucrul acesta, nu ∫tiu ce minte juridic„ din sfera guvern„rii a avut aceast„ idee, care este o imbecilitate din punctul de vedere al logicii juridice, ∫i, Ón o r i c e c a z , a p u s G u v e r n u l Ó n t r - o s i t u a ˛ i e d e neconstitu˛ionalitate, pentru c„ nimeni nu s-a g‚ndit, nu ∫i-a pus problema care sunt efectele suspend„rii.

Colegul Ion Moraru a precizat Ón suit„ actele ∫i faptele juridice.

Deci nu era o situa˛ie care urma s„ fie acum reglementat„ ∫i depinde de noi Ón ce sens, era o procedur„ declan∫at„, acolo era regimul legii cu privire la faliment, de fapt, legea spune cu privire la reorganizare judiciar„ ∫i, Ón fapt, s-a ∫i Ónt‚mplat lucrul acesta, ∫i haide˛i s„ vedem ce se Ónt‚mpl„ Ón continuare.

Deci suntem Ón stadiul recursului, acolo, st„m Ón instan˛„, A.V.A.S.-ul, Ón baza temeiului juridic pe care l-a reprezentat, s„ spun, prima ordonan˛„, a avut calitate procesual„, el a reprezentat masa creditorilor Ón numele statului, a participat la dezbaterea Ón instan˛„, s-a pronun˛at o hot„r‚re judec„toreasc„, o hot„r‚re, judec„toreasc„ Ón comercial este executorie, nu o poate...

Mai Óncet!

Mai Óncet? V„ rog s„ m„ ierta˛i, dac„ vre˛i, m„ ∫i opresc!

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

O hot„r‚re judec„toreasc„ nu poate fi suspendat„ prin voin˛a Parlamentului. Deci hot„r‚rea judec„toreasc„ trebuie s„-∫i produc„ efectul, vrem, nu vrem noi.

Unul dintre subiectele din proces, ∫i anume A.V.A.S.-ul, a exercitat calea de atac ∫i dosarul se afl„ Ón aceast„ faz„, Ón faza recursului. Venind ordonan˛a prin care se paralizeaz„ efectele ordonan˛ei anterioare, pe cale de consecin˛„, Ón dosarul Ón care A.V.A.S.-ul, Ón virtutea calit„˛ii ini˛iale, este recurent, el nu mai are calitate, nu mai are calitate procesual„, deci adversarii din proces, la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 1/7.II.2005 termenul din 1 c‚nd este termenul, primul lucru pe care Ól fac avoca˛ii de acolo vor spune: îOnorat„ instan˛„, v„ rug„m s„ constata˛i c„, Ón virtutea ordonan˛ei Guvernului T„riceanu, A.V.A.S.-ul nu mai are calitate“, dar nu este altcineva cu calitate. Nemaifiind altcineva cu calitate, noi, Guvernul ∫i Parlamentul, ce-am f„cut Ón Ón˛elepciunea noastr„, dac„ aprob„m aceast„ ordonan˛„? De fapt, noi bloc„m justi˛ia ∫i Óntrebarea care se pune este dac„ Constitu˛ia ne d„ voie s„ facem acest lucru.

™i eu spun, cu umila mea p„rere, c„, la un moment dat, Ó˛i este ∫i fric„ s„ mai spui c„ e∫ti specialist c‚nd este vorba de politic„. V-a∫ ruga s„-mi Óng„dui˛i s„ v„ re˛in aten˛ia asupra art. 21 care este Ón Constitu˛ia Rom‚niei.

Alin. (1) spune a∫a: îOrice persoan„ se poate adresa justi˛iei pentru ap„rarea drepturilor, a libert„˛ilor ∫i a intereselor sale legitime.“ ™i alin (2): îNici o lege...“ — asta Ónseamn„ nici o ordonan˛„ — înu poate Óngr„di exercitarea acestui drept“, pe c‚nd noi scoatem ordonan˛„, eu sunt Ón justi˛ie ∫i sunt Ón faza de recurs, ∫i aceast„ ordonan˛„ blocheaz„ justi˛ia, nu intru sub inciden˛a acestui text al alin. (2)?

™i v„ mai re˛in aten˛ia pu˛in, apoi Ónchei imediat, mai exist„ un text, probabil c„ cei care r„spund de partea juridic„ la Guvern, prin∫i de iure∫ul politic, s-au uitat la art. 115 numai la primele dou„ alineate. Alin. (6), care a fost introdus prin legea de revizuire a Constitu˛iei, spune urm„torul lucru — este zona de restric˛ie, deci spre deosebire de ce era anterior, dup„ revizuirea Constitu˛iei, ordonan˛a de urgen˛„ nu poate fi adoptat„ Ón orice materie, p‚n„ atunci se putea, m„ rog, teoretic sau nu —, ce spune textul acum: îordonan˛ele de urgen˛„ nu pot fi adoptate Ón domeniul legilor constitu˛ionale“, ∫i acum... înu pot afecta regimul institu˛iilor fundamentale ale statului, drepturile ∫i libert„˛ile, Óndatoririle prev„zute de Constitu˛ie“. Dou„ aspecte sunt afectate aici, art. 21 fundamenteaz„ un drept, accesul la justi˛ie, ∫i noi suntem oamenii care au introdus ac˛iune pe legea organiz„rii judiciare ∫i, Ón al doilea r‚nd, este vorba de o institu˛ie fundamental„ a statului, ∫i anume justi˛ia, iar aceast„ ordonan˛„ mineaz„ justi˛ia, blocheaz„ justi˛ia.

Sunt motive... Eu a∫ putea s„ spun ∫i altele, dar m„ opresc aici.

Sunt motive pentru care, domnule pre∫edinte ∫i onorat Senat, cred c„ solu˛ia care se impune este Óntoarcerea ordonan˛ei la comisii, sesizarea pe fond a Comisiei juridice, pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, pentru c„ este o problem„, Ón mod clar, de constitu˛ionalitate ∫i, dup„ ce clarific„m aceast„ chestiune, sigur c„ vom discuta.

V„ mul˛umesc respectuos.

## Mul˛umesc.

V„ dau cuv‚ntul imediat.

Domnule senator Szabó Károly Ferenc, ave˛i cuv‚ntul. Pofti˛i la tribun„.

Eu de-aici iau cuv‚ntul la acest subiect, domnule pre∫edinte, cu Óng„duin˛a Domniei voastre, pentru a economisi pu˛in timp.

V„ rog.

## **Domnul Szabó Károly Ferenc:**

## Domnule pre∫edinte,

Iat„, pe marginea unei chestiuni Ón care fondul problemei are importan˛a ∫i implica˛iile sale, se pot face demonstra˛ii excelente.

Legat de demonstra˛ia anterioar„, Óng„dui˛i-mi, onora˛i colegi, s„ v„ pun Óntrebarea: dac„ am accepta Ón Óntregime, a∫a cum a fost ea expus„, aceast„ demonstra˛ie, atunci ar Ónsemna c„ Parlamentul nu ar trebui s„ adopte nici o lege care ar modifica alte legi, pe motivul c„ exist„ procese Ón curs ∫i chiar calitatea procesual„ a unor p„r˛i Ón aceste procese s-ar schimba datorit„ modific„rii legilor. Evident c„ noi ar trebui, atunci, s„ ne g„sim alte preocup„ri.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult.

Domnul senator Radu Berceanu, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

## Stima˛i colegi,

™i eu am ascultat cu mult„ aten˛ie pledoaria colegului nostru, domnul senator Antonie Iorgovan, Óns„ constat c„ aceast„ ordonan˛„ a fost dat„ pe 29 decembrie. Iat„ c„ ea de aproape o lun„ Ó∫i face efectele, ∫i nu s-a Ónt‚mplat s„ r„m‚n„ cineva pe-acolo sau nu am auzit s„ r„m‚n„ cineva pe-acolo f„r„ calitate.

Dumnealui ne-a spus c„ unii sau al˛ii au r„mas f„r„ calitate, singurii care au r„mas cu o calitate sunt ho˛ii de la îRAFO“, care-∫i men˛in aceast„ calitate ∫i care Óncearc„ s„ ne conduc„ pe diverse c„i, Ón diverse locuri.

Drept urmare, dac„ aproape 30 de zile aceast„ ordonan˛„ a func˛ionat, ea este pentru 90 de zile ∫i, dac„ adopt„m ceea ce ne-a sugerat colegul nostru, domnul senator Antonie Iorgovan, ∫i retrimitem la comisie ∫i mai st„ pe-acolo ceva timp, iar dup„ aceea o mai a∫ez„m Ón dezbatere, eventual, ceva mai Óncolo, se Ómplinesc cele 90 de zile ∫i constat„m c„ nu s-a Ónt‚mplat nimic altceva dec‚t c„ am Óncercat permanent s„ mut„m subiectul, care este acela de a face lumin„ Ón cazul îRAFO“, inclusiv stop‚nd modalitatea asta de a plimba crean˛ele de la creditori la A.V.A.B. ∫i, p‚n„ la urm„, la to˛i cet„˛enii Rom‚niei.

## Stimate colegi,

Un singur lucru v„ rog, s„ v„ referi˛i ∫i dumneavoastr„ strict la subiect, domnul Radu Berceanu, strict la subiect, ∫i nu crea˛i confuzie Ón sal„. Una este ancheta — este ancheta care a Ónceput acum un an —

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 1/7.II.2005 ∫i alta este suspendarea. Nu pune˛i cele dou„ Ón acela∫i co∫, c„ nu se potrivesc.

Are cuv‚ntul domnul senator ™erban Nicolae.

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am tr„it s„-o aud ∫i pe-asta! Nu am ∫tiut c„ Guvernul rezolv„ anchete d‚nd ordonan˛e. Dac„ ∫tiam c„ este at‚t de simplu s„ identifici ho˛i ∫i s„-i sanc˛ionezi prin ordonan˛e, era mult mai simplu!

A∫ vrea s„ r„spund unui argument care s-a adus pu˛in mai devreme, legat de legiferarea care vizeaz„ procese. Eu nu i-a∫ recomanda domnului senator Szabó Károly Ferenc s„ se afle Ón situa˛ia Ón care o lege s„-l transforme din reclamant Ón p‚r‚t sau s„-l lase f„r„ obiect Óntr-o cauz„ unde vizeaz„ un interes personal, nu cred c„ ar fi foarte fericit ∫i nici nu cred c„ ar spune atunci c„ nimeni nu trebuie s„ se pronun˛e.

Œn ceea ce prive∫te aceast„ situa˛ie expus„ ∫i de domnul profesor Iorgovan ∫i asupra c„reia nu a∫ vrea s„ revin, a∫ vrea s„ spun c„ ordonan˛a de suspendare nu face nimic, Óncurc„ lucrurile.

Acolo era o procedur„ deja declan∫at„, ordonan˛a nu face dec‚t s„ creeze confuzie, suspend‚nd o alt„ ordonan˛„, nel„s‚nd Óns„ posibilitatea autorit„˛ilor statului s„-∫i valorifice drepturile. Œn definitiv, acolo era o crean˛„ tot la stat, doar c„ a fost mutat„ de la Ministerul Finan˛elor la A.V.A.S., nu era vorba de preluare la buget sau de iertare de datorii, ∫i nu a∫ vrea s„ recomand colegilor no∫tri din grupul parlamentar al Alian˛ei s„ se g‚ndeasc„ la aceea∫i formul„ ∫i la îPetromidia“ ∫i s„ g„seasc„ solu˛ia ∫i acolo a anchetei printr-o ordonan˛„ de suspendare.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult.

Eu cred c„ s-au spus destule. Sunte˛i de acord s„ ne oprim aici?

Da.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Stima˛i colegi,

Deci este o propunere de retrimitere, din partea unui grup, la comisie.

## **Din sal„:**

Œn primul r‚nd r„spunsurile!

proced„m a∫a, relu„m discu˛ia alt„ dat„. ™i atunci, d„m cuv‚ntul pe mai departe domnului ministru.

Deci

Deci... o s„ supun la vot.

Avem Óns„ de rezolvat o problem„ tot de natur„ juridic„, ∫i anume: ast„zi dup„-amiaz„ sau m‚ine mi se pare se Ómplinesc 30 de zile de la emiterea ordonan˛ei. Pe cale de consecin˛„, dac„ nu rezolv„m acum treaba, automat ordonan˛a pleac„ la Camer„, consider‚ndu-se adoptat„.

A fost vacan˛„ parlamentar„...

Numai o secund„. Nu este vorba de vacan˛„ Ón cazul ordonan˛elor de urgen˛„. V„ rog s„ Ón˛elege˛i, suntem pe art. 115 alin. (5) din Constitu˛ie ∫i nu intervine pauza vacan˛ei.

Ave˛i o problem„ de procedur„?

V„ rog, domnul senator Puskás.

## Domnule pre∫edinte,

Œn primul r‚nd, nu sunt de acord cu retrimiterea, dar, din punct de vedere procedural, dup„ apari˛ia modific„rilor din Constitu˛ia Rom‚niei din 2003, am procedat Ón a∫a fel Ónc‚t proiectele de lege intrate Ón Senat au fost calculate Ón regim de zile de lucru. Dac„ a existat o asemenea procedur„ p‚n„ acum, asta Ónseamn„ c„ toate ordonan˛ele de urgen˛„ care au ap„rut Ónaintea acestei ordonan˛e ar trebui s„ fie trecute la Camer„, ∫i nu sunt trecute. Deci trebuie s„ asigur„m acela∫i tratament pentru toate ordonan˛ele. Deci ∫i aceast„ ordonan˛„ trebuie calculat„ Ón zile de lucru ale Senatului, a∫a cum am f„cut timp de doi ani de zile. Altfel, Ónc„lc„m o procedur„ pe care p‚n„ acum, Ón 15 ani, nu am Ónc„lcat-o. V„ rog s„ lu„m Ón considerare, Ón principiu, ∫i aceast„ problem„. Am calculat Óntotdeauna Ón zile lucru la Senat, acele 30 de zile, pentru ordonan˛e. Acum, pentru aceast„ singur„ ordonan˛„, s„ nu facem altfel.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## Da, imediat, ave˛i pu˛in„ r„bdare.

Deci avem o propunere de retrimitere la comisii ∫i sesizarea pe fond a Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri pentru cazul „sta privind modul de interpretare a Constitu˛iei. Pentru c„, dac„

## Stimate coleg,

Cred c„ nu a˛i fost atent la ceea ce am spus. Œn primul r‚nd c„ nu se face nic„ieri referire la zile lucr„toare, ca s„ fie foarte clar. Constitu˛ia nu face astfel de referiri. Avem ni∫te termene... Noi Ón regulament am introdus, Óns„, for˛‚nd pu˛in, dac„ vre˛i s„ fiu sincer cu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 1/7.II.2005 dumneavoastr„, Constitu˛ia, Ón care am spus: îŒn contextul Ón care suntem Ón vacan˛„ parlamentar„...“ problema zilelor de s‚mb„t„ ∫i duminic„, am introdus o prevedere pentru... trec‚nd la zile lucr„toare. Dar pentru ordonan˛e de urgen˛„, Ón contextul Ón care Parlamentul este Ón vacan˛„, avem o reglementare direct„ prev„zut„ Ón Constitu˛ie. Deci este vorba de, repet, alin. (5) al art. 115, Ón care se spune a∫a: îDac„ Ón termen de cel mult 30 de zile de la depunere“ — Ón contextul Ón care suntem Ón vacan˛„ — îCamera sesizat„ nu se pronun˛„ asupra ordonan˛ei, aceasta este considerat„ adoptat„ ∫i se trimite celeilalte Camere.“ Deci, Ónc„ o dat„, nu este vorba despre nici o Ónc„lcare, ca s„ fie foarte clar.

Eu v-am precizat acest lucru, de ce? C„ putem merge ∫i, s„ spunem, vot„m s„ le trimitem la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri. Nu mai facem... ∫i pleac„ la cealalt„ Camer„. Dar dumneavoastr„ decide˛i. Se poate lucra la noapte, ne vedem m‚ine din nou. E ∫i asta o poveste...

De procedur„? Da, domnule senator, v„ rog, v„ ascult„m.

## **Din sal„:**

Ce e aici, Cenaclul îFlac„ra“?

V„ rog! Discut„m o ordonan˛„ care nu are nici o leg„tur„ cu ancheta ∫i cu eventuali ho˛i ∫i a∫a mai departe! Este cu totul altceva...

La vot, la vot...

Este cu totul altceva. V„ rog s„ Ón˛elege˛i. Suspendarea sau nu a acelei ordonan˛e nu are leg„tur„ cu ancheta ∫i cu ho˛ii. Am spus clar ∫i e clar pentru toat„ lumea. Trebuie s„ lu„m o decizie, Óns„, stima˛i colegi, legat„ de acest subiect.

Œn contextul dat, Ónainte de a supune votului dumneavoastr„, fac o solicitare domnului Iorgovan, care ne-a venit cu aceast„ problem„, s„...

## **Domnul Adrian P„unescu:**

Aici, domnule pre∫edinte ∫i domnilor colegi, domnul senator Iorgovan ∫i domnul senator Moraru au pus o problem„, dup„ p„rerea mea, ginga∫„: dac„ e firesc ca Parlamentul s„ intervin„ Óntr-un proces Ón curs. Lucrurile sunt evidente. Nu. Parlamentul nu poate ∫i nu trebuie s„ intervin„ Óntr-un proces Ón curs. Au venit c‚˛iva colegi de la putere ∫i au f„cut un lucru care mi se pare mai grav chiar dec‚t faptul anticonstitu˛ional c„ nu am respecta acest adev„r, c„ Parlamentul nu se poate substitui justi˛iei ∫i, Ón orice caz, nu o poate bloca. ™i anume, dumnealor au Ónceput s„ vorbeasc„ despre ho˛i, fac precizarea Ónainte ca justi˛ia s„ se pronun˛e ∫i, mai mult dec‚t at‚t, s„ dea impresia c„ dumnealor, av‚nd Ón clipa de fa˛„ puterea, pot s-o foloseasc„ pentru a crea acest tip de rela˛ii Ón care conteaz„ argumentul de autoritate. Eu sunt la putere ∫i am dreptate, eu am Poli˛ia ∫i am dreptate, eu am Justi˛ia ∫i am dreptate, ∫i dumneata trebuie s„ te duci Ón banc„ ∫i s„ taci, pentru c„ eu sunt la putere ∫i pot pe oricine s„-l consider ho˛.

Mie mi se pare c„ este una dintre cele mai nefericite apuc„turi, aceea care, de fapt, nu se manifest„ doar Ón acest Senat, ci Ón Óntreaga societate rom‚neasc„, Óncercarea de a transforma Rom‚nia Óntr-o box„. Rela˛iile dintre noi trebuie s„ fie parlamentare, s„ ne baz„m pe logic„, pe Constitu˛ie ∫i pe legi. ™i Ón acest context, justi˛ia, fire∫te, s„-∫i fac„ datoria. Dar este insuportabil acest aer de temni˛„ care vine din spusele unor oameni care nu-∫i dau seama c„ roata istoriei continu„ s„ se Ónv‚rteasc„!

Stima˛i colegi, am precizat... Ónc„ o dat„...

S„ retracteze...

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Ideea domnului Iorgovan, care a pronun˛at... probabil c„ ∫i-o sus˛ine. Dar, ˛in‚nd seama de situa˛ia Ón care suntem, a∫ propune, dup„ r„spunsul domnului ministru, s„ supunem la vot ordonan˛a ∫i, ˛in‚nd seama c„ de la noi se pleac„ la Camer„, indiferent dac„ este admis„ sau respins„, toate aceste argumente s„ le trimitem colegilor, pentru a nu c„dea Ón situa˛ia Ón care am‚n„m ∫i pleac„ f„r„ nici un punct de vedere de la noi.

Domnule senator Iorgovan, sunte˛i de acord?

## **Domnul Antonie Iorgovan**

**:**

R„m‚ne la lumina ∫i Ón˛elepciunea dumneavoastr„.

V„ mul˛umesc foarte mult. Deci, pe cale de consecin˛„, stima˛i colegi...

A, domnul ministru... V„ rog, scuza˛i-m„! Cine d„ un r„spuns? Domnul ministru Olteanu, v„ rog.

## **Domnul Bogdan Olteanu** _— ministru delegat pentru rela˛ia cu Parlamentul_ **:**

Dac„-mi Óng„dui˛i, am s„ dau eu r„spunsurile.

V„ rog, v„ ascult„m.

Œn ce prive∫te chestiunea efectelor suspend„rii ∫i problema pe care a ridicat-o domnul senator Antonie Iorgovan, pozi˛ia Guvernului este foarte ferm„: Guvernul nu dore∫te s„ intervin„ Ón actul de justi˛ie. Exist„ o procedur„ judiciar„ Ón curs ∫i nu vom interveni sub nici o

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 1/7.II.2005 form„ Ón ea. Œn acea procedur„ judiciar„, printre alte p„r˛i, este vorba ∫i de statul rom‚n, care trebuie s„ fie reprezentat printr-o institu˛ie a statului. Dac„ statul rom‚n va fi reprezentat prin A.V.A.S. sau prin Ministerul de Finan˛e sau prin Direc˛ia V„milor Ia∫i, dac„ nu m„ Ón∫el, aceasta este o chestiune care va fi reglementat„ inclusiv prin aplicarea acestei ordonan˛e de suspendare. Dar pot s„ v„ asigur, doamnelor ∫i domnilor senatori, c„ statul rom‚n va fi reprezentat Ón acel litigiu ∫i sper„m c„ va fi reprezentat bine.

Œn ce prive∫te chestiunea de urgen˛„, vreau s„-i r„spund domnului senator Moraru c„ este vorba de o chestiune pe care am analizat-o c‚t se poate de serios. Urgen˛a este dat„ tocmai de Ómpiedicarea producerii efectelor Ón circuitul civil, pentru c„ evident c„ ulterior producerii acestor efecte, nu se mai poate vorbi de o abrogare sau de o respingere Ón Parlament a ordonan˛ei ini˛iale, efectele produse r„m‚n. Dup„ cum ∫ti˛i, ordonan˛a adoptat„ de Guvern Ón toamna trecut„ viza inclusiv trecerea c„tre A.V.A.S. a unor crean˛e ale unor societ„˛i private. Asta Ónseamn„ trecerea de fapt la buget ∫i la datoria public„ a unor crean˛e ale unor societ„˛i private, ∫i Guvernul a considerat c„ este o chestiune urgent„ s„ suspende pentru o perioad„ aplicarea acestei ordonan˛e, pentru clarificarea necesit„˛ii unei asemenea asum„ri de c„tre bugetul public a unei asemenea obliga˛ii.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## Mul˛umesc.

Stima˛i colegi, s„ Ón˛elegem c„ ministrul de justi˛ie va g„si o formul„, chiar Ón condi˛iile suspend„rii, prin care statul va fi reprezentat Ón proces.

## **Domnul ™erban Nicolae**

**:**

Este un lucru neadev„rat... Œmi cer scuze.

Da, domnule senator, v„ rog, foarte pe scurt.

## **Domnul ™erban Nicolae:**

E un lucru neadev„rat ∫i a∫ vrea s„ facem precizarea. Ordonan˛a nu spunea c„ se trec crean˛ele unor societ„˛i comerciale la A.V.A.S., ci deschidea aceast„ posibilitate la op˛iunea creditorilor. Œn nici un caz nu na˛ionaliza statul, prin A.V.A.S., crean˛ele unor societ„˛i private. Vreau s„ fac aceast„ precizare, ca s„ fie foarte clar ∫i s„ nu r„m‚n„...

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## Mul˛umesc.

Stima˛i colegi, avem ∫i un amendament la raport. Sunt obiec˛ii asupra lui? Nu sunt.

## **Domnul Szabó Károly Ferenc**

**:**

List„.

Liste pentru toate grupurile.

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 141/2004 pentru prorogarea termenului prev„zut la art. 145 alin. (1) din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor ∫i al muni˛iilor.

Din partea Guvernului?

Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i securitate na˛ional„, v„ rog.

Domnule ministru Ionu˛ Popescu, v„ mul˛umim pentru prezen˛„.

Cine prezint„? Domnul ministru Olteanu? Da, v„ ascult„m, domnule secretar de stat.

## **Domnul Alexandru Mircea** _— secretar de stat_

_Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Sunt secretarul de stat Mircea Alexandru, din cadrul Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor...

Numai o secund„...

Stima˛i colegi, chiar dac„ este vorba de o problem„ de o prelungire de termen, vreau s„ re˛ine˛i c„ legea are caracter organic. Deci v„ rog s„ r„m‚ne˛i Ón sal„.

V„ ascult„m, domnule secretar de stat.

Domnule pre∫edinte, dac„ Ómi Óng„dui˛i, Ón ceea ce prive∫te caracterul organic al legii, vom dori s„ intervenim dup„ raport.

Bine.

Prin prezentul proiect de lege se propune aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 141/2004 pentru prorogarea termenului prev„zut la art. 145 alin. (1) din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor ∫i al muni˛iilor.

Termenul Ón discu˛ie referitor la intrarea Ón vigoare la 1 ianuarie 2005 a Legii 295/2004 a fost prorogat prin ordonan˛„ p‚n„ la 1 martie 2005, av‚ndu-se Ón vedere existen˛a unor factori de natur„ obiectiv„, Ón principal de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 1/7.II.2005 ordin tehnic, ∫i imposibilitatea realiz„rii unui cadru corespunz„tor care s„ asigure implementarea efectiv„ ∫i eficient„ a legii Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2005, a prevederilor Legii nr. 295/2004. Este vorba de imposibilitatea finaliz„rii unor detalii tehnice, Ón special de infrastructur„.

Av‚nd Ón vedere aceste elemente, v„ precizez c„ a fost...

Domnule pre∫edinte, v„ rog s„-l opri˛i un pic pe domnul secretar de stat, pentru c„ avem o problem„ procedural„. Eu Ól rog pe domnul Olteanu s„ ne fac„ aceast„ prezentare, pentru c„ la art. 92 scrie: îGuvernul este reprezentat, Ón mod obligatoriu, de un membru al s„u.“

Stimate coleg, suntem Óntru totul de acord. Eu sunt de acord, dar cred c„ v-a˛i pus Óntr-o situa˛ie delicat„. Deci de acum Óncolo nu vor mai fi prezen˛i la acea mas„ dec‚t mini∫tri, membri ai Guvernului.

## **Din sal„:**

Da.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu**

**:**

La dezbateri generale a∫a ∫i trebuie!

Da?

Da, da.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Rog s„ se noteze Ón stenogram„.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu**

**:**

Scrie Ón regulament.

Deci îministru sau, prin delegare, secretar de stat“. V„ rog, domnule Olteanu, s„ prezenta˛i dumneavoastr„. Sus˛ine˛i ceea ce s-a spus acum.

Domnule pre∫edinte, Ón˛eleg c„ ceea ce s-a spus p‚n„ acum s-a spus regulamentar, Óntruc‚t a fost Ónaintea interven˛iei domnului senator.

Guvernul sus˛ine acest proiect de lege, sus˛ine, de asemenea, raportul, cu o singur„ observa˛ie, cea legat„ de caracterul de lege organic„. Dac„ Ómi Óng„dui˛i, voi dezvolta acum sau c‚nd aprecia˛i dumneavoastr„.

Nu este cazul, ∫tim ∫i noi. Eu am spus-o pentru general ∫i pentru a r„m‚ne Ón sal„. V„ rog eu foarte mult.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Dau cuv‚ntul domnului pre∫edinte Ioan Talpe∫, pentru a prezenta raportul Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

La data de 1 ianuarie 2005 trebuia s„ intre Ón vigoare Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor ∫i al muni˛iilor, a∫a cum se prevede la art. 145 alin. (1) din cuprinsul acesteia. Solicitarea Guvernului pentru prorogarea termenului p‚n„ la 1 martie 2005, prev„zut„ de art. 145 alin. 1 din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor ∫i al muni˛iilor, este determinat„ Ón mod deosebit de imposibilitatea Óntocmirii normelor de aplicare a legii sub aspectele realiz„rii Registrului Na˛ional al Armelor la nivel teritorial, inexisten˛a mijloacelor logistice, lipsa personalului specializat, precum ∫i a documentelor tipizate pentru realizarea eviden˛ei armelor ∫i muni˛iilor.

Am primit avize favorabile de la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i de la Consiliul Legislativ.

Comisia noastr„ a luat cuno∫tin˛„ de motiva˛iile Guvernului privind prorogarea termenului pentru intrarea Ón vigoare a acestui proiect de lege ∫i, cu unanimitate de voturi pentru, a adoptat raport favorabil, pe care-l supunem spre dezbatere ∫i aprobare plenului Senatului, Ón conformitate cu prevederile Constitu˛iei revizuite Ón 2003, ca lege organic„.

Ce-a∫ putea s„ v„ spun este c„ a existat o recomandare Ón cadrul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ca aceast„ prorogare s„ se extind„ p‚n„ la sf‚r∫itul anului. A mai existat pentru 6 luni. Ministerul de Interne nu ∫i-a asumat aceste formule, consider‚nd c„ poate s„ realizeze Ón termenul propus, p‚n„ la 1 martie, toate elementele ca s„ fac„ posibil„ aplicarea legii.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult.

Stima˛i colegi, am o rug„minte. Dac„ Óncep acum juri∫tii s„ ne ˛in„ o diserta˛ie c„ este vorba de prorogarea unui termen ∫i, chiar dac„ legea este organic„, termenul... A∫ dori s„ evit„m acest lucru. Suntem pe o prorogare de termen foarte simpl„ ∫i cred c„ nimeni nu se poate opune la a∫a ceva. Sunt interven˛ii?

## **Din sal„**

**:**

Nu, nu.

Doamna senator Norica Nicolai.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 1/7.II.2005

Interven˛ia mea nu prive∫te fondul chestiunii. Sigur, suntem de acord cu prorogarea acestui termen. Este un amendament de tehnic„ legislativ„ pe care Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri l-a propus. Este vorba de trecut Ón textul legii nu îp‚n„ la 1 martie“, ci îla data de 1 martie“. Este o chestiune de dat„ cert„. Aceasta este ∫i observa˛ia Consiliului Legislativ, pe care noi rug„m ca ini˛iatorul s„ ∫i-o Ónsu∫easc„. Este vorba de o regul„ de tehnic„ legislativ„ prev„zut„ Ón Legea nr. 24/2000.

De acord, da?

Ne Ónsu∫im observa˛ia.

De acord cu aceast„ corectur„, da?

Doamna senator Rodica St„noiu.

Domnule pre∫edinte, cu tot respectul, v-a∫ ruga s„ nu le crea˛i juri∫tilor complexe, pentru c„ noi ascult„m cu aten˛ie toate diserta˛iile din toate domeniile, dar, Ón primul r‚nd, Parlamentul este un for de legiferare. Deci ne cerem scuze pentru meseria noastr„.

Mul˛umesc foarte mult. Œmi cer scuze.

Domnul senator Szabó.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Œmi Óng„dui s„ fac un mic comentariu pe fondul problemei. Motivele, ra˛iunile care au condus la necesitatea elabor„rii acestei ordonan˛e de urgen˛„ care se afl„ Ón fa˛a noastr„ sunt de natur„ a-i face pe colegii no∫tri care acum sunt Ón opozi˛ie s„ voteze pentru, pentru c„, ierta˛i-mi pleonasmul, cauzele — revin la argumenta˛ie — rezid„ Ón anumite disfunc˛ionalit„˛i, ca s„ nu le spun lips„ de performan˛e, care au f„cut ca o lege adoptat„ anul trecut s„ nu poat„ fi pus„ Ón aplicare dec‚t trimestrul viitor.

Mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc, domnule senator.

O s„ mai ave˛i ∫i alte surprize.

Mul˛umesc foarte mult.

Stima˛i colegi, pentru c„ am epuizat ordinea de zi, Ónchidem sesiunea noastr„ extraordinar„. Deci m‚ine sunte˛i Ón circumscrip˛ii electorale, m‚ine ∫i s‚mb„t„.

V„ mul˛umesc.

V„ doresc un sf‚r∫it de s„pt„m‚n„ bun. Ne vedem mar˛i, 1 februarie, la ora 14,00 la grupurile parlamentare, la ora 15,00 Ón ∫edin˛a plenului, Ónceputul sesiunii ordinare.

Mul˛umesc foarte mult.

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti

∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 224.09.71/150, fax 225.00.43, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

&JUYDGY|000742]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 1/7.II.2005 con˛ine 24 de pagini.**

Pre˛ul 46.200 lei