Stenogramă plen

Stenogramă plen · Senatul · 26 septembrie 2005 · monitorul.ai

Domnule pre∫edinte, conform Regulamentului Senatului, ave˛i posibilitatea s„ Óndep„rta˛i din sal„ pe acel senator care tulbur„ ∫edin˛a Senatului. Aveam sentimentul c„ suntem Ón Senatul Rom‚niei chiar dac„ disputele politice au fost extrem de lungi la Ónceputul acestei sesiuni.

Totu∫i, este at‚t de u∫or s„ deschidem Regulamentul Senatului, a∫a cum a f„cut-o liderul Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. ast„zi, domnul senator

Ha∫otti, ∫i s„ prezinte art. 82 din regulament. Este adev„rat c„ Domnia sa a prezentat doar alin. (1). Œn continuare scrie exact ce se Ónt‚mpl„ Ón fiecare zi. Deci nu avem o disput„ pe regulament. Œn momentul Ón care, Óns„, dumneavoastr„ a˛i distribuit, colegii no∫tri senatori, b„nuiesc c„ din Alian˛a îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., nu au avut timp s„ treac„ s„-∫i ridice proiectul ordinii de zi care se g„se∫te Ón caseta fiec„rui senator.

Am Ón˛eles ∫i am votat Ón favoarea propunerii formulate de domnul senator Funar av‚nd Ón fa˛„ aceast„ ordine de zi care cuprinde trei sec˛iuni: declara˛ii politice, dezbateri legislative — proiecte de lege ∫i proiectul de Hot„r‚re privind Regulamentul Senatului — ∫i cea de a treia, acest mijloc de control pe care-l avem asupra Executivului, Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri.

Propunerea venit„ din partea Grupului parlamentar P.R.M. a fost ca din aceast„ ordine de zi s„ fie exclus un punct. A˛i supus-o votului, explic‚nd ceea ce vot„m, iar plenul Senatului — nu vorbesc de grupurile parlamentare cum au votat, c„ nu am v„zut lista, nu ∫tiu — a hot„r‚t ca, Óntr-adev„r, din aceast„ ordine de zi s„ fie scos un punct, respectiv cel de la pozi˛ia 9. Faptul c„ un senator nu a votat, faptul c„ un senator era cu g‚ndul la viitoarele liste electorale sau la problemele din circumscrip˛ie sau c„, poate, nu a dorit s„ se pronun˛e este dreptul lui.

A doua chestiune, domnule pre∫edinte. Am ascultat o a doua propunere neconstitu˛ional„ ast„zi — e adev„rat c„ prima venea din partea pre∫edintelui Rom‚niei —, a doua, din partea unui coleg senator de la P.N.L., Ón sensul c„ Grupul parlamentar al Alian˛ei D.A. a hot„r‚t s„ interzic„ senatorilor s„ prezinte declara˛ii politice sau s„ ia cuv‚ntul. Este neconstitu˛ional pentru c„ orice mandat imperativ este nul. Dac„ senatorii, Ón exercitarea mandatului, cred c„ au ceva de spus, au dreptul, domnule pre∫edinte, s„ vin„ la tribuna Senatului ∫i s„ spun„ acest lucru.

V„ mul˛umesc.

Dumneavoastr„ nu pute˛i reveni la votul dat de plen.

Corneliu Vadim Tudor

#27988

Nu ∫tiu cine a zis. A, Rodica! Sper c„ m-ai l„udat, nu m-ai criticat.

Haide˛i s„ nu tension„m rela˛iile dintre noi p‚n„ la ruperea lor pentru o cauz„ care nu e a dumneavoastr„, e a lui Traian B„sescu. Dac„ el a pierdut termenul de 15 septembrie, trebuie s„ se Ónvenineze atmosfera unui Parlament Óntreg? Ce Dumnezeu, domnule! Nu ∫tiu ce s„ mai zic!

™ti˛i bine c„ pe foarte mul˛i dintre dumneavoastr„ v„ simpatizez sincer, Ón primul r‚nd pentru calitatea uman„ ∫i profesional„ a dumneavoastr„, mai pu˛in pentru ce facem noi Ón Parlament pentru c„, de la un timp, nu mai facem. Parlamentului nici nu-i mai trebuie o Camer„, dou„ sau trei. Este blocat. L-a dizolvat B„sescu. Vorba ∫lag„rului, îMi s-a pus pata pe tine“. Lui i s-a pus pata pe c‚te cineva, pe Parlament, pe T„riceanu, pe acela, pe acela. Nu se poate conduce o ˛ar„ Ón felul acesta.

De c‚te ori vre˛i dumneavoastr„ s„ repet„m votul? P‚n„ c‚nd Ói iese pasen˛a domnului Traian B„sescu? Nu i-a ie∫it ast„zi. Asta este situa˛ia! Dumneavoastr„, din fundul s„lii — ∫i nu v„ suspectez de lips„ de bun„credin˛„, sunt convins c„ ave˛i dreptate — spune˛i c„ nu a˛i auzit. Cineva spunea c„ Ón jurul lui nu ∫tiu ce zgomot era. Eu eram aici, Ón banca Ónt‚i — Ónc„ n-a reu∫it U.D.M.R.-ul s„ ne disloce, s„ ne trimit„ Ón alt„ parte, dup„ c‚t tot Óncearc„ —, eram aici, l-am Óntrebat pe pre∫edintele Senatului, domnul Nicolae V„c„roiu: îDomnule, spune˛i tare ∫i limpede ce vot„m, pentru c„ nici noi Ón∫ine, care s„ zicem c„ avem o audi˛ie mai bun„, aici, nu am ∫tiut, Óntruc‚t a fost o avalan∫„ de propuneri ∫i de dezbateri.“ ™i a spus foarte clar — Domnia sa invoc„ stenograma; exist„ ∫i banda audio, exist„ ∫i Ónregistr„ri video —, a spus foarte clar: îSe voteaz„ propunerea colegului senator Gheorghe Funar“, a∫a c„ nu pute˛i invoca dumneavoastr„ c„ nu s-a auzit Ón fundul s„lii.

Dumneavoastr„ invoca˛i un regulament pe care v„ gr„bi˛i foarte mult s„-l schimba˛i. Deci e valabil c‚nd v„ convine, nu mai e valabil c‚nd vre˛i s„ schimba˛i pre∫edin˛ii celor dou„ Camere. Am spus-o ∫i acum dou„ ore, la o emisiune radiofonic„ transmis„ Ón direct, îSfertul academic“, v-o spun ∫i dumneavoastr„: Partidul Rom‚nia Mare nu are nici un interes, de nici o culoare, Ón schimbarea sau Ón p„strarea actualilor pre∫edin˛i ai celor dou„ Camere, dar, pentru numele lui Dumnezeu, dac„ vre˛i s„ face˛i asta, face˛i-o Ón virtutea prevederilor constitu˛ionale!

Deocamdat„, noi ∫tim c„ avem o Constitu˛ie pe care domnul Traian B„sescu, la mai pu˛in de doi ani de la adoptarea ei prin referendum, vrea s„ o ∫i schimbe, avem o Constitu˛ie ∫i acolo se spune foarte clar c„ revocarea dintr-un mandat care, constitu˛ional, este de 4 ani, trebuie f„cut„ Ón virtutea unei logici ∫i a unei motiva˛ii foarte puternice, conving„toare: dosare penale, chestiuni de o gravitate excep˛ional„. P‚n„ acum, Ón mandatul pe care Ól au, din decembrie 2004 p‚n„ Ón septembrie 2005, de∫i au suficiente p„cate ∫i V„c„roiu, ∫i N„stase, pe care le-am comb„tut ∫i noi de-a lungul timpului, cum n-au f„cut-o unii dintre cei care erau la guvernare cu P.S.D.-ul, p‚n„ acum noi nu le g„sim nici un p„cat Ón conducerea lucr„rilor Parlamentului.

Ce Dumnezeu?! Pe undeva ne insult„ inteligen˛a. Nu suntem papagalii nim„nui. Am votat o dat„ cu suficient de mult„ lume Ón sal„, peste 90 de senatori, suficient de mul˛i s„ hot„rasc„ soarta unei ˛„ri Óntregi, dar„-mi-te soarta unei ∫edin˛e dintr-o singur„ zi, ziua de debut a s„pt„m‚nii.

Eu v„ spun c„, dac„ vre˛i s„ contesta˛i votul, Ón conformitate cu acela∫i regulament invocat de dumneavoastr„, trebuie s„ ave˛i o motiva˛ie foarte serioas„. Motiva˛ia c„ Ón jurul domnului Vasilescu, pe care, de altfel, Ól simpatizez foarte mult, era vacarm nu ˛ine. Pe mine... Cum zicea Titu Maiorescu: îE adev„rat, dar nu e Ón chestie.“ Pe noi nu ne intereseaz„.

P‚n„ c‚nd vre˛i s„ st„m? P‚n„ v„ mobiliza˛i dumneavoastr„? Dar cine i-a Ómpiedicat pe oamenii dumneavoastr„ s„ vin„? A, ave˛i prea mul˛i oameni ∫i senatori, ∫i mini∫trii? E treaba dumneavoastr„! Probabil

8 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 122/26.IX.2005

c„ sunte˛i Óntr-o acut„ lips„ de cadre. V„ dau eu c‚˛iva oameni buni. Gheorghe Funar poate fi un foarte bun ministru Ón guvernarea dumneavoastr„, sigur, Ón locul U.D.M.R.-ului, bineÓn˛eles.

Alexandru Athanasiu

#33276

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distins Senat,

Distin∫i colegi ∫i colege,

Interven˛ia mea de ast„zi se refer„ la Ónceputul anului ∫colar Ón Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar ∫i Óncearc„ s„ pun„ c‚teva probleme pe care ∫i Ón dezbaterile de s„pt„m‚na trecut„ c‚˛iva colegi, din tot spectrul politic, le-au adus Ón discu˛ie. Suntem ast„zi datori s„ examin„m ∫i s„ supunem reflec˛iei publice o serie de probleme cu care se confrunt„ Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc ast„zi.

Dup„ nou„ luni de activitate noua conducere a Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii tinde a-∫i face un crez ∫i un model de comportament public din amalgamarea haotic„ ∫i nefundamentat„ dec‚t pe un verbiaj obositor, tincturat de barbarisme ∫i golit de orice sens ori semnifica˛ie a c‚torva concepte.

Un prim concept este cel al restric˛iilor, restric˛ii de tot felul: restric˛ie la plata salariilor personalului din Ónv„˛„m‚nt, restric˛ie la majorarea salariilor, restric˛ie cu parfum de putibonderie vetust„ Ón leg„tur„ cu ˛inuta vestimentar„ a profesorilor ∫i a elevilor, restric˛ii, Óns„, mai grave, la idei bune, la viziuni strategice, la procese de consolidare a calit„˛ii Ónv„˛„m‚ntului, dar ∫i mimarea inova˛iei, a pionieratului f„r„ pionier, a paternit„˛ii unor idei de mult prezente Ón mediul de Ónv„˛„m‚nt sunt tot at‚tea demersuri care ascund, Ón spatele unor a∫a-zise idealuri, doar iluzii, gener‚nd ac˛iuni derizorii ∫i, uneori, periculoase. ™i totul ambalat Óntr-o demagogie ieftin„. C‚nd era pe b„ncile opozi˛iei actuala putere critica acerb anumite programe, pe care ast„zi ∫i le asum„ drept premiere, opere de profund„ reform„ ∫i alte

asemenea calificative, cu pasiunea unui autorat veritabil. Programele privind îCornul ∫i laptele“, îInformatizarea ∫colilor“, îSubven˛iile pentru achizi˛ionarea de calculatoare“...

Alexandru Athanasiu

#36948

S-a a∫ezat praful uit„rii peste dogmele sfor„itoare din trecut ∫i, parafraz‚ndu-l pe Shakespeare dintr-o celebr„ pies„, îTotul este praf“, cum spunea Macbeth Ón finalul piesei.

Mimarea unei reforme care se limiteaz„ la o frazeologie fastidioas„, la permanente ridic„ri de umeri a neputin˛„, la absen˛a unor ac˛iuni concrete ∫i coerente, cu efecte pozitive Ón planul amelior„rii condi˛iei ∫colii rom‚ne∫ti, nu mai poate p„c„li nici corpul profesoral ∫i nici pe elevi. Modul amatoristic de a face din agenda public„ a Ónv„˛„m‚ntului un _wordshop,_ vorbind la gr„mad„ despre plantarea copacilor, de altfel, cu un important efort bugetar, demers care, sigur, va Ómbun„t„˛i calitatea ∫colii rom‚ne∫ti, cu extinderea Ónv„˛„m‚ntului obligatoriu la 12 ani, propunere rapid retractat„, cu schimbarea sistemului de doctorat, prin amplificarea procedurilor, dar f„r„ solu˛ii de fond fundamentate ∫i, de altfel, jignitoare pentru venerabili profesori din Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc. Ne amintim recenta declara˛ie a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 122/26.IX.2005 9

academicianului Constantin B„l„ceanu-Stolnici, care ∫i-a manifestat pe bun„ dreptate, spunem noi, indignarea pentru faptul c„ actualul ministru a eliminat de la conducerea de doctorat pe to˛i profesorii care au Ómplinit 70 de ani, lucru pe care nici Ceau∫escu, spunea Domnia sa, nu l-a f„cut.

Ad„ug‚nd la acestea blocarea procedurilor de concurs pentru ocuparea posturilor de profesor ∫i conferen˛iar Ón Ónv„˛„m‚ntul universitar sau Ónt‚rzierea Ón demararea lucr„rilor de reabilitare a ∫colilor, avem tabloul unui e∫ec rapid ∫i vizibil de management Ón Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc. Educa˛ia na˛ional„ nu este ∫i nu trebuie s„ fie poligonul de experimente repetate ∫i nici cobaiul predilect al vaccinurilor cu ap„ de ploaie.

Priorit„˛ile Ónv„˛„m‚ntului sunt clare ∫i metodele de atingere a obiectivelor sunt relativ u∫or de decelat: finan˛are substan˛ial„. Avem, dragi colegi, o lege din 2004, care oblig„ anual o cre∫tere a aloca˛iei bugetare pentru Ónv„˛„m‚nt. Ne mir„ faptul c„, de∫i se afirm„ de c„tre colegii de pe b„ncile puterii c„ singurul motor ∫i singurul combustibil eficient e voin˛a politic„ pentru ac˛iunea politic„, ce a Ómpiedicat ∫i ce Ómpiedic„ autorit„˛ile s„ aplice o lege pe care Ón opozi˛ie au votat-o unanim? Aveau acest prilej cu ocazia rectific„rii bugetului ∫i nu au f„cut-o.

O a doua prioritate este Ómbun„t„˛irea calit„˛ii Ónv„˛„m‚ntului, dar ea nu poate fi ob˛inut„ doar cu texte de lege, nevalidate de mediul educa˛ional, f„r„ dezbateri publice ∫i Ón necuno∫tin˛„ de cauz„.

Modernizarea infrastructurii ∫colare necesit„ ac˛iune rapid„ ∫i dovezi palpabile de Ómbun„t„˛ire a logisticii ∫colii. Implementarea Ónceat„, cu st‚ng„cii, a programelor de reabilitare a ∫colilor nu face dec‚t s„ ad‚nceasc„ starea de precaritate a dot„rilor din Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc. Programul de achizi˛ionare de microbuze ∫colare pentru transportul elevilor a fost abandonat ∫i, astfel, toate lozincile din campania electoral„ privind accesul nediscriminat la Ónv„˛„m‚nt, combaterea abandonului ∫colar devin, privite ast„zi, jalnice sfor˛„ri verbale, pentru a ascunde incompeten˛a ∫i absen˛a oric„rei strategii.

Prioritar„ este elaborarea curriculei pentru ciclul superior de liceu, ∫i nu doar exhibarea festivist„ a inten˛iilor Ón acest sens.

Prioritar este dialogul cu partenerii sociali, pe care nu Ól putem doar invoca ∫i l„uda din b„ncile opozi˛iei, ignora ∫i expedia c‚nd suntem la putere.

Prioritar„ este descentralizarea financiar„ a Ónv„˛„m‚ntului, dar nu este prioritar„ — ba, dimpotriv„! — descentralizarea numirilor profesorilor, l„s‚nd ca pe locul celor competen˛i s„ fie numi˛i amatori, clien˛i politici ∫i lingu∫itori. Este inadmisibil ca o idee bun„, transformat„ Ón lege Ón anul 2004, privind descentralizarea financiar„ a Ónv„˛„m‚ntului, s„ fie grav ∫i blamabil deturnat„. Dup„ ce ∫apte luni s-a oprit procesul de descentralizare financiar„, ast„zi se propune cu non∫alan˛„ descentralizarea numirilor Ón Ónv„˛„m‚nt, respectiv dreptul discre˛ionar al ∫colii de a numi profesorii pe care-i consider„ ∫coala. Dincolo de faptul c„ peste o treime din corpul profesoral are calitatea de suplinitor ∫i c„ 16.000 de posturi din Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar sunt ocupate de personal

necalificat, ceea ce face rizibil acest demers este confuzia conceptual„ a administra˛iei Ónv„˛„m‚ntului, care dore∫te s„ legitimeze un drept pe care nici Ón Ónv„˛„m‚ntul universitar legea rom‚neasc„ a educa˛iei nu l-a acordat, acela al dreptului suveran de a face orice numire. Distin∫ii mei colegi ∫tiu bine, mul˛i fiind profesori Ón Ónv„˛„m‚ntul universitar, c„ numirile de conferen˛iar ∫i profesor se fac de minister, la propunerea universit„˛ilor ∫i Ón urma, sigur, admiterii la concurs.

Œn orice caz, chiar dac„ Ónv„˛„m‚ntul nu este domeniul de reglementare comunitar„, suveranitatea na˛ional„ fiind liber„ s„ aleag„ modul de organizare curricular„, nu este mai pu˛in adev„rat c„ o anumit„ rigurozitate conceptual„ ∫i eficien˛„ ac˛ional„, Óntr-un cuv‚nt, o strategie cu obiective clare ∫i mijloace potrivite se impune. Deocamdat„ asist„m la aruncarea de petarde care vor s„ am„geasc„ milioane de elevi, profesori ∫i p„rin˛i, Ón lipsa unor ac˛iuni bine g‚ndite ∫i riguros puse Ón oper„.

Œnv„˛„m‚ntul rom‚nesc nu este harta pasiv„ pe care voin˛a ori fiziologia unui ministru desemneaz„ noi frontiere, nici un tango, cu doi pa∫i Ónapoi ∫i unul Ónainte, ci un mod exemplar prin care se calific„ destinul unei na˛iuni. Numai astfel g‚ndind, ar trebui s„ l„s„m de o parte declara˛iile sfor„itoare, experimentele de eprubet„, interesele de grup, amici˛iile politice, mimarea respectului.

Parafraz‚ndu-l pe un mare prim-ministru al Italiei dinainte de Primul R„zboi Mondial, Giovanni Giolitti, care vorbea despre aplicarea legii, spun‚nd un lucru pe care ∫i ast„zi ar trebui ca Senatul nostru s„-l ˛in„ minte ∫i s„-l aplice cu consecven˛„, c„ îLegea nu e f„cut„ s„ fie negociat„ cu prietenii ∫i s„ se aplice du∫manilor“, parafraz‚ndu-l, a∫adar, pe Giovanni Giolitti, a∫ spune ∫i eu c„ obiectivele Ónv„˛„m‚ntului nu se negociaz„ pe prietenii, pe rudenii ∫i pe interese care le exced, ci se Óndeplinesc cu efortul competent al tuturor.

S„ sper„m, domnule ministru, c„, dac„ p‚n„ acum nu s-a Ónt‚mplat nimic bun Ón Ónv„˛„m‚nt, a∫teptarea ∫i r„bdarea noastr„ s„ nu dureze, eventual, p‚n„ la uscarea copacilor pe care vre˛i s„-i planta˛i.

V„ mul˛umesc.

Corneliu Vadim Tudor

#47654

## Domnule pre∫edinte,

Domnule pre∫edinte, Stimate coleg Radu Berceanu,

Cu toat„ elegan˛a ∫i Óntotdeauna toate grupurile parlamentare au fost de acord ca declara˛iile politice s„ aib„ loc o or„, o or„ ∫i jum„tate, at‚t c‚t au fost stabilite, dar deloc cu aceea∫i elegan˛„ dumneavoastr„, atunci c‚nd este vorba de dezbateri Ón plen, dumneavoastr„, colegii de la anumite grupuri parlamentare, nu dumneavoastr„ ca pre∫edinte, ˛ine˛i Ón loc dezbaterile c‚te o or„, c‚te dou„.

Eu sunt de 13 ani Ón Senat, din 1992, ∫i de fiecare dat„, m„ rog, cu excep˛ia unor zile importante c‚nd erau alte evenimente la ordinea zilei, noi nu am Óntrerupt ∫i nu am anulat aceast„ institu˛ie numit„ declara˛ii politice.

Faptul c„ domnul Berceanu ∫i colegii Domniei sale din arcul guvernamental au hot„r‚t s„ nu uzeze de dreptul de a face declara˛ii politice azi, ca ∫i alte d„˛i, nu ne intereseaz„ pe noi, este treaba dumnealor. Parlamentul nu are numai o func˛ie legiuitoare, ci ∫i o func˛ie reglatoare, de filtru al vie˛ii social-politice, economice, educative dintr-un stat.

Dac„ atunci c‚nd se ˛in Ón loc dezbaterile de la plen s-ar prelungi cu acea perioad„ lucr„rile, ar Ónsemna c„ facem acela∫i lucru ∫i l-am face cu mare pl„cere ∫i la declara˛ii politice. Dar nu se poate ca la declara˛ii politice, indiferent c‚t de t‚rziu Óncepem, s„ fie declara˛iile politice o or„ ∫i jum„tate, iar c‚nd este vorba de plen, oric‚t de t‚rziu Óncepem, nu sunt patru ore de plen, ci la ora 13,00 sau la ora 14,00, sau la c‚t s-a stabilit, se Ónchide, pentru c„ sunt dou„...

Avem probleme recoltate din teritoriu, mai ales senatorii care vin din jude˛e. Unde s„ le ridic„m, stima˛i colegi, unde, dac„ nu aici?! Unde s„ se fac„ auzit„ vocea a sute de mii sau poate chiar a milioane de oameni care ne-au trimis Ón Parlament, s„ fie ∫i ei,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 122/26.IX.2005 Óntr-un fel, reprezenta˛i?! Cine este de vin„ c„ s-a parlamentat Óntr-o asemenea manier„ Ónc‚t s-a dep„∫it ora 16,00?! Asta este situa˛ia. C‚t timp a vorbit colegul Radu Berceanu, f„ceam ∫i noi o declara˛ie, ne reg„seam ∫i noi ast„zi, Ón cap„t de s„pt„m‚n„. Numai pentru a ne obstruc˛iona...

V„ semnalez c„ exist„ o asemenea lege foarte important„, Legea Statutului minorit„˛ilor na˛ionale din Rom‚nia, care expir„ pe 28 septembrie 2005. Ea a fost programat„ de Biroul permanent Ón timp util, cele dou„ comisii care trebuia s„ fac„ raport comun nu au f„cut raportul. De ce? Se pare c„ ∫i aici este o problem„ politic„, pentru c„ li s-a recomandat s„ se Ónt‚lneasc„ ∫i s„ discute Ómpreun„ aceast„ lege, pentru c„ s-a hot„r‚t ca raportul s„ fie comun, dar cele dou„ comisii s-au decalat, au discutat separat cele dou„ legi, unele amendamente au fost acceptate la o comisie, altele, la alta, problema armoniz„rii este foarte grea Ón acest moment.

Da˛i-mi voie, domnule coleg Radu Berceanu, eu Ón˛eleg graba dumneavoastr„ de a lua locul domnului pre∫edinte Nicolae V„c„roiu, v„ stimez foarte mult, dar func˛ia Ón care sunte˛i acum este foarte bun„. Nemul˛umitului i se ia darul. R„m‚ne˛i acolo unde sunte˛i, pentru c„, jignindu-l pe domnul V„c„roiu ∫i f„c‚ndu-l neelegant, c„ ar conduce discre˛ionar ∫edin˛ele, nu ve˛i reu∫i s„ Ól debarca˛i cu asemenea argumente. V-am spus-o ∫i v-o repet, ne radicaliza˛i pe noi, care suntem adep˛ii legilor ∫i motiva˛iilor.

Semnalez problema pentru c„ ea este o problem„ de fond ∫i este o problem„ politic„. Deci iat„ cum o problem„ tehnic„ de procedur„ devine la ora de fa˛„, din cauza unor asemenea mi∫c„ri Ón Senat, o problem„ politic„.

Da˛i-ne un singur argument pentru care domnul V„c„roiu trebuie dat jos de acolo ∫i Ól d„m noi, Ón minutul urm„tor. Nu ave˛i, domnilor! Numai pentru c„ v„ gr„bi˛i dumneavoastr„ s„ veni˛i Ón locul lui?! Mai suntem ∫i noi Ón arena de joc. Ce o s„ face˛i cu noi?! Ce o s„ ne face˛i?!

Vreau s„ v„ spun c„ trecerea tacit„ a legilor este inadmisibil„, pentru c„ suntem un corp legislativ care trebuie s„ discute legile, nu s„ le treac„, c„ aici a avut loc o trecere tacit„ de lege la care este vinovat ∫i Grupul P.S.D. Este vorba de Legea privind bunurile fostului rege Mihai I. Nu este voie ca un corp legislativ s„ lase s„ treac„ legile f„r„ dezbateri. Iat„ cum au trecut.

Mihai Ungheanu

#53343

## **Domnul Mihai Ungheanu:**

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Declara˛ia mea politic„ porne∫te de la aspecte tehnice, procedurale, care v„d c„ au devenit politice la ora de fa˛„. Exist„ un substrat politic la orice fel de Óncercare de procedur„. Asta este vina majorit„˛ii care nu vrea s„ aib„ declara˛ii politice.

Vreau s„ v„ spun c„ aceast„ zarv„ pentru regulament duce Ón penumbr„ foarte multe lucruri serioase ale Parlamentului. Intrarea Ón U.E. este important„, legile pentru U.E. sunt prioritare ∫i regulamentul, oric‚t a˛i dori dumneavoastr„, chiar dac„ ve˛i reu∫i s„ Ól impune˛i, nu este o ac˛iune prioritar„ a Senatului.

Despre ce este vorba?! Exist„ o sum„ de legi, ∫ase, Ón primul r‚nd, care au venit de la Guvern, care sunt legi de urgen˛„, a∫a scrie Ón textul primit, pentru integrarea european„. Aceste legi Ó∫i pierd termenul de discutare Ón Parlament pe 28 septembrie 2005. La ele m„ refer aici. De ce? Pentru c„ s-a voit discutarea Ón primul r‚nd a regulamentului, s-a trecut peste atribu˛ia principal„ a Senatului, care este de a discuta legile prioritare, legi pentru integrare, pe care Guvernul iat„ c„ le consider„ urgente. Œn cele din urm„ am trecut la discutarea regulamentului, dar ce facem cu legile pe care trebuie s„ le vot„m?

Vreau s„ mai adaug c„, la ora de fa˛„, pre∫edintele Rom‚niei, Traian B„sescu, a ie∫it la ramp„ cu o foarte populist„ ∫i primejdioas„ propunere, aceea a unui referendum. Este foarte amestecat tot ceea ce vrea s„ fac„, dar izbe∫te Ón Parlament. Izbind Ón Parlament, izbe∫te Ón cea mai vulnerabil„ institu˛ie, nu Ón cea mai puternic„. Puternice ∫i condamnabile sunt celelalte institu˛ii, ca Poli˛ia, Parchetul, justi˛ia, Guvernul, acolo trebuie f„cute reformele, ∫i nu Parlamentul Rom‚niei, care are de operat legi pentru integrarea european„.

12 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 122/26.IX.2005

Acestea vreau s„ v„ spun, pentru c„ vom mai discuta despre modul Ón care pre∫edintele Rom‚niei Ó∫i permite s„ busculeze Óntreaga societate cu propuneri care sunt incredibile. Asta frizeaz„ iresponsabilitatea. Deci eu vreau s„ revin la prima chestiune, care este aceea a revenirii la legile de mare necesitate, la prioritatea lor ∫i vom reveni ∫i asupra acestui mod de a pune problemele, a unui pre∫edinte care se pare c„ nu ∫tie c„ e Óntr-un stat de drept ∫i c„ trebuie s„ respecte Constitu˛ia, Parlamentul, Guvernul ∫i celelalte institu˛ii, iar dac„ le respect„, s„ ac˛ioneze Ómpotriva celor care sunt, Óntr-adev„r, nocive ∫i negative, ∫i nu Ómpotriva Parlamentului, a c„rui imagine este rea, este foarte rea, dar ea este f„cut„ Ón bun„ m„sur„ cu ajutorul presei ∫i al celor care constituie Óntotdeauna puterea ∫i care vor s„ compromit„ Parlamentul.

V„ mul˛umesc.

Vasile DÓncu

#56269

## **Domnul Vasile DÓncu:**

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Ast„zi cred c„ este o zi pe care ar trebui s-o Ónsemn„m cu ro∫u Ón calendarul Parlamentului sau m„car Ón calendarul Senatului. Datorit„ unei decizii politice este prima dat„ c‚nd colegii no∫tri de la putere nu mai atac„ opozi˛ia, ast„zi, la declara˛ii politice. Este o situa˛ie f„r„ precedent ∫i cred c„ ar trebui marcat„ Ón istoria democra˛iei Ón Rom‚nia. Œn al doilea r‚nd, a mai ap„rut chiar adineauri un eveniment care are aceea∫i importan˛„ ∫i cred c„ ar trebui s„-l marc„m ca atare: pentru prima dat„, un distins coleg, care vrea s„ ne fie ∫i pre∫edinte al Senatului, a cerut s„ ni se taie dreptul de a ne exprima politic, de a face declara˛ii politice Ón Parlamentul Rom‚niei. Cred c„ este un eveniment peste care ar trebui s„ nu trecem cu u∫urin˛„.

Pe de alt„ parte, de peste nou„ luni de zile, de la tribuna Senatului, o serie de distin∫i colegi, reprezentan˛i ai puterii, atac„ opozi˛ia ∫i Ón special Partidul Social Democrat. Un distins senator de Bucure∫ti a ap„rut de zece ori la declara˛ii politice atac‚nd Ón fiecare declara˛ie doar tema opozi˛iei. La o mo˛iune a colegilor no∫tri de la Partidul Rom‚nia Mare ministrul de resort a ignorat complet aproape pe ini˛iatori, cer‚nd voie de la Ónceput s„ critice P.S.D.-ul. L-am v„zut, de asemenea, pe acela∫i ministru, la o emisiune de televiziune, cu o coas„ Ón m‚n„, spun‚nd un lucru stupefiant: c„ i-ar pl„cea s„ taie cu aceast„ coas„ Ón Partidul Social Democrat. Aluzia la moartea adversarilor politici credem c„ este un lucru destul de grav ∫i ar trebui s„ nu fie lansat nici Ón glum„. O politic„ a urii a Ónceput s„ fie promovat„ de o putere politic„ exasperat„ de propria ei neputin˛„, de imposibilitatea de a comunica Ón interiorul coali˛iei ∫i de imposibilitatea negocierii dintre grupurile de interese care se afl„ Ón spatele unor mini∫tri sau ministere. Aproape Ón fiecare s„pt„m‚n„ un distins coleg al Alian˛ei vine cu o map„ portocalie sub bra˛ ∫i cite∫te un text scris de

altcineva, text plin de atacuri ∫i insulte la adresa P.S.D. Se vede de la o po∫t„ c„ distinsul nostru coleg nu este de acord cu textul pe care este trimis s„-l citeasc„. S„pt„m‚na trecut„ colegul nostru a tras un... — cum a spus d‚nsul? — î...un salam de alarm„“ Ón locul unui strig„t de lupt„, probabil, era acolo, adic„ a unui semnal de alarm„. Am r‚s cu to˛ii de aceast„ transcriere bucolic„ Óntr-o politic„ de mucava, Óns„ cred c„ trebuie s„ ne Óntrist„m deopotriv„. Cred c„ Óntr-un soi de democra˛ie a naturii fiin˛a cinstit„ a colegului nostru, fiin˛a ascuns„ ∫i imposibil de politizat s-a revoltat Óntr-o manier„ bulimic„, a r„bufnit spre dorin˛e ∫i bucurii simple.

Colegii no∫tri de la putere Ónc„ nu au aflat sau nu vor s„ vad„ c„ Ón ecua˛ia democra˛iei opozi˛ia are datoria de a se lupta cu puterea, iar puterea are datoria de a se lupta cu necazurile ∫i problemele oamenilor. Nu cred c„ dumneavoastr„, distin∫i colegi, accepta˛i c„ a˛i fost trimi∫i Ón Parlament doar pentru a v„ ocupa om la om pe tot terenul de opozi˛ia parlamentar„. Se observ„ c„ unii sunt Ónclina˛i s„-∫i Ónchipuie c„ democra˛ia este bun„ doar pentru a ajunge la putere. Dup„ ce ai ajuns acolo, sus, dictatura este un lucru mult mai potrivit ∫i mult la mai Óndem‚n„. Œn viziunea guvernan˛ilor, probabil c„ cet„˛enii sunt enervan˛i Ón afara campaniei, iar opozi˛ia este pur ∫i simplu inutil„ sau ar trebui redus„ la t„cere.

Stima˛i colegi,

Trebuie s„ v„ cerem sfatul Ónainte de a vota? Ne permite˛i s„ vot„m Ómpotriv„ sau s„ ne ab˛inem din c‚nd Ón c‚nd?

Democra˛ia f„r„ opozi˛ie este o democra˛ie f„r„ legitimitate. Nu face˛i gre∫eala de a v„ dori un Parlament f„r„ opozi˛ie. Opozi˛ia se va na∫te oricum, dar se va coagula Ón alt„ parte, se va coagula Ón strad„, Ón spa˛iul societ„˛ii civile sau oriunde altundeva, adic„ Óntr-un spa˛iu care nu dispune de mijloace pentru solu˛ionarea pa∫nic„ a conflictelor. Parlamentul, cum spuneau Ónainte colegi cu mai mare experien˛„, aici, este un loc politic acreditat s„ rezolve conflicte care s-ar putea na∫te sau care se nasc, Ón mod normal, Ón via˛a social„.

Cred c„ ar trebui s„ ne preocupe Ónt„rirea tuturor componentelor dezbaterii parlamentare, mai ales acum, c‚nd s-a declan∫at un atac f„r„ precedent la adresa institu˛iei parlamentare. A ap„rut pe fondul dezbaterii fire∫ti, legate de votul uninominal, o ofensiv„ Ómpotriva institu˛iei-cheie a democra˛iei, care este Parlamentul Rom‚niei. Dincolo de imperfec˛iunile activit„˛ii parlamentare, dincolo de nevoia de modernizare, fiindc„ Ón nici o democra˛ie nu s-a inventat f„r„ a se baza pe aceast„ institu˛ie, dac„ nu vom Óncerca s„ g„sim noi Ón∫ine solu˛ii, s„ nu ne a∫tept„m ca Parlamentul s„ fie recunoscut Ón spa˛iul dezbaterii publice, c‚t timp dumneavoastr„ ∫i noi, cu to˛ii, parlamentarii puterii sau ai opozi˛iei, nu vom fi preocupa˛i s„ Ónt„rim aceast„ institu˛ie. Anihil‚nd opozi˛ia, Parlamentul o se anihileze pe sine cu totul. Cea mai bun„ dovad„ este cea de ast„zi, c‚nd o dispozi˛ie venit„ din afar„, de la partide sau de la coali˛ii, a luat dreptul unor colegi de a se exprima din punct de vedere politic, colegi care reprezint„ aici popula˛ia, nu se reprezint„ pe sine.

Solidar cu colegul nostru pe care l-am pomenit adineauri, trag îun salam de alarm„“ ∫i eu, dac„ acesta este limbajul politic pe care-l recunoa∫tem mai u∫or. Trag

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 122/26.IX.2005 un semnal de alarm„ pentru a respecta rolul opozi˛iei ∫i pentru a ne preocupa Ómpreun„ de consolidarea institu˛iei parlamentare. Circul pe care-l facem cu to˛ii este o dovad„ a intoleran˛ei, a imposibilit„˛ii de a comunica Óntre noi ∫i chiar a lipsei de inteligen˛„ politic„. Iluzia unei democra˛ii f„r„ opozi˛ie este o sinucidere politic„ ∫i este o sinucidere colectiv„, dac„ asta ne Ónc„lze∫te cu ceva. Mul˛umesc.

Nicolae V„c„roiu

#62447

2005. Inunda˛ii catastrofale Ón Rom‚nia. Guvern f„r„ reac˛ie. Pre∫edintele, alegeri anticipate. Premierul, anun˛ demisie irevocabil„. Premierul revine irevocabil. Tensiuni Ón protipendada politic„. Sinistra˛ii, f„r„ solu˛ie. Fostul pre∫edinte, apel la ra˛iune c„tre pre∫edinte ∫i Guvern. Pre∫edintele ∫i premierul, drumuri la inunda˛ii. Zile lungi de a∫teptare. F„g„duin˛e de interven˛ie a Guvernului. Mii ∫i mii de oameni f„r„ case ∫i f„r„ pic de avere. Pre∫edintele ∫i premierul mereu pe teren. ™osele, case, poduri Ón proiect. Unul dintre noi, Corneliu Vadim Tudor, d„ruie∫te o cas„. Un particular, Gigi Becali, Ón vizit„ la Vadu Ro∫ca, f„g„duie∫te case ∫i biseric„. Dup„ o lun„, o sut„ de case ridicate ∫i biserica Ón ridicare. Guvernul Ón conflict cu pre∫edintele. Orar ocupat. Vizit„ Ón localit„˛ile lovite de inunda˛ii. 49 de case posibile din cele 795 necesare Ón Banat, Ón Timi∫, Ón trei luni. Gigi Becali, îr„zboinicul luminii“, 100 de case Ón trei s„pt„m‚ni la Vadu Ro∫ca. Guvernul, neimplicat Ón problemele acute ale ˛„rii. Gigi Becali, implicat cu banii lui, cu to˛i ai lui ∫i cu bra˛ele lui. Planuri discrete pentru arestarea lui Gigi Becali. Planuri discrete pentru decorarea Guvernului ∫i pentru demiterea Guvernului. Echipa lui Gigi, îSteaua“, Ónving„toare Ón Norvegia. Echipa îT„riceanu“, neÓnving„toare Ón Ónt‚lnirile cu nimeni. Cine e mai tare ∫i mai de cuv‚nt? Confuzie Ón opinia public„. Guvernul, Ón suferin˛„ de a nu avea credibilitate. Nici o cas„ pentru sinistra˛i Ón at‚tea zile, Ón at‚tea locuri. Necunoscu˛i, p‚n„ ∫i dirigin˛ii de ∫antier, Ón multe locuri lovite de inunda˛ii. Gigi Becali, 100 de case pentru sinistra˛i. Biserica Ón construc˛ie. Obiect al ironiilor multor neputincio∫i, particularul Becali ˛ine loc de Guvern, spre cinstea lui, spre dezolarea Guvernului blocat Ón propriile f„g„duin˛e neonorate ∫i Ón lupte politice. Inunda˛ii catastrofale Ón Rom‚nia. Catastrofal„ ∫i presta˛ia guvernamental„ Ón aceast„ chestiune. Avem, probabil, harul catastrofei. Aceasta ar fi o prim„ chestiune expediat„, pentru c„, repet, nu e timp.

Invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Funar, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare ∫i urmeaz„ domnul senator Ioan Talpe∫. Mul˛umesc.

Gheorghe Funar

#64711

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Am s„ fac referire Ón scurta mea declara˛ie politic„ la c‚teva probleme de actualitate: a∫ Óncepe cu referendumul anun˛at de domnul pre∫edinte Traian B„sescu pentru un Parlament unicameral. Se pare c„ acesta va fi doar un sondaj de opinie, desf„∫urat Óns„ pe bani publici ∫i cu o finalitate Óndoielnic„. Sutele de miliarde de lei, se pare, circa 300 de miliarde lei vechi, pentru un asemenea referendum na˛ional ar trebui, Ón opinia noastr„, destinate sinistra˛ilor, pentru construirea de case. Dac„, dup„ consultarea Parlamentului, pre∫edintele Rom‚niei va st„rui s„ fie organizat un referendum, atunci ar trebui ca poporul rom‚n s„-∫i exprime voin˛a Ón privin˛a mai multor probleme de interes na˛ional ca, de exemplu, retragerea armatei rom‚ne din Irak ∫i Afganistan, revenirea bog„˛iilor subsolului la proprietarul de drept, conform Constitu˛iei, ca, de pild„, aurul ∫i argintul de la Ro∫ia Montana, ˛i˛eiul, gazele naturale, apele minerale ∫i alte bog„˛ii ale subsolului. Partidul Rom‚nia Mare este Ómpotriva Parlamentului unicameral. Am s„ fac referire, Ón continuare, doamnelor ∫i domnilor senatori, la aceast„ str„danie a parlamentarilor din P.D., P.N.L., U.D.M.R. ∫i P.C. privind modificarea Regulamentului Senatului. Partidul Rom‚nia Mare solicit„ suspendarea dezbaterilor p‚n„ la finalizarea referendumului pentru Parlamentul unicameral ∫i m„ bucur c„ ast„zi senatorii puterii ne-au ajutat Ón materializarea acestei propuneri. Sper s„ ne ajute ∫i m‚ine, ∫i poim‚ine, ∫i joi, ∫i vineri. Senatorii patrulaterului P.D.-P.N.L.-U.D.M.R.-P.C. trebuie s„ ˛in„ seama cel pu˛in de declara˛ia pre∫edintelui Rom‚niei, care sus˛ine c„ schimbarea pre∫edin˛ilor Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor nu mai este prioritar„.

O urgen˛„ pare a fi raportul dintre noi ∫i presa rom‚neasc„ din Basarabia. De ∫apte luni nici un semn de la Bucure∫ti Ón ajutorarea ziari∫tilor, Ón ajutorarea scriitorilor, Ón ajutorarea culturii rom‚ne din Basarabia. Dup„ p„rerea mea este un lucru grav, condamnabil, o dovad„ de la∫itate pe care trebuie s„ o atac„m aici. Este inadmisibil ca, Ón vreme ce at‚tea publica˛ii Ón Rom‚nia se bucur„ de sprijin guvernamental, de∫i sus˛inerile lor nu au nici o leg„tur„ cu drumul na˛iunii rom‚ne, presa din Basarabia, cultura din Basarabia s„ fie p„r„site. Atrag aten˛ia asupra acestui aspect. El niciodat„ nu a fost unul simplu. Totdeauna Óns„, cu interven˛ia parlamentarilor, Guvernul a g„sit o replic„ pe m„sur„.

Partidul Rom‚nia Mare solicit„ Senatului s„ includ„ pe ordinea de zi a dezbaterilor Ón plen ∫i pe comisii, Ón toat„ aceast„ s„pt„m‚n„, proiectele de lege care privesc integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„, iar pentru economisirea banilor publici propunem ca Pre∫edin˛ia ∫i Guvernul Rom‚niei s„ se mute Ón Palatul Parlamentului, ca s„ fie Ómpreun„ cu Senatul ∫i Camera Deputa˛ilor, Ón acest palat al na˛iunilor rom‚ne, unde au fost proiectate ∫i sunt realizate spa˛ii corespunz„toare. Tot pentru economie la banii publici poate c„ unii se vor g‚ndi ca

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 122/26.IX.2005

Corneliu Vadim Tudor

#70609

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Pentru c„ mi-au r„mas trei minute, v„ voi propune o tem„ care ar putea s„ ne uneasc„ pe to˛i Ón jurul unei categorii filozofice ∫i existen˛iale fundamentale, care este muzica.

Am fost la Radio Rom‚nia ast„zi, dup„ cum v-am spus, ∫i am tr„it clipa c‚nd o reprezentant„ a P.N.L.-ului, o distins„ ziarist„, de altfel, Maria fioghin„, Ómpreun„ cu alte doamne din echipa Domniei sale, m-a rugat s„ ac˛ion„m de a∫a manier„ Ónc‚t s„ nu fie lichidat canalul Radio Rom‚nia Muzical.

Nu ∫tiu dac„ este cea mai potrivit„ situa˛ie a mausoleului de la M„r„∫e∫ti. ™i nu ∫tiu dac„ nu ar trebui, Ón fine, s„ Óncepem s„ ne uit„m Ón jur ∫i s„ ac˛ion„m pentru rezolvarea tuturor nenorocirilor care apar, inclusiv acestea, de tip moral.

Ce face C.N.A.-ul la ora actual„ este o ru∫ine! C.N.A. a devenit un stat Ón stat. C.N.A. are Ón conducerea sa oameni din 1999 care reprezint„ Guvernul Mugur Is„rescu. Dar chiar nu s-a Ónt‚mplat nimic Ón spectrul politic rom‚nesc ca s„ fie oameni care s„ reprezinte configura˛ia politic„ actual„?

Nu mai e timp, nu vreau s„ v„ re˛in. Nu sunt un doritor de prelungiri inutile. A∫ vrea s„ spun Óns„ c„ e foarte important ca Óntre noi s„ revin„ îstr„vechea fr„˛ie“, a∫a cum cerea la un moment dat Kog„lniceanu, la instalarea lui Cuza Ón postul de domn. Numai a∫a vom putea conlucra, chiar dac„ vom avea multe dezacorduri. Situa˛ia de azi nu ni se datoreaz„. Din p„cate, uneori noi nu avem suficienta independen˛„ de cuget Ónc‚t s„ r„spundem propriilor impulsuri de con∫tiin˛„ ∫i r„spundem unor comandamente de partid sau preziden˛iale.

Printr-o adres„ foarte agresiv„, Ralu Filip informeaz„ conducerea Radiodifuziunii Rom‚ne c„ i se va lua Ón cur‚nd frecven˛a. ™i v„ spun eu ∫i de ce: pentru c„ el vrea s„ ia de la stat ∫i s„ dea la ni∫te firme particulare. Adic„ am Ónceput s„ privatiz„m ∫i eterul, v„zduhul Rom‚niei. Nu e bine ce se Ónt‚mpl„.

Solu˛ia cea mai bun„ pentru ca s„ se termine cu toate cheltuielile astea ∫i cu toate r„t„cirile astea este un Parlament zero cameral.

Nicolae V„c„roiu

#74211

V„ mul˛umesc.

Stima˛i colegi, Óncheiem declara˛iile politice. Trecem la punctul urm„tor.

V„ anun˛ c„, Ón conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, s-au depus la secretarul general al Senatului, Ón vederea exercit„rii de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale, urm„toarele proiecte de lege. Dac„ dori˛i, pute˛i sesiza Curtea Constitu˛ional„:

— Lege privind ucenicia la locul de munc„;

— Lege privind unele m„suri pentru prevenirea ∫i combaterea fenomenului infrac˛ional Ón domeniul transportului pe calea ferat„;

— Lege pentru completarea art. 1 din Legea nr. 570/2003 privind interzicerea exploat„rii de mas„ lemnoas„ din fondul forestier na˛ional ∫i din afara acestuia, pentru o perioad„ de 3 ani, Ón jude˛ele Br„ila, C„l„ra∫i, Constan˛a, Dolj, Gala˛i, Giurgiu, Ialomi˛a, Olt, Tulcea ∫i Teleorman;

— Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 19/2005 privind realizarea Ansamblului Arhitectural Catedrala M‚ntuirii Neamului;

— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 77/2005 pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 29/2000 privind sprijinul acordat produc„torilor de lapte;

— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 79/2005 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 678/2001 privind prevenirea ∫i combaterea traficului de persoane;

— Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 83/2005 pentru modificarea art. 10 alin. 6 din Ordonan˛a Guvernului nr. 96/1998 privind

reglementarea regimului silvic ∫i administrarea fondului forestier na˛ional;

— Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 80/2005 privind completarea Legii nr. 178/1997 pentru autorizarea ∫i plata interpre˛ilor ∫i traduc„torilor folosi˛i de Consiliul Superior al Magistraturii, de Ministerul Justi˛iei, Parchetul de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie, Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie, de organele de urm„rire penal„, de instan˛ele judec„tore∫ti, de birourile notarilor publici, de avoca˛i ∫i executori judec„tore∫ti;

— Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 100/2005 privind asigurarea respect„rii drepturilor de proprietate industrial„;

— Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circula˛ie pe teritoriul Rom‚niei a cet„˛enilor statelor membre ale Uniunii Europene ∫i Spa˛iului Economic European.

Trecem la punctul 3, stima˛i colegi. V„ solicit„m, m„ refer la Biroul permanent, conform art. 102 din Regulamentul Senatului, s„ introducem procedura de urgen˛„ Ón ceea ce prive∫te dezbaterea ∫i adoptarea la urm„toarele proiecte de lege:

— proiectul de Lege privind regimul finan˛„rilor nerambursabile din fonduri publice;

— proiectul de Lege privind procedura insolven˛ei; — proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Codului penal, precum ∫i pentru modificarea ∫i completarea altor legi;

— proiectul de Lege privind executarea pedepselor ∫i a m„surilor dispuse de organele judiciare Ón cursul procesului penal; — proiectul de Lege pentru aprobarea Amendamentului la Protocolul de la Montreal privind substan˛ele care epuizeaz„ stratul de ozon, adoptat la Beijing la 3 decembrie 1999.

— proiectul Legii pentru ratificarea Acordului anual de finan˛are 2004 dintre Rom‚nia ∫i Comisia Comunit„˛ii Europene cu privire la Programul special de aderare pentru agricultur„ ∫i dezvoltare rural„ Rom‚nia, semnat la Bruxelles ∫i, respectiv, la Bucure∫ti la 12 mai 2005. Dac„ sunt obiec˛ii legate de procedura de urmat? V„ rog, domnule senator Bindea.

Liviu Doru Bindea

#77890

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Am studiat cu mult„ aten˛ie proiectele de lege care ni se propun a fi adoptate Ón procedur„ de urgen˛„. Cu majoritatea dintre ele suntem de acord, a∫a este. Cu cele care privesc integrarea suntem de acord, Ón conformitate ∫i cu pozi˛iile exprimate inclusiv ast„zi, anterior, de c„tre unii dintre colegii mei, Óns„ exist„ dou„ proiecte de lege cu privire la care eu am Óntreb„ri esen˛iale racordate la cererea de a fi adoptate Ón procedur„ de urgen˛„.

Nu de mult„ vreme, respectiv Ón luna iunie a acestui an, Ón sesiunea anterioar„, s-a solicitat de c„tre Guvernul Rom‚niei am‚narea cu un an a aplic„rii Codului penal. Œn regul„, s-a motivat c„ este nevoie de aceast„ am‚nare pentru a se adopta unele legi care s„ vin„ s„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 122/26.IX.2005

## 16

Œn ceea ce prive∫te legisla˛ia Ón materie penal„, dincolo de faptul c„ Guvernul nu a fost capabil s„ Ón˛eleag„ timp de ∫ase luni prevederile noului Cod penal ∫i a solicitat o am‚nare a intr„rii Ón vigoare, ceea ce pune, totu∫i, Rom‚nia Óntr-o situa˛ie dificil„ Ón raport de angajamentele asumate Ón fa˛a Uniunii Europene, pentru c„, v„ reamintesc, la Codul penal s-a lucrat peste doi ani, cu o consultare larg„, cu speciali∫ti, cu profesori de drept, cu exper˛i str„ini, ∫i s-a ajuns la o formul„, s„ spunem, majoritar acceptabil„, acum se vine cu formule heirupiste, cu formule pompieristice, peste noapte, nu ∫tim nici m„car ce anume are Guvernul de g‚nd s„ sus˛in„ Ón motivarea procedurii de urgen˛„, de aceea v„ rog respectuos s„ fi˛i de acord ca aceste dou„ proiecte, care sunt de reglementare Óntr-o zon„ deosebit de sensibil„, proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Codului penal, precum ∫i pentru modificarea ∫i completarea altor legi — formulare absolut inadmisibil„ Óntr-un titlu de lege, dar, m„ rog, trecem peste incompeten˛a ini˛iatorului — ∫i proiectul de Lege privind executarea pedepselor ∫i a m„surilor dispuse de organele judiciare Ón cursul procesului penal, s„ fie l„sate Ón procedura obi∫nuit„ de legiferare. Este nevoie de analiz„ ∫i fac un apel indirect, prin aceast„ interven˛ie, ∫i la reprezentan˛ii Guvernului — ini˛iatorul nu este prezent nici m„car aici, la o astfel de solicitare, procedur„ de urgen˛„, ca s„ sus˛in„ m„car Ón al doisprezecelea ceas cererea Guvernului — ca la o asemenea dezbatere deosebit de sensibil„ s„ se reia procedura pe care nu noi am inventat-o, nu noi am creat-o, aceea a unei consult„ri cu to˛i speciali∫tii pe care Rom‚nia Ói are la dispozi˛ie, cu oameni care pricep filozofia dreptului penal ∫i care cunosc Ón am„nunt ∫i experien˛a altor state, ∫i evolu˛ia dreptului penal Ón Rom‚nia.

complineasc„ prevederile Codului penal. De atunci p‚n„ acum au trecut trei luni, iar ast„zi, de∫i aplicarea Codului penal se am‚n„ cu un an, ni se spune c„ este nevoie de procedur„ de urgen˛„ la aceste dou„ legi. Situa˛ia este absolut contradictorie, vine s„ infirme un punct de vedere sus˛inut de c„tre Guvern, pe care ∫i noi l-am sus˛inut la acea dat„.

Acum nu v„d care ar fi motivarea, c‚nd mai sunt circa 10 luni p‚n„ atunci, pentru c„ a∫a a apreciat atunci Guvernul ∫i majoritatea parlamentar„, nu v„d care ar putea s„ fie motivele care s„ reclame procedur„ de urgen˛„. ™i pentru a discuta concret ∫i a nu amesteca argumentele cu privire la alte proiecte, le identific, domnule pre∫edinte: proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Codului penal, precum ∫i pentru modificarea ∫i completarea altor legi, deci al treilea din punctul 3, nemaidiscut‚nd faptul c„ acele complet„ri ale altor legi erau cuprinse Ón Codul penal a c„rui am‚nare s-a solicitat pentru un an de zile, o alt„ chestiune absolut de neÓn˛eles, ∫i al patrulea proiect de lege de la punctul 3, proiectul de Lege privind executarea pedepselor ∫i a m„surilor dispuse de organele judiciare Ón cursul procesului penal.

Pentru aceste proiecte de lege, domnule pre∫edinte, v-a∫ ruga s„ solicita˛i separat votul plenului Senatului, pentru c„ noi consider„m c„ Ón locul lor, ca proceduri de urgen˛„, trebuie s„ vin„ alte legi, care, Óntr-adev„r, pot s„ justifice aceast„ procedur„. Iar Ónc„rcarea plenului Senatului cu legi care s„ fie adoptate Ón regim de urgen˛„, f„r„ s„ fie bine justificat acest regim, Ónseamn„, f„r„ Óndoial„, pe l‚ng„ Ónc„rcarea Senatului cu asemenea legi, ∫i neglijarea unora care chiar justific„ o asemenea abordare ∫i adoptare Ón regim de urgen˛„.

De aceea, v„ rog, domnule pre∫edinte, s„ supune˛i votului procedura de urgen˛„ pentru cele dou„ proiecte de lege distinct de celelalte.

Domnule pre∫edinte,

Œn numele Grupului P.S.D., solicit„m ca aceste dou„ proiecte s„ fie votate separat, pentru c„ nici noi nu avem o problem„ deosebit„ Ón ceea ce prive∫te procedura de urgen˛„ la celelalte trei proiecte de lege — dou„ dintre ele sunt expres prev„zute Ón calendarul de legiferare pentru integrare Ón Uniunea European„ —, dar aceste dou„ proiecte de lege s„ le supune˛i votului separat, ∫i fac un apel la toate grupurile parlamentare s„ fie de acord ca acestea s„ fie l„sate Ón procedura ordinar„ de legiferare.

V„ mul˛umesc.

Petru ™erban Mih„ilescu

#84184

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Domnule pre∫edinte, eu am venit aici pentru trei probleme.

Prima problem„ este legat„, cred eu, de o eroare material„, pentru c„ se cere procedura de urgen˛„ pentru acest proiect de Lege pentru aprobarea Amendamentului la Protocolul de la Montreal privind substan˛ele care epuizeaz„ stratul de ozon, adoptat la Beijing la 3 decembrie 1999.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 122/26.IX.2005 Cu 58 de voturi pentru, 36 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, s-a aprobat procedura de urgen˛„.

Sunt cel pu˛in trei chestiuni de discutat. Prima chestiune: nic„ieri, Ón expunerea de motive sau Ón textul adresei c„tre noi, nu este invocat„ procedura de urgen˛„.

La alin. 4, de asemenea, stima˛i colegi, s-a solicitat s„ nu se introduc„ procedura de urgen˛„.

2. Acest protocol exist„ din 1999, se aplic„ din 2002 ∫i are, Ón esen˛„, o singur„ chestiune: se mai adaug„ o substan˛„, bromoclormetanul, pe lista substan˛elor periculoase, iar Rom‚nia are obliga˛ii din 2016 privind acest lucru.

Deci, vot‚nd îNu“, sunte˛i Ómpotriva procedurii de urgen˛„, vot‚nd îDa“, sunte˛i pentru procedura de urgen˛„.

V„ rog s„ vota˛i.

Deci v„ rog s„ observa˛i c„ nu are nici o logic„ ∫i ne aglomer„m la ni∫te comisii, la care nici nu avem c‚nd s„ le mai facem, cu tot felul de reglement„ri. Dac„ ar fi fost urgent, sesizarea la Camer„ a venit Ónaintea sesiunii ∫i ar fi putut s-o treac„ Ón abilitarea Guvernului pentru a emite ordonan˛e. Dar acum s„ avem Ón procedur„ de urgen˛„ o asemenea reglementare, ierta˛i-m„, e pierdere de timp.

Cu 59 de voturi pentru, 41 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, s-a aprobat ∫i aici procedura de urgen˛„.

La alin. 5, stima˛i colegi, de asemenea, s-a solicitat, pe argumenta˛ia dat„ de domnul senator ™erban Mih„ilescu, s„ nu se introduc„ procedura de urgen˛„.

Vot‚nd îNu“, sunte˛i Ómpotriva procedurii de urgen˛„, vot‚nd îDa“, sunte˛i pentru.

V„ rog s„ vota˛i.

A∫ mai avea o chestiune concret„, ∫i v„ rog s„-mi permite˛i, f„r„ leg„tur„ cu acest subiect. Vreau s„ v„ raportez ∫i raportez ∫i plenului Senatului c„ aici, Ón aceast„ cl„dire, exist„ o nou„ practic„. De vineri dup„-mas„ ∫i p‚n„ luni diminea˛a nu este permis accesul senatorilor Ón zona c„su˛elor pentru documenta˛ie. Nu consider c„ este normal, la c‚t„ lume este angajat„ aici, s„ nu fie un serviciu de permanen˛„ la secretariat astfel Ónc‚t noi s„ putem lucra ∫i s‚mb„ta, ∫i duminica, dac„ st„m tot timpul numai Ón discu˛ii... Din acest motiv, intr„m foarte t‚rziu Ón posesia h‚rtiilor.

Cu 55 de voturi pentru, 40 Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri, s-a introdus procedura de urgen˛„ ∫i la acest proiect de lege.

Stima˛i colegi, vreau s„ v„ mai precizez o dat„. Din momentul Ón care v„ spun s„ vota˛i, ave˛i 10 secunde. Dac„ a˛i votat gre∫it pe îDa“, pute˛i ap„sa imediat pe îNu“ sau pe ab˛inere ∫i se schimb„ votul. Deci ave˛i la dispozi˛ie 10 secunde.

Trecem la punctul 4 din ordinea de zi, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 49/2005 privind stabilirea unor m„suri de reorganizare Ón cadrul administra˛iei publice centrale.

Ca s„ dau dreptul ∫i celorlal˛i colegi s„ vorbeasc„, a∫ prefera s„ m„ opresc aici. V„ mul˛umesc.

Avem raport comun, Óntocmit de Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i Comisia pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului. Deja sunt la pupitru.

Nicolae V„c„roiu

#123282

V„ mul˛umesc foarte mult.

A∫ ruga pe doamna secretar de stat Katalin Kibedi, din partea Ministerului Justi˛iei ∫i reprezentant al Guvernului, s„ ne spun„ punctul de vedere. Microfonul 10, v„ rog. Ave˛i cuv‚ntul.

## **Doamna Kibedi Katalin Barbara** — _secretar de stat Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**

Da, mul˛umesc.

Stimate doamne ∫i stima˛i domni senatori, Domnule pre∫edinte,

A∫a cum s-a subliniat, Ón aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ punctul vulnerabil Ól constituie apartenen˛a Registrului Comer˛ului. De aceea, a∫ dori s„ fac o prim„ observa˛ie pe care s„ o re˛ine˛i. Ministerul Justi˛iei nu are nici un interes pecuniar Ón men˛inerea Registrului Comer˛ului, prin Oficiul Na˛ional al Registrului Comer˛ului, ca unitate a Ministerului Justi˛iei, pentru c„ nimic din veniturile care se vars„ din activitatea Registrului Comer˛ului nu revin Ministerului Justi˛iei.

™i am s„ v„ expun doar, foarte concentrat, argumentele pentru care Ministerul Justi˛iei ar dori totu∫i ca acest Registru al Comer˛ului s„ r„m‚n„ prin Oficiul Na˛ional Ón subordinea noastr„. Ele sunt strict legate de aplicarea strategiei de reform„ a justi˛iei, de Óndeplinirea acelor condi˛ii care Ónseamn„ condi˛ii de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„. Œn fa˛a dumneavoastr„ deja s-au aflat ∫i a˛i adoptat legi, modific„ri legislative, Legea evaziunii fiscale, Legea societ„˛ilor comerciale, urmeaz„ modific„ri ale Codului penal, toate menite s„ r„spund„ acestor cerin˛e. Dup„ cum presupun c„ v„ aduce˛i aminte, toate aceste legi con˛in dispozi˛ii care f„r„ un Registru al Comer˛ului care asigur„... ™i s„ nu uit„m c„, totu∫i, acest Registru al Comer˛ului nu este un obiect material cu privire la care s„ ne disput„m vreun drept de proprietate, el este o institu˛ie care asigur„ un serviciu de interes public. La discu˛iile de la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a fost o remarc„ foarte reu∫it„, asemuind aceast„ eviden˛„ a registrului comer˛ului cu eviden˛a imobilelor. Œntr-adev„r, din punct de vedere al unei eviden˛e a comercian˛ilor, este foarte important ca aceast„ eviden˛„ s„ fie asigurat„ unitar ∫i s„ i se asigure operativitatea, promptitudinea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 122/26.IX.2005 oper„rii Ónregistr„rilor, modific„rilor ∫i, mai ales, legalitatea.

Norica Nicolai

#128453

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Suntem, Ón aceast„ dup„-amiaz„, Ón fa˛a unei provoc„ri, suntem Ón fa˛a unei ini˛iative legislative parlamentare care ajunge Ón dezbaterea noastr„ dup„ un parcurs sinuos. A˛i v„zut, sunt deja trei tipuri de rapoarte, de admitere, de respingere, rapoarte comune, ∫i, de fapt, suntem Ón fa˛a unei dezbateri Ón care trebuie s„ punem Ón balan˛„ no˛iunea de serviciu public Ón administrare privat„ ∫i atunci, dac„ d„m credit liberei ini˛iative ∫i unei forme de asociere privat„, mergem spre Registrul Comer˛ului a∫a cum am g‚ndit, Óntr-un capitalism incipient, Ón 1990 sau, dac„ nu avem Óncredere Óntr-un regim de administrare privat„ a unui serviciu de utilitate public„, trebuie s„ mergem la stat pentru c„ numai acolo se asigur„ legalitate, celeritate, corectitudine.

Care va fi modalitatea, a∫a cum a Ónsemnat ea Ón anii ’90? Respectiv, se vine la instan˛„, ca orice alt„ cerere ∫i ac˛iune, se Ónregistreaz„, se d„ termen, se judec„, se comunic„ ∫i a∫a mai departe. Dat fiind faptul c„ noi ∫tim ce Ónseamn„ citarea ∫i comunicarea cu ajutorul factorilor po∫tali, Ónt‚rzierea este evident„. ™i atunci se risc„ ca acea interdic˛ie care a fost aplicat„ ca ∫i pedeaps„ accesorie, respectiv interdic˛ii la nivel de directori, cenzori, administratori, respectiv suspend„ri din activit„˛i, cazierul fiscal al unei persoane juridice s„ nu fie cunoscute dec‚t cu Ónt‚rzieri de peste 30 de zile, pentru c„ nimeni nu va putea obliga la o rapiditate mai mare.

Aceast„ lege, care a ap„rut Ón 1990, a fost o lege crucial„ Ón dezvoltarea liberei ini˛iative ∫i a structurilor asociative economice Ón Rom‚nia. Registrul Comer˛ului apare ca ini˛iativ„ a comercian˛ilor, prin Legea nr. 26/1990, una dintre primele legi care apar dup„ revolu˛ie. F„r„ Óndoial„, el func˛ioneaz„ f„r„ prea multe suspiciuni, f„r„ prea multe reclama˛ii ∫i Ón acord cu deciziile celor care sunt principalii beneficiari — ∫i m„ refer la comercian˛i aici — p‚n„ Ón 2002, c‚nd, din diverse ra˛iuni, pe care nu este cazul s„ le comentez, el ia calea sistemului public ∫i este transferat la Ministerul Justi˛iei. Nu cred c„ trebuie s„ discut„m ast„zi despre administrarea de bugete, nu cred c„ trebuie s„ discut„m

De aceea, v„ rog s„ pune˛i Ón cump„n„ aceste argumente ∫i s„ hot„r‚˛i dumneavoastr„ cum anume se poate asigura caracterul de utilitate public„ al acestui serviciu.

Mul˛umesc.

Nicolae V„c„roiu

#130866

Doamna secretar de stat, Óntrebarea este urm„toarea: sunte˛i de acord cu cele 83 de amendamente admise de comisie? Da sau nu? Microfonul 10, v„ rog.

26 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 122/26.IX.2005

despre veniturile care vor fi v„rsate Óntr-un sistem sau altul, ci putem ∫i trebuie s„ discut„m despre calitatea unui serviciu public de a r„spunde unor principii de legalitate, unor principii de corectitudine ∫i unor principii care s„ privilegieze libera ini˛iativ„ ∫i comer˛ul. ™i acest lucru s-a Ónt‚mplat foarte bine Ón regimul privat. Sunte˛i foarte mul˛i dintre dumneavoastr„ care, Óntr-un fel sau altul, Ón activitate, a˛i avut tangen˛„ cu acest tip de ac˛iune a Registrului Comer˛ului ∫i nu cred c„ a˛i avut a repro∫a ceva acestei activit„˛i administrate Ón regim privat. S-a spus aici, ca argument dirimant, c„ urmeaz„ ca la modific„rile Codului penal s„ introducem r„spunderea penal„ a persoanelor juridice. Nu ne vom opune niciodat„ la acest tip de sanc˛iuni, dar aceast„ r„spundere va friza, pe l‚ng„ pedepsele principale, ∫i pedepse accesorii, ∫i pedepse complementare.

De ce s„ nu credem c„ aceste men˛iuni Óntr-un cazier judiciar al companiilor pot fi f„cute cu bun„-credin˛„ ∫i Ón regim de celeritate, sigur, Ón raport de ni∫te norme cu beneficiarii, ∫i de c„tre o administrare privat„, o administrare a comercian˛ilor? De fapt, cui profit„ a cunoa∫te caracterul unei companii comerciale, cui profit„ s„ ∫tie c„ o societate comercial„ nu-∫i Óndepline∫te obliga˛iunile prev„zute de lege, c„ are un comportament anormal care a fost sanc˛ionat penal Ón pia˛a economic„? Comercian˛ilor.

Eu cred c„, p‚n„ nu vom Ón˛elege c„ trebuie s„ intervenim doar acolo unde statul are un interes care trebuie s„ primeze Ón fa˛a celui al cet„˛enilor, nu vom reu∫i s„ cre„m o societate care s„ stimuleze r„spunderea individual„, care s„ stimuleze no˛iunea de bun„-credin˛„.

De aceea, Grupul parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. sus˛ine acest proiect de lege. Este ∫i o chestiune de consecven˛„ politic„, stima˛i colegi. Cei care a˛i avut curiozitatea s„ citi˛i Programul de guvernare al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., ve˛i vedea c„, la pagina 86 din acest program, ne-am propus s„ Óndeplinim acest obiectiv ∫i cred Ón acest moment c„ trebuie s„ d„m dovad„ c„ suntem Ón Parlamentul Rom‚niei, c„ suntem Parlamentul Rom‚niei, ∫i nu o anex„ la opiniile unuia sau altuia.

V„ mul˛umesc.

Corneliu Pascu

#133793

Stimate domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi, Œn primul r‚nd, trebuie s„ v„ spun c„ sunt mirat c„ a putut ajunge pe mas„, Ón dezbatere, la noi, un astfel de

proiect de lege, Ón condi˛iile unei economii privatizate ∫i a unei economii de pia˛„. ™i a∫ vrea s„ v„ citesc c‚teva lucruri care nu au nici o leg„tur„ cu economia de pia˛„.

Dup„ cum ∫tim, Camera de Comer˛ desf„∫oar„ o activitate asociativ„ voluntar„. Numai c„ prevederile de aici sunt obligatorii ∫i imperative pentru societ„˛ile comerciale. De exemplu, art. 9, unde se spune c„ îcomercian˛ii defini˛i potrivit legii au obliga˛ia s„ furnizeze camerei teritoriale toate informa˛iile ∫i l„muririle, Ón m„sura Ón care aceste informa˛ii n-ar prejudicia interesul comercial, precum ∫i s„ depun„ ∫i s„ Ónregistreze toate documentele stabilite de lege sau cerute de Camere, Ón scopul Óndeplinirii atribu˛iilor lor“. Iar la art. 78 spune c„ îrefuzul de a da aceste date este penalizat cu sanc˛iuni contraven˛ionale, constituie contraven˛ie“, deci o chestiune foarte grav„.

Al doilea lucru, c„ duce la o birocratizare excesiv„ a Óntregii activit„˛i economice, pentru c„ la punctul 49 ne spune c„ Camera de Comer˛ avizeaz„ toate facturile, procurile ∫i alte documente pentru comer˛ul interna˛ional, o chestiune absolut de neluat Ón seam„ Óntr-o activitate economic„ de economie de pia˛„. Cum putem s„ st„m noi la r‚nd, la Camera de Comer˛, s„ ne avizeze facturile externe? Este o abera˛ie. ™i, Ón acest fel, toate textele ∫i de mai Ónainte sunt ingerin˛e Ón activitatea societ„˛ilor comerciale.

A∫ vrea s„ v„ mai spun c„ se suprapune cu atribu˛ii ale v„mii. De exemplu, importul temporar. Confund„ importul temporar pentru participare la expozi˛ii cu importul temporar general ∫i atunci trebuie s„ ne ducem la Camerele de Comer˛ s„ ne dea certificate de import temporar, or, aceast„ activitate este reglementat„ clar prin lege ∫i este o atribu˛ie a Direc˛iei V„milor.

Ca atare, eu propun, pentru c„ a fost trecut„ superficial, dar eu cred c„ sunt ∫i unele gre∫eli de dactilografiere ∫i de Ón˛elegere, ca propunerea legislativ„ s„ fie retrimis„ la comisie ∫i s„ se corecteze toate inadverten˛ele din aceast„ propunere de lege, pentru c„ altfel trebuie s-o dezbatem, probabil, c‚teva ∫edin˛e la r‚nd.

V„ mul˛umesc.

Nicolae V„c„roiu

#153718

V„ mul˛umesc foarte mult.

Trecem la proiectul de Lege pentru modificarea art. 3 din Legea arend„rii nr. 16/1994.

Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„, domnul Corneliu Pascu. V„ rog, din partea...

Scuza˛i-m„, mi s-a atras aten˛ia c„ adineauri nu am votat ∫i proiectul de lege... Are dreptate. V„ rog, numai o secund„.

Deci am votat amendamentele, v„ rog s„ vota˛i ∫i proiectul de lege, la votul favorabil care l-a˛i dat anterior. V„ rog s„ vota˛i.

Cu 80 de voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, s-a adoptat.

V„ rog, la acest proiect de Lege pentru modificarea art. 3 din Legea arend„rii nr. 16/1994.

Secretar de stat, domnul D„nu˛ Apetrei, da? V„ rog, microfonul nr. 10.

Ave˛i cuv‚ntul.

Domnule Pascu, v„ rog, pofti˛i la prezidiu. Foarte pe scurt, v„ rog.

**Domnul D„nu˛ Apetrei** — _secretar de stat Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**

Bun„ ziua, domnule pre∫edinte!

Bun„ ziua, doamnelor ∫i domnilor senatori!

Œn cadrul procesului de implementare a acquis-ului comunitar, la capitolul IV privind libera circula˛ie a capitalurilor, Rom‚nia ∫i-a asumat o serie Óntreag„ de angajamente care vizeaz„ eliminarea restric˛iilor la dreptul de stabilire ∫i la libera circula˛ie a capitalurilor pentru persoanele fizice ∫i juridice str„ine. Unul dintre angajamente se refer„ la identificarea ∫i eliminarea din legisla˛ia na˛ional„ a restric˛iilor existente fa˛„ de cet„˛enii str„ini ∫i firmele str„ine Ón ceea ce prive∫te achizi˛ionarea de propriet„˛i imobiliare de c„tre str„ini, Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2007. Totodat„, este necesar s„ se elimine ∫i restric˛iile existente Ón prezent Ón legisla˛ia na˛ional„ privind arendarea bunurilor agricole de c„tre cet„˛enii str„ini, apatrizi sau firme str„ine.

Œn acest sens, Ón vederea acceler„rii procedurilor de armonizare a legisla˛iei na˛ionale cu acquis-ul comunitar Ón materie, s-a elaborat prezentul proiect de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii arend„rii nr. 16/1994, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 122/26.IX.2005 31

Adrian P„unescu

#163949

Interpelarea se adreseaz„ primului-ministru C„lin Popescu-T„riceanu ∫i obiectul ei este urm„torul: care este situa˛ia concret„, domnule premier, a celor dou„ autostr„zi pe care Rom‚nia tot amenin˛„ s„ le construiasc„ ∫i pe care Guvernul dumneavoastr„ este chemat s„ le pun„ Ón compara˛ie ∫i s„ decid„ pe care trebuie s„ o urgenteze, din c‚te am Ón˛eles, neexist‚nd bani pentru am‚ndou„.

Pe de alt„ parte, noi ∫tiam c„ Ón cele dou„ Camere parlamentare s-a discutat ∫i s-a aprobat prin vot ceea ce se nume∫te Autostrada Transilvania. Ce s-a Ónt‚mplat? De ce nu continu„? De ce stagneaz„, de fapt, construc˛ia de autostr„zi Ón Rom‚nia? C‚t ne cost„ Ónt‚rzierea? C‚t ne cost„, Ón mod real, cele dou„ autostr„zi? Cine are dreptul legal de a opri o lege?

Asupra acestei chestiuni a∫ vrea s„ nu se treac„ Ón galop, pentru c„ exist„ tot felul de variante pe care le lanseaz„ pre∫edintele ˛„rii dincolo de ocean, pre∫edintele ˛„rii dincoace de ocean, Guvernul, mini∫trii de resort. Am

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 122/26.IX.2005 vrea s„ ∫tim ∫i noi ce anume constituie prioritatea num„rul 1 a Rom‚niei ∫i de ce?

T„riceanu, nu C„lin Popescu-T„riceanu care este, b„nuiesc, o alt„ persoan„ sau juri∫tii a∫a sus˛in.

Deci rug„mintea este ca toate actele care, Óncep‚nd de m‚ine, pleac„ de la Guvern s„ fie legal Óntocmite. A∫a cum a procedat ∫i domnul ministru al finan˛elor, ziari∫tii scriau Ionu˛ Popescu, ∫i d‚nsul Ón toate actele oficiale a ap„rut Ionel Popescu, corect.

O a doua interpelare, tot c„tre premierul C„lin Popescu-T„riceanu. Œn ultima perioad„ se vorbe∫te, ∫i Domnia voastr„ a˛i vorbit, poate, cel mai mult, despre l„rgirea bazei contribuabililor la Fondul de s„n„tate ∫i la modalitatea practic„ de indexare a veniturilor celor care sunt scuti˛i de aceste obliga˛ii.

Revin la interpelare. Œn capitolul II al Programului de guvernare 2005—2008 sunt Ónscrise principiile de guvernare: al comunic„rii ∫i transparen˛ei, al particip„rii, al responsabilit„˛ii, al eficien˛ei ∫i al coeren˛ei. Œn litera ∫i spiritul principiilor de guvernare, v„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i motivele ∫i temeiul legal pentru care sunt considerate secrete clauzele contractului de privatizare a îPetrom“, respectiv care sunt argumentele dumneavoastr„ pentru a nu afla poporul rom‚n adev„rul ∫i s„ se fac„ dreptate Ón leg„tur„ cu privatizarea îPetrom“.

Cum vede Guvernul dumneavoastr„, concret, realizarea acestui obiectiv? Este moral„ aceast„ decizie de a lua bani din pensii, c‚nd Óntreaga lor via˛„ rom‚nii ∫i-au pl„tit aceste drepturi? Dintre cele dou„ Óntreb„ri, una este c„tre ministrul educa˛iei ∫i cercet„rii, domnul Mircea Miclea.

Œn ultimii ani s-a pus tot mai acut problema reabilit„rii ∫colilor din mediul urban ∫i, mai ales, a celor din mediul rural. C‚te ∫coli din aceast„ ˛ar„ au fost preg„tite ∫i sunt preg„tite pentru Ónceperea anului ∫colar ∫i c‚te nu? Dorim s„ ∫tim concret ∫i sec de ce s-a hot„r‚t Ónceperea anului ∫colar la 12 septembrie, de ce s-a hot„r‚t Ónceperea anului ∫colar viitor la 1 septembrie ∫i de ce se dore∫te prelungirea duratei anului ∫colar? De ce se umbl„ la un fapt aproape clasic, ∫i anume vacan˛a ∫colar„ Ón Rom‚nia?

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

Am o Óntrebare scurt„, adresat„ de asemenea, domnului prim-ministru C„lin Constantin Anton PopescuT„riceanu. Con˛inutul Óntreb„rii este deosebit de interesant.

Care sunt atribu˛iile domnului Markó Béla, ministru de stat, care din ele au fost Óndeplinite ∫i Ón ce s-au materializat?

O a doua Óntrebare, adresat„ premierului C„lin Popescu-T„riceanu.

V„ mul˛umesc.

Av‚nd Ón vedere faptul c„ diver∫i particulari, Óntre care unul cu deosebire, au dovedit c„ se poate construi Ón Rom‚nia Ón c‚teva s„pt„m‚ni la nivel de sute de locuin˛e pentru sinistra˛i, vreau s„ v„ Óntreb care e stadiul reconstruc˛iei localit„˛ilor afectate de inunda˛iile din aceast„ var„. C‚te case noi au fost construite, c‚te case au fost renovate ∫i de c‚te mai este nevoie pentru ca oamenii ace∫tia s„ intre normal Ón iarn„, care pare a fi ∫i Ónceput? Vor fi terminate lucr„rile pentru ca popula˛ia s„ aib„ unde ierna? Ce v-a˛i propus s„ face˛i ∫i ce s-a putut face p‚n„ acum?

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

Ultima Óntrebare este adresat„ ministrului delegat pentru lucr„ri publice ∫i amenajarea teritoriului, domnul László Borbély.

Ce fonduri s-au alocat p‚n„ la sf‚r∫itul acestui an, inclusiv de c„tre Consiliul Jude˛ean Cluj, pentru repararea ∫i modernizarea drumului dintre comuna S„v„disla ∫i sta˛iunea turistic„ Muntele B„i∫orii, drum care a fost grav afectat Ón urma inunda˛iilor din vara acestui an? Solicit, de asemenea, r„spuns scris ∫i oral. V„ mul˛umesc.

Nu e ultimativ ceea ce spun eu, dar este obligatoriu ca Parlamentul s„ ∫tie despre ce e vorba Óntr-o chestiune care ar trebui s„ fie mult mai mult o prioritate a Guvernului ∫i a Parlamentului, pe c‚t sunt cele care le m„n‚nc„ Ón fiecare zi via˛a f„r„ a fi priorit„˛i ale Parlamentului.

Viorel Senior Duca

#173938

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Interpelarea pe care a∫ vrea s„ o fac este adresat„ domnului ministru al agriculturii Gheorghe Flutur.

Jude˛ul Hunedoara, prin zona diversificat„ a reliefului ce-l caracterizeaz„, cu r‚uri ∫i p„duri, a creat un habitat prielnic pentru lumea animal„, cu prec„dere pentru cea a porcilor mistre˛i, cre∫terea ∫i Ónmul˛irea acestora fiind Ón momentul de fa˛„ peste limita controlat„ prin programul Asocia˛iei Jude˛ene a V‚n„torilor ∫i Pescarilor Sportivi Hunedoara. Consecin˛a acestui fapt a atras p„gubirea comunit„˛ilor cet„˛enilor care locuiesc Ón jude˛ul Hunedoara fie de-a lungul r‚ului Mure∫, fie ale celor care locuiesc Ón apropierea p„durilor aferente a∫ez„rilor s„te∫ti. A∫adar, Ón condi˛iile acestea, s-au creat premisele unei lupte, mai mult a nervilor, dec‚t o lupt„ pe via˛„ ∫i pe moarte, cu aceste animale s„lbatice. Œn final, comunit„˛ile s„te∫ti, c„rora li s-au distrus Ón propor˛ie de 90% din culturile agricole din acest an, au fost cele p„gubite.

Despre trista ∫i sumbra priveli∫te a culturilor agricole din jude˛ul Hunedoara ca urmare a pagubelor create de aceste animale s„lbatice a fost informat ∫i Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic ∫i de V‚n„toare Timi∫oara care, prin exper˛ii trimi∫i Ón teritoriu, au constatat pagubele create de invazia porcilor mistre˛i Ón culturile s„tenilor, recomand‚nd Ón final m„surile de prevenire ce ar fi trebuit s„ fi fost aplicate de c„tre A.J.V.P.S. Hunedoara Óntr-o situa˛ie asem„n„toare celei Ón cauz„. Aceste recomand„ri pur teoretice nu satisfac cu nimic pagubele substan˛iale pe care s„tenii din localit„˛ile hunedorene le-au suferit.

Œn consecin˛„, cerem Ministerului Agriculturii, respectiv dumneavoastr„, domnule ministru Gheorghe Flutur, s„ interveni˛i urgent pentru rezolvarea acestei situa˛ii, prin: 1. Posibilitatea recuper„rii pagubelor materiale fie prin subven˛ii echivalente Ón numerar, suportate de Ministerul Agriculturii, fie din partea A.J.V.P.S. Hunedoara. Solicit ca aceste subven˛ii alocate s„ fie justificat evaluate pentru fiecare familie afectat„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 122/26.IX.2005 2. G„sirea celor mai pragmatice metode Ón controlul invaziei acestor turme de porci mistre˛i, invazie ce a ajuns p‚n„ acolo Ónc‚t acestora nici m„car nu le mai este fric„ s„ p„trund„ p‚n„ chiar ∫i Ón cur˛ile localnicilor.

Ion Chelaru

#177583

— universitar: num„rul de angaja˛i, personal nedidactic, venitul mediu per angajat, num„rul de cadre didactice, venitul mediu pe cadru didactic.

Domnule pre∫edinte, interpelarea este adresat„ ministrului s„n„t„˛ii ∫i sun„ la modul urm„tor.

Conform reglement„rilor actuale, posturile de conducere, inclusiv cele de ∫ef de sec˛ie Ón sistemul sanitar pe care Ól conduce˛i, se ocup„ prin concurs. La data de 24 iunie 2005, Ón revista îVia˛a Medical„“ nr. 25 s-a publicat ca vacant ∫i s-a scos la concurs postul de ∫ef de sec˛ie la Sec˛ia chirurgie a Spitalului Municipal Roman, din cadrul Direc˛iei de S„n„tate Public„ Neam˛, stabilindu-se ∫i data examenului pentru 7 septembrie 2005, la Centrul Universitar Medical Ia∫i. Œn mod surprinz„tor, de∫i au existat persoane interesate care ∫i-au depus dosarul complet ∫i s-au Ónscris la examen, fiind prezente la data ∫i locul anun˛ate, acesta nu a mai avut loc.

Men˛ion„m c„ dorim ca datele furnizate s„ exprime veniturile nete ale categoriilor men˛ionate, ∫i nu cele brute.

A∫tept„m r„spunsul dumneavoastr„.

O alt„ problem„ la care v„ rug„m s„ r„spunde˛i Ón scris este aceea privind num„rul profesorilor suplinitori care activeaz„ Ón sistemul na˛ional de Ónv„˛„m‚nt rom‚nesc. Procentul de 40% prezentat de mijloacele media este prezic„torul unui dezastru Ón sistem.

V„ rug„m s„ preciza˛i num„rul exact al cadrelor didactice care func˛ioneaz„ Ón sistemul de Ónv„˛„m‚nt preuniversitar, gr„dini˛e ∫i ∫coli, num„rul suplinitorilor care func˛ioneaz„, preciz‚nd pe niveluri — gr„dini˛e, clasele I—IV, V—VIII, IX—XII —, preg„tirea acestor cadre.

Toate demersurile ulterioare f„cute la Direc˛ia Sanitar„ Neam˛, la Centrul Universitar Ia∫i, la Ministerul S„n„t„˛ii, inclusiv la Departamentul concursuri, au r„mas f„r„ nici un ecou, neprimind r„spuns nici m„car unul formal. Ne Óntreb„m Ón mod legitim, face parte aceast„ modalitate de a rezolva situa˛iile fire∫ti, clar reglementate, din noua reform„ pe care dori˛i, domnule ministru Eugen Nicol„escu, s„ o efectua˛i Ón domeniul sanitar?

O alt„ solicitare a noastr„ este prezentarea ∫i publicarea Ón mass-media a listei ∫colilor ai c„ror absolven˛i au promovat testele na˛ionale sub nivelul de 50% ∫i m„surile pe care le preconiza˛i. Solicit r„spuns Ón scris.

Mul˛umesc.

Radu Cristian Georgescu

#180292

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Pot aprecia, cu circumstan˛ele atenuante, c„ situa˛ia care face obiectul prezentei interpel„ri reprezint„ o disfunc˛ionalitate a ministerului pe care Ól conduce˛i. Cred, domnule ministru, c„ Ón virtutea bunelor inten˛ii pe care le afi∫a˛i, situa˛ii de acest gen pot deveni incidente rare, de dorit inexistente.

Interpelarea este adresat„ domnului ministru Ioan Codru˛ ™ere∫, ministrul economiei ∫i comer˛ului, ∫i domnului ministru Eugen Nicol„escu, ministrul s„n„t„˛ii. Obiectul interpel„rii vizeaz„ situa˛ia Uzinei de Materiale Fotosensibile din municipiul T‚rgu-Mure∫.

Œn anul 2003 Uzina de Materiale Fotosensibile din cadrul Combinatului îAzomure∫“ T‚rgu-Mure∫ a fost Ónchis„ ca urmare a pierderilor acumulate Ón urma unor crean˛e Ónsemnate din partea beneficiarilor. Œn momentul de importan˛„ strategic„, c‚nd Ó∫i Ónceta activitatea, ea asigura 75% din necesarul de film medical pentru

Œn consecin˛„, v„ rog s„ analiza˛i situa˛ia creat„, s„ dispune˛i verificarea riguroas„ a ei ∫i s„ lua˛i m„surile legale ce se impun.

Solicit r„spuns oral ∫i scris.

V„ mul˛umesc.

36 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 122/26.IX.2005

spitalele din ˛ar„. La ora actual„ acest film este importat, iar pre˛ul s„u este mai mare cu p‚n„ la 300%, raport‚ndu-ne la pre˛ul produselor ce se fabricau la T‚rgu-Mure∫. La un moment dat, Ón 2004, reprezentantul ac˛ionarului majoritar de la îAzomure∫“ ∫i-a ar„tat disponibilitatea ca, Ón contul procentului de˛inut de statul rom‚n prin A.P.A.P.S., actualul A.V.A.S., de 7,69% din ac˛iunile societ„˛ii, s„ ofere spre preluare statului aceast„ uzin„.

Œn aceste condi˛ii, Ól invit pe domnul ministru ™ere∫ ca, la fel cum a f„cut cu uzina îDaewoo“ de la Craiova, s„ formuleze un punct de vedere referitor la posibilitatea deschiderii unor negocieri cu conducerea îAzomure∫“ pentru revenirea Ón patrimoniul statului a acestei uzine. O dat„ finalizat acest proces, ar fi mult mai u∫or de g„sit un investitor pentru reÓnceperea produc˛iei, at‚t pentru pia˛a intern„, c‚t ∫i pentru pia˛a extern„.

Redeschiderea acestei uzine de importan˛„ strategic„ pentru Rom‚nia ar Ónsemna un bine venit semnal de Óncurajare a produc˛iei interne ∫i importante economii pentru bugetul s„n„t„˛ii, c‚t ∫i un num„r de 400 de locuri de munc„ Ón T‚rgu-Mure∫.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

George Sabin Cuta∫

#184110

Este sau nu este domnul D„nu˛ Apetrei? Nu este. Atunci, haide˛i s„ Óncepem cu domnul senator Ilie Petrescu, dac„ este Ón sal„. Haide˛i s„ r„spunde˛i. Lua˛i loc...

Veni˛i la tribun„ ∫i v„ rog s„ v„ prezenta˛i.

**Domnul Adrian Cioc„nea** — _secretar de stat_

_Ón Ministerul Integr„rii Europene_ **:**

Sunt Adrian Cioc„nea, secretar de stat Ón Ministerul Integr„rii Europene.

Stimate domnule senator,

Referitor la Óntrebarea dumneavoastr„, cu privire la Consiliul Local Motru, care este beneficiarul unui contract de grant Ón schema de finan˛are pentru proiecte de infrastructur„ mic„ PHARE 2001 — este vorba de modernizarea str„zii Macului, Ón lungime de circa 4 kilometri — facem urm„toarele preciz„ri.

Contractul de finan˛are nerambursabil„ s-a semnat Ón 29 noiembrie 2003, pentru 12 luni, ∫i apoi, printr-un act adi˛ional, a fost prelungit pe 24 de luni. Deja Ministerul Integr„rii Europene a virat Ón conturile consiliului local valoarea avansului. Cu ajutorul unei firme de asisten˛„ tehnic„ s-au organizat ni∫te sesiuni de instruire a beneficiarilor ∫i, Ón urma acestui proces, suntem Ón urm„toarea faz„... Mai bine zis, o s„ prezint Ónt‚i etapele ∫i apoi o s„ v„ spun Ón ce stadiu suntem.

Consiliul Local Motru a elaborat documenta˛ia standard privind achizi˛ia public„ de servicii de proiectare. Dup„ mai multe clarific„ri, documenta˛ia a fost aprobat„ de Ministerul Integr„rii Europene Ón luna iunie 2004. Beneficiarul local a anun˛at ministerul nostru c„ deschiderea ofertelor urmeaz„ s„ aib„ loc Ón luna iunie, ∫i raportul de evaluare, dup„ mai multe clarific„ri, a fost acceptat Ón luna august 2004. A fost selectat„ o firm„ de proiectare ∫i, Ón urma documenta˛iei elaborate de aceast„ firm„, consiliul local a trimis documenta˛ia la Ministerul Integr„rii Europene Ón luna noiembrie 2004.

A∫ vrea s„ precizez, ceea ce e ∫i scris, pentru a clarifica situa˛ia. Pentru c„ acest proiect are o valoare care dep„∫e∫te 300.000 de euro, este nevoie de avizul _ex-ante_ al Delega˛iei Comisiei Europene. Pentru acest aviz este necesar ca documenta˛ia tehnic„ s„ fie avizat„ de o firm„ de specialitate. Firma de specialitate a evaluat proiectul executat de c„tre firma de proiectare ∫i a constatat c„ nu are, Ón ceea ce prive∫te eligibilit„˛ile tehnice, datele complete. Aici este vorba despre faptul c„ anumite p„r˛i din proiect nu sunt Óntocmite Ón baza normativelor Ón vigoare, deci chestiuni tehnice, sau c„ unele desene nu au ∫tampila care prive∫te calitatea celui care le-a executat, deci, iar„∫i, chestiuni tehnice. Ca urmare, aceste comentarii pe care firma de specialitate le-a f„cut c„tre noi au fost transmise Prim„riei Motru la Ónceputul lunii septembrie.

Sigur c„ noi am f„cut ceva pentru a sprijini proiectul. Ce am putut s„ facem noi? Cu avizul Delega˛iei Comisiei MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 122/26.IX.2005

Europene, am realizat urm„torul lucru: am ob˛inut o derogare pentru prelungirea proiectului p‚n„ la 30 septembrie 2006.

Practic, chiar rug„mintea noastr„ este ca dumneavoastr„, dac„ pute˛i sprijini acest lucru, s„ transmite˛i Consiliului Local Motru c„ problema dumnealor este o problem„ tehnic„, pe care nu au rezolvat-o suficient de bine, Ón ceea ce prive∫te firma de construc˛ii. Astfel Ónc‚t, dac„ firma de construc˛ii va Óndeplini condi˛iile de eligibilitate Ón termenii pe care i-am spus mai devreme, desigur, proiectul va fi avizat de firma de consultan˛„ ∫i apoi va primi avizul _ex-ante_ al Delega˛iei Comisiei Europene.

V„ mul˛umesc.

Paloma Petrescu

#191116

Sunt Paloma Petrescu, secretar de stat Ón Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, ∫i pot s„ r„spund Óntreb„rilor dumneavoastr„.

Œn primul r‚nd, Ón ce prive∫te num„rul de unit„˛i de Ónv„˛„m‚nt care sunt Ón reabilitare, Ón ˛ar„ avem Ón acest moment 23.487 unit„˛i de Ónv„˛„m‚nt, din care au primit autoriza˛ii de func˛ionare sau avize de func˛ionare cu plan de conformare 93%, reprezent‚nd 21.840, aproximativ. Celelalte, Ón jur de 1.600 de unit„˛i de Ónv„˛„m‚nt, care nu au depus dosarele pentru avizul sanitar de func˛ionare sau pentru autoriza˛ia de func˛ionare, sunt Ón urm„toarea situa˛ie: 37 dintre ele sunt acum Ón lucru, deci se desf„∫oar„ lucr„ri de repara˛ii Ón urma inunda˛iilor — pentru copiii din aceste ∫coli inspectoratele ∫colare Ómpreun„ cu autorit„˛ile locale au identificat alte spa˛ii pentru o perioad„ scurt„ de timp, p‚n„ la definitivarea acestor lucr„ri —, celelalte, Ón jur de 1.600, sunt Ón situa˛ia de a fi Ón lucru, Ón sensul c„ fie s-a preluat amplasamentul pentru a intra Ón reabilitare, fie sunt efectiv Ón lucru pentru a fi finalizate, p‚n„ la 31 decembrie 2005 sau p‚n„ la 25 februarie 2006. Vreau s„ ∫ti˛i c„ p‚n„ la sf‚r∫itul anului 2005 vor fi finalizate prin programele de reabilitare 312 ∫coli, Ón cea mai mare parte este vorba de lucr„ri de aduc˛ie de ap„, deci fie forare de pu˛uri ∫i echipare a acestora, fie racordarea ∫colilor la re˛eaua, dac„ exist„, de ap„ potabil„ ∫i canalizare. P‚n„ Ón 2009, Ón programul nostru de reabilitare, Ón programele, de fapt, de reabilitare ∫coli, de reabilitare rural„ ∫i cel„lalt, cel care include lucr„ri Ón urban, toate unit„˛ile de Ónv„˛„m‚nt din rural vor fi alimentate cu ap„ curent„ ∫i ap„ potabil„. P‚n„ atunci, Ómpreun„ cu administra˛iile locale, desigur, s-a luat decizia de a fi acolo unde nu exist„ ap„, pentru c„ nu exist„ ap„ Ón localitate, s-a luat decizia de a se aproviziona cu recipien˛i din plastic care sunt aviza˛i sanitar ∫i care, sigur, au ap„ potabil„.

Œn ce prive∫te structura anului ∫colar, trebuie s„ ∫ti˛i c„ anul ∫colar Óncepe Ón fiecare an la 1 septembrie ∫i se Óncheie Ón anul urm„tor la 31 august. Este anul ∫colar. Cursurile Óns„ Óncep Ón fiecare an Ón preajma zilei de 15 septembrie, a∫a cum am fost obi∫nui˛i ∫i noi pe c‚nd eram copii. Pentru anul ∫colar urm„tor, 2006—2007, deocamdat„ nu s-a f„cut structura, nu s-a stabilit structura anului ∫colar, deci este eronat s„ spunem c„ va Óncepe anul ∫colar la 1 septembrie, Ón accep˛iunea Ón care consider„m anul ∫colar durata Ón care elevii frecventeaz„ cursurile. Deci, Ón fiecare an ∫colar, anul ∫colar Óncepe la 1 septembrie pentru profesori ∫i pentru personalul din Ónv„˛„m‚nt, urm‚nd ca pentru elevi aceast„ prim„ zi de ∫coal„, s„ spunem, anul ∫colar efectiv al elevilor s„ Ónceap„ undeva Ón luna septembrie, a∫a cum este tradi˛ia rom‚neasc„.

De ce Óncepe pe 12 septembrie, ∫i nu pe 15? Vreau s„ ∫ti˛i c„ Rom‚nia are cel mai scurt an ∫colar din Europa. Œn acela∫i timp, elevii no∫tri au un num„r foarte mare de ore pe zi, chiar dac„, sigur, Ón Europa, copiii stau la ∫coal„, poate, chiar mai multe ore dec‚t stau ai

no∫tri, Ón Rom‚nia. Cu toate acestea Óns„, ei nu sunt supu∫i unui efort psihic at‚t de mare cum se Ónt‚mpl„ la noi. Pentru c„ la noi Ón ˛ar„ copiii au 6—7 ore pe zi, ore de contact direct, ore de predare-Ónv„˛are, Ón timp ce Ón alte ˛„ri, care au un an ∫colar de mai mare durat„, pe perioada aceasta de 6—7 ore elevii Ó∫i fac ∫i temele, dup„ care sunt liberi s„ plece acas„. At‚ta timp c‚t dorim s„ le eliber„m elevilor no∫tri certificate de competen˛„ care s„ fie valabile, Ón cur‚nd, oriunde Ón Europa, va trebui s„ ne aliniem totu∫i la un minim de ore necesar pentru parcurgerea programei, cel pu˛in la Ónv„˛„m‚ntul profesional ∫i tehnic.

Sigur, nu inten˛ion„m s„ r„pim vacan˛a elevilor, de aceea, Ón opinia noastr„, avem de f„cut multe schimb„ri Ón ce prive∫te chiar diferitele activit„˛i care se desf„∫oar„ Ón timpul vacan˛ei de var„, de pild„, concursul de titularizare ∫i Óncadrarea cu personal didactic pentru anul ∫colar urm„tor s„ nu se mai fac„ niciodat„ Ón timpul vacan˛ei de var„, ci Ón timpul prim„verii, ∫i nu neap„rat ... Trebuie s„ fie undeva Ón luna aprilie—mai ∫i nu neap„rat trebuie s„ fie vacan˛„ pentru aceste lucruri. De asemenea, atunci c‚nd v„ vom propune un nou sistem de evaluare na˛ional„ ∫i vom renun˛a la testele na˛ionale ca ∫i posibilitate de selec˛ie ∫i repartizare a elevilor Ón liceu, atunci ve˛i vedea c„ aceast„ evaluare presupune scoaterea acestui examen din timpul verii. Deci vara va fi mult mai liber„ ∫i, sigur, va fi destinat„ vacan˛ei elevilor. V„ mul˛umesc.

George Sabin Cuta∫

#199043

Mul˛umesc ∫i eu.

**Doamna Mara R‚mniceanu** — _secretar de stat_

_Ón Ministerul Finan˛elor Publice_ **:**

Œntrebarea mea e cu ce s„ Óncep. Cu cel mai lung sau cu cel mai scurt r„spuns?

Memorandumul prin care Guvernul a aprobat ca negocierile dintre Guvernele rom‚n ∫i irakian s„ se realizeze Ón baza termenelor Acordului de reglementare a datoriei externe a Irakului, Óncheiat la 21 noiembrie 2004 Óntre creditorii membri ai Clubului de la Paris ∫i autorit„˛ile irakiene, face referire la un alt principiu de baz„, ∫i anume obligativitatea respect„rii de c„tre ˛„rile debitoare a principiului tratamentului comparabil. Conform acestui principiu, Irakul, Ón calitate de ˛ar„ debitoare, nu va putea accepta Ón cadrul negocierilor bilaterale cu alte ˛„ri creditoare, nemembre ale Clubului de la Paris, printre care ∫i Rom‚nia, termeni de reglementare mai avantajo∫i dec‚t cei conveni˛i cu ˛„rile creditoare ale Clubului de la Paris. Acest principiu constituie una dintre problemele pe care le au Rom‚nia ∫i alte ˛„ri creditoare, nemembre ale Clubului de la Paris, Ón reglementarea drepturilor valutare din ˛„rile debitoare care au Óncheiat un acord cu ˛„rile membre ale Clubului de la Paris. La acest principiu a f„cut referire ∫i ministrul irakian al finan˛elor la conferin˛a de pres„ care a avut loc la sf‚r∫itul vizitei de la Ministerul Finan˛elor Publice, Ón 13—14 decembrie 2004, men˛ion‚nd c„, potrivit acordului Óncheiat de Irak cu ˛„rile membre ale Clubului de la Paris, statul irakian nu poate oferi altor ˛„ri creditoare un tratament mai favorabil. Trebuie men˛ionat c„, prin activitatea de recuperare a crean˛elor externe desf„∫urat„ Óncep‚nd cu 1990, statul rom‚n nu ∫i-a recuperat sumele reprezent‚nd participarea la societ„˛ile mixte cu sediul Ón str„in„tate Ónfiin˛ate Ónainte de 31 decembrie 1989 ∫i nici din conversia unei p„r˛i a crean˛elor din Egipt, Ón anul 1990, Ón ac˛iuni la dou„ societ„˛i mixte, Ón turism, din aceast„ ˛ar„, ∫i nici

Deci, la Óntrebarea domnului senator Gheorghe Funar, referitoare la interpelarea dumneavoastr„ adresat„ Ministerului Finan˛elor Publice, domnului ministru Sebastian Teodor Gheorghe Vl„descu, Ónregistrat„ la Senat Ón data de 8 septembrie, referitoare la rezultatele procesului de reconciliere ∫i reglementare a datoriei Irakului c„tre Rom‚nia, v„ prezent„m urm„toarele date. Ultimele documente semnate de cele dou„ ˛„ri cu privire la obliga˛iile financiare ale Irakului c„tre Rom‚nia, Ónaintea impunerii st„rii de embargo, Óncep‚nd cu 30 august 1990, ∫i a pozi˛iei Rom‚niei, de respectare a prevederilor rezolu˛iilor Consiliului de Securitate O.N.U. nr. 687/1991 ∫i nr. 705/1991, au fost:

— Acordul financiar dintre Guvernele Rom‚niei ∫i Republicii Irak Ón vederea reglement„rii sumelor datorate Rom‚niei, cu scaden˛ele Ón anii 1988, 1989, 1990, semnat la Bagdad Ón luna februarie 1990. Prin acordul men˛ionat autorit„˛ile irakiene nu au confirmat nici o sum„ reprezent‚nd obliga˛ii de plat„ c„tre Rom‚nia;

— Aranjamentul bancar dintre Banca Central„ a Irakului ∫i Banca Rom‚n„ de Comer˛ Exterior, din care fac parte integrant„ listele semnate de reprezentan˛ii celor dou„ b„nci, cuprinz‚nd sumele recunoscute de partea irakian„, care totalizeaz„ 1.189, 6 milioane dolari S.U.A., din care 927,4 milioane dolari S.U.A. capital ∫i 262,2 milioane dolari dob‚nzi, precum ∫i sumele Ón curs de verificare ∫i acceptare de cele dou„ p„r˛i ∫i sumele neree∫alonate, totaliz‚nd 533,5 milioane dolari S.U.A. Cu ocazia negocierilor care au avut loc la Aman Ón august

40 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 122/26.IX.2005

contravaloarea unor importuri efectuate de societ„˛ile comerciale rom‚ne∫ti Ón contul recuper„rii crean˛elor statului rom‚n.

Procentele de recuperare a crean˛elor Rom‚niei Ón perioada 1990—2004 s-au situat Óntre 85,7 ∫i 63%, procente realizate prin rela˛ia Egipt, Ón anii 1991—1996, ∫i 11% pe rela˛ia Zambia, Ón 1998.

Chiar dac„ procentele de recuperare a rela˛iei Egipt sunt superioare procentului de 60% realizat Ón cazul Irakului, trebuie avut Ón vedere c„ modalitatea de rambursare prev„zut„ Ón cazul Egiptului a fost prin livr„ri de m„rfuri ∫i c„ nici p‚n„ Ón prezent o parte din contravaloarea m„rfurilor importate de societ„˛ile comerciale rom‚ne∫ti Ón contul recuper„rii crean˛elor statului rom‚n nu au fost achitate de c„tre importatori, neconstituindu-se astfel ca venit la bugetul de stat, conform legisla˛iei Ón vigoare.

Mai men˛ion„m c„ nici un acord guvernamental de recuperare a crean˛elor nu a beneficiat de luarea Ón considerare a dob‚nzilor de Ónt‚rziere, ca Ón cazul Irakului.

Structura crean˛elor Rom‚niei din Irak se prezint„ astfel: — livr„ri de produse militare — 47,1%;

— export de diverse produse — 39,5%, din care: — produse ale industriei u∫oare — 18,9%; — ac˛iuni de cooperare economic„ — 13,4%.

Practica interna˛ional„ eviden˛iaz„ faptul c„ astfel de crean˛e rezultate din livr„rile de produse speciale nu se recupereaz„ dec‚t Ón procent foarte mic sau deloc.

Pe plan interna˛ional este imperativ„ acordarea unui sprijin concret Irakului pentru relansarea reconstruc˛iei ˛„rii ∫i realizarea unor niveluri sustenabile ale datoriei, pe de o parte, iar pe de alt„ parte abordarea pragmatic„ a dorin˛ei legitime de recuperare a unui anumit procent din obliga˛iile valutare ale Irakului, ca alternativ„ fa˛„ de posibilitatea de a nu se mai recupera nimic sau la nivel inferior procentului convenit deja.

Se apreciaz„ c„ suma Óncasat„ de partea rom‚n„ va fi de minimum 976,9 milioane dolari S.U.A., aproximativ 40% din suma confirmat„ de cele dou„ p„r˛i Ón urma procesului de reconciliere din luna august 2005, reprezent‚nd obliga˛ii de plat„ ale Irakului c„tre Rom‚nia dup„ aplicarea dob‚nzilor de Ónt‚rziere p‚n„ la 31 decembrie 2004, ∫i de circa 60% din suma ini˛ial revendicat„ de partea rom‚n„, de 1,7 miliarde dolari, Ónregistrat„ Ón prezent extrabilan˛ier, Ón contabilitatea public„, Ón cazul Ón care Irakul va beneficia de toate cele trei etape de reducere, Ón procent de 80%.

Œn baza aprob„rii memorandumului cu tema Aprobarea semn„rii acordului bilateral dintre Guvernul Rom‚niei, ac˛ion‚nd prin Ministerul Finan˛elor Publice, ∫i Republica Irak, ac˛ion‚nd prin Ministerul Finan˛elor, de c„tre Guvern, la data de 18 august 2005, a fost semnat la Aman documentul men˛ionat de c„tre reprezentan˛ii Ómputernici˛i ai celor dou„ ˛„ri.

Men˛ion„m c„ statul irakian nu semneaz„ acorduri de reglementare a datoriei sale externe dec‚t Ón condi˛iile Ón care acestea au la baz„ termenii conveni˛i cu creditorii Clubului de la Paris, respectarea principiului tratamentului comparabil fiind un angajament luat de oficialit„˛ile

irakiene la semnarea minutei din 21 noiembrie 2004, condi˛ie men˛ionat„ ∫i Ón Ómputernicirea acordat„ ambasadorului Republicii Irak la Aman, Ón vederea semn„rii acordului cu Rom‚nia.

Mul˛umesc.

De fapt, r„spunsul scris are mai multe pagini.

Mara R‚mniceanu

#207174

Stimate domnule senator,

Referitor la Óntrebarea formulat„ de dumneavoastr„ Ón leg„tur„ cu modul Ón care este administrat Programul de acordare a biletelor de tratament balnear subven˛ionate de c„tre Casa Na˛ional„ de Pensii ∫i alte Drepturi de Asigur„ri Sociale, v„ supunem aten˛iei urm„toarele.

Problematica Óntreb„rii dumneavoastr„ intr„ Ón sfera de competen˛„ a Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, iar din materialul primit reiese c„ v-a˛i adresat ∫i domnului ministru Gheorghe Barbu, ministrul acestei MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 122/26.IX.2005

institu˛ii. f n s„ precizez c„ un r„spuns documentat ∫i punctual la Óntrebare ve˛i primi din partea Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei.

Ce pot s„ precizez eu este faptul c„ biletele de trimitere la tratament balnear, Ón sistemul organizat de Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, respectiv Casa Na˛ional„ de Pensii ∫i alte Drepturi de Asigur„ri Sociale, sunt finan˛ate din bugetul asigur„rilor sociale de stat.

De asemenea, men˛iona˛i c„ Ón baza prevederilor art. 164 alin. 2 lit. b) ∫i alin. 3 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, Casa Na˛ional„ de Pensii ∫i alte Drepturi de Asigur„ri Sociale a preluat Ón proprietate casele de odihn„ ∫i tratament balnear ale ˛„r„nimii, patrimoniul fostei Uniuni Na˛ionale a Cooperativelor Agricole de Produc˛ie ∫i patrimoniul fostei Uniuni Na˛ionale a Cooperativelor Agricole de Produc˛ie Me∫te∫ug„reasc„ ∫i al unit„˛ilor sale teritoriale. Aceste case de odihn„ ∫i tratament balnear ale ˛„r„nimii sunt organizate ca societate comercial„, fac parte din Societatea Comercial„ îTratament Balnear ∫i Recuperare a Capacit„˛ii de Munc„“ — T.B.R.C.M. — S.A., iar ac˛ionarul unic al acesteia este Casa Na˛ional„ de Pensii ∫i alte Drepturi de Asigur„ri Sociale, potrivit prevederilor art. 2 alin. 5 din Statutul Casei Na˛ionale de Pensii ∫i alte Drepturi de Asigur„ri Sociale, aprobat prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 13/2004, cu modific„rile ulterioare. Potrivit prevederilor art. 7 punctul 1 litera j) din statut, casa, ca institu˛ie, îorganizeaz„ ∫i administreaz„ sistemul de trimitere la tratament balnear, precum ∫i programele recuperatorii“. Totodat„, precizez c„ aspectele privind respectarea legisla˛iei Ón domeniul concuren˛ei sunt atribu˛ii ale Consiliului Concuren˛ei, autoritatea administrativ„ autonom„ Ónvestit„ Ón acest scop, respectiv urm„re∫te aplicarea dispozi˛iilor legale ∫i a altor acte normative incidente Ón domeniul de reglementare al Legii concuren˛ei nr. 21/1996, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

Mul˛umesc.

George Sabin Cuta∫

#210312

Mul˛umesc mult.

Œl invit pe domnul secretar de stat C„t„lin D„nil„ pentru a r„spunde tot domnului senator Ungureanu. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

**Domnul C„t„lin Ionel D„nil„** — _secretar de stat_

_Ón Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Bun„ seara!

Nu am s„ repet ce a spus colega mea, am s„ v„ spun numai c„ activitatea de trimitere la tratament balnear desf„∫urat„ de Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei prin intermediul C.N.P.A.S. este reglementat„ de Hot„r‚rea Guvernului nr. 13/2004 ∫i de Legea nr. 19/2000. Conform art. 117 punctul 6 din Legea nr. 19/2000, locurile de tratament balnear vor fi asigurate Ón unit„˛ile de tratament din proprietatea C.N.P.A.S. ∫i, Ón completare, prin contracte Óncheiate, potrivit legii, cu alte unit„˛i de profil.

Casa Na˛ional„ de Pensii ∫i alte Drepturi de Asigur„ri Sociale este ac˛ionar, a∫a cum men˛iona ∫i colega mea, la Societatea Comercial„ îTratament Balnear ∫i Recuperare a Capacit„˛ii de Munc„“ — S.A.; Ón baza Hot„r‚rii Guvernului nr. 1.489/2002 de˛ine Ón sta˛iuni balneoclimaterice un num„r de 13 hoteluri care sunt clasificate de Autoritatea Na˛ional„ pentru Turism Ón conformitate cu Hot„r‚rea Guvernului nr. 1.328/2001. Acela∫i regim Ól cunoa∫te ∫i Hotelul îCodru Moma“, care este categoria o stea.

Num„rul de bilete destinat asigura˛ilor sistemului public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale este stabilit anual prin Legea bugetului asigur„rilor sociale de stat, iar procedura de atribuire a contractelor pentru achizi˛ia public„ de servicii hoteliere, de restaurant ∫i tratament balnear respect„ prevederile Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 60/2001 privind achizi˛iile publice. Chiar dac„ acest aspect nu este obligatoriu, av‚nd Ón vedere prevederile art. 8 punctul 2 din aceea∫i ordonan˛„ de urgen˛„, potrivit c„rora îautoritatea contractant„ nu are obliga˛ia de a aplica prevederile prezentei ordonan˛e atunci c‚nd achizi˛ioneaz„...“, ∫i la punctul a) avem îservicii, hoteluri ∫i restaurante“, iar la punctul i) avem îservicii de s„n„tate ∫i asisten˛„ social„“, Ón vederea Óncheierii de contracte pentru locurile Ón completare, pentru a se asigura libera concuren˛„ ∫i transparen˛„, C.N.P.A.S.-ul procedeaz„ bianual la organizarea de licita˛ii publice deschise.

Conform clauzelor prev„zute de contractele Óncheiate de prestatorii serviciilor acordate beneficiarilor de bilete de tratament, C.N.P.A.S., Ón calitate de beneficiar al serviciilor, are urm„toarele obliga˛ii: s„ pun„ la dispozi˛ia persoanelor Óndrept„˛ite biletele de tratament balnear, respectiv odihn„ pentru locurile contractate, s„ informeze persoanele c„rora le emite bilete de tratament balnear asupra condi˛iilor ∫i serviciilor ce urmeaz„ a fi primite, Ón conformitate cu datele din contract. Dup„ Óncheierea contractelor, Casa Na˛ional„ de Pensii ∫i Asigur„ri Sociale Ó∫i respect„ obliga˛iile asumate, Ón sensul c„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 122/26.IX.2005

## 42

Vasile Ioan D„nu˛ Ungureanu

#213922

Doar c‚teva preciz„ri, v„ rog.

Am pornit de la semnale date de cet„˛eni, care sunt nemul˛umi˛i tocmai de la faptul c„ Hotelul de o stea îCodrul Moma“, cum a rezultat ∫i din cifrele dumneavoastr„, nu este ocupat, pentru c„ nu este dorit, dar aici se simte nevoia unui program investi˛ional, iar compara˛ia cu celelalte hoteluri care au f„cut oferte ∫i au primit mult mai pu˛ine bilete de la dumneavoastr„ Ói deranjeaz„ pe oamenii care vor s„ beneficieze de tratament, de condi˛ii mai bune de locuit ∫i de baza de tratament.

Situa˛ia privind locurile repartizate hotelurilor din sta˛iunea Moneasa, prin Casa Jude˛ean„ Arad, ∫i modul de valorificare a acestora pentru perioada ianuarie 2005—15 septembrie 2005 se prezint„ astfel:

— pentru Hotelul îCodru Moma“ au fost repartizate 1.579 bilete, au fost valorificate 918, adic„ un procent de 58% din cele repartizate;

Aici se impunea, cel pu˛in, s„ da˛i un sprijin celor care sunt mai buni pe pia˛„, iar dac„ cei de la îCodru Moma“ r„m‚n de o stea ∫i vor r„m‚ne probabil Ón perspectiva aceasta... sau s„ dirija˛i Ónspre cei care pot oferi cet„˛enilor condi˛ii mai bune, fie s„ face˛i un program de renovare pentru Hotelul îCodrul Moma“. Asta era o prim„ problem„.

— pentru Hotel îMoneasa“ au fost repartizate 807 bilete, din care au fost valorificate 570, adic„ o propor˛ie de 71%;

— pentru Hotelul îParc“ au fost repartizate 335 de bilete, din care au fost valorificate 216, adic„ un procent de 64%.

A doua problem„, a∫ dori d„ lua˛i act de r„spunsul pe care l-am primit de la doamna Vasil, nu ∫tiu dac„ este Ón sistemul dumneavoastr„, care mi-a dat un r„spuns Ónaintea ministrului ∫i nu ∫tiu dac„ un director de direc˛ie Ó∫i poate permite s„ r„spund„, Ónaintea ministrului, unui senator. Este o problem„ la care v„ rog s„ reflecta˛i. Mul˛umesc.

Comparativ, pentru anul 2004, pl„˛ile c„tre agen˛ii economici care au rela˛ii contractuale cu C.N.P.A.S. au relevat urm„torul grad de ocupare: îCodru Moma“, 61%, comparativ cu 58% anul acesta, îMoneasa“, 74%, comparativ cu 71%, îParc“, 87%, comparativ cu 64%. Preciz„m c„ hotelurile îMoneasa“ ∫i îParc“ au depus oferte privind atribuirea Ón anul 2005 a unui num„r de 2.200 de locuri, respectiv 950 de locuri, care au fost distribuite prin toate casele teritoriale de pensii, nu numai prin cea din Arad. Diferen˛a dintre totalul locurilor atribuite Ón urma licita˛iei ∫i num„rul biletelor atribuite prin Casa Jude˛ean„ de Pensii Arad reprezint„ num„rul de bilete repartizate altor case teritoriale. Fa˛„ de oferta depus„ ca urmare a procedurii de licita˛ie deschis„ ∫i a punctajului ob˛inut de ofertele depuse au fost atribuite un num„r de 2.070 de locuri pentru Hotelul îMoneasa“, respectiv un num„r 788 de locuri pentru Hotelul îParc“.

George Sabin Cuta∫

#216704

Mul˛umesc ∫i eu.

Œl invit la microfon pe domnul secretar de stat Ioan Andreica pentru a prezenta r„spunsul domnului senator Ilie Petrescu. Pardon, pentru domnul Vasile Ioan D„nu˛ Ungureanu.

V„ rog, domnule secretar de stat.

**Domnul Ioan Andreica** — _secretar de stat_

_Ón Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului_ **:**

Domnule senator Vasile Ioan D„nu˛ Ungureanu, la Óntrebarea dumneavoastr„ adresat„ ministrului delegat pentru lucr„ri publice, domnul László Borbély, v„ comunic„m urm„toarele.

Casa Na˛ional„ de Pensii ∫i alte Drepturi de Asigur„ri Sociale are Ón vedere Ón permanen˛„, Ón limita fondurilor disponibile, cre∫terea standardelor de calitate Ón ceea ce prive∫te serviciile oferite de hotelurile aflate Ón proprietatea sa, av‚nd Ón vedere c„ Óntre aceste unit„˛i ∫i celelalte structuri de primire turistic„ aflate Ón rela˛ii contractuale cu Casa Na˛ional„ de Pensii nu exist„ diferen˛e semnificative Ón privin˛a calit„˛ii ∫i serviciilor.

Œn perioada aprilie—mai 2005 au fost afectate 1.431 de case Ón zona Banat, din care 838 necesit„ reconstruc˛ie ∫i, respectiv, 47 de case distruse integral Ón jude˛ele Arad, Bistri˛a, Buz„u, D‚mbovi˛a, Hunedoara, Mure∫ ∫i V‚lcea. Œn luna iulie 2005 au fost afectate 10.600 de locuin˛e, din care 3.231 necesit„ reconstruc˛ie, ∫i, respectiv, Ón luna august 2005 au fost afectate 9.390 de locuin˛e, din care 635 de locuin˛e distruse care necesit„ reconstruc˛ie.

Preciz„m, de asemenea, c„ anual se analizeaz„ activitatea fiec„rei unit„˛i din proprietatea Societ„˛ii Comerciale îTratament Balnear ∫i Recuperare a Capacit„˛ii de Munc„“ — S.A., din punct de vedere al rentabilit„˛ii ∫i managementului, sunt adoptate m„suri corespunz„toare pentru Ómbun„t„˛irea activit„˛ii ∫i a standardelor serviciilor oferite. De altfel, nu au fost primite semnale negative din partea beneficiarilor cu privire la serviciile oferite prin Hotelul îCodru Moma“.

Conform prevederilor Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 34/2005 privind desemnarea Agen˛iei Na˛ionale pentru Locuin˛e s„ realizeze lucr„ri de construire ∫i reabilitare a caselor de locuit Ón zonele de calamitate, ministerul nostru, prin intermediul A.N.L., va reconstrui cele 885 locuin˛e distruse de inunda˛iile din perioada aprilie—mai, respectiv 838 Ón Banat ∫i cele

V„ mul˛umesc. MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 122/26.IX.2005

47 Ón celelalte jude˛e, pentru care au fost alocate 725 de miliarde ROL Ón bani vechi, Ón baza Hot„r‚rii Guvernului nr. 392/2005.

Pentru construirea celorlalte case, respectiv 3.866 distruse de inunda˛iile din perioada iulie—august, A.N.L., Ón baza Ordonan˛ei Guvernului nr. 44/2005 privind unele m„suri pentru construirea ∫i/sau reabilitarea caselor de locuit, a fost abilitat„ doar s„ achizi˛ioneze materiale de construc˛ii pe care le va pune la dispozi˛ia proprietarilor de cl„diri afectate. Œn acest sens, au fost organizate la Bursa de M„rfuri dou„ licita˛ii pentru achizi˛ii materiale de construc˛ii, dup„ cum urmeaz„: Ón 18 august 2005, achizi˛ii, ciment, o˛el, beton, t‚mpl„rie, ferestre, lemn, tabl„, ∫i, respectiv, Ón 9 septembrie 2005, pentru achizi˛ia de t‚mpl„rie ∫i materiale de zid„rie, c„r„mid„ ∫i BCA.

Livrarea materialelor de construc˛ii se va Óncheia la data de 15 noiembrie 2005 ∫i aceast„ opera˛iune se desf„∫oar„ Ón prezent conform graficelor stabilite cu furnizorii. Punerea Ón oper„ a construc˛iilor se realizeaz„ Ón regie proprie de c„tre proprietarii locuin˛elor distruse, sprijini˛i de autorit„˛ile publice locale.

Men˛ion„m c„, Ón afara fondurilor destinate achizi˛iei materialelor de construc˛ie, Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului sprijin„ unele ac˛iuni de reconstruc˛ie Ón regie proprie a locuin˛elor prin transferul unei sume de 16,5 milioane RON, adic„ 165 miliarde Ón bani vechi, ∫i din venituri proprii pentru autorit„˛ile publice locale.

P‚n„ la data de 14 septembrie 2005 au fost finalizate ∫i recep˛ionate lucr„rile la 73 de locuin˛e Ón jude˛ul Timi∫ ∫i, respectiv, Cara∫-Severin. P‚n„ la finele lunii septembrie se vor recep˛iona Ónc„ alte 160 de locuin˛e, astfel, totalul ridic‚ndu-se, la 30 septembrie, la 233. Conform graficelor de punere Ón func˛iune, p‚n„ la 30 noiembrie 2005 vor fi finalizate toate cele 885 de locuin˛e ce se reconstruiesc prin intermediul A.N.L. Ón zona Banat ∫i, respectiv, celelalte jude˛e Ón care au avut loc calamit„˛i Ón lunile aprilie—mai.

Mai completez un lucru, Ón plus fa˛„ de ce am prezentat Ón material. Pentru celelalte zone, Ón Vadu Ro∫ca, comuna Vulturu, jude˛ul Vrancea, A.N.L. mai construie∫te funda˛iile ca s„ sprijine autorit„˛ile publice locale Óntr-o zon„ Ón care se str„mut„ Óntreg satul.

V„ mul˛umesc ∫i v„ r„spund Ón continuare la alte Óntreb„ri.

Cuprins

Stenograma

Aprobarea scoaterii de pe ordinea de zi a proiectului Hot„r‚rii privind Regulamentul Senatului

Aprobarea prelungirii termenului de dezbatere la 60 de zile a propunerii legislative privind Legea Camerelor de Comer˛ ∫i de Industrie din Rom‚nia

Adoptarea proiectului Legii pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 7/2003, republicat„, privind utilizarea Ón scopuri exclusiv pa∫nice a energiei nucleare

Dezbaterea ∫i adoptarea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 74/2005 privind Ónfiin˛area Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Reglementarea ∫i Monitorizarea Achizi˛iilor Publice

Dezbaterea ∫i adoptarea proiectului Legii pentru modificarea art. 3 din Legea arend„rii nr. 16/