Stenogramă plen

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Poate da˛i un telefon, v„ rog foarte mult, ∫i dup„ aceea discut„m.

## **Domnul Puiu Ha∫otti**

**:**

V„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile.

™edin˛a de ast„zi va fi condus„ de subsemnatul, ajutat de domnul senator Mihai Ungheanu ∫i de domnul senator Iorgovan, secretari ai Senatului.

V„ anun˛ c„, din totalul de 137 senatori, prezen˛i sunt, p‚n„ la ora actual„, 91. Avem 16 colegi absen˛i motivat.

A˛i primit ordinea de zi, stima˛i colegi.

V„ rog, dac„ ave˛i observa˛ii la ordinea de zi?

Domnul senator Ha∫otti Puiu.

V„ mul˛umesc. Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Am avea o rug„minte. Dup„ punctul 8, care Ónseamn„ discutarea unui proiect de lege organic„, v-am ruga s„ fi˛i de acord s„ introducem punctele 11 ∫i 12, care sunt tot proiecte de lege organic„.

12 ∫i 13?

Da, 12 ∫i 13. V„ mul˛umesc.

…Astfel Ónc‚t cele trei legi organice s„ aib„ o succesiune, credem noi, fireasc„, urm‚nd ca dup„ aceea s„ se men˛in„ actuala ordine.

V„ mul˛umesc.

Am Ón˛eles. V„ mul˛umesc. Domnul Solcanu.

Domnule pre∫edinte, grupul nostru parlamentar sus˛ine propunerea distinsului coleg, cu solicitarea obligatorie ca, la legile organice, s„ vin„ din partea Guvernului ministrul titular.

Deci noi sus˛inem propunerea colegului, dar la legile organice, pentru c„ sunt legi organice, s„ vin„ la sus˛inerea acestor proiecte de lege, Ón fa˛a Senatului, ministrul titular.

Vom face tot ceea ce este posibil!

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Stima˛i colegi, mai sunt alte interven˛ii legate de ordinea de zi? Dac„ nu,

Legat de programul de lucru, pe care-l cunoa∫te˛i, p‚n„ la 19,30, v„ rog s„ vota˛i.

Cu 92 de voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„ ∫i nici o ab˛inere, a fost aprobat.

Trecem la primul punct, declara˛ii politice.

Invit la microfon, din partea Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., pe domnul senator Mihai fi‚buleac. Urmeaz„ domnul senator Funar.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi, Sunt Mihai fi‚buleac, senator P.N.L., ∫i reprezint jude˛ul Boto∫ani.

Voi prezenta Ón fa˛a dumneavoastr„ o declara˛ie intitulat„ îLec˛iile despre fiscalitate ale P.S.D.-ului“.

Se spune c„ pe parcursul vie˛ii to˛i avem c‚te ceva de Ónv„˛at. Cred c„ acest lucru este adev„rat. Œn ultima vreme constat„m, Óns„, c„ Ón politic„ parlamentarii fostei puteri se comport„ asemenea unor profesori tob„ de carte, care le ∫tiu pe toate ∫i care se simt datori s„ ne dea lec˛ii despre impozite ∫i economie.

De exemplu, domnul Mihai T„n„sescu, urma∫ al mult mai Ónv„˛atului Florin Georgescu, ne-a recomandat s„ nu ne amestec„m Ón probleme pe care numai Domnia sa le pricepe, sus˛in‚nd c„ filozofia bugetar„ pe care a avut-o Ón vedere este cu totul alta dec‚t aceea perceput„ de milioanele de rom‚ni confrunta˛i cu o grav„ stare de s„r„cie.

Mai presus de Ónv„˛a˛ii care nu mai au ce Ónv„˛a s-a situat Óns„ domnul Nicolae V„c„roiu, care a cobor‚t de c‚teva ori de la prezidiul Senatului Rom‚niei pentru a ne admonesta p„rinte∫te, Óntruc‚t, Ón opinia Domniei sale, actualul Guvern va distruge ˛ara cu cota unic„ de impozitare, iar nivelul de Óndatorare pe anul 2005 nu ar avea nici o leg„tur„ cu cel din perioada anterioar„. Vorba aceea, îCine nu are un pre∫edinte Ón˛elept s„ ∫i-l cumpere“.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 15/28.II.2005

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Nu e r„u!

## **Domnul Mihai fi‚buleac:**

Œn mod firesc se pune Óntrebarea: cu ce drept se erijeaz„ ace∫ti domni Ón profesori de fiscalitate, c‚nd este bine ∫tiut faptul c„ filozofia lor fiscal„ a transformat Rom‚nia Óntr-o ˛ar„ a s„racilor, a corup˛iei ∫i coda∫„ Ón procesul de integrare european„?

Œn pofida situa˛iei de criz„ la care ei Ón∫i∫i au contribuit, aceia∫i domni sus˛in c„ m„surile adoptate de noua putere sunt catastrofale, de∫i acestea abia Óncep s„-∫i fac„ efectele.

Oare domnii profesori de fiscalitate sunt vizionari care observ„ doar g„urile negre, a∫a cum altcineva Óntrez„rea lumini˛a de la cap„tul tunelului? Nu! Œn realitate ei nu v„d nimic, iar ceea ce ofer„ nu este nicidecum o lec˛ie de fiscalitate, ci o cras„ dezinformare.

Este limpede c„ introducerea cotei unice de 16% pentru impozitarea veniturilor s-a f„cut pentru a se elimina bariera din calea necesarului proces de cre∫tere a veniturilor rom‚nilor. Se ∫tie c„ Ón aceast„ lung„ perioad„ de tranzi˛ie nu s-au Ónregistrat deloc progrese la acest indicator care este, Ón realitate, cel mai important Ón procesul de integrare european„.

Ni s-a adus acuza˛ia c„ am urm„rit avantajarea celor boga˛i, pu˛ini la num„r. V„ atrag aten˛ia, domnilor profesori, c„ v„ afla˛i Óntr-o eroare flagrant„, Óntruc‚t pu˛inii Ómbog„˛i˛i ai Rom‚niei se reg„sesc cu prec„dere fie Ón baza de eviden˛„ a membrilor P.S.D., fie Ón lista miliardarilor de carton denumi˛i generic îclientel„“.

V„ reamintim c„ m„sura adoptat„ de Guvernul T„riceanu vizeaz„ Óns„n„to∫irea mediului de afaceri, stimularea muncii, cre∫terea veniturilor pentru to˛i rom‚nii, ∫i nu doar pentru unele segmente ale popula˛iei.

Noi nu putem accepta filozofia conform c„reia veniturile trebuie s„ fie Ómp„r˛ite Ón dou„ categorii: impozabile ∫i neimpozabile, iar rom‚nii s„ se claseze Ón pl„titori de impozite la stat ∫i pl„titori de comisioane protectorilor politici.

Am ajuns Ón situa˛ia paradoxal„ de a avea nu dou„, ci trei Rom‚nii: una alc„tuit„ din contribuabili one∫ti care cred c„ munca cinstit„ este fireasc„ chiar ∫i Ón perioada de tranzi˛ie, alta format„ din ∫mecheri care ac˛ioneaz„ Ón economia subteran„ ∫i, Ón sf‚r∫it, cea de a treia, care reprezint„ bazinul de vot pentru speciali∫tii Ón dezinformare, folositori c‚nd se Óncearc„ distrugerea corup˛iei ∫i Ónl„turarea nedrept„˛ilor.

Se pare c„ pe acela∫i tip de structur„ func˛ioneaz„ ∫i Parlamentul. Unii, bine inten˛iona˛i, care cred Ón dreptate ∫i adev„r, convin∫i c„ lumea Ói va judeca dup„ rezultate, al˛ii, profesioni∫ti ai zvonisticii ∫i dezinform„rii, care au drept obiectiv major îs„ moar„ ∫i capra vecinului“, la care se adaug„ cei care le asigur„ spatele.

Bravo! Bravo!

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., dau cuv‚ntul domnului senator Gheorghe Funar.

## **Domnul Gheorghe Funar:**

Œnc„ de la Ónfiin˛area sa, Ón 21 decembrie 1989, la Cluj-Napoca, a fost dat publicit„˛ii programul U.D.M.R. Printre obiectivele acestui program, pe l‚ng„ autonomia Transilvaniei, se remarc„ Ónfiin˛area unei universit„˛i de stat Ón limba maghiar„ la Cluj-Napoca, prin scindarea Universit„˛ii îBabe∫-Bolyai“.

Urm‚nd politica pa∫ilor m„run˛i ∫i, mai ales, dup„ ob˛inerea unor func˛ii deosebit de importante Ón cadrul Cabinetului T„riceanu, liderii extremi∫ti ai U.D.M.R., folosind metoda ∫antajului, Óncearc„ s„ prind„ doi iepuri dintr-o lovitur„. Pretext‚nd o Ónt‚lnire separat„ cu Consiliul reprezentan˛ilor din Ónv„˛„m‚ntul superior maghiar, pre∫edintele U.D.M.R., domnul Markó Béla, ministru de stat pentru coordonarea activit„˛ilor din domeniul culturii, Ónv„˛„m‚ntului ∫i integr„rii europene, a declarat c„ printr-o hot„r‚re a Guvernului se va Ónfiin˛a o facultate de stat Ón limba maghiar„ la Universitatea îBabe∫-Bolyai“ din Cluj-Napoca. Dintr-o bine cunoscut„ eroare de traducere, Ón mass-media rom‚neasc„ se vorbe∫te despre Ónfiin˛area unei catedre de limba maghiar„, catedr„ care exist„ de mult„ vreme.

Acela∫i ministru de stat, domnul Markó Béla, a anun˛at c„ va propune Guvernului Rom‚niei s„ adopte o hot„r‚re privind finan˛area din bugetul statului rom‚n a Universit„˛ii particulare maghiare îSapientia“ din Cluj-Napoca. Preciz„m c„ Universitatea privat„ îSapientia“ nu este acreditat„, aceasta Óncep‚ndu-∫i activitatea Ón urm„ cu doi ani.

Partidul Rom‚nia Mare este consecvent ∫i se pronun˛„ cu fermitate Ómpotriva scind„rii pe criterii etnice a Universit„˛ii îBabe∫-Bolyai“ din Cluj-Napoca, precum ∫i Ómpotriva finan˛„rii din bugetul statului rom‚n a Universit„˛ii private ∫i neacreditate îSapientia“ din Cluj-Napoca.

Œn cazul Ón care, printr-o hot„r‚re a Guvernului, se va decide finan˛area din bugetul statului rom‚n a Universit„˛ii private maghiare îSapientia“, P.R.M. va solicita Cur˛ii de Conturi s„ stabileasc„ persoanele r„spunz„toare ∫i sumele care le vor fi imputate.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult.

Invit la microfon, din partea Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., pe domnul senator Alexandru Mor˛un.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

M„ refer la faptul c„, de cur‚nd, un cotidian central f„cea referire la un raport al Cur˛ii de Conturi prezentat Comisiei pentru s„n„tate, ecologie ∫i sport din Camera Deputa˛ilor cu privire la modul Ón care a fost folosit Fondul special de s„n„tate. Acesta prezint„ un adev„r cutremur„tor pentru fiecare rom‚n ∫i anume c„ 22.000 miliarde lei din Fondul asigur„rilor sociale de s„n„tate au fost folosite, m„car ∫i temporar, de Ministerul de Finan˛e, Ón anii 2003—2004, Ón cu totul alte scopuri

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 15/28.II.2005 dec‚t cele pentru care erau destinate. Documentul susamintit face trimitere la faptul c„, la sf‚r∫itul anului 2002, Ón sistemul de s„n„tate a existat un excedent de 15.000 miliarde lei, iar la sf‚r∫itul lui 2003, un surplus de 7.000 miliarde lei, bani proveni˛i din contribu˛ii ale popula˛iei la fond. Œn mod normal, ace∫ti bani ar fi trebuit s„ fie permanent la dispozi˛ia sectorului sanitar, fiind interzis„, conform legii, folosirea lor chiar ∫i temporar„ Ón alte scopuri.

De∫i ∫tia foarte bine care este starea de s„n„tate a rom‚nilor, de∫i vedea cu ochiul liber c„ accesul contribuabililor la medicamente, investiga˛ii medicale ∫i chiar tratamente era blocat de lipsa banilor, cu un cinism specific, Ministerul Finan˛elor nu a vrut s„ Ón˛eleag„ nici Ón 2003 ∫i nici Ón 2004 c„ este absolut necesar„ orientarea disponibilului c„tre sectorul sanitar, fapt care ar fi salvat nu numai situa˛ia, dar ∫i vie˛ile a mii de rom‚ni.

Practic, Ón timp ce oamenii se c„lcau Ón picioare Ón fa˛a farmaciilor, Ministerul Finan˛elor al domnului T„n„sescu, ∫i acum citez din spusele inspectorului Cur˛ii de Conturi, îs-a jucat cu ace∫ti bani pentru c„ era un disponibil care curgea foarte bine de la popula˛ie“, ∫i continu„ acela∫i inspector: îEste adev„rat c„ aveau o serie de alte priorit„˛i“, am Óncheiat citatul. Alte priorit„˛i dec‚t s„n„tatea rom‚nilor, alte priorit„˛i dec‚t salvarea vie˛ii unor oameni care — culmea! — asiguraser„ pe banii lor un fond excedentar, cel al s„n„t„˛ii!

Dar raportul eviden˛iaz„ ∫i faptul extrem de grav c„ Ón teritoriu, Ón casele jude˛ene de asigur„ri de s„n„tate ∫i Ón trezorerii banii nu s-au str‚ns Ón fonduri speciale, a∫a cum prevede legea, ci Óntr-un co∫ comun cu scopul declarat de a depersonaliza fondurile, nimeni nemai∫tiind Ón acei ani c‚t revine Fondului de s„n„tate, c‚t a colectat fiecare cas„ de s„n„tate.

Stimate coleg, numai o secund„!

Rog presa ∫i televiziunea s„ mearg„ Ón spatele s„lii. V„ rog foarte mult s„ trece˛i la locurile dumneavoastr„. Cred c„ am fost destul de clar. Rog televiziunea s„ mearg„ Ón cea de a doua parte a s„lii. V„ rog foarte mult.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Alexandru Ioan Mor˛un:**

Este evident c„ Ministerul Finan˛elor a Ónc„lcat legea, c„ s-a folosit de Fondul de s„n„tate Ón dispre˛ul ei ∫i al noii Constitu˛ii, care-l obliga s„ foloseasc„ banii doar pentru s„n„tate. ™i, Ón timp ce fosta guvernare, care nu Ónceta atunci s„ spun„ rom‚nilor c„ este, citez, îAproape de oameni ∫i Ómpreun„ cu ei“, le folosea banii din Fondul de s„n„tate pentru, citez, îalte priorit„˛i“, politrucii Casei Na˛ionale de Asigur„ri de S„n„tate, domnii fiurlea ∫i Celea, Ón loc s„ apere chiar ∫i cu pre˛ul func˛iei lor banii oamenilor, se str„duiau s„ c‚rpeasc„ g„urile financiare din sistem prin decizii care de care mai aberante, multe dintre ele constituind pe fond adev„rate atentate la s„n„tatea concet„˛enilor no∫tri.

Slujba∫ii obedien˛i ∫i politiza˛i ai acestora din teritoriu sunt, de asemenea, vinova˛i de participare direct„ la acest atac clar la s„n„tatea rom‚nilor.

Pentru a-∫i proteja pozi˛iile dob‚ndite, mul˛i au pus Ón aplicare, cu exces de zel, decizii administrativ-financiare aberante ce nu aveau nimic comun cu ap„rarea s„n„t„˛ii. S„ ne aducem aminte doar de aberantele plafoane

financiar-limitative impuse medicilor ∫i farmaci∫tilor Ón eliberarea re˛etelor.

Iat„ de ce, ca cet„˛ean ∫i medic, consider c„ fostul Minister de Finan˛e ∫i fosta structur„ de conducere na˛ional„ ∫i jude˛ean„ a sistemului de asigur„ri sociale de s„n„tate ∫i-au dep„∫it atribu˛iile ∫i au Ónc„lcat legea prin modul Ón care au gestionat Fondul special de s„n„tate Ón anii 2003 ∫i 2004, Ón detrimentul rom‚nilor.

De aceea, cer organelor abilitate ale statului o anchet„ sever„ asupra modului Ón care a fost gestionat Fondul special de s„n„tate Ón ace∫ti ultimi doi ani. Cer, de asemenea, ca cei vinova˛i s„ pl„teasc„.

Nu Ón ultimul r‚nd, pentru ca pe viitor sistemul de s„n„tate s„ fie ferit de astfel de suferin˛e ∫i umilin˛e, cred c„ a venit momentul ca noi to˛i s„ d„m Casei Na˛ionale de Asigur„ri de S„n„tate ceea ce merit„, ∫i anume, pentru to˛i rom‚nii, independen˛a acesteia, trecut„ Ón subordinea Parlamentului.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult.

Invit la microfon pe doamna senator Verginia Vedina∫, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.

Se preg„te∫te domnul senator Puskás Valentin Zoltán, din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Partidul Rom‚nia Mare Ó∫i exprim„ profunda preocupare ∫i Óngrijorare fa˛„ de inten˛iile actualului Guvern de a modifica Codul muncii.

Din propunerile care au fost ini˛iate de Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei rezult„ faptul c„, dincolo de declara˛iile ulterioare ale premierului, determinate de revolta tuturor sindicatelor, op˛iunea patronatelor este cea care se reg„se∫te cuprins„ Ón aceste propuneri, ce angajeaz„ at‚t Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, c‚t ∫i Guvernul Rom‚niei.

Partidul Rom‚nia Mare consider„ inadmisibile urm„toarele propuneri reg„site Ón proiectul Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei:

1. Transformarea contractului individual de munc„ pe perioad„ determinat„ Ón regul„, al„turi de contractul individual de munc„ pe perioad„ nedeterminat„.

Contractul individual de munc„ pe perioad„ determinat„ trebuie s„ r„m‚n„ excep˛ia Ón materia contractelor individuale de munc„, pentru c„ altfel se instituie un regim defavorabil pentru salaria˛i.

Are cuv‚ntul domnul senator Puskás Valentin Zoltán, din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R.

Urmeaz„ la microfon domnul senator Mihai Ion Dumitrescu, din partea Grupului parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.

## **Domnul Puskás Valentin Zoltán:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distins Senat,

Ca Óntotdeauna c‚nd vin la acest microfon la declara˛ii politice, doresc s„ v„ reamintesc o problem„ care atinge toate jude˛ele ˛„rii ∫i pe to˛i oamenii, indiferent de culoarea politic„ pe care o au.

S„pt„m‚na trecut„, am discutat cu mai mul˛i agricultori, care m-au Óntrebat: îDomnule senator, pentru tractorul cu care circul pe ∫osele, lunar, 10—15 kilometri, de ce trebuie s„ cump„r vignete?“ Pensionarul: îEu, anual, circul, pe drumurile na˛ionale ∫i jude˛ene, 1.000—1.500 de kilometri. De ce pl„tesc at‚ta ca ∫i cel care face 50.000 de kilometri cu ma∫ina pe acele drumuri?“

Data trecut„ am amintit c„ sunt anumite probleme care persist„, indiferent care este partidul sau care sunt partidele care se afl„ la guvernare. ™i aceast„ problem„ se cam Óncadreaz„ Ón aceast„ categorie.

S-au elaborat ni∫te acte normative, s-au pus Ón aplicare ∫i, atunci c‚nd ajungem s„ le aplic„m, constat„m c„, Óntr-adev„r, sunt anumite probleme pe care, poate, cei care au elaborat actul normativ respectiv nu le-au prev„zut.

™i aceast„ problem„ a vignetelor cred c„ este o problem„ pe care noi, Parlamentul, ar trebui s„ o analiz„m, Ón primul r‚nd, prin prisma contribu˛iei tuturor cet„˛enilor la aceast„ cheltuial„ ∫i, dup„ aceea, s„ g„sim c‚t mai repede o modalitate prin care, Ón mod echitabil, s„ putem pune Ón aplicare aceast„ prevedere.

Cei care sunte˛i, ∫i cei care nu a˛i fost Ón Parlamentul anterior, v„ aminti˛i c„ tot a∫a a fost ∫i cu taxa radio-tv. Am introdus-o pentru toat„ lumea, chiar dac„ era orb

sau surd, dac„ avea aparat, dac„ nu avea aparat, trebuia s„ pl„te∫ti tax„ radio ∫i tv. De la acest microfon ∫i atunci am intervenit, am Óncercat s„ sensibilizez Parlamentul ∫i, p‚n„ la urm„, am g„sit c„ile prin care ∫i aceast„ tax„ s„ fie o tax„ echitabil„ pentru popula˛ie.

Acela∫i lucru Ól doresc ∫i acum. Nu vreau s„ spun c„ ar fi vinovat cineva sau nu ar fi vinovat altcineva, ci este vorba de aplicarea unor reglement„ri Ón mod echitabil pentru popula˛ia acestei ˛„ri.

™i aici sunt lovi˛i cei care au o situa˛ie material„ mai precar„, Ón special agricultorii care au acele utilaje, acele tractoare, pensionarii care au ma∫in„, dar circul„ mai rar, pentru c„ n-au posibilitatea s„ cumpere combustibil, ca s„ aib„ Ón fiecare zi ma∫ina la Óndem‚n„.

De aceea, ar trebui s„ g„sim metoda prin care aceast„ tax„, aceste vignete s„ fie Ón a∫a fel folosite Ónc‚t s„ nu Ómpov„r„m pe cei care, ∫i a∫a, au foarte multe probleme materiale.

Doresc s„ analiz„m ∫i aceast„ problem„ ∫i, dac„ g„sim o modalitate de a propune o ini˛iativ„ legislativ„, rog pe colegii mei s„ ne sprijine ca ∫i Ón acest caz s„ putem asigura o echitate pentru popula˛ia Rom‚niei.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult.

Invit la microfon pe domnul senator Mihai Ion Dumitrescu, din partea Grupului parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.

Urmeaz„ domnul senator Nicolae Iorga, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.

## **Domnul Ion Mihai Dumitrescu:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Am auzit recent un comentariu, cu iz electoral, Ón leg„tur„ cu Programul de guvernare, ∫i anume: îAlian˛a promoveaz„ fiscalitatea excesiv„.“ Nimic mai neadev„rat! Alian˛a stabile∫te ni∫te reguli ∫i construie∫te un buget din contribu˛iile cet„˛enilor ruina˛i de politica falimentar„ a pesedi∫tilor.

P‚n„ Ón 2004, p‚n„ la alegerile din 2004, practica era alta: unii d„deau tunuri uria∫e, iar oamenii obi∫nui˛i erau am„gi˛i cu opera˛iuni sociale de amploare, sugestiv intitulate de pres„ drept îpomeni electorale“. Acum oamenii sunt informa˛i corect despre taxele pe care le au de pl„tit ∫i se Óncearc„ instaurarea disciplinei Ón procesul de colectare a taxelor.

Impozitul pe terenul agricol ∫i cel pe tranzac˛iile imobiliare este de 10 ori mai cinstit dec‚t plata din banii oamenilor a sute de miliarde, at‚t c‚t reprezint„ datoriile marilor nepl„titori de taxe.

Oamenii sunt con∫tien˛i de necesitatea consolid„rii bugetului. Sentimentul de nesiguran˛„ a fost, Óns„, inoculat tot de colegii din P.S.D., cei care au uitat s„ mai Óntoarc„ banii publici Ón folosul contribuabililor. Nu mai mir„ pe nimeni c„ dup„ at‚tea tunuri, at‚tea licita˛ii amicale ∫i at‚tea ace de cravat„ cump„rate pe sume exorbitante din banii cet„˛enilor — vezi cazul recent de la îRomsilva“ — cet„˛enii sunt neÓncrez„tori.

A∫tept, a∫adar, cu ner„bdare ca papagalii care t„ceau cu premeditare c‚nd se puneau la cale marile afaceri s„ Ónceap„ zarva pe tema oamenilor nevoia∫i.

S„ nu uite, Óns„, nimeni din aceast„ sal„ c„ electoratul a refuzat pomana P.S.D.-ului ∫i a pus la zid

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 15/28.II.2005 tactica de Ómbog„˛ire rapid„ a celor care au uitat de cotiza˛iile c„tre stat. Acum, e r‚ndul nostru s„ respect„m dolean˛ele electoratului.

V„ mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul senator Nicolae Iorga, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare. Urmeaz„ domnul senator Puiu Ha∫otti.

## **Domnul Nicolae Iorga:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Am ridicat Ón legislatura trecut„, tot de la aceast„ tribun„, Ón repetate r‚nduri, problema industriei bra∫ovene.

Vreau s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ c„, exact acum dou„ ore, probabil, a Óncetat pichetarea Prefecturii din Bra∫ov, care se va face pe timp nelimitat de c„tre sindicali∫tii bra∫oveni, Óncep‚nd cu data de ast„zi.

Spuneam atunci ∫i solicitam Guvernului s„ ia m„suri ferme pentru a redresa c‚t de c‚t aceast„ industrie, pentru c„, altfel, domnul coleg Puskás Valentin Zoltán, care Ó∫i face probleme cu taxa de drum, o s„-∫i fac„ probleme nu cu acea tax„, ci cu tractorul, c„ n-o s„ mai avem tractoare.

Din informa˛iile pe care eu le de˛in, se pare c„ nici actualul Guvern nu dore∫te o redresare a industriei din Bra∫ov. îNitramonia“ a fost Ónchis„ Ón urma vizitei unui ministru de la putere, iar îTractorul“ se pare c„ va fi inclus pe o list„ a unui celebru lichidator, de acum, pe nume Arin St„nescu.

™i atunci v„ Óntreb ∫i eu pe dumneavoastr„, c„ ∫i pe mine m„ Óntreab„ oamenii din Bra∫ov: de ce suntem min˛i˛i de 15 ani c„ vom face tractoare, c„ vom face camioane ∫i alte produse Ón municipiul ∫i jude˛ul nostru?

Partidul Rom‚nia Mare trage Ónc„ o dat„ un semnal de alarm„, solicit„ m„suri ferme din partea Guvernului, pentru c„, altfel, Ón opinia mea, alian˛a dumneavoastr„ nu se va mai putea numi îDreptate ∫i Adev„r“, ci îDeparte de Adev„r“.

Sper ca, ∫i Ón d„˛ile trecute, aceast„ interven˛ie a mea s„ fi fost rostit„ Ónainte de a fi prea t‚rziu.

V„ mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

Domnul senator Puiu Ha∫otti r„m‚ne pentru s„pt„m‚na viitoare.

Invit la microfon pe domnul senator Teodor Mele∫canu, din partea Grupului parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.

Urmeaz„ domnul senator Aurel Ardelean, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.

## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Unul dintre pilonii politicii externe rom‚ne∫ti, asumat prin Programul Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., este reprezentat de consolidarea pozi˛iei Rom‚niei Ón estul Europei, ca factor de echilibru ∫i de stabilitate.

Dup„ alegerile din decembrie 2004, hot„r‚rea guvern„rii Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. de a-∫i consolida rela˛iile cu statele vecine, de a se manifesta

activ Ón aceast„ zon„, a devenit foarte vizibil„ ∫i, pentru a Ónt„ri cele spuse, Ómi sunt la Óndem‚n„ recentele vizite ale domnului pre∫edinte Traian B„sescu Ón Ucraina, Republica Moldova ∫i Federa˛ia Rus„, Ón parantez„ subliniez, printre primele vizite oficiale ale mandatului s„u.

At‚t vizita de la Chi∫in„u, c‚t ∫i cea de la Moscova au fost caracterizate de pragmatism ∫i hot„r‚re din partea puterii de la Bucure∫ti, de dorin˛a de a dep„∫i vechile teme care au blocat timp de 15 ani dialogul bilateral ∫i de a trece la m„suri concrete, punctuale, care s„ genereze stabilitate ∫i prosperitate Ón estul Europei.

Œn cadrul vizitei sale la Chi∫in„u, domnul pre∫edinte Traian B„sescu a asigurat Republica Moldova de sprijinul pe care ˛ara noastr„ Ól acord„ procesului de democratizare, de dezvoltare economic„ ∫i social„, de asigurare a securit„˛ii ∫i stabilit„˛ii interne, pentru c„ Republica Moldova se afl„ Ón fa˛a unei mari op˛iuni, iar alegerile din 6 martie 2005 sunt considerate ca fiind cruciale pentru viitorul s„u, pentru calea pe care o va alege c„tre Vest ∫i c„tre Uniunea European„.

Pentru ca op˛iunea cet„˛enilor Moldovei s„ fie, Óns„, exprimat„ Ón mod liber, f„r„ nici un fel de umbr„ asupra corectitudinii procesului ∫i, mai ales, a rezultatului electoral, Parlamentul Rom‚niei va trimite la Chi∫in„u, cu ocazia alegerilor din 6 martie, un grup de observatori parlamentari, Ón cadrul misiunii O.S.C.E. de monitorizare a alegerilor din Republica Moldova.

Da˛i-mi voie s„ le urez, de la tribuna plenului Senatului, mult succes colegilor no∫tri care vor participa la aceast„ misiune.

V„ mul˛umim pentru informare, domnule senator. Dau cuv‚ntul domnului senator Aurel Ardelean, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.

™i ultima luare de cuv‚nt, doamna senator Maria Petre.

## **Domnul Aurel Ardelean:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Subiectul declara˛iei politice este dezvoltarea durabil„ a sectorului infrastructurii rutiere Ón contextul integr„rii Rom‚niei Ón Comunitatea European„, prin contracte corecte ∫i verificabile. Fac men˛iunea c„ este o reluare a conferin˛ei de pres„ organizate de Partidul Rom‚nia Mare, vineri.

Integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„ presupune consolidarea ∫i dezvoltarea re˛elei de transport ∫i a celei de transport rutier, Ón special.

Œn anexa nr. 3 din Legea nr. 203 din 16 mai 2003, republicat„, privind realizarea, dezvoltarea ∫i modernizarea re˛elei de transport de interes na˛ional ∫i european este prev„zut„ lista proiectelor prioritare, identificate Ón Rom‚nia, Ómpreun„ cu Uniunea European„, care urmeaz„ a fi realizate p‚n„ Ón anul 2015. Œn aceast„ anex„, printre proiectele prioritare care urmeaz„ a fi realizate, la pozi˛ia nr. 1 figureaz„ tronsonul N„dlac—Arad—Timi∫oara—Lugoj—Deva—Alba-Iulia—Sibiu— Pite∫ti. Aceast„ autostrad„, Ón special tronsonul N„dlac— Arad—Timi∫oara, este important„ din mai multe considerente care pornesc de la ra˛iuni economice, pozi˛ionare geografic„, protec˛ia mediului Ónconjur„tor ∫i dezvoltarea turismului.

Pentru fluidizarea traficului, Ón special a traficului greu, autostrada urmeaz„ s„ reprezinte o leg„tur„ vital„ pentru transportul de m„rfuri, fiind o arter„ comercial„ de care nici Rom‚nia ∫i nici Uniunea European„ nu se pot lipsi, preluarea traficului fiind mult superioar„ valorii de 15%, c‚t ar urma s„ preia tronsonul Bor∫—Bra∫ov.

Autostrada este important„ ∫i din punct de vedere al conexiunii cu autostrada construit„ de Banca European„ de Investi˛ii Ón Ungaria ∫i care avanseaz„ spre N„dlac, cu termen de finalizare la sf‚r∫itul anului 2005. Uniunea European„ consider„ conexiunea celor dou„ autostr„zi vital„, prin leg„turile ce urmeaz„ a fi deschise spre estul Europei, Grecia ∫i Turcia.

Œn demararea proiectelor pentru autostr„zi un rol esen˛ial Ól reprezint„ ∫i protec˛ia mediului Ónconjur„tor, din

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 15/28.II.2005 acest punct de vedere impactul asupra mediului Ónconjur„tor prin construirea autostr„zii N„dlac—Arad— Timi∫oara—Pite∫ti fiind Ón conformitate cu standardele impuse de Uniunea European„.

Mul˛umesc.

Invit la cuv‚nt pe doamna senator Maria Petre, din partea Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.

## **Doamna Maria Petre:**

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Interven˛ia mea este extrem de scurt„, dar ea prive∫te un subiect foarte important. A∫a cum ∫tim cu to˛ii, avem Ón Rom‚nia o serie de institu˛ii noi, create prin legi speciale sau Ón interiorul altor legi, ∫i ast„zi vreau s„ m„ refer la ceea ce, Ónaintea ultimelor dou„ procese electorale — ∫i m„ refer la alegerile parlamentare ∫i cele preziden˛iale —, a fost Ónfiin˛area Autorit„˛ii Electorale Permanente.

™ti˛i foarte bine c„ atunci, Ón criz„ de timp, Parlamentul Rom‚niei, Senatul ∫i Camera, Ón egal„ m„sur„, au convenit ca Ón locul unei Legi de Ónfiin˛are a Autorit„˛ii Electorale Permanente s„ introducem o sec˛iune Ón Legea privind alegerea Camerei Deputa˛ilor ∫i a Senatului, ceea ce s-a ∫i Ónt‚mplat.

Ce vreau, Óns„, s„ solicit Ón aceast„ interven˛ie a mea, domnule pre∫edinte ∫i stima˛i colegi, este ca aceast„ nou„ institu˛ie s„ Ó∫i fac„ datoria pe care legea, ca atare, i-o confer„ ∫i unul dintre lucrurile pe care trebuie s„ le fac„ foarte cur‚nd este prezentarea... Este o institu˛ie subordonat„ Parlamentului Rom‚niei, o autoritate subordonat„ Parlamentului Rom‚niei ∫i ea, potrivit legii de Ónfiin˛are, este obligat„ ca Ón termen de 90 de zile de la data ultimului scrutin s„ prezinte Parlamentului un raport asupra modului Ón care s-au desf„∫urat alegerile.

™tim cu to˛ii ce discu˛ii au fost pe marginea corectitudinii, mai mari sau mai mici, a ultimului scrutin ∫i, ca atare, domnule pre∫edinte, v-a∫ ruga s„ solicit„m pre∫edintelui Autorit„˛ii Electorale Permanente prezentarea c‚t mai rapid„ a raportului cu privire la scrutinul din 28 noiembrie 2004, pentru c„ termenul de 90 de zile, dac„ lu„m Ón calcul data de 28 noiembrie 2004, este fix de azi Óntr-o s„pt„m‚n„.

Cer, de asemenea, Guvernului s„ nu discute… Am Ón˛eles din pres„, mai degrab„, ∫i o s„ verific„m dac„, sigur, acest lucru este adev„rat, c„, Ón loc s„ Ó∫i preg„teasc„ raportul ∫i s„ Ól prezinte Parlamentului Rom‚niei, Autoritatea Electoral„ Permanent„ Óncearc„ s„

introduc„ pe ordinea de zi a Executivului un nou regulament de organizare ∫i func˛ionare. Cred c„ nu este nici o grab„ din punctul acesta de vedere.

Mul˛umesc foarte mult. Mai dore∫te cineva s„ intervin„? Domnul senator Frunda György.

## **Domnul Frunda György:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Vreau s„ fac c‚teva referiri la autostrada Transilvania. Unul dintre lucrurile greu de crezut este c„ Ón 2005, cu o ma∫in„ occidental„ foarte bun„, mergi de la Bucure∫ti la T‚rgu-Mure∫ sau la Cluj mult mai mult Ón timp dec‚t mergeai Ónainte de 1990, cu o Dacie, cu o Skod„ sau cu un Trabant, cu toate c„ ∫i ma∫ina este mai bun„ ∫i ∫oseaua european„ este modernizat„, ∫i se poate merge bine, numai c„ nu avem autostrad„, avem un drum european, care Ón propor˛ie de 80—90% are dou„ benzi ∫i uneori, Ón mun˛i, are trei benzi. Circula˛ia este foarte dificil„, foarte riscant„ ∫i numai Ón parantez„ v„ amintesc c„ Ón anul 2003 Rom‚nia a avut mai mul˛i mor˛i rezulta˛i din accidentele de ma∫in„ dec‚t au fost Ón conflictul israeliano-palestinian.

Acestea sunt doar argumente foarte superficiale pentru necesitatea construirii autostr„zii Transilvania, care, subliniez, nu vrea s„ Ónlocuiasc„ Culoarul IV european, ci vrea s„ fie o prim„ autostrad„ impus„ de necesit„˛ile economice ale Rom‚niei de ast„zi. Nu cred c„ exist„ Ón aceast„ sal„ o singur„ senatoare sau un singur senator ales din oricare dintre jude˛ele Transilvaniei, care s„ nu vrea s„ se construiasc„ aceast„ autostrad„. Este un lucru absolut indispensabil. Dac„ facem aceast„ autostrad„, atunci economia Rom‚niei va cre∫te, vom fi lega˛i nemijlocit de Uniunea European„, acea leg„tur„ la Bor∫ se va face cu autostrada existent„, autostrada III a Ungariei, care este deja mai Óncoace de Miskolc ∫i care va lega direct Bucure∫tiul de Budapesta, Viena ∫i a∫a mai departe, ∫i care la ora actual„ este absolut indispensabil„. Eu cred Ón corectitudinea contractului Óncheiat de Guvernul Rom‚niei cu firma american„ îBechtel“ ∫i, pentru c„ cred acest lucru, nu am nici o rezerv„ ca acest contract s„ fie analizat, s„ fie vizat de organele abilitate, s„ se vad„ dac„ acest contract a fost corect Óncheiat.

Iar atunci c‚nd, merg‚nd de la Bucure∫ti spre T‚rguMure∫, de la Timi∫ul de Sus p‚n„ la Bra∫ov, exist„ coloan„ permanent„ de ma∫ini, atunci c‚nd Ón Carpa˛i, ∫i Ónainte de Bra∫ov, ∫i dup„ Bra∫ov, coloana este de mai multe ore ∫i nu putem trece de aceast„ coloan„, atunci c‚nd 330 de kilometri, c‚t separ„ Bucure∫tiul de T‚rguMure∫, sunt f„cu˛i Ón 6 ore, f„r„ respectarea limit„rilor de vitez„, dac„ ai respecta toate limit„rile de vitez„, ai face 10 ore, atunci mi se pare absolut incredibil s„ sus˛ii c„ nu este nevoie de aceast„ autostrad„. Aceast„

Domnul senator Solcanu, un minut.

## **Domnul Ion Solcanu:**

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Nu aveam de g‚nd s„ fac nici o declara˛ie politic„, doar c„ domnul coleg Frunda mi-a prilejuit aceast„ interven˛ie.

Vreau s„ recunosc c„ sunt Óntru totul de acord cu domnul senator Frunda. Domnia sa a venit aici argumentat ∫i sus˛ine, pe drept cuv‚nt, construirea autostr„zii Transilvania: Bucure∫ti—Bra∫ov—T‚rguMure∫—Cluj ∫i s„ conduc„ spre Budapesta, ∫i aici fac o parantez„: colegii mei liberali de la Ia∫i, nu-s to˛i aici, Ón partea de centru, aveau un proiect de o autostrad„ Budapesta—Cluj—Ia∫i ∫i se ducea undeva la Chi∫in„u. Domnul senator Frunda spunea, printre altele, c„ solu˛ia acestei autostr„zi este foarte bun„. Sunt absolut de acord cu dumnealui, a∫a cum sunt de acord cu to˛i speciali∫tii care au analizat acest proiect Ónainte de a se pune pe tapet.

Œl rog pe dumnealui s„-l l„mureasc„ pe pre∫edintele Rom‚niei c„ asta este solu˛ia cea bun„, ∫i nu cea pe care a propus-o Domnia sa, cea de pe Valea Oltului, ∫i, Ón acela∫i timp, s„-∫i l„mureasc„ colegii din Guvernul Rom‚niei, deci U.D.M.R.-ul, c„ asta este solu˛ia pozitiv„.

V„ mul˛umesc.

Œn rest, domnule senator Frunda, noi vom sprijini proiectul pe mai departe.

Domnul senator Corneliu Vadim Tudor, pentru dou„ minute.

Mai aveam din timpul alocat grupului.

Am Ón˛eles.

Surprinz„tor ce bine se Ón˛elege P.S.D.-ul cu U.D.M.R.-ul c‚nd e vorba de vechile lor proiecte comune. De asemenea, m„ bucur c‚nd Ói aud pe colegii maghiari

vorbind despre autostrad„, ∫i nu despre autonomie. Œncepe la fel, dar e cu totul altceva...

Nu este nimeni Ómpotriva autostr„zilor, Ón general. Haide˛i s„ ne g‚ndim c„ propagarea civiliza˛iei superioare s-a f„cut, Ón primul r‚nd, prin drumuri. Romanii au cucerit o jum„tate din lume prin drumuri, Óncep‚nd cu cel mai important drum al lor, care e Via Appia. Se credea ini˛ial c„ vine de la o nimf„ roman„, Appia, dar vine de la consulul Claudius Appius.

Avem nevoie de aceast„ autostrad„, sigur c„ da. Dar, Ón condi˛iile Ón care Guvernul T„riceanu stabile∫te plafonul de Óndatorare intern„ ∫i extern„ pe anul 2005 la aproape 8,5 miliarde dolari ∫i — lua˛i Monitorul Oficial! — adun„m plusul la datoria extern„, care, oricum, e foarte mare, se apropie de 30 miliarde dolari, cu plusul la datoria public„ intern„. Deci, repet, cere permisiunea ∫i, probabil, a ∫i ob˛inut-o, de a ne mai Óndatora cu 8,5 miliarde dolari. P„i, haide˛i s„ vedem de unde vor veni ace∫ti bani. Haide˛i s„ vedem c‚t cost„ acel proiect al autostr„zii. Eu v„ spun c„ am studiat acest proiect.

Nu am prejudec„˛i... S„ se fac„, foarte bine, cu americanii! Americanii sunt, totu∫i, cei care au ajuns pe Lun„... Œ˛i face un specialist american o treab„, po˛i s„ fii sigur c„ dureaz„ sute de ani, dar Ón situa˛ia Ón care kilometrul de autostrad„ cost„ de trei ori mai mult dec‚t cost„ Ón America ∫i de trei ori dec‚t cost„ Ón Croa˛ia, care i-a ∫i scos de acolo, Ón situa˛ia Ón care nu s-a f„cut licita˛ie public„, eu v„ spun c„ dumneavoastr„ ve˛i pl„ti oalele sparte la sf‚r∫itul anului, ca o nes„buin˛„. Autostr„zi la fel de bune, dar de dou„, trei ori mai ieftine, fac cei care au mai f„cut Ón Europa: fac ∫i germanii, fac ∫i italienii, fac ∫i al˛ii.

Noi suntem pentru autostrad„, avem nevoie de modernizarea Rom‚niei, de drumuri, de infrastructur„, dar suntem ∫i pentru respectarea legii, suntem pentru licita˛ie. Cine ce are de ascuns? De ce se teme de o licita˛ie public„? S„ fie un caiet de sarcini, s„ fie mai multe oferte ∫i vom stabili atunci. V„ rog foarte mult. G‚ndi˛i-v„ c„ ˛ara e deja prea s„rac„. A ajuns la fundul sacului ∫i exact de Ómbog„˛irea acelui trust, îBechtel“, st„team noi Ón drum acum. Eu ∫tiu ce se ascunde: c‚nd zici îBechtel“, zici familia Bush. Trebuie s„ se pl„teasc„ ni∫te datorii. Asta este realitatea. S„ fie s„n„to∫i, dar s„ se g‚ndeasc„ la faptul c„ suntem deja pe ultima sut„ de metri ∫i nu mai avem bani. îN-are mama, c„ ˛i-ar da!“ V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Uite, autostrada Bucure∫ti—Pite∫ti a f„cut-o cu licita˛ie...

Stima˛i colegi, am Óncheiat declara˛iile politice.

Reiau apelul care s-a f„cut: prezen˛a mini∫trilor la cele trei legi organice, domnule Olteanu.

Stima˛i colegi, trecem la urm„torul punct. Avem o Hot„r‚re privind Ónfiin˛area Comisiei speciale pentru modificarea ∫i completarea Regulamentului Senatului. Ave˛i proiectul de hot„r‚re.

V„ anun˛ propunerile f„cute de c„tre grupurile senatoriale: deci, din partea Grupului parlamentar al Alian˛ei D.A. P.N.L.-P.D., domnii senatori Nicolae-Vlad Popa, Norica Nicolai, Radu Berceanu, Maria Petre; din partea Grupului social-democrat, domnii senatori Antonie Iorgovan, T„r„cil„ Doru, Nicolae ™erban; din partea Grupului P.R.M., domnii senatori Liviu Doru Bindea, Valentin Dinescu; din partea Grupului P.U.R., domnul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 15/28.II.2005 senator Gavril„ Vasilescu; din partea Grupului U.D.M.R., domnul senator Eckstein-Kovács Péter.

Componen˛a biroului acestei comisii: pre∫edinte, domnul senator Radu Mircea Berceanu; vicepre∫edinte, domnul senator Antonie Iorgovan, secretar, domnul senator Liviu Doru Bindea.

Rog liderii de grup, dac„ sunt ceva observa˛ii la ceea ce v-am prezentat? Nu sunt.

V„ Óntreb dac„ ave˛i obiec˛ii asupra proiectului de hot„r‚re. Nu avem obiec˛ii.

Ca atare, stima˛i colegi,

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 5/2005 pentru modificarea alin. (1) al art. 6 din Legea nr. 348/2004 privind denominarea monedei na˛ionale.

Invit Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

Din partea Guvernului, domnul Jakab István, secretar de stat.

V„ ascult„m, domnule secretar de stat.

## **Domnul Jakab István** _— secretar de stat Ón Ministerul Finan˛elor Publice_ **:**

Domnule pre∫edinte al Senatului,

Onora˛i senatori,

Sunt aici pentru a sus˛ine proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 5/2005 pentru modificarea alin. (1) al art. 6 din Legea nr. 348/2004 privind denominarea monedei na˛ionale.

Potrivit art. 5 alin. (1) din Legea nr. 348/2004 privind denominarea monedei na˛ionale, bunurile, drepturile ∫i obliga˛iile evaluate Ón bani, n„scute anterior datei de 1 iulie 2005, vor fi convertite, conform raportului prev„zut la art. 1, Ón toate cazurile Ón care acestea fac obiectul unei opera˛iuni de evaluare, de plat„ sau de constituire a oric„rui alt raport juridic. Modificarea propus„ Ón acest act normativ are Ón vedere ca, Óncep‚nd cu 1 iulie 2005, data denomin„rii monedei na˛ionale, Óntocmirea situa˛iilor financiare de c„tre persoanele prev„zute Ón Legea contabilit„˛ii nr. 82/1991, republicat„, s„ se efectueze numai Ón moned„ nou„. Prin aceast„ nou„ reglementare s-a eliminat obliga˛ia Óntocmirii situa˛iilor financiare Ón moneda veche, consider‚ndu-se c„ informa˛iile furnizate Ón aceast„ moned„ nu sunt necesare unor analize economico-financiare pe baz„ de bilan˛.

Potrivit articolului 75 alin. (1) din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind competent, ca prim„ Camer„ sesizat„, pentru dezbaterea ∫i adoptarea actului normativ, conform art. 38 alin. (1) din Regulamentul Senatului, completat cu Hot„r‚rea Senatului Rom‚niei nr. 20/2003. Competen˛a decizional„ apar˛ine Camerei Deputa˛ilor, conform prevederilor art. 86 alin. 3 punctul 1 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor.

Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a Senatului a Óntocmit raport de adoptare, cu unele amendamente propuse de Comisia Na˛ional„ a Valorilor Mobiliare.

V„ mul˛umesc.

Fac un apel c„tre domnii mini∫tri: Ón cuv‚ntul dumneavoastr„ nu face˛i referire la raportul comisiei. Este prezent„ comisia prin reprezentant, prin pre∫edinte, ∫i Ó∫i va prezenta raportul, fiindc„ altfel nu le mai dau cuv‚ntul, dac„ conveni˛i sub forma aceasta. Dumneavoastr„ v„ referi˛i la o expunere cu privire la obiectul de reglementare.

V„ mul˛umesc.

Are cuv‚ntul domnul pre∫edinte Varujan Vosganian pentru a prezenta raportul Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Cu adresa L 8/2005 Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a fost sesizat„ pentru dezbatere Ón fond la proiectul sus-men˛ionat.

Nu doresc s„ reiau argumenta˛ia reprezentan˛ilor Guvernului, inclus„ Ón raportul nostru, cu privire la con˛inutul proiectului de lege. Doresc numai s„ spun c„ la dezbateri au participat reprezentan˛i ai Ministerului Finan˛elor Publice, ai C.N.V.M ∫i ai Bursei de Valori Bucure∫ti. Comisia ∫i-a Ónsu∫it un amendament propus de C.N.V.M. ∫i B.V.B. ∫i, Ón urma dezbaterilor, raportul este favorabil, cu amendamentele prezentate Ón anex„.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, cu competen˛a decizional„ a Camerei Deputa˛ilor.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Œn˛eleg c„ reprezentantul Guvernului este de acord cu amendamentele, da?

Da.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc.

Dezbateri generale. Sunt lu„ri de cuv‚nt? Nu sunt.

Acum

V„ mul˛umesc.

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 15/2005 pentru reglementarea unor aspecte financiar-contabile aplicabile Ón implementarea programelor PHARE prev„zute Ón Memorandumul de finan˛are Óncheiat Óntre Guvernul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 15/28.II.2005 Rom‚niei ∫i Comisia European„ referitor la Programul na˛ional PHARE 2003 pentru Rom‚nia, semnat la Bucure∫ti la 2 decembrie 2003, Ón Memorandumul de finan˛are Óncheiat Óntre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„ referitor la Programul de cooperare transfrontalier„ Óntre Bulgaria ∫i Rom‚nia pentru anul 2003, semnat la Bucure∫ti la 2 decembrie 2003, Ón Memorandumul de finan˛are Óncheiat Óntre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„ referitor la Programul de cooperare transfrontalier„ Óntre Ungaria ∫i Rom‚nia pentru anul 2003, semnat la Bucure∫ti la 2 decembrie 2003, Ón Memorandumul de finan˛are Óncheiat Óntre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„ referitor la programul îIni˛iativa Grani˛e Externe 2003 pentru Rom‚nia“, semnat la Bucure∫ti la 19 decembrie 2003, ∫i Ón Memorandumul de finan˛are Óncheiat Óntre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„ referitor la Programul 2003 pentru sprijin comunitar Ón domeniul securit„˛ii nucleare pentru Rom‚nia, semnat la Bucure∫ti la 16 ianuarie 2004.

Tot domnul secretar de stat Jakab István, da? Ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar de stat.

Domnule pre∫edinte al Senatului, Onora˛i senatori,

Sunt aici pentru sus˛inerea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 15/2005 pentru reglementarea unor aspecte financiar-contabile aplicabile Ón implementarea programelor PHARE prev„zute Ón Memorandumul de finan˛are Óncheiat Óntre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„ referitor la Programul na˛ional PHARE 2003 ∫i toate programele care intr„ sub inciden˛a acestuia.

Prin acest act normativ se reglementeaz„ aspecte financiar-contabile aplicabile Ón implementarea programelor PHARE, cu scopul Óncadr„rii Ón termenul final pentru Óncheierea contractelor, respectiv 30 noiembrie 2005, termen stabilit Ón memorandumurile de finan˛are enumerate Ón con˛inutul Ordonan˛ei Guvernului nr. 15/2005.

Regulile financiar-contabile au fost cuprinse Ón toate deciziile ∫i procedurile emise de c„tre Comisia European„ cu privire la implementarea programelor PHARE, dob‚ndind caracterul unor condi˛ii obligatorii pentru efectuarea pl„˛ilor Ón termenul prestabilit pentru programele PHARE.

## Aceste reguli se refer„ la:

— posibilitatea efectu„rii de pl„˛i ∫i Ón moneda euro, obligativitatea ordonatorilor de credite ca Ón cadrul creditelor bugetare aprobate s„ asigure integral ∫i cu prioritate fondurile reprezent‚nd cheltuielile aferente suport„rii diferen˛elor de curs valutar ∫i alte costuri bancare ca urmare a pl„˛ilor Ón lei ∫i recuper„rii debitelor Ón cadrul contractelor Óncheiate cu agen˛ii de implementare, cu contractorii locali, pe baza memorandumului de finan˛are;

— posibilitatea ordonatorilor principali de credite de a efectua Ónainte de angajarea cheltuielilor vir„ri de credite bugetare de la celelalte titluri de cheltuieli din acela∫i capitol sau din alte capitole, dup„ caz;

— posibilitatea Guvernului Rom‚niei, ultimul caz, de a efectua, cu acordul Comisiei Europene, modific„ri ale aloc„rilor financiare Ón conformitate cu procedurile programului PHARE.

Potrivit art. 75 alin. (1) din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind competent, ca prim„ Camer„ sesizat„, pentru dezbaterea ∫i adoptarea actului normativ conform art. 38 alin. (1) din Regulamentul Senatului, completat cu Hot„r‚rea Senatului Rom‚niei nr. 20/2003, competen˛a decizional„ apar˛in‚nd Camerei Deputa˛ilor, conform prevederilor art. 86 alin. 3 punctul 1 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor.

Nu mai este cazul. S„ l„s„m Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

Domnul pre∫edinte Varujan Vosganian prezint„ raportul comisiei.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte, pentru aceast„ ∫ans„ extraordinar„ pe care ne-o da˛i s„ ne afirm„m, Ómpreun„ cu colega mea, doamna secretar Silvia Ciornei.

A∫ vrea s„ adaug la cele spuse de Guvern faptul c„ la dezbaterea actului normativ au participat reprezentan˛i ai Ministerului Finan˛elor Publice. Avem avizul favorabil al Comisiei economice ∫i al Comisiei pentru politic„ extern„ ∫i, Ón cadrul comisiei, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a examinat proiectul de lege ∫i a aprobat, Ón unanimitate, Óntocmirea prezentului raport favorabil, f„r„ amendamente.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc.

V„ rog, Óntreb„ri, lu„ri de cuv‚nt? Nu sunt. Nu avem amendamente.

Stima˛i colegi,

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 16/2005 pentru reglementarea unor aspecte financiar-contabile aplicabile Ón implementarea programelor PHARE prev„zute Ón memorandumurile de finan˛are Óncheiate Óntre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„ referitoare la Programul na˛ional PHARE 2004 pentru Rom‚nia, la Programul 2004 pentru sprijin comunitar Ón domeniul securit„˛ii nucleare pentru Rom‚nia ∫i la programele 2004 pentru cooperare transfrontalier„ ∫i de vecin„tate — cooperare transfrontalier„ a Rom‚niei cu Ungaria, Bulgaria, Serbia ∫i Muntenegru, Moldova ∫i Ucraina.

Dau cuv‚ntul domnului secretar de stat István Jakab pentru a ne prezenta acest proiect de lege.

## Domnule pre∫edinte al Senatului, Onora˛i senatori,

Textul proiectului de lege este similar cu cel anterior, numai c„ acesta se refer„ la Programul na˛ional PHARE 2004. Deci este proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 16/2005 pentru reglementarea unor aspecte financiar-contabile aplicabile Ón implementarea programelor PHARE prev„zute Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 15/28.II.2005 memorandumurile de finan˛are Óncheiate Óntre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„ referitoare la Programul na˛ional PHARE 2004 pentru Rom‚nia, la Programul 2004 pentru sprijin comunitar Ón domeniul securit„˛ii nucleare pentru Rom‚nia ∫i la programele 2004 pentru cooperare transfrontalier„ ∫i de vecin„tate — cooperare transfrontalier„ a Rom‚niei cu Ungaria, Bulgaria, Serbia ∫i Muntenegru, Moldova ∫i Ucraina.

V„ mul˛umesc. Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci?

V„ rog s„ prezenta˛i raportul, domnule pre∫edinte Varujan Vosganian.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Celor spuse deja de ini˛iator, care fac parte integrant„ ∫i din raportul nostru, a∫ dori s„ adaug faptul c„ la dezbaterea actului normativ au participat reprezentan˛i ai Ministerului Finan˛elor Publice. Comisia economic„ a avizat favorabil proiectul de lege, de asemenea Comisia pentru politic„ extern„ a avizat favorabil proiectul de lege ∫i, Ón cadrul ∫edin˛ei, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a Senatului a examinat proiectul de lege ∫i l-a aprobat Ón unanimitate, Óntocmind raport favorabil, f„r„ amendamente.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## V„ mul˛umesc.

Dezbateri generale. Sunt lu„ri de cuv‚nt? Nu sunt.

V„ mul˛umesc.

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 20/2005 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedur„ fiscal„.

Dau cuv‚ntul domnului subsecretar de stat Daniel Chi˛oiu, da?

Ave˛i cuv‚ntul, domnule subsecretar de stat.

## **Domnul Daniel Chi˛oiu** _— subsecretar de stat_

_Ón Ministerul Finan˛elor Publice_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Onora˛i senatori,

Sunt aici pentru sus˛inerea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 20/2005 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedur„ fiscal„.

Obiectul de reglementare al proiectului de lege Ól constituie modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedur„ fiscal„, Ón scopul consolid„rii ∫i eficientiz„rii activit„˛ii de administrare a impozitelor, taxelor, contribu˛iilor ∫i a altor sume datorate bugetului general consolidat.

## Principalele dispozi˛ii se refer„ la:

— transmiterea declara˛iilor fiscale de c„tre persoanele juridice, semnarea acestora, precum ∫i la ordinea de stingere a obliga˛iilor;

— posibilitatea rotunjirii la 1.000 lei a sumelor datorate bugetului consolidat al statului;

— acordarea de prerogative suplimentare organelor de inspec˛ie fiscal„ Ón materia contraven˛iilor la regimul produselor accizabile;

— compensarea sumelor de restituit din impozitul pe venit, mai mici de 50.000 de lei, cu datorii viitoare, Ón situa˛ia Ón care nu se solicit„ de c„tre contribuabil restituirea acestora;

— clarificarea sferei contribuabililor ce fac obiectul eviden˛ei speciale ∫i abrogarea unor articole cu privire la contraven˛ii.

## V„ mul˛umesc.

Domnul pre∫edinte Varujan Vosganian prezint„ raportul comun al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci cu Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri. Domnule senator, v„ ascult„m.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

La cele deja spuse de ini˛iator a∫ dori s„ adaug faptul c„ la dezbaterea proiectului de lege au participat reprezentan˛i ai Ministerului Finan˛elor Publice, care au sus˛inut proiectul de lege ∫i au fost de acord cu amendamentul propus de comisie.

Œn ∫edin˛a din 15 februarie Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri au hot„r‚t Ón unanimitate s„ adopte raport de admitere, cu un amendament cuprins Ón anex„. Œn consecin˛„, supunem spre dezbatere ∫i adoptare plenului Senatului raportul de admitere Ómpreun„ cu proiectul de lege.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Œntreb reprezentantul Guvernului dac„ este de acord cu amendamentul.

Da.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## De acord, da?

Dezbateri generale, lu„ri de cuv‚nt? Nu sunt.

V„ mul˛umesc.

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 14/2005 privind cre∫terile salariale ce se vor acorda personalului salarizat potrivit Legii nr. 495/2004 privind salarizarea ∫i alte drepturi b„ne∫ti ale personalului din administra˛ia central„ a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 15/28.II.2005 Ministerului Afacerilor Externe ∫i de la misiunile diplomatice, oficiile consulare ∫i institutele culturale rom‚ne∫ti din str„in„tate.

Are cuv‚ntul domnul secretar de stat Anton Niculescu, da?

Ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar de stat.

## **Domnul Anton Niculescu** _— secretar de stat_

_Ón Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

V„ rug„m s„ aproba˛i proiectul de lege pe care Ól sus˛ine Ministerul Afacerilor Externe. Este Ordonan˛a Guvernului nr. 14/2005, prin care Óncerc„m s„ echilibr„m, oarecum, salariile Ón central„, dar Ón special Ón ceea ce prive∫te colegii no∫tri care sunt nou-angaja˛i.

Actul normativ se refer„ la o cre∫tere a nivelului de salarizare cu 8% Ón acest an, care este acordat„ Óncep‚nd cu 1 ianuarie cu 45%, iar restul p‚n„ la 8%, Óncep‚nd cu 1 octombrie.

Se prevede Ón acest act normativ o cre∫tere suplimentar„ de p‚n„ la 10% a salaria˛ilor tineri diploma˛i, debutan˛i, care Ón primii doi ani de activitate ar avea o diferen˛„ de salarizare mult prea mare comparativ cu cele dou„ niveluri de salarizare ata∫at, respectiv secretar III. Este vorba de coeficien˛i de multiplicare de 2,8, respectiv 5,4.

Trebuie s„ men˛ionez, fiind foarte important, c„ ministerul de˛ine aceste fonduri prin bugetul deja alocat, deci nu va fi un efort financiar suplimentar, nu vor exista cereri suplimentare din partea noastr„ pentru acoperirea influen˛elor de natur„ financiar„.

Cre∫terile salariale la care se face referire Ón textul ordonan˛ei au fost necesare ∫i Ón contextul acord„rii de cre∫teri c„tre func˛ionarii publici — Ón central„ avem 115 —, Ón scopul de atenua diferen˛ierile dintre cele dou„ categorii de salaria˛i, a∫a cum v-am mai spus.

## Da.

Rog s„ se prezinte raportul Comisiei pentru politic„ extern„.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## Stima˛i colegi,

Cu adresa L 20/2005, Comisia pentru politic„ extern„ ∫i Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ au fost sesizate Ón fond pentru dezbatere, avizare ∫i Óntocmire a raportului la proiectul de lege sus-men˛ionat, care are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 14/2005 privind cre∫terile salariale ce se vor acorda personalului salarizat potrivit Legii nr. 495/2004 privind salarizarea ∫i alte drepturi b„ne∫ti ale personalului din administra˛ia central„ a Ministerului Afacerilor Externe ∫i de la misiunile diplomatice, oficiile consulare ∫i institutele culturale rom‚ne∫ti din str„in„tate.

Œn conformitate cu prevederile art. 53 din Regulamentul Senatului, Comisia pentru politic„ extern„ ∫i Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ au luat Ón dezbatere propunerea legislativ„ Ón ∫edin˛ele din 8 ∫i

15 februarie 2005. La dezbateri au participat din partea Ministerului Afacerilor Externe domnii Anton Niculescu, secretar de stat, ∫i Iulian Popescu, secretar general adjunct.

Œn urma examin„rii proiectului de lege, membrii comisiilor au constatat c„ ordonan˛a se Ónscrie Ón seria actelor normative prin care se indexeaz„ anual salariile din sectorul bugetar, ea reglementeaz„ aspectele ce ˛in de cre∫terile salariale pentru categoria distinct„ definit„ de Legea nr. 269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic ∫i consular al Rom‚niei.

Preciz„m c„ drepturile salariale pentru aceast„ categorie de personal sunt prev„zute de Legea nr. 495/2004, ∫i acte normative similare au fost adoptate ∫i pentru alte categorii de personal bugetar, respectiv magistra˛i, militari, func˛ionari publici, personal contractual.

Ordonan˛a prevede majorarea cu 8% Óncep‚nd cu 1 octombrie 2005 a valorii de referin˛„ sectorial„ Ón vigoare Ón luna decembrie 2004. Œn perioada ianuarie— septembrie 2005, valoarea de referin˛„ sectorial„ Ón vigoare Ón luna decembrie 2004 se majoreaz„ cu 45% din suma aferent„ cre∫terii prev„zute mai sus, calculat„ ca diferen˛„ Óntre valoarea de referin˛„ sectorial„ din 1 octombrie 2005, stabilit„ potrivit alin. 1 din ordonan˛„, ∫i valoarea de referin˛„ sectorial„ din 31 decembrie 2004. Ea se Óncadreaz„ Ón limitele stabilite ∫i comunicate de Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, Ónsu∫ite ∫i de Ministerul Finan˛elor Publice.

## Mul˛umesc.

V„ rog, dac„ sunt Óntreb„ri, lu„ri de cuv‚nt? Domnul senator Paul P„curaru, ave˛i cuv‚ntul.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Œn comisie a fost discutat acest proiect de act normativ ∫i sigur c„ el a Óntrunit sus˛inerea tuturor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 15/28.II.2005 grupurilor parlamentare, Ón primul r‚nd, av‚nd Ón vedere faptul c„ aceast„ majorare salarial„, pentru c„ este un act de majorare salarial„, este prev„zut„ pentru toate categoriile de func˛ionari publici, de personal contractual, pentru to˛i ordonatorii de credite, ∫i baza care se aplic„ aici, cre∫terea de 8%, este aplicabil„ Ón toate celelalte sectoare Ón cursul anului 2005.

Sigur c„ va fi de v„zut dac„ exist„ ∫i acoperirea bugetar„ pentru toate aceste major„ri, pentru c„ exist„ discu˛ii la nivelul Ministerului Finan˛elor Publice c„ ar exista o diferen˛„ de suport financiar Óntre preconizatul salariu mediu pe 2005 ∫i acoperirea financiar„.

Œn practic„, acei 3,6%, care se aplic„ deja Óncep‚nd cu luna ianuarie, Ónseamn„ c„ valoarea de referin˛„ sectorial„ cre∫te de la 2.380.000 lei, c‚t este valoarea actual„, la 2.466.293 lei, c‚t este valoarea Óncep‚nd cu luna ianuarie ∫i, Ón fine, diferen˛a de 5,4%, diferen˛a care se aplic„ Óncep‚nd cu luna octombrie, Ónseamn„ o cre∫tere de aproximativ 128.591 lei la valoarea de referin˛„ sectorial„, care este punctul de plecare al calculului — valoarea de referin˛„ sectorial„ Ónmul˛it„ cu coeficientul de ierarhizare d„ valoarea salariului.

Ar fi interesant Óns„ de spus, ∫i poate ne vor r„spunde colegii de la Ministerul Afacerilor Externe, cam cum se pozi˛ioneaz„ Ón momentul de fa˛„ salarizarea Ón Ministerul Afacerilor Externe, Ón raport cu alte sectoare de activitate. Tot ast„zi vom discuta magistra˛ii, tot ast„zi vom discuta ap„rarea ∫i ar fi interesant de v„zut dac„, Ón momentul de fa˛„, externele beneficiaz„ de, hai s„ le numim, privilegii sau nu, av‚nd Ón vedere c„ Ón baza Legii de salarizare a personalului din Ministerul Afacerilor Externe personalul care este trimis Ón misiune permanent„ beneficiaz„ de foarte multe indemniza˛ii Ón valut„, sporuri Ón valut„, pentru familie, pentru copii, pentru deplas„ri, pentru tot felul de atribu˛ii pe care Domniile lor le au de Óndeplinit Ón str„in„tate. ™i ar fi interesant dac„ ni s-ar putea prezenta cam cum st„ diploma˛ia Ón raport, s„ spunem, cu alte sectoare, Ón raport cu magistratura, Ón raport cu Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale, pentru a putea s„ ne facem o imagine comparativ„.

V„ mul˛umesc.

Domnul senator Cristian Diaconescu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

De∫i poate o s„ par„ ciudat, noi sus˛inem aceast„ propunere legislativ„, pentru c„, dac„ e vorba ce bine o duc diploma˛ii, ca, de altfel, ∫i magistra˛ii, v„ pot da eu, domnule senator P„curaru, ni∫te detalii. O duc groaznic. Un t‚n„r candidat care intr„ Ón Ministerul Afacerilor Externe c‚∫tig„ 3,5 milioane lei, Ón condi˛iile Ón care ∫tie dou„ limbi str„ine ∫i are, de regul„, o preg„tire interna˛ional„ pentru a func˛iona Ón calitatea de diplomat. Cei care lucreaz„ Ón exterior sunt, cred, printre singurii

diploma˛i din lume care nu au asigur„ri medicale ∫i, dac„ ai o problem„ cu copilul — ∫i eu am avut o experien˛„ de genul „sta — ∫i trebuie s„ alergi noaptea dup„ un doctor, care, eventual, e plecat din Rom‚nia, care s„ te ajute, c‚nd copilul are 40 de grade, este ceva ce, pentru statutul diplomatului, este mai jos dec‚t v„ pute˛i Ónchipui.

Salariile, Ón exterior, sunt comparabile cu salariile ∫oferilor de la alte ambasade occidentale, pentru un t‚n„r diplomat secretar III sau secretar II.

Sincer s„ v„ spun, faptul c„ au reu∫it s„ ajung„ Ón Ministerul Afacerilor Externe la aceast„ variant„ de lege Ónc„ nu este suficient. Este departe de a fi suficient. Noi am trecut Ón 2003 Legea Statutului Corpului diplomatic, Óncerc‚nd, cel pu˛in, s„ Óncadr„m aceast„ categorie, de 1.750 de oameni — nu sunt mai mul˛i, at‚˛ia sunt ∫i Ón interior, ∫i Ón exterior —, s„ o Óncadr„m Óntr-o logic„ de func˛ionare. Noi nu eram nici func˛ionari publici, nu aveam, practic, nici un fel de statut ∫i Óntotdeauna, c‚nd se punea problema salariz„rii, reveneam la acelea∫i discu˛ii: c‚˛i sunte˛i de mul˛i ∫i c‚˛i bani lua˛i Ón exterior? Acestea sunt condi˛iile.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va sus˛ine Óntru totul propunerea legislativ„ a Ministerului Afacerilor Externe.

V„ mul˛umesc. Mai sunt interven˛ii? Domnul senator Paul P„curaru. Drept la replic„?

Drept la replic„, pentru c„, totu∫i, persist„ Ón Rom‚nia o anume nebuloas„ asupra acestui subiect ∫i cred c„ nu ar trebui s„ ˛inem discursuri partizane, ci ar trebui s„ Óncerc„m s„ clarific„m, s„ ajungem la o viziune unitar„ pe sistemul rom‚nesc de retribuire. ™i spun acest lucru pentru un motiv c‚t se poate de simplu. Punctul de plecare al discu˛iei este c„ salariile tuturor categoriilor profesionale din Rom‚nia sunt mici, dac„ le compar„m, evident, cu salariile occidentale, cu orice alt salariu care este practicat Ón diploma˛ia mondial„. A∫a cum ∫i parlamentarii, probabil, s-ar situa, undeva, la nivelul intendentului dintr-o institu˛ie similar„, tot a∫a ∫i diplomatul rom‚n se plaseaz„ exact la acela∫i nivel.

Deci nu acesta este punctul de pornire, ci punctul de pornire este s„ Óncerc„m s„ vedem, Ón termeni comparativi, cum st„m Óntr-un sistem Ón raport cu alt sistem. Partea dificil„ a lucrurilor, domnule ministru, este faptul c„, Ón Rom‚nia, veniturile totale se mascheaz„. Deci veniturile tarifare sunt Óntotdeauna mici, partea fix„ a salariului, ∫i ceea ce d„ o not„ de neÓn˛eles este partea variabil„ a salariului, indemniza˛ii, sporuri, prime ∫i a∫a mai departe, iar aici nu mai exist„ termeni de compara˛ie. De ce nu mai exist„ termeni de compara˛ie? Pentru c„ Ón diploma˛ie avem ni∫te termeni de referin˛„, Ón magistratur„ avem cu totul al˛ii, Ón ap„rare avem cu totul al˛ii ∫i, dac„ Óncerci s„ compari, nu ajungi la nici un fel de concluzie. Iar Óntrebarea mea nu a fost r„ut„cioas„ la adresa diploma˛iei, pe care o consider, totu∫i, o categorie profesional„ privilegiat„, ∫i Ómi permit s„ am aceast„ eroare Ón judecata mea. Consider c„ o categorie privilegiat„ este Óntotdeauna o categorie care, Ón raport cu restul categoriilor profesionale din Rom‚nia, are o serie Óntreag„ de atuuri, unele sau altele.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 15/28.II.2005 Eu nu cred c„, de exemplu, Ón medicin„ sau Ón orice alt domeniu am lua este aceea∫i presiune pe ocuparea unui post. Nu cred c„ rom‚nii, datorit„ defavoriz„rilor pe care le suport„ Ón externe, nu vor s„ lucreze Ón externe. Cred c„ pentru oricine e un vis s„ poat„ s„ ajung„ acolo. Cred c„ pentru oricine este o poveste de succes dac„ ajunge s„ lucreze Óntr-o ambasad„, chiar f„c‚nd abstrac˛ie de ceea ce se nume∫te salarizare.

Mul˛umesc foarte mult. Mai sunt interven˛ii? Domnul senator Liviu Doru Bindea.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Cei care au fost Ón aceast„ sal„, Ón calitate de senatori, Ón mandatul anterior, Ó∫i aduc aminte de disputele care au fost cu ocazia discut„rii Legii salariz„rii diploma˛ilor. Eu cred c„ acele discu˛ii au fost juste, eu cred c„ a rezultat c„ acea lege era la nivelul la care, ast„zi, trebuie s„ fie salarizat acest corp. De aceea, reiterez ce spunea anterior colegul meu. Toate salariile, la baz„, au un grad de normalitate, dar, c‚nd vom vedea care sunt sporurile ∫i celelalte indemniza˛ii, vom vedea c„ lucrurile se prezint„, poate, mai mult dec‚t Ón cadrul unei normalit„˛i Ón Rom‚nia de ast„zi.

Orice compara˛ie cu magistra˛ii nu are suport constitu˛ional, pentru c„ magistra˛ii sunt reprezentan˛i ai unei puteri, ai uneia dintre cele trei puteri egale, ∫i nu sunt salariza˛i ca ni∫te profesioni∫ti, ci ca reprezentan˛i ai celei de-a treia puteri Ón stat.

De aceea, doamnelor ∫i domnilor senatori, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare sus˛ine proiectul de lege, dar nu Ó∫i Ónsu∫e∫te observa˛iile cu privire la nivelul de salarizare existent ast„zi la diploma˛i.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Mai sunt, totu∫i, interven˛ii?

Œl rog pe domnul secretar de stat Anton Niculescu s„ dea r„spunsurile cuvenite.

Ministerul nostru nu dispune de o analiz„ comparativ„ Óntre diferitele categorii. Ceea ce putem s„ v„ spunem sigur este c„ nivelul de salarizare la noi nu este mai mare dec‚t nivelul categoriilor care beneficiaz„ de legi speciale de salarizare.

Œn ceea ce prive∫te efortul bugetar, este vorba despre 12 miliarde lei. Repet, este vorba de o sum„ care exist„ deja Ón bugetul nostru.

Pe lun„ sau pe an?

Pe an.

V„ rog.

Este vorba despre un num„r restr‚ns de persoane.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## S-a Ón˛eles.

Stima˛i colegi, Ón˛eleg c„ nu mai sunt alte interven˛ii. Nu avem amendamente.

Mul˛umesc foarte mult.

Œl rog pe domnul senator Stroe s„ prezinte raportul Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i securitate na˛ional„.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia a luat cuno∫tin˛„ de cererea de reexaminare ∫i, pe cale de consecin˛„, cu majoritatea de voturi pentru, propune plenului Senatului spre dezbatere ∫i adoptare cele men˛ionate Ón anexa care face parte integrant„ din prezentul raport.

Totodat„, comisia men˛ioneaz„ c„ acest proiect de lege se men˛ine Ón priorit„˛ile legislative ale Guvernului pentru prima sesiune ordinar„ a anului 2005.

Œn raport cu obiectul de reglementare, Legea privind regimul liberei circula˛ii a cet„˛enilor rom‚ni Ón str„in„tate este organic„ ∫i urmeaz„ ca cererea de reexaminare s„ fie aprobat„ de c„tre plenul Senatului Ón conformitate cu prevederile art. 76 alin. (1) din Constitu˛ia Rom‚niei, revizuit„ Ón 2003.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 15/28.II.2005

V„ mul˛umesc ∫i eu, domnule vicepre∫edinte. Dezbateri generale, lu„ri de cuv‚nt? Nu avem. Stima˛i colegi, sunt patru amendamente.

Œntreb reprezentantul Guvernului dac„ este de acord cu amendamentele.

Da, domnule pre∫edinte.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## Mul˛umesc.

Supun acum votului dumneavoastr„ proiectul de lege Ón care, bineÓn˛eles, vom introduce aceste patru amendamente.

V„ rog s„ vota˛i.

S-a adoptat cu 116 voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„, o singur„ ab˛inere.

Trecem la urm„torul punct, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 117/2004 privind ratificarea Acordului dintre Rom‚nia ∫i Uniunea European„...

Punctul 12, domnule pre∫edinte!

A, da, da, scuza˛i-m„! 12... Am zis c„ facem un salt. Proiect de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 3/2005 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerial„.

Doamna ministru Monica Macovei, domnul pre∫edinte Eckstein, v„ rog s„ lua˛i loc.

Dau cuv‚ntul doamnei ministru Monica Macovei, pentru a prezenta proiectul de lege.

## **Doamna Monica Luisa Macovei** _— ministrul justi˛iei_ **:**

## Mul˛umesc.

Principala modificare adus„ Legii responsabilit„˛ii ministeriale nr. 115/1999 prin aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ const„ Ón eliminarea protec˛iei fo∫tilor demnitari, Ón sensul elimin„rii acelei proceduri speciale de avizare, care Ón textul legii era similar„ cu protec˛ia acordat„ celor Ón func˛ie Ón momentul cercet„rii. Este vorba de cercetare pentru faptele comise Ón raport ∫i Ón rela˛ie cu activitatea ministerial„. Repet, prin aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ s-a eliminat aceast„ protec˛ie a fo∫tilor demnitari.

Primul motiv, caracterul de urgen˛„ al acestui act, este determinat, ca Ón multe alte situa˛ii, Ón aceast„ perioad„, de cerin˛ele integr„rii Ón Uniunea European„. Eliminarea imunit„˛ii fo∫tilor demnitari a fost o cerin˛„ GRECO, Grupul de State Europene Ómpotriva Corup˛iei, a fost o prevedere Ón Acordul stand-by Óncheiat cu Fondul Monetar Interna˛ional Ón iulie 2004 ∫i o condi˛ie a Uniunii Europene, Ón Raportul de ˛ar„ din 2004. Comisia European„ constat„ c„ nu am Óndeplinit aceast„ cerin˛„ ∫i termenul pe care l-am primit a fost ianuarie 2005.

Acum, din punct de vedere juridic, trebuie s„ v„ spun c„ aceast„ categorie este singura care, Ónc„, Ón legisla˛ia rom‚n„, se mai bucura de o protec˛ie dup„ Óncetarea mandatului. Nici magistra˛ii, avoca˛ii, notarii, toate acele categorii de func˛ionari care se bucur„ Ón timpul exerci˛iului func˛iunii de o protec˛ie, Ón sensul de necesit„˛i de avizare pentru cercetare penal„, deci Ón nici una dintre aceste situa˛ii nu mai este necesar„, potrivit legisla˛iei rom‚ne∫ti, o astfel de avizare. O dat„ terminat mandatul, nu mai este necesar nici un aviz pentru cercetare. Aceasta este regula la toate profesiile, a∫a cum am spus, care necesitau pentru perioada func˛iunii o anumit„ avizare. Repet, magistrat, avocat, notar.

## V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului pre∫edinte Péter EcksteinKovács pentru a prezenta raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

## Domnule pre∫edinte,

Raportul este de admitere, f„r„ amendamente adoptate de c„tre Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

Beneficiem de un aviz, f„r„ nici o observa˛ie, un aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ ∫i avem un aviz favorabil de la Comisia pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului.

Practic, acest proiect aduce modific„ri tehnice Ón primele puncte, care au fost adoptate Ón unanimitate Ón Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri. Discu˛ii mai animate au fost la art. 24, respectiv alin. 2 ∫i urm„torul, la care colegii no∫tri Antonie Iorgovan ∫i ™erban Nicolae au propus eliminarea celor dou„ articole.

Eu v-a∫ citi, poate c„ nu ave˛i Ón fa˛„ aceste amendamente, care spun, textul modificat spune c„ prevederile prezentei legi nu se aplic„ fo∫tilor membri ai Guvernului Ón nici o situa˛ie, care, practic, zice negru pe alb c„ fo∫tii mini∫tri nu cad sub inciden˛a Legii responsabilit„˛ii ministeriale, respectiv art. 3, care, iar„∫i,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 15/28.II.2005 precizeaz„ foarte clar, punerea sub urm„rire penal„ a fo∫tilor membri ai Guvernului pentru infrac˛iunile s„v‚r∫ite Ón exerci˛iul func˛iei lor se face potrivit normelor de procedur„ penal„ de drept comun, deci Ón r‚nd cu ceilal˛i cet„˛eni Ón materie de r„spundere.

Dac„ colegii vor sus˛ine amendamentele, atunci o s„ v„ mai cer o dat„ cuv‚ntul, ca s„ prezint pozi˛ia majorit„˛ii comisiei cu privire la aceste amendamente. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult. Dezbateri generale, v„ rog. Œntreb„ri, lu„ri de cuv‚nt? Domnul senator ™erban Nicolae.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ a fost adoptat„ de actualul Guvern, Ón considerarea unor aspecte, a∫a cum rezult„ din motiva˛ia textului transmis Senatului, stabilite sau convenite Ónainte de instalarea Guvernului T„riceanu.

Am considerat cu aceast„ ocazie c„ actualii guvernan˛i au citit ni∫te angajamente convenite de regimul anterior, dar nu le-au Ón˛eles, le-au tradus prost ∫i atunci rezultatul este pe m„sur„.

Astfel, angajamentele luate de Rom‚nia, ∫i e bine s„ ∫tie ∫i doamna ministru acest lucru foarte clar, vizeaz„ restr‚ngerea unor limite privind angajarea r„spunderii guvernan˛ilor, Ón general, ∫i nu eliminarea. Nic„ieri nu se face trimitere la eliminarea imunit„˛ii de r„spundere penal„ a fo∫tilor mini∫tri.

Fac precizarea, ∫i a∫ vrea s„ fie foarte clar acest lucru, Grupul parlamentar din Senat al Partidului Social Democrat (P.S.D.) nu are absolut nici un fel de rezerv„ Ón ceea ce prive∫te angajarea r„spunderii penale a oric„rui membru din guvernarea 2000—2004 cu privire la fapte s„v‚r∫ite Ón exerci˛iul func˛iei de membru al Guvernului, dar aici este vorba de o serie Óntreag„ de neclarit„˛i, o serie Óntreag„ de formule amestecate, nu ni se dau nici un fel de referiri cu privire la textele concrete la care se refer„ expunerea de motive, se amestec„ Grupul de State Ómpotriva Corup˛iei de pe l‚ng„ Consiliul Europei cu Uniunea European„, gre∫eal„ impardonabil„, ∫i alte asemenea recomand„ri, f„r„ a se spune exact ceea ce a convenit Guvernul N„stase cu reprezentan˛ii Comisiei Europene ∫i ceea ce scrie Ón Raportul de ˛ar„ pe anul 2004.

A∫ vrea s„-mi da˛i voie s„ pun c‚teva Óntreb„ri doamnei ministru Macovei, pentru a nu r„m‚ne cu senza˛ia c„ Ón ceea ce prive∫te activitatea Domniei sale ca ministru al justi˛iei se manifest„ pregnant formarea profesional„ din ultimii ani, cei mai r„i, ai regimului Ceau∫escu, c‚nd Domnia sa era procuror.

Care este justificarea, din punctul de vedere al Constitu˛iei Rom‚niei, pentru un tratament diferen˛iat Óntre un membru Ón exerci˛iu ∫i un fost membru al Guvernului cu privire la fapte s„v‚r∫ite Ón exerci˛iul func˛iei?

B„nuiesc c„ s-a re˛inut, deci, care este justificarea unui astfel de tratament...

## **Domnul ™erban Nicolae:**

Bun. A∫ vrea s„... Da˛i-mi voie, c„ a∫ vrea s„ fie mai clar, c„ s-ar putea s„ Ón˛eleag„, cum a Ón˛eles ∫i recomandarea GRECO ∫i raportul de ˛ar„. Fac o precizare. Nu e vorba... Doamna ministru Macovei a folosit Ón mod repetat...

Da˛i-mi voie s„ vorbesc...

Eu vorbesc cu ministrul justi˛iei... Foarte politicos am vorbit...

A f„cut Ón mod repetat trimitere la avizare... Ierta˛i-m„, Ón Legea privind responsabilitatea ministerial„ nu se vorbe∫te de avizare, de aceea nu se aplic„ acela∫i regim ca la imunitatea parlamentar„ sau la avizul pe care ministrul justi˛iei Ól d„dea pentru cercetarea magistra˛ilor. Legea privind responsabilitatea ministerial„ vorbe∫te de faptul c„ cererea privind urm„rirea penal„ a unui membru al Guvernului pentru fapte s„v‚r∫ite Ón exerci˛iul func˛iei o poate face doar pre∫edintele Rom‚niei, Camera Deputa˛ilor sau Senatul. Este o mare diferen˛„ Óntre cerere ∫i aviz.

De aceea, o astfel de prevedere a fost ini˛ial g‚ndit„ Ónc„ Óntr-o lege din 1999, deci nu ne apar˛ine nou„, nu eram noi la guvernare atunci, c„, privind fapte s„v‚r∫ite Ón exerci˛iul func˛iei de un membru al Guvernului, momentul timp este acela al calit„˛ii avute la momentul s„v‚r∫irii faptei, ∫i nu la faptul c„ i-a Óncetat mandatul.

De aceea nu e vorba de aviz, ci de cerere. De aceea nu se aplic„ similar nici la parlamentari ∫i nici la magistra˛i.

O alt„ Óntrebare se refer„ la sintagma îfo∫ti membri ai Guvernului“. Art. 15 alin. (2) din Constitu˛ia Rom‚niei spune foarte clar: îLegea dispune numai pentru viitor, cu excep˛ia Legii penale mai favorabile.“

O rog pe doamna ministru al justi˛iei s„ ne spun„, Ón concep˛ia actualului Guvern, la cine se refer„ sintagma îfo∫ti membri ai Guvernului“. Eu b„nuiesc, Ómi permit s„ fac o astfel de supozi˛ie, c„ se refer„ la membrii actualului Guvern la momentul c‚nd vor deveni fo∫ti.

Cu aceste preciz„ri ∫i cu faptul c„ a∫ vrea s„ mai spun un singur lucru, referitor la amendamentul propus Ómpreun„ cu domnul profesor Iorgovan, am s„ Ónchei.

Ceea ce era important Ón amendamentul propus de noi nu era vorba de o protec˛ie, nu se referea la o protec˛ie pentru fo∫tii membri ai Guvernului, se referea la tratament egal Óntre membrii Ón exerci˛iu ai Guvernului ∫i fo∫ti membri ai Guvernului. Din acest punct de vedere, propunerea noastr„ era fie de eliminare a discrimin„rii, fie de eliminare complet„ a formelor de protec˛ie, chiar cu riscul de a l„sa inutil un text din Constitu˛ia Rom‚niei. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult.

V„ rog, are cuv‚ntul domnul senator Liviu Doru Bindea.

Mai sunt Ónscrieri la cuv‚nt?

Da!

A˛i pus o Óntrebare, a re˛inut-o doamna ministru, continua˛i.

Am re˛inut.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 15/28.II.2005

## **Domnul Liviu Doru Bindea:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Prezenta lege este una care, f„r„ Óndoial„, era necesar„ ∫i nu vreau s„ aduc aici, Ón fa˛a dumneavoastr„, nici un fel de motiva˛ii.

A∫ vrea doar s„ eviden˛iez faptul c„ vechile reglement„ri f„ceau din mini∫tri, din membrii Guvernului, ni∫te persoane diferite inclusiv de parlamentari. Imunitatea care era prev„zut„ sau restr‚ngerea posibilit„˛ilor de a fi cerceta˛i fo∫tii membri ai unui guvern era unic„ ∫i excedea imunitatea pe care o au inclusiv parlamentarii.

Nic„ieri nu se discuta despre proceduri speciale, despre un anume mod de a fi cerceta˛i fo∫tii senatori ∫i deputa˛i. Cel pu˛in din acest punct de vedere, eu cred c„ legea vine s„ fac„ Óntr-un anume mod egalitate Óntre cet„˛enii Rom‚niei, dup„ ce ∫i-au Óncheiat un anume mandat. De aceea, eu Ómi permit s„ spun c„ din acest punct de vedere au devenit ∫i fo∫tii mini∫tri egali cu fo∫tii parlamentari. Ce se Ónt‚mpl„ Ón leg„tur„ cu interpret„rile este o alt„ chestiune.

Eu cred c„ noi trebuie s„ apreciem aceast„ lege, Ón primul r‚nd, din punctul de vedere al nevoilor societ„˛ii noastre ∫i apoi s„ vedem dac„ aceste nevoi, dac„ aceste deziderate se pot lega cu exigen˛ele Uniunii Europene. Se pare c„ Ón acest caz r„spunsul este afirmativ, cele dou„ elemente de nevoi ale societ„˛ii rom‚ne∫ti ∫i de exigen˛e ale Uniunii Europene sunt reale ∫i ele se pot Ómbina, ∫i iat„ c„ prin acest proiect de lege chiar se Ómbin„.

A∫ vrea s„ eviden˛iez doar faptul c„ ini˛iatorul nu a dorit, totu∫i, s„ lase absolut f„r„ nici un fel de imunitate prin aceast„ prevedere. Œn ce const„ acest tratament special pe care Ól vede ini˛iatorul cu privire la fo∫tii guvernan˛i, la fo∫tii membri ai Guvernului? Œn aceea c„ ei vor fi cerceta˛i de c„tre Parchetul General ∫i vor fi judeca˛i de c„tre Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie.

Eu cred c„ aceast„ prevedere poate s„ fie considerat„ o anume garan˛ie, ∫i nu oricare, c„ ei nu vor putea fi supu∫i abuzurilor, nu vor putea fi supu∫i tentelor politice ∫i altor asemenea ∫icane. Eu cred c„ aceast„ garan˛ie este una suficient„ ∫i, de aceea, celelalte nu mai sunt, dup„ p„rerea mea, garan˛ii, ci sunt chestiuni discriminatorii. Legea dispune cu privire la faptele care sunt stabilite Ón conformitate cu aceasta.

V„ rog, domnilor colegi, s„-mi permite˛i s„-mi termin cuv‚ntul.

comisia prin care se face aceast„ predare-primire de la un ministru la altul ∫i mai departe. Deci nu se poate vorbi de retroactivitatea legii, ci doar de acele fapte care se constat„ Ón condi˛iile prev„zute de aceast„ lege.

De aceea, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare sus˛ine aceast„ lege ∫i eu cred c„ nici un grup parlamentar din aceast„ sal„, m„ refer, sigur, la cele care au fost la guvernare ∫i au avut membri ai Guvernului, nu au de ce s„ se team„ pentru aceste prevederi.

Este, dimpotriv„, o mai mare lini∫te pentru cet„˛enii Rom‚niei ∫i o mai mare garan˛ie c„ fiecare membru al Guvernului de acum Óncolo va fi mai responsabil fa˛„ de interesele ˛„rii.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Domnul senator Radu Mircea Berceanu.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Eu am s„ fiu forte scurt.

Cred c„ membrilor Guvernului care nu au ce s„-∫i repro∫eze ∫i nu au f„cut nimic ilegal sau incorect Ón timpul mandatului, oricum, nu le trebuie nici un fel de imunitate ∫i cred c„ „sta este p‚n„ la urm„ cel mai important lucru dintre toate cele pe care le discut„m noi ast„zi.

De asemenea, cred c„ o astfel de prevedere este important„ ∫i pentru cei care sunt Ón exercitarea mandatului, pentru c„ se g‚ndesc c„ atunci c‚nd vor Óncheia acest mandat nu vor avea nici un fel de imunitate ∫i vor trebui, ca orice alt cet„˛ean, s„ r„spund„ pentru tot ceea ce au f„cut ∫i, dac„ au f„cut bine, nu trebuie s„ se team„.

A∫a c„ noi, Grupul parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., sus˛inem aceast„ modificare ∫i vom vota proiectul de lege.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Doamna senator Rodica Mihaela St„noiu, dup„ care domnul senator György Frunda.

Mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori, Doamn„ ministru,

Sunt dou„ chestiuni separate ∫i de asta este vorba aici. Œn primul r‚nd s„ facem...

Doamna Rodica Mihaela St„noiu, v„ rog s„ pofti˛i aici, la tribun„. Toat„ televiziunea se deplaseaz„ acolo ∫i v„ deranjeaz„.

V„ rog, nu v-am Óntrerupt.

Aceast„ lege stabile∫te un lucru foarte un important ∫i necesar, modul Ón care se face predarea-primirea, or, de aici se pleac„ Ón declan∫area responsabilit„˛ii, prin

## Nu, nu m„ deranjeaz„.

Œmi spunea un ziarist ast„zi c„ brandul Rodica Mihaela St„noiu se vinde foarte bine, de-asta sunt cu poze ∫i c‚nd trebuie, ∫i c‚nd nu trebuie, ∫i c‚nd textul are sau nu are leg„tur„ cu mine.

Deci este vorba ca din punct de vedere juridic s„ facem un lucru cum trebuie, aici, Ón Senatul Rom‚niei. Œn

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 15/28.II.2005 afara faptului c„ Ómi Ónchipui c„ doamna ministru o s„ r„spund„ la Óntreb„rile puse de colegul nostru Ón leg„tur„ cu ni∫te principii constitu˛ionale, chestiunea se pune Óntr-un cadru mai larg ∫i Óntr-un cadru european de restr‚ngere a imunit„˛ii ∫i este firesc s„ fie a∫a. ™i noi Ón Constitu˛ia Rom‚niei am f„cut un pas Ónainte atunci c‚nd am redus imunitatea parlamentarilor numai la opiniile noastre ∫i la nimic altceva. Sigur, cu o procedur„ special„, c‚t prive∫te re˛inerea, arestarea ∫i perchezi˛ia.

Œn aceste condi˛ii, eu personal nu mai v„d viabilitatea unei legi adoptate cu ni∫te ani Ón urm„, care ofer„ mini∫trilor, pentru c„ domnul Liviu Doru Bindea a f„cut o paralel„, dar a oprit ra˛ionamentul la mijloc, eu nu mai v„d de ce mini∫trii, fo∫ti mini∫tri, viitori mini∫tri, s„ beneficieze de o imunitate mai mare dec‚t beneficiaz„ Ón momentul de fa˛„ membrii Parlamentului Rom‚niei.

Eu cred c„ ceea ce a f„cut Constitu˛ia este un pas Ónainte ∫i ceea ce trebuie s„ facem noi acum este s„ facem acel pas Ónainte ∫i Ón raport cu r„spunderea ministerial„, deci nu o solu˛ie pe jum„tate de m„sur„, ci o solu˛ie valabil„ ∫i Ón acord ∫i cu normele europene de restr‚ngere a imunit„˛ilor, nu vorbesc de mini∫tri ∫i de fo∫ti mini∫tri, de restr‚ngere, de limitare a imunit„˛ilor, ∫i s„ cre„m un statut egal care ar avea ∫i marele avantaj c„ nu ar veni Ón contradic˛ie cu ni∫te principii de drept. Sigur, Óns„, ar r„m‚ne ceea ce a ridicat colegul meu ™erban Nicolae, un text din Constitu˛ie care nu ∫i-ar avea aplicabilitatea, dar care cred c„ nu ar deranja pe nimeni.

Deci opinia mea este c„ Ón momentul de fa˛„ ar trebui f„cut un lucru radical, adus pe picior de egalitate Parlamentul cu Executivul, ∫i s„ renun˛„m la aceste genuri de imunitate.

V„ mul˛umesc.

Domnul senator György Frunda, v„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

A∫ Óncepe unde a terminat doamna senator Rodica Mihaela St„noiu. Cred c„ nu putem aduce la numitor comun imunitatea parlamentarilor, a deputa˛ilor ∫i a senatorilor cu tragerea la r„spundere a mini∫trilor, respectiv a fo∫tilor membri ai Cabinetului, pentru c„, vorbind din punct de vedere constitu˛ional, suntem Ón fa˛a a dou„ institu˛ii diferite.

Imunitatea parlamentar„ este reglementat„ la art. 72 din Constitu˛ie ∫i prevede clauza de imunitate ∫i excep˛iile acesteia, pe c‚nd despre responsabilitatea penal„ a membrilor Guvernului vorbe∫te art. 109 alin. (2) care spune: îNumai Camera Deputa˛ilor, Senatul ∫i pre∫edintele Rom‚niei au dreptul s„ cear„ urm„rirea penal„ a membrilor Guvernului pentru faptele s„v‚r∫ite Ón exerci˛iul func˛iei lor.“

Dac„ s-a cerut urm„rirea penal„, pre∫edintele Rom‚niei poate dispune suspendarea acestora din func˛ie. Trimiterea Ón judecat„ a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din func˛ie, competen˛a de judecat„ este a Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i Justi˛ie, iar alin. (3) ne spune: îCazurile de r„spundere ∫i pedepsire aplicate membrilor Guvernului sunt reglementate printr-o lege privind responsabilitatea ministerial„“, de care vorbim.

V„ rog s„ observa˛i, stimate doamne senator ∫i stima˛i domni senatori, c„ acest articol din Constitu˛ie nu reglementeaz„ responsabilitatea acelor persoane care au fost membri ai Guvernului, deci responsabilitatea exfunc˛ional„ a acestora.

Œntr-adev„r, la Strasbourg s-au ridicat ∫i au format obiectul mai multor rezolu˛ii ∫i mai multor dezbateri Ón sesiunile Consiliului Europei Raporturile GRECO, care este Grupul de State Ómpotriva Corup˛iei. Din nefericire, Rom‚nia a fost amintit„ de mai multe ori acolo ∫i, din c‚te ∫ti˛i, Ón rapoartele anuale at‚t ale Uniunii Europene, c‚t ∫i ale Consiliului Europei, c‚t ∫i ale APADOR CH-ului, Rom‚nia a ap„rut pe unul dintre primele locuri din punct de vedere al corup˛iei ∫i ni s-a cerut ∫i ni se cere Ón continuare eradicarea acesteia. Nu a corup˛iei mici, ci a corup˛iei mari, a corup˛iei decizionale, cum se nume∫te la Consiliul Europei.

Nu este vorba aici despre re˛elele mafiote, despre corup˛ia crimei organizate, aici este vorba despre corup˛ia persoanelor care profit„ de func˛ia lor politic„ ∫i prin aceasta s„v‚r∫esc fapte de corup˛ie.

V„ mul˛umesc foarte mult. Domnul senator Cristian Diaconescu.

Procedur„!

V„ rog.

La dezbateri generale, domnule pre∫edinte, vorbe∫te un singur reprezentant al fiec„rui grup parlamentar. De la Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat deja au vorbit doi reprezentan˛i. Dac„ se dore∫te, tot regulamentul spune c„ trebuie s„ supune˛i la vot ca s„ vorbeasc„ mai mul˛i senatori la dezbateri generale.

Mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 15/28.II.2005

Eu credeam c„ nu v„ deranjeaz„ s„ venim cu toate argumentele, pentru a lua o decizie corect„ ∫i a da o lege bun„.

Domnule pre∫edinte, dac„-mi permite˛i?

Da, v„ rog.

## **Domnul Cristian Diaconescu:**

Am fost parte Ón buc„t„ria Óntregului proces. Poate, dac„-mi permite˛i, din acest punct de vedere s„ aduc c‚teva preciz„ri.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Stima˛i colegi, am mai avut c‚teva legi ∫i au vorbit ∫i de la dumneavoastr„ c‚te doi colegi ∫i nu a fost aceast„ revolu˛ie. E adev„rat c„ nu venise domnul senator Radu Berceanu.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu**

**:**

Nu cite∫te nimeni regulamentul corect, domnule pre∫edinte!

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Nu, Ól ∫tim perfect, domnule! Nu v„ face˛i probleme.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu**

**:**

Atunci aplica˛i-l!

V„ rog s„ ave˛i r„bdare, s„ scoatem legi bune. O s„ supun la vot.

## Domnule pre∫edinte,

Nu am venit s„ sus˛in politic o anumit„ pozi˛ie sau alta. Vreau numai s„ v„ informez Ón leg„tur„ cu aceast„ obliga˛ie asumat„ de Rom‚nia, care a fost asumat„ la ini˛iativa noastr„. Deci confirm Óntru totul cele spuse de doamna ministru Ón leg„tur„ cu acest caracter al obliga˛iei privind restr‚ngerea imunit„˛ii fo∫tilor mini∫tri, ca fiind inclus„ Ón tot ceea ce Ónseamn„ proceduri de integrare. Deci, practic, o dat„ ce Raportul GRECO cu cele 13 recomand„ri pentru Rom‚nia, din care Ón 2004 s-a constatat c„ ar fi fost Óndeplinite 12 dintre ele...

Deci, Ón mod corect cred c„ a∫a ar trebui s„ prezent„m rela˛ia dintre autorit„˛ile de la Bucure∫ti ∫i GRECO. Œn 2004, ∫eful Grupului de lupt„ Ómpotriva corup˛iei al Consiliului Europei a venit la Bucure∫ti ∫i Ómpreun„ cu noi a confirmat aceste aspecte. Deci mai r„m„sese o recomandare. Aceast„ recomandare privind restr‚ngerea imunit„˛ii mini∫trilor a fost preluat„ Ón negocierile pe care domnul ministru Mihai T„n„sescu le-a dus cu Fondul Monetar Interna˛ional ∫i, al„turi de elementele de reform„ a justi˛iei, au f„cut parte din Acordul stand-by pe care l-am Óncheiat Ón iunie 2004 cu Fondul Monetar Interna˛ional. Ulterior, Ón Raportul Comisiei Europene din decembrie 2004 s-a f„cut men˛iunea faptului c„ aceast„ obliga˛ie Ón continuare urmeaz„ fi Óndeplinit„ de c„tre Rom‚nia, repet, referitor la restr‚ngerea imunit„˛ii — nu e vorba de imunitate —,

includerea unei verigi procedurale, Ón ceea ce prive∫te fo∫tii mini∫tri ∫i, Óntr-adev„r, aceast„ obliga˛ie trebuia Óndeplinit„.

Modul Ón care s-a f„cut referire ∫i ini˛iativa strict tehnic„, legislativ„ este o alt„ problem„. Dar vreau s„ spun c„ acest lucru nu a fost acum inventat, ci reprezint„ o obliga˛ie pe care ne-am asumat-o Ón urm„ cu un an.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Domnul senator Eckstein-Kovács Péter.

## **Domnul Eckstein-Kovács Péter:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Eu a∫ reflecta numai la propunerea f„cut„ de domnul senator ™erban Nicolae Ón leg„tur„ cu l„sarea f„r„ obiect a unui articol din Constitu˛ie. Cred c„ nu putem s„ facem acest lucru. Acel articol 109, care a fost citat de c„tre domnul senator Frunda, arat„ clar, este o prevedere imperativ„ a Constitu˛iei Ón leg„tur„ cu condi˛iile Ón care poate s„ fie urm„rit penal un membru al Guvernului pentru faptele s„v‚r∫ite Ón exerci˛iul func˛iei lui. Ca atare, nu putem s„ cre„m un regim derogatoriu de la cel constitu˛ional. Aici, domnul senator, de altfel, a dat un exemplu foarte plastic Ón comisie ∫i a spus c„ imunitatea parlamentar„ a intervenit pentru c„ se putea, Ón perioada de Ónceputuri ale democra˛iei parlamentare rom‚ne∫ti, ca un parlamentar s„ fie dus la sec˛ia de poli˛ie ∫i s„ nu fie l„sat afar„ p‚n„ c‚nd nu era convins s„ voteze Óntr-un fel.

Ei, ∫i aici este o norm„ care, pe undeva, Ói ap„r„ pe membrii Cabinetului, ca domnul Ionu˛ Popescu, s„ nu fie dus la circa de poli˛ie p‚n„ c‚nd nu d„ major„ri salariale poli˛i∫tilor.

E o prevedere constitu˛ional„. Putem s„ discut„m dac„ la o nou„ revizuire a Constitu˛iei o p„str„m sau o restr‚ngem, dar, deocamdat„, cred c„ nu putem s„ facem abstrac˛ie de ea.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult.

Doamna ministru Monica Macovei, dac„ dori˛i s„ da˛i ni∫te r„spunsuri? Da.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

**Domnul ™erban Nicolae**

**:**

Un drept la replic„!

Nu vi s-a pomenit numele. V„ rog eu foarte mult. Ave˛i cuv‚ntul, doamna ministru.

## Da, mul˛umesc.

Doresc s„ subliniez c„ acum asist„m la o discriminare. Fo∫tii parlamentari r„spund penal, fo∫tii judec„tori r„spund penal, fo∫tii procurori, fo∫tii avoca˛i, fo∫tii pre∫edin˛i de stat r„spund penal, numai fo∫tii mini∫tri nu r„spund penal. Deci noi trebuie s„ elimin„m aceast„ discriminare.

Cum v„ permite˛i a∫a ceva?!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 15/28.II.2005

## V-a∫ ruga, pu˛in„ lini∫te!

Repet, trebuie s„ asigur„m principiul egalit„˛ii Ón fa˛a legii. Pentru toate aceste profesii, parlamentari, mini∫tri, magistra˛i, este necesar„ Ón timpul func˛iei, Ón timpul mandatului o anumit„ protec˛ie, care nu Ónseamn„ imunitate absolut„, folosim acest termen, ci Ónseamn„ o procedur„ pe baza c„reia se poate decide cercetarea. ™i este necesar„ aceast„ protec˛ie Ón timpul mandatului tocmai pentru a evita h„r˛uirile care ar avea un alt scop ∫i o alt„ semnifica˛ie dec‚t cea real„, de cercetare. Se face peste tot diferen˛a Óntre cei care sunt Ón exerci˛iul mandatului ∫i cei care ∫i l-au terminat. Repet, Ón Rom‚nia, acum toate categoriile profesionale, care se bucur„ de aceast„ protec˛ie Ón timpul mandatului, nu se mai bucur„ de ea dup„ expirarea mandatului ∫i a∫a trebuie s„ fie.

Am fost Óntrebat„ cui se va aplica aceast„ prevedere. Aceast„ prevedere, reamintesc, s-a adoptat Ón 1999. Ea se va aplica tuturor guvernelor care au existat Ón Rom‚nia. Cred c„ 8 guverne au fost p‚n„ acum. Ea se va aplica ∫i acestui guvern, ∫i mie, dup„ Óncetarea mandatului.

Insist, a∫a cum s-a mai spus, este o cerin˛„ din partea mai multor organisme interna˛ionale ∫i o cerin˛„ a Consiliului Europei, este o cerin˛„ a Fondului Monetar Interna˛ional, ∫i Ón Raportul de ˛ar„ pe 2004 Comisia European„ a constatat c„ nu am Óndeplinit-o, ∫i termenul de Óndeplinire este ianuarie 2005.

Prin urmare, insist asupra importan˛ei ∫i urgen˛ei adopt„rii acestui proiect de lege.

Mul˛umesc foarte mult.

Stima˛i colegi, am Óncheiat dezbaterile generale, cred c„ e suficient, au fost argumente de o parte ∫i de alta. Avem dou„ amendamente respinse. Œntreb dac„ se mai sus˛in amendamentele.

V„ rog, domnul senator Iorgovan.

Deci sunt doi autori, domnul senator ™erban Nicolae, domnul senator Antonie Iorgovan.

La primul amendament.

## Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Pe aceast„ tem„ se poate vorbi mult, sunt c„r˛i, sunt tratate, ce Ónseamn„ r„spundere, la noi, responsabilitate. Œn primul r‚nd dac„ termenii sunt sinonimi? Nu sunt sinonimi. Ce este cu aceast„ institu˛ie a _impeachment-_ ului ∫i a∫a mai departe? C‚nd anume a ap„rut, cum e la noi, cum e Ón alte p„r˛i?

Problema are dou„ laturi: este latura strict juridic„, tehnic„, constitu˛ional„, legal„ ∫i chestiunea de impact politic. Œn ceea ce m„ prive∫te, mai ales foarte puternic mobilizat de aprecierile ∫efului partidului meu la adresa mea, Ómi Óng„dui, ca nu cumva s„ m„ trezesc cu replici de un anume gen, Ón ceea ce m„ prive∫te, s„ m„ retrag din sfera celor care sus˛in acest amendament.

Pentru c„, da˛i-mi voie s„ v„ spun, p‚n„ la urm„ tot Ón sfera statului de drept r„m‚nem. Deci, ori c„ avem aceast„ protec˛ie... Pentru c„, vreau s„ spun, p‚n„ la urm„, ce Ól opre∫te pe ∫eful statului s„ cear„

declan∫area procedurii de urm„rire penal„ Ón cazul unor fo∫ti mini∫tri? Sau o majoritate parlamentar„? ™i, ca nu cumva s„ se cread„, Ón ceea ce m„ prive∫te, c„ a∫ avea un punct de vedere Ón sensul c„ cei care au fost la guvernare trebuie s„ se pun„ sub tot felul de paravane ∫i paravane, nu mai sus˛in, deci eu, Antonie Iorgovan, nu mai sus˛in acest amendament ∫i m„ voi declara pentru... Pentru c„, pe de o parte, ca profesor de drept nu pot s„ spun — ∫i trebuie s„-mi fie foarte clar„ pozi˛ia — c„ oameni care au o protec˛ie constitu˛ional„ Ón virtutea uneia ∫i aceleia∫i calit„˛i, ∫i este vorba de fapte s„v‚r∫ite Ón virtutea acelei calit„˛i, c‚nd nu mai au calitatea respectiv„ trebuie s„ aib„ alt regim juridic al tragerii la r„spundere. Deci, Ón tratatul meu lucrurile le tratez exact a∫a cum s-a sus˛inut aici, dar ca om politic da˛i-mi voie s„ m„ ab˛in acum.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Domnule senator Nicolae ™erban, Ól mai sus˛ine˛i? Ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

A∫ vrea s„ fac c‚teva preciz„ri pentru sus˛inerea amendamentului pe care l-am formulat ∫i care nu presupune altceva dec‚t eliminarea unui text care face, practic, inutil„ legea. Acel alineat spune c„ îPrevederile prezentei legi nu se aplic„ fo∫tilor membri ai Guvernului Ón nici o situa˛ie“. V„ rog s„ observa˛i c„ legea instituie obliga˛ia pred„rii la terminarea mandatului Óntre fostul membru al Guvernului ∫i succesorul s„u. Dac„ nu se aplic„ astfel de legi, facem inutil„ aceast„ predare-primire a mandatului, cu toate obliga˛iile ∫i responsabilit„˛ile ce decurg de aici. Era o formul„ complet inutil„ ∫i complet Ómpotriva spiritului legii.

A∫ vrea s„ fac o precizare. S-a spus aici, este un lucru profund neadev„rat, c„ Ón Rom‚nia fo∫tii mini∫tri nu r„spund penal pentru faptele s„v‚r∫ite Ón exerci˛iul func˛iei. Mi se pare absurd, Ón condi˛iile Ón care doi fo∫ti membri ai Guvernului se afl„ Ón faza de judecat„ ∫i instan˛ele se vor pronun˛a, bineÓn˛eles, pentru fapte s„v‚r∫ite Ón timpul exerci˛iului func˛iei de membru al Guvernului, s„ mai sus˛in„ cineva responsabil c„ nu exist„ r„spundere penal„ pentru fo∫tii mini∫tri. ™i e vorba, s„ reamintim, chiar de actualul ∫ef al statului, domnul Traian B„sescu.

A∫ vrea Óns„ s„ fac o precizare, pentru c„ s-a spus mai devreme c„ Ón Constitu˛ie textul este imperativ cu privire la responsabilitatea ministerial„. Citez exact textul: îCazurile de r„spundere ∫i pedepsele aplicabile membrilor Guvernului sunt reglementate printr-o lege privind responsabilitatea ministerial„.“ Deci doar cazurile de r„spundere ∫i pedepsele aplicabile. Din acest punct de vedere, eu v„ propun ∫i v„ rog s„ fi˛i de acord s„ elimin„m orice form„ de protec˛ie sau de imunitate privind angajarea r„spunderii membrilor Guvernului pentru faptele s„v‚r∫ite Ón exerci˛iul func˛iei. Pentru a nu denatura ceea ce am propus eu, v„ rog s„ fi˛i de acord... Legea nu r„m‚ne f„r„ obiect, textul constitu˛ional este perfect respectat. De aceea, v„ propun...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 15/28.II.2005

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Stimate coleg, a˛i ie∫it Ón afara prevederilor regulamentului. Nu pute˛i s„ v„ referi˛i dec‚t la amendamentul pe care l-a˛i f„cut ∫i nimic Ón plus.

Mai sunt alte argumente de adus? Nu.

## **Domnul Frunda György**

**:**

Spune˛i clar ce supune˛i la vot. Amendamentul respins...

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Ave˛i r„bdare. Nu v„ enerva˛i... A˛i v„zut, v„ Ónro∫i˛i la fa˛„ ∫i v„ cre∫te tensiunea.

Deci, stima˛i colegi, Ónc„ o dat„, avem un amendament propus ∫i sus˛inut de domnul senator ™erban Nicolae, de eliminare a acestui alin. 2 de la art. 24. El a fost respins de c„tre comisie ∫i s-au adus tot felul de argumente de o parte ∫i de alta. Eu sunt obligat, c‚nd este vorba de eliminare, s„ supun la vot eliminarea. Œn aceste condi˛ii, procedura de vot este: vot‚nd îDa“, Ónseamn„ c„ sunte˛i de acord cu eliminarea acestei prevederi. O citesc ca s„ nu fie confuzie: îPrevederile prezentei legi nu se aplic„ fo∫tilor membri ai Guvernului.“ Vot‚nd îNu“, Ónseamn„ c„ se respinge amendamentul ∫i se p„streaz„ textul propus de c„tre Guvern. S-a Ón˛eles? Da.

- V„ rog s„ vota˛i, stima˛i colegi.

- Cu 30 de voturi pentru, 69 voturi Ómpotriv„ ∫i

- 3 ab˛ineri, amendamentul a fost respins.

- Al doilea amendament se mai sus˛ine? Œn˛eleg c„ nu. Mul˛umesc foarte mult.

Deci a fost respins automat.

Stima˛i colegi,

- ∫i 18 ab˛ineri.

- ∫i 29 ab˛ineri.

- V„ mul˛umesc foarte mult.

V„ propun ca, zece minute, s„ trecem la urm„toarea lege organic„, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigur„rilor sociale de stat.

Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„? Domnule ministru Barbu, v„ rog.

Doamna ministru Macovei, mul˛umesc pentru prezen˛„. Domnule ministru Barbu, v„ ascult„m.

V„ rog s„ face˛i o sintez„ foarte scurt„, domnule ministru.

## **Domnul Gheorghe Barbu** _— ministrul muncii,_

_solidarit„˛ii sociale ∫i familiei_ **:**

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Venim Ón fa˛a dumneavoastr„ cu un proiect de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public.

Dup„ cum ∫ti˛i, aceast„ procedur„, ca ∫i evaluare, a Ónceput Ónc„ din anul 2004, Óns„ nu a avut un act normativ prin care s„ se stabileasc„...

Numai o secund„, domnule ministru!

Rog colegii de la Alian˛a îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.P.D. s„ ia loc. Haide˛i s„-l respect„m pe domnul ministru. Poate ∫i domnul ministru Ionu˛... V„ rog, cine dore∫te s„ vorbeasc„ la telefon, pe hol, c‚t pofti˛i. V„ rog s„ lua˛i loc s„ ascult„m expunerea.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule ministru.

Domnule pre∫edinte, permite˛i-mi s„ v„ reamintesc c„ domnul Ionu˛ este, de fapt, domnul ministru Popescu. V„ mul˛umesc.

Ionu˛ Popescu. ™i dac„ Ói spun numai Ionu˛, nu este domn, ca s„ Ón˛eleg bine? Haide˛i s„ nu tragem de timp, avem treab„, v„ rog eu mult.

Eu cred c„ egalitatea aceasta ar trebui administrat„ ∫i Ón Senat, ∫i de la dumneavoastr„ c„tre noi, ∫i de la noi c„tre dumneavoastr„.

V„ rog eu mult! Ave˛i cuv‚ntul, domnule ministru.

List„!

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Dup„ succesul acesta formidabil, mai dori˛i list„?

Da!

V„ rog, pentru to˛i liderii grupurilor, list„.

Sper s„ devin„ interesant„ pentru dumneavoastr„ chestiunea a 4 milioane de cet„˛eni rom‚ni.

Am Ónceput acest proces Óntr-un ritm accelerat, dup„ data de 1 ianuarie, ∫i am f„cut aceast„ ordonan˛„ pe care v-o propunem spre aprobare prin lege pentru c„ am dorit ca procesul de recalculare s„ se finalizeze Ón anul 2005.

Spun doar c‚teva lucruri despre acesta. Persoanele c„rora li se recalculeaz„ pensiile au dreptul s„-∫i aduc„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 15/28.II.2005 documente, dup„ recalculare, Óntr-o perioad„ de prescrip˛ie de 3 ani. Œn aceste condi˛ii, li se recalculeaz„ pensia ∫i li se d„ dreptul retroactiv. Dup„ perioada de prescrip˛ie, pot aduce documente pe parcursul Óntregii vie˛i ∫i li se d„ dreptul la pensie recalculat„ doar din momentul depunerii documentelor, dup„ cei 3 ani.

Am avut nevoie ∫i avem nevoie de acest act normativ care nu modific„ Legea nr. 19/2000, ci este o lege separat„, tocmai pentru c„ Legea nr. 19/2000 va suporta mult mai multe modific„ri Óntr-o perioad„ apropiat„ ∫i aprobarea lui deschide dreptul de a emite decizia de pensie, talonul de pensie ∫i plata. Pensiile recalculate primele, care vor intra Ón plat„, vor fi pentru cei pensiona˛i p‚n„ Ón anul 1980, Óncep‚nd cu drepturile pe luna martie a anului 2005.

Sper„m s„ reu∫im s„ termin„m tot acest procedeu Ón anul 2005. Ne organiz„m pentru aceast„ chestiune. Resursele financiare sunt acoperite de cele dou„ puncte procentuale care trebuiau s„ fie sc„zute conform Legii bugetului de stat pe anul 2005 ∫i care, printr-o ordonan˛„ de urgen˛„, au revenit la nivelul celor din anul 2004.

Œn speran˛a c„ Ón˛elege˛i necesitatea acestui demers ∫i a repar„rii nedrept„˛ilor existente Ón sistemul public de pensii, astfel Ónc‚t la condi˛ii de pensionare egale pensionarii s„ aib„ pensii egale, indiferent de anul ie∫irii la pensie.

V„ mul˛umesc ∫i a∫tept votul dumneavoastr„ ∫i Óntreb„rile dumneavoastr„.

## Mul˛umesc foarte mult.

Dau cuv‚ntul domnului senator Dorel Jurcan, pre∫edintele Comisiei pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ pentru a prezenta raportul.

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ a fost sesizat„ Ón fond cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigur„rilor sociale de stat.

Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 4/2005 are ca obiect de reglementare recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigur„rilor sociale de stat, astfel Ónc‚t s„ se asigure respectarea principiului pensii egale pentru vechime ∫i salariu egal, indiferent de anul pension„rii.

Proiectul are avizul favorabil, f„r„ amendamente, al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci din Senat.

La dezbaterile care au avut loc Ón cadrul comisiei noastre, la data de 16 februarie, a participat pre∫edintele Casei Na˛ionale de Pensii.

Œn urma examin„rii proiectului de lege, membrii comisiei noastre au hot„r‚t Ón unanimitate s„ adopte un raport de admitere f„r„ amendamente, pe care-l supun spre dezbatere ∫i adoptare plenului Senatului.

Œn raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice ∫i urmeaz„ s„ fie adoptat potrivit art. 76 din Constitu˛ia republicat„.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Dezbateri generale, lu„ri de cuv‚nt, Óntreb„ri? Tot dumneavoastr„? Suntem Óntr-o criz„ de timp nemaipomenit„. Pofti˛i! V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

O s„ fiu foarte scurt, dar, dat fiind faptul c„ este o lege foarte important„, o s„ v„ rog s„-mi permite˛i doar trei minute.

Abordarea legislativ„ a reformei din sistemul public de pensii implic„ un curaj politic pe care Guvernul condus de domnul T„riceanu ∫i l-a asumat cu responsabilitate ∫i hot„r‚re chiar de la preluarea mandatului.

Bun„starea economic„ ∫i nivelul securit„˛ii sociale sunt caracteristici de baz„ ale unei societ„˛i. Ele se condi˛ioneaz„ reciproc ∫i nemijlocit, iar, la r‚ndul lor, am‚ndou„ determin„ Óncrederea cet„˛enilor Ón statul lor.

Prin actul normativ luat ast„zi Ón dezbatere ne Ónscriem Óntr-o adev„rat„ reform„ a sistemului public de pensii, reform„ menit„ s„ asigure un tratament legislativ egal ∫i coerent tuturor pensionarilor din Rom‚nia. Dup„ at‚˛ia ani de umilire, de discursuri politicianiste, Ón fine, putem spune c„ se va face dreptate unui num„r foarte mare de cet„˛eni ai Rom‚niei.

Œn guvernarea anterioar„ s-a vorbit mult despre situa˛ia pensionarilor, s-a promis ∫i mai mult, dar pe plan legislativ acestea s-au materializat Ón ni∫te paliative de natur„ s„ prelungeasc„ suferin˛a, nu s„ o curme. Astfel, Ón perioada 2002—2004, toate m„surile care priveau pensionarii constau Ón recorel„ri, index„ri diferen˛iate ale pensiilor, dar toate acestea nu au Ónl„turat inechit„˛ile resim˛ite.

De ce ne afl„m acum, prin dezbaterea proiectului de lege de fa˛„, Ón prezen˛a unei reforme a sistemului public de pensii? Pentru c„ aceast„ reglementare const„ Ón determinarea punctajului mediu anual Ón conformitate cu principiile Legii privind sistemul public de pensii pentru to˛i pensionarii din acest sistem, indiferent de anul pension„rii, elimin‚ndu-se astfel sistemele discriminatorii de stabilire a drepturilor de pensie ∫i asigur‚ndu-se un raport de echitate Óntre pensionari, indiferent de jurisdic˛ia sub care li s-au stabilit drepturile, beneficiind de un tratament egal.

Deoarece prin Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigur„rilor sociale de stat, Guvernul face dovada c„ este hot„r‚t s„ pun„ cap„t inechit„˛ilor existente Óntre categorii de pensionari Ón func˛ie de data pension„rii, grupul nostru parlamentar sus˛ine adoptarea acestui proiect de lege f„r„ nici un fel de rezerve. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult. Dac„ mai sunt lu„ri de cuv‚nt? Domnul senator Neagoe.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Din partea Grupului parlamentar P.S.D., vrem s„ exprim„m opinia c„ suntem Ón fa˛a unui proiect de lege deosebit de important.

Œn anul 2004, o serie de m„suri pe care Guvernul N„stase le-a luat au fost Ón aceast„ direc˛ie, de a ameliora veniturile ob˛inute prin pensii. Suntem Ón aceast„ perioad„ Óngrijora˛i de cre∫terea pre˛urilor, de faptul c„, prin sesiz„ri ∫i scrisori, pensionarii se declar„ de-a dreptul dispera˛i de cre∫terea tarifelor la energie, de faptul c„, prin aplicarea cotei unice de impozitare, se

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 15/28.II.2005 creeaz„, deja, pentru partea a doua a anului Óngrijorarea c„ nu sunt surse suficiente pentru a asigura cre∫terea venitului pensionarilor.

Suntem, de asemenea, datori s„ subliniem c„ recalcularea pensiilor a Ónceput Ón anul 2004, c„ Ónc„ din toamna anului trecut Guvernul N„stase a luat o serie de m„suri pentru ca acest proces s„ Ónceap„. Ceea ce face Guvernul actual vine Ón continuarea m„surilor pe care Guvernul nostru le-a luat Ón anii trecu˛i. Trebuie s„ spunem c„ recorelarea pensiilor s-a terminat Ón iunie 2004.

De aceea, vom sus˛ine ∫i noi acest proiect de lege. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult. Domnul senator Liviu Bindea.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

F„r„ nici o Óndoial„, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare este de acord cu acest proiect de lege. A∫ vrea doar s„ fac c‚teva observa˛ii. Nu ar trebui s„ d„m o prea mare importan˛„ ∫i nici s„ facem aprecieri mai mult dec‚t se cuvine asupra acestui proiect de lege.

Este vorba de o recalculare a pensiilor, este vorba de un anume segment dintr-o Óntreag„ platform„, dintr-o nou„ filozofie care trebuie s„ fie adoptat„ Ón cadrul pensiilor. De aceea, s„ apreciem ∫i s„ facem leg„tura cu cealalt„ guvernare care, de asemenea, a fost preocupat„... Aceast„ recorelare, aceast„ recalculare a pensiilor este, f„r„ Óndoial„, finalizat„ acum, dar a fost o preocupare de mai mult„ vreme ∫i, de aceea, vreau s„ reamintesc c„ mai exist„ ∫i alte domenii care trebuie dep„∫ite pentru a se ajunge la ceea ce dorim cu to˛ii ∫i la ceea ce doresc, Ón primul r‚nd, pensionarii, s„ aib„ o pensie mai bun„.

Vor urma nevoile de a se m„ri efectiv pensiile. Deocamdat„, aceast„ inten˛ie este l„udabil„, aduce Ón situa˛ie de egalitate pensionarii, indiferent de legea sub care s-au pensionat. Nu este o chestiune pe care putem s-o minimaliz„m, dar nici s„ nu o exager„m. Este doar o component„ a viitoarei filozofii a pensiilor.

De aceea, repet, vom sus˛ine acest proiect de lege, dar a∫tept„m ∫i urm„torii pa∫i din partea guvern„rii ∫i vom fi al„turi de ei Ón urm„torii pa∫i pentru ca, Óntr-adev„r, pensiile s„ creasc„ ∫i s„ ajung„ la nivelul de trai decent pe care-l dorim cu to˛ii pensionarilor.

V„ mul˛umesc.

c„ este o prostie ∫i c„ e o demagogie. Deci eu am o colec˛ie de declara˛ii.

Toate aceste declara˛ii s-au f„cut p‚n„ Ón anul de gra˛ie 2004, c‚nd, an electoral fiind, Guvernul ∫i-a reconsiderat pozi˛ia ∫i, urmare a reconsider„rii pozi˛iei, a ap„rut Ónt‚i Hot„r‚rea de reevaluare a pensiilor, prima hot„r‚re de Guvern, etap„ deja parcurs„ Ón bun„ m„sur„, dup„ care sigur c„ acum actul normativ nu vine s„ fac„ nimic altceva dec‚t s„ rea∫eze Ón termeni juridici ∫i tehnici recalcularea pensiilor.

Din p„cate, spectrul politic domin„ asupra acestei probleme. Din p„cate, adev„rul spus pe nume, Guvernul N„stase s-a opus recalcul„rii sub pretextul recorel„rii ∫i index„rii, cele dou„ p‚rghii prin care a ac˛ionat. C‚nd a v„zut e∫ecul pe aceste dou„ p‚rghii, a trecut la recalculare.

Stima˛i colegi...

S„ dau r„spuns la o Óntrebare.

Nu s-au pus Óntreb„ri.

Era una singur„, a domnului senator Neagoe, Ón leg„tur„ cu resursa financiar„.

V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Domnul senator Otilian Neagoe a ridicat problema resurselor financiare pentru a doua parte a anului.

Vreau s„ v„ informez, doamnelor ∫i domnilor senatori, c„, prin cre∫terea cu dou„ puncte procentuale, respectiv p„strarea cotei de contribu˛ie la C.A.S. din anul 2004, veniturile la bugetul asigur„rilor sociale cresc cu aproximativ 9.500 de miliarde lei, iar costurile recalcul„rii, Ón acest an, ∫i ale pl„˛ilor care se fac etapizat sunt de aproximativ 7.054 de miliarde lei, f„r„ costurile cu personalul ∫i cu materialele, care sunt Ón jur de 500 de miliarde lei. Deci nu exist„, din acest punct de vedere, o problem„ pentru anul 2005.

Œn rest, m„ bucur c„ toate grupurile parlamentare sus˛in proiectul de lege.

Mul˛umesc foarte mult.

Domnul senator Paul P„curaru.

## **Domnul Nicolae Paul Anton P„curaru:**

## Domnule pre∫edinte,

N-a∫ fi intervenit dac„ nu a∫ fi auzit cu surprindere c„ guvernarea trecut„ a fost preocupat„ de recalcularea pensiilor ∫i fac aceast„ precizare pentru simplul motiv c„ am o colec˛ie de declara˛ii semnate de domnul Adrian N„stase ∫i domnul Giurescu, ∫i cred c„ ∫i de fostul ministru al muncii, domnul S‚rbu, Ón mod special, prin care ni se spunea c„ recalcularea este o imposibilitate,

V„ mul˛umesc foarte mult.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi, nu avem amendamente.

Legea are caracter organic.

V„ rog s„ v„ concentra˛i.

Supun aten˛iei dumneavoastr„ at‚t raportul, c‚t ∫i proiectul de lege Ón forma prezentat„.

V„ rog s„ vota˛i.

S-au aprobat cu 115 voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„ ∫i nici o ab˛inere.

Am o mare rug„minte la dumneavoastr„: fi˛i de acord s„ lu„m ∫i punctele 9 ∫i 10, p‚n„ la ora 18,30.

Deci invit pe domnul ministru Teodor Atanasiu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 15/28.II.2005 Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, v„ rog.

Punctul 9, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 117/2004 privind ratificarea Acordului dintre Rom‚nia ∫i Uniunea European„ stabilind cadrul general de participare a Rom‚niei la opera˛iunile Uniunii Europene de gestionare a crizelor, semnat la Bruxelles la 22 noiembrie 2004.

Domnule ministru, foarte pe scurt, v„ rog foarte mult. Avem raportul, deci, dac„ ave˛i ceva Ón plus, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Teodor Atanasiu** _— ministrul ap„r„rii na˛ionale_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn temeiul Rezolu˛iilor Consiliului de Securitate al O.N.U., Uniunea European„ a preluat responsabilit„˛i Ón misiunile SFOR la NATO, din Bosnia Her˛egovina.

Pentru stabilirea cadrului legal, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o ac˛iune comun„ privind misiunea militar„ a Uniunii Europene din Bosnia Her˛egovina, denumit„ ALTHEA, deoarece la misiuni au fost invitate s„ participe ∫i state candidate pentru aderarea la Uniunea European„, Ón temeiul unor acorduri bilaterale, iar Rom‚nia ∫i-a exprimat inten˛ia de a participa la misiunea ALTHEA.

A fost semnat la Bruxelles, la 22 noiembrie 2004, Acordul dintre Rom‚nia ∫i Uniunea European„, stabilind cadrul general de participare a Rom‚niei la opera˛iunile Uniunii Europene pentru gestionarea crizelor, care reprezint„ cadrul-general pentru cooperarea Óntre p„r˛i, pentru misiuni de gestionare a crizelor civile ∫i militare.

Preciz„m c„ acordul a fost ratificat prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 117 din 24 noiembrie 2004, deoarece acesta intra Ón vigoare Ón prima zi a primei luni dup„ finalizarea procedurilor interne de intrare Ón vigoare, iar misiunea a Ónceput pe data de 2 decembrie. Œn aceste condi˛ii, a fost nevoie de aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„.

## Mul˛umesc foarte mult.

Domnul vicepre∫edinte Radu Stroe, v„ rog, raportul Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Acest proiect de lege are ca obiect ratificarea Acordului dintre Rom‚nia ∫i Uniunea European„, prin care se stabile∫te cadrul-general de participare a Rom‚niei la opera˛iunile Uniunii Europene de gestionare a crizelor, elimin‚nd, astfel, procedeul lent ∫i complicat utilizat anterior.

S-a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ.

Comisiile noastre au luat cuno∫tin˛„ de prevederile Acordului dintre Rom‚nia ∫i Uniunea European„, care stabile∫te cadrul general de participare a Rom‚niei la opera˛iunile Uniunii Europene de gestionare a crizelor.

Este un raport favorabil ∫i propunem, domnule pre∫edinte, s„ supune˛i votului plenului Senatului acest proiect.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc.

Sunt lu„ri de cuv‚nt? Nu sunt.

Punctul 10, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 13/2005 privind cre∫terile salariale ce se vor acorda personalului militar din institu˛iile publice de ap„rare na˛ional„, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„.

V„ rog, cine prezint„? Domnul ministru?

V„ rog, foarte pe scurt.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

De aceast„ dat„, este vorba de soldele militarilor rom‚ni.

Ce vreau s„ v„ spun este c„ avem o lege special„ pentru acordarea soldelor lunare, care difer„ de sistemul civil. Din acest motiv, la noi este vorba de valoarea de referin˛„ sectorial„, care se stabile∫te pentru fiecare sold„.

Prin Ordonan˛a Guvernului nr. 13/2005 am stabilit o cre∫tere a acestei valori la valoarea de 1.658.222 de lei, Óncep‚nd cu luna ianuarie 2005, urm‚nd ca pentru luna octombrie s„ fie majorat„ la 1.728.648 de lei. Asta Ónseamn„ o cre∫tere de 4,2%, Óncep‚nd cu luna ianuarie, ∫i de 8%, Óncep‚nd cu luna octombrie.

Cred c„ este clar pentru toat„ lumea c„ aceast„ cre∫tere nu vine dec‚t Ón concordan˛„ cu rata infla˛iei care a fost prognozat„ pentru acest an.

De aceea, v„ adresez rug„mintea de a acorda votul dumneavoastr„ favorabil prezentului proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

## Mul˛umesc foarte mult.

Rog, raportul comun al Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ ∫i al Comisiei pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„.

Domnule vicepre∫edinte Radu Stroe, v„ rog s„-l prezenta˛i.

## Domnule pre∫edinte,

Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ a avizat favorabil acest proiect de lege, a avut Ón vedere faptul c„ nu se cer fonduri suplimentare de la bugetul de stat, banii exist„ Ón bugetul Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale.

De asemenea, este vorba, practic, nu de o majorare, ci doar de o corelare a salariilor, Ón raport cu institu˛iile Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale ∫i institu˛iile militare.

De aceea, noi v„ propunem s„ supune˛i aprob„rii plenului prezentul proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 15/28.II.2005

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc foarte mult.

Dezbateri generale, lu„ri de cuv‚nt? Nu sunt.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi, nu avem amendamente.

Deci,

Mul˛umesc, domnule ministru.

Intr„m Ón punctul urm„tor, punctul 16, Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri, stimate colege ∫i stima˛i colegi.

Mai aveam trei proiecte de lege, dar le vom discuta joi, 24 februarie anul curent.

V„ rog, stimate colege ∫i stima˛i colegi, s„ intr„m Ón punctul urm„tor al ordinii de zi, Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi, vom Óncepe cu Óntreb„rile.

Œl invit pe domnul ministru Gheorghe Flutur.

Deci, domnule ministru, ave˛i trei Óntreb„ri: prima Óntrebare, din partea domnului senator R„zvan Theodorescu, exercitarea profesiunii de medic veterinar, da? A doua Óntrebare, din partea domnului senator Ilie S‚rbu, referitoare la programele de absorb˛ie a persoanelor disponibilizate din agricultur„. A treia Óntrebare, din partea doamnei senator Doina Silistru, referitoare la subven˛iile pentru produc„torii agricoli Ón sectorul animalier.

V„ ascult„m, domnule ministru.

## **Domnul Gheorghe Flutur** _— ministrul agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii_

## _rurale_ **:**

Mai Ónt‚i, r„spunsul la Óntrebarea domnului senator R„zvan Theodorescu.

Domnule senator, la Óntrebarea dumneavoastr„ formulat„ Ón data de 16 februarie anul curent, v„ comunic„m urm„toarele.

P‚n„ Ón anul 1999, prin reorganizarea sistemului sanitar-veterinar, to˛i medicii veterinari angaja˛i la circumscrip˛iile sanitar-veterinare de asisten˛„, at‚t din mediul urban, c‚t ∫i din mediul rural, au fost disponibiliza˛i, devenind medici veterinari de liber„ practic„, care Ó∫i desf„∫oar„ activitatea Ón conformitate cu prevederile Legii nr. 160/1998 privind organizarea ∫i exercitarea profesiunii de medic veterinar, cu modific„rile

∫i complet„rile ulterioare.

Œn aceste condi˛ii, a fost necesar„ g„sirea unei solu˛ii pentru continuarea activit„˛ii sanitar-veterinare publice de interes na˛ional Ón toate localit„˛ile din ˛ar„.

Prin adoptarea Hot„r‚rii Guvernului nr. 446/1999 privind aprobarea concesion„rii unor activit„˛i sanitare veterinare publice de interes na˛ional ∫i a unor bunuri proprietate public„ a statului, s-a creat cadrul legislativ pentru concesionarea at‚t a activit„˛ilor sanitar-veterinare publice de interes na˛ional, c‚t ∫i a bunurilor imobile proprietate public„ a statului, sedii de circumscrip˛ii sanitar-veterinare.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Domnule ministru, v„ mul˛umesc foarte mult. Œn˛eleg c„ transmite˛i r„spunsul ∫i Ón scris. Domnule senator R„zvan Theodorescu, dac„...

## **Domnul Emil R„zvan Theodorescu**

**:**

Sunt foarte mul˛umit!

V„ mul˛umesc foarte mult.

Ave˛i o a doua Óntrebare, domnule ministru, tot Ón sintez„, iar diferen˛a o transmite˛i Ón scris.

V„ ascult„m.

Dac„-mi permite˛i, eu mai am preg„tite Ónc„ trei r„spunsuri, sunt dou„ Óntreb„ri din partea domnului senator Ilie S‚rbu...

La astea m-am referit.

Pot s„ dau r„spunsul ∫i la Óntrebarea doamnei senator Silistru.

V„ rog, v„ ascult„m.

Domnule senator, la Óntrebarea formulat„ Ón data de 16 februarie 2005, v„ comunic urm„toarele.

Œn perspectiva ader„rii la Uniunea European„ ∫i chiar dup„ Ónf„ptuirea acestui act, num„rul celor ocupa˛i cu produc˛ia agricol„ urmeaz„ s„ Ónregistreze un continuu regres. Este cunoscut c„ popula˛ia aflat„ Ón mediul rural, dup„ ultimele statistici, este de circa 46—47%, iar popula˛ia ocupat„ Ón agricultur„ este de circa 38%.

Crearea de ferme agricole ∫i cre∫terea competitivit„˛ii acestora va avea ca efect o mic∫orare a popula˛iei ocupate Ón agricultur„, ceea ce impune g„sirea de noi alternative pentru locuri de munc„ Ón mediul rural.

Transferul de popula˛ie din sectorul agricol c„tre alte sectoare poate fi tradus, Ón mai pu˛ine cuvinte, prin disponibilizarea din agricultur„ ∫i absorb˛ia concomitent„ de c„tre alte forme cu caracter neagricol.

Programul de absorb˛ie a celor disponibiliza˛i, la care am f„cut referire, reprezint„ embrionul Ón jurul c„ruia s-a ˛esut Programul de dezvoltare rural„ a satului rom‚nesc.

Aplicarea Programelor SAPARD Ón zona serviciilor, acordarea de credite pentru investi˛ii, aplicarea prevederilor Legii coopera˛iei agricole, dezvoltarea presta˛iilor de servicii, inclusiv a celor de consultan˛„, cre∫terea posibilit„˛ii de practicare a agroturismului, prelucrarea produc˛iei lemnoase ∫i a celei nelemnoase din silvicultur„, reducerea fiscalit„˛ii pentru zonele rurale sunt numai c‚teva dintre m„surile care se vor derula prin Programul de dezvoltare rural„.

Am afirmat c„, indiferent de programe, integrarea Ón Uniunea European„ va avea un cost ∫i el va trebui pl„tit cur‚nd. F„r„ Óndoial„, momentul integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„ nu Ónseamn„ o chestiune de fast,

unde se taie o panglic„ ∫i se ova˛ioneaz„ cu b„t„i din palme. Integrarea presupune costuri, sunt costuri, nevoi de adaptare a economiei Ón vederea racord„rii ei la normele europene, Ón care, f„r„ Óndoial„, trebuie introdus„ ∫i agricultura.

Dac„ socotim dup„ timpul care ne-a mai r„mas, circa 685 de zile p‚n„ la aderare, atunci semnifica˛ia sintagmei îÓn cur‚nd“, la care face˛i referire, cred c„ ar trebui Ónlocuit„ cu cuv‚ntul îurgent“.

Mul˛umesc.

Domnule senator Ilie S‚rbu, sunte˛i satisf„cut de r„spuns sau dori˛i s„ mai Óntreba˛i ceva suplimentar?

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Nu sunt satisf„cut de r„spuns, pentru c„ alta a fost Óntrebarea. Œn declara˛ia pe care domnul ministru a f„cut-o a spus c„ au Ónceput disponibiliz„rile Ón agricultur„, iar Óntrebarea mea a fost c‚nd, unde ∫i cum? Nu am auzit s„ Ónceap„ disponibiliz„rile.

2. A spus c„ are deja programe alternative, nu Ón∫iruirea cu SAPARD, cu scutirea de impozite, nu asta. Œntrebarea mea era precis„, fiindc„ declara˛ia a fost f„cut„ pe un post de radio sau la un ziar, nu mai ∫tiu, deci nu are nimic comun una cu alta. Deci r„spunsul nu are nimic cu Óntrebarea.

Dac„-mi permite˛i, domnule pre∫edinte?

Da, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Sigur, a∫ vrea s„ v„ spun urm„torul lucru, domnule senator. Aceast„ disponibilizare nu Óncepe Óntr-o anumit„ zi ∫i la o anumit„ or„, este un proces continuu. Trecerea din serviciile direct agricole Ón servicii neagricole este o chestiune care continu„, numai c„ ea trebuie acceptat„ ∫i trebuie create condi˛iile, lucru pe care l-am preg„tit ∫i Ól facem.

M‚ine, la Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„, unde am fost invitat Ón Senat, o s„ v„ prezint ∫i ini˛iative legislative Ón acest domeniu, dar sigur c„ eu v-am amintit doar c‚teva dintre aceste ac˛iuni pe care noi le avem ∫i ne referim la pachete de legi, pe de o parte, la suplimentarea de fonduri, ∫i v„ dau dou„ exemple: m„surile 1.1, care se refer„ la marketingul ∫i procesarea produselor agricole, unde am schimbat tabloul financiar ∫i am suplimentat cu circa 50.000.000 euro Ón domeniul proces„rii produselor agricole, pentru c„ nu ne-am propus doar s„ Ónchidem fabrici de procesare lapte ∫i carne care sunt neconforme, ci s„ oferim solu˛ii, ∫i, complementar, zilele acestea venim cu Legea creditului pentru investi˛ii; m„sura 3.1, Ón ceea ce prive∫te fermele ∫i gospod„riile ˛„r„ne∫ti, unde — o s„ v„ r„spund Ón continuare — din p„cate, anul trecut s-au cheltuit foarte pu˛ini bani ∫i, Ón afar„ de m„sura îDrumuri“, celelalte m„suri, la un loc, au doar 18% din SAPARD.

Eu cred c„ noi trebuie s„ facem mult mai mult ∫i programele noastre sunt curajoase ∫i avem, Ón aceast„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 15/28.II.2005 direc˛ie, pachete de legi ∫i ini˛iative pentru a transfera for˛a de munc„ din procesul direct productiv Ón servicii neagricole Ón mediul rural.

Mai ave˛i ceva de ad„ugat, domnule S‚rbu? Domnul senator Ilie S‚rbu, v„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

Am spus-o ∫i Ónainte, nu asta era Óntrebarea mea. C‚nd domnul ministru face declara˛ii de pres„, l-am rugat ∫i prin intermediul comunicatelor de pres„ s„ fie atent ce spune.

A spus clar: îAu Ónceput disponibiliz„rile Ón agricultur„ ∫i avem programe alternative de absorb˛ie a for˛ei de munc„.“ Care sunt?! Ceea ce spune d‚nsul sunt Programele SAPARD, m„surile pe care le ∫tim, noi le-am acreditat.

Legat de cele 50.000.000 euro, ∫i acolo este o confuzie, dar ajunge d‚nsul la Óntrebarea cu SAPARD ∫i am s„ Ól Óntreb exact ce s-a Ónt‚mplat cu cele 50.000.000 euro.

Deci r„spunsul nu m„ satisface, pentru c„ nu a r„spuns la Óntrebare. Dac„ a f„cut afirma˛ia prin pres„, s„ o clarifice, dac„ nu, s„ nu le mai fac„, c„ nu este prima de genul acesta.

V„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

Dac„-mi permite˛i, sigur, nu cred c„ este normal, respect pozi˛ia domnului senator, nici nu m„ a∫teptam s„ nu m„ Óntrebe, pentru c„ patru ani de zile nici eu nu am cru˛at Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, a∫a este democratic, Óns„ eu Ómi asum ceea ce am spus. Nu judeca˛i lucrurile trunchiat, scoase din contextul declara˛iilor mele.

Este un proces Ón curs ∫i nu a∫ vrea s„ judec„m lucrurile c„ Óncepe disponibilizarea cu preaviz. Agricultura este cu totul altceva, nu este doar o ramur„ economic„, este ∫i un mod de via˛„ ∫i conceptul acesta este mult mai larg, eu nu cred c„ trebuie s„ Ól discut„m aici.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Eu v„ propun s„ continua˛i discu˛ia la comisie, c‚nd ve˛i fi acolo.

Domnule ministru, legat de Óntrebarea doamnei Doina Silistru, privind....

## **Domnul Ilie S‚rbu**

**:**

Mai am o Óntrebare!

Mai ave˛i o Óntrebare?! Legat„ de SAPARD? V„ rog, domnule ministru.

Da, da, ∫i eu am preg„tit r„spunsul.

Sigur c„ eu am dezvoltat r„spunsul, pentru c„ am v„zut c„ sunt atent monitorizat cu declara˛iile de pres„ ∫i

mul˛umesc domnului senator, Óns„ o s„ v„ dau r„spunsul.

Agen˛ia SAPARD este institu˛ie public„ cu personalitate juridic„, aflat„ Ón subordinea Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, av‚nd ca obiect...

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Domnule ministru, v„ rog foarte mult, Ói da˛i scris raportul acela… O sintez„ sau concluzie final„ ∫i vedem dac„...

**Domnul Ilie S‚rbu**

**:**

Œntrebarea era precis„!

## **Domnul Gheorghe Flutur:**

Da, da, eu v„ dau r„spunsul precis, numai c„ Óntrebarea necesit„ o dezvoltare.

## **Domnul Ilie S‚rbu**

**:**

Poate dori˛i s„ mai pun o dat„ Óntrebarea?!

Dac„ dori˛i numai concluzia, eu v„ dau r„spunsul pentru Óntrebarea pus„.

V„ rog.

™i, de fapt, erau dou„ Óntreb„ri Ón aceast„ a doua Óntrebare pe care mi-a˛i f„cut-o.

Conform mecanismului men˛ionat, la data de 8 februarie 2005, c‚nd eu eram la Bruxelles, Comisia European„ datora Rom‚niei suma de circa 30.000.000 euro, corespunz„toare declara˛iei suplimentare de cheltuieli, aferente lunii octombrie 2004, precum ∫i suma de 25.000.000 euro, corespunz„toare declara˛iei de cheltuieli din luna decembrie 2004.

La sesizarea p„r˛ii rom‚ne privind num„rul mare de cereri de plat„ depuse la Agen˛ia SAPARD de c„tre beneficiarii programului, reprezentan˛ii Comisiei Europene ∫i-au declarat sprijinul Ón vederea urgent„rii transferului fondurilor aferente solicit„rii din luna octombrie, care dep„∫eau la acea dat„ termenul maxim de rambursare de dou„ luni, ∫i au promis urgentarea transferurilor fondurilor aferente declara˛iei din decembrie 2004. Acesta este primul r„spuns.

Dac„ dori˛i, la al doilea r„spuns, tot din aceea∫i Óntrebare, Ón momentul de fa˛„ portofoliul de angajamente, contracte de finan˛are la nivelul Agen˛iei SAPARD este, pe de o parte, redus comparativ cu necesarul de absorb˛ie a fondurilor comunitare pentru 2006, iar, pe de alt„ parte, unul neechilibrat, ponderea cea mai mare, consistent„ fiind de˛inut„ de M„sura proiectelor de infrastructur„ rural„, dezvoltarea ∫i Ómbun„t„˛irea structurii rurale, de 82%.

Astfel, aloca˛ia aferent„ acestei m„suri pentru perioada 2000—2006 este integral consumat„, Ón timp ce, pentru celelalte m„suri, gradul de angajare a fondurilor financiare este extrem de redus, respectiv 22% pentru m„sura 1.1, îŒmbun„t„˛irea prelucr„rii ∫i marketingul produselor agricole ∫i piscicole“, 9% pentru m„sura 3.1, îInvesti˛ii Ón exploata˛ii agricole“, ∫i 7% pentru m„sura 3.4,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 15/28.II.2005 îDezvoltarea ∫i diversificarea activit„˛ilor economice care s„ genereze activit„˛i multiple ∫i venituri alternative“.

Domnul senator Ilie S‚rbu, dac„ dori˛i suplimentar?

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Aceea∫i confuzie, Óntrebarea mea era clar„, se referea la cele 55.000.000 euro pe care Uniunea European„ era, Óntr-un fel, obligat„ s„ ni le restituie, dup„ ce au fost consuma˛i Ón avans ∫i s-au pl„tit din fondul de garantare de la noi, de la Ministerul Finan˛elor Publice.

Domnul ministru a declarat atunci c„ a accelerat. Ce s„ acceler„m?! Fiindc„ toat„ campania ∫i patru ani de zile ne-a tocat domnul ministru c„ nu suntem Ón stare s„ acces„m, or, am demonstrat c„ am dep„∫it cu 55.000.000 euro. Asta era Óntrebarea: cum a accelerat?!

A doua Óntrebare se referea la garan˛iile pe care le pot depune beneficiarii Ón utilaje, Ón ceea ce achizi˛ioneaz„ prin Programul SAPARD, ceea ce nu este admis ∫i nu a aprobat, p‚n„ la data la care ∫tiu eu, Uniunea European„. Astea erau Óntreb„rile.

Da, s-a Ón˛eles. V„ rog, domnul ministru Flutur.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Nu vreau s„ intru Ón polemic„. Vreau s„ v„ aduc aminte c„ pe 8 februarie 2005 s-a dat drumul la prima tran∫„, c‚nd am ajuns eu, dup„ discu˛iile pe care le-am avut la vicepre∫edintele Direc˛iei generale de agricultur„ de la Bruxelles, la prima tran∫„ restant„ de 23.000.000 euro.

V-am scris ∫i Ón not„, a fost o restan˛„. Nici ei nu se a∫teptau, pe ultima parte, la aceast„ m„sur„, deci nu era prev„zut Ón buget ∫i i-am rugat pentru c„ erau restan˛e, ∫i asta am spus Ón declara˛ia mea, lucru care s-a materializat. Banii au venit ∫i lucrurile sunt Ón regul„.

Œn al doilea r‚nd, referitor la garan˛ii, domnule senator, vreau s„ v„ spun c„ am purtat discu˛ii tehnice, ∫i aici este ∫i acordul pe care l-am cerut ∫i Ón scris, s„ poat„ garanta ∫i cu investi˛iile viitoare. Deci este o problem„ extrem de important„ s„ po˛i garanta Ón SAPARD cu investi˛ia viitoare, cu fabrica de lapte sau cu alt„ investi˛ie pe care o ai. Este o chestiune la care eu am intervenit pentru c„ noi suntem bloca˛i.

Dac„ vre˛i, eu v-am detaliat aici ∫i alte categorii, ∫i pozi˛ia lor fa˛„ de garan˛ia de stat, i-am Óntrebat ∫i v-am dat scris aici, nu Ói deranjeaz„, m-a interesat acest lucru. Asta este o problem„ a Ministerului Finan˛elor Publice din statul respectiv.

Mul˛umesc foarte mult.

Ave˛i ∫i o Óntrebare a doamnei senator Doina Silistru, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, referitoare la subven˛iile pentru produc„torii agricoli din sectorul animalier, da?!

Da.

V„ rug„m.

Doamna senator, la Óntrebarea formulat„ de dumneavoastr„ Ón data de 16 februarie 2005, v„ comunic„m urm„toarele.

Acordarea subven˛iilor pentru anul 2005 este reglementat„ de Hot„r‚rea Guvernului nr. 64/2005, care prevede sprijinul direct al statului pentru produc„torii din sectorul de cre∫tere a animalelor ∫i din piscicultur„.

Œntruc‚t hot„r‚rea vizeaz„ acordarea subven˛iilor pentru Óntreg anul 2005, rezult„ c„ ∫i luna ianuarie este cuprins„ Ón con˛inutul prevederilor. Normele metodologice pentru aplicarea Hot„r‚rii Guvernului nr. 64/2005 au fost aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale nr. 79 din 4 februarie 2005. Art. 28 alin. 1 din normele metodologice arat„ c„ subven˛iile cuvenite se solicit„ prin cereri care se depun la Direc˛iile pentru agricultur„ ∫i dezvoltare rural„ jude˛ene sau a municipiului Bucure∫ti, dup„ caz, p‚n„ la data de 28 februarie 2005.

V„ mul˛umesc.

Doamna senator Doina Silistru, v„ rog.

Domnule ministru, Conform Legii...

La microfon, v„ rog.

Conform Legii de tehnic„ legislativ„, o hot„r‚re de Guvern intr„ Ón aplicare Ón momentul public„rii Ón îMonitorul Oficial“, dac„ hot„r‚rea nu prevede altfel. Deci nu pot veni normele s„ fixeze data aplic„rii hot„r‚rii de Guvern. Hot„r‚rea de Guvern este publicat„ la data de 31 ianuarie 2005.

Sunt probleme cu care se confrunt„ Departamentul de inspec˛ie Ón teritoriu…

Deci ideea care este? Nu s-a publicat Ón îMonitorul Oficial“ hot„r‚rea?

S-a publicat la 31 ianuarie.

Domnule pre∫edinte, dac„-mi permite˛i?

Sigur c„ poate c„ trebuia s„ dezvolt mai mult ∫i, Ón special, la sprijinul Ón sectorul zootehnic, unde suntem bloca˛i, Óntr-adev„r, dar Óncerc„m s„ rezolv„m problema, din cauza faptului c„ identificarea bovinelor nu s-a finalizat la sf‚r∫itul anului trecut ∫i, conform ordonan˛ei Ón vigoare, nu mai putem acorda sprijin de la 1 ianuarie 2005, pentru c„ procesul de identificare a animalelor trebuia finalizat. Altfel nu pot acorda subven˛ii ∫i atunci venim cu o ini˛iativ„ legislativ„ prin care cerem prorogarea de termen referitor la acea ordonan˛„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 15/28.II.2005

Da. Mul˛umesc foarte mult.

Mai ave˛i vreo Óntrebare pentru domnul ministru Flutur? Da.

Domnul senator Ion Vasile.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Œmi pare bine c„ domnul ministru este Ón seara asta aici.

Am Ón fa˛„ trei documente: o not„ de constatare, Ón finalul c„reia se scrie: îS-au verificat toate aspectele enumerate Ón sesizare ∫i nu s-au confirmat.“ Prezenta not„ se ata∫eaz„ documenta˛iei necesare sus˛inerii notei de constatare.

Am un al doilea document Ón fa˛„, care este, de fapt, o adres„ de la Ministerul Agriculturii c„tre Direc˛ia Teritorial„ de Regim Silvic ∫i V‚n„toare Foc∫ani, semnat„ de un consilier al ministrului, Vasile Lupu.

™i am un al treilea document, o dela˛iune adresat„ domnului ministru, care chiar dac„ are Ón final: îŒn speran˛a c„ Ón cel mai scurt timp se vor lua m„suri privind oprirea ilegalit„˛ilor s„v‚r∫ite de mai sus numi˛ii, v„ felicit„m pentru numirea Ón func˛ie ∫i v„ ur„m numai succese Ón aplicarea programului Alian˛ei «Dreptate ∫i Adev„r». Cu deosebit respect...“, semn„tura: un mare grup de v‚n„tori care nu au putut dormi p‚n„ acum deoarece pre∫edintele A.J.V.P.S. Buz„u este fostul prefect Vasile Ion, care-l proteja pe directorul Cighil.

Domnule ministru, v-a∫ Óntreba: dumneavoastr„ lua˛i Ón considera˛ie dela˛iuni anonime?

™i a doua Óntrebare: cum justifica˛i, totu∫i, pe bani publici, deplasarea unui grup de persoane care s„ fac„ o anchet„ foarte vast„, s„ declan∫eze un scandal de pres„ imens, Ón condi˛iile Ón care, Ón conformitate cu legea, asemenea dela˛iuni se claseaz„?

Mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte...

Numai o secund„! Deci, domnule ministru Flutur, de principiu, mai sunt vreo trei, patru colegi care doresc s„ v„ pun„ Óntreb„ri. Pute˛i r„spunde acum sau v„ trimitem Óntreb„rile s„ r„spunde˛i s„pt„m‚na viitoare?

Asta voiam s„ v„ spun. Dac„-mi permite˛i, domnule pre∫edinte, eu Ón˛eleg c„ domnul senator este nou Ón Senat ∫i este scuzat c„ toat„ procedura este de a trimite aceste interpel„ri, s„ m„ preg„tesc, s„ verific, deci eu v„ respect, Ón˛eleg c„ sunte˛i Óncep„tor ∫i v„ promit c„ data viitoare...

Nu, nu, domnule ministru! S„ v„ corectez eu...

Domnule pre∫edinte, v„ rog frumos, l„sa˛i-m„ s„ m„ prezint...

Are foarte mult„ experien˛„ parlamentar„. Lua˛i loc, domnule senator.

Sunt mult mai vechi dec‚t dumneavoastr„, domnule ministru, ∫i nu este interpelare, este Óntrebare...

Eu Ómi respect procedura ∫i data viitoare v„ dau r„spunsul.

R„spunsul este simplu. Dac„ dumneavoastr„ considera˛i c„...

Domnule senator Ion Vasile, te rog s„ iei loc. De-abia vorbeam de experien˛a dumitale, ∫i te duci la microfon f„r„ s„-˛i dau cuv‚ntul...

Deci, domnule ministru Flutur, toat„ lumea ∫tie regula: aici suntem Ón faza Óntreb„rilor. La Óntreb„ri, ministrul poate s„ r„spund„ pe loc sau are o s„pt„m‚n„ la dispozi˛ie pentru a da r„spuns. La interpel„ri, se pun ast„zi interpel„rile ∫i timp de dou„ s„pt„m‚ni ministrul poate s„ r„spund„ ∫i, Óntruc‚t v„d c„ mai sunt vreo patru colegi care doresc s„ v„ pun„ Óntreb„ri, pe l‚ng„ aceea a domnului senator Ion Vasile, eu am intervenit ∫i v-am solicitat s„ spune˛i dac„ nu dori˛i s„ v„ trimitem toate aceste 4, 5 Óntreb„ri ∫i s„ r„spunde˛i s„pt„m‚na viitoare.

Este normal, domnule pre∫edinte, pentru c„ trebuie s„ verific acest lucru. Œn ceea ce prive∫te verific„rile, v„ garantez c„ ele sunt eficiente p‚n„ acum ∫i o s„ venim cu rezultate.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Sigur c„ da, e dreptul dumneavoastr„ ∫i a∫a este corect.

V„ mul˛umim foarte mult. La interpel„ri nu ave˛i...

## **Domnul Petru Stan**

**:**

Am o interpelare de s„pt„m‚na trecut„!

Ave˛i r„bdare ∫i v„ dau imediat cuv‚ntul. Domnul ministru Teodor Atanasiu, da? Ave˛i o interpelare a domnului senator Mihail Popescu.

V„ ascult„m, domnule ministru.

Rug„mintea mea este s„ prezenta˛i o sintez„. Dac„ ave˛i material mai larg, s„-l transmite˛i Ón scris domnului senator.

Scurt, o s„-i r„spund domnului senator Mihail Popescu.

Reuniunea informal„ a mini∫trilor ap„r„rii din statele membre NATO, care s-a desf„∫urat la Nisa Ón perioada 9—10 februarie 2005, a constituit o baz„ de preg„tire a summitului NATO la nivel de ∫efi de stat ∫i de guvern, care va avea loc la Bruxelles m‚ine. Agenda reuniunii a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 15/28.II.2005 inclus discu˛ii privind procesele de transformare a Alian˛ei ∫i de Ómbun„t„˛ire a capabilit„˛ilor militare, cu accent pe participarea la opera˛iile din Afganistan, Irak ∫i Balcani. A fost organizat„, de asemenea, ∫i o reuniune informal„ a Consiliului NATO—Rusia, cu participarea ministrului rus al ap„r„rii, Serghei Ivanov.

Cu privire la situa˛ia din Afganistan, a fost anun˛at„ extinderea misiunii ISAF spre vest, prin constituirea de patru noi echipe de reconstruc˛ie provincial„, mai mul˛i alia˛i anun˛‚nd noi contribu˛ii la procesele Ón derulare, inclusiv Ón preg„tirea alegerilor parlamentare din prim„vara-vara anului 2005. Mini∫trii ap„r„rii s-au declarat deschi∫i analizei mecanismelor prin care s„ realizeze convergen˛a celor dou„ opera˛ii, ISAF ∫i îEnduring Freedom“, ∫i Ón favoarea extinderii rolului Misiunii ISAF pe Óntregul teritoriu afgan Ón 2006. A fost obligat de importan˛a combaterii traficului de narcotice ∫i a sprijinului NATO Ón acest sens. Eu am prezentat o ofert„ de for˛e suplimentare pentru asigurarea securit„˛ii alegerilor parlamentare, respectiv capacitatea Rom‚niei de a disloca batalionul s„u din cadrul rezervei strategice SACEUR.

Referitor la teatrul de opera˛ii din Irak, a fost apreciat modul de desf„∫urare a alegerilor parlamentare de la sf‚r∫itul lunii ianuarie anul curent, iar mini∫trii ap„r„rii au prezentat o ofert„ de suplimentare a trupelor necesare instruirii for˛elor de securitate irakiene. Rom‚nia a prezentat o ofert„ de cursuri la Universitatea Na˛ional„ de Ap„rare pentru ofi˛erii irakieni, precum ∫i participarea noastr„ la toate procesele Ón derulare din Irak. Mai precis, este vorba de 27 de ofi˛eri irakieni care pot fi preg„ti˛i la Universitatea Na˛ional„ de Ap„rare.

Œn ceea ce prive∫te zona Balcanilor, mini∫trii ap„r„rii au subliniat faptul c„ situa˛ia de securitate din Kosovo necesit„ men˛inerea Ón 2005 a unor for˛e robuste Ón teatru, care s„ poat„ preveni emergen˛a unei crize. Œn Bosnia, cooperarea dintre NATO ∫i Uniunea European„ a deschis noi orizonturi pentru consolidarea colabor„rii Óntre cele dou„ organiza˛ii.

Da. Mul˛umesc. Domnul senator Mihail Popescu.

Da. Scurt ∫i obiect, ca la armat„. Mul˛umesc, domnule ministru.

Dar cred c„ pe viitor, ca s„ nu mai punem Óntreb„ri, e bine ca dup„ anumite activit„˛i importante s„ trimite˛i o informare scris„ la comisie, dumneavoastr„ sau cineva, ca s„ ∫tim ∫i noi, s„ avem Ón eviden˛„.

Cu pl„cere.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Deci, Ón˛eleg, o mai bun„ colaborare Óntre Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale ∫i comisia de specialitate din Senat. V„ mul˛umim, domnule ministru.

Invit la microfon pe domnul secretar de stat Mircea Alexandru, Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor. Ave˛i o Óntrebare a domnului senator Otilian Neagoe, P.S.D., referitoare la depolitizarea administra˛iei publice ∫i respectarea statutului func˛ionarului public. Da? E aici domnul senator Neagoe?

Stimate domnule senator,

Œn leg„tur„ cu interpelarea dumneavoastr„, Ónregistrat„ la Senat la data de 16 februarie 2005, prin care solicita˛i informa˛ii cu privire la m„surile pe care le Óntreprinde ministrul administra˛iei ∫i internelor pentru depolitizarea administra˛iei publice ∫i pentru respectarea statutului func˛ionarului public, v„ comunic urm„toarele.

Œn conformitate cu Programul de guvernare, aprobat de Parlamentul Rom‚niei prin Hot„r‚rea nr. 24/2004, Ón baza prevederilor legale Ón vigoare ∫i Ón acord cu cerin˛ele privind integrarea european„, Guvernul Rom‚niei ac˛ioneaz„ cu fermitate pentru profesionalizarea ∫i depolitizarea administra˛iei publice, Ón general, ∫i, Ón concret, a func˛ionarilor publici. Guvernul Rom‚niei ∫i, implicit, Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor aplic„ cu hot„r‚re legisla˛ia Ón vigoare Ón domeniul func˛iei publice ∫i, totodat„, ac˛ioneaz„ pentru Ómbun„t„˛irea cadrului legislativ, astfel Ónc‚t func˛ia public„ s„ serveasc„ mai eficient cet„˛eanul ∫i s„ fie protejat„ de ingerin˛ele politice. Œn momentul de fa˛„ sunt Ón vigoare, deci perfect aplicabile, dispozi˛iile Legii nr. 188/1999 privind Statutul func˛ionarului public, Ón al c„rui art. 26 se prevede c„ este interzis„ orice discriminare Óntre func˛ionarii publici pe criterii politice, de apartenen˛„ sindical„, convingeri

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 15/28.II.2005 religioase ∫i a∫a mai departe. De asemenea, de altfel, Ón ∫edin˛a organizat„ de Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor cu prefec˛ii, Ón data de 9 februarie 2005, ∫edin˛„ la care a participat ∫i primul-ministru, domnul C„lin PopescuT„riceanu, acestora li s-a atras aten˛ia, inclusiv de c„tre ministrul administra˛iei ∫i internelor, cu privire la obliga˛iile ce le revin Ón asigurarea obiectivit„˛ii ∫i respect„rii legii, Ón evaluarea ∫i numirea func˛ionarilor publici. Este adev„rat c„, Ón unele situa˛ii, analizele cu privire la modul Ón care unii func˛ionari publici cu func˛ii de conducere Ó∫i Óndeplinesc atribu˛iile de serviciu au scos Ón eviden˛„ neÓndepliniri flagrante, atitudini incompatibile cu func˛ia public„ ∫i chiar abateri grave, fapt ce a determinat Ón mod obiectiv ∫i principial Óndep„rtarea lor din func˛ie. Este adev„rat ∫i faptul c„, Ón unele situa˛ii, acestora li s-a cerut Ón mod public s„ demisioneze din func˛ie din motivele ar„tate. Dar acest lucru nu Ónseamn„ presiune politic„. De asemenea, s-au constatat situa˛ii Ón care func˛ionari publici cu func˛ii de conducere Ón administra˛ia local„ ∫i central„, de∫i au manifestat Ón mod consecvent incompeten˛„ sau dezinteres, uneori incompatibile statutului, semnalate frecvent inclusiv de mass-media, au fost men˛inu˛i Ón func˛ie pe criterii clientelare. Œnlocuirea acestora, Ón condi˛iile legii, cu oameni preg„ti˛i ∫i motiva˛i, nu Ónseamn„ imixtiune politic„.

## Mul˛umesc.

Era chiar s„ credem, domnule ministru. Domnul senator Otilian Neagoe.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Domnule senator, v-am ascultat cu aten˛ie. V„ rog eu, dep„∫im foarte mult timpul. Am o rug„minte la dumneavoastr„. V„ rog s„ aduce˛i acele informa˛ii scrise cu cazurile pe care le cunoa∫te˛i din jude˛e ∫i i le d„m domnului secretar de stat pentru a da un r„spuns corect.

Domnule ministru, mai ave˛i o interpelare — c„ sunte˛i aici — legat de punctul de frontier„ R„d„u˛i. Interpelare. Œl rog pe domnul ministru R„zvan Theodorescu.

## **Domnul Emil R„zvan Theodorescu**

**:**

Senator!

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Dori˛i s„ mai face˛i interpelarea?

## **Domnul Emil R„zvan Theodorescu**

**:**

Œnt‚mpl„tor, domnul ministru Blaga a venit ∫i mi-a spus. Dac„ primesc ∫i Ón scris este OK.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Deci, de acord, se merge pe formula asta.

## **Domnul Emil R„zvan Theodorescu**

**:**

Mi-a povestit domnul Blaga!

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Domnule senator, ave˛i vreo Óntrebare pentru domnul ministru?

## **Domnul Vasile Ion**

**:**

Sigur c„ da! Foarte scurt!

Eu vreau s„ re˛ine˛i c„ trebuie s„ v„ Ónscrie˛i dinainte, nu îpe picior“.

Domnule senator, v„ ascult„m. Œntrebare.

Domnule pre∫edinte, la capitolul Óntreb„ri...

Domnule senator, v„ ascult„m.

## Domnule pre∫edinte,

Vreau s„ profit de aceast„ expunere a domnului secretar de stat ∫i s„ Óntreb dac„ Domnia sa cunoa∫te situa˛ia din teritoriu, pentru c„ Ón teritoriu se desf„∫oar„ un adev„rat t‚rg politic algoritmic. V„ spun c„ la Bra∫ov, la sf‚r∫itul acestei s„pt„m‚ni, din 48 de directori ai serviciilor publice deconcentrate, 26 deja au fost pu∫i pe lista schimb„rii ∫i Ón nici un caz nu e vorba de criteriile pe care dumneavoastr„ le-a˛i enun˛at.

Este vorba de un criteriu politic convenit Óntre cele 4 partide care compun arcul guvernamental. Este nevoie s„ monitoriz„m Ón continuare situa˛ia din teritoriu ∫i atragem aten˛ia c„ sunt foarte mul˛i dintre cei afla˛i pe aceast„ list„ a schimb„rii care au sus˛inut concurs. Sunt func˛ionari publici, de asemenea, cu drepturi depline ∫i cred c„ se Óncalc„ legea flagrant ∫i, mai ales, nu se are Ón vedere acest criteriu al depolitiz„rii administra˛iei publice ∫i cred c„ vom avea probleme ∫i din perspectiva integr„rii noastre Ón Uniunea European„.

Cel pu˛in Ón situa˛ia de la Bra∫ov, v„ spun c„ mul˛i...

## V„ mul˛umesc.

Am un citat, domnule ministru, dintr-un comunicat de pres„ al purt„torului de cuv‚nt al prefectului de Buz„u. Este citat! îDirectorul direc˛iei...“ Nu este direc˛ie, ci este agen˛ie, dar Ól scuz„m.

îDirectorul Direc˛iei jude˛ene de ocupare a for˛ei de munc„, Ionel Tociu, s-a implicat Ón campania electoral„ a partidului aflat la putere p‚n„ Ón decembrie 2004 ∫i a candidat chiar la Parlament din partea acestui partid.“ Pentru acest motiv i se solicit„ demisia.

Cum justifica˛i, prin ceea ce a˛i spus mai devreme, c„ nu se fac aceste lucruri pe criterii politice? Iat„ declara˛ia prefectului de Buz„u.

## V„ mul˛umesc.

Re˛ine˛i, v„ informa˛i, v„ documenta˛i. Vre˛i s„ r„spunde˛i acum?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 15/28.II.2005

Nu. Œn nici un caz nu acum. Mi se pare corect s„ a∫tept precizarea Ón plus ∫i r„spund.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Bun.

Stima˛i colegi, nu mai avem Óntreb„ri. Dac„ vor veni ulterior pentru domnul ministru...

Trecem la domnul secretar de stat Ioan Onisei, Ministerul Culturii ∫i Cultelor. O Óntrebare a domnului senator R„zvan Theodorescu, legat„ de imobilul cinematografului îPatria“, S„veni, jude˛ul Boto∫ani, da? Domnule secretar de stat, v„ ascult„m.

## **Domnul Emil R„zvan Theodorescu**

**:**

Da!

## **Domnul Ioan Onisei** _— secretar de stat Ón Ministerul Culturii ∫i Cultelor_ **:**

V„ mul˛umesc.

Bun„ seara!

Dac„-mi Óng„dui˛i, voi da esen˛a acestui r„spuns. Stimate domnule senator,

A∫a cum bine ∫ti˛i, prin dispozi˛iile Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 64/2003, Regia îRom‚nia Film“ a trecut sub autoritatea Ministerului Culturii ∫i Cultelor, iar, prin dispozi˛iile Hot„r‚rii Guvernului nr. 1.478/2004, îs„lile ∫i gr„dinile de cinematograf, administrate de Centrul Na˛ional al Cinematografiei, au trecut Ón administrarea acestei regii“.

Au fost o serie de adrese pe care regia le-a formulat c„tre minister, inclusiv Ón ceea ce prive∫te Prim„ria Ora∫ului S„veni, care Ó∫i manifestase interesul pentru preluarea prin transfer, cu titlu gratuit, a cinematografului îPatria“, iar ministerul a r„spuns c„ îlucrul acesta nu este posibil dec‚t dup„ stabilirea ∫i aprobarea strategiei de restructurare a regiei ∫i cu aprobarea ministerului“, pe care, cu onoare, l-a˛i condus.

Ce pot s„ v„ spun este c„, Ón prezent, conducerea Ministerului Culturii ∫i Cultelor lucreaz„ at‚t la un nou proiect al Legii cinematografiei, c‚t ∫i la definitivarea strategiei de restructurare a Regiei îRom‚nia Film“ ∫i de transformare a acesteia Ón societate comercial„.

Œn cadrul acestor demersuri vom analiza inclusiv oportunitatea ∫i eficien˛a trecerii unor cinematografe din patrimoniul public al statului Ón patrimoniul public al unor colectivit„˛i locale.

Domnule ministru, v„ rog.

Sunte˛i mul˛umit de Óntrebare sau dori˛i informa˛ii suplimentare?

V„ rog, domnule senator.

Da, sunt mul˛umit. ™tiam c„ aceasta e situa˛ia. Voiam s„ aud c„ la strategia de privatizare se lucreaz„ Ón continuare ∫i vreau s„-l rog pe domnul secretar de stat ca, Ón cazul acestui ora∫ n„p„stuit din nordul ˛„rii, s„ se procedeze Ón consecin˛„, pentru c„ ei nu au alt„ posibilitate, nici Ón viitorul apropiat, nici Ón viitorul Óndep„rtat.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.

Œl invit pe domnul secretar de stat Cornel Chiriac, da?, Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului. O Óntrebare a domnului senator Otilian Neagoe, P.S.D., referitoare la strategia de restructurare din domeniul industriei de ap„rare. Corect?

V„ mul˛umesc.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar de stat.

V„ rog, o sintez„, pentru c„ ∫i aici e mult de spus.

## **Domnul Cornel Chiriac** _— secretar de stat Ón Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Voi fi destul de scurt. Œnaint„m ∫i un material scris, ca r„spuns la aceast„ Óntrebare.

Œntrebarea se refer„ la trei Óntreprinderi din zona Bra∫ovului: îCarfil“, îMetrom“ ∫i Tohani.

La îCarfil“, filial„ a Companiei Na˛ionale îRomarm“ — S.A., inclus„ pe lista nr. 6 cu societ„˛ile comerciale oferite privatiz„rii, este Ón curs de Óntocmire documenta˛ia de privatizare, urm‚nd ca Ón cursul acestui trimestru s„ fie demarat procesul de privatizare. A fost declan∫at„ procedura de v‚nzare active pentru turn„toria de font„ ∫i atelier-service, rapoartele de evaluare fiind realizate ∫i urm‚nd s„ fie Ónaintat„ c„tre Oficiul Participa˛iilor Statului ∫i Privatiz„rii Ón Industrie documenta˛ia de v‚nzare active.

De asemenea, sunt Ón curs de constituire 7 societ„˛i mixte, pentru 4 dintre acestea fiind Ón lucru realizarea rapoartelor de evaluare, iar alte 3 fiind Ón stadiul de numire a comisiei de negociere.

La îMetrom“, filial„ tot a Companiei Na˛ionale îRomarm“, inclus„ pe lista nr. 5 cu societ„˛ile comerciale oferite la privatizare, au fost Óncheiate negocierile pentru 4 societ„˛i mixte, cu salaria˛i persoane fizice, fiind Ón curs de Ónregistrare la Oficiul Registrului Comer˛ului. Cea de a cincea este Ón curs de finalizare.

La Óntreprinderea Tohani, filial„ tot a Companiei Na˛ionale îRomarm“, inclus„ pe lista nr. 6 cu societ„˛ile comerciale oferite la privatizare, sunt Ón derulare negocierile pentru constituirea a trei societ„˛i cu capital mixt.

La societatea mixt„ care urmeaz„ s„ se constituie cu îMira Comandor“ sunt analizate documentele privind constituirea societ„˛ii. De asemenea, sunt Ón curs de Óntocmire documentele privind constituirea altor dou„ societ„˛i mixte, una cu îTransbus“, cealalt„ cu o persoan„ fizic„. Pentru activul 251, sec˛ia îAccesorii“, urmeaz„ s„-i fie acordat mandatul reprezentan˛ilor Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului Ón AGA Companiei Na˛ionale îRomarm“ pentru v‚nzarea respectivului activ. A fost elaborat raportul de evaluare pentru activul 255, îEdile“, urm‚nd a fi Ónaintat„ c„tre filial„, la Oficiul Participa˛iilor Statului ∫i Privatiz„rii Ón Industrie, documenta˛ia necesar„ v‚nz„rii activului. A fost publicat anun˛ul pentru v‚nzarea prin licita˛ie, ce va avea loc Ón data de 28 februarie 2005, a activului îAteliere vopsire“, plus îMagazie-tampon“.

Domnule senator Otilian Neagoe, sunte˛i satisf„cut de r„spuns?

Da. C‚teva din informa˛iile pe care ni le-a comunicat domnul secretar de stat sunt inexacte. Asta cu îTransbus“-ul, spre exemplu, la Tohani Z„rne∫ti, a c„zut acea societate mixt„ care trebuia f„cut„. De asemenea, la îCarfil“, activul îTurn„torie“ Ón primul r‚nd c„ nu este finalizat. Este finalizat Ón propor˛ie de 80%. Era acolo o strategie de finalizare a acestui activ ∫i dup„ aceea s„ se fac„ privatizarea.

Mai am o Óntrebare Ón acela∫i context. La Uzina de Produse Speciale F„g„ra∫, unde problema este foarte grav„, exist„ o strategie Ón aceast„ direc˛ie a restructur„rii?

Mul˛umesc.

Asta pentru data viitoare, Ón˛eleg.

Dar, aten˛ie! Acolo problema este...

Ave˛i un r„spuns exact acum? Dac„ nu, s„pt„m‚na viitoare.

## **Domnul Cornel Chiriac:**

Nu. Aten˛ie! îNitramonia“ F„g„ra∫, c„ la aceasta v„ referi˛i, face parte din partea de politici industriale.

îNitramonia“ este alt„ societate. Este vorba de Societatea de Produse Speciale care este la îRomarm“, nu îNitramonia“. îNitramonia“ este alt„ problem„!

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Domnule secretar de stat, duce˛i-v„ dou„ minute la domnul senator Neagoe ∫i v„ pune˛i de acord.

Mergem mai departe, stima˛i colegi.

Œl invit pe domnul Petru ™erban Mih„ilescu, care are de pus o Óntrebare.

V„ rog, domnule senator, pofti˛i la microfon.

Dup„ care urmeaz„ domnul senator Ion Moraru.

## **Domnul Petru ™erban Mih„ilescu**

**:**

Eu am la s„n„tate, nu la economie ∫i comer˛.

Nu pentru d‚nsul. D‚nsul a terminat. Pofti˛i aici, la microfon.

Domnule senator, v„ ascult„m.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am dou„ Óntreb„ri simple: una pentru ministrul s„n„t„˛ii ∫i una pentru ministrul integr„rii europene. Este vorba Ón principal, Ón am‚ndou„, de respectarea legii.

Prima Óntrebare, adresat„ domnului Cintez„, se refer„ la programul privind acordarea gratuit„ de lapte praf

pentru copiii cu v‚rste Óntre 0 ∫i 12 luni. Acest program este adoptat de Parlament prin Legea nr. 321/2001, iar Ón februarie 2004 s-a aprobat modul de derulare a acestui program pentru anul 2004.

La Ónceputul acestui an s-a creat o mare confuzie. Œn pres„ a ap„rut ideea c„ nu se mai d„ laptele praf, dup„ care ministerul a revenit ∫i, Ón 3 februarie, Ministerul S„n„t„˛ii ∫i Familiei anun˛„ c„ programul de achizi˛ionare nu a fost sistat, c„ exist„ fonduri ∫i urmeaz„ s„ fie adoptat„ o nou„ metodologie, dar Ón aceea∫i zi a ap„rut Ordinul nr. 55/2005 al aceluia∫i ministru al s„n„t„˛ii, Ón care men˛iunea îProgramul lapte praf“, Ón anexa programelor ∫i subprogramelor de s„n„tate finan˛ate din bugetul Fondului na˛ional unic de asigur„ri sociale de s„n„tate, nu apare.

Cum ace∫ti copii au obiceiul s„ m„n‚nce zilnic, ∫i nu cred c„ este posibil s„ fie o joac„ strict birocratic„... Rog ministrul s„n„t„˛ii s„ ne r„spund„ dac„ acest program mai exist„ sau nu, pentru c„ o metodologie poate dura ∫i dou„ luni, perioad„ Ón care programul nu trebuie pus Ón func˛iune?

V„ rog s„ v„ concentra˛i, pentru c„ tot grupul are la dispozi˛ie dou„ minute.

Sunt primul care a luat cuv‚ntul.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

™tiu, dar ceilal˛i nu mai au timp ∫i nu vreau s„ v„ sup„ra˛i pe mine.

## **Domnul Vasile Ion**

**:**

Copiii iau 6—8 mese pe zi!

V„ rog frumos!

Am Ón˛eles. V„ mul˛umesc.

A doua Óntrebare este legat„ de salarizarea consilierilor de integrare la Ministerul Integr„rii Europene.

Prin Legea nr. 272/2003 s-a aprobat aceast„ salarizare. Ca urmare a unor modific„ri, introduse prin Legea nr. 495 din noiembrie 2004, consilierii europeni, forma˛i pe baza programului cu Uniunea European„, au primit drepturi la nivelul misiunilor diplomatice. Este o cerin˛„ a Uniunii Europene. De∫i dispozi˛iile Legii nr. 495/2004 se aplic„ Ón tot Ministerul de Externe, Ministerul Integr„rii nu le-a aplicat pentru consilierii de integrare.

Œl rug„m pe domnul ministru s„ precizeze dup„ care lege se conduce d‚nsul c‚nd aplic„ salarizarea Ón minister.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Domnul senator Ion Moraru, Grupul P.S.D.

Urmeaz„ domnul senator Gheorghe Funar, Grupul P.R.M.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 15/28.II.2005

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am o Óntrebare pentru domnul ministru al finan˛elor Ionel Popescu.

Pe data de 30 decembrie 2004 a intrat Ón vigoare Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 142/2004, prin care actualul Executiv, la ini˛iativa Ministerului Finan˛elor Publice, a suspendat pentru 3 luni aplicarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 101/2004 privind preluarea de c„tre Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a unor crean˛e fiscale asupra societ„˛ilor comerciale îRafo“ — S.A. ∫i îCarom“ — S.A. One∫ti, justific‚ndu-se caracterul de urgen˛„, citez, îÓn scopul reevalu„rii impactului pe care m„surile cuprinse Ón acest act normativ Ól au Ón plan economic ∫i social“.

Iat„ c„ au trecut aproape dou„ luni din cele trei de suspendare a efectelor Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 101/2004, efecte care, a∫a cum s-a ar„tat Ón plenul Senatului, se produseser„ deja...

Stimate coleg, este vorba despre o Óntrebare. V„ rog eu foarte mult s„ re˛ine˛i c„ nu ˛inem discursuri. Deci Óntrebarea trebuie s„ fie punctual„, un minut. Nici un minut, 30 de secunde. Dac„ dori˛i, face˛i o interpelare mai larg„, dar totul este limitat. Deci v„ rog s„ v„ concentra˛i ∫i s„ mearg„ pe stil pilul„. V„ rog!

V„ mul˛umesc pentru aceast„ interven˛ie.

Deci, ca parlamentar de Bac„u, la solicitarea autorit„˛ilor ∫i a organiza˛iei de sindicat, solicit„m, la r‚ndul nostru, ministrului finan˛elor publice s„ ne comunice stadiul Ón care se afl„ activitatea de reevaluare a impactului pe care m„surile cuprinse Ón Ordonan˛ele de urgen˛„ ale Guvernului nr. 101/2004 ∫i nr. 142/2004 Ól au Ón plan economic ∫i social, Óntruc‚t termenul prev„zut Ón Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 142/2004 se apropie de final, iar via˛a a mii de oameni ∫i a familiilor lor depinde de activitatea viitoare a celor dou„ societ„˛i comerciale.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

Mul˛umesc foarte mult.

Domnul senator Gheorghe Funar, dup„ care, domnul senator Valentin Dinescu.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Am o Óntrebare adresat„ domnului prim-ministru C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.

Av‚nd Ón vedere, pe de o parte, aprecierea leului din ultimele s„pt„m‚ni ∫i deprecierea monedei euro ∫i a dolarului, iar, pe de alt„ parte, pierderile uria∫e cumulate Ón activitatea de export de c„tre numeroase firme rom‚ne∫ti, v„ rog s„-mi comunica˛i de ce, p‚n„ Ón prezent, nu a˛i Óntreprins nimic concret pentru a stopa evolu˛iile ∫i efectele negative asupra economiei na˛ionale, respectiv nu a˛i convocat de Óndat„ o ∫edin˛„ a Guvernului, la care s„ fie invitat pre∫edintele Rom‚niei ∫i guvernatorul B„ncii Na˛ionale a Rom‚niei.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Am mai preg„tit o interpelare adresat„ domnului Mircea Cintez„, ministrul s„n„t„˛ii.

Con˛inutul interpel„rii porne∫te de la capitolul VIII din Programul de guvernare, îPolitica Ón domeniul s„n„t„˛ii“: îGuvernul Rom‚niei va asigura finan˛area adecvat„ pentru s„n„tate.“

Œn realitate, lucrurile se prezint„ altfel. Am exemplificat situa˛ia de la Institutul Inimii îNicolae St„ncioiu“ din ClujNapoca, unde pentru fiecare bolnav externat se deconteaz„ suma maxim„ de 14 milioane lei. Cheltuielile efective pentru un bolnav externat sunt de 20 de milioane lei. Deci, pentru fiecare bolnav externat, institutul Ónregistreaz„ o pierdere de 6 milioane lei. A ajuns, Ón prezent, la peste 11 miliarde lei ∫i este Ón pragul Ónchiderii acest institut.

Solicit domnului prim-ministru s„-mi comunice c‚nd ∫i cum vor rezolva aceast„ problem„, inclusiv acoperirea datoriei Ónregistrate la Institutul Inimii din Cluj-Napoca. Mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult.

Domnul senator Valentin Dinescu, dup„ care urmeaz„ domnul senator Petru Daea.

Domnule pre∫edinte, v„ solicit un time-out, pentru a v„ felicita pentru maniera elegant„ Ón care a˛i transformat transmisiunea Ón direct a acestei p„r˛i a activit„˛ii noastre Óntr-un dialog al P.S.D.-ului cu Guvernul, cu rug„mintea s„ nu se mai Ónt‚mple.

Con˛inutul programului nostru...

Sunte˛i la microfon ∫i sunte˛i pe radio, domnule senator.

Con˛inutul programului nostru spune clar: Óntreb„ri, interpel„ri, r„spunsuri, ∫i nu invers.

Acum am s„ dau citire Óntreb„rii mele. Ea se adreseaz„ domnului ministru de externe, Mihai R„zvan Ungureanu.

Domnule ministru,

Studiind Programul de guvernare al actualului Guvern, am constatat c„ la capitolul 24, îPolitica Ón domeniul rela˛iilor cu rom‚nii de pretutindeni“, scrie c„: îGuvernul Rom‚niei are datoria de a ac˛iona pentru sprijinirea dezvolt„rii ∫i exprimarea identit„˛ii culturale a rom‚nilor din afara grani˛elor Rom‚niei“, pentru ca apoi s„ se vorbeasc„ despre... ™i am s„ simplific.

Av‚nd Ón vedere cele de mai sus, c‚t ∫i situa˛ia intolerabil„ Ón care tr„iesc rom‚nii din Serbia, nerecunoscu˛i Ónc„ oficial ca minoritate, iar, mai nou, amenin˛a˛i de autorit„˛i c„ le va fi demolat„ singura biseric„ Ón care se sluje∫te Ón limba rom‚n„, v„ rog s„-mi comunica˛i m„surile pe care le-a˛i luat sau le ve˛i lua, Ón cel mai scurt timp, pentru ca ∫i Ón Serbia rom‚nii s„ aib„ acelea∫i drepturi de care beneficiaz„, Ón prezent, minoritatea s‚rbilor Ón Rom‚nia.

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 15/28.II.2005

Mul˛umesc. Domnul senator Petre Daea, de la P.S.D. Urmeaz„ domnul senator Nicolae Iorga, de la P.R.M.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am dou„ Óntreb„ri adresate Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, domnului ministru Gheorghe Flutur.

Prima Óntrebare: este bine cunoscut faptul c„ nivelul produc˛iei agricole ∫i calitatea acesteia sunt determinate, Ón bun„ parte, de executarea la timp ∫i Ón condi˛ii optime a lucr„rilor agricole. Av‚nd Ón vedere c„ Ón unele zone sunt deja create condi˛ii pentru executarea lucr„rilor Ón c‚mp, Óns„m‚n˛area culturilor din epoca I, urgen˛a I, v„ rug„m, domnule ministru, s„ ne prezenta˛i care este stadiul preg„tirii campaniei agricole de prim„var„. Œn acest sens, v„ rug„m s„ v„ referi˛i la volumul lucr„rilor, mecanismele de sprijin pentru produc„torii agricoli ∫i derularea acestora, precum ∫i gradul de asigurare cu semin˛e, pesticide, Óngr„∫„minte ∫i motorin„.

A doua Óntrebare este adresat„ tot domnului ministru Gheorghe Flutur, la Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale.

Este cunoscut faptul c„ patrimoniul pastoral al ˛„rii este alc„tuit din 4,9 milioane hectare, din care 3,4 milioane hectare p„∫uni ∫i 1,5 milioane hectare f‚ne˛e, reprezent‚nd 34% din totalul suprafe˛ei agricole na˛ionale. Acesta se constituie Óntr-un imens poten˛ial de mas„ vegetativ„, destinat„ hr„nirii, Ón mod deosebit, a unor efective sporite de bovine ∫i ovine.

Pentru aceast„ formidabil„ resurs„, Guvernul N„stase a aprobat Ón anul 2004 Programul na˛ional de reabilitare a paji∫tilor, perioada 2005—2008. Pentru fiecare localitate au fost prev„zute ac˛iuni ∫i etape de derulare. Au fost cuprinse Ón bugetul pe anul 2005 sume pentru subven˛ionarea semin˛elor plantelor furajere.

V„ rug„m, domnule ministru, s„ ne preciza˛i ce m„suri concrete au fost Óntreprinse de minister p‚n„ Ón prezent ∫i ce se are Ón vedere pentru perioada imediat urm„toare.

™i, pentru c„ dumneavoastr„ a˛i afirmat Ón campania electoral„ c„ ve˛i acorda 500.000 lei pentru hectarul de paji∫te, v„ rug„m, domnule ministru, s„ ne preciza˛i care este suma pentru acest an.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Domnul senator Nicolae Iorga.

Domnule pre∫edinte, am ∫i eu dou„ Óntreb„ri pentru domnul ministru de stat Adriean Videanu.

Œn urma unei vizite fulger la Bra∫ov, la S.C. îTractorul“ — S.A. s-a reluat privatizarea, statul devenind din nou ac˛ionar majoritar, prin retragerea firmei îLandini“. S.C. îNitramonia“ a fost Ónchis„, dar a fost Ónchis„, ca s„ zic a∫a, doar societatea-mam„. Acolo mai sunt Ónc„ opt pui, opt module.

Vreau ca domnul ministru s„-mi r„spund„, Ón scris ∫i oral, ce m„suri concrete Ón˛elege s„ ia pentru intrarea Ón legalitate ∫i revitalizarea acestor societ„˛i.

A doua Óntrebare: ce m„suri concrete Ón˛elege s„ ia pentru recuperarea prejudiciilor cauzate de cei care nu

au respectat legea ∫i cu ocazia acelor privatiz„ri, care s-au dovedit a fi, hai s„ le spun, nefericite, au produs pagube statului rom‚n?

V„ mul˛umesc.

Doamna senator Silvia Ciornei.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am dou„ Óntreb„ri pentru pre∫edintele Comisiei Na˛ionale a Valorilor Mobiliare, doamna Gabriela Anghelache.

Nu pute˛i face interpelare dec‚t pentru membrii Guvernului. Restul, prin comisii, Ói convoca˛i prin Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci. Deci nu se pot face interpel„ri dec‚t c„tre membrii Guvernului.

Am Ón˛eles.

Deci intra˛i cu cea de-a doua.

A doua este tot c„tre Comisia Na˛ional„ a Valorilor Mobiliare.

O pute˛i adresa ministrului finan˛elor publice, s„ v„ dea un r„spuns. Este obligat, pentru c„ se ocup„ ∫i de politica financiar„ ∫i monetar„, Ón general.

V„ rog s-o prezenta˛i ∫i o s„ g„sim o solu˛ie.

Œn ultimele s„pt„m‚ni, presa a prezentat o serie de informa˛ii care indicau concentr„ri ale pachetelor de ac˛iuni ale fiec„rui S.I.F. peste nivelul permis de prevederile legale Ón domeniu.

Œntrebarea viza m„surile pe care le-au luat Ministerul Finan˛elor Publice ∫i Comisia Na˛ional„ a Valorilor Mobiliare pentru respectarea prevederilor legale invocate, singur„ sau Ómpreun„ cu alte institu˛ii specializate ale statului, care, prin atribu˛iile lor de supraveghere sau gestionare a unor baze de date, au posibilitatea identific„rii afilierilor sau a implica˛iilor.

Pentru Comisia Na˛ional„ a Valorilor Mobiliare Óntrebarea este dac„ are cuno∫tin˛„ despre ac˛iuni de preluare ostil„ a S.I.F.-urilor ∫i, dac„ da, ce m„suri a Óntreprins.

Solicit r„spuns Ón scris ∫i oral.

Mul˛umesc foarte mult. Domnul senator Eugen Mih„escu. Urmeaz„ domnul senator Sever ™ter.

Interpelare adresat„ ministrului afacerilor externe, Excelen˛a sa domnul Mihai R„zvan Ungureanu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 15/28.II.2005 Domnule ministru,

A∫ vrea s„ ∫tiu ce ave˛i de g‚nd s„ face˛i Ón privin˛a perpetu„rii Ón structurile Ministerului Afacerilor Externe a unor func˛ionari ca:

1. Andrei Magheru, dovedit Ón pres„ ca informator al securit„˛ii, actualmente delegat permanent al Rom‚niei la U.N.E.S.C.O.

2. Alexandru Mugurel Buje, director general al Direc˛iei resurse umane, fost ofi˛er D.I.E. la Milano, Ónainte de 1989, care se preg„te∫te s„ plece Ón misiune Ón S.U.A. sau Ón Italia. Prin postul pe care l-a ocupat ∫i Ól ocup„ Ón Ministerul Afacerilor Externe, domnul Buje s-a asigurat s„ promoveze sau s„ angajeze Ón minister persoane care proveneau din acelea∫i structuri.

3. A∫ dori s„ ne explica˛i pentru ce merite domnul Lauren˛iu Babei, administrator la Ambasada de la Washington Ón perioada mandatului domnului Mircea Geoan„, a fost promovat director general la credite, Ón Direc˛ia financiar„, ∫i trimis pe 27 decembrie 2004, cu ultimul avion, pe post de contabil, Ónapoi, la Washington. Este, oare, misiunea Ministerului Afacerilor Externe s„ Ónlocuiasc„ activitatea Serviciului de Informa˛ii Externe? Este util, oare, imaginii Rom‚niei ca Ministerul Afacerilor Externe s„ recupereze ∫i s„ recicleze personal pensionat sau disponibilizat din S.I.E.?

Solicit r„spuns scris ∫i oral.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult. Urmeaz„ domnul senator Sever ™ter.

Mul˛umesc foarte mult.

Domnul senator Petru Stan, cu Óntrebare, dup„ care, domnul senator R„zvan Theodorescu, cu interpelare.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

S„pt„m‚na trecut„ am primit r„spuns la o interpelare adresat„ domnului ministru Gheorghe Flutur. R„spunsul primit a fost dat de un domn secretar de stat ∫i nu a r„spuns deloc la Óntreb„rile puse de mine. Mi-a promis c„ ast„zi va veni ∫i Ómi va da r„spuns la aceast„ interpelare, ceea ce nu s-a f„cut.

V„ rog s„ lua˛i m„suri s„ primesc s„pt„m‚na viitoare r„spuns.

Rog secretariatul tehnic s„ dea textul scris ∫i, cu o adres„, trimitem ministrului, pentru ca luni s„ fie prezent, s„ v„ dea r„spuns.

V„ mul˛umesc.

Cu pl„cere.

Domnul senator R„zvan Theodorescu.

Urmeaz„ domnul senator Aurel Gabriel Simionescu.

Domnule pre∫edinte, Stan Petru m„ numesc, senator P.R.M. de S„laj. Cinci secunde, v„ rog.

Acum urmeaz„ domnul senator Sever ™ter, dup„ care, domnul senator Petru Stan.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Am o Óntrebare pentru domnul ministru al agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale, domnul Gheorghe Flutur.

Prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 1.546/2004 sunt reglementate Normele metodologice pentru acordarea desp„gubirilor pentru terenurile care nu pot fi retrocedate Ón temeiul legilor fondului funciar. Œn acest act normativ se prevede c„ lucr„rile de bonitate ∫i clasificare a terenurilor, Ón vederea evalu„rii lor, vor fi avizate de c„tre Oficiul de Studii Pedologice ∫i Oficiul de Cadastru ∫i Publicitate Imobiliar„. Nu se prevede, Óns„, cine suport„ costurile acestor lucr„ri complexe, care sunt foarte ridicate, mai ales Ón contextul Ón care cele dou„ institu˛ii sus-precizate au statut special de autofinan˛are.

Fa˛„ de aceste considerente, Ón temeiul art. 153 din Regulamentul de func˛ionare a Senatului, formulez urm„toarea Óntrebare: cine crede˛i c„ trebuie s„ suporte aceste cheltuieli ∫i dac„ ve˛i Óntreprinde m„suri pentru completarea Hot„r‚rii Guvernului nr. 1.546/2004 pentru acoperirea acestor lacune ale actului normativ?

Conform art. 153 alin. (6) din Regulamentul de func˛ionare a Senatului, doresc r„spuns scris ∫i oral la aceast„ Óntrebare.

Mul˛umesc.

Interpelarea mea este pentru domnul Codru˛ Ioan ™ere∫, ministrul economiei ∫i comer˛ului.

Œnc„ din luna mai 1998 s-a realizat un studiu tehnicoeconomic privind distribu˛ia de gaze naturale Ón ora∫ul Darabani, jude˛ul Boto∫ani. Aici, 3.300 de gospod„rii individuale, 495 de apartamente ∫i 28 de obiective socioculturale se afl„ Óntr-o situa˛ie extrem de dificil„. Pentru Ónc„lzirea ∫i prepararea hranei se folosesc lemnul ∫i butelii cu gaze lichefiate.

Œmpreun„ cu îRomgaz“ Media∫, s-a propus acum 7 ani ca alimentarea cu gaze naturale s„ se fac„ printr-o conduct„ cuplat„ la conducta Boto∫ani—S„veni, ce urma s„ se realizeze. Œntreaga investi˛ie urma s„ se fac„, subliniez, prin contribu˛ia popula˛iei ∫i prin fonduri ale consiliului local.

f n‚nd seama c„ foarte cur‚nd ora∫ul Darabani va fi una dintre cele mai nordice localit„˛i ale Uniunii Europene ∫i c„ pentru un ora∫ european asemenea condi˛ii de via˛„ sunt inacceptabile, v„ rog s„-mi r„spunde˛i, stimate domnule ministru, ce inten˛iona˛i s„ face˛i Ón acest caz.

Cum vede˛i, este o interpelare-Óntrebare. V„ mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

Invit pe domnul Simionescu, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, dup„ care urmeaz„ domnul senator Petrescu Ilie, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.

V„ ascult„m.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 15/28.II.2005

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œntrebarea mea vine Ón continuarea Óntreb„rii adresate de domnul senator Daea ∫i porne∫te de la urm„toarele idei.

Œn toate ˛„rile europene nivelul accizelor la motorin„ pentru agricultur„ este modic. Pre˛urile practicate de produc„torii europeni pe pia˛a rom‚neasc„ pentru produse chimice ∫i semin˛e sunt mai mari dec‚t cele practicate pe pia˛a european„. Produc„torii interni de Óngr„∫„minte chimice practic„ pre˛uri mai mari la produsele livrate pe pia˛a agricol„ rom‚neasc„ dec‚t la extern, aceasta put‚nd fiind considerat„ o form„ de subven˛ie a produselor agricole din alte ˛„ri de c„tre produc„torii rom‚ni.

Œntrebarea pentru domnul ministru Flutur este urm„toarea: ce m„suri inten˛iona˛i s„ lua˛i pentru eliminarea unor astfel de situa˛ii p„gubitoare pentru agricultura rom‚neasc„?

V„ mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

Domnul senator Petrescu, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.

Mai este cineva Ónscris la Óntreb„ri, interpel„ri? Nu. Œn˛eleg c„ este ultima. V„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

Œntrebarea mea este adresat„ domnului prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu. Cu aceast„ ocazie, doresc ∫i s„-l rog s„ rezolve aceast„ situa˛ie.

Domnule prim-ministru,

Œn perioada 16—17 februarie 2005, Ón localitatea Dobri˛a, jude˛ul Gorj, au avut loc alunec„ri ∫i scufund„ri de p„m‚nt. Œn zon„ a fost distrus„ o locuin˛„ ∫i, totodat„, a fost pus„ Ón pericol o Óntreag„ suprafa˛„ de teren, unde se afl„ circa 20 de gospod„rii.

V„ rog s„-mi comunica˛i care sunt m„surile de urgen˛„ ale Guvernului pentru ajutorarea acestor familii ∫i Ón c‚t timp va fi trimis„ Ón zon„ o comisie pentru evaluarea situa˛iei. Totodat„, ce m„suri va lua prefectura Gorj Ón situa˛ia de la Dobri˛a.

V„ rog s„-mi transmite˛i r„spuns scris ∫i oral.

## V„ mul˛umesc foarte mult.

V„ mai anun˛ c„ domnul senator Gheorghe Funar, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, a avut o interpelare c„tre domnul prim-ministru cu privire la roviniete ∫i a primit r„spunsul Ón scris. Trebuie s„ men˛ion„m acest lucru.

Domnul senator Bindea, v„ rog.

Domnule pre∫edinte, o chestiune de procedur„ sau, mai precis, de derulare a acestui subiect din ordinea de zi.

V-a∫ ruga foarte mult s„ se dea cuv‚ntul Óntr-o anume ordine pentru c„, personal, am r„mas aici s„ urm„resc cum, Ón perioada Ón care s-au radiodifuzat Óntreb„rile ∫i interpel„rile, a˛i dat cuv‚ntul, cu prioritate,

Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, iar dup„ ora Ón care nu s-au mai f„cut radiodifuz„ri a˛i dat cuv‚ntul P.R.M.-ului, reprezentan˛ilor P.U.R.-ului ∫i celorlal˛i. Nu discut absolutiz‚nd aceast„ chestiune. Am spus îcu prec„dere“.

V„ rog s„ lua˛i c‚te unul din fiecare grup, pentru c„ a∫a e normal ∫i nu este normal s„ se creeze ideea celor care ascult„ la radio c„ opozi˛ia este format„ numai din Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, pentru c„ ∫i ceilal˛i au desf„∫urat o activitate politic„ laborioas„ pentru acest punct al ordinii de zi.

V„ mul˛umesc c„ m-a˛i ascultat.

Am s„ v„ dau ∫i un r„spuns, stimate coleg. Pentru c„ a fost... S-ar putea s„ fie o Ónt‚mplare... Œns„ vreau s„ vede˛i lista, to˛i mini∫trii au venit s„ r„spund„ la Óntreb„ri.

Deci, repet Ónc„ o dat„. Mini∫trii nu r„spund pe loc la Óntreb„ri ∫i interpel„ri. Dumneavoastr„ le face˛i, ∫i ei vin la Óntreb„ri Óntr-o s„pt„m‚n„, la interpel„ri, peste dou„ s„pt„m‚ni, s„ v„ dea r„spunsul. Sunte˛i nemul˛umi˛i? V„ duce˛i la tribun„ ∫i a∫a apare dialogul care se Ónregistreaz„ la radio. Separat se pun Óntreb„ri ∫i interpel„ri. ™i vreau s„ v„ spun c„ P.R.M.-ul nu a avut nici o Óntrebare la care trebuia s„ se r„spund„.

Recitesc lista. R„zvan Theodorescu, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, Ilie S‚rbu, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, Ilie S‚rbu, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, Doina Silistru, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, Otilian Neagoe, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, R„zvan Theodorescu, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, Otilian Neagoe, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, Mihail Popescu, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat. Deci mini∫trii care au venit au venit s„ r„spund„ la Óntreb„ri.

Dincolo, la interpel„ri, Gheorghe Funar, care a primit r„spunsul Ón scris, prin ministrul pentru rela˛ia cu Parlamentul, Bogdan Olteanu, ∫i R„zvan Theodorescu, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

Nu a existat, v„ rog s„ vede˛i lista, absolut nici un nume de la P.R.M.

Vreau s„ re˛ine˛i c„ asta este, nu am ce s„ fac...

Permite˛i-mi o interpelare...

## Numai pu˛in!

Domnul Ungheanu, pentru c„ suntem Óntre noi, aici... Domnul Ungheanu zice: îDomnule, atunci, facem altceva... S„ se pun„ Óntreb„rile...“.

Atunci schimb„m regula ∫i spunem: de la 18,00 la 19,00 se pun Óntreb„ri ∫i interpel„ri, iar mini∫trii vin de la 19,00 la 20,00 s„ r„spund„. Dar asta e alt„ poveste.

Dumneavoastr„ cred c„ v„ convine la interpelare, de regul„, c‚nd se transmit la radio, ∫i interpelarea se dezvolt„, c„ a∫a e regula, vine ministrul ∫i r„spunde, iar dup„, la Óntrebarea pre∫edintelui de ∫edin˛„ dac„ senatorul este mul˛umit, acesta poate s„ vin„ ∫i s„ spun„ înu Ómi convine r„spunsul“ ∫i atunci, sigur, se aude totul la radio...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 15/28.II.2005 Nu a˛i avut, stimate coleg, nici o interpelare, nici o Óntrebare.

Domnule pre∫edinte, permite˛i-mi s„ intervin la microfon, pentru stenogram„.

V„ rog frumos.

V„ rog frumos. Pofti˛i.

Domnule pre∫edinte al Senatului ∫i pre∫edinte de ∫edin˛„,

Vreau s„ v„ spun c„ m„ ocup de patru ani... Ceea ce nu se Ónt‚mpl„ cu pre∫edintele de ∫edin˛„... Œn fiecare zi de luni am stat aici timp de patru ani. ™i procedeul este clasic ∫i nu-l invent„m din nou.

Œnt‚i se citesc Óntreb„rile, alternativ, dup„ partide, cei care le pun, dup„ aceea se citesc interpel„rile, alternativ, dup„ partide, ∫i dup„ aceea r„spund mini∫trii, tot alternativ.

Deci acesta este procedeul aplicat. L-am discutat Ón Biroul permanent, exist„ Ón documentele Biroului permanent.

Ceea ce s-a Ónt‚mplat ast„zi este o anomalie remarcat„ de membrii Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, am s„ pun din nou problema Ón Biroul permanent ∫i evident c„ o s„ facem ∫i propuneri pentru Regulamentul Senatului, pentru c„ Ón acest mod, Ónt‚mpl„tor sau nu, sunt exclu∫i de la prezen˛a pe media reprezentan˛ii unui partid sau altul.

™i v„ spun Ónc„ o dat„. De patru ani de zile am fost Ón fiecare zi de luni, aici, prezent, ∫tiu cum se procedeaz„, fiecare pre∫edinte de ∫edin˛„ procedeaz„ altfel ∫i nu este corect ca s„ se schimbe Ón fiecare luni procedura de lucru la Óntreb„ri ∫i interpel„ri.

Œnt‚i se citesc Óntreb„rile alternativ, dup„ aceea, interpel„rile alternativ, pentru cele formulate alt„ dat„ mini∫trii r„spund dup„ aceea.

Œmi pare r„u, aceasta este situa˛ia.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Da, am Ón˛eles ∫i vom discuta Ón Biroul permanent. Lucrurile sunt mai complicate. Nu este chiar a∫a. O s„ fiu foarte strict de acum Ónainte. Cinci minute, c‚t ave˛i la Óntreb„ri ∫i interpel„ri, v„ Óncadra˛i Ón timpul de cinci minute. Dar vom discuta Ón Biroul permanent, ca s„ nu mai facem discu˛ii aici.

Declar Ónchise lucr„rile ∫edin˛ei de ast„zi.

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 224.09.71/150, fax 225.00.43, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

&JUYDGY]007123]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 15/28.II.2005 con˛ine 40 de pagini.**

Pre˛ul 77.000 lei