Stenogramă plen

V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului Mircea Ciopraga. Va urma domnul Petru T„rniceru.

Mul˛umesc.

Declara˛ia mea politic„ se va referi la Strategia de reform„ a sistemului judiciar 2005—2007.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Realizarea unui sistem judiciar independent, impar˛ial, credibil ∫i eficient reprezint„ o condi˛ie necesar„ pentru suprema˛ia legii ∫i a principiilor statului de drept.

M„surile de consolidare a independen˛ei sistemului judiciar trebuie s„ duc„ nu numai la afirmarea principiilor separa˛iei puterilor Ón stat, dar ∫i la aplicarea acestuia Ón practic„. Iat„ de ce reforma sistemului judiciar trebuie s„ implice restructurarea institu˛ional„, reformarea mentalit„˛ilor care stau la baza func˛ion„rii sistemului actual, precum ∫i eforturi financiare care trebuie asumate.

Realizarea procesului de reform„ este o prioritate a Guvernului, care s-a angajat s„ furnizeze resursele necesare. Strategia de reform„ trebuie s„ vizeze problemele sistemice Ón justi˛ie, a∫a cum au fost relevate Ón Raportul preliminar de evaluare a integrit„˛ii ∫i rezisten˛ei la corup˛ie a sistemului judiciar, realizat de Ministerul Justi˛iei spre sf‚r∫itul anului 2004.

Concluziile raportului, astfel cum au rezultat din r„spunsurile magistra˛ilor, identific„ existen˛a unor presiuni

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 46/19.IV.2005 asupra sistemului judiciar ∫i a unor deficien˛e Ón leg„tur„ cu statutul magistra˛ilor, rela˛ia dintre instan˛e ∫i parchete, condi˛iile de munc„ ∫i imaginea justi˛iei.

Strategia de reform„ a sistemului judiciar 2005—2007 are Ón vedere remedierea aspectelor negative constatate, garantarea independen˛ei justi˛iei, asigurarea calit„˛ii ∫i eficien˛ei actului de justi˛ie, duc‚nd la un sistem capabil s„ implementeze acquis-ul comunitar ∫i s„ se adapteze cerin˛elor Uniunii Europene. Toate aceste elemente, precum ∫i necesitatea realiz„rii angajamentelor asumate Ón cadrul negocierilor cu Uniunea European„ Ón vederea ader„rii la 1 ianuarie 2007 impun reconsiderarea strategiei de reform„, precum ∫i actualizarea acesteia Ón perioada 2005—2007.

Strategia de reform„ a sistemului judiciar 2005—2007 este orientat„ pe urm„toarele direc˛ii de ac˛iune pentru realizarea unui sistem judiciar modern: garantarea independen˛ei efective a sistemului judiciar; asigurarea transparen˛ei actului de justi˛ie; Ómbun„t„˛irea calit„˛ii actului de justi˛ie; sporirea eficien˛ei ∫i responsabiliz„rii sistemului judiciar; garantarea accesului liber la justi˛ie; eficientizarea justi˛iei pentru minori; consolidarea mediului de afaceri; consolidarea cadrului institu˛ional ∫i legislativ Ón domeniul cooper„rii judiciare interna˛ionale; consolidarea sistemului penitenciar potrivit standardelor europene; protec˛ia victimelor ∫i reintegrarea social„ a infractorilor; prevenirea ∫i combaterea corup˛iei Ón sistemul judiciar.

F„r„ o justi˛ie independent„, credibil„, serioas„, profesionist„ ∫i incoruptibil„, Rom‚nia nu poate deveni un stat cu adev„rat european, Ón care oamenii pot tr„i demn, bucur‚ndu-se de drepturile ∫i constr‚ngerile fire∫ti ale societ„˛ii moderne.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc ∫i eu.

Œl invit la microfon pe domnul Petru T„rniceru. Va urma domnul deputat Dan Mihai Marian.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Dintre nenum„ratele r„ut„˛i care se Ónt‚mpl„ Ón prezent pe teritoriul Irakului, r„pirile Ónf„ptuite de c„tre terori∫tii arabi Ón r‚ndul persoanelor civile neimplicate direct Ón primejdiosul conflict r„m‚n cele mai ∫ocante ∫i greu de acceptat pentru Óntreaga omenire, oripilat„ de cruzimea ar„tat„ pe Internet, la televizor sau Ón ziare. Cei mai expu∫i actelor de r„pire sunt oamenii care lucreaz„ Ón Irak ∫i ziari∫tii pasiona˛i de zonele conflictuale, dar ghinioni∫ti sau prea Óncrez„tori Ón izb‚nda lor.

Din nefericire, s-a Ónt‚mplat ca ∫i Rom‚nia s„ intre Ón r‚ndul ˛„rilor care pl„tesc acest tribut nemeritat, prin faptul c„ ziari∫ti curajo∫i se deplaseaz„ Ón Irak din dorin˛a de a-∫i informa c‚t mai bine ∫i mai corect publicul despre realitatea violent„ din aceast„ ˛ar„.

Astfel, luni, 28 martie 2005, Ón jurul orei 20,00, trei tineri jurnali∫ti rom‚ni afla˛i la Bagdad au fost lua˛i cu for˛a din hotelul Ón care locuiau sau din apropierea acestuia de c„tre un grup de insurgen˛i. Marie-Jeanne Ion, 32 de ani, reporter la Prima TV, ∫i cameramanul Sorin Mi∫coci, 29 de ani, Ómpreun„ cu gazetarul Eduard

Ovidiu Ohanesian, 36 de ani, de la cotidianul îRom‚nia liber„“, veniser„ cu c‚teva zile Ón urm„ la Bagdad pentru a realiza interviuri ∫i reportaje cu prim-ministrul interimar ∫i cu pre∫edintele Irakului.

Conform anun˛urilor f„cute pe toate canalele de televiziune, jurnali∫tii rom‚ni erau Ónso˛i˛i de Muhamad Munaf, r„pit ∫i el o dat„ cu ei, un om de afaceri irakiano-american, care a suportat o parte dintre costurile deplas„rii ∫i le-a intermediat rom‚nilor accesul la oficialit„˛ile din capitala Irakului.

Ziari∫tii realizaser„ deja un interviu cu premierul irakian ∫i urma ca Ón cursul zilei de mar˛i s„ fie prezen˛i la o ceremonie unde participa ∫i pre∫edintele ˛„rii. Jurnali∫tii de la Prima TV au afirmat c„ au asistat neputincio∫i, de la mii de kilometri, la r„pirea colegilor, pentru c„ Marie-Jeanne Ion l-a sunat chiar Ón acele momente Óngrozitoare pe Dan Dumitru, directorul Departamentului de ∫tiri de la acest post de televiziune.

Acesta a declarat Ón mass-media: îMarie-Jeanne a sunat luni seara, la ora 19,50. Am auzit zgomotul r„pirii lor, voci b„rb„te∫ti, violente, care vorbeau Ón arab„, ∫i vocea ei care Ói implora, Ón englez„ ∫i Ón pu˛inele cuvinte arabe pe care le ∫tia, s„ nu-i ucid„. Apoi, am auzit-o spun‚nd: îNe r„pesc. Acum ne iau, ne duc...“

Directorul Prima TV a mai ad„ugat c„ pe la ora 20,10, Marie-Jeanne a revenit cu un SMS trimis prietenului ei: îNe-au r„pit. Nu e glum„. Ajutor!“

Din acele secunde dramatice, jurnali∫tii de la Prima TV, precum ∫i autorit„˛ile statului au intrat Ón alert„ maxim„. Miercuri avea s„ vin„ ∫i trista confirmare a r„pirii lor prin intermediul cunoscutului post de televiziune arab îAl Jazeera“, care a difuzat cutremur„toarele imagini cu ostaticii rom‚ni speria˛i ∫i a∫eza˛i la podea, sub armele amenin˛„toare ale terori∫tilor, dar Ónc„ f„r„ un mesaj de revendicare din partea agresorilor.

Dup„ cum era de a∫teptat, impactul Ón ˛ar„ a fost teribil. Dup„ momentele de consternare ∫i nedumerire, au Ónceput ac˛iunile de sus˛inere moral„ a familiilor celor trei jurnali∫ti, care sunt Ón cea mai mare suferin˛„, precum ∫i multe manifest„ri de solidaritate ale celor care lucreaz„ Ón pres„ cu colegii lor îdisp„ru˛i f„r„ urm„ Ón ˛ara r„zboiului f„r„ sf‚r∫it“, cum a remarcat un reporter de la TVR 1.

Œntreaga societate rom‚neasc„ Ó∫i exprim„ speran˛a ca r„pirea celor trei jurnali∫ti s„ nu se al„ture acelei liste dureroase cu cei care au avut de suferit Ón urma acestor acte de barbarie comise de terori∫ti. Nefericitul eveniment a f„cut Ónconjurul lumii: din China p‚n„ Ón Canada ∫i S.U.A., mass-media a difuzat informa˛ia ∫i imaginile, transmi˛‚nd ∫i mesaje de speran˛„ pentru rom‚ni. V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

## V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului Dan Mihai Marian. Va urma domnul Aledin Amet.

## Mul˛umesc.

## Domnule pre∫edinte,

Tema declara˛iei mele politice de ast„zi este: îJude˛ul Vaslui trebuie s„ devin„ o prioritate a guvern„rii T„riceanu.“

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 46/19.IV.2005 M„ aflu Ón fa˛a dumneavoastr„ pentru a vorbi despre problemele socioeconomice cu care se confrunt„ cet„˛enii jude˛ului Vaslui, cei care m-au trimis s„-i reprezint Ón Parlamentul Rom‚niei.

Œn toat„ aceast„ perioad„ de tranzi˛ie, aproape orice referire la jude˛ul nostru a fost umbrit„ de situa˛ia socioeconomic„ precar„ Ón care se zbate ∫i Ón momentul de fa˛„. Acest fapt a dus la crearea unei imagini negative, care a descurajat investitorii ∫i eforturile celor care au Óncercat prin mobilizarea unor resurse, prin strategii ∫i programe de dezvoltare s„ redreseze situa˛ia socioeconomic„ a jude˛ului Vaslui.

Subdezvoltarea economic„ a jude˛ului Vaslui, comparativ cu alte jude˛e din ˛ar„, se datoreaz„ unor factori pe care i-a∫ putea grupa Ón dou„ categorii distincte: obiectivi ∫i subiectivi. De∫i oarecum distinc˛i, ace∫ti factori s-au combinat Ón propor˛ii diferite, gener‚nd situa˛ia dificil„ Ón care se afl„ jude˛ul nostru.

Dintre factorii de ordin obiectiv a∫ preciza economia predominant agrar„, datorit„ suprafe˛ei mari de teren agricol ∫i num„rului mare de persoane care tr„iesc Ón mediul rural. Œn perioada comunist„, aceast„ zon„ a fost afectat„ de un proces de industrializare for˛at„, cu scopul de a reduce decalajul economic fa˛„ de celelalte jude˛e ale ˛„rii. Œns„, dup„ 1990, acest proces de industrializare for˛at„ a generat probleme economice ∫i sociale greu de rezolvat Ón lipsa unei interven˛ii guvernamentale masive.

Œn anul 2003, exportul de produse fabricate Ón jude˛ul Vaslui s-a cifrat la 111 milioane euro, din care 66% reprezentau produse ale industriei textile Ón regim lohn, 18% produse ale industriei de echipamente ∫i de m„sur„, iar numai 5% produse alimentare, Ón ciuda sectorului agricol predominant Ón structura economic„ a jude˛ului.

Din punct de vedere al investi˛iilor str„ine, jude˛ul Vaslui ocup„ unul dintre ultimele locuri la nivel na˛ional, datorit„, Ón primul r‚nd, pozi˛iei geografice, infrastructurii degradate ∫i lipsei sus˛inerii guvernamentale.

Volumul investi˛iilor str„ine, la finele anului 2003, a fost de numai 570 miliarde lei, primele ˛„ri ca volum al investi˛iilor fiind Turcia, cu 80,5%, Italia, 6%, ∫i Cipru, cu 5,3%.

Pe acest fond economic precar, problemele sociale au devenit Óngrijor„toare. Rata ∫omajului se situeaz„ peste rata medie pe ˛ar„. Œn prezent, jude˛ul Vaslui ocup„ locul patru, cu o rat„ a ∫omajului de 10,3% Ón anul 2004, Ón timp ce media pe ˛ar„ era de 6,2%.

Œn urma centraliz„rii rapoartelor statistice, la nivelul jude˛ului, privind aplicarea Legii nr. 416/2001 privind acordarea ajutorului social, Direc˛ia de Munc„, Solidaritate Social„ ∫i Familie Vaslui a constatat c„ num„rul de familii beneficiare era la data de 28 februarie 2005 de 17.017, Ón cre∫tere cu 1.562 de familii, comparativ cu 31 ianuarie 2002.

Din aceste date rezult„ c„ politicile sociale pasive, promovate cu scop electoral, au dus la acutizarea ∫i cronicizarea problemelor sociale cu care se confrunt„ cet„˛enii jude˛ului Vaslui.

Care sunt factorii obiectivi care au contribuit la situa˛ia grea a jude˛ului? S„ fie oare proasta gestionare a resurselor de c„tre cei care conduc jude˛ul? S„ fie lipsa de creativitate sau ineficien˛a edililor locali, pasivitatea parlamentarilor care reprezint„ acest jude˛ ori insensibilitatea guvernan˛ilor fa˛„ de problemele sociale ∫i

economice cu care se confrunt„ vasluienii? Cu siguran˛„, la aceast„ Óntrebare nu se poate da un r„spuns exact.

™i, totu∫i, nu pot s„ nu fac o asociere Óntre faptul c„ timp de 15 ani acest jude˛ s-a aflat sub domina˛ia P.S.D.-ului, care a exploatat electoral subdezvoltarea economic„ a jude˛ului, dependen˛a cet„˛enilor de suportul statului.

Subdezvoltarea economic„ ∫i s„r„cia se datoreaz„ ∫i re˛elelor oligarhice pesediste care au parazitat economia acestui jude˛ timp de 15 ani de zile. Prin promovarea unor strategii ∫i programe de dezvoltare regional„, prin investi˛ii Ón infrastructura jude˛ului, prin oferirea de facilit„˛i suplimentare investitorilor priva˛i, prin mobilizarea unor fonduri guvernamentale, dar ∫i prin limitarea corup˛iei, care Ónc„ paraziteaz„ economia, jude˛ul Vaslui are ∫ansa relans„rii economice ∫i a rezolv„rii problemelor sociale cu care se confrunt„ cet„˛enii s„i.

Jude˛ul Vaslui va trebui s„ devin„ neap„rat o prioritate a guvern„rii actuale ∫i am convingerea c„ actualul Guvern va g„si solu˛ii pentru a relansa acest jude˛.

Problemele vasluienilor cer o rezolvare imediat„. Altfel, pe viitor, orice aventurieri politici, doritori s„ exploateze problemele ∫i necazurile vasluienilor Ón scop electoral ∫i Ón beneficiu personal, se vor confrunta cu e∫ecul. Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului Aledin Amet. Va urma domnul Dumitru Bentu.

Domnul Tudor M„tu∫a a depus la secretariat declara˛ia.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Interven˛ia mea de ast„zi se intituleaz„ îRedescoperirea lecturii, o prioritate“.

Consisten˛a unui neam este definit„, indiscutabil, de civiliza˛ia culturii. Istoria demonstreaz„ c„ arta de a construi idei, dincolo de rostuirea spiritului, propune temeinicia identit„˛ii, iar orice identitate, mereu vizibil„ ∫i, Ón acela∫i timp, apreciabil„ pe scara valoric„, se des„v‚r∫e∫te prin pasiunea oamenilor.

Cultura poporului rom‚n a Ónsemnat, Ónseamn„ ∫i va Ónsemna, cu siguran˛„, un relief dominat de Ónalte con∫tiin˛e f„uritoare de muzee, biblioteci, universit„˛i.

Œntr-o lume ∫i Óntr-o vreme a progresului, uneori discutabil, cartea, minunatul obiect de fascinat ochi ∫i suflete laolalt„, devine, din p„cate, din ce Ón ce mai des o povar„, iar lectura un adev„rat act de curaj.

Este necesar„, absolut necesar„ redimensionarea rolului bibliotecilor din Rom‚nia, p„rta∫e la Ónsenin„rile at‚tor ∫i at‚tor genera˛ii de cititori. Calitatea depinde, Ón mod direct, de orele de lectur„. Cre∫terea unei na˛iuni depinde, nu-i a∫a, la r‚ndul ei, de num„rul Ómp„timi˛ilor de cuvinte tip„rite.

S„ oferim lucr„torilor din biblioteci respectul ∫i sprijinul nostru. Nu este un domeniu al satisfac˛iilor materiale, dar lumea se compune ∫i din ace∫ti oameni pasiona˛i, consecven˛i, altrui∫ti. Mesajul lor este unul simplu, corect, subordonat doar bunei-credin˛e: sprijinirea bibliotecilor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 46/19.IV.2005 Astfel de a∫ez„minte de cultur„ nu trebuie s„ dispar„, chiar ∫i cele mai mici sau, Ón primul r‚nd, cele s„te∫ti. Exist‚nd, exist„m!

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc. Dau cuv‚ntul domnului Dumitru Bentu. Urmeaz„ domnul Viorel Oancea.

Mul˛umesc. Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„: îDic˛ionarul“.

Cea mai simpl„ defini˛ie a îopozi˛iei politice“ g„sit„ Ón DEX este urm„toarea: îTotalitatea persoanelor care fac parte dintr-un grup politic potrivnic partidului aflat la putere“.

Este axiomatic deci c„ Ón foarte pu˛ine cazuri, ∫i doar acelea care sunt plasate sub efigia interesului na˛ional — vezi aderarea la NATO, integrarea Ón Uniunea European„ —, puterea ∫i opozi˛ia rezoneaz„ la unison. Œn rest, lupt„ politic„ acerb„, Ón care se schimb„ replici t„ioase, idei, concepte, solu˛ii, Ón func˛ie de doctrina fiec„rui partid.

Se apreciaz„ c„ opozi˛ia poate convoca Ón sus˛inerea argumentelor sale ∫i suficiente note de subiectivism. Ce se Ónt‚mpl„ Óns„ c‚nd cet„˛eanul, aleg„torul din 4 Ón 4 ani, Ó∫i exprim„ opiniile fa˛„ de cei care ajun∫i la putere Ói gestioneaz„, mai mult sau mai pu˛in inspirat, destinul?

Iat„ exemple concrete preluate _ad litteram_ din c‚teva cotidiene centrale Ón ultimele dou„ s„pt„m‚ni. Vizavi de actuala guvernare lucr„m, cum s-ar spune, îcu materialul clientului“ sau, dac„ vre˛i, al clientelei.

Citate: îŒn aten˛ia domnului ministru al s„n„t„˛ii, domnul Cintez„. De c‚nd Domnia dumneavoastr„ a luat c‚rma acestei institu˛ii, Ónt‚mpin„m numai greut„˛i Ón eliberarea re˛etelor la farmacii.“ îMul˛umim doamnei Mona Musc„ pentru propaganda electoral„ f„cut„ alian˛ei. Poate ne Ónva˛„ ∫i pe noi cum s„ ne calcul„m pensiile pe care nu ni le-a m„rit. O rug„m s„ ias„ din nou pe posturile de televiziune“ — Ónainte ∫i Ón campania electoral„ ne sufocase cu apari˛iile ei ∫i cu depl‚ngerea vie˛ii pensionarilor — î∫i s„ ne dea sfaturi, c„ pensii indexate nu ne-a dat.“

A∫a s-a procedat ∫i Ón campania 1996—2000, c‚nd, folosindu-se de necazurile pensionarilor, ne-au c‚∫tigat votul ∫i au ajuns la putere. Apoi, grija noastr„ nu a mai avut-o dec‚t bunul Dumnezeu.

Œn campania electoral„ din 2004 ∫i Ón Programul de guvernare, fluturat de Alian˛a D.A. Ón fa˛a aleg„torilor, s-a promis cu Ónver∫unare preocuparea pentru indexarea, majorarea, recorelarea sau recalcularea pensiilor care, Ón majoritate, sunt mizere. De toate promisiunile s-a ales praful, mai pu˛in a∫a-zisa recalculare, care Ói cuprinde pe to˛i pensionarii, dar beneficiaz„ p‚n„ Ón 40% din num„rul lor. Ce face˛i cu ceilal˛i 60%, circa 4.000.000? Index„ri, nu. Major„ri, nu. Doar praful de pe tob„... Nici o speran˛„...

Guvern impostor ce a˛i venit s„ conduce˛i ˛ara prin minciuni, ce ave˛i de g‚nd s„ face˛i cu acest popor?

Vre˛i s„ ne lua˛i pielea de pe noi ∫i s-o pune˛i la t„b„cit? C‚t mai ave˛i de g‚nd s„ scumpi˛i via˛a, c„ de abia a˛i Ónceput. Poate c„ Sfintele S„rb„tori de Pa∫ti, cu care ne binecuv‚nta˛i, v„ va da peste m‚na cu care ve˛i semna actele tot mai Ónrobitoare.

Œn sf‚r∫it, domnule îS„ tr„i˛i bine!“, domnule T„riceanu, dac„ Ón timp de lini∫te, Ón timp de pace v„ purta˛i at‚t de inuman cu popula˛ia acestei ˛„ri, care a trecut ∫i trece prin at‚tea necazuri, cum v„ ve˛i comporta cu noi, muritorii de r‚nd, dac„ aceast„ Óncercat„ ˛ar„ va fi lovit„ de un cutremur ucig„tor? Dar ce v„ pas„ dumneavoastr„, privilegia˛ii unui destin orb, de at‚ta nedreptate?! Œn timp ce Ón buzunarele dumneavoastr„ intr„ zeci de milioane de lei, noi, cei din clasa asuprit„, trebuie ca din c‚teva milioane de lei pensie s„ ne pl„tim Óntre˛inerea, lumina, telefonul, abonamentul, cablul tv, impozitul anual pe apartament, medicamente, diverse repara˛ii la instala˛iile sanitare, elementara hran„ zilnic„.

Œn plus, veni˛i cu ni∫te scumpiri greu de suportat de c„tre o popula˛ie m„cinat„ de at‚tea griji ∫i nevoi. Œn aceste condi˛ii, nu ∫tiu dac„ ve˛i mai sta mult la putere.

Se aude tot mai pronun˛at: îVox populi“. De aici ∫i p‚n„ la îVox Dei“ nu este nici un pas, Óntruc‚t cele dou„ voci ale unei singure decizii ac˛ioneaz„ simultan, iar rezultatul este cunoscut ∫i frisonabil pentru guvernan˛i. Œnapoi la dic˛ionar!

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Viorel Oancea. Va urma domnul ™tefan Baban.

Domnul Valeriu Zgonea a depus la secretariat declara˛ia.

Mul˛umesc. Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Titlul declara˛iei mele politice de ast„zi este îDomnul senator Ion Iliescu nu are ce c„uta cu creionul ro∫u pe Proclama˛ia de la Timi∫oara“.

Vizita domnului Ion Iliescu Ón jude˛ul Timi∫, pentru a-l sus˛ine pe vestitul Ilie S‚rbu, nu s-a limitat doar la problemele interne ale P.S.D., ci Domnia sa a Ónceput s„ bat„ c‚mpii nu despre cum a luptat prin toate mijloacele pentru ca Proclama˛ia de la Timi∫oara s„ nu fie cunoscut„, ci — stupoarea noastr„ — se erijeaz„ Óntr-o persoan„ care ar fi contribuit la formularea ∫i con˛inutul ei.

Œn realitate, Proclama˛ia de la Timi∫oara este primul program politic doctrinar coerent care punea bazele unei societ„˛i democratice Ón Rom‚nia ∫i elimina structurile securisto-comuniste, prin articolul 8, punct ce Ói provoac„ domnului Iliescu alergii, Óntruc‚t acesta neag„ orice merit al Domniei sale din tinere˛ea comsomolist-utecist„ ∫i cea de activist P.C.R.

Mai revolt„tor este faptul c„ Domnia sa r„m‚ne la ideile prin care aparatul de dezinformare al Securit„˛ii, care Ón anii ’90 f„cea v‚lv„, denatura punctul 11 al proclama˛iei, consider‚nd c„ Societatea îTimi∫oara“ ar dori dezmembrarea Rom‚niei.

A∫ vrea s„ v„ dau citire acestui punct 11, la care domnul Iliescu f„cea tot mereu frisoane.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 46/19.IV.2005 Articolul 11: îTimi∫oara este hot„r‚t„ s„ ia Ón serios ∫i s„ se foloseasc„ de principiul descentraliz„rii economice ∫i administrative. S-a ∫i propus experimentarea Ón jude˛ul Timi∫ a unui model de economie de pia˛„, pornind de la capacit„˛ile sale puternice ∫i de la competen˛a speciali∫tilor de care dispune.“

Faptul c„ ∫i acum sus˛ine acelea∫i argumente dovede∫te c„ a r„mas cu mentalitate ∫i apuc„turi ale tinere˛ii ∫i maturit„˛ii din perioada c‚nd avea 45 ani ∫i, mai r„u, c„ nu se poate debarasa de ele.

Personal, am participat la Revolu˛ia de la Timi∫oara din Decembrie 1989, am militat pentru idealurile ei, am vorbit din balconul Operei despre necesitatea ca armata s„ fie al„turi de revolu˛ie. Sunt membru fondator al Societ„˛ii îTimi∫oara“, cunosc Proclama˛ia de la Timi∫oara ∫i pe cei care au redactat acest prim document Ónchegat al revolu˛iei. De aceea, simt nevoia s„ iau atitudine ∫i s„ protestez atunci c‚nd domnul senator Ion Iliescu Ó∫i permite s„ umble cu creionul ro∫u ∫i s„-∫i aroge merite pe care, Ón nici un caz, nu le are.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc. Dau cuv‚ntul domnului ™tefan Baban. Va urma domnul Becsek-Garda Dezideriu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, îAvalan∫a scumpirilor a Ónceput!“

Ziua de 1 aprilie a anului 2005 nu a reprezentat o zi a p„c„lelilor pentru poporul rom‚n, ci doar ziua c‚nd, brusc ∫i instantaneu, a fost devorat de mai multe taxe ∫i impozite dec‚t s-ar fi a∫teptat Óntr-un an Óntreg.

Dup„ du∫ul rece al iernii, care a f„cut ca cele c‚teva zile de ninsoare ∫i de ger s„ blocheze multe localit„˛i din ˛ar„, primele raze de soare au adus scumpiri nu numai la produsele veterane Ón acest domeniu: energia electric„, gaze naturale, carburan˛i etc., dar ∫i la produse care se reg„sesc Ón co∫ul zilnic al cet„˛eanului: alcool, ˛ig„ri, cafea etc.

Ceea ce deranjeaz„ cel mai mult pe omul obi∫nuit este faptul c„ mult promisa relaxare fiscal„, tr‚mbi˛at„ Ón campania electoral„, s-a manifestat prin aplicarea unei cote unice de impozitare a salariilor ∫i prin apari˛ia sau majorarea taxelor ∫i impozitelor, promulgate de modific„ri la Codul fiscal, modific„ri aplicabile cu data de 1 aprilie 2005.

Cea mai aberant„ scumpire este reprezentat„ de cea a benzinei. Œn decurs de 3, 4 zile, dup„ ce Petrom—OMV a majorat pre˛ul la benzin„, Óncep‚nd cu data de 1 aprilie 2005, aceasta a crescut ∫i datorit„ noilor accize, astfel Ónc‚t posesorii de autoturisme ∫i c„l„torii pe mijloacele de transport au sim˛it, Óntr-o s„pt„m‚n„ doar, c„ banii din buzunare ∫i portofele nu mai au prea mult„ valoare. Nefiresc este ∫i faptul c„, indiferent de scumpirile generate de majorarea accizelor, OMV—Petrom va proceda Ón continuare la cre∫terea pre˛urilor la carburan˛i, folosind acelea∫i motiva˛ii: alinierea la cota˛iile interna˛ionale ∫i influen˛a mediului concuren˛ial.

Alt„ veste proast„ a fost dat„ de majorarea pre˛ului la gazele naturale cu 20%. At‚t consumatorii casnici, c‚t ∫i

cei economici vor sim˛i din prima lun„ cum le fug banii printre degete, av‚nd Ón vedere c„ pe l‚ng„ scumpire se introduce ∫i un abonament lunar, care nu este deloc ieftin. Explica˛ia oficialit„˛ilor, c„ rezervele autohtone de gaze naturale sunt Ón sc„dere ∫i c„, dac„ dorim s„ ne integr„m Ón Uniunea European„, trebuie s„ ne aliniem la acelea∫i pre˛uri la utilit„˛i cu europenii, nu are prea mare trecere Ón fa˛a cet„˛eanului de r‚nd, care a sim˛it din plin c„ nici bine nu au fost aplicate major„rile, c„ pre˛urile la alimente ∫i produse minime necesare traiului zilnic au ∫i crescut deja, to˛i produc„torii d‚nd vina pe acele scumpiri, de∫i ele abia au intrat Ón vigoare.

Scumpirea energiei electrice ∫i termice va declan∫a avalan∫a cre∫terii pre˛urilor la toate m„rfurile existente Ón Rom‚nia ∫i, paradoxal, asta se Ónt‚mpl„ Ón preajma s„rb„torilor pascale, lucru care nici Óntr-un caz nu este asem„n„tor sau des Ónt‚lnit Ón ˛„rile europene la care facem referire Ón ultimul timp.

Suntem cu to˛ii perfect con∫tien˛i ∫i reali∫ti, Ón acela∫i timp, c„ pentru a accede la un sistem economico-social superdezvoltat, cum este cel occidental, trebuie s„ facem sacrificii. Dar, Ón ultimii 15 ani, suntem numai sacrifica˛i, f„r„ a Óntrez„ri un viitor pu˛in mai bun. Sunt necesare mai mult sau mai pu˛in aceste major„ri ∫i nu exist„ posibilitatea de a le contesta, pentru c„ nu suntem speciali∫ti, dar via˛a rom‚nului Óncepe s„ devin„ din ce Ón ce mai grea, deoarece 1 aprilie este prima etap„ Ón acest an c‚nd au loc cre∫teri de pre˛uri. Ce va urma va fi trist pentru oamenii de r‚nd care vor pl„ti un pre˛ european la utilit„˛i, de exemplu, dar care sunt pl„ti˛i cu salarii din lumea a treia, pu˛ini dintre ei reu∫ind s„ se men˛in„ la limita supravie˛uirii.

Nu ∫tiu c‚nd se va putea tr„i bine Ón aceast„ ˛ar„, dar Ón nici un caz Ón perioada guvern„rii acestei alian˛e, care ∫i-a ales un slogan electoral aplicabil ∫i viabil peste vreo 50 de ani. îS„ tr„i˛i bine!“ poate fi valabil doar pentru cei cu mul˛i bani, din afaceri mai mult sau mai pu˛in dubioase, ∫i pentru cei ce formeaz„ clientela politic„.

De la 1 aprilie, pentru cet„˛eanul de r‚nd, îS„ tr„i˛i bine!“ s-a transformat Ón mod sigur Óntr-o glum„ macabr„, care Ón nici un caz nu mai are valabilitate Ón lumea aceasta.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Becsek-Garda Dezideriu.

Va urma domnul Ioan Munteanu.

Domnii deputa˛i Florin Iordache ∫i Marian Hoinaru au depus la secretariat declara˛iile.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

M„ bucur„ aten˛ia Ministerului de Interne asupra atitudinii poli˛i∫tilor care cerceteaz„ starea infrac˛ional„ din jude˛ele ˛„rii ∫i Ón special aten˛ia domnului chestor de poli˛ie Dan Valentin F„tuloiu, inspector general al Poli˛iei Rom‚ne, privind interven˛iile mele politice.

Œns„ echipa de control a I.G.P.-ului, cu ocazia controlului efectuat Ón jude˛ul Harghita, la baza c„ruia a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 46/19.IV.2005 stat interven˛ia mea politic„, a fost dus„ pe un f„ga∫ gre∫it, ceea ce, Ón continuare, permite mu∫amalizarea fraudelor ∫i ilegalit„˛ilor prezentate de mine Ón ziua de 15 februarie 2005, ceea ce pot dovedi prin urm„toarele:

Din procesul-verbal din 13 noiembrie 2003, cu num„rul de Ónregistrare 2.948, la Ocolul Silvic Gheorgheni, Ón prezen˛a subcomisarului Boboc Constantin, din cadrul Inspectoratului de Poli˛ie a Jude˛ului Harghita, Serviciul de investigare a fraudelor, a comisarilor Pericean Dorel, din cadrul G„rzii Na˛ionale de Mediu, ∫i inspectorului Hrestic Rare∫, din cadrul G„rzii Na˛ionale de Mediu, reiese clar ascunderea celor dou„ blocuri amintite, care nu au fost verificate pe loc, ∫i nu s-au luat m„surile necesare Ómpotriva ∫efului de ocol de c„tre comisarul Boboc Constantin.

Œn r„spunsul ministerului se interpreteaz„ gre∫it faptul c„ membrii G„rzii Financiare ∫i reprezentan˛ii G„rzii Na˛ionale de Mediu, Ómpreun„ cu poli˛ia jude˛ean„ au refuzat verificarea celor dou„ blocuri de foi de Ónso˛ire.

Œn realitate, s-au cerut cinci blocuri de foi de Ónso˛ire, dintre care s-au reconstituit trei blocuri de foi de Ónso˛ire, iar dou„ blocuri erau ascunse Ón dulapul ∫efului de ocol, din care una bucat„, cu nr. 4.119.801 p‚n„ la 50, num„r de ordine Ón registrul de eviden˛„ a documentelor de transport, care a fost ridicat„ de c„tre Ferencz Dénes la data de 4 octombrie 2001 ∫i s-a restituit la data de 27 octombrie 2001, iar a doua, cu num„r de Ónregistrare 7.380.301 p‚n„ la 50, ∫i a fost ridicat de Ieysi Imre, angajat al Ocolului Silvic Gheorgheni, la data de 10 ianuarie 2003, ∫i restituit„ Ón ziua de 5 februarie 2003, av‚nd nr. 394 de ordine din registrul de eviden˛„.

Dispari˛ia celor dou„ blocuri de foi de Ónso˛ire era necesar„ pentru acoperirea furtului de material lemnos din UP VII Remetea, UA 34, cu aprobarea personal„ a ∫efului de ocol.

Pentru mu∫amalizarea acestui abuz, blocul cu foi de Ónso˛ire ∫i de ordine din registrul de eviden˛„ nr. 1.437 a fost m„sluit cu corector, pentru a trece un nou destinatar, pe numele lui Bartalis Imre din Ciuman, care se poate observa ∫i cu ochiul liber, dar despre care s-a dat declara˛ie ∫i la Poli˛ia Municipiului Gheorgheni.

Al doilea bloc de foi de Ónso˛ire cu num„r de ordine din eviden˛a registrului a fost ridicat chiar de fostul angajat al ocolului silvic, Ieysi Imre.

Reconstituirea celor trei blocuri de Ónso˛ire la care se refer„ r„spunsul ministerului nu face obiectul sesiz„rii mele.

Domnul subcomisar Boboc avea dreptul s„ impun„ deschiderea dulapului unde erau ascunse cele dou„ blocuri de foi de Ónso˛ire, pentru c„ reprezentan˛ii celor dou„ organe de control, Garda Financiar„ Arad ∫i Garda de Mediu Suceava, au solicitat acest lucru, fapt ce nu s-a realizat.

Domnul subcomisar, dac„ afirm„ c„ nu avea drept la perchezi˛ionarea dulapului, de ce nu a luat m„surile prev„zute de lege, respectiv solicitarea actului de perchezi˛ie de la organele de drept?

Favorizarea infractorului rezult„ clar ∫i din atitudinea domnului subcomisar, care, la data respectiv„, p‚n„ la numirea Ón func˛ie a domnului inspector-∫ef Radu Sandu Moldovan, s-a ocupat numai formal cu aceste cercet„ri.

Nu s-a cercetat corect distrugerea actelor de punere Ón valoare cu ocazia intr„rii la sediul ocolului, unde fosta

tehnician„ Ilie Livia, la data de 10 februarie 2005, Ómpreun„ cu fostul ∫ef de ocol Melles Elöd au distrus un act de punere Ón valoare din UP VII Remetea UA 34A, av‚nd un volum de 789 metri cubi de material lemnos.

Efectuarea punerii Ón valoare a masei lemnoase Ón mod expres a fost efectuat„ de c„tre inginerul Melles Elöd, ca produse principale, care sunt interzise pe terenurile forestiere care fac obiectul retroced„rii, ∫i a fost valorificat sub pre˛ul real, f„r„ s„ organizeze licita˛ia.

Beneficiarul a fost firma Societatea îBrumen“ — S.R.L. din Joseni, cu ajutorul c„reia, Ómpreun„ cu fostul ∫ef de district Incze Jozsef, s-au mai distrus suprafe˛e mari din zona Or∫ova, sprijinit„ la decontare de c„tre tehniciana Ilie Livia, Ón calitate de responsabil„ la Biroul fond forestier.

Nu s-au cercetat corect nici actele de punere Ón valoare cu ajutorul c„rora au fost distruse p„duri din zona Or∫ova, de exemplu, partida 1565 din UP 7 Remetea, UA 34, unde volumul ini˛ial era mult mai mare dec‚t volumul cercetat de organele de poli˛ie.

R„spunsul primit referitor la distrugerea celor dou„ blocuri de foi de Ónso˛ire, Ón care p„durarul Páll Lászlo este prezentat ca p„durar pensionar, care declara c„ cele dou„ blocuri de foi de Ónso˛ire ar fi fost returnate la Ocolul Silvic Gheorgheni, dovede∫te clar c„ cercet„rile au fost gre∫it efectuate.

Consider c„ aceast„ gre∫eal„ permite salvarea ∫efului de district Imse Iosef care, Ómpreun„ cu fostul ∫ef de ocol, a furat mii de metri cubi de material lemnos at‚t din zona Ditr„ului, c‚t ∫i din zona Or∫ovei.

R„spunsul prin care afirma˛i c„ p„durarul Páll Lászlo, Ón prezent pensionar, nici nu a fost Ón zona Ditr„ului este contrar realit„˛ii, pentru c„ aceast„ persoan„ nu exist„.

Œn consecin˛„, echipa de control a Ministerului de Interne nu ∫i-a f„cut datoria Ón acest caz, dac„ dorea s„ elucideze cele prezentate Ón declara˛ia mea politic„ din 15 februarie 2005.

Totu∫i, v„ mul˛umesc pentru inten˛ie ∫i sper s„ reveni˛i Ón vederea cercet„rilor reale.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Mul˛umesc. Dau cuv‚ntul domnului Ion Munteanu.

Va urma domnul Ioan Ghi∫e.

Domnii deputa˛i Gheorghe Chiper, Cristian Mihai Adomni˛ei, Eugen Nicol„escu ∫i Romeo Raicu au depus la secretariat declara˛iile.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi, Tema este îRetrocedare total„“.

Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale lucreaz„ Ón prezent la un pachet de legi privind modificarea ∫i completarea legilor funciare, mai exact, Legea cadastrului, Legea de accelerare a judec„˛ilor Ón materie de restituire a propriet„˛ilor funciare, Legea stimul„rii circula˛iei juridice a terenurilor ∫i Legea retroced„rii efective a propriet„˛ilor.

Care este dorin˛a Guvernului T„riceanu? Conform spuselor ministrului agriculturii, domnul Gheorghe Flutur, se preconizeaz„ retrocedarea propriet„˛ilor funciare tuturor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 46/19.IV.2005 vechilor proprietari. Foarte bine, l„udabil„ aceast„ inten˛ie! Dar, pentru c„ exist„ acest îdar“, toate aceste ini˛iative legislative nu Ónseamn„ dec‚t rezolvarea retroced„rilor pentru un num„r foarte mic de beneficiari, Ón detrimentul celor mul˛i, al celor cu resurse financiare reduse ∫i f„r„ posibilit„˛i de ap„rare.

Din start se observ„ faptul c„ aceast„ ini˛iativ„ reprezint„ un abuz din partea actualului Guvern ∫i iat„ c‚teva argumente:

Œn proiect se precizeaz„: îJudecarea proceselor funciare se face de urgen˛„ ∫i cu prec„dere, inclusiv Ón perioada vacan˛elor judec„tore∫ti.“ Œn aceste condi˛ii, se vor judeca, oare, cauze f„r„ ca p„r˛ile s„ fie prezente?

Ne Óntreb„m: ce se va Ónt‚mpla Ón urma aplic„rii acestei ini˛iative, Ón condi˛iile Ón care Ón acest moment sunt at‚tea nedrept„˛i prin pronun˛area sentin˛elor? Cum vor rezolva oamenii simpli, de la ˛ar„, implica˛i Ón aceste procese, Óncadrarea Ón noile termene de judecat„ stabilite de c„tre instan˛„, respectiv 20 de zile de la data primirii cita˛iei, pentru preg„tirea ap„r„rii? Œnt‚mpinarea p‚r‚tului este de 10 zile de la primul termen de judecat„, dar, dac„ p‚r‚tul nu respect„ acest termen, justi˛ia Ól sanc˛ioneaz„ ∫i nu-i va mai acorda alt termen pentru preg„tirea ap„r„rii. Deci calea spre abuzuri este deschis„.

Alte posibile cazuri sunt legate de proba cu martori ∫i de expertiz„, care vor fi acceptate doar pentru partea preg„tit„. Alt„ noutate: martorii nu vor mai fi cita˛i Ón instan˛„, sarcina revenind p„r˛ii care i-a propus. Œntrebare: dac„ martorii nu vin c‚nd Ói cheam„ instan˛a, cum vor veni c‚nd Ói cheam„ p„r˛ile? Ce vor face exper˛ii judec„tore∫ti care trebuie s„ depun„ rapoartele de expertiz„ cu cel pu˛in 7 zile Ónainte de termenul de judecat„ stabilit? Probabil vor fi nevoi˛i s„-∫i schimbe meseria, cu toate c„ num„rul acestora este redus. Ce se Ónt‚mpl„ cu ei dup„ promulgarea acestor modific„ri ale Codului de procedur„ civil„?

Un alt aspect: dac„ judec„torul a gre∫it la prima instan˛„, cum poate fi reparat„ aceast„ eroare, pentru c„ se spune: îhot„r‚rile emise de c„tre instan˛ele judec„tore∫ti Ón procesele funciare Ón prima instan˛„ sunt executorii, iar exercitarea apelului nu suspend„ de fapt executarea“?

Dar, aten˛ie, toate procesele aflate pe rolul instan˛elor de judecat„ la data intr„rii Ón vigoare a acestor legi vor fi solu˛ionate conform noului act normativ.

Oare cum va rezolva Guvernul T„riceanu restituirea integral„ a propriet„˛ilor funciare Ónregistrate la nivelul anilor 1945? f n‚ndu-se seama de ∫tiin˛a domnului consilier Vasile Lupu, probabil c„ proprietatea de stat va trece f„r„ eforturi, prin mari abuzuri ∫i minciuni, la cei nedrept„˛i˛i de legile funciare.

Restituirea propriet„˛ilor celor care au de˛inut terenuri agricole ∫i forestiere Ón temeiul unor acte de proprietate incontestabile. P‚n„ aici, nimic de comentat. Este corect. Dar iat„ ce ne propun cei de la putere: restituirea terenurilor se va face pe vechile amplasamente, dac„ acestea exist„ ∫i sunt libere de sarcini Ón prezent, chiar dac„ au fost atribuite altor persoane, chiar dac„ au titluri de proprietate.

Dreptul de proprietate, de asemenea, putea fi dovedit ∫i prin proba cu martori, Ón baza unei declara˛ii autentificate ∫i numai pentru persoane care au, aten˛ie,

peste 65 de ani ∫i sunt vecine cu terenuri ale altor proprietari.

Un alt principiu este ca, acolo unde nu este teren agricol suficient, s„ se restituie teren forestier. O astfel de abordare, din punctul de vedere al celor de la putere, este irepro∫abil„.

Dac„ ast„zi sunt mii de oameni nemul˛umi˛i, dup„ apari˛ia acestor legi cu siguran˛„ vor fi milioane. Munca de 14 ani de la apari˛ia primei legi funciare, Legea nr. 18/1991, devine nul„. V„ rog s„ Óncerca˛i s„ calcula˛i r„ul, consecin˛ele. Nu ve˛i putea, pentru c„ ele Óntrec puterea de Ón˛elegere.

Sunt sigur c„ nemul˛umiri mai mari dup„ anul 1989 nu vor fi dec‚t c‚nd vor fi aprobate de c„tre putere aceste legi.

Nenorociri ∫i necazuri se vor constata ∫i atunci c‚nd, gra˛ie politicii actualului Guvern, Ón urma aplic„rii acestor prevederi, mun˛ii vor deveni din ce Ón ce mai gola∫i, iar terenurile cu vegeta˛ie forestier„ se vor transforma Ón p„∫uni.

Œn calitatea mea de om care a lucrat efectiv, timp de mul˛i ani, la aplicarea legilor fondului funciar v„ spun cu toat„ responsabilitatea c„ acest proiect de lege nu va produce dec‚t nemul˛umiri, abuzuri ∫i nedrept„˛i.

Œn concluzie, prin aceste legi nu se va face dreptate celor Óndrept„˛i˛i. Dimpotriv„.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Ioan Ghi∫e. Va urma domnul Ilie Merce.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

îAprecieri asupra condi˛iei de func˛ionare a Corpului Exper˛ilor Contabili ∫i Contabili Autoriza˛i“.

Constitu˛ia Rom‚niei garanteaz„ dreptul la libera asociere a persoanelor. Legisla˛ia privind asocia˛iile ∫i funda˛iile prevede condi˛iile Ón care se constituie ∫i apoi func˛ioneaz„ Ón baza unei hot„r‚ri judec„tore∫ti asocia˛iile profesionale.

Prin Ordonan˛a Guvernului nr. 65/1994, la propunerea Guvernului, s-a Ónfiin˛at Corpul Exper˛ilor Contabili ∫i Contabililor Autoriza˛i. Ulterior, aceast„ ordonan˛„ de Guvern a fost aprobat„ prin Legea nr. 42/1995 ∫i modificat„ de 11 ori, Ón 10 ani.

Esen˛a problemei supus„ dezbaterii este urm„toarea: Œn Rom‚nia, prin voin˛a Guvernului din 1994 s-a ini˛iat o ordonan˛„ care a stabilit constituirea unei îpersoane juridice de utilitate public„ ∫i autonom„“, pentru ca, apoi, majoritatea parlamentar„ care atunci sus˛inea Guvernul s„ aprobe ordonan˛a prin Legea nr. 42/1995.

Sesiz„m urm„toarele anomalii, disfunc˛ii ∫i abera˛ii: 1. Corpul s-a constituit prin lege ∫i nu prin liberul consim˛„m‚nt al cet„˛enilor care se asociaz„.

2. Aceast„ persoan„ juridic„ numit„ _Corp_ este o entitate juridic„ nedeterminat„ Ón ∫tiin˛a dreptului.

3. Corpul Exper˛ilor Contabili ∫i Contabililor Autoriza˛i are atribu˛ii care Ól fac s„ se substituie autorit„˛ilor statului Ón privin˛a acord„rii de certificate pentru a exercita profesia — art. 19 din Ordonan˛a Guvernului nr. 65/1994.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 46/19.IV.2005 4. Corpul are personalitate juridic„ la nivel central, dar, la nivel local, filialele jude˛ene Óncaseaz„ mari sume de bani de la cei care, Ón jude˛e, activeaz„ obligat Ón cadrul corpului.

5. De∫i func˛ioneaz„ ca asocia˛ie profesional„ care, de fapt, nu s-a constituit Ón condi˛iile legii asocia˛iilor ∫i funda˛iilor, Corpul este controlat de politic, Ón spe˛„ de reprezentan˛ii Ministerului de Justi˛ie ∫i de cei ai Ministerului de Finan˛e, care Ói avizeaz„ Regulamentul de func˛ionare — art. 28 din Ordonan˛a Guvernului nr. 65/1994.

6. Conform art. 148—150 din Regulamentul de func˛ionare, Corpul se comport„ ca ∫i statul, pretinz‚nd ∫i Óncas‚nd taxe pe care ∫i le stabile∫te singur, inclusiv cotiza˛ii asupra veniturilor anuale ale societ„˛ilor comerciale ∫i asupra exper˛ilor contabili care Ó∫i desf„∫oar„ activitatea individual — art. 148—150 din Regulamentul de func˛ionare al C.E.C.C.A.R., Monitorul Oficial nr. 153 din 28 martie 2001.

7. Prin introducerea Ón organele de conducere ale Corpului a reprezentan˛ilor Ministerul Finan˛elor, se Ónfiin˛eaz„ prin lege incompatibilit„˛i.

Exper˛ii contabili sunt controla˛i profesional la nivelul agen˛ilor economici ∫i administrativ la nivelul Corpului Exper˛ilor Contabili, fapt inadmisibil, conform sarcinilor ce revin Guvernului. Œn acela∫i timp, o structur„ privat„ devine subordonat„ Guvernului, deoarece Ministerul de Finan˛e are drept de veto asupra hot„r‚rilor emise de acest Corp.

Se pun Ón mod firesc urm„toarele Óntreb„ri:

Cum poate Ministerul de Finan˛e s„ aprecieze o evaziune fiscal„ la nivelul Corpului Exper˛ilor Contabili, dac„ Ól conduce, iar Corpul cum verific„ societ„˛ile comerciale ∫i exper˛ii, Ón respectarea legii, dac„ le pretinde taxe din venituri numite îcotiza˛ii asupra veniturilor“.

Men˛ion„m c„ no˛iunea de îcotiza˛ii asupra veniturilor“ nu este reglementat„ de nici o lege. Cu alte cuvinte, Corpul este un fel de stat Ón stat.

Regulamentul Corpului, publicat Ón Monitorul Oficial nr. 153/28 martie 2001, a asimilat, practic, f„r„ lege, Corpul cu societ„˛ile comerciale ale exper˛ilor ∫i le pune pe acestea la plat„.

Prin aceste prevederi legale, un economist, absolvent de institut de Ónv„˛„m‚nt superior, pentru a exercita calitatea de expert contabil ∫i contabil autorizat, este obligat s„ se Ónscrie pentru a face parte din corpul de specialitate îÓnfiin˛at prin ordonan˛„ de guvern“. Acest economist pl„te∫te taxa de examen, pl„te∫te taxa de Ónregistrare Ón Corp, adic„ unei persoane juridice de utilitate public„ ∫i autonom„, care dac„ nu te accept„ s„ Ói concurezi profesional membrii ei, nu po˛i s„ devii expert contabil ∫i contabil autorizat. Pentru ca, totu∫i, s„ p„trunzi Ón acest Corp Óncepi s„ devii mai... flexibil, iar, Ón unele cazuri, chiar corupt, dac„ vrei s„ ai ∫anse. Altfel ri∫ti ca domnii care sunt membri mai vechi ai Corpului s„ nu te accepte s„ devii îde-al lor“ ∫i, de fapt, s„ te accepte s„ Ói concurezi profesional.

De asemenea, el, t‚n„rul economist, entuziast absolvent de facultate, este obligat s„ pl„teasc„ sume de bani c„tre acest Corp, pentru a-l examina ∫i, apoi, dac„ e... bun, pentru a-l Ónscrie... printre ei.

De regul„, se demonstreaz„ c„ el, t‚n„rul economist, nu prime∫te chitan˛a pentru diferite pl„˛i c„tre Corp, dar ace∫ti bani se str‚ng anual, la nivelul ˛„rii, Ón sume de ordinul miliardelor de lei — zeci, sute de miliarde, cine ∫tie unde sunt eviden˛iate ∫i cine le controleaz„? Este greu de precizat m„rimea acestor sume colectate de la cei care pentru a exercita activitatea de expert contabil sau contabil autorizat, ace∫tia pl„tesc individual milioane ∫i zeci de milioane de lei, dup„ caz, iar aceste sume Óncasate nu sunt nici cotiza˛ii ale membrilor unei asocia˛ii, nu sunt nici venit al unei societ„˛i comerciale, Corpul nefiind nici asocia˛ie ∫i nici societate comercial„.

Economi∫tii Ón cauz„, exper˛i contabili ∫i contabili autoriza˛i, depun jur„m‚nt scris fa˛„ de o structur„ asociativ„ Ónfiin˛at„, la ini˛iativa Guvernului, prin lege, persoan„ juridic„ de utilitate public„ ∫i autonom„, aflat„ sub controlul Ministerului de Finan˛e, adic„ al politicului.

Conform Ordonan˛ei Guvernului nr. 65/1994, Ón urma controlului exercitat de Consiliul Superior al Corpului Exper˛ilor Contabili ∫i rapoartelor Óntocmite de acesta, urmeaz„ ca Ministerul de Finan˛e s„ dea curs, sau nu, de cele mai multe ori, chiar func˛ie de subiectivismul simpatiei politice, pentru sanc˛ionarea agentului economic controlat.

Ace∫ti exper˛i contabili ˛in eviden˛e contabile ∫i fac bilan˛uri financiare, execut„ expertize contabile pentru justi˛ie Ón cauze civile ∫i penale, pentru P.N.A., ∫i Óntocmesc acte pentru bani primi˛i de la bugetul statului.

Apare inacceptabil ca o profesie de asemenea important„, ca aceea de expert contabil ∫i contabil autorizat, s„ fie recunoscut„ de o persoan„ juridic„ a celor pe care urmeaz„ s„ Ói concurezi Ón profesie, ∫i nu de statul rom‚n, c‚t timp emiterea de acte doveditoare a calific„rilor profesionale este un atribut exclusiv al statului, prin Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii ∫i, respectiv, Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei.

Anacronismul prevederilor Ordonan˛ei Guvernului nr. 65/1994, prin care Corpul declarat ca fiind persoan„ juridic„ de utilitate public„ ∫i autonom„ este o entitate special„, face ca func˛ionarea acestui Corp s„ transceand„ prevederilor Constitu˛iei ∫i ale legisla˛iei Ón vigoare.

Acest fapt demonstreaz„ c„, Ón Rom‚nia, Ón afar„ de persoane fizice, persoane juridice, institu˛ii de stat ∫i agen˛i economice, mai avem un specimen juridic aparte, ∫i anume Corpul Exper˛ilor Contabili ∫i Contabililor Autoriza˛i.

Statul, prin Ministerul Œnv„˛„m‚ntului, elibereaz„ absolven˛ilor de institu˛ii de Ónv„˛„m‚nt superior diplome pentru practica profesiilor, dar Corpul, doar el, îpersoan„ juridic„ de utilitate public„ ∫i autonom„“ — art. 17 din Ordonan˛a Guvernului nr. 65/1994 —, Ó˛i d„ dreptul de a exercita o profesie pentru care ai dob‚ndit diploma care atest„ calificarea ob˛inut„ prin studii universitare.

Adic„ statul d„ diplome de studii superioare care confer„ dreptul de a practica profesii, dar ∫i Corpul, care este îstat Ón stat“, d„ dreptul de a exercita func˛ii publice de specialitate, ∫i anume Ón acea specialitate care opereaz„ cu sume imense ∫i cu soarta agen˛ilor economici ∫i a persoanelor fizice ∫i juridice. îCurat murdar“ este formularea care se potrive∫te acestei situa˛ii.

Mai mult, dac„ ajungi ca economist s„ lucrezi ca expert contabil ∫i contabil autorizat, e∫ti obligat s„ te

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 46/19.IV.2005 asociezi la acest Corp, unic pe ˛ar„, indiferent dac„ e∫ti de acord sau nu cu modul cum func˛ioneaz„ Corpul, ∫i oricum nu ai alternative de asociere profesional„ Ón ˛ar„ pe acest domeniu de activitate.

Conform unei logici bazate pe ideea statului de drept ∫i interesului na˛ional, institu˛iile statului ar trebui s„ fie cele care s„ dea dreptul de liber„ practic„ unei profesii. Acest drept trebuie conferit prin acte eliberate de c„tre stat, Ón condi˛iile legii, ∫i nu s„ se acorde carnet de membru pentru a exercita o profesie de c„tre o persoan„ juridic„ declarat„ de utilitate public„, Ón alte condi˛ii dec‚t pentru celelalte persoane juridice.

Altfel spus, sunt Ón situa˛ia c„ utilitatea public„ a unei persoane juridice, asocia˛ie sau funda˛ie, se declar„ dup„ o procedur„ legal„, Legea privind asocia˛iile ∫i funda˛iile, Ón timp ce, Ón mod special ∫i separat, prin Ordonan˛a Guvernului nr. 65/1994, art. 17, se declar„ îpersoan„ juridic„ de utilitate public„ ∫i autonom„“ Corpul Exper˛ilor Contabili ∫i Contabililor Autoriza˛i.

Exper˛ii contabili ∫i contabilii autoriza˛i ˛in eviden˛a contabil„ a agen˛ilor economici ∫i tot ei au dreptul ∫i capacitatea de a prezenta Ón justi˛ie expertize pe baza c„rora se judec„ procese Ón care sunt implicate patrimonii ∫i sume uria∫e sau de care depind libertatea ∫i drepturile civile ale unor cet„˛eni. Miza este uria∫„.

Calitatea de expert se dovede∫te cu carnetul de membru al Corpului, structur„ de tip asociativ, f„r„ ca acest Corp s„ fie asocia˛ie, Ón condi˛iile legii.

Calitatea de expert contabil este probat„ cu un carnet al unei asocia˛ii Ónfiin˛ate prin lege ca ∫i corp, dar aceast„ calitate nu este probat„ printr-o diplom„ eliberat„ de c„tre institu˛iile statului.

C‚nd pleac„ din ˛ar„, un expert contabil din Rom‚nia nu poate proba calitatea lui de expert printr-un document de stat.

Œn condi˛iile de transcenden˛„ constitu˛ional„ ∫i legislativ„ Ón care func˛ioneaz„, Corpul acesta colecteaz„ mari sume de bani pentru atribuirea calit„˛ii de expert contabil, dar nu emite diplome de calificare ∫i nici acte cu valoare juridic„.

Apar Ón mod firesc urm„toarele Óntreb„ri:

1. îCum este posibil ca o calitate de membru al unei pseudoasocia˛ii profesionale s„ fie mai tare dec‚t o diplom„ universitar„ eliberat„ de stat prin Ministerul Œnv„˛„m‚ntului?

2. Cine sunt profesorii care preg„tesc, Ón c‚teva luni, pentru exercitarea profesiei de expert contabil ∫i contabil autorizat ∫i, mai ales, cum sunt ei selecta˛i?

3. Dup„ care acte normative, c‚t ∫i cum sunt ei retribui˛i?

4. Prin ce act normativ au fost abilita˛i ace∫tia s„ preg„teasc„ pentru eliberarea carnetului de membru al Corpului?

5. De ce se substituie acest Corp institu˛iilor statului?

6. De ce acest Corp ˛ine sub control cei mai preg„ti˛i economi∫ti din Óntreaga ˛ar„?

7. Care este scopul ∫i cui folosesc aceste anomalii legislative ∫i institu˛ionale?

Abera˛ia se concretizeaz„ Ón aceea c„ acest Corp, persoan„ juridic„ de utilitate public„ ∫i autonom„, se substituie institu˛iilor de Ónv„˛„m‚nt superior, solicit„ ∫i Óncaseaz„ sume de bani Óntr-un cadru legal definit prin favorizare.

Mai mult, prin Ónc„lcarea Legii nr. 31/1990 privind societ„˛ile comerciale, a∫a cum a fost modificat„ ∫i republicat„, prin dispozi˛iile acestui Corp nu pot exista societ„˛i cu obiectul de activitate expertiza economic„ de contabilitate, de exper˛i a∫a-zi∫i autoriza˛i, dac„ nu sunt membri ai acestei persoane juridice de utilitate public„ ∫i autonom„, care, Ón fapt, este dependent„ de Guvern, prin Ministerul de Finan˛e.

Notarii publici cer aprobarea acestui Corp pentru legalizarea actelor de Ónfiin˛are a unei societ„˛i comerciale cu obiect de activitate: expertiza contabil„, de∫i legea nu prevede c„ trebuie Óndeplinit„ o astfel de condi˛ie.

Œn mod firesc apare Óntrebarea: ce spune Óntr-o astfel de cauz„ Consiliul Legislativ, care este Ónfiin˛at tocmai pentru a stabili armoniz„ri legislative?

R„m‚ne ca Guvernul, prin Ministerul Justi˛iei ∫i Ministerul de Finan˛e, s„ vin„ Ón fa˛a Parlamentului cu o propunere care s„ corecteze anomaliile legislative prin care diferite corpuri de exper˛i contabili ∫i contabili autoriza˛i sau auditori ori arhitec˛i ∫i-au creat prin lobby parlamentar statute profesionale de îstat Ón stat“, prin care controleaz„, stranguleaz„ pia˛a for˛ei de munc„ superior calificat„ ∫i monopolizeaz„ func˛ionarea unor profesii liberale prin legi care contravin principiilor constitu˛ionale ∫i ale liberei concuren˛e.

Costurile serviciilor unor astfel de speciali∫ti din diferite corpuri Ónrobesc financiar pe cet„˛eanul obi∫nuit, care abia c‚∫tig„ bani c‚t s„-∫i Óntre˛in„ familia.

Pentru pensionari a devenit un co∫mar s„ comande o expertiz„ contabil„, un proiect de construc˛ie sau s„ angajeze un avocat sau un notar, datorit„ onorariilor care se practic„.

Toate acestea se petrec doar pentru c„ pia˛a for˛ei de munc„ a acestor profesii nu este liber„.

Œn astfel de situa˛ii de cast„ ∫i monopol profesional instituit au de pierdut doar majoritatea cet„˛enilor, pe care noi, parlamentarii, Ón postura de ale∫i ai cet„˛enilor, avem obliga˛ia s„ Ói reprezent„m ∫i s„ Ói ap„r„m Ón ∫ansele ∫i drepturile lor constitu˛ionale.

De aceea, astfel de erori trebuie corectate.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte, ∫i v„ rog s„-mi permite˛i s„ depun la secretariat Óntreaga declara˛ie, din care am citit doar pasaje, pentru a m„ limita Ón timpul acordat.

V„ mul˛umesc. Dau cuv‚ntul domnului Ilie Merce. Va urma domnul Horia V„sioiu.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Recent, am primit o scrisoare alarmant„ din partea fostului deputat de Satu Mare, domnul Vasile Moi∫, pre∫edintele filialei jude˛ene Satu Mare a P.P.R.M. ∫i pre∫edinte al Asocia˛iei Holocaustului din Ardealul de Nord, 1940—1945, prin care reclam„ o serie de abuzuri grave s„v‚r∫ite de autorit„˛ile locale. Dar s„ vedem despre ce este vorba.

Œn imobilul din Satu Mare, str. 1 Decembrie 1918 nr. 11, proprietate public„ a statului rom‚n, aflat Ón administrarea Consiliului Jude˛ean Satu Mare, au sediul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 46/19.IV.2005 legal, pe baza unor contracte de loca˛iune: filiala jude˛ean„ Satu Mare a P.P.R.M., Asocia˛ia Jude˛ean„ Satu Mare a Rom‚nilor Refugia˛i, Expulza˛i ∫i Deporta˛i Ón urma Dictatului de la Viena din 30 august 1940 ∫i Asocia˛ia Holocaustului din Ardealul de Nord, 1940— 1945.

Din anul 1999, conducerea Consiliului Jude˛ean Satu Mare, format„ din reprezentan˛i ai U.D.M.R. ∫i ai Partidul Social Democrat, au t‚r‚t membrii conducerilor celor trei institu˛ii Ón zeci de procese penale ∫i civile, fie Ón nume propriu, fie prin persoane fizice ∫i asocia˛ii fantom„, neÓnscrise Ón registrul persoanelor juridice.

Dup„ alegerile din 2004, la conducerea Consiliului Jude˛ean Satu Mare au r„mas acelea∫i partide, U.D.M.R. ∫i Partidul Social Democrat. Atacurile Ómpotriva sediilor celor trei institu˛ii au continuat cu o furie ∫i mai mare.

Œn ultimii cinci ani, sediul filialei jude˛ene Satu Mare a P.P.R.M. ∫i al celor dou„ asocia˛ii au fost violate ∫i ocupate Ón mai multe r‚nduri, cu sprijinul direct al Poli˛iei ∫i Jandarmeriei, de c„tre grupuri de presiune ale P.S.D. Satu Mare. Au fost sustrase bunuri, documente, valori de patrimoniu ∫i, cu toate pl‚ngerile penale, Poli˛ia ∫i Justi˛ia nu au luat nici un fel de m„suri pentru pedepsirea persoanelor vinovate ∫i pentru recuperarea pagubelor. Œn cursul uneia dintre viol„rile sediului Asocia˛iei Holocaustului din Ardealul de Nord, 1940—1945, au fost sustrase obiecte de cult evreie∫ti, c„r˛i, ziare, reviste, documente ∫i numeroase fotografii, preg„tite pentru deschiderea unui îMuzeu al Holocaustului“ Ón municipiul Satu Mare.

Pre∫edintele Consiliului Jude˛ean Satu Mare, Szabó ™tefan, membru marcant al U.D.M.R., a formulat o ac˛iune de evacuare a tuturor institu˛iilor care au sediul Ón imobilul din Satu Mare, str. 1 Decembrie 1918 nr. 11, care face obiectul dosarului nr. 1386/2005, cu termen de judecat„ 12 aprilie 2005. F„r„ s„ a∫tepte verdictul instan˛ei de judecat„, pre∫edintele Consiliului Jude˛ean Satu Mare a dat dispozi˛ie de sigilare a sediilor celor trei institu˛ii.

Ca ∫i cum nu s-ar fi Ónt‚mplat nimic, constat„m cu stupoare c„ abuzurile ∫i ilegalit„˛ile continu„ ∫i sub actuala putere.

Luni, 4 aprilie 2005, func˛ionari ai Consiliului Jude˛ean Satu Mare, Ónso˛i˛i de un grup numeros de poli˛i∫ti ∫i jandarmi, au spart Ónchiz„torile imobilului din Satu Mare, str. 1 Decembrie 1918 nr. 11, au montat alte Ónchiz„tori ∫i au aplicat sigilii pe u∫ile de acces, sechestr‚nd toate documentele, eviden˛ele ∫i bunurile proprietate a celor trei institu˛ii.

Ac˛iunile teroriste au fost Óntregite cu o condamnare penal„ a domnului Vasile Moi∫ de c„tre Judec„toria Carei, pentru un articol publicat Ón îTricolorul“ pe vremea c‚nd era deputat, Ón care denun˛a corup˛ia patronat„ Ón Satu Mare de c„tre U.D.M.R. ∫i P.S.D. A fost condamnat penal f„r„ s„ i se dea posibilitatea s„ se apere. Cu toate c„ a formulat o cerere de str„mutare a judec„rii cauzei, care se afl„ pe rolul Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i Justi˛ie, dosar penal nr. 1.856/2005, cu termen de judecat„ 21.04.2005, Judec„toria Carei a solu˛ionat dosarul la comand„ politic„.

Atmosfera de teroare a devenit insuportabil„ ∫i de aceea cele trei institu˛ii au decis s„ Óntreprind„ urm„toarele m„suri:

— miting de protest Ón fa˛a Consiliului Jude˛ean Satu Mare;

— greva foamei Ón pie˛ele publice, sub supraveghere medical„;

— pichetarea sediului Uniunii Europene de la Bruxelles ∫i a Parlamentului European de la Strasbourg, cu sprijinul organiza˛iilor evreie∫ti interna˛ionale ∫i a unor asocia˛ii nonguvernamentale;

— note de protest adresate tuturor institu˛iilor europene, Congresului S.U.A. ∫i ambasadelor de la Bucure∫ti.

Oare chiar trebuie s„ c„ut„m dreptate Ón alt„ ˛ar„ dec‚t Ón Rom‚nia sau a∫tept„m ca Ón jude˛ul Satu Mare, unde se pare c„ U.D.M.R.-ul face legea dup„ cum dore∫te, s„ se repete situa˛ia de trist„ amintire din anul 1940?

Mul˛umesc. Dau cuv‚ntul domnul Horia V„sioiu.

Va urma domnul Mihai Dumitriu.

Domnii deputa˛i Rare∫ M„nescu, Costache Mircea ∫i Gelil Eserghep au depus la secretariat declara˛iile.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se refer„ la completarea de c„tre demnitari a noilor declara˛ii de avere.

Constat cu regret c„ am ajuns Óntr-un u∫or impas Ón ceea ce prive∫te forma noii declara˛ii de avere a demnitarilor propus„ de ministrul justi˛iei, doamna Monica Macovei.

Unii colegi doresc reducerea categoriilor de valori ce trebuie declarate de demnitari. Al˛ii se opun declar„rii averilor copiilor sau a bunurilor ce constau Ón bijuterii ∫i opere de art„, pun‚nd astfel Ón pericol ini˛iativa Guvernului.

f n s„ v„ reamintesc, doamnelor ∫i domnilor, iar acum m„ adresez Ón special parlamentarilor coali˛iei aflate la guvernare, de promisiunile f„cute Ón campania electoral„. Ne-am ar„tat atunci Ón fa˛a electoratului dispu∫i la cea mai deplin„ transparen˛„, inclusiv Ón declararea averilor, ∫i nu ne permitem acum, Ón fa˛a aleg„torilor ∫i a Uniunii Europene, s„ arunc„m la gunoi pachetul de valori democratice care ne-au dus la c‚∫tigarea alegerilor.

A sosit momentul unui nou Ónceput Ón aceast„ problem„. A sosit momentul ca to˛i demnitarii ∫i familiile lor s„ arate poporului, foarte clar, de unde au plecat din punct de vedere material Ón noul mandat ∫i unde au ajuns la Óncheierea lui.

Domnul prim-ministru T„riceanu le-a spus foarte tran∫ant celor care Óncercau s„ pun„ be˛e Ón roate noii metodologii de declarare a averilor: îNu s-au opus oamenii din Guvern, care au averi considerabile, ∫i v„ opune˛i voi? Eu ∫tiam c„ cei de la P.S.D. au de ascuns averile pe care le-au acumulat, ∫i nu voi.“

Trebuie, deci, s„-i urm„m Óndemnul ∫i s„ nu mai repet„m gre∫elile trecutului, care vede˛i unde te duc, s„ Óncet„m cu transferul bunurilor pe numele copiilor, soacrelor ∫i al verilor de a ∫aptea spi˛„ ∫i s„ ne expunem opiniei publice a∫a cum suntem Ón realitate.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 46/19.IV.2005 Iar celor care se tem de ho˛i pot s„ le spun c„ exist„ fel de fel de remedii: asigur„ri, seifuri, sisteme sofisticate de alarm„, casete de depozit Ón b„nci, firme de paz„ ∫i protec˛ie etc. Acestea sunt solu˛iile Ómpotriva ho˛ilor, nu secretizarea unei p„r˛i din bunurile dob‚ndite.

De aceea fac apel la sprijinirea Ón aceast„ form„ ∫i necondi˛ionat a ini˛iativei Guvernului privitoare la declara˛iile de avere ale demnitarilor.

V„ mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

Œl invit la microfon pe domnul Mihai Dumitriu. Va urma domnul Vasile Pruteanu.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Interven˛ia mea de ast„zi se intituleaz„: îGenocid sau eutanasie?“ ∫i m„ voi referi, bineÓn˛eles, la hot„r‚rea de guvern care cuprinde lista cu medicamentele compensate.

Criza din sistemul farmaceutic este doar fa˛a v„zut„ a crizei generale a sistemului de s„n„tate din Rom‚nia.

Guvernul T„riceanu a promis pentru s„n„tate, prin Programul de guvernare, 5,5% din P.I.B., Ón realitate fiind doar 3,4%, iar, din surse sigure, prin rectificarea de buget din aprilie—mai, acest procent va sc„dea sub 3%.

Tehnocra˛ii Alian˛ei D.A. care au elaborat Hot„r‚rea de Guvern privind noua List„ de medicamente gratuite ∫i compensate nu au ˛inut cont de timpul necesar pentru consulta˛ie Ón vederea asigur„rii unui act medical de calitate, independen˛a profesional„ a medicilor, sugestiile speciali∫tilor de la casele de s„n„tate jude˛ene.

Din punct de vedere juridic. De∫i vechea hot„r‚re de guvern este Ón vigoare ∫i se refer„ numai la lista de medicamente gratuite ∫i compensate, actuala hot„r‚re de guvern, pe l‚ng„ aprobarea listei de medicamente gratuite ∫i compensate, cuprinde ∫i prevederi care fac obiectul contractului-cadru ∫i al normelor sale de aplicare referitoare la modul de prescriere ∫i eliberare a medicamentelor, c‚t ∫i sanc˛iuni aplicabile medicilor afla˛i Ón contract cu Casa de Asigur„ri.

Documentul actual nu face referire explicit la articolele care sunt modificate, venind astfel Ón contradic˛ie cu actele normative existente.

De asemenea, lipitorii de afi∫e care au fost promova˛i Ón Ministerul S„n„t„˛ii ∫i Guvernul T„riceanu nu ˛in cont c„ elaborarea ∫i modificarea contractului-cadru ∫i a normelor se fac Ón conformitate cu Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 150/2002 ∫i Legea nr. 306/2004, Ón colaborare cu Colegiul Medicilor din Rom‚nia, Colegiul Farmaci∫tilor din Rom‚nia, cu Organiza˛ia Asisten˛ilor Medicali din Rom‚nia, prevederile acestea legale fiind ignorate ∫i c„lcate Ón picioare. Din aceast„ cauz„, Colegiul Medicilor din Rom‚nia a dat Ón judecat„ Ministerul S„n„t„˛ii.

O deficien˛„ grav„ a hot„r‚rii de guvern este faptul c„ sunt exclu∫i veteranii, persoanele cu handicap, precum ∫i cele care prin legi speciale beneficiaz„ de gratuitate, Ónc„lc‚ndu-se astfel drepturile lor stabilite prin lege.

Dac„ la cele de mai sus se adaug„ ∫i faptul c„ limbajul utilizat este ambiguu, atunci este imposibil„ aplicarea unitar„ a documentului. Probabil Biroul legislativ al Guvernului Alian˛ei D.A. este format din persoane

recrutate dintre cei 15.000 de speciali∫ti r„ma∫i de la fosta guvernare de trist„ amintire C.D.R., deoarece cele c‚teva exemple enumerate mai sus arat„ c„ hot„r‚rea de guvern este ilegal„ ∫i inaplicabil„.

Din punct de vedere al consecin˛elor asupra asisten˛ei medicale, putem afirma c„ cei care au elaborat-o ∫i cei care au aprobat-o au fost st„p‚ni˛i de un spirit malefic:

1. Nu s-au luat Ón calcul riscurile asupra st„rii de s„n„tate a popula˛iei ∫i asupra eficien˛ei asisten˛ei medicale.

Exemplu: prevederea prin care se poate elibera un medicament din sublistele B ∫i C care cost„ mai mult de 3 milioane de lei face imposibil„ continuarea unor tratamente care necesit„ dou„ sau mai multe medicamente din aceste liste. Este vorba de tratamente de milioane sau zeci de milioane de lei, pe care nici un bolnav nu le-ar putea sus˛ine din venituri proprii. Œntreruperea tratamentului la ace∫ti bolnavi duce la agravarea bolii, spitaliz„ri prelungite, costisitoare ∫i ineficace, finaliz‚ndu-se cu decese greu de cuantificat.

Dac„ socotim c„ p‚n„ Ón prezent pentru salvarea acestor bolnavi s-au investit sute de milioane sau c‚teva miliarde de lei, realiz„m nivelul de ineficien˛„ indus de aceast„ hot„r‚re de guvern. Imposibilitatea continu„rii tratamentului la bolnavii cu transplant renal va determina, Ón cel mult 2 luni, trecerea acestor bolnavi Ón dializ„. Costul pentru tratamentul unui bolnav transplantat, care este ∫i integrat social, munce∫te, este util familiei ∫i societ„˛ii, este, Ón medie, de 600—700 de euro pe lun„; costul unui bolnav dializat este, Ón medie, de 1.300—1.400 de euro pe lun„, f„r„ ca acesta s„ mai poat„ munci ∫i s„ se mai poat„ integra social, av‚nd o calitate a vie˛ii mult mai sc„zut„.

## S„ tr„i˛i bine, dragi bolnavi!

2. Care este calitatea actului medical, dragi speciali∫ti din Ministerul S„n„t„˛ii, Ón condi˛iile Ón care medicii au obliga˛ia s„ calculeze valoarea re˛etelor, s„ prescrie c‚te o re˛et„ din fiecare list„, reduc‚ndu-se timpul afectat consulta˛iei propriu-zise a bolnavului la 3—4 minute?

3. D.A., s„ tr„i˛i bine, dragi guvernan˛i, interesa˛i Ón rezolvarea propriilor afaceri, deoarece a˛i introdus pe list„ o serie de medicamente noi care nu au mai fost folosite Ón Rom‚nia, care cost„ de zece ori mai mult dec‚t medicamentele similare existente pe pia˛„, ceea ce va duce la cre∫terea costurilor unor scheme terapeutice ∫i, evident, la cre∫terea cheltuielilor, Ón general.

Se mai pune Óntrebarea: care au fost interesele care au dus la introducerea la gratuitate sau compensare a unor medicamente pe care pu˛ine ˛„ri din lume ∫i le permit, Ón condi˛iile Ón care Óntrerupem tratamentul la un mare num„r de bolnavi, l„s‚ndu-i s„ moar„, pentru c„ au boli ale c„ror tratamente cost„ prea mult?

Œn final, ne Óntreb„m: Ministerul S„n„t„˛ii ∫i-a propus s„ introduc„ eutanasia, care cost„ foarte mult, sau genocidul?

V„ mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

Œi dau cuv‚ntul domnului deputat Vasile Pruteanu. Va urma domnul Adrian Moisoiu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 46/19.IV.2005

Domnule pre∫edinte,

Pentru Piatra-Neam˛ ziua de 4 aprilie 2005 va r„m‚ne una de referin˛„, Ón contextul demersurilor concertate din ultimii ani privind accesarea fondurilor europene, prin semnarea contractului privind construirea Sta˛iei de Compost, cu firma austriac„ îStrabag AG“, Ón cadrul Programului de management al de∫eurilor.

Programul lansat la Piatra-Neam˛, localitate cu 112.000 de locuitori, se afl„ printre primele din ˛ar„, adres‚ndu-se Óntregii comunit„˛i locale, programelor comerciale, industriale ∫i municipale privind de∫eurile, prin furnizarea unui sistem integrat de colectare, reciclare, compostare ∫i rambleiere steril„ a terenului. Astfel, Ón perioada martie 2005—ianuarie 2006 programul va fi implementat pe raza Óntregului municipiu, sub motoul: îO Rom‚nie verde Óncepe cu Perla Moldovei!“

Valoarea total„ a proiectului este de 18 milioane de euro, cu urm„toarea schem„ de finan˛are: 2,210 milioane de euro reprezint„ contribu˛ia Guvernului Danemarcei; 2,425 milioane de euro cofinan˛area Guvernului Rom‚niei; 2,289 milioane de euro contribu˛ia autorit„˛ilor locale prietene. Œns„ cea mai substan˛ial„ parte este reprezentat„ de finan˛area nerambursabil„ a Uniunii Europene, prin Programul ISPA, de 10,384 milioane de euro.

Sper„m cu to˛i ca aceste demersuri bine venite s„ nu se opreasc„ aici. ™tiu c„ acesta este doar Ónceputul unui drum important c„tre modernizarea Rom‚niei. Sunt m‚ndru c„ tocmai Piatra-Neam˛, ora∫ din jude˛ul pe care Ól reprezint Ón Parlament, este primul care a pornit Óntr-o astfel de ac˛iune benefic„ pentru s„n„tatea oamenilor ∫i a mediului.

Salut astfel demersurile f„cute de autorit„˛ile implicate, care reu∫esc astfel s„ educe cet„˛enii Ón acest proces greoi de selectare a de∫eurilor, acesta fiind un pas important spre un nou nivel de civiliza˛ie. Astfel, Piatra-Neam˛ va fi un real etalon na˛ional Ón privin˛a protec˛iei mediului.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu, ∫i pentru concizie. Dau cuv‚ntul domnului Adrian Moisoiu. Va urma doamna Gabriela Cre˛u, Ón sf‚r∫it.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Ast„zi, interven˛ia mea este intitulat„: îSalva˛i Ansamblul Folcloric de Stat «Rapsodia C„limanilor» din Topli˛a!“

Interven˛ia mea de ast„zi se vrea un strig„t de disperare din partea rom‚nilor din Harghita ∫i Covasna, care Ó∫i cer dreptul la cultur„. Ea nu ar fi trebuit s„ aib„ loc niciodat„ dac„ cei care sunt majoritari ast„zi din punct de vedere etnic Ón jude˛ele amintite, Ón urma unui Óndelungat proces de maghiarizare, ar fi Ón˛eles cu adev„rat ce Ónseamn„ multiculturalitatea, de care fac at‚ta caz atunci c‚nd se refer„ la probleme etnice care Ói privesc.

Dup„ cum se cunoa∫te, Ón urma evenimentelor din decembrie 1999, la care m-am referit de at‚tea ori de la acest microfon, ca o consecin˛„ a presiunilor care s-au

exercitat asupra lor, foarte mul˛i dintre rom‚ni au fost nevoi˛i s„ p„r„seasc„ zona ∫i s„ se refugieze din ora∫ele Miercurea-Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Cristuru Secuiesc, Gheorgheni, c‚t ∫i din comunele al„turate ∫i s„-∫i caute ad„post pe alte meleaguri ale ˛„rii.

Ca urmare, Ón anul 1990, fostul Ansamblu Artistic al Sindicatelor îHarghita“ din Miercurea-Ciuc, care avea dou„ sec˛ii, rom‚n„ ∫i maghiar„, d‚ndu-se ascultare solicit„rilor unor extremi∫ti U.D.M.R.-i∫ti, s-a transformat Ón Ansamblul Secuiesc de Stat Miercurea Ciuc, dar cu o singur„ sec˛ie, maghiar„. Œn acest fel a fost violat dreptul la cultur„ al celor 100.000 de viteji care nu ∫i-au p„r„sit ∫i continu„ s„ tr„iasc„ pe mo∫iile lor mo∫tenite din str„buni, drept pe care Ól are fiecare cet„˛ean din aceast„ ˛ar„.

Con∫tien˛i de faptul c„ rom‚nii au rezistat pe p„m‚ntul lor str„mo∫esc nu doar datorit„ unor organiz„ri statale ∫i al existen˛ei unor lideri politici ∫i militari, ci ∫i datorit„ doinelor, horelor ∫i c‚ntecelor lor, ei au Ónfiin˛at imediat Ón ora∫ul — ast„zi municipiu — Topli˛a, Ansamblul Folcloric de Stat îRapsodia C„limanilor“. Din momentul constituirii, din anul 1990, ∫i p‚n„ Ón anul 1997, acesta a fost finan˛at de c„tre Ministerul Culturii, c‚nd, Ón baza Hot„r‚rii de Guvern nr. 6/1997, a fost cedat Consiliului Jude˛ean Harghita, care a refuzat Óns„ s„ Ól preia. Œn aceste condi˛ii, spre cinstea lui, Ón baza Protocolului nr. 633/1997, ansamblul a fost preluat de c„tre Consiliul Local Topli˛a, care a f„cut eforturi extraordinare pentru ca acesta s„ supravie˛uiasc„, suport‚nd integral din bugetul propriu toate cheltuielile.

Ast„zi, ca urmare a sc„derii drastice a locurilor de munc„ ∫i a cre∫terii num„rului de ∫omeri, acesta nu mai are la dispozi˛ie fonduri care s„ Ól mai sus˛in„. Œn acest fel, dup„ 15 ani de existen˛„, perioad„ Ón care a cules, conservat ∫i valorificat prin spectacolele puse Ón scen„ datinile, obiceiurile ∫i dansurile tradi˛ionale din zon„, a desf„∫urat o activitate artistic„ exprimat„ prin peste 2.000 de spectacole sus˛inute Ón ˛ar„, dar ∫i prin numeroasele turnee ∫i particip„ri la festivaluri interna˛ionale desf„∫urate peste hotare, Ón ˛„ri precum Albania, Belgia, Bulgaria, Germania, Grecia, Olanda, Republica Moldova, Rusia, Ucraina, Ungaria, Qatar ∫i altele, unde a fost distins cu numeroase diplome ∫i premii, Ansamblul Folcloric de Stat îRapsodia C„limanilor“ este Ón pragul desfiin˛„rii, fondurile destinate culturii la nivel de jude˛ fiind dirijate numai pentru finan˛area Ansamblului Secuiesc de Stat, precum ∫i a noului Teatru Secuiesc din Miercurea-Ciuc, Ónfiin˛at Ón urm„ cu doi ani!

Pentru aceste institu˛ii artistice se g„sesc fonduri chiar dac„ ele provin ∫i din banii contribuabililor rom‚ni, iar pentru sus˛inerea financiar„ a singurei institu˛ii artistice profesioniste rom‚ne∫ti nu se pot g„si! Œn jude˛ul vecin, Ón jude˛ul Mure∫, Ansamblul Artistic Profesionist îMure∫ul“ din T‚rgu-Mure∫, finan˛at de c„tre Consiliul Jude˛ean Mure∫ nu numai c„ func˛ioneaz„ de ani de zile cu dou„ sec˛ii, rom‚n„ ∫i maghiar„, dar, Ón ultimii ani, a Ónfiin˛at ∫i o a treia, ˛ig„neasc„! La Mure∫ se poate?

De 15 ani, rom‚nii din Harghita ∫i Covasna au senza˛ia c„ au fost abandona˛i, institu˛iile lor de cultur„, educa˛ie ∫i Ónv„˛„m‚nt fiind prigonite cu tenacitate. De aceea m„ Óntreb dac„ Guvernul Rom‚niei dore∫te cu adev„rat ca Ón zon„, Ón viitorul ˛inut ce se vrea de c„tre

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 46/19.IV.2005 U.D.M.R.-i∫ti s„ fie ∫i autonom ∫i secuiesc, s„ mai existe ∫i rom‚ni?

Popoare mici, dar m‚ndre au devenit celebre promov‚ndu-∫i specificul na˛ional. La fel de cunoscut ar putea fi ∫i tezaurul folclorului rom‚nesc, dac„ ar exista o preocupare constant„ pentru promovarea lui, printr-o strategie corespunz„toare a valorilor folclorice tradi˛ionale rom‚ne∫ti, exprimat„ prin sprijinirea arti∫tilor de muzic„ popular„, a ansamblurilor de dansuri ∫i a creatorilor de artizanat popular. S„ nu uit„m, folclorul reprezint„ o parte esen˛ial„ a patrimoniului na˛ional!

Doamn„ ministru al culturii, Monica Octavia Musc„, c‚t ∫i domnule vicepremier ∫i ministru de stat care coordona˛i at‚t cultura, c‚t ∫i integrarea european„ a Rom‚niei, Markó Béla, rom‚nii din jude˛ele Harghita ∫i Covasna Ónc„ mai cred c„ ∫i pentru ei, ca ∫i pentru to˛i rom‚nii, Ón Rom‚nia soarele r„sare de la Bucure∫ti ∫i a∫teapt„ un semn! Dovedi˛i-le c„ nu sunt naivi ∫i lua˛i imediat m„surile care se impun pentru a salva Ansamblul Folcloric de Stat îRapsodia C„limanilor“ din Topli˛a! Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

O invit la microfon pe doamna Gabriela Cre˛u. Va urma domnul Emil Strung„, dup„ care, ultimul vorbitor, domnul Claudius Zaharia.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. îC‚˛i lei cost„ o via˛„ de om?“ Stima˛i colegi,

Construim o economie de pia˛„ Ón care eficien˛a se m„soar„ Ón bani. Tr„im, Óns„, ∫i Óntr-o societate de pia˛„? Œntrebarea poate p„rea teoretic„, dar r„spunsul Ól d„ concreta ∫i, din p„cate, trista realitate. Politica neoliberal„ a Guvernului nu face dec‚t s„ Ónt„reasc„, Ón fiecare zi, certitudinea c„ acest lucru este, din nefericire, adev„rat.

Œn cultur„, ni s-a spus deja, cel care dore∫te finan˛are pentru un proiect trebuie s„-∫i dovedeasc„ interesul, iar interesul pentru actul cultural se m„soar„ Ón bani. Adic„ un artist poate s„ se dovedeasc„ interesat de propria oper„ ∫i de introducerea ei Ón circuitul cultural dac„ are jum„tate din suma necesar„. Dac„ nu are, poate fi el Caragiale sau Shakespeare Ón persoan„, proiectul nu va fi eligibil.

Crea˛ia poate Óns„ s„ mai a∫tepte. S-a mai Ónt‚mplat Ón istorie ca gloria s„ vin„ postum, dar se poate tr„i via˛a postum? Conform politicii de s„n„tate sus˛inute de domnul ministru Cintez„, pentru cei mul˛i este singura speran˛„ care le r„m‚ne.

Laboratorul de analize de la Policlinica Vaslui a f„cut program„ri la Ónceputul lunii martie pentru sf‚r∫itul lunii mai. Din zeci de urgen˛e, Ón fiecare zi se solu˛ioneaz„ cinci. Œn aceste condi˛ii, ai timp s„ mori s„n„tos, pentru c„ boala va fi descoperit„, oricum, post-mortem.

Diabeticii se bucurau de o analiz„ gratuit„ a glicemiei Ón fiecare lun„. Acum trebuie s„ o pl„teasc„.

Medici de familie ∫i cadre medii sunt Ón propor˛ie de 70% din necesar.

Medicamentele compensate ∫i gratuite aproape au disp„rut.

Prin expresia îVia˛a omeneasc„ este inestimabil„!“ eu am Ón˛eles Óntotdeauna, Ón mod naiv, se vede, c„ ar avea o valoare at‚t de mare Ónc‚t nu poate fi m„surat„ Ón bani. P‚n„ zilele trecute nu m-am g‚ndit c„ îneestimabil“ poate fi citit ∫i înevaloros“. Am aflat Óns„ acest lucru c‚nd am primit r„spunsul la o Óntrebare adresat„ domnului ministru Cintez„. Am aflat c„ Ón ambulatorii totul va func˛iona dup„ regulile pie˛ei, adic„ ale eficien˛ei economice calculate Ón bani.

Economia ar trebui s„ fie un mijloc prin care societatea produce ceea ce are nevoie ca s„ se conserve ∫i s„ evolueze, nu un scop Ón slujba c„ruia st„ Óntreaga societate. Eficien˛a economic„ cu oameni mor˛i nu poate servi dec‚t celor, foarte pu˛ini, care se cred administratori ai vie˛ii.

Ceea ce nu a Ón˛eles ministrul s„n„t„˛ii este c„ unii au bani ∫i al˛ii nu au bani, unii se pot bucura de servicii de Ónalt„ calitate, al˛ii nu pot ∫i nici nu au asemenea preten˛ii. Ei nu cer medicamente din categoria celor care fac s„ creasc„ permanent beneficiile marilor companii ∫i ale distribuitorilor lor, dar au nevoie de medicamentele care s„ le asigure supravie˛uirea. Ei nu cer serviciile unor mari profesori, dar doresc o Óngrijire atent„.

Din r„spunsul domnului ministru am aflat Óns„ c„ reangaj„rile cadrelor medii se vor face ∫i ele dup„ privatizarea ambulatoriilor, Ón condi˛iile pie˛ei. Aceast„ pozi˛ie aduce ∫i mult„ Óngrijorare Ón r‚ndul celor de la sindicatul îSanitas“ privind siguran˛a locurilor lor de munc„.

Or, stima˛i colegi, cine sunt cei care n-au? P„rin˛ii no∫tri, cu pensii mici ∫i s„n„tate ∫ubred„, cei vreo 4 milioane care c‚∫tig„ salariul minim, cei care au muncit ∫i muncesc. Nu putem cultiva respectul fa˛„ de munc„, dac„ nu-i respect„m pe cei care muncesc. A-i respecta Ónseamn„, Ón primul r‚nd, s„ nu-i priv„m de dreptul fundamental ∫i inalienabil care este via˛a. Dac„ economia ne cere s„ muncim, atunci, Ónt‚i, trebuie s„ tr„im.

Stima˛i colegi,

Trebuie s„ reinvent„m urgent termenul de îeficien˛„ social„“! Primul criteriu al acestei eficien˛e nu se poate exprima Ón bani, el este s„ men˛inem oamenii vii. O tranzi˛ie cu oameni mor˛i nu folose∫te nim„nui! îProfit ob˛inut pe leu cheltuit“ poate fi o formul„ de calcul pentru industrie, dar nu pentru s„n„tate. Medicii trebuie s„-∫i m„soare eficien˛a Ón cre∫terea speran˛ei de via˛„, a natalit„˛ii, Ón reducerea mortalit„˛ii ∫i a morbidit„˛ii. Propunem chiar: îvia˛„ c‚∫tigat„ pe or„ de Óngrijire acordat„“. Am ob˛ine un progres ridicat. Mul˛umesc.

Mul˛umesc ∫i eu.

Dau cuv‚ntul domnului Emil Strung„ ∫i va fi urmat de domnul Claudius Zaharia, ultimul Ónscris pe list„.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn Monitorul Oficial al Rom‚niei din 9 martie 2005 a fost publicat„ Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 14/2005 privind modificarea formularului pentru declara˛ia de avere ∫i pentru declara˛ia de interese, care a intrat Ón vigoare la data public„rii acesteia Ón Monitorul Oficial, respectiv 9 martie 2005.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 46/19.IV.2005 Art. I al ordonan˛ei de urgen˛„ men˛ionate mai sus modific„ ∫i Ónlocuie∫te anexa declara˛iei de avere la Legea nr. 115/1996 pentru declararea ∫i controlul averii demnitarilor, magistra˛ilor ∫i a altor persoane cu func˛ii de conducere ∫i de control ∫i a func˛ionarilor publici.

Introducerea, prin ordonan˛„ de urgen˛„, a unui model de declara˛ie de avere care s„ devin„ public„, precum ∫i obligativitatea complet„rii ∫i verific„rii acesteia pentru mini∫tri, parlamentari, magistra˛i ∫i alte categorii de func˛ionari publici a devenit un subiect politic de interes major. Proiectul de lege amintit face parte din strategia Guvernului T„riceanu de lupt„ Ómpotriva corup˛iei, ∫i ini˛iativa a trecut prin Senat, unde a generat o serie de discu˛ii ∫i urmeaz„ s„ intre Ón dezbaterea Camerei Deputa˛ilor, termenul propus de depunere a noilor declara˛ii de avere fiind de 60 de zile de la data intr„rii Ón vigoare a ordonan˛ei de urgen˛„, respectiv 9 mai 2005.

Œn conformitate cu prevederile legale care func˛ioneaz„ ∫i Ón prezent, declara˛ia de avere se face Ón scris de c„tre demnitari at‚t la Ónceputul, c‚t ∫i la sf‚r∫itul mandatului. Modelul propus acum adaug„ o serie de elemente noi, care sunt mai stricte ∫i sunt publice. Actualul formular a fost creat de exper˛i ai B„ncii Mondiale, propus ∫i fostului Guvern N„stase, dar nu a fost luat Ón considerare.

Nu este o impunere specific„ pentru Rom‚nia, declara˛ii de avere pentru persoanele publice se fac Ón toate ˛„rile cu democra˛ii consolidate. Declara˛ia de avere este o practic„ european„ ∫i are drept scop transparen˛a Ón gestionarea func˛iei publice ∫i imposibilitatea folosirii acestei func˛ii Ón scop privat.

Se prevede constituirea unui Consiliu Na˛ional de Integritate, cu rolul de a verifica declara˛iile date ∫i dac„ apar diferen˛e Óntre Ónceputul ∫i sf‚r∫itul mandatului, nejustificate de veniturile realizate, acesta s„ sesizeze Parchetul.

La dezbaterea ordonan˛ei Ón Senat au ap„rut o serie de reac˛ii critice, care Óncercau s„ limiteze transparen˛a legii ∫i sugerau posibilitatea apari˛iei unor structuri infrac˛ionale, care s„ se ocupe preferen˛ial de demnitari.

Personal, nu Ómp„rt„∫esc aceste rezerve ∫i consider c„ Ón momentul Ón care am acceptat s„ candid„m pentru o func˛ie public„ ne-am asumat ∫i anumite riscuri care se pot manifesta Ón exercitarea func˛iei. Nu avem ce ascunde, ∫i o func˛ie public„ Ónseamn„ Ón primul r‚nd transparen˛„.

V„ mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului Claudius Zaharia.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Anul acesta se Ómplinesc 60 de ani de la Óncetarea celui de-Al Doilea R„zboi Mondial, r„zboi Ón care osta∫ii rom‚ni au luptat pentru eliberarea teritoriilor rom‚ne∫ti ∫i pentru p„strarea integrit„˛ii na˛ionale. Aceste lupte au cauzat armatei rom‚ne pierderi umane uria∫e pe frontul de est ∫i pe frontul de vest, unde mai mult de 600.000 de solda˛i ∫i-au pierdut via˛a. Consider c„ ˛ine

de fiecare dintre noi, urma∫i ai acestor rom‚ni care s-au sacrificat Ón Al Doilea R„zboi Mondial, s„-i cinstim a∫a cum se cuvine.

Œn urma Ónt‚lnirilor pe care le-am avut cu membrii Asocia˛iei Veteranilor de R„zboi, am luat cuno∫tin˛„ de faptul c„ Óntre Rom‚nia ∫i Rusia, Ucraina, Republica Moldova nu exist„ nici un tratat privind amenajarea unor cimitire pentru Óngroparea eroilor rom‚ni c„zu˛i pe acest front. Cauza principal„ a acestei situa˛ii const„ Ón lipsa unei legisla˛ii operante ∫i func˛ionale la nivel na˛ional.

Œn prezent, actul normativ care reglementeaz„ acest domeniu este Legea nr. 379/2003 privind regimul mormintelor ∫i operelor comemorative de r„zboi, publicat„ Ón Monitorul Oficial, Partea I, nr. 700/7.10.2003, dar aceasta omite situa˛iile Ón care se afl„ Ón acest moment mormintele militarilor rom‚ni de peste hotare. Chiar ∫i f„c‚nd abstrac˛ie de aceste imperfec˛iuni ale legii Ón vigoare, prevederile acesteia nu au fost puse Ón practic„ de Oficiul Na˛ional pentru Cultul Eroilor, care, p‚n„ Ón data de 9.03.2005, a fost Ón subordinea Secretariatului General al Guvernului, acum fiind sub coordonarea Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale, Ón principal, din cauza managementului defectuos pe care fostul Guvern l-a practicat.

Pe de alt„ parte, e∫ecul punerii Ón practic„ a prevederilor legale, de∫i au trecut aproape doi ani de la promulgarea legii, se datoreaz„ ∫i m„surilor cu caracter propagandistic luate de fostul Guvern Ónaintea alegerilor, prin care a vrut doar s„ arate c„ Ói pas„ de soarta celor c„zu˛i pentru ˛ar„, ∫i nu de a lua m„suri urgente ∫i concrete de a mai salva ce se mai poate, inclusiv din onoarea Rom‚niei, de a-∫i cinsti cum se cuvine eroii de r„zboi, Ón acord cu tradi˛ia cre∫tin„ ∫i cu practica european„ Ón domeniu.

Cu toate acestea, cred Óntr-o cre∫tere a sus˛inerii de c„tre Parlamentul Rom‚niei ∫i Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale a unor ac˛iuni de promovare a simbolurilor na˛ionale ∫i de cinstire a celor care au luptat ∫i care ∫i-au dat via˛a pentru poporul rom‚n.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Grigore Cr„ciunescu a depus la secretariat declara˛ia.

V„ mul˛umesc ∫i s„ ave˛i parte de o zi f„r„ sup„r„ri!

## îBalamucul profitorilor“

Care va s„ zic„, descoperim acum, potrivit unor demersuri din presa ultimelor zile, c„ Omar Hayssam e bolnav psihic cu acte Ón regul„, emise de institu˛ii de s„n„tate rom‚ne∫ti ∫i siriene, Ónc„ din anul 1981. P„i, dac„ arabul care a f„cut o avere enorm„ Ón Rom‚nia postdecembrist„ e bolnav psihic, ceilal˛i Ómbog„˛i˛i, Ón aceea∫i perioad„, prin acelea∫i mijloace sunt normali?

™i dac„ Omar Hayssam este Óntr-adev„r bolnav psihic, fapt perfect posibil, atunci to˛i aceia care au f„cut afaceri cu el Ón dauna interesului na˛ional, cei care l-au primit Ón partid, care au acceptat dona˛ii de domeniul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 46/19.IV.2005 fantasticului pentru partidul-stat, pentru asocia˛iile ∫i funda˛iile lor c„pu∫„, cei care l-au inclus pe listele de Óntreprinz„tori model, care l-au plimbat cu avionul preziden˛ial drept mostr„ de om de afaceri de succes, cei care i-au dat pe m‚n„ importante societ„˛i comerciale ∫i, o dat„ cu ele, vie˛ile a zeci de mii de rom‚ni l„sa˛i f„r„ p‚ine, umili˛i, alunga˛i, prigoni˛i Ón propria ˛ar„, de la I.P.R.S. B„neasa la I.F.E.T. Nehoiu etc., etc., ei, reprezentan˛ii ale∫i, numi˛i ∫i nepre˛ui˛i ai na˛iunii rom‚ne, erau s„n„to∫i?

Acum putem Ón˛elege de ce se scandalizau dumnealor c‚nd li se spunea c„ tr„im Óntr-o societate bolnav„, degenerat„, interzic‚nd televiziuni, blam‚nd publica˛ii ∫i personalit„˛i care cutezau s„ le pun„ oglinda Ón fa˛„. Iat„ cine sunt bolnavii care nu conduc, ci distrug, care nu guverneaz„, ci jefuiesc, care nu administreaz„, ci dijmuiesc. ™i nu orice fel de bolnavi, ci de-a dreptul psihopa˛i, care au devenit un pericol de moarte pentru rom‚nimea mult r„bd„toare. Cum de sunt, totu∫i, mereu ale∫i, de 15 ani Óncoace, aceia∫i impostori. Pe l‚ng„ curajul nebun ∫i pe l‚ng„ nebunia dovedit„ cu acte, inclusiv cu acte de conducere, ei mai uzeaz„ de un element care prinde la rom‚ni: actoria de duzin„, trucurile scenice rudimentare, dezarmant de naive ∫i de st‚ngace, de b‚lci ieftin.

Rom‚nii refuz„ Ónc„ s„ decodifice corect lacrima de crocodil a domnului B„sescu la spatele domnului Stolojan, r„spunsurile monosilabice de tip niznai ale domnilor Iliescu ∫i N„stase, giumbu∫lucurile pocitaniei asiatice Boc, c„zut Ón cap Ón direct la îGheorghe“, cel care m‚nca fripturi la restaurantul Camerei Deputa˛ilor cu blonda Ferencz, Ón timp ce la tv era prezentat na˛iunii cum m„n‚nc„ el ceap„ cu sl„nin„.

Tot a∫a, un fost artist amator din brigada A.S.E.-ului, bulbucatul Ovidiu Grecea, care Ól imita pe Mircea Cri∫an, cu arsenalul lui primitiv, a f„cut carier„ de justi˛iar dup„ revolu˛ie. C‚nd a fost adus, de peste m„ri ∫i ˛„ri, la Prefectura Bucure∫ti, s„-l pun„ la punct pe hingherul general al capitalei de atunci, artistul de brigad„ a holbat ochii la camer„, ∫i-a b„l„ng„nit f„lcile ∫i a spus sec: îŒi lu„m g‚tul!“ Nu numai c„ nu i-a luat g‚tul, dar cel ce urma s„ fie g‚tuit a ajuns pre∫edinte, iar malacul, din nou, mare diplomat prin cele str„in„t„˛uri, numai bun s„ reprezinte Ón exterior balamucul intern!

Acesta este, stima˛i oameni buni, prea buni ca s„ pute˛i duce o via˛„ demn„, balamucul rom‚nesc din care au ap„rut pe de o parte palatele cu turnule˛e ∫i uria∫ele averi ale c‚torva zeci de mii de circari, iar pe de alt„ parte un popor Ón zdren˛e, Ón frig ∫i Ón foame Ón toat„ ˛ara.

Dac„ tot alegem actori din comedia minciunii, m„car s„-i vot„m pe cei mai talenta˛i, ∫i nu rebuturile umane cu certificate de glume˛i, care ne-au spurcat moravurile, ne-au spoliat avu˛ia ∫i ne-au cufundat Ón mizerie.

Œnc„ o dat„, are dreptate Tribunul c‚nd ne aminte∫te c„ imnul na˛ional este: îDe∫teapt„-te, rom‚ne!“, nu îSomnoroase p„s„rele“.

Declara˛ie politic„: îPrim„vara societ„˛ii noastre“.

Doresc cu acest prilej s„-mi antrenez colegii parlamentari Óntr-o provocare c‚t se poate de

constructiv„, ∫i aceast„ provocare se nume∫te societatea civil„.

Doresc cu acest prilej s„ antrenez societatea civil„ Óntr-o provocare c‚t se poate de constructiv„, ∫i aceast„ provocare se nume∫te clasa politic„, parlamentarii.

Cred c„ acum este prim„vara societ„˛ii noastre.

Este timpul Ón care s-a cernut societatea noastr„ civil„ de organiza˛ii neguvernamentale care Ónmatriculeaz„ ma∫ini, cheltuiesc bani din surse private sau publice, na˛ionale sau interna˛ionale, practic„ turism interna˛ional Ón interes propriu, urm„resc interese de grup etc.

Este timpul Ón care noi, parlamentarii, ne-am dat seama c„ avem nevoie de expertiz„, standarde, experien˛„ practic„, evaluare, mentenan˛„ ∫i autofinan˛are, ca principii de reglementare a activit„˛ilor pe care le avem Ón vedere, pentru c„, de ce s„ nu o recunoa∫tem, societatea civil„, Ón cea mai mare parte, este cu un pas Ónaintea noastr„ Ón U.E.

Ca parlamentar, cer societ„˛ii civile s„ g„sim Ómpreun„ p‚rghii de ac˛iune comun„, s„ elabor„m strategii, s„ ne angren„m Ón activit„˛i de _advocacy_ , de sensibilizare, pentru a nu mai r„m‚ne bloca˛i Ón rezolv„ri punctuale de diverse probleme, ci s„ cre„m mecanisme ce se pot articula de la sine, indiferent de culorile politice dominante Óntr-un moment sau altul, s„ creion„m politici na˛ionale Ón care nici una dintre p„r˛i s„ nu fie factor de presiune ∫i impunere, ci Ómpreun„ s„ mediem ∫i s„ ne asum„m responsabilit„˛i.

Este momentul Ón care multe legi deosebit de importante, cum ar fi Legea tineretului, Legea Ónv„˛„m‚ntului, Legea presei etc. vor trebui s„ ajung„ Ón forma final„. Expertiza societ„˛ii civile, nou„, parlamentarilor, ne este absolut necesar„ pentru a ajunge la o form„ agreat„ ∫i asumat„ de c‚t mai mul˛i.

Provocarea mea, ca parlamentar, este de a lucra Ómpreun„ cu societatea civil„ pentru strategii de perspectiv„ ∫i pentru genera˛ii viitoare.

Provocarea societ„˛ii civile este de a replica modelele de succes din activitatea sa ∫i de a le Ónscrie Ón politici na˛ionale cu arie de aplicabilitate c‚t mai mare.

Œmi doresc ca jonc˛iunea societ„˛ii rom‚ne∫ti s„ se realizeze c‚t mai repede, pentru a putea avea for˛a unui efort comun Ón perspectiva integr„rii europene pe care ne-o dorim.

O lege a lustra˛iei a fost Ón ultimii 15 ani un subiect respins Óntotdeauna _ab initio_ de c„tre P.S.D. ∫i predecesorii acestui partid, P.D.S.R., F.D.S.N. ∫i F.S.N. Œn urm„ cu 10 zile, aflat la Timi∫oara, fostul ∫ef al statului ∫i, probabil, viitorul pre∫edinte al P.S.D., a declarat c„ o lege a lustra˛iei ar fi o lege nedemocratic„ ∫i c„ el consider„ acest capitol Ónchis Ón urma unei discu˛ii avute cu mul˛i ani Ón urm„ cu pre∫edintele de atunci al Societ„˛ii îTimi∫oara“, regretatul George ™erban.

Œn primul r‚nd, vreau s„ atrag aten˛ia c„ afirma˛iile lui Ion Iliescu sunt ele nedemocratice ∫i chiar periculoase Ón ceea ce prive∫te integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„.

De ce sunt periculoase? Simplu. Pentru c„ jignesc legiuitorii unor ˛„ri foste comuniste, acum membre ale Uniunii Europene. M„ refer aici la Cehia, care are o lege a lustra˛iei, ∫i la Ungaria ∫i Polonia, care au o variant„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 46/19.IV.2005 nuan˛at„ a unei astfel de legi. Ca s„ nu mai vorbesc de unul dintre greii Europei, Germania, care are, de asemenea, o lege clasic„ a lustra˛iei. Œnchipui˛i-v„, v„ rog, ce efect are asupra conduc„torilor acestor ˛„ri — ˛„ri care vor trebui s„ voteze pentru primirea Rom‚niei Ón Uniunea European„ —, asupra popula˛iei acestor ˛„ri, care au acceptat o astfel de lege, o astfel de declara˛ie venit„ din partea unui fost ∫ef de stat ∫i lider al principalului partid de opozi˛ie. Concret, declara˛ia liderului P.S.D., Ion Iliescu, las„ de Ón˛eles c„ Ón aceste ˛„ri s-a adoptat o lege nedemocratic„.

Da, doamnelor ∫i domnilor, Ungaria, Cehia, Polonia ∫i, mai ales, Germania sunt ˛„ri care voteaz„ legi nedemocratice. De aceea cele trei ˛„ri foste comuniste sunt Ón Uniunea European„ Ónaintea Rom‚niei? Pentru c„ au adoptat legi nedemocratice? Repet, este o declara˛ie foarte periculoas„ a domnului senator Ion Iliescu ∫i s„ dea Dumnezeu s„ nu fie luat„ Ón serios de autorit„˛ile din ˛„rile respective.

A∫ vrea acum s„ revin ∫i la fondul problemei, ∫i anume la necesitatea unei Legi a lustra˛iei. Este adev„rat, aceast„ lege ar fi fost mai mult dec‚t necesar„ Ón anul 1990 sau Ón primii doi, trei ani dup„ instaurarea noului regim. Nu s-a putut adopta o astfel de lege ∫i toat„ lumea ∫tie cine a fost Ómpotriv„, ∫i s„ nu uit„m de asemenea la ce embargo a fost supus„ Timi∫oara atunci ∫i tot ce provenea din aceast„ zon„.

Revin ∫i, de la acest microfon, Ómi pun Óntrebarea c‚t de necesar„ este acum, dup„ 15 ani, o Lege a lustra˛iei. Pun aceast„ Óntrebare retoric„ ˛in‚nd cont c„ mul˛i dintre fo∫tii activi∫ti sunt ie∫i˛i la pensie sau nu mai tr„iesc. Cu toate acestea, sus˛in c„ este necesar„ o astfel de lege nu at‚t pentru a-i viza pe fo∫tii nomenclaturi∫ti P.C.R., c‚t pentru a elimina din structurile economice, m„ refer la cele care influen˛eaz„ politicul, pe fo∫tii securi∫ti, care, ∫tim bine, sunt bine angrena˛i Ón aceste structuri, ∫i, de ce nu, pe unii activi∫ti, fie ei ∫i mai Ón v‚rst„, dar care mai beneficiaz„ de multe canale pentru a-∫i face public„ doctrina.

Œn concluzie, o Lege a lustra˛iei este necesar„. ™i, s„ nu uit„m, chiar ∫i Uniunea European„ ne cere s„ ne facem cur„˛enie la noi Ón cas„ prin eliminarea de la nivelul deciziei a celor care au leg„turi cu trecutul comunist, pentru c„ Uniunea European„, pe l‚ng„ faptul c„ va primi un stat care nu st„ deloc bine la nivel economic, m„car din acest punct s„ fie curat, adic„ s„ nu prezinte reziduuri ale regimului comunist. Œnchei cu speran˛a c„ ∫i Ion Iliescu va vota o Lege a lustra˛iei. Nu de alta, dar Domnia sa nu mai candideaz„ pentru vreo func˛ie Ónalt„ Ón stat.

P.S. Din presa de la mijlocul s„pt„m‚nii trecute am mai aflat c„ Ion Iliescu a Óncercat, Ón 1990, s„-i conving„ pe autorii Proclama˛iei de la Timi∫oara, promi˛‚ndu-le func˛ii Ón F.S.N., s„ renun˛e la punctul 8 al proclama˛iei, cel care putea sta la baza unei legi a lustra˛iei. Nu a reu∫it ∫i nu are voie nici acum s„ ne Ómpiedice s„ adopt„m o Lege a lustra˛iei.

Consumul de droguri poate fi considerat un semn al arogan˛ei ∫i al plictisului. Unii cred c„ dob‚ndesc experien˛e noi apel‚nd, din pur„ curiozitate, la droguri. Al˛ii consider„ c„ pot dob‚ndi o perspectiv„ nou„ asupra realit„˛ii ∫i Ó∫i sporesc creativitatea sau aptitudinile

consum‚nd droguri pe post de stimulent. Este cunoscut faptul c„ Ón industria publicit„˛ii, Ón lumea artistic„ sau Ón show-biz, la modul general, se consum„ droguri. Pentru aceste cazuri se g„se∫te Óntotdeauna o scuz„, ca ∫i c‚nd faptul c„ e∫ti artist este echivalent cu a te putea droga doar pentru a te distra sau pentru a fi la mod„.

De aici p‚n„ la via˛a de zi cu zi nu este dec‚t un pas ∫i el a fost f„cut. Pentru unii dintre noi consumul de droguri s-a mutat din lumea filmelor Ón cercul de prieteni, printre colegii de serviciu sau, ∫i mai grav, printre membrii familiei. Neputin˛a Ón fa˛a unei astfel de Ónt‚mpl„ri ne poate marca definitiv. De aceea, trebuie s„ fim preg„ti˛i pentru a gestiona o astfel de criz„.

Œn momentul de fa˛„, Ón Rom‚nia, consumul de droguri, ca ∫i distribuirea ∫i comercializarea lor pentru consum constituie infrac˛iuni ∫i sunt pedepsite conform Codului penal. Aspectul trist al problemei este c„ majoritatea toxicomanilor sunt tineri f„r„ repere. Faptul c„ din punct de vedere penal ei sunt infractori poate genera probleme ∫i mai mari de recuperare pentru ace∫tia. Ei vor t„inui consumul, iar dac„ vor dezv„lui cuiva aceast„ problem„, se pot alege cu un dosar penal sau pot face chiar pu∫c„rie.

Consumatorul de droguri este clar o victim„, el are probleme serioase Ón rela˛ia cu familia ∫i cu societatea, dar mai ales cu propria lui via˛„. Œn acest context, Ón ciuda faptului c„ toxicomanul are nevoie de asisten˛„, el risc„ excluderea social„ ∫i pedeapsa penal„.

Trebuie Ón˛eles c„ Ón lupta Ómpotriva drogurilor este esen˛ial„ voin˛a de a renun˛a, con∫tientizarea dependen˛ei, recunoa∫terea statutului de toxicoman ∫i dorin˛a unei vie˛i independente ∫i normale.

Nu este momentul s„ discut„m dac„ legisla˛ia este corect„, de∫i este contradictoriu faptul c„ un consumator de droguri este, Ón Rom‚nia, victim„ ∫i infractor Ón acela∫i timp.

Am expus toate aceste aspecte pentru a ar„ta dificult„˛ile de recuperare ∫i reinser˛ie social„ pe care o victim„ a traficului de droguri le poate Ónt‚mpina. Al„turi de toxicoman, Óntreaga familie are de suferit. Se creeaz„ sentimente de vinov„˛ie, cei dragi se simt responsabili ∫i se acuz„ c„ nu au Ón˛eles la timp ceea ce se petrece.

Av‚nd Ón vedere cele mai sus men˛ionate, fac apel serios la eradicarea, pe c‚t posibil, a acestui fenomen.

De asemenea, cred c„ este imperios necesar un parteneriat Óntre societatea civil„ ∫i poli˛ie, pentru c„ trebuie s„ Ón˛elegem, acum mai mult ca oric‚nd, c„ oricine poate c„dea victim„ acestui flagel, ast„zi, persoane str„ine, m‚ine, membrii familiei noastre, poate chiar copiii no∫tri.

P.S.D.-ul dovede∫te pentru a c‚ta oar„ c„ este îPartidul Gic„ Contra“.

Dup„ patru ani de guvernare Ón care au avut la Óndem‚n„ toate instrumentele necesare pentru a pune Ón aplicare proiectele senza˛ionale care urmau s„ duc„ ˛ara pe cele mai Ónalte culmi de civiliza˛ie ∫i progres, dragii no∫tri domni de la P.S.D., sufoca˛i de povara opozi˛iei, nu Ó∫i doresc dec‚t s„ se pun„ de-a curmezi∫ul Ón calea oric„rei propuneri legislative a actualei majorit„˛i.

Numai c„, din c‚nd Ón c‚nd, mai au pierderi de memorie ∫i se mai Ómpotrivesc chiar ∫i propriilor hot„r‚ri,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 46/19.IV.2005 luate, ce-i drept, cu mult timp Ón urm„, Ón perioada 2000—2004.

Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ referitoare la trecerea unor terenuri forestiere din proprietatea public„ a statului ∫i din administrarea îRomsilva“ Ón proprietatea Arhiepiscopiei Sucevei ∫i R„d„u˛ilor este, dintr-o dat„, neconstitu˛ional„.

Stima˛i domni, Óncerca˛i totu∫i s„ face˛i un efort de memorie ∫i s„ v„ aminti˛i cine a emis ordonan˛a de urgen˛„ Ón discu˛ie ∫i c‚nd? Dac„ nu reu∫i˛i, v„ ajut eu: ordonan˛a a fost emis„ de Cabinetul Adrian N„stase Ón noiembrie 2004. Aveam Ón acele vremuri o alt„ Constitu˛ie? Nu, dar poate c„ ac˛iona˛i astfel deoarece con∫tientiza˛i c„ nu a˛i reu∫it s„ momi˛i electoratul suficient de bine, ∫i acum face˛i ce crede˛i c„ ar trebui s„ fac„ un partid din opozi˛ie, s„ se opun„ f„r„ motive, f„r„ Óncetare.

Distinsul domn Antonie Iorgovan Óncearc„ s„-∫i demonstreze vigilen˛a dup„ patru ani de letargie, Óns„ interven˛iile sale ne fac s„ credem cel pu˛in c„ nu este bine informat, ca s„ nu spunem c„ este r„u inten˛ionat. D‚nsul contesta legea propriului partid, sus˛in‚nd c„ prin aceasta se intervine Ón favoarea unui agent economic privat c„ruia i s-ar crea un statut privilegiat, Ónc„lc‚ndu-se astfel principiul concuren˛ei. Dac„ ar fi citit Óns„ cu mai mare aten˛ie legea, ar fi observat c„ aceasta precizeaz„ c„ orice profituri realizate din administrarea p„durilor sunt destinate ac˛iunilor caritabile ∫i restaur„rii bisericilor.

Stima˛i domni, nu putem chiar s„ ne juc„m cu proprietatea privat„. Trebuie s„ Ón˛elege˛i ∫i dumneavoastr„ adev„ratul sens al acesteia, nu numai cum v„ convine Domniilor voastre.

Nu v„ solicit„m dec‚t s„ da˛i dovad„ de consecven˛„ Ón actul legislativ, cel pu˛in Ón privin˛a actelor emise de fostul Guvern P.S.D.

Prezenta declara˛ie se adreseaz„ Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului ∫i are ca subiect clarificarea uneia dintre problemele esen˛iale ale actualului Guvern: stabilirea priorit„˛ilor privind realizarea autostr„zii care va lega capitala Rom‚niei cu vestul Europei, mai exact, dorim prin aceasta — at‚t eu, ca deputat de Arad, c‚t ∫i al˛i colegi parlamentari ai P.S.D. din jude˛ele Timi∫, Hunedoara, Alba, Sibiu ∫i V‚lcea — s„ se Ónl„ture confuzia care s-a creat ca urmare a declara˛iilor divergente f„cute de reprezentan˛ii puterii Ón leg„tur„ cu stabilirea traseului ∫i Ónceperea lucr„rilor la acest mare obiectiv na˛ional, care nu poate lipsi din zestrea noastr„ atunci c‚nd vom intra Ón U.E., care, de fapt, ni s-a impus Ón negocierile purtate cu organismele europene pe marginea capitolului privind transporturile.

A∫ vrea s„ subliniez Ón acest context c„ negocierile Ón cauz„ au avut ca reper realizarea Coridorului IV European care, cum se ∫tie, se refer„ la traseul N„dlac—Arad—Timi∫oara—Deva—Sibiu—Pite∫ti—Bucure∫ti. Œn mod firesc, aceast„ magistral„ rutier„ ar avea Ón acest caz prioritate ∫i cred c„ M.T.C.T. tocmai asta a avut Ón vedere c‚nd a ales s„ Ónceap„ lucr„rile la tronsonul N„dlac—Arad—Timi∫oara—Lugoj. Declar c„ ∫i noi, cei care reprezent„m zonele aflate pe acest parcurs, dorim s„ se opteze ∫i sus˛inem Ónceperea urgent„ a investi˛iei pe traseul respectiv, f„r„ desigur ca prin

aceasta s„ excludem realizarea ∫i a celeilalte Autostr„zi, Bra∫ov—Bor∫, cu condi˛ia ca, la r‚ndul ei, aceast„ variant„ s„ nu am‚ne demararea lucr„rilor pe Coridorul IV.

Am Ón˛eles c„ Ministerul Transporturilor tocmai argumentul lipsei de fonduri pentru finan˛area Ón acest an a investi˛iilor de pe tronsonul Bra∫ov—Bor∫ l-a invocat pentru a renun˛a la continuarea lucr„rilor Ón favoarea traseului spre N„dlac. De fapt, nu Ón favoarea acestei variante, c‚t mai ales din considerente mult mai ra˛ionale, pe care dorim s„ le prezent„m plenului Camerei, pentru a fi cunoscute ∫i pentru a se face o analiz„ comparativ„ mult mai documentat„.

Œn primul r‚nd, pentru tronsonul N„dlac—Arad— Timi∫oara—Lugoj exist„ finan˛are extern„, care nu implic„ participarea cu fonduri de la bugetul de stat pentru realizarea lucr„rilor.

Vama N„dlac din Rom‚nia ∫i Nagylak din Ungaria sunt puncte de jonc˛iune a autostr„zilor din cele dou„ ˛„ri, care alc„tuiesc parte din Coridorul IV — de la Vama Bor∫ ∫i p‚n„ la Budapesta nu este ∫i nici nu va fi Ón perspectiv„ posibil„ construc˛ia unei autostr„zi de leg„tur„.

Din studiile de circula˛ie efectuate rezult„ c„, Ón prezent, peste 60% din traficul greu se desf„∫oar„ pe sistemul rutier care are punct terminus N„dlac, aceasta fiind vama cu cel mai mare trafic de marf„ ∫i c„l„tori din Rom‚nia.

Œn fine, un argument greu de neglijat Ón condi˛iile Ón care trebuie pus„ ∫i problema costului lucr„rilor: pe traseul spre Banat sunt deja construi˛i 110 km de Autostrada Bucure∫ti—Pite∫ti, distan˛a fiind mai scurt„ p‚n„ la grani˛„ cu Ónc„ 80 km fa˛„ de varianta spre Bor∫, ceea ce conduce la o Ónsemnat„ reducere a valorii investi˛iilor.

Œn prezent, sunt Ón execu˛ie centurile ocolitoare de la Pite∫ti ∫i Sibiu, care totalizeaz„ 30 de kilometri ∫i care sunt proiectate cu profil de autostrad„, av‚nd finan˛are extern„.

Av‚nd Ón vedere toate aceste considerente revin Ón final cu Óntrebarea adresat„ ministrului transporturilor, construc˛iilor ∫i turismului: se men˛ine op˛iunea pentru realizarea Ón prim„ etap„ a Autostr„zii pe tronsonul N„dlac — Arad — Timi∫oara — Lugoj sau se cedeaz„ insisten˛elor ∫i presiunilor U.D.M.R. de a realiza la modul imperativ ∫i prioritar varianta transilv„nean„ a autostr„zii? M„ tem c„ r„spunsul a fost deja dat, ministrul Borbély comunic‚nd de fapt alegerea variantei spre Bor∫, a∫a cum au dorit ∫i au impus. S„ nu fie aceasta un pre˛ prea mare care se pl„te∫te pentru participarea la actul guvern„rii a celor care ignor„ orice argument economico-financiar Ón favoarea intereselor zonale ∫i etnice.

Œn ultima perioad„, de la nivelul cel mai Ónalt, vin semnale c„ sunt posibile alegeri anticipate dac„ Guvernul nu-∫i duce la Óndeplinire Programul de guvernare.

Partidele care formeaz„ coali˛ia guvernamental„ sus˛in c„ prioritatea momentului trebuie s„ fie punerea Ón practic„ a angajamentelor luate Ón vederea integr„rii Ón Uniunea European„, iar ca prim pas, semnarea Ón aprilie a scrisorii de aderare.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 46/19.IV.2005 Aceste dou„ curente de opinie fac ca Ón teritoriu lucrurile s„ nu se a∫eze ∫i s„ nu intre pe f„ga∫ul normal, deoarece mul˛i func˛ionari publici nu-∫i mobilizeaz„ toate energiile pentru a munci loial al„turi de noua guvernare. Este normal, Óntruc‚t ∫tiu cum au fost numi˛i Ón 2001, c‚nd P.S.D. a venit la putere. Atunci nu au existat nici un fel de scrupule Ón a Óndep„rta tot ce nu avea culoarea celor trei trandafiri, spre deosebire de actuala guvernare care dore∫te s„ nu Óncalce legea, de∫i unii dintre ace∫ti func˛ionari ar trebui s„-∫i fac„ bagajele ∫i s„ ne lase s„ ne punem Ón practic„ propriul program.

Pentru a ne pronun˛a Ón cuno∫tin˛„ de cauz„ asupra acestor dou„ punctele de vedere, trebuie s„ analiz„m cum a gestionat p‚n„ Ón prezent Guvernul T„riceanu problemele. Acest Guvern nu a ar„tat lips„ de coeren˛„ sau de viziune ∫i nu a dat semne de fragilitate.

Fiecare ministru care conteaz„ s-a apucat de treab„ ∫i a reu∫it s„ realizeze ceea ce P.S.D.-ul nu a realizat pe toat„ durata guvern„rii sale. Ministrul Vasile Blaga a schimbat structurile ∫i a pensionat figurile compromise, Óncep‚nd cea mai serioas„ cur„˛enie Ón poli˛ie. Ministrul finan˛elor a ar„tat c„ nu poate fi prieten cu nimeni atunci c‚nd este vorba de datoriile la stat. Pe lista neagr„ au fost trecute trusturi de pres„, cluburi de fotbal, ceea ce nu a Óndr„znit nimeni p‚n„ acum.

Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, love∫te baronii din agricultur„ ai P.S.D.-ului, anul‚nd contracte oneroase ale acestora ∫i anun˛„ programe serioase de subven˛ii pentru gospod„riile ˛„r„ne∫ti.

Monica Macovei, ministrul justi˛iei, pune sub semnul Óndoielii corectitudinea procurorilor Ón dosarul f riac, atitudine ce a pus pe g‚nduri pe mul˛i.

Ministrul de externe R„zvan Ungureanu cur„˛„ de dinozauri ministerul pe care Ól conduce, iar Mona Musc„ schimb„ modul de lucru l„sat de fostul ministru care pusese bazele unui sistem clientelar.

Cele prezentate nu sunt, nicidecum, semne de sl„biciune a unei coali˛ii, ci, din contr„, aceasta tinde s„ se consolideze pe parcurs. Aceast„ coali˛ie pare s„ Ón˛eleag„ c„ st„ sub presiunea timpului pentru integrarea european„.

Œn consecin˛„, cred c„ Ón acest moment trebuie s„ ne aplec„m asupra problemelor majore ce ne stau Ón fa˛„, s„ muncim din r„sputeri p‚n„ la semnarea tratatului de aderare, Ón aprilie, ∫i p‚n„ la raportul de ˛ar„ din octombrie.

Cred c„ orice alt„ abordare sau orice alte discu˛ii colaterale sunt neavenite ∫i nu fac dec‚t s„ ne distrag„ aten˛ia de la obiectivul principal, ∫i anume integrarea Ón Uniunea European„.

Œn timpul care-mi este alocat pentru aceast„ interven˛ie politic„ a∫ dori s„ m„ refer la un eveniment care a marcat istoria economico-financiar„ a Rom‚niei. Acum 125 de ani, pe data de 11 aprilie 1880, s-a Ónfiin˛at Banca Na˛ional„ a Rom‚niei, institu˛ie de maxim„ importan˛„ strategic„ pentru dezvoltarea unui mediu de afaceri Ón Rom‚nia acelor timpuri.

Cu acest prilej aniversar, ˛in s„ felicit angaja˛ii B.N.R., Ón frunte cu Guvernatorul Mugur Is„rescu, ∫i s„ le transmit cele mai calde ur„ri de s„n„tate ∫i Ómpliniri profesionale deosebite.

Œn continuare, cu permisiunea dumneavoastr„, a∫ dori s„ evoc, Ón c‚teva cuvinte, istoria fond„rii acestei prestigioase institu˛ii bancare. Originea B„ncii Na˛ionale trebuie c„utat„ Ón mi∫carea revolu˛ionar„ de la 1848 din Principatele Rom‚ne, c‚nd tinerii revolu˛ionari au cerut Ónfiin˛area unei B„nci Na˛ionale pe cel mai sigur temei.

Œn anul 1856, sub domnia lui Grigore Alexandru Ghica, la 7/19 mai, s-a acordat lui Frideric Nuland, pre∫edintele B„ncii din Dessau, directorul Creditului Mobiliar din Dessau ∫i pre∫edinte al Companiei de Drum de Fier Leipzig, dreptul de a face o banc„ particular„ Ón ora∫ul Ia∫i, sub denumirea îBanca Moldovei“.

Aceast„ banc„ nu a dat rezultatele dorite ∫i a fost lichidat„ Ón anul 1860, iar Ón locul ei s-a Ónfiin˛at îBanca fi„rii Moldovene∫ti“, dar nici aceasta nu a avut o existen˛„ Óndelungat„.

Dup„ alte Óncerc„ri neizbutite ∫i Óndelungate cercet„ri ∫i studii f„cute Ón special dup„ modelul de organizare al B„ncii Belgiei, Ón 1880 s-a Óntocmit proiectul de lege prin care a luat fiin˛„ Banca Na˛ional„ a Rom‚niei, sub form„ de societate anonim„ cu participarea statului.

Capitalul ini˛ial al b„ncii era de 30 milioane lei, din care statul participa cu o treime din capital, iar particularii cu dou„ treimi. Din acest capital, 12 milioane s-au depus la Ónfiin˛area b„ncii, iar restul, treptat Ón timp. Œn anul 1881, pentru ridicarea palatului B„ncii Na˛ionale s-a cump„rat de la stat locul numit Hanul ™erban Vod„.

Œn 1884 s-a pus fundamentul cl„dirii, construc˛ia fiind pus„ sub supravegherea ∫i conducerea lui Eugeniu Carada, primul director al b„ncii, ales de adunarea general„ a ac˛ionarilor la 21 februarie 1883.

Banca Na˛ional„ a Rom‚niei nu a avut capital integral de stat p‚n„ Ón 1947, c‚nd a fost etatizat„.

Ast„zi, B.N.R. este principala unitate bancar„ a Rom‚niei ∫i are filiale Ón aproape toate jude˛ele ˛„rii.

Necesitatea introducerii pre˛urilor indicativ, de interven˛ie ∫i prag pe pia˛a agricol„ din Rom‚nia.

Datorit„ faptului c„ nici un guvern de p‚n„ acum nu a intervenit pe pia˛a produselor agricole, fermierii s-au confruntat cu o pia˛„ dezorganizat„.

Av‚nd Ón vedere aceast„ situa˛ie, Óncep‚nd de anul acesta, este necesar„ interven˛ia Guvernului ca regulator de pia˛„, adopt‚nd m„surile necesare. Aceast„ necesitate este dat„ ∫i de procesul de aderare la Uniunea European„ care impune Óndeplinirea anumitor condi˛ii, inclusiv Ón sectorul agricol, principalele fiind pre˛ul accesibil ∫i calitatea produselor.

Œn primul r‚nd este necesar„ men˛inerea unui nivel de echilibru al pre˛urilor, necesitate dat„ de faptul c„ dac„ pre˛ul se afl„ sub acest nivel, scade interesul de a produce ∫i se Ónregistreaz„ un deficit de produse. Totodat„, dac„ pre˛ul este mai mic, diferen˛a trebuie acoperit„ prin subven˛ii, ceea ce ar conduce la cre∫terea cheltuielilor din bugetul de stat. Dac„ pre˛ul este ridicat, oferta dep„∫e∫te nivelul cererii solvabile, Ón consecin˛„ apare un surplus de produse.

Conform Legii pie˛elor agricole trebuie s„ se Ónfiin˛eze organiza˛ii interprofesionale produc„tori-procesatori Ón toate domeniile agricole. Œn cadrul acestor organiza˛ii ar trebui s„ se negocieze un pre˛ minim pe produs care s„ fie Ónsu∫it de Ministerul Agriculturii ∫i garantat de c„tre

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 46/19.IV.2005 stat. O astfel de organiza˛ie, respectiv Organiza˛ia Interprofesional„ a Cerealelor ∫i Produselor Derivate, a fost deja creat„, Óns„ produc„torii ∫i procesatorii nu au reu∫it, p‚n„ Ón prezent, s„ ajung„ la un acord asupra pre˛ului minim, iar acest fapt este absolut necesar, deoarece, Ón momentul de fa˛„, toate riscurile sunt asumate de c„tre produc„torul agricol.

Statul poate ∫i trebuie s„ asigure acestor produc„tori un venit minim garantat. Œn cazul Ón care se Ónregistreaz„ surplus de recolt„ pe pia˛„, statul Ói poate ajuta pe produc„tori cump„r‚nd acest surplus de produse la pre˛ul de interven˛ie ∫i stoc‚ndu-l p‚n„ la reglarea cererii cu oferta de pe pia˛a produselor agricole.

Totodat„, este necesar„ adoptarea pre˛ului indicativ care, Ón condi˛iile prev„zute de pia˛„, indic„ centrul fluctua˛iilor de pre˛ ∫i astfel agricultorii Ó∫i pot stabili singuri managementul afacerii.

Pre˛ul prag reprezint„ un pre˛ fixat la frontier„, astfel Ónc‚t pre˛ul produselor importate s„ ajung„ cel pu˛in la nivelul pre˛ului produselor similare din ˛ar„. Utilitatea acestui instrument de pia˛„ este dat„ de necesitatea de a stopa importul de produse din afara ˛„rii ∫i Óncurajarea produc˛iei interne. Este absolut necesar„ stabilirea unui astfel de pre˛ Ón Rom‚nia, deoarece doar astfel poate fi stopat importul de produse din afara ˛„rii ∫i Óncurajat„ produc˛ia.

Œn colaborare cu aceste instrumente de reglare a pie˛ei ar trebui revizuit„ acordarea de subven˛ii.

Principiul subven˛ion„rii agriculturii este de a sprijini activit„˛ile din acest domeniu Ón scopul cre∫terii cantit„˛ii ∫i calit„˛ii produselor interne prin introducerea unei tehnologii capabile s„ r„spund„ acestor nevoi.

Acest principiu nu a fost respectat Ón ultimii ani, dovad„ fiind faptul c„ agricultura nu a Ónregistrat progresele necesare unei reale agriculturi de pia˛„ func˛ionale.

Œn concluzie, Guvernul are posibilitatea ∫i instrumentele optime prin care s„-l ajute pe agricultorul rom‚n ∫i am convingerea c„, spre deosebire de guvernele anterioare, va adopta m„surile necesare Ón acest sens.

Declara˛ie politic„: îPapa Ioan Paul al II-lea ∫i Rom‚nia“.

Trecerea Ón nefiin˛„ a celui care a fost Papa Ioan Paul al II-lea reprezint„ un moment de cotitur„ pentru toat„ lumea cre∫tin„, ∫i nu numai.

Umanitatea a pierdut un mare om, o personalitate complex„ care a influen˛at evolu˛ia lumii, inclusiv a Rom‚niei. Rolul pe care l-a jucat Papa Ioan Paul al II-lea Ón pr„bu∫irea sistemului comunist Ól consacr„ Ón istorie drept un adversar al tuturor regimurilor totalitare. M„rturie stau Ón acest sens evolu˛iile ulterioare vizitelor Sale Ón ˛„ri precum Nicaragua, Chile, Cuba ori state africane.

S-ar putea spune c„ Papa Ioan Paul al II-lea a dus ecumenismul la extrem atunci c‚nd a intrat Óntr-o moschee ∫i Óntr-o sinagog„. Dar, Ón acest fel, Suveranul Pontif a c‚∫tigat simpatia multor oameni ∫i a preg„tit drumul pentru semnarea unui tratat de pace Óntre Palestina ∫i Israel.

Papa Ioan Paul al II-lea a adus mesajul s„u de pace ∫i Ón Rom‚nia, prima ˛ar„ majoritar ortodox„ care a fost vizitat„, Ón 1999, de c„tre Suveranul Pontif. Cu ocazia

vizitei Sale, Sf‚ntul P„rinte a declarat: îRom‚nia, ˛ar„ punte Óntre Orient ∫i Occident, punct de r„scruce Óntre Europa Occidental„ ∫i Oriental„, pe care tradi˛ia o nume∫te cu frumosul titlu de «Gr„dina Maicii Domnului», vin la tine Ón numele lui Iisus Cristos, Fiul lui Dumnezeu ∫i al Preasfintei Fecioare Maria“.

Moartea Papei Ioan Paul al II-lea a Óntristat o lume Óntreag„, nu doar pe cre∫tini, ci ∫i pe musulmani, mozaici, budi∫ti ∫i reprezentan˛i ai altor culte religioase.

Iat„ o scurt„ biografie a celui care a fost Papa Ioan Paul al II-lea: 1920 — se na∫te Karol Wojtyla la Wadowice, Polonia; 1946 — devine preot; 1962 — este numit arhiepiscop al Cracoviei; 1978 — este ales Suveran Pontif; 1981 — supravie˛uie∫te unei tentative de asasinat comise de un extremist turc, pe care Ól va vizita Ón Ónchisoare pentru a-i spune c„ l-a iertat; 1999 — viziteaz„ Rom‚nia; 2000 — intr„ Óntr-o sinagog„ ∫i face un pelerinaj la Zidul Pl‚ngerii; 2001 — intr„ Óntr-o moschee; 2003 — face un apel pentru evitarea R„zboiului din Irak.

Œn cei peste 26 de ani de pontificat, Papa Ioan Paul al II-lea a efectuat zeci de vizite oficiale, s-a Ónt‚lnit cu sute de ∫efi de stat ∫i de guverne, a avut sute de audien˛e ∫i Ónt‚lniri peste hotare ∫i a publicat o serie de c„r˛i, precum ∫i un volum de poeme.

Un ultim mesaj al Sanctit„˛ii Sale spune: îUmanit„˛ii, care pare uneori tulburat„ ∫i dominat„ de puterea r„ului, de egoism ∫i de fric„, Domnul reÓnviat Ói ofer„ darul dragostei Sale, care iart„, reconciliaz„ ∫i deschide sufletul spre speran˛„.“

Œn 2005, drumul durerii s-a Óncheiat pentru Papa Ioan Paul al II-lea, el veghind din cer asupra noastr„, a tuturor.

Dumnezeu s„-l ierte ∫i s„-l odihneasc„ Ón lumea celor drep˛i!

Declara˛ie politic„: îFirmele mici ∫i mijlocii Ón pericol, Ón perspectiva ader„rii la Uniunea European„“.

Firmele mici ∫i mijlocii sunt motorul oric„rei economii de pia˛„, dar Ón perspectiva integr„rii Ón Uniunea European„ le-ar fi dificil s„ fac„ fa˛„ concuren˛ei, o dat„ cu integrarea Ón Uniunea European„.

Este absolut necesar ca firmele mici ∫i mijlocii s„ beneficieze de un program guvernamental specific acestora.

Trebuie urgent implementat„ strategia Ón privin˛a I.M.M.-urilor, adoptat„ Ón 2004, intensificate consult„rile periodice Óntre reprezentan˛ii Ministerului Finan˛elor Publice, Agen˛iei Na˛ionale pentru I.M.M.-uri ∫i reprezentan˛ii firmelor.

Œncurajarea credit„rii I.M.M.-urilor, c‚t ∫i sprijin pentru crearea asocia˛iilor de consultan˛„ pentru I.M.M.-uri, ar trebui s„ constituie priorit„˛i guvernamentale.

Formarea ∫i preg„tirea viitorilor antreprenori, de asemenea, ar constitui o prioritate pentru o guvernare responsabil„.

Pentru Ónceput, prin tot ce a Óntreprins Guvernul T„riceanu a demonstrat Ón patru luni de guvernare c„ nu Ól preocup„ situa˛ia I.M.M.-urilor ∫i, de aceea, to˛i oamenii politici, indiferent de culoarea politic„, trebuie la unison s„ sus˛in„ dezvoltarea Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 46/19.IV.2005

f n s„ v„ atrag aten˛ia de la acest microfon asupra unui caz deosebit de grav care se Ónt‚mpl„ Ón aceste zile ∫i care, din p„cate, reprezint„ o recidiv„: pre∫edintele director general al TVR, domnul Valentin Nicolau, folose∫te postul public de televiziune pentru a se r„fui cu Parlamentul sau cu o serie de parlamentari.

Dup„ cum se ∫tie, Ón prezent Ó∫i desf„∫oar„ activitatea o comisie parlamentar„ special„ care are drept obiectiv evaluarea activit„˛ii posturilor publice de radio ∫i televiziune. Tot dup„ cum se ∫tie, aceast„ comisie a fost constituit„ Ón urma existen˛ei unor situa˛ii tensionate din cele dou„ institu˛ii, generate de dezv„luiri ∫ocante ale unor angaja˛i. Nu am s„ intru pe fondul acestei probleme, deoarece Ón acest moment competen˛a revine celor 15 senatori ∫i deputa˛i din comisie. Vreau Óns„ s„ prezint o serie de fapte care aduc atingere democra˛iei din Rom‚nia.

Dup„ chiar prima zi de audieri, domnul Valentin Nicolau, prin Direc˛ia de comunicare a TVR, a emis dou„, dac„ nu chiar trei comunicate prin care critic„ activitatea comisiei ∫i prin care se aduc o serie de acuza˛ii membrilor comisiei. Este un fapt f„r„ precedent ∫i nu cred c„ Óntr-o ˛ar„ civilizat„ se mai Ónt‚lne∫te a∫a ceva, ca o institu˛ie aflat„ sub controlul Parlamentului, aflat„ ∫i sub anchet„, s„ atace Parlamentul utiliz‚nd tocmai postul public.

Vreau s„ nu fiu Ón˛eles gre∫it. Activitatea parlamentar„, comportamentul senatorilor ∫i deputa˛ilor, orice altceva legat de Legislativ poate fi oric‚nd criticat Ón mass-media. Dar una este — ∫i m„ refer doar la domeniul televiziunii aici — s„ critici o activitate legat„ de Parlament Ón jurnale de ∫tiri, reportaje, anchete, talk-show-uri etc. ∫i cu totul altceva s„ emi˛i comunicate de pres„ prin care s„ acuzi institu˛ia c„reia Ói e∫ti subordonat. Practic, comunicatele de pres„ emise de TVR nu vizeaz„ doar comisia de anchet„, ci chiar ∫i hot„r‚rea de Parlament prin care s-a Ónfiin˛at aceast„ comisie. Cei evalua˛i au dreptul lor s„ Ó∫i spun„ punctul de vedere ∫i vor fi asculta˛i de comisie. Nu au Óns„ dreptul s„ utilizeze postul public de televiziune — care are menirea de a informa corect ∫i a educa — drept arm„. Nu numai Ómpotriva Parlamentului, ci Ómpotriva nim„nui. ™i totu∫i Valentin Nicolau a f„cut-o.

Nu este prima abatere de acest gen a pre∫edintelui director general al TVR. S„ ne aducem aminte de reportajele grote∫ti din toamna trecut„ prin care erau Ónfiera˛i cu m‚nie parlamentarii din comisiile de cultur„. ™i pentru ce? Pentru c„ au dat un vot negativ Raportului de activitate al TVR. S„ ne amintim cum au fost scoase de la arhiv„ secven˛e cu emisiunile antedecembriste ale senatorului P.S.D. Adrian P„unescu ∫i cum s-a descoperit c„ firmele unui t‚n„r deputat P.D. de Cluj ar avea datorii la stat. Œmi pun Óntrebarea: dac„ Raportul anual de activitate al TVR primea vot favorabil, mai afla Óntreaga Rom‚nie de datoriile deputatului de Cluj? Mai aflau cei care abia au Ómplinit 20, 22 de ani de emisiunile f„cute la TVR Ón anii ’80 de Adrian P„unescu? Cu siguran˛„, nu.

Ceea ce s-a Ónt‚mplat atunci ∫i ce se Ónt‚mpl„ acum reprezint„, repet, un atac la adresa democra˛iei, Óntreprins de conduc„torul unei institu˛ii care trebuie s„ fie printre primele care s„ respecte regulile democra˛iei. Œn mod

normal, domnul Valentin Nicolau ar trebui s„-∫i dea demisia de onoare. Sunt Óns„ convins c„ nu o va face. De aceea, de la acest microfon, Ói cer s„ a∫tepte cu demnitate rezultatele anchetei.

P.S. Am aflat din pres„ c„ absolut toate audierile angaja˛ilor din TVR, indiferent dac„ au fost pro sau contra lui Valentin Nicolau ∫i a altor factori de conducere, au fost integral Ónregistrate de un cameraman. ™ti˛i ce informa˛ii s-au dat pe postul na˛ional dup„ prima zi de audieri, c‚nd la comisie au fost prezen˛i contestatarii lui Valentin Nicolau? Nici una despre audieri. Œn schimb au fost prezentate imagini de la discu˛iile Ón contradictoriu ale membrilor comisiei. Nu contest faptul c„ s-au prezentat aceste discu˛ii, dar principala informa˛ie o reprezenta ceea ce au declarat cei audia˛i. Nimic din toate acestea. Dar au ap„rut Ón pres„ totu∫i articole Ón regim de publicitate pe banii contribuabililor.

Fiind Óntr-o stare de îrelaxare profund„“, probabil c„ celor din P.S.D. le-a venit ideea s„ se apuce de reclam„ postelectoral„. ™i au Ónceput, bineÓn˛eles, prin a-∫i asuma rolul de partid virgin, proasp„t ie∫it din tumultul ideilor politice, asta din nevoia maselor de a-∫i asuma o platform„ politic„ neÓntinat„ de corup˛ie ∫i de orgiile mesianice ale liderilor.

Subiectul perfect, tocmai decizia politic„ electoral„, votul, acel element pe care l-au sc„pat din vedere patru ani de guvernare, c‚nd se credeau pereni ∫i de la care li s-a tras pierderea sceptrului. A∫a c„ s-au g‚ndit domnii de la P.S.D. s„ cear„ votul uninominal, acest vot c„ruia i-au dat Ón cap de at‚tea ori, Ónc‚t s„racul este ame˛it total ∫i pierdut Ón h„˛i∫urile deciziilor de partid, acum ren„scut din ra˛iuni de media.

S„ revenim la realitate, domnilor din P.S.D., ∫i permite˛i-mi s„ v„ aduc aminte c„ votul uninominal a fost cerut de Alian˛a D.A. demult, dar probabil c„ era˛i prea ocupa˛i cu jocurile puterii s„ auzi˛i vocea opozi˛iei. Asta nu ar fi nimic ∫i, crede˛i-m„, nu ar face dec‚t s„ m„ bucure ini˛iativa Domniilor voastre, f„c‚ndu-m„ s„ sper c„ Óntr-adev„r spiritul politic virgin a r„zb„tut din negura ideilor, dar nu pot s„ fac aceea∫i gre∫eal„ ca ∫i P.S.D. ∫i s„-mi schimb mentalitatea Ón func˛ie de cum bate v‚ntul.

Domnilor din opozi˛ie, reveni˛i la realitate, propune˛i ceva constructiv ∫i ve˛i avea tot sprijinul nostru dac„ vine Ón ajutorul scoaterii ˛„rii din mla∫tina Ón care a˛i b„gat-o. Dar v„ rog, nu mai juca˛i rolul de fecioar„ plin„ de bune inten˛ii, deoarece s-ar putea ca t‚n„rul popor pe care vre˛i s„-l ame˛i˛i iar s„ v„ lase chiar la nunta... Nu ar fi prima dat„, dar vi s-ar duce vestea ∫i peste hotarele acestei ˛„ri mici, dar plin„ de Ón˛elepciune. Atunci ar fi mai greu s„ da˛i explica˛ii p„rin˛ilor din Interna˛ionala Socialist„, Óncrunta˛i ∫i uimi˛i cum copilul lor se droga cu doze zilnice de abuz de putere, Ón timp ce ei preg„teau zestrea.

Votul uninominal presupune r„spunderea fiec„rui membru de partid care particip„ la alegeri ∫i, dup„ probitatea moral„ a acestuia, implicarea Ón rezolvarea problemelor electoratului. De unde ve˛i scoate ace∫ti oameni nep„ta˛i s„-i arunca˛i Ón compozi˛ia amestecului ce va forma masca partidului? Dac„ Ói ave˛i ∫i vorbesc eu cu p„cat, atunci este exclusiv vina Domniilor voastre

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 46/19.IV.2005 c„ de at‚ta amar de vreme nu a˛i ∫tiut s„-i scoate˛i Ón fa˛„ ∫i s„-i pune˛i Ón func˛ii publice, s„-i pune˛i s„ lucreze pentru ˛ar„ ∫i pentru imaginea partidului.

Unul dintre obiectivele Guvernului T„riceanu este ∫i acela de a face o ampl„ reform„ a sistemului electoral. Aceast„ reform„ este necesar„ din mai multe puncte de vedere. Voi aminti numai trei dintre ele: armonizarea cu legisla˛ia Uniunii Europene, prevenirea fraudelor care se semnaleaz„ cu ocazia fiec„rui tur de scrutin din Rom‚nia ∫i, foarte important, finalizarea — conform angajamentelor interna˛ionale luate — p‚n„ la 31 decembrie 2006 a reglement„rilor privind alegerile pentru Parlamentul European.

Conform inten˛iilor Guvernului, acest Cod electoral ar urma s„ includ„ mai multe capitole care vor reglementa alegerile locale, parlamentare, preziden˛iale, cele pentru Parlamentul European. Dup„ cum se poate observa, pentru toate tipurile de alegeri se dore∫te elaborarea unei legi unitare.

Din p„cate, inten˛iile Guvernului sunt Ón pericol de a fi blocate din cauza ambi˛iilor politicianist meschine ale P.S.D. Dup„ cum se ∫tie, Grupul parlamentar al P.S.D. a Ónregistrat o ini˛iativ„ legislativ„ privind alegerile parlamentare. Prin Ónregistrarea de c„tre P.S.D. a acestei ini˛iative legislative se limiteaz„ practic c‚mpul de ac˛iune al Guvernului, care inten˛ioneaz„ s„ demareze ample dezbateri publice asupra Codului electoral, cu participarea Óntregii clase politice ∫i a societ„˛ii civile. Spun aceasta pentru c„, Ón timp ce s-ar desf„∫ura ample dezbateri publice, ini˛iativa legislativ„ a P.S.D. ar putea trece de Camer„ prin regula aprob„rii tacite.

Executivul a solicitat P.S.D. s„-∫i retrag„ ini˛iativa legislativ„, pentru c„, oricum, Ón cadrul comisiei parlamentare speciale ce ar urma s„ se constituie pentru elaborarea Codului electoral, reprezentan˛ii acestui partid vor avea din plin posibilitatea s„-∫i aduc„ contribu˛ia la viitoarea legisla˛ie electoral„.

Ei bine, prin vocea domnului Miron Mitrea, P.S.D. a anun˛at c„ refuz„ s„-∫i retrag„ ini˛iativa legislativ„. Mai mult, domnul Mitrea a afirmat c„ P.S.D. nu agreeaz„ constituirea unei comisii parlamentare speciale pentru elaborarea Codului electoral, pentru c„ orice astfel de comisie va Óngropa obiectul de activitate pentru care ar fi creat„. Nu numai c„ aceast„ afirma˛ie reprezint„ o abera˛ie, dar ea Ól contrazice chiar pe domnul Mitrea. Cred c„ nimeni nu a uitat c„ Ón 2003, P.S.D., deci inclusiv domnul Mitrea, a propus ∫i s-a constituit o comisie parlamentar„ special„ pentru elaborarea proiectelor de Lege privind alegerile locale, parlamentare ∫i preziden˛iale. De ce acum P.S.D. nu mai dore∫te constituirea unei astfel de comisii? Explica˛iile date presei de c„tre domnul Mitrea — teama c„ nu se va ajunge la implementarea votului uninominal — reprezint„ un argument fals. ™i este fals, pentru c„ — ∫i aici vorbesc doar Ón numele partidului din care fac parte — nu numai P.S.D. dore∫te introducerea votului uninominal. S„ ne aducem aminte c„ Ón 2004, P.N.L. propunea un vot mixt — 50% vot uninominal simplu, 50% vot preferen˛ial pe list„ —, adic„ varianta complex„ a votului uninominal, la ambele Camere, Ón timp ce P.S.D. dorea vot uninominal doar la Senat. ™i, dac„ Ómi aduc aminte, la

vremea respectiv„ ∫i P.D. acceptase amendamentele P.N.L. Deci nu pericolul neintroducerii votului uninominal st„ la baza refuzului P.S.D. de a retrage ini˛iativa legislativ„ ∫i de a fi de acord cu constituirea comisiei parlamentare speciale. Domnul Mitrea a declarat presei c„ s-a mai fript o dat„ Ón aceast„ problem„.

Am s„ v„ traduc acum ce Ónseamn„ acest îm-am fript“.

De∫i P.S.D. avea Ón legislatura trecut„ o majoritate zdrobitoare Ón Parlament, nu a reu∫it s„ se impun„ 100% Ón comisia parlamentar„ special„. Acum, c‚nd P.S.D. nu mai este majoritar Ón Parlament ∫i nu mai are ∫ansele de a dicta regulile jocului Óntr-o astfel de comisie, Ói determin„ pe liderii acestui partid s„ resping„ ceea ce ieri agreau.

Œn Óncheiere, fac un apel la reprezentan˛ii P.S.D. s„ Ó∫i retrag„ ini˛iativa legislativ„ ∫i s„ vin„ s„ participe la efortul comun al tuturor partidelor politice pentru elaborarea Codului electoral.

Necesitatea aplic„rii Legii nr. 15/2003

Aplicarea Legii nr. 15/2003 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuin˛e proprietate personal„, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, se realizeaz„ Ón contextul determinat de retroced„rile terenurilor din intravilanul localit„˛ilor fo∫tilor proprietari sau mo∫tenitorilor acestora. La sf‚r∫itul lunii ianuarie 2005, au fost constituite prin dispozi˛ii ale primarilor 2.658 de comisii pentru identificarea ∫i inventarierea terenurilor disponibile ∫i libere de sarcini din domeniul privat al unit„˛ilor administrativ-teritoriale, situate Ón intravilanul localit„˛ilor. P‚n„ Ón prezent, consiliile locale au adoptat 815 hot„r‚ri privind inventarierea terenurilor disponibile ∫i libere de sarcini care pot fi atribuite Ón folosin˛„ gratuit„.

Tinerii au depus 46.793 de cereri pentru atribuirea de terenuri. Num„rul cererilor depuse pentru mediul urban reprezint„ 57,3% din num„rul total al cererilor. Acest num„r de cereri depuse este dublu fa˛„ de cel al anului trecut. Consider c„ interesul crescut al tinerilor pentru prevederile acestei legi ne Óndrept„˛e∫te s„ ac˛ion„m cu mai mult„ rigurozitate ∫i voin˛„ politic„ Ón aplicarea ei. Œn sensul intensific„rii eforturilor autorit„˛ilor pentru aplicarea Legii nr. 15/2003 vine ∫i concluzia tot mai pregnant„ a opiniei publice privind cheltuielile efectuate sau angajate Ón proiectele imobiliare prin A.N.L.

Aceste proiecte ar trebui reevaluate ∫i reduse ca scar„. Sub umbrela acoperitoare a construirii de locuin˛e sociale pentru tineri, A.N.L. a subven˛ionat indirect multe proiecte pur comerciale ce se puteau foarte bine realiza ∫i f„r„ bani de la stat, de care au beneficiat persoane conectate politic, iar concuren˛a pe pia˛a de construc˛ii a fost mult distorsionat„.

Agen˛ia Na˛ional„ pentru Locuin˛e a ridicat, Ón mai toate ora∫ele din ˛ar„, blocuri cu garsoniere ∫i apartamente pentru tineri. Dup„ ce au intrat Ón posesia administra˛iei publice locale, aceasta le-a Ónchiriat, de cele mai multe ori, dup„ ureche, beneficiind de norme metodologice Ón care se Óncearc„ mul˛umirea tuturor categoriilor sociale. Toat„ lumea ∫tie ce se Ónt‚mpl„. Prevederile legale las„ loc interpret„rilor. De∫i normele metodologice de atribuire a punctajelor prev„d clar ∫i latura social„, prin care tinerele familii s„race au prioritate

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 46/19.IV.2005 la atribuirea efectiv„ a punctajelor, acelea∫i norme las„ s„ func˛ioneze solidaritatea de partid.

De cele mai multe ori, pentru a ob˛ine o locuin˛„ social„, o familie trebuie s„ aib„ c‚t mai mul˛i copii ∫i c‚t mai mul˛i bani. Apartamentele A.N.L. sunt destinate celor cu venituri c‚t mai mari ∫i, eventual, bolnavi, pentru c„, demonstr‚nd c„ sunt bolnavi, solicitan˛ii Ó∫i sporesc ∫ansele de a ob˛ine case, pentru c„ primesc 10 puncte Ón plus. Num„rul cererilor depuse de cei care solicit„ acordarea unei locuin˛e Ón cartiere A.N.L. este de patru, cinci ori mai mare dec‚t num„rul locuin˛elor disponibile. Unele solicit„ri sunt mai vechi de trei ani, iar o parte dintre cei interesa˛i au dep„∫it v‚rsta de 35 de ani, p‚n„ la care au dreptul s„ primeasc„ locuin˛e construite Ón sistem A.N.L. Dac„ ace∫tia doresc s„ Ó∫i transfere cererile pe numele so˛ilor, pierd, din cauza unor chichi˛e birocratice, vechimea cererii, care este unul dintre criteriile importante de care se ˛ine seama la repartizarea locuin˛elor.

Av‚nd Ón vedere e∫ecul r„sun„tor al proiectului A.N.L., este de dorit ca factorii de decizie din administra˛ia public„ local„ ∫i central„ s„ sus˛in„ mediatizarea prevederilor Legii nr. 15/2003.

De asemenea, consider c„ implicarea cu responsabilitate Ón aplicarea acestei legi, prin promovarea unor proiecte de acte normative pentru suplimentarea suprafe˛elor de teren ce pot fi puse la dispozi˛ia tinerilor, precum ∫i acordarea de sprijin tehnic de c„tre serviciile publice de specialitate existente la nivel jude˛ean vor contribui la sprijinul efectiv al tinerei genera˛ii. Prin aceast„ declara˛ie politic„ solicit s„ d„m o ∫ans„ real„ tinerilor ∫i s„ Ói sprijinim Ón demersurile lor, iar terenurile s„ fie alocate Ón conformitate cu prevederile legale.

M„ adresez dumneavoastr„ prezent‚ndu-v„ un caz de o gravitate extraordinar„, reflectat amplu ∫i Ón pres„, Ón leg„tur„ cu jignirile adresate poporului rom‚n de c„tre un oarecare DJ Syto din Spania. Frustrarea acestui plagiator l-a f„cut s„ compun„ ni∫te versuri haotice ∫i jignitoare la adresa rom‚nilor ∫i a imigran˛ilor din Peninsula Iberic„ unde li se promite c„ li se vor t„ia m‚inile ∫i c„ vor fi c„lca˛i cu ma∫ina pe capete. Rom‚nii sunt numi˛i bastarzi ∫i nesim˛i˛i. De c‚teva luni, Ón discotecile ∫i cluburile spaniole se poate asculta aceast„ melodie cu grave conota˛ii xenofobe ∫i rasiste. Se vede c„ plagiatorul spaniol nu are habar de legile europene, de normele civile referitoare la rasism si xenofobie afi∫ate Ón public.

Cu to˛ii ne Óntreb„m de ce s-a ajuns Ón astfel de situa˛ii, parc„ decupate dintr-un Ónceput de secol XX totalitar. R„spunsurile le putem g„si Ón situa˛ia dramatic„ Ón care se afl„ Rom‚nia dup„ 1989, c‚nd rom‚nii, constr‚n∫i de lipsa locurilor de munc„, a locuin˛elor, a salariilor mizere, sunt nevoi˛i ca prin orice mijloace s„-∫i g„seasc„ o modalitate de a tr„i decent, ba chiar de a supravie˛ui. Acest spaniol ∫i-a b„tut joc de oamenii care s-au dus Ón Spania nu Ón concediu de odihn„, ci Ómpin∫i de s„r„cie.

De∫i nu se poate spune c„ este vorba despre un fenomen de mas„, Ón ultimii cinci ani, Ón ˛„rile membre ale Uniunii Europene, s-a Ónregistrat o cre∫tere f„r„ precedent a manifest„rilor xenofobe, c„rora, iat„, le-au c„zut victim„ ∫i rom‚nii.

Œn calitate de deputat P.P.R.M. nu pot accepta astfel de manifest„ri huliganice la adresa poporului rom‚n, c‚t ∫i Ónc„lcarea normelor fundamentale ale drepturilor omului.

îActuala putere Ó∫i mai aduce aminte de lozinca sa «S„ tr„im bine!»“?

Œn ultimele luni asist„m la mediatizarea unui num„r impresionant de ∫tiri politice ∫i economice referitoare la reluarea discu˛iei privind alegerile anticipate, Raportul îFreedom House“, comandat de ministrul justi˛iei; modificarea Codului fiscal ∫i a Codului muncii, finan˛area Autostr„zii Bor∫—Bra∫ov, care se construie∫te Ón baza contractului Óncheiat cu compania american„ îBechtel“, alegerile pentru primarul general al muncipiului Bucure∫ti etc.

Œn acest context de ∫tiri larg mediatizate lipsesc aproape Ón totalitate ∫tirile ∫i comentariile referitoare la evolu˛ia nivelului de trai al rom‚nilor.

Este adev„rat c„ la o emisiune televizat„ luna trecut„, pre∫edintele Traian B„sescu, Óntrebat fiind Ón leg„tur„ cu semnifica˛ia lozincii Alian˛ei D.A., larg mediatizat„ Ón perioada campaniei electorale din 2004: îS„ tr„i˛i bine!“, a afirmat cu toat„ convingerea c„, Ón primele dou„ luni ale acestui an, salariul mediu pe economie va avea o cre∫tere de 50 euro, fa˛„ de decembrie 2004. Aceasta ar fi Ónsemnat o cre∫tere de 28,6% a salariului mediu pe economie, exprimat Ón euro, ceea ce ar fi fost o performan˛„ Ón cre∫terea puterii de cump„rare a salariilor.

Din p„cate, aceast„ afirma˛ie nu s-a confirmat. Œn realitate, potrivit datelor oficiale, cre∫terea salariului mediu pe economie a fost de numai 8,5 euro, aceasta dator‚ndu-se exclusiv deprecierii monedei europene ∫i, respectiv, aprecierii monedei noastre na˛ionale. Œn condi˛iile Ón care s-ar fi men˛inut cursul euro de la sf‚r∫itul lui decembrie 2004, salariul mediu net pe economie realizat Ón februarie a.c. ar fi fost cu 4,5 euro mai mic, ∫i nu cu 50 euro mai mare.

Acest exemplu de informare eronat„ a opiniei publice Óntr-o problem„ at‚t de sensibil„ eviden˛iaz„ un aspect negativ privind sursele de informare ale pre∫edintelui Rom‚niei, precum ∫i faptul c„ Guvernul Rom‚niei nu-l ˛ine la curent cu date veridice Ón acest domeniu.

Cu at‚t mai mult se impune examinarea cu responsabilitate a problemelor legate de evolu˛ia indicatorilor nivelului de trai, care manifest„, Ón prezent, unele tendin˛e Óngrijor„toare:

— c‚∫tigul salarial mediu real pe economie a sc„zut Ón februarie a.c. cu 3,3% fa˛„ de decembrie 2004; se poate observa c„ introducerea cotei unice de impozitare de 16% nu se reg„se∫te Ón evolu˛ia salariului mediu pe economie, datorit„ faptului c„ de cre∫teri ale venitului salarial au beneficiat numai circa 300.000 de salaria˛i, respectiv circa 6% din totalul acestora;

— de∫i pensia medie de asigur„ri sociale de stat a fost majorat„ de la Ónceputul anului cu 3% pentru acoperirea ratei infla˛iei prev„zute pe acest an, totu∫i pensia medie real„ a Ónregistrat o cre∫tere de numai 1,7% Ón luna februarie a.c., fa˛„ de decembrie 2004, cu tendin˛„ de reducere Ón continuare;

— nivelarea salariilor accentueaz„ puterea de cump„rare sc„zut„ a acestora; circa 80% din totalul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 46/19.IV.2005 salaria˛ilor pe economie realizeaz„ salarii mai mici fa˛„ de salariul mediu pe economie;

— Ón cazul pensionarilor de asigur„ri sociale de stat nivelarea pensiilor este mult mai pregnant„, Óntruc‚t numai circa 12% din totalul pensionarilor au pensii la nivelul minimului decent de trai (pragul de s„r„cie) ∫i numai circa 1,5% au pensii la sau peste nivelul salariului mediu net pe economie;

— recalcularea pensiilor, Ón prima sa etap„ din acest an, a cuprins numai 212.000 pensionari (4,7% din totalul pensionarilor de asigur„rii sociale de stat), din care numai circa 50.000 au beneficiat de major„ri ale pensiilor, majoritatea fiind nesemnificative; ac˛iunea de recalculare este Ómpins„ c„tre a doua jum„tate a anului, iar punerea Ón plat„ Ónc„ nu este clarificat„;

— majorarea accizelor, a pre˛urilor ∫i a tarifelor la gazele naturale, carburan˛i, energia electric„, alcool, ˛ig„ri etc. va conduce la majorarea ratei infla˛iei, dup„ p„rerea oficialit„˛ilor B.N.R., de la 7%, c‚t s-a prev„zut pe acest an, la circa 8,5%; cre∫terea infla˛iei, evident, ar putea s„ influen˛eze negativ puterea de cump„rare a veniturilor b„ne∫ti ale popula˛iei; la aceasta va contribui ∫i noul regim de compensare a medicamentelor.

Analiza acestor tendin˛e trebuie s„ constituie un semnal de alarm„ pentru guvernan˛i, dar ∫i pentru parlamentari, deoarece Ónr„ut„˛irea condi˛iilor de trai pentru cei mul˛i poate duce la fenomene sociale grave.

Pentru evitarea unor astfel de fenomene, de natur„ s„ fr‚neze cre∫terea economic„ ∫i integrarea cu succes Ón Uniunea European„, Guvernul Rom‚niei are datoria s„-∫i concentreze aten˛ia ∫i asupra problemelor stringente ale nivelului de trai, s„ examineze ∫i s„ adopte m„suri pentru:

— acoperirea real„ a infla˛iei prin indexarea salariilor ∫i a pensiilor;

— majorarea salariilor func˛ionarilor publici, a personalului din administra˛ia public„, a personalului din Ónv„˛„m‚nt ∫i s„n„tate, Ón raport cu m„surile luate potrivit angajamentelor declarate privind accelerarea cre∫terii economice;

— finalizarea recalcul„rii pensiilor Ón acest an ∫i punerea Ón plat„, e∫alonat, Ón cursul semestrului al II-lea a.c.;

— reexaminarea sistemului de compensare a medicamentelor pe baza consult„rii reale a Colegiului Medicilor, a asocia˛ilor de pensionari ∫i a sindicatelor.

Abordarea cu responsabilitate a aplic„rii unor astfel de m„suri de c„tre un Guvern liberal ∫i democrat ar dovedi c„ lozinca îS„ tr„i˛i bine!“ nu a fost uitat„ ∫i nu se refer„ numai la cei pu˛ini cu venituri mari, care ∫i a∫a tr„iesc bine, ci ∫i la cei mul˛i, s„raci ∫i am„r‚˛i, care au ∫i ei dreptul constitu˛ional — art. 47 alin. (1) din Constitu˛ia Rom‚niei — de a li se asigura un nivel de trai decent.

## **Domnul Valeriu ™tefan Zgonea:**

îC„lin (file din poveste)“

De∫i Alian˛a a reu∫it s„ conving„ multitudinea de rom‚ni naivi de valoarea ei intrinsec„, ce pare-se c„-i lipse∫te cu des„v‚r∫ire, Guvernul T„riceanu nu ezit„ s„ dezam„geasc„ sistematic prin ac˛iunile Óntreprinse... sau mai bine spus ac˛iunile neÓntreprinse.

Œncep‚nd cu stilul autoritar, periculos de apropiat de democra˛ie, Ón care ∫i-a numit vicepre∫edin˛ii ∫i membrii Biroului permanent, p‚n„ la prima vizit„ Ón teritoriu, la

Craiova, unde a plecat plin de entuziasm, spun‚nd c„ nu merge acolo pentru a t„ia panglici, ci pentru a solu˛iona problemele ora∫ului, continu‚nd apoi printr-o vizit„ previzibil„ la îElectroputere“ Craiova ∫i îDaewoo“ Craiova, unde singurele realiz„ri ale noului Guvern au constat doar Ón Ónduio∫area c‚torva muncitoare de la uzin„, nu prin viitoarele strategii, ci prin costumul impecabil etalat. Totu∫i, spre final, nu s-a g„sit un r„spuns sau o solu˛ionare pentru problema Ón cauz„.

Dac„ ne g‚ndim mai bine, sunt pu˛ine investi˛ii semnificative Ón regiunea de sud-vest, mai precis Ón Dolj, singurele mai importante fiind cele men˛ionate mai sus.

S„ vorbim despre Sala Polivalent„? Despre faptul c„ C.N.I. a promis 160 de miliarde de lei pentru continuarea lucr„rilor ∫i c„ banii nu au ajuns niciodat„ la destinatar? Cum viitorul sportivilor din Craiova (mul˛i dintre ei afla˛i pe clasamente speciale) e obturat de ni∫te interese obscure ∫i de o nep„sare inimaginabil„? Sau poate e momentul s„ amintim de problemele legate de aprovizionarea cu ap„, problemele legate de apa potabil„, de investi˛ii suspendate f„r„ nici o explica˛ie?

S„ amintim Guvernului de planul de strategie de dezvoltare durabil„ a serviciilor publice de alimentare cu ap„ ∫i canalizare?

Sau, dac„ nici acestea nu ne-au convins, poate Autostrada Transilvania (Bor∫—Bra∫ov) reprezint„ un caz mai mult dec‚t evident al lipsei de interes a Cabinetului T„riceanu. Oare e normal ca simpla afirma˛ie a pre∫edintelui sau a premierului, care consider„ proiectul ineficient ∫i neprioritar, s„ v„duveasc„ Transilvania de proiecte de infrastructur„ de anvergur„?

Totu∫i, am ∫i eu c‚teva nedumeriri... Pe ce Ó∫i Óntemeiaz„ pre∫edintele B„sescu afirma˛ia c„ prin construc˛ia Autostr„zii Transilvania va fi preluat doar 15% din traficul rutier est-vest ∫i vest-est? Œn contrapartid„, care este traficul estimat pentru autostrada N„dlac— Constan˛a? Care sunt costurile estimate pentru autostrada N„dlac—Constan˛a? Toate aceste interoga˛ii au ca ˛int„ explica˛ia pentru ce vor fi pierdute at‚tea locuri de munc„ ∫i investi˛ii, Ón favoarea unor zone care oricum se descurc„ ∫i f„r„ aceast„ infuzie de fonduri?

™i atunci, care e adev„rul celor de la D.A.? C„ T„riceanu nu este dec‚t o marionet„ Ón calea uit„rii ∫i c„ primul trimestru de guvernare nu a fost dec‚t un fiasco?

Personal, nu avem nimic cu T„riceanu... Avem ce avem cu genul de politician pe care el Ól reprezint„. Ce ne enerveaz„ e c„ exist„ ∫i oameni care au dat dovad„ de profesionalism Ón sistemul privat ∫i c„ au f„cut avere ∫i carier„ prin mijloace proprii. Totu∫i, sunt prefera˛i indivizi de genul lui, lipsi˛i de ini˛iativ„, inap˛i de a duce un proiect la bun sf‚r∫it ∫i u∫or de manipulat, care Ónc„ nu au dovedit nimic, nici pe plan politic, nici profesional.

™i dac„ ne uit„m mai bine ∫i pe Programul de guvernare al Alian˛ei, ne d„m seama c„ suntem tot mai departe ∫i de dreptate, ∫i de adev„r, care se simt stingherite pe zi ce trece de incapacitatea unui Guvern st‚ngaci.

## V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 46/19.IV.2005

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

S„ ∫ti˛i c„ nu Óncep lucr„rile nu din alt motiv dec‚t acela c„ am un singur secretar ∫i Óncerc„m s„ facem rost de Ónc„ un secretar. Afar„ de domnul Victor Ponta nu am alt secretar Ón sal„. Exact c‚nd am spus, a ap„rut domnul Gheorghiof. Deci ne putem Óncepe lucr„rile. S„-l aplaud„m pe domnul Gheorghiof.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Declar deschis„ ∫edin˛a de ast„zi a Camerei Deputa˛ilor anun˛‚ndu-v„ c„, din totalul celor 331 de deputa˛i, ∫i-au Ónregistrat prezen˛a la lucr„ri un num„r de 208. Sunt absen˛i 123, din care particip„ la alte ac˛iuni parlamentare un num„r de 8.

Primul proiect pe ordinea de zi ast„zi este proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 69/2004 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul ∫i acvacultura.

Dac„ din partea ini˛iatorului avem o luare de cuv‚nt? Da, v„ rog s„ v„ prezenta˛i. Ave˛i microfonul.

## **Domnul Nicolae Flaviu Lazin** _— secretar de stat_

_Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Prezenta ordonan˛„ propune modific„ri ∫i complet„ri la Legea nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul ∫i acvacultura, modific„ri care urm„resc consolidarea structurilor administrative existente ∫i extinderea atribu˛iilor Agen˛iei Na˛ionale pentru Pescuit ∫i Acvacultur„.

Modific„rile ∫i complet„rile propuse de Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice au vizat Ón mod expres definirea unei strategii na˛ionale a sectorului pesc„resc, reglement„rile referitoare la conservarea ∫i managementul resurselor acvatice vii, organizarea pie˛ei produselor pesc„re∫ti, implementarea ∫i controlul aplic„rii acesteia.

Œn acest sens, s-a introdus la art. 7 o prevedere privind Ónfiin˛area Agen˛iei Na˛ionale pentru Pescuit ∫i Acvacultur„, institu˛ie public„ de interes na˛ional Ón subordinea autorit„˛ii publice centrale care r„spunde de pescuit ∫i acvacultur„, respectiv Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, care va r„spunde de elaborarea ∫i implementarea strategiei na˛ionale Ón domeniu.

O modificare important„, care prive∫te desf„∫urarea activit„˛ii de control ∫i inspec˛ie, se reg„se∫te la art. 7 lit. h), prin adoptarea c„reia Inspec˛ia Piscicol„ func˛ioneaz„ ca direc˛ie de specialitate Ón structura Agen˛iei Na˛ionale pentru Pescuit ∫i Acvacultur„.

Ca urmare a recomand„rilor Comisiei Europene cu privire la administrarea unitar„ a resurselor acvatice vii, Agen˛ia Na˛ional„ pentru Pescuit ∫i Acvacultur„ are calitatea de administrator unic ∫i atribuie dreptul de pescuit Ón bazinele piscicole naturale Ón conformitate cu prevederile prezentei legi, art. 13 alin. 1. Fa˛„ de vechiul text al legii, prin care administratorii erau defini˛i Ón conformitate cu art. 79, abrogat, prin modific„rile aduse ace∫tia sunt defini˛i ca gestionari.

Œn conformitate cu prevederile articolului propus, art. II ∫i art. 8 alin. 1, Agen˛ia Na˛ional„ pentru Pescuit ∫i

Acvacultur„ deleag„ gestionarea durabil„ a resurselor acvatice vii administra˛iei Rezerva˛iei îDelta Dun„rii“, Regiei Na˛ionale a P„durilor, respectiv Companiei Na˛ionale de Administrare a Fondului Piscicol.

Una dintre modific„rile importante se reg„se∫te la art. 14, prin care se stabile∫te accesul la resursele acvatice vii Ón vederea practic„rii pescuitului Ón scop comercial ∫i modalit„˛ile de atribuire.

Œn Óncheiere a∫ dori s„ spun c„ ini˛iatorul sus˛ine forma care a fost amendat„ Ón Comisia pentru agricultur„ a Camerei Deputa˛ilor ∫i men˛inem aceste amendamente ∫i acest punct de vedere.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc. Comisia?

Raportul suplimentar asupra proiectului de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 69/2004 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuit ∫i acvacultur„.

Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice a fost sesizat„ spre dezbaterea pe fond, Ón procedur„ de urgen˛„, a proiectului de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 69/2004 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul ∫i acvacultura, transmis cu nr. x-617/20.10.2004 ∫i Ónregistrat sub nr. 24/418/21.10.2004.

La Óntocmirea raportului, comisia a avut Ón vedere avizul Consiliului Legislativ, avizul Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, avizul Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i ∫i avizul Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic.

Proiectul de ordonan˛„ are ca obiect de reglementare modificarea ∫i completarea Legii nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul ∫i acvacultura. Prin proiect se propun: consolidarea structurilor administrative existente, extinderea responsabilit„˛ilor Companiei Na˛ionale de Administrare a Fondului Piscicol, precum ∫i Ónfiin˛area Agen˛iei Na˛ionale pentru Pescuit ∫i Acvacultur„.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 69/2004 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul ∫i acvacultura face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art. 73 alin. (3) lit. h) din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„.

La dezbaterea proiectului au participat ca invita˛i, Ón conformitate cu prevederile art. 51 ∫i 52 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, republicat, domnii Vasile Lupu, secretar de stat Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, ∫i Vasile V„caru, director Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale.

La lucr„rile comisiei au fost prezen˛i 25 de deputa˛i din totalul de 26 de membri ai comisiei. Raportul comisiei a fost aprobat cu majoritate de voturi, Ónregistr‚ndu-se 8 voturi Ómpotriv„, Ón ∫edin˛a din 30 martie 2005.

Proiectul de lege a fost aprobat de Senat Ón ∫edin˛a din 14 octombrie 2004. Proiectul de lege, potrivit art. 75 alin. (1) ∫i (3) din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 46/19.IV.2005 art. 86 alin. 3 punctul 2 lit. f) din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, republicat, este de competen˛a decizional„ a Camerei Deputa˛ilor.

Comisia a aprobat, a∫a cum spuneam, acest proiect de lege ∫i este de acord cu supunerea Ón dezbatere a Camerei Deputa˛ilor.

Fiind ordonan˛„ de urgen˛„, timpul pentru dezbateri generale Ól propunem a fi 10 minute, iar pentru amendamente, un minut.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule deputat.

Dac„ sunte˛i de acord cu timpii pe care i-a propus domnul deputat Ón numele comisiei?

Cine este pentru? V„ mul˛umesc.

Voturi Ómpotriv„?

Ab˛ineri? Nu avem.

Dezbateri generale.

Dac„ exist„ interven˛ii din partea grupurilor parlamentare? Domnule deputat Munteanu, ave˛i microfonul.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Voi Óncerca s„ explic de ce deputa˛ii Grupului parlamentar al P.S.D. vor vota Ómpotriva acestui proiect de lege, a∫a cum de altfel au procedat ∫i la Comisia pentru agricultur„.

1. De∫i legea a fost trimis„ Ón dou„ r‚nduri ministerelor de resort, respectiv cel al agriculturii ∫i cel al mediului, Ón vederea punerii de acord Ón ceea ce prive∫te posibilele amendamente, forma final„ propus„ nu rezolv„ problemele din domeniul vizat. Suntem de acord c„ Legea nr. 192/2001 trebuie ∫i poate suporta modific„ri, complet„ri. Important este ca ea s„ rezolve problemele de fond. Precizez faptul c„ acest proiect de lege creeaz„ ambiguit„˛i ∫i las„ loc diverselor interpret„ri.

2. Este neexplicabil faptul c„ Ministerul Mediului, cel care are rolul esen˛ial Ón ceea ce prive∫te conservarea biosferei Delta Dun„rii, a acceptat cu mult„ u∫urin˛„, ca s„ nu zic cu iresponsabilitate, desfiin˛area acestei legi. Precizez c„ la ultima discu˛ie din comisie nu a participat guvernatorul Deltei Dun„rii, prezent la toate celelalte Ónt‚lniri. ™i acum apare o alt„ problem„. Care este adev„rata politic„ pe care o promoveaz„ doamna ministru Sulfina Barbu Ón ceea ce prive∫te Delta Dun„rii? Oare doamna ministru este con∫tient„ de efectul dezastruos pe care Ól pot avea ni∫te decizii gre∫ite, lipsite de suport ra˛ional?

Acum, de fapt, Ón˛elegem de ce a lipsit guvernatorul Deltei Dun„rii. De∫i este foarte apreciat de c„tre exper˛ii Uniunii Europene, fiind considerat ca unul dintre primii speciali∫ti Ón domeniu din Europa, a fost Ónlocuit cu un specialist Ón — subliniez — salubritate. Cred c„ orice comentariu este de prisos.

3. De∫i au fost Ónfiin˛ate Agen˛ia Na˛ional„ pentru Pescuit ∫i Acvacultur„, precum ∫i Compania Na˛ional„ de Administra˛ie a Fondului Piscicol, nu s-a reu∫it clarificarea celui mai important aspect al legii: cine se ocup„ de gestionarea activit„˛ii. Impresia pe care o las„ acest haos este c„ aceasta a fost dorin˛a celor afla˛i la putere ca,

pe un fond ambiguu, insuficient clarificat din punct de vedere legal, s„ mai poat„ fi rezolvate anumite interese. De aceea nu vom vota. Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Alte interven˛ii de la grupurile parlamentare. Nu? Da, domnul deputat Tab„r„.

Sigur c„ Óntr-un sistem democratic pluripartit este absolut nevoie s„ fie ∫i opozi˛ie, ∫i majoritate, minoritate. Trebuie s„ v„ spun c„ sunt unul dintre cei care cunosc istoria apari˛iei cadrului legislativ din domeniul gestion„rii resurselor acvatice din Rom‚nia.

Œn perioada Ón care eram ministru am dus b„t„lii teribile, tocmai cu Ministerul Mediului, ∫i am ajuns p‚n„ la o mediere la pre∫edintele Rom‚niei ∫i, chiar cu aceast„ mediere, n-am reu∫it, la acea dat„, dec‚t s„ cre„m bazele unei legi care mai t‚rziu a devenit legea care a reglementat Óntr-o oarecare m„sur„ problema aceasta a pescuitului ∫i a gestion„rii resurselor acvatice. Ea a fost o lege care a ap„rut, sigur, cu mult„ Ónt‚rziere, nu a fost perfect„, a fost bine c„ a ap„rut, dar, din p„cate, ea a deschis calea a ceea ce Ónseamn„ exploatarea nejustificat„ ∫i nereal„, ∫i nerentabil„, ∫i abuziv„ a acestor resurse.

Eu a∫ vrea s„ v„ spun... ™i nu Ónt‚mpl„tor ∫i Ón cadrul comisiei, ∫i cu colegii am militat pentru Ómbun„t„˛irea acestei legi, iar ordonan˛a nu face altceva dec‚t s„ Ómbun„t„˛easc„ legea ∫i, mai ales, cadrul de gestionare a acestor resurse. Eu cred c„ Ministerul Mediului are ceva mai mult de f„cut ∫i sunt convins c„ doamna ministru Sulfina Barbu ∫tie acest lucru ∫i, din acest motiv, partea aceasta de exploatare economic„ a ceea ce con˛in apele Rom‚niei a fost l„sat„ Ón grija unor gestionari bine contura˛i de aceast„ ordonan˛„. Cred c„ acesta este elementul esen˛ial legat de con˛inutul ei.

Pe de alt„ parte, trebuie s„ mai recunoa∫tem Ónc„ un lucru. Noi vorbim foarte mult despre Rezerva˛ia îDelta Dun„rii“. Mai vorbim ∫i de alte rezerva˛ii. Delta Dun„rii vine Ón acest cadru legislativ pe care Ól discut„m ast„zi, dar Ónainte de a discuta numai de resursele Deltei trebuie s„ discut„m ∫i de oamenii de acolo, ∫i ei fac parte tot din aceast„ component„ natural„, ∫i ei trebuie sprijini˛i ∫i trebuie accepta˛i cu participare la resursele din mediul Ón care tr„iesc. Or, legea deschidea calea ca aceste resurse s„ fie Ón m‚na altora, ∫i gestionate de al˛ii.

Eu cred c„ ceea ce este prev„zut Ón aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ este benefic pentru domeniu ∫i v„ rog s„ vota˛i ordonan˛a de urgen˛„ cu amendamentele care au fost propuse de c„tre comisie ∫i membrii Comisiei pentru agricultur„.

Mul˛umesc foarte mult.

Mul˛umesc, domnule deputat. Domnule Mocanu, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Desigur c„, a∫a cum spunea ∫i domnul deputat Tab„r„ aici, aceast„ lege are un istoric deosebit.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 46/19.IV.2005 Din 2001 ∫i p‚n„ Ón prezent a suferit foarte mult modific„ri ∫i a∫ putea s„ spun c„ aceste modific„ri au fost ∫i necesare. Dar Ón graba cu care s-a vrut s„ fie modificat„ prin Ordonan˛a nr. 69, adic„ ordonan˛a s„ fie foarte mult modificat„, nu s-a ajuns la rezultatele scontate. Prin Legea nr. 192 a fost Ónfiin˛at„ Compania Na˛ional„ de Administrare a Fondului Piscicol, cu atribu˛iunile care sunt prev„zute Ón lege, deosebit de importante.

La recomandarea Comisiei Europene am venit ∫i am mai Ónfiin˛at ∫i Agen˛ia Na˛ional„ de Pescuit, ca administrator unic care s„ gestioneze problemele Ón domeniu. Eu stau ∫i m„ Óntreb acum: nu era normal ca o singur„ structur„ la aceast„ or„ s„ r„m‚n„ definitiv„, de r„spundere ∫i de gestionare a acestui domeniu extraordinar de important? C‚t personal a fost preluat de agen˛ie de la compania na˛ional„?

Compania Na˛ional„ de Administrare a avut ca un atribut, care a fost dus p‚n„ la urm„ la A.D.S., ∫i, dac„ la aceast„ or„ ne g„sim Ón aceast„ situa˛ie, recomand Ministerului Agriculturii ca Compania Na˛ional„ de Administrare s„-∫i termine rapid treaba, s„ termine privatiz„rile pe care le are de f„cut, s„ nu aib„ sarcini duble, pe dou„ structuri foarte importante, s„ fie transferat personalul de specialitate la Agen˛ia Na˛ional„ de Pescuit ∫i a∫a putem s„ mergem mai repede spre Europa. Lucru care nu s-a Ónt‚mplat.

A∫ mai avea de ad„ugat o chestiune foarte important„. Legea prevede conservarea ∫i dezvoltarea durabil„ a acestei bog„˛ii acvatice, dar vine momentul c‚nd trebuie s„ ∫i exploat„m ∫i s„ lu„m fondurile, s„ facem dezvolt„ri pentru acest domeniu.

Am venit cu ini˛iativa ∫i cu amendarea de a modifica exploatarea acestor resurse. Am Ónl„turat definitiv concesionarea.

Eu sunt de acord, pe de o parte, c„ dac„ am un concesionar ∫i nu-i serios, ∫i nu-∫i face treaba, dar am posibilit„˛i legale, care sunt prev„zute pe contract, s„-l desfiin˛ez ∫i s„-i iau dreptul de ac˛ionat Ón Delta Dun„rii sau unde ac˛ioneaz„ el. Dar dac„ revin Ón 2005 ∫i dau dreptul s„-mi intre sute ∫i mii de indivizi pe acest domeniu care este foarte greu de controlat, nu ∫tiu ce am de f„cut ∫i c‚t am de c‚∫tigat.

Inspec˛ia Piscicol„ Ónc„ nu func˛ioneaz„ sub Agen˛ia Na˛ional„, un lucru care este foarte greu ∫i Óndep„rtat de la obiectul de activitate. Doar prin inspec˛ie pot s„ realizez controlul asupra Óntregii activit„˛i ∫i u∫urez activitatea agen˛iei ∫i desfiin˛‚nd compania.

Cu aceste lucruri, dac„ erau prev„zute, eu votam pentru. A∫a, Grupul parlamentar al P.S.D. voteaz„ Ómpotriva acestui proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

Da, mul˛umesc.

Dac„ mai exist„ alte interven˛ii, v„ rog?

Dac„ nu, intr„m Ón dezbaterea pe articole a legii.

Titlul legii.

Dac„ exist„ interven˛ii? Nu.

Titlul legii a fost adoptat Ón unanimitate.

Art. 1 al legii, care devine art. I, nemodificat, propus de comisie.

Dac„ exist„ interven˛ii? Nu exist„ interven˛ii.

Cine este de acord cu art. I al legii a∫a cum este prev„zut? V„ mul˛umesc.

Trebuia s„ num„ra˛i, m„ ierta˛i...

- Cine este pentru? 85 voturi.

- Voturi Ómpotriv„? 58. Ab˛ineri? Una.

Cu 85 de voturi pentru, 58 de voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, art. I a fost adoptat.

- Intr„m la ordonan˛„.

- Titlul ordonan˛ei, a∫a cum a fost propus de ini˛iator. Dac„ exist„ interven˛ii? Nu.

- Titlul ordonan˛ei a fost adoptat Ón unanimitate. Art. I al ordonan˛ei, preambulul.

Dac„ exist„ interven˛ii? Nu.

Art. I a fost adoptat Ón unanimitate.

Art. I, punctul 1. De fapt, a∫a cum ∫ti˛i, lucr„m pe raport. Punctul 1 din cadrul raportului, formul„rile pe care le-a propus comisia.

Dac„ exist„ interven˛ii? Nu.

Voturi pentru? 87 de voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 56 de voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Una.

Cu 87 de voturi pentru, 56 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, punctul 1 a fost, de fapt, art. I punctul 1 a fost adoptat a∫a cum a fost propus de c„tre comisie.

La num„rul curent 6 din raport, punctul 2: îLa art. I, dup„ punctul 1 se introduce un punct nou...“ ∫.a.m.d. conform celor propuse de comisie la num„rul curent 6.

Dac„ exist„ interven˛ii? Dac„ nu, supun formularea comisiei de la punctul curent 6 din raport votului dumneavoastr„.

Cine este pentru? 86. Voturi Ómpotriv„? 56. Ab˛ineri? Dou„.

Cu 86 de voturi pentru, 56 de voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri, num„rul curent 6 din raport a fost adoptat.

Num„rul curent 7 din raport. Comisia propune

reformularea art. I, punctul 2, a∫a cum vede˛i Ón raport. Dac„ exist„ interven˛ii? Nu.

Cine este de acord cu pozi˛ia comisiei la num„rul curent 7 din raport? 87 de voturi pentru.

- Voturi Ómpotriv„? 56 de voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Dou„.

Cu 87 de voturi pentru, 56 Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri, art. 7 de la punctul 7 din raport a fost adoptat.

Num„rul curent 8 din raport: îLa articolul I, punctul 3, art. 7[1] , 7[3] , 7[7] vor avea urm„torul cuprins...“, ca s„ ∫ti˛i la ce m„ refer. Comisia ne propune reformularea, p„str‚nd o parte din articole nemodificate, a∫a cum avem la punctul 8, cum se vede din punctul curent 8 din raport.

Dac„ exist„, la punctul curent 8 din raport, pozi˛ia comisiei, interven˛ii? Dac„ nu, supun textul comisiei votului dumneavoastr„.

Cine este pentru? 89.

Voturi Ómpotriv„? 56.

Ab˛ineri? Dou„.

Cu 89 de voturi pentru, 56 Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri, textul comisiei a fost adoptat.

La num„rul curent 9 din raport comisia propune

anumite modific„ri textului propus de ini˛iator. Dac„ exist„ interven˛ii? Nu exist„. Voturi pentru? 89.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 46/19.IV.2005 Voturi Ómpotriv„? 56.

Ab˛ineri? Dou„.

Cu 89 de voturi pentru, 56 Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri, textul propus de comisie a fost adoptat.

La num„rul curent 10 comisia ne propune modific„ri ale textului propus de ini˛iator, a∫a cum apare Ón raport. Dac„ exist„ interven˛ii? Nu. Voturi pentru? 89. Voturi Ómpotriv„? 57. Ab˛ineri? Una.

Cu 89 de voturi pentru, 57 de voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, textul a fost adoptat.

La num„rul curent 11, comisia propune eliminarea textului introdus de c„tre Senat.

Cine este de acord? 90. Voturi Ómpotriv„? 57. Ab˛ineri? Una. Cu 90 de voturi pentru, 57 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, textul Senatului a fost eliminat.

La num„rul curent 12, comisia propune o modificare complex„ la art. I, punctul 5, art. 10 ∫i define∫te cuprinsul art. 10 a∫a cum este Ón raport.

Dac„ exist„ interven˛ii? Nu sunt. Voturi pentru? 90. Voturi Ómpotriv„? 56. Ab˛ineri? Una.

Cu 90 de voturi pentru, 56 de voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, textul propus de comisie a fost adoptat.

Num„rul curent 13 din raport, ∫i anume: îLa art. I punctul 6, alin. 8 al art. 11 va avea urm„torul cuprins...“, comisia ne propune cuprinsul, cu modificarea respectiv„.

Dac„ exist„ interven˛ii? Nu sunt.

Cine este de acord cu textul propus de comisie?

Nu, nu! V„ rog, nu for˛a˛i colegii s„ voteze, dac„ ei

nu vor. Nu vrea s„ voteze Albu, nu voteaz„!

90 de voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 57 de voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? O ab˛inere.

Cu 90 de voturi pentru, 57 de voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, textul a fost adoptat.

Num„rul curent 14 din raport, comisia propune s„ p„str„m solu˛ia ini˛iatorului.

Exist„ interven˛ii? Nu sunt.

S-a adoptat Ón unanimitate.

Num„rul curent 15. Comisia ne propune: îLa art. I, dup„ punctul 7 s„ se introduc„ punctul 7[1] cu urm„torul cuprins...“ Mai departe, curge textul.

Dac„ exist„ interven˛ii? Nu exist„.

Cine este de acord cu textul comisiei? Voturi pentru? 92 de voturi pentru.

Voturi Ómpotriv„? 57 de voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Una. Cu 92 de voturi pentru, 57 de voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, textul a fost adoptat a∫a cum l-a propus comisia.

Num„rul curent 16 din raport. Comisia ne propune un amendament al acestui text complet, ∫i anume: îLa art. I punctul 8, art. 13[2] va avea urm„torul cuprins...“, ∫i textul curge conform raportului.

Dac„ exist„ interven˛ii? Nu. Voturi pentru? 92 de voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 57 de voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Una.

Cu 92 de voturi pentru, 57 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, textul a fost adoptat.

Num„rul curent 17: îLa art. I, dup„ punctul 8 se introduce un punct nou, punctul 8[1] , cu urm„torul cuprins...“ ne spune comisia ∫i ne prezint„ textul Ón continuare.

Dac„ sunt observa˛ii? Nu.

Cu 92 de voturi pentru, 58 de voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, textul propus de comisie a fost adoptat.

Num„rul curent 18 din raport: îLa art. I punctul 9, art. 22 va avea urm„torul cuprins...“. Textul curge conform propunerii comisiei. Cine vrea s„ fac„ o interven˛ie? Nimeni. Voturi pentru acest text? 92 de voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 58 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Una. Cu 92 de voturi pentru, 58 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, textul a fost adoptat.

Num„rul 19 din raport. Comisia ne propune adoptarea unu amendament al domnului Tab„r„: îLa art. I punctul 10, art. 22[3] va avea urm„torul cuprins...“. Textul curge conform raportului. Interven˛ii? Nu sunt. Voturi pentru? 92 de voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 58 de voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Una. Cu 92 de voturi pentru, 58 de voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, textul a fost adoptat.

Num„rul curent 20 din raport. Comisia propune la art. 26 s„ p„str„m textul ini˛iatorului. Sunt interven˛ii? Nu sunt. Textul a fost adoptat Ón unanimitate. La num„rul curent 21, comisia propune s„ accept„m solu˛ia ini˛iatorului. Exist„ interven˛ii? Nu sunt. Solu˛ia de abrogare a art. 28 a fost adoptat„ Ón unanimitate.

Num„rul curent 22 din raport, art. I punctul 13, alin. (2) ∫i (3) ale art. 30 se abrog„, plus cealalt„ solu˛ie, p„strarea unor alineate nemodificate, conform propunerii comisiei.

Cine este pentru propunerea comisiei? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Cu 92 de voturi pentru, 58 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, solu˛ia comisiei a fost adoptat„.

Num„rul curent 23 din raport. Comisia propune adoptarea solu˛iei ini˛iatorului. Exist„ interven˛ii? Nu sunt. Textul a fost adoptat Ón unanimitate.

Num„rul curent 24: îLa art. I punctul 15, alin. (5) ∫i (8) ale art. 38[25] vor avea urm„torul cuprins...“ ne spune comisia. Textul curge conform raportului.

Dac„ exist„ interven˛ii? Nu sunt. Voturi pentru? 92 de voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 58 de voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Una.

30 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 46/19.IV.2005

Cu 92 de voturi pentru, 58 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, textul a fost adoptat Ón formula comisiei.

Num„rul curent 25, comisia ne propune un amendament conform textului din articol ∫i solu˛iei din articol.

Cine este pentru solu˛ia propus„ de comisie? 92 de voturi pentru.

Voturi Ómpotriv„? 61 de voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Nici una.

Cu 92 de voturi pentru, 61 de voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, textul a fost adoptat.

La num„rul curent 26, comisia ne propune eliminarea

textului modific„rii introduse de Senat.

Dac„ exist„ interven˛ii? Nu sunt.

Voturi Ómpotriv„? 62 de voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Una.

Cu 92 de voturi pentru, 62 de voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, s-a eliminat textul Senatului.

Num„rul curent 27. Comisia ne propune s„ p„str„m solu˛ia ini˛iatorului.

Dac„ exist„ interven˛ii? Nu.

Œn unanimitate, textul ini˛iatorului a fost adoptat.

Num„rul curent 28, stima˛i colegi, comisia ne propune o solu˛ie, a∫a cum o vede˛i, cu modific„ri, Ón func˛ie de amendamentul domnului deputat Longher, ∫i anume: îLa art. I punctul 18, lit. e) ∫i g) ale alin. (1) al art. 56[2] vor avea urm„torul cuprins...“ ∫i textul curge.

Dac„ exist„ interven˛ii? Nu sunt.

Voturi pentru solu˛ia comisiei? 94 de voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 64 de voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri.

Cu 94 de voturi pentru, 64 Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri, textul a fost adoptat.

Num„rul curent 29. Comisia ne propune ca punctul 5 s„ devin„ punctul 18 nemodificat.

Dac„ exist„ interven˛ii la aceast„ solu˛ie? Nu sunt. Cine este de acord cu solu˛ia comisiei? Voturi pentru? 94 de voturi pentru.

Voturi Ómpotriv„? 66 de voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Una.

Cu 94 de voturi pentru, 66 de voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, solu˛ia comisiei a fost adoptat„.

Num„rul curent 30, comisia ne propune adoptarea textului cu un amendament, conform raportului.

Dac„ exist„ interven˛ii? Nu sunt.

Voturi pentru solu˛ia comisiei? 95 de voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 68 de voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Una.

Cu 95 de voturi pentru, 68 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, textul comisiei a fost adoptat.

Num„rul curent 31. Comisia ne propune adoptarea textului ini˛iatorului.

Dac„ exist„ interven˛ii? Nu sunt.

Textul a fost adoptat Ón unanimitate.

Num„rul curent 32. Comisia ne propune adoptarea textului ini˛iatorului.

Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt.

Textul a fost adoptat Ón unanimitate.

La num„rul curent 33 din raport comisia ne propune o modificare — textul Ól ave˛i Ón raport, a∫a cum spuneam —, ∫i anume: îLa art. I, dup„ punctul 22 se introduc dou„

puncte noi, 22[1] ∫i 22[2] , cu urm„torul cuprins...“. Textul curge conform raportului.

Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Voturi pentru? 97 de voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 70 de voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Una.

Cu 97 de voturi pentru, 70 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, solu˛ia comisiei a fost adoptat„.

La num„rul curent 34, comisia ne propune s„ adopt„m solu˛ia ini˛iatorului. Dac„ exist„ interven˛ii? Nu sunt. A fost adoptat„ solu˛ia ini˛iatorului Ón unanimitate. La num„rul curent 35 din raport, comisia ne propune

s„ adopt„m textul ini˛iatorului.

Dac„ exist„ interven˛ii? Nu sunt. Textul ini˛iatorului a fost adoptat Ón unanimitate. La num„rul curent 36 comisia ne propune s„ adopt„m textul propus de domnul Ioan Stan. Dac„ exist„ interven˛ii? Nu sunt. Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu sunt. Ab˛ineri? Nu sunt. Textul a fost adoptat Ón unanimitate. La num„rul curent 37, comisia ne propune un text nou.

Dac„ exist„ interven˛ii? Nu sunt. Voturi pentru? 101 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 73 Ómpotriv„.

Cu 101 voturi pentru, 73 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, textul a fost adoptat.

La num„rul curent 38 comisia ne propune eliminarea textului, conform amendamentelor domnilor Mocioalc„ ∫i Ion Dumitru.

Cine este pentru eliminarea art. III? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu avem. Ab˛ineri? Nu avem.

S-a eliminat Ón unanimitate.

La num„rul curent 39 pentru art. IV, comisia ne propune textul ini˛iatorului. Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt. Adoptat Ón unanimitate.

Num„rul curent 40, art. V. Comisia ne propune adoptarea textului ini˛iatorului.

Dac„ exist„ interven˛ii? Nu sunt. Text adoptat Ón unanimitate.

La num„rul curent 41 comisia ne propune text nou, art. II.

Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt. Voturi pentru textul comisiei? 101 voturi pentru. Voturi Ómpotriv„? 75 de voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? O ab˛inere.

Cu 101 de voturi pentru, 75 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, textul de la art. 41, num„rul curent din raport, a fost adoptat.

Œn acest mod am Óncheiat adoptarea pe articole a textului legii. O trimitem la vot final. Legea are caracter organic.

Urm„torul proiect de lege pe ordinea de zi este proiectul de Lege pentru respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 89/2004 privind v‚nzarea bunurilor imobile Ón care se desf„∫oar„ activit„˛i de asisten˛„ sanitar-veterinar„.

Ini˛iatorul?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 46/19.IV.2005

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Proiectul de ordonan˛„ de urgen˛„ are ca obiect reglementarea, eficientizarea activit„˛ii sanitar-veterinare, ˛in‚ndu-se cont ∫i de cerin˛ele Comunit„˛ii Europene de eliminare a lacunelor Ón cadrul dreptului de stabilire ∫i al liberei practic„ri a serviciilor, cre‚nd acum posibilitatea ca bunurile imobile, cl„diri ∫i terenuri aferente, s„ fie v‚ndute prin atribuire direct„ c„tre concesionarii acestui tip de activitate care se desf„∫oar„ Ón aceste imobile.

Sigur, avem situa˛ia Ón care, Ón forma care a fost prezentat„ Ón Senat, aveam o lege pentru respingerea ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului, lege care s-a transformat, prin amendamentele aduse Ón Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice a Camerei decizionale, a Camerei Deputa˛ilor, Óntr-o Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 89 privind v‚nzarea bunurilor imobile Ón care se desf„∫oar„ activitatea de asisten˛„ sanitarveterinar„. Autoritatea Na˛ional„ Sanitar„ Veterinar„ ∫i pentru Siguran˛a Alimentelor sus˛ine adoptarea proiectului de lege cu amendamentele cuprinse Ón raportul adoptat de Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industria alimentar„ ∫i servicii specifice.

Consider„m c„, devenind proprietarii bunurilor imobile respective, medicii veterinari vor fi interesa˛i Ón realizarea de investi˛ii, astfel Ónc‚t aceste spa˛ii s„ Óndeplineasc„ condi˛iile prev„zute de legisla˛ia Ón vigoare, pentru ob˛inerea autoriza˛iei sanitar-veterinare de func˛ionare.

Apreciem c„ adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 89 privind v‚nzarea bunurilor imobile Ón care se desf„∫oar„ activit„˛i de asisten˛„ veterinar„ va determina ∫i Ómbun„t„˛irea condi˛iilor de exercitare a activit„˛ii de liber„ practic„ Ón medicin„ veterinar„ ∫i implicit a calit„˛ii actului medical veterinar, deosebit de important Ón preajma ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„.

Sus˛inem, a∫adar, promovarea actului normativ cu amendamentele care au fost aduse Ón Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice a Camerei Deputa˛ilor.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Domnul Tab„r„.

## Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,

Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice a fost sesizat„ spre dezbatere Ón fond Ón procedur„ de urgen˛„ cu proiectul de Lege pentru respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 89/2004 privind v‚nzarea bunurilor imobile Ón care se desf„∫oar„ activit„˛ile de asisten˛„ sanitarveterinar„, transmis cu adresa x-73 din 7 martie 2005 ∫i Ónregistrat„ sub nr. 24/8608 2005.

La Óntocmirea raportului, comisia a avut Ón vedere avizul Consiliului Legislativ, avizul Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i ∫i avizul Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

Proiectul de ordonan˛„ de urgen˛„ are ca obiect de reglementare eficientizarea activit„˛ii sanitar-veterinare, ˛in‚ndu-se cont ∫i de cerin˛ele Comunit„˛ii Europene, de eliminarea lacunelor din cadrul dreptului de stabilire ∫i a liberei practic„ri a serviciilor, cre‚nd acum posibilitatea ca bunurile imobile, cl„diri ∫i terenuri aferente, s„ fie v‚ndute prin atribuire direct„ c„tre concesionarii acestui tip de activitate care s„ se desf„∫oare Ón aceste imobile.

Proiectul de lege pentru respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 8972004 privind v‚nzarea bunurilor imobile Ón care se desf„∫oar„ activit„˛ile de asisten˛„ sanitar-veterinar„ face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art. 73 din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„.

La dezbaterea proiectului au participat ca invita˛i, Ón conformitate cu prevederile art. 51 ∫i 52 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, republicat, domnul Flaviu Lazin, secretar de stat Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, ∫i R„zvan Nicolae fi‚ru, pre∫edintele Autorit„˛ii Na˛ionale Sanitare Veterinare ∫i pentru Siguran˛a Alimentelor.

La lucr„rile comisiei au fost prezen˛i 26 de deputa˛i din totalul de 26 de membri ai comisiei. Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate, Ónregistr‚ndu-se 4 voturi Ómpotriv„, Ón ∫edin˛a din 23 martie 2005.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din 3 martie 2005.

Proiectul de lege, potrivit art. 75 alin (1) ∫i (3) din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, ∫i art. 86 alin. 3 punctul 1 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, republicat, este de competen˛a decizional„ a Camerei Deputa˛ilor.

Œn urma dezbaterii, comisia propune admiterea cu modific„ri ∫i complet„ri a proiectului de lege.

Propun totodat„, fiind vorba de o ordonan˛„ de urgen˛„, 8 minute pentru discu˛ii generale ∫i un minut pentru fiecare amendament, articol.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

Mul˛umesc, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

O s„ vede˛i c„, acolo unde proiectele de lege sunt bune, suntem ∫i noi pentru ele ∫i le adopt„m. Suntem, am votat Ón comisie, grupul nostru de deputa˛i, ∫i sus˛inem ∫i Ón plenul Camerei Deputa˛ilor acest proiect de lege, datorit„ faptului c„ a sosit momentul ca medicii veterinari, concesionarea activit„˛ii sanitar-veterinare s„ poat„ cump„ra aceste imobile, prin acest lucru m„rind eficien˛a acestei activit„˛i.

Vom vota ∫i sus˛inem acest proiect de lege. V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 46/19.IV.2005

V„ mul˛umesc. Al˛i reprezentan˛i ai vreunui grup parlamentar? Domnul deputat Tab„r„, ave˛i cuv‚ntul.

Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,

Œn primul r‚nd, nu pot s„ nu-i dau o mic„ replic„ colegului Mocanu, c„ acolo unde legile sunt bune... Sigur, legile sunt bune Óntr-o anumit„ viziune, legate de un anumit program, de o anumit„ pozi˛ie. Exist„ Óns„ legi care sunt legate de programe guvernamentale, sunt legate de op˛iuni, dar sunt legate Ón acela∫i timp ∫i de ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón spa˛iul spre care tindem. Eu a∫ spune c„ aceast„ lege se Óncadreaz„ Óntr-un astfel de obiectiv ∫i nu facem altceva dec‚t s„ complet„m, de altfel, o activitate de o foarte mare importan˛„, care este activitatea sanitar-veterinar„.

Œn al doilea r‚nd, s„ complet„m ceea ce am f„cut p‚n„ acum prin concesionare ∫i s„ deschidem calea ca medicii veterinari care au f„cut concesiunea serviciilor sanitar-veterinare ∫i de circumscrip˛ie s„ poat„ s„-∫i doteze aceste spa˛ii pe care le iau pentru func˛ionarea circumscrip˛iilor sanitar-veterinare ∫i a activit„˛ii sanitar-veterinare, dar, Ón acela∫i timp, aceast„ ordonan˛„, aceast„ lege reglementeaz„ ∫i modul de cump„rare, dar ∫i acela de Ónstr„inare. Exist„ c‚teva piedici care se pun la o Ónstr„inare care ar duce la pierderea obiectivului acestei legi. Acesta este motivul pentru care v„ rog, stima˛i colegi, s„ vota˛i aceast„ ini˛iativ„ legislativ„. Ea este benefic„ pentru un sector, a∫a cum spuneam, de mare importan˛„, cum este cel sanitar-veterinar ∫i, Ón acela∫i timp, este Ón prevederile ∫i rela˛iile cu Uniunea European„.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Al˛i colegi de la alte grupuri parlamentare dac„ vor s„ intervin„ la dezbaterile generale ale acestui proiect de lege? Œn˛eleg c„ nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege pe articole. Titlul legii, num„rul curent 1 din raport. Titlul legii se modific„, conform propunerii comisiei, din îproiect de lege pentru respingere“ Ón îproiect de lege pentru adoptarea ordonan˛ei de urgen˛„...“.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„?

Ab˛ineri?

Unanimitate.

Art. 1 al legii. Comisia propune modificarea fa˛„ de solu˛ia Senatului, de la îse respinge“ la îse aprob„“.

Cine este de acord cu solu˛ia comisiei? V„ mul˛umesc.

Voturi Ómpotriv„?

Ab˛ineri? Nu avem. Adoptat Ón unanimitate. Titlul ordonan˛ei. Comisia propune solu˛ia ini˛iatorului. Dac„ avem interven˛ii? Nu sunt. S-a adoptat Ón unanimitate.

Num„rul curent 4. Comisia ne propune introducerea unui alineat nou la alin. 2 de la art. 2[1] , conform textului din raport.

Dac„ exist„ interven˛ii? Nu sunt. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

La num„rul curent 5, comisia ne propune abrogarea art. 2.

Dac„ exist„ interven˛ii? Nu exist„.

Cine este pentru abrogarea art. 2? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu avem. Ab˛ineri? Nu avem. Art. 2 s-a abrogat. La num„rul curent 6 comisia ne propune art. 3, textul ini˛iatorului.

Avem interven˛ii? Nu avem. Adoptat Ón unanimitate.

La num„rul curent 7 comisia ne propune introducerea unui alineat nou, num„rul 5, la art. 4, cu cuprinsul din raport.

Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt. Voturi pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu avem. Ab˛ineri? Nu avem. Adoptat Ón unanimitate.

La num„rul curent 8, comisia ne propune la art. 5 alin. 2 lit. c) modificarea textului propus de ini˛iator, conform solu˛iei propuse de comisie.

Cine este pentru solu˛ia comisiei? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu avem. Ab˛ineri? Nu avem. Adoptat„ Ón unanimitate.

La num„rul curent 9 comisia ne propune ca art. 6, lit. b) s„ aib„ cuprinsul din raport. Cine este de acord? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu avem. Ab˛ineri? Nu avem. Adoptat Ón unanimitate. La num„rul curent 10, comisia ne propune abrogarea art. 7.

Cine este pentru abrogarea art. 7? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Nu avem. Ab˛ineri? Nu avem.

Art. 7 a fost abrogat.

Art. 8, la num„rul curent 1 comisia ne propune s„ adopt„m textul nemodificat.

Dac„ exist„ interven˛ii? Nu sunt.

S-a adoptat Ón unanimitate.

Num„rul curent 12. Comisia ne propune adoptarea solu˛iei ini˛iatorului pentru art. 9.

Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt. Adoptat Ón unanimitate.

De asemenea, comisia ne propune adoptarea art. 10 Ón formula ini˛iatorului.

Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt. Adoptat Ón unanimitate.

Comisia ne propune la art. 11 adoptarea solu˛iei ini˛iatorului.

Dac„ sunt interven˛ii? Nu sunt interven˛ii. Adoptat Ón unanimitate.

La num„rul curent 15 din raport, comisia ne propune textul îAnexa se Ónlocuie∫te cu anexa din prezenta lege“,