Stenogramă plen

Vă mulțumesc, domnule secretar.

Invit colegii să-și ocupe locurile și să-și marcheze prezența prin cartela electronică.

Reamintesc, cvorumul de lucru este de 69 de parlamentari.

Vă consult dacă aveți observații legate de programul de lucru, respectiv lucrări în plen până la ora 13,00, dupăamiază având activitate în comisii. Nu sunt observații.

Vă consult dacă aveți observații legate de ordinea de zi. Există rugămintea ca și proiectul de lege de la punctul 15 să-l luăm în dezbatere cu prioritate.

Domnule senator Carol Dina, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să vă rog să aprobați ca propunerea legislativă de la punctul 4 să fie trecută pe ordinea de zi de luni, având în vedere că este lege organică și urmează să se dea vot final.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

De acord cu dumneavoastră, dar întâi trebuie să rezolvăm o chestiune organizatorică.

În ordinea de zi este trecută propunerea legislativă, dar noi avem de rezolvat, prin vot, în plen, în primul rând reluarea votului, întrucât intervenția domnului senator Gheorghe Funar, care a fost făcută luni, nu am putut s-o

La probleme organizatorice...

Stimați colegi, avem, astăzi, lucrări în plenul Senatului. Vă reamintesc că mâine avem ședința comună a celor două Camere, pentru prezentarea moțiunii de cenzură, de la ora 9,30, modificându-se programul de lucru.

Pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent, împreună cu liderii grupurilor parlamentare, vă propune ședințe de plen ale Senatului pentru zilele de luni, 1 octombrie, și joi, 4 octombrie.

Miercuri, 3 octombrie, de la ora 9,30 avem o ședință comună a Senatului și Camerei Deputaților pentru dezbaterea moțiunii de cenzură cu titlul „1.000 de zile de haos. Sfârșitul guvernării de dreapta”.

Marți, lucrări în comisiile permanente, toată ziua, precum și miercuri după-amiază, în funcție de ordinea de zi a fiecărei comisii, iar marți, la ora 13,00, ședința Biroului permanent al Senatului.

Aveți observații în legătură cu programul de lucru al zilei de mâine sau cu programul de lucru al săptămânii viitoare propus de Biroul permanent?

Dacă nu sunt observații, vă rog să vă pronunțați prin vot. Rog colegii senatori să voteze.

Programul de lucru al Senatului pentru ziua de mâine și pentru săptămâna 1–6 octombrie anul curent este aprobat de plen, în unanimitate, cu 47 de voturi.

Punctul 2 din ordinea de zi, Proiectul de hotărâre pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 2 alin. (1) din Hotărârea Senatului nr. 9/2006 privind Comisia specială pentru modificarea și completarea Regulamentului Senatului, cu modificările ulterioare.

Proiectul de hotărâre v-a fost distribuit.

Vă consult dacă aveți observații.

Se propune prelungirea termenului până la data de 30 noiembrie 2007.

Sunt observații? Nu sunt.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Rog colegii senatori să voteze.

Proiectul de hotărâre este adoptat de plenul Senatului, în unanimitate, cu 48 de voturi.

La punctul 3 din ordinea de zi, aprobarea retragerii unor propuneri legislative.

Există solicitarea, din partea inițiatorilor, de retragere a 4 propuneri legislative, după cum urmează:

Este blocat sistemul de vot.

Vă rog să luați măsuri ca să fie deblocat sistemul! Stimați colegi, vă propun să votăm prin vot deschis aprobarea retragerii celor 4 propuneri legislative din ordinea de zi.

Vă rog să votați. Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Un vot împotrivă.

Se abține cineva? Nu.

Cu majoritate de voturi, este aprobată retragerea celor 4 propuneri legislative de pe ordinea de zi a Senatului.

Domnilor colegi, o chestiune organizatorică ridicată în ședința de Birou permanent de ieri și nerezolvată, întrucât se impune votul plenului Senatului...

Vă reamintesc că în ședința de luni, 24 septembrie, în momentul în care au fost supuse votului raportul și legea în ansamblu la Propunerea legislativă de modificare și completare a Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, după eliberarea listei de vot, domnul senator Gheorghe Funar, în numele Grupului parlamentar al P.R.M., a contestat rezultatul votului.

În acel moment, nu puteam să supun plenului Senatului reluarea votului, întrucât erau prezenți în sală doar colegii care au rămas să prezinte întrebări și interpelări, motiv pentru care se impune ca Senatul, la solicitarea Grupului parlamentar al P.R.M., să se pronunțe prin vot dacă acceptă reluarea votului final pe Propunerea legislativă de modificare și completare a Legii nr. 128/1997, vot final care să se dea în ședința de luni, fiind lege organică.

Să vedem dacă merge instalația de vot. Merge!

Supun votului dumneavoastră solicitarea venită din partea Grupului parlamentar al P.R.M., de reluare a votului final la Propunerea legislativă de modificare și completare a Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Vă rog să votați.

Cu 39 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă și 3 abțineri, solicitarea Grupului parlamentar al P.R.M. este aprobată.

Votul pe raport și votul pe lege se vor da în ședința de luni, având în vedere că este vorba despre o lege organică. A solicitat cuvântul domnul senator Sabin Cutaș. Da? Nu.

Am văzut că ați ridicat mâna și am crezut că doriți să interveniți.

Mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, este vorba despre o cerere de reexaminare și vreau să fac precizarea că, în urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală au hotărât, în unanimitate, admiterea cererii de reexaminare, avându-se în vedere că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 236/2000 este abrogată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, deci proiectul de lege nu mai are obiect de reglementare.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Îl invit pe reprezentantul Executivului să se prezinte în plenul Senatului și să expună punctul de vedere al acestuia. Microfonul 10.

## **Domnul Octavian Marius Popa** – _secretar de stat,_

_comisar general al Gărzii Naționale de Mediu_ **:**

Mă numesc Octavian Marius Popa și sunt comisar general al Gărzii Naționale de Mediu, secretar de stat.

Punctul de vedere al Guvernului este același cu cel exprimat de comisie, având în vedere că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 abrogă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 236/2000 și urmează să intre în dezbaterea Senatului.

Deci susținem cererea de reexaminare. Vă mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Și eu vă mulțumesc dumneavoastră.

Vă consult dacă doriți să interveniți. Nu sunt intervenții. Stimați colegi,

În acest moment, avem o problemă pe care, sigur, sper să o rezolvăm în modificările pe care le vom face la regulament. Aprobând cererea de reexaminare a Președintelui României, președintele ne cere să respingem Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 236/2000, motiv pentru care, stimați colegi, trebuie să supunem la vot și vă rog să mențineți același vot pe care l-ați dat pe raportul comisiei, de acceptare a cererii de reexaminare a legii, și pentru legea în ansamblu. Cu rugămintea să vă pronunțați în același sens,

La punctul 5 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind unele practici incorecte ale comercianților în relația cu consumatorii și de armonizare a legislației privind protecția consumatorilor cu legislația europeană.

- Procedură de urgență.

- S-a solicitat retrimiterea la comisie.

Termenul de adoptare tacită este în luna noiembrie, 7 noiembrie, deci avem timp.

Comisia economică, industrii și servicii trebuie să vină cu un raport suplimentar.

Stimați colegi, vă rog să mă ascultați.

Vot pentru retrimitere la comisie, în vederea întocmirii unui raport suplimentar.

La punctul 7 din ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege privind înființarea Institutului de Administrare a Afacerilor, din municipiul București.

De data aceasta, avem dezbateri.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Ofer cuvântul domnului președinte Ivan Cismaru.

Din partea Executivului, domnul secretar de stat Dumitru Miron.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a luat în discuție și a întocmit un raport suplimentar de admitere, proiectul de lege fiind discutat de mai multe ori în cadrul comisiei.

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului sau poziția Guvernului în legătură cu acest proiect de lege.

**Domnul Dumitru Miron** — _secretar de stat în Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului_ **:**

Această școală academică postuniversitară a parcurs toate etapele prevăzute de lege în vederea acreditării. Acum, a venit momentul votului în Legislativ, pentru înființarea acesteia prin lege.

Vă rugăm să aprobați acest proiect de lege.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Vă mulțumesc.

Consult colegii senatori și grupurile parlamentare dacă mai doresc să aibă intervenții.

Dacă nu sunt intervenții, vă rog să observați că în anexa la raportul suplimentar există un amendament pe care îl susțineți și cu care sunteți de acord.

Legea având caracter de lege ordinară, iar Senatul fiind prima Cameră sesizată, o

La punctul 8 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 31/2007 privind reorganizarea și funcționarea Academiei Oamenilor de Știință din România.

Comisia sesizată, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, iar din partea Executivului, domnul secretar de stat Dumitru Miron.

Să-l invităm pe domnul președinte Ivan Cismaru să prezinte raportul.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Această propunere are în vedere completarea legii anterior votate de noi cu elemente de funcționalitate, vizând, în mod deosebit, înființarea unor centre de cercetare în cadrul secțiunilor academiei. Cele câteva elemente referitoare la funcționalitate sunt prezentate în anexă, sub formă de amendamente ale comisiei noastre.

Raportul este de admitere.

Vă mulțumesc. Punctul de vedere al Guvernului, vă rog. Microfonul 9.

Nu s-a cerut punctul de vedere al Guvernului. Fiind o corecție tehnică, nu avem nimic împotrivă.

Punct de vedere înseamnă nu numai ceea ce exprimă Guvernul în plenul său printr-un document scris, ci poziția reprezentantului Executivului care are mandat să discute un proiect de lege sau o propunere legislativă.

Traducând că „nu avem nimic împotrivă”, înseamnă, din punctul de vedere al parlamentarilor, că sunteți de acord cu inițiativa legislativă.

Ar fi, cel puțin, mai elegant față de noi dacă ați spune că susțineți propunerea legislativă decât să ne spuneți că nu aveți nimic împotrivă să o adoptăm. Din partea inițiatorilor sunt prezenți domnii senatori Ion Basgan și Ion Solcanu.

Vă consult dacă doriți să interveniți. Domnule senator Basgan, vă rog, microfonul 8. Aveți cuvântul.

Prin Legea nr. 31/2007 privind organizarea și funcționarea Academiei Oamenilor de Știință s-a instituit cadrul legal pentru reorganizarea Academiei Oamenilor de Știință.

Legea nr. 31/2007 a prevăzut, însă, în mod eronat, că structura organizatorică și aparatul de lucru al academiei la nivel central și local, al filialelor, precum și statele de funcțiuni se aprobă prin hotărârea Guvernului. Această eroare este îndreptată prin această inițiativă legislativă, întrucât Guvernul nu putea să stabilească, să aprobe, practic, schema organizatorică și statul de funcțiuni, având în vedere principiul autonomiei.

Vă mulțumesc.

Îl întreb și pe domnul senator Solcanu, în calitate de inițiator, dacă dorește să intervină.

Vă mulțumesc.

Domnule academician Răzvan Theodorescu, vă rog, aveți cuvântul.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Noi am făcut deja un act de reparație firească pentru această academie care continuă vechea Academie de Științe din perioada interbelică. Noi, Academia Română, vedem un frate mai mic și foarte bun prieten în această academie. Principiul acesta al autonomiei este fundamental. Într-adevăr, ea nu poate să depindă în niciun fel de hotărâri, semnături ale Guvernului, intră în ordinea firească și vă invit pe toți să o votăm.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnule senator Péter Eckstein Kovács, aveți cuvântul.

Această propunere legislativă a primit aviz favorabil, în unanimitate, în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Din punct de vedere juridic este absolut la locul ei, și senatorii U.D.M.R. vor vota pentru adoptarea acestui act normativ.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

## Vă mulțumesc.

La punctul 9 din ordinea de zi este înscrisă Legea privind transmiterea cu titlu gratuit a unui pachet de acțiuni de 25% deținute de stat la Societatea Națională „Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu – Constanța” – S.A. către județul Constanța.

Reexaminare la cererea Președintelui României.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Domnule președinte Péter Eckstein Kovács, aveți cuvântul.

## Vă mulțumesc.

Raportul este de admitere a cererii de reexaminare și, pe cale de consecință, de respingere a legii trimise la promulgare. Este vorba despre transmiterea unui pachet de acțiuni deținute de stat la Aeroportul Internațional „Mihail Kogălniceanu”.

Considerentele care au fost invocate de Președintele României sunt de apărare, de siguranță, de înțelegerea încheiată cu Guvernul Statelor Unite ale Americii, aeroportul fiind în imediata apropiere a aeroportului militar.

Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului au dat aviz favorabil admiterii cererii de reexaminare ca atare.

Menționând că legea face parte din categoria legilor ordinare, și Senatul este prima Cameră sesizată, vă propunem adoptarea raportului de admitere a sesizării.

Vă mulțumesc.

Din partea Executivului participă la dezbateri domnul secretar de stat Septimiu Buzașu.

Aveți cuvântul. Microfonul 10.

## **Domnul Septimiu Buzașu** — _secretar de stat_

## _în Ministerul Transporturilor_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea legii din două argumente foarte importante. Având în vedere interpretarea corelată a art. 136 alin. (4) din Constituția României cu art. 3 alin. 2 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia și cu art. 7 teza 1 din Hotărârea de Guvern nr. 523/1998, reiese că regimul juridic al pistelor de decolareaterizare, al căilor de rulare, al platformelor de îmbarcaredebarcare și al terenurilor de sub acestea este, în mod exclusiv, cel al proprietății publice a statului, aceste bunuri prin natura lor fiind de interes național.

Cel de-al doilea argument, pe care l-a invocat și președintele comisiei, este că Aeroportul Internațional „Mihail Kogălniceanu” are o importanță strategică deosebită în domeniul apărării și siguranței naționale, având în vedere imediata apropiere de Baza Aeriană „Mihail Kogălniceanu”, inclusă între facilitățile puse la dispoziția forțelor Statelor Unite ale Americii.

Este clar că apărarea și siguranța națională nu pot face parte din serviciile publice de interes județean, astfel încât transferul unor bunuri aparținând acestui aeroport din domeniul public al statului în domeniul public al județului Constanța este neoportun.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Deci, în această situație, dumneavoastră nu sunteți de acord cu legea, sunteți de acord cu cererea de reexaminare a președintelui.

Deci Guvernul solicită ca noi să votăm cererea de reexaminare a președintelui și să respingem proiectul de lege.

Și raportul de admitere.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Fără raport de admitere, dacă-l respingem, nu se întâmplă nimic.

Vă consult dacă doriți să interveniți. Nu sunt intervenții. Stimați colegi,

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a analizat cererea președintelui de respingere a legii pe care Parlamentul a adoptat-o, făcând un raport favorabil.

Deci votând da asupra raportului întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, pe cale de consecință, vom aproba cererea președintelui.

Nu vom respinge legea, pentru că este o lege admisă, motiv pentru care voi supune unui al doilea vot solicitarea rezultată din votul plenului Senatului de respingere a legii.

Așa este!

Cei care au fost atenți atunci...

O rezolvăm și acum.

Deci

De ce v-am spus că sunt multe probleme? Pentru că ceea ce vă spun eu este doar teoretic. În viitor, va trebui să avem la raport un proiect de lege, având în vedere un raport de această natură, care să schimbe legea de aprobare în lege de respingere, fie că are în spate ordonanța, pentru că, altfel, ce trimitem noi la promulgat, ca să facem ca legea respectivă să...

## Stimați colegi,

La punctul 10 din ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2007.

De la Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului, domnul președinte Carol Dina va prezenta raportul, iar din partea Executivului, domnul vicepreședinte Emil Bențan va susține.

Aveți cuvântul, din partea Guvernului, la microfonul 9. Vă rog să prezentați punctul de vedere.

## **Domnul Emil Bențan** — _vicepreședinte al Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului_ **:**

Guvernul își menține punctul de vedere exprimat în comisii, și anume aprobarea ordonanței.

Scopul ordonanței este clarificarea unor termeni cum ar fi: active ale societăților comerciale, cumpărători, societate comercială cu impact deosebit, flux tehnologic, flux operațional, opțiune.

În vederea clarificării și pentru a nu lăsa niciun loc de interpretare sau confuzie a acestor termeni, considerăm că este nevoie a fi aprobată această ordonanță. Ea modifică, de fapt, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/1997.

Acesta este punctul de vedere al Guvernului. Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Îl invit pe domnul președinte Carol Dina să prezinte raportul comisiei.

Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului, cu majoritate de voturi, a respins proiectul de lege și prezintă aviz negativ.

De asemenea, Comisia economică, industrii și servicii a avizat negativ prezentul proiect de lege, cu argumentele prezentate în raport.

Noi am considerat că, în acest moment, o lege care a guvernat privatizările încă din 1997 nu mai are obiect să fie modificată și am constatat că apar noțiuni ambigue care strangulează semnificativ transparența proceselor care au loc în continuare.

Pentru acest motiv, repet, s-a emis raport de respingere.

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți în nume propriu sau în numele grupurilor parlamentare.

Vă rog, doamna senator Vedinaș, aveți cuvântul. Microfonul 2, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Îmi exprim satisfacția că de această dată m-ați observat, fiindcă am avut niște tentative și la legile anterioare.

Nu erau importante.

Am înțeles, domnule președinte. De aceea nu am insistat.

Eu vreau să aduc în fața dumneavoastră niște argumente nu de fond, ci de fond și de oportunitate a adoptării acestei ordonanțe de urgență.

În primul rând, dragi colegi, suntem în faza în care Guvernul încearcă să ne convingă de faptul că este o situație sau că a fost o situație extraordinară pentru a veni cu un act normativ prin care ne explică ce sunt acelea active, ce sunt obligațiile financiare și ce înseamnă cumpărător.

Aș vrea să spun că prin obiectul acestei legi, prin motivația cuprinsă în preambulul ei, care face referire la prelungirea unei stări de instabilitate socială în ceea ce privește ocuparea forței de muncă etc., nu privatizăm nu știu ce...

Eu cred că Guvernul a cam sărit gardul. Noi am atras atenția de câte ori am putut asupra faptului că, totuși, nu are rost să ne batem joc într-un asemenea hal de instituțiile acestea constituționale și că, atunci când legiuitorul constituant a impus să fie o situație extraordinară, măcar să miroasă, să semene a situație extraordinară. Or, este evident că această ordonanță de urgență este totalmente în afara cadrului instituțional și, pentru acest considerent, rugăm toți colegii să voteze împotriva ei.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Îl invit la microfonul 3 pe domnul senator Crețu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Punctul nostru de vedere este că materia reglementată nu justifică ordonanța de urgență, pentru că legislația acoperă părțile pe care vrea să le completeze Guvernul, iar noțiunile pe care le introduce, noțiunile noi, pot duce la subiectivism. Conceptul de exercitare a unei opțiuni în contractele de vânzare-cumpărare prevede altceva, clauza preferențială, iar limitarea prețurilor la pachetul minoritar încalcă normele de procedură concurențială.

De asemenea, redefinirea noțiunii de cumpărător, prin care poate fi un grup de persoane fizice sau juridice, fără personalitate juridică, cred că complică foarte mult lucrurile la semnarea contractelor.

De aceea, noi ne vom opune acestei ordonanțe. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule senator Antonie Ștefan, aveți cuvântul. Microfonul 2, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Și eu sunt împotriva acestei ordonanțe de urgență a Guvernului, întrucât introducerea acestor noi noțiuni de flux tehnologic, flux operațional și opțiuni poate conduce la subiectivism și lipsă de transparență și face, în același timp, și o tratare diferențiată a cazurilor care au fost înaintea acestei ordonanțe de Guvern și a celor care urmează să fie tratate ulterior ei.

Deci, ca atare, suntem împotriva acestei ordonanțe de urgență a Guvernului.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Mulțumesc.

Din partea Executivului, doriți să mai adăugați ceva, având în vedere criticile formulate de colegii senatori în numele grupurilor parlamentare? Nu sunt intervenții.

Votând da, veți vota respingerea ordonanței de urgență, deci veți aproba un proiect de lege de respingere a acesteia.

Doriți să interveniți?

Nu am înțeles, nu s-a auzit.

Stimați colegi,

Plenul Senatului a aprobat, până în acest moment, raportul întocmit de Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului.

Raportul era negativ, deci de respingere a proiectului de lege.

În această situație, dacă era un simplu proiect de lege..., dar noi ne găsim în cazul în care avem în spate o ordonanță de urgență, trebuie ca legea respectivă să fie de respingere a ordonanței de urgență care este în vigoare și care își produce efectele.

De aceea am spus așa.

Până acum nu era așa!

Ce nu era așa? Vă rog să vorbiți la microfon.

Dacă doriți să supun altceva la vot, îmi spuneți.

În momentul în care s-a admis un raport de respingere a legii, pe cale de consecință, de respingere a ordonanței, în această situație, legea nu este o lege de admitere. Se va transforma proiectul de lege în Proiect de lege de respingere a Ordonanței de urgență nr. 50/2007.

Asta ne-a propus domnul senator Carol Dina prin comisia de specialitate.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Legea are caracter de lege ordinară.

Plenul Senatului, cu 41 de voturi pentru, 15 voturi împotrivă și 3 abțineri, adoptă Proiectul de lege de respingere a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2007, pe cale de consecință, respinge inclusiv ordonanța.

La punctul 11 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 43/2007 pentru reglementarea unor aspecte financiar-contabile aplicabile în implementarea programelor PHARE, prevăzute în Acordurile de finanțare încheiate între Guvernul României și Comisia Europeană, referitoare la Programul național PHARE 2005 pentru România, la Programul 2005 pentru sprijin comunitar în domeniul securității nucleare pentru România, la Programul de sprijin comunitar PHARE 2005 privind măsurile de reabilitare a pagubelor produse de inundații și de prevenire a unor astfel de evenimente, la Programul național PHARE 2005/Sub-Programul 6/Programe agenții comunitare și sprijin pentru beneficiarii finali și la Programele 2005 de Cooperare Transfrontalieră a României cu Ungaria, Bulgaria, Serbia și Muntenegru, Moldova și Ucraina.

Raportul este întocmit de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Legea este ordinară.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Din partea Executivului, cine participă la dezbateri? Dumneavoastră?

Vă rog să vă prezentați. Microfonul 8, vă rog. Aveți cuvântul.

## **Doamna Alice Cezarina Bîtu** — _secretar de stat_

## _în Ministerul Economiei și Finanțelor_ **:**

Pentru disponibilizarea sumelor aferente asistenței nerambursabile europene este necesară aplicarea unor reguli financiare, general recunoscute și utilizate în statele membre ale Uniunii Europene, reguli ce permit fluidizarea transferului de fonduri și efectuarea tuturor plăților aferente implementării proiectelor PHARE. Spre exemplu, aceste reguli se referă la posibilitatea efectuării de plăți, inclusiv în moneda euro, posibilitatea ordonatorilor principali de credite de a efectua, înainte de angajarea cheltuielilor, virări de credite bugetare de la celelalte titluri de cheltuieli din cadrul aceluiași capitol sau de la alte capitole, după caz, în cursul întregului an. Acest act normativ este necesar pentru a acorda caracter legal acestor reguli financiare, amintite anterior, cu aplicabilitate restrânsă, și anume doar în ceea ce privește operațiunile financiare efectuate în implementarea programelor PHARE 2005, expres menționate în titlul ordonanței.

Mulțumesc.

Pe cei care ne vizitează i-aș ruga să întrerupă convorbirile. Îl invit pe domnul președinte Aron Ioan Popa să prezinte raportul întocmit de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital vă propune spre adoptare un raport de admitere. Vă mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți în numele grupurilor parlamentare sau în nume propriu. Nu sunt intervenții.

Raportul este favorabil, de admitere, fără amendamente.

Pe cale de consecință, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 43/2007 a fost aprobat de plenul Senatului.

Conform regulamentului, nefiind amendamente, printr-un singur vot am adoptat atât raportul favorabil, cât și Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 43/2007.

La punctul 12 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 44/2007 pentru reglementarea unor aspecte financiare aplicabile în implementarea Programelor PHARE, prevăzute în Acordurile de finanțare încheiate între Guvernul României și Comisia Europeană, referitoare la Programul național PHARE 2006 pentru România, la Programul 2006 pentru sprijin comunitar în domeniul securității nucleare pentru România și la Programele 2006 de Cooperare Transfrontalieră a României cu Ungaria, Bulgaria, Serbia, Moldova și Ucraina.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a întocmit raportul.

Din partea Executivului, bănuiesc, tot doamna secretar de stat Alice Bîtu va susține punctul de vedere al Guvernului. Aveți cuvântul, doamna secretar de stat.

## Mulțumesc.

Susținerea, de fapt, este identică cu cea de la punctul anterior. Singura diferență este că acest proiect de lege se referă la pachetul de proiecte finanțat prin Programul PHARE 2006. Cel anterior era PHARE 2005.

Vă mulțumesc.

Îl invit pe domnul președinte Aron Ioan Popa să prezinte raportul întocmit de comisie.

Vă mulțumesc.

Și raportul comisiei este identic cu cel precedent, raport de admitere.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Vă mulțumesc.

Vă consult, stimați colegi, dacă doriți să interveniți în nume propriu sau în numele grupurilor. Nu sunt intervenții. Raportul este favorabil, fără amendamente. Legea are caracter de lege ordinară. Senatul este prima Cameră sesizată.

La punctul 13 din ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea și utilizarea resurselor derulate prin Trezoreria statului.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Ofer cuvântul doamnei secretar de stat, pentru a prezenta proiectul de lege.

## Vă mulțumesc.

În contextul creșterii incidenței plăților efectuate în valută, este necesară reglementarea posibilității efectuării de încasări și plăți în valută prin Trezoreria statului, la nivel central, începând cu anul 2008.

Se stabilește faptul că operațiunile de încasări și plăți în valută ale Ministerului Economiei și Finanțelor pot fi efectuate prin contul curent în valută, deschis la Banca Națională a României, sau prin conturi corespondente în valută, deschise la instituții de credit pe bază de convenții încheiate între părți, selectarea băncilor corespondente urmând a fi efectuată prin licitație, în baza legislației în vigoare.

În condițiile diversificării instrumentelor existente pe piețele financiare și ale necesității alinierii Ministerului Economiei și Finanțelor la condițiile determinate de evoluția acestor piețe, s-a reglementat regula potrivit căreia disponibilitățile în valută pot fi fructificate în mod direct de către Ministerul Economiei și Finanțelor prin plasamente în instrumente cu grad minim de risc.

În vederea corelării celorlalte reglementări cu reglementarea posibilității efectuării de încasări și plăți atât în lei, cât și în valută, este necesară revizuirea categoriei instrumentelor de administrare a lichidităților și fluxului în numerar care pot fi utilizate în vederea asigurării echilibrului permanent între resursele contului general al Trezoreriei statului și necesitățile de finanțare.

Față de cele menționate, Guvernul propune adoptarea actului normativ.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Îl invit pe domnul președinte Aron Ioan Popa să prezinte raportul comisiei.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a luat în dezbatere acest proiect de lege privind aprobarea ordonanței. Am avut în vedere și cele două amendamente pe care Comisia economică, industrii și servicii ni le-a transmis, și un amendament discutat în comisie, inițiat de domnul senator Pete Ștefan, și, în unanimitate, am decis să adoptăm un raport de admitere, cu amendamentele admise cuprinse în anexă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

## Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți.

Nefiind intervenții, vă rog să ne pronunțăm printr-un singur vot atât asupra raportului favorabil întocmit de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, cât și asupra proiectului de lege.

Precizând caracterul legii, de lege ordinară, și faptul că Senatul este prima Cameră sesizată,

La punctul 14 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă privind instituirea Premiului național „Mehmet Niyazi” pentru creațiile literare în limba tătară.

Raport de respingere al Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă.

Din partea Executivului participă domnul secretar de stat Sergiu Nistor.

Dacă inițiatorul este prezent? Nu este prezent inițiatorul.

Ofer cuvântul reprezentantului Executivului, pentru a expune punctul de vedere. Microfonul 10, vă rog.

## **Domnul Sergiu Nistor** — _secretar de stat în Ministerul Culturii și Cultelor_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative, nu atât pentru că nu consideră oportună instituirea unui premiu pentru creația literară în limba tătară, dar pentru că nu se justifică reglementarea prin lege a măsurilor preconizate de această inițiativă în care o persoană juridică de drept privat este implicată și îi sunt stabilite competențe și responsabilități.

Mulțumesc.

Îl invit pe domnul senator Mihai Dumitrescu să prezinte, în numele comisiei, raportul întocmit.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a luat în dezbatere propunerea legislativă și a hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, raport de respingere.

Legea face parte din categoria legilor ordinare, iar Camera Deputaților este Cameră decizională.

Mulțumesc. Inițiatorul, domnul deputat Amet Aledin.

Dacă nu este prezent, vă consult dacă doriți să interveniți. Vă rog, doamna senator Verginia Vedinaș, aveți cuvântul. Microfonul 2, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am constatat cu oarecare tristețe că asupra acestui proiect de lege s-a dat un aviz negativ.

Am analizat și avizele de la Consiliul Legislativ. Acesta, deși este, în principiu, favorabil, recunoaște niște lacune ale legii, cu care, ca jurist, și eu sunt de acord.

Ce vreau însă să spun în fața dumneavoastră este faptul că noi, și am discutat și la grup acest lucru, noi încurajăm un proiect de lege cu asemenea finalitate. Pe considerentul, cu care sunt convinsă că suntem de acord cu toții și cu precădere colegii de la U.D.M.R., că prin conferirea unui asemenea premiu literar, într-un fel sau altul, întărim identitatea și contribuim la dezvoltarea identității unei minorități naționale din țara noastră, în speță minoritatea tătară...

Am văzut și punctul de vedere al Guvernului și, din nou, am putut să constat că, pe lângă critici, Guvernul nu a fost deloc constructiv. Mi s-ar fi părut normal dacă ar fi încurajat un asemenea proiect de lege, să vină cu niște propuneri concrete cum ar trebui să arate în opinia lui un asemenea act normativ ca să fie adoptat.

Dacă și colegii mei vor îmbrățișa ideea că acest proiect de lege merită să fie adoptat, recunoscând faptul că el prezintă niște carențe care trebuie să fie corectate, vin în fața dumneavoastră și propun trimiterea proiectului de lege la comisia de specialitate, care să zăbovească mai mult asupra lui – nu fac parte din această comisie. Probabil colegii, membri ai comisiei, mă vor contrazice sau vor avea un alt punct de vedere, dar ideea în sine este generoasă și ideea în sine cred că merită să fie încurajată, pentru că prin ea se conferă un premiu național pentru o minoritate etnică din România.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Vă mulțumesc, doamna senator.

Dacă mai sunt și alte intervenții? Nu mai sunt alte intervenții.

Potrivit Regulamentului Senatului, dacă din dezbaterile generale rezultă un alt punct de vedere, respectiv retrimiterea la comisie, sunt obligat să

## **Domnul Tőke István** — _secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Pentru stabilirea unei scheme temporare de restructurare a industriei zahărului din comunitate se prevede un ajutor de restructurare pentru acele fabrici care decid să renunțe la cota lor de producție, cu scopul de a compensa pierderile rezultate din închiderea fabricilor.

De asemenea, acest regulament prevede un ajutor de diversificare pentru statele membre, pentru diversificarea măsurilor în regiunile implicate în închiderea fabricilor, pentru un ajutor tranzitoriu acordat fabricilor cu timp de rafinare complet și pentru un ajutor tranzitoriu.

Domnule secretar de stat, de acord să închidem și fabricile și uzinele.

Hai să o rezolvăm întâi cu zootehnia!

Întâi lichidăm zootehnia și apoi lichidăm fabricile. La punctul 16 din ordinea de zi, vă rog.

Vă mulțumesc. Mă scuzați!

Nu este nicio problemă, doar că trebuie să mai reluați o dată argumentele.

Situația extraordinară se motivează prin faptul că achiziția materialului seminal pentru însămânțarea artificială la animale de către instituțiile statului se poate realiza numai prin licitații, organizarea unei licitații la care să fie acceptați numai...

Mai rar, vă rugăm!

Vă rog să faceți liniște în sală și atunci îl vom și auzi pe domnul secretar de stat.

Este bine.

Aveți cuvântul, numai că vă rog să vorbiți ceva mai aproape de microfon și puțin mai rar.

Da. Vă mulțumesc.

...iar organizarea unei licitații la care să fie acceptați numai producători indigeni contravine legislației privind achizițiile publice.

Caracterul de urgență rezultă din faptul că la specia bovine, principala beneficiară a acestei forme de sprijin, frecvența cea mai mare a însămânțărilor artificiale se înregistrează în perioada mai–iulie, iar stocurile achiziționate din anul 2006 sunt insuficiente pentru acoperirea necesarului din această perioadă.

Vă mulțumesc.

Îl invit pe domnul senator Gheorghe David să prezinte raportul Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare adaptarea formelor de susținere a contravalorii materialului seminal folosit la însămânțarea artificială a animalelor și a agentului criogenic la statutul României de țară membră a Uniunii Europene.

Proiectul de lege are avizul favorabil al Consiliului Legislativ și al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, iar comisia noastră a hotărât, în unanimitate de voturi, întocmirea raportului favorabil în forma prezentată de Guvern, Senatul fiind prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc.

La dezbateri generale ofer cuvântul domnului senator Petre Daea.

Domnule ministru, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Noi am dezbătut acest act normativ în comisie, l-am aprobat. Ordonanța aceasta de urgență aș numi-o ordonanță de necesitate.

De ce așa, și iată că introduc un termen nou, tot pentru a fi sugestiv modul în care lucrează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, fără lipsă de previziune, și, ca să fiu și cu argumentele în direcția celor spuse, vă prezint din nota de fundamentare pe care a făcut-o ministerul, în care se spune că „frecvența cea mai mare a însămânțărilor artificiale este în perioada mai–iulie”. Din câte știu, luna mai se numerotează cu 5, luna iunie cu 6, iar luna iulie cu 7. Dacă ne uităm la data când această ordonanță a fost pusă în mișcare, rezultă că pe data de 27 iunie 2007 a fost pus în mișcare un asemenea act normativ.

Iată de ce am spus că a fost de necesitate, pentru că o asemenea manieră de abordare este inadmisibilă!

Se știa foarte bine ce înseamnă planul de montă în România, se știe foarte bine ce înseamnă stocul de material artificial și s-au trezit în luna a șasea că au rămas fără ceea ce este necesar pentru a avea în România și efective, și calitatea acestora.

Noi aprobăm acest act normativ, dar atragem, pentru ultima dată, atenția Guvernului, Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, să-și pună în planul preocupărilor zilnice și în procesul de elaborare a actelor normative programele pe care le au în minister, socotind, aici, că previziunea este la locul ei, iar improvizația este doar accidentală.

Este un accident că aprobăm un asemenea act normativ, dar se impune.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Alte intervenții? Nu mai sunt alte intervenții.

Raportul întocmit de Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală este favorabil, fără amendamente.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra raportului favorabil și asupra proiectului de lege, legea fiind ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

La punctul 17 din ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2007 privind transmiterea unei suprafețe de teren, proprietate publică a statului, din administrarea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava în administrarea Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, în scopul construirii unui campus universitar.

Tot Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Bănuiesc că tot domnul secretar de stat István Tőke participă la dezbateri, din partea Guvernului. Îi ofer cuvântul.

Domnule secretar de stat István Tőke, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prezentul act normativ se referă la transmiterea unei suprafețe de teren, proprietate publică a statului, din administrarea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava în administrarea Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, în scopul construirii unui campus universitar.

Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava a fost înființată în anul 1963 ca institut de învățământ superior, conținând tradițiile vieții academice din partea de nord-est a României.

În anul 1990, la momentul transformării în universitate, număra aproximativ 900 de studenți și avea în componență un campus universitar foarte mic.

Dezvoltarea și evoluția universității din Suceava se deduce și din faptul că, în prezent, numărul studenților a ajuns la aproximativ 13 mii, structurat pe 9 facultăți.

În medie, universitatea din Suceava dispune, actualmente, de circa 2 metri pătrați per student, spațiu de învățământ, față de un necesar impus de standardele europene de circa 5 metri pătrați per student.

În acest sens, a fost concepută ordonanța de urgență a Guvernului privind transmiterea acestei suprafețe de 30 de hectare.

Mulțumim frumos. Îl invit pe domnul președinte David să prezinte raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum făcea precizarea domnul secretar de stat, este vorba despre transferul unui teren, proprietate publică a statului, din administrarea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava în administrarea Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava.

Fac precizarea că acest proiect are avizul favorabil atât al Consiliului Legislativ, cât și al celor două comisii, Comisia

pentru învățământ, știință, tineret și sport și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, iar comisia noastră a hotărât întocmirea raportului favorabil în forma prezentată de Guvern.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale, din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul senator Ioan Chelaru.

## Mulțumesc, domnule președinte.

La dinamica de expunere a domnului secretar de stat, mare lucru nu am înțeles din această ordonanță de urgență a Guvernului.

Din fericire, ordonanța de urgență a Guvernului a trecut la aviz și la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, l-am ascultat și pe domnul senator David cu un punct de vedere extrem de competent.

Suntem în postura în care ni se solicită să adoptăm o lege de aprobare a unei ordonanțe prin care nu se schimbă dreptul de proprietate, se schimbă numai administrarea de la o stațiune de cercetare la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava.

Domnule președinte,

Ca senator de Neamț, județ care are destul de mulți studenți – cred că, după Iași, este a doua universitate din Moldova care are studenți din județul Neamț –, vin cu mesajul alegătorilor de acolo și susțin această ordonanță, pentru că, într-adevăr, o universitate de stat, cum este Universitatea „Ștefan cel Mare” de la Suceava, înființată în 1960, care, în prezent, are 13 mii de studenți, are o problemă deosebită cu campusul universitar.

Investiția este aprobată. Cred că am face un gest de dreptate aprobând această ordonanță de urgență și, cu atât mai mult, cred că suntem obligați să ne mai aplecăm și asupra problemelor din învățământ și să lăsăm, poate, anumite aspecte privind afacerile în care terenurile, din proprietatea publică, au trecut în proprietate privată și, de acolo, în proprietate personală.

Grupul parlamentar al P.S.D. va vota, în unanimitate, această ordonanță de urgență.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Sunt convins că și colegii din celelalte grupuri parlamentare doresc să intervină.

Vă rog, domnule senator Gheorghe Constantin, microfonul 3. După aceea, domnul senator Petru Stan.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Fiind senator de Suceava, cunosc situația foarte bine. Universitatea „Ștefan cel Mare” a fost înființată în anul 1963, iar dotările, căminele, bazele sportive, sălile de sport care trebuiau să fie aferente acestui institut de învățământ sunt la nivelul anilor ’60.

Am ajuns în situația în care trebuie să adoptăm o lege prin care universitatea să primească un teren pe care să-și construiască, într-adevăr, un campus la nivelul anilor noștri.

Vreau să mai precizez că este singura universitate de stat din zona celor 3 județe, Botoșani, Suceava și Neamț, are un număr de circa 13 mii de studenți, iar perspectiva este să ajungă undeva la 18 mii de studenți.

De asemenea, se știe că zona Moldovei este vitregită atât de investiții, cât și de multe alte lucruri care la nivelul zonei de sud sau de vest sunt de mult în funcțiune. De aceea, și ținând cont că are ca nivel de studii atât licențe, masterate, cât și doctorate, îi rog pe toți colegii mei să dea un vot pozitiv, pentru aprobarea acestei ordonanțe de urgență. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Petru Stan, din partea Grupului parlamentar al P.R.M. Microfonul 1.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. De câte ori se scoate teren arabil din circuitul agricol nu îmi pare bine, să știți.

Mă tem să nu se construiască aiurea, așa cum se vede în toate județele țării, dar, de data aceasta, terenul care se va scoate din circuitul agricol va fi folosit, într-adevăr, în binele învățământului, în binele tinerilor.

Faptul că se fac complex de sere, parc dendrologic, bază sportivă, cămine studențești este un lucru foarte, foarte bun.

Partidul România Mare susține acest proiect de lege și vreau să specific un lucru. Se încearcă, în ultimul timp, să se ia terenul de la A.D.S. pentru a fi dat la consiliile locale. Ar fi o mare greșeală!

Iată un exemplu foarte clar: dacă acest pământ era acum al consiliilor locale, nu se mai putea face această construcție, cu siguranță.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Vă mulțumesc. Declar închise dezbaterile generale. Raportul întocmit de Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală este favorabil, fără amendamente.

Sunt și colegi care s-au abținut la vot. În sală suntem peste 75 de colegi.

Pe cale de consecință, raportul comisiei, proiectul de lege și ordonanța de urgență a Guvernului au fost adoptate de plen.

Mulțumesc.

Trecem la punctul 18 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 33/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 41/2005 privind reglementarea unor măsuri financiare.

Ofer cuvântul domnului secretar de stat István Tőke, pentru a-l prezenta.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

## Numai puțin, vă rog!

Îl rog pe domnul secretar de stat Mircea Alexandru să nu mai stea în genunchi în fața puterii!

Vă mulțumim frumos, dar vă adresăm rugămintea, domnule general, să nu mai stați în genunchi în fața puterii. Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

Pentru stabilirea unei scheme temporare de restructurare a industriei zahărului din comunitate, se prevede un ajutor de restructurare pentru acele fabrici care decid să renunțe la cota lor de producție, cu scopul de a compensa pierderile rezultate din închiderea fabricilor.

De asemenea, acest regulament prevede un ajutor de diversificare pentru statele membre, pentru diversificarea măsurilor în regiunile implicate în închiderea fabricilor, pentru un ajutor tranzitoriu acordat fabricilor cu timp de rafinare complex și pentru un ajutor tranzitoriu anumitor state membre.

Măsurile de restructurare prevăzute în Regulamentul Consiliului Europei nr. 320/2006 trebuie să fie finanțate prin colectarea sumelor temporare de la producătorii de zahăr, izoglucoză și sirop de inulină, care vor beneficia, în final, de măsurile de sprijin stabilite ca urmare a procesului de restructurare.

Referitor la stabilirea unor măsuri tranzitorii în sectorul inului și al cânepii, destinate producției de fibre, în Tratatul de aderare a Românei și Bulgariei și în Actul de aderare a României și Bulgariei, în special, în art. 41 se stipulează că pe „piața comună a pieței sectorului inului și al cânepii, pentru fibre se prevede acordarea unui ajutor pentru procesarea culturilor de in și de cânepă destinate producției de fibre”.

Acest ajutor este acordat procesatorilor primari, autorizați de către statul membru.

Vă mulțumesc.

Îl invit pe domnul senator David să prezinte raportul comisiei.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare luarea de măsuri tranzitorii, pentru a permite aplicarea dispozițiilor de control al procesatorilor de fibre de in sau cânepă, din tulpini produse înainte de anul de piață 2007–2008, respectându-se, astfel, prevederile comunitare în domeniu.

Fac precizarea că acest proiect de lege a fost aprobat, cu un raport favorabil, fără amendamente, de toți membrii comisiei noastre.

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Nu sunt intervenții.

Stimați colegi,

Vă rog să observați că nu au fost formulate amendamente în fața comisiei sesizate în fond.

Senatul este prima Cameră sesizată, iar proiectul de lege are caracter de lege ordinară.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra raportului și a proiectului de lege.

Cu 37 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și 7 abțineri, plenul Senatului a adoptat raportul întocmit de Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și, pe cale de consecință, adoptă Proiectul de lege privind Ordonanța Guvernului nr. 33/2007. La punctul 19 din ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 41/2007 pentru comercializarea produselor de protecție a plantelor, precum și modificarea și abrogarea unor acte normative din domeniul fitosanitar.

De asemenea, îl invit pe domnul secretar de stat István Tőke să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Până la data aderării României la Uniunea Europeană, comercializarea produselor de protecție a plantelor era reglementată prin Ordonanța Guvernului nr. 4/1995 privind fabricarea, comercializarea și utilizarea produselor de uz fitosanitar, aprobată, cu modificări, prin Legea nr. 85/1995.

În cadrul procesului de implementare a acquis-ului comunitar, la Capitolul IV – „Libera circulație a capitalurilor”, România și-a asumat o serie de angajamente care vizau eliminarea restricțiilor la dreptul de stabilire și la libera circulație a capitalurilor pentru persoane fizice și juridice străine, nerezidente în România.

Unul dintre angajamente făcea referire la abrogarea art. 13 și 14 din Ordonanța Guvernului nr. 4/1995, care stabileau astfel de restricții, precum și la elaborarea unui proiect de act normativ care să înlocuiască prevederile respective.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar de stat. Îl invit pe domnul senator David să prezinte raportul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Și acest proiect de lege are în vedere armonizarea legislației interne cu cea a Uniunii Europene, dar, de această dată, în domeniul comercializării produselor de protecție a plantelor.

Tocmai de aceea, membrii comisiei noastre au hotărât, în unanimitate, întocmirea raportului favorabil în forma prezentată de Guvern.

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți. Dacă nu sunt intervenții... Doamna senator Vedinaș, microfonul 2.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu vreau numai să fac o observație cu privire la conținutul unuia dintre articolele acestea. M-am uitat pe el acum și am observat că la punctul 3 art. 31 există sancționată o contravenție cu amendă de la 100 de lei la 2.000 de lei.

Mărturisesc că nu am mai întâlnit până acum un act normativ în care între minimul și maximul unei amenzi să fie o distanță de 20 de ori, adică maximul să fie mai mare de 20 de ori decât minimul. Probabil a fost o eroare, fiindcă am verificat la celelalte. Sunt rezonabile și sunt în limitele în care guvernează regimul amenzii contravenționale, dar probabil că aici este o eroare – de la 100 de lei la 2.000 de lei, pagina 7, paragraful final. Probabil a scăpat și la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Acest lucru voiam să-l pun în discuție. Poate facem aici o corectură, de la 1.000 de lei la... sau de la... nu știu... de la 500 de lei la 2.000 de lei...

Găsim o soluție.

Vă mulțumesc pentru intervenție. Stimați colegi,

Vă rog să observați că la acel articol există o gamă largă de fapte care pot atrage o sancțiune contravențională, motiv pentru care amenda poate fi atât de diferită, de la 1.000 de lei la 20.000.000 de lei, de la ridicarea și returnarea ambalajelor până la fapte cu caracter mai grav.

Fiind grupate toate aceste 5 categorii de fapte contravenționale, este delicat să punem o amendă care poate fi prea mică sau prea mare dacă majorăm minimul. Ofer cuvântul domnului senator Daea.

Plus că nu am putea să o facem la plen, fiind o chestiune de fond.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Se continuă consolidarea instituțională a serviciilor fitosanitare din România, care a început prin proiectul PHARE din 2004. Este de salutat că, în acest domeniu, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale se înscrie în scadențarul pe care l-am stabilit atunci când am proiectat marșul de integrare în Uniunea Europeană.

De aceea, fără observații, votăm acest act normativ.

Vă mulțumesc. Nu mai sunt alte intervenții.

Stimați colegi,

Repetând ultima frază rostită în aula Senatului de domnul senator Daea, vă invit să vă pronunțați prin vot în legătură cu acest demers început în urmă cu mai mulți ani.

Vă rog să vă exprimați prin vot asupra raportului.

Nu întrebați cum votați, că înseamnă că ieșiți din acea coloană pe care am pornit spre Uniunea Europeană.

Cu 47 de voturi pentru, un vot împotrivă și 3 abțineri, raportul întocmit de Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală este fără amendamente și, pe cale de consecință, proiectul de lege și ordonanța sunt aprobate de plenul Senatului.

La punctul 20 din ordinea de zi avem Propunerea legislativă – Legea comasării.

Procedură de urgență.

Raport de respingere.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Sunt colegii inițiatori prezenți? Cred că majoritatea sau toți sunt deputați. Sunteți inițiator? Vă rog, domnule senator Pereș. Microfonul 2.

O problemă de procedură.

Da.

Ieri, în Biroul permanent al Senatului s-a înregistrat o solicitare de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări pentru un raport comun, împreună cu Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, așa că am rugămintea să retrimitem la comisie pentru întocmirea acestui raport comun.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

De acord, dar oricum trebuie să trecem la dezbaterea legii, să pot supune votului.

Inițiatorii nu sunt prezenți. Bun.

Stimați colegi,

Săptămâna trecută am luat în discuție această lege pentru aviz în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări – nu este prezent domnul președinte Eckstein – și am considerat că există probleme importante care țin de proprietate, motiv pentru care Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a solicitat, nu eu, Biroului permanent să fie desemnată să întocmească, alături de colegii de la agricultură, un raport pe fond. Solicitarea a fost aprobată de Biroul permanent, dar cel care se pronunță trebuie să fie plenul. Regret că nu a fost inclusă la chestiuni organizatorice și mulțumesc domnului Pereș că a observat acest lucru.

La punctul 21 avem înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea alin. (2) al art. 30 din Legea pomiculturii nr. 348/2003.

Bănuiesc că tot domnul secretar de stat István Tőke ne va răspunde.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

Practic, la acest punct, noi suntem de acord cu inițiativa legislativă, cu propunerea de a elimina din textul Legii nr. 60/2007 cele două certificate prevăzute în normele de aplicare a Legii nr. 348/2003.

Deci sunteți împotriva raportului de respingere.

Împotriva raportului, dar cu condiția...

Deci vom fi de acord, numai cu condiția să se elimine acele certificate.

Stați puțin, stimate domnule secretar de stat!

În procedura legislativă noi suntem sesizați și învestiți cu o lege. Asupra acestei legi, Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a făcut un raport. Deci dumneavoastră puteți fi de acord cu raportul sau puteți să nu fiți de acord cu raportul, dar, în această situație, sunteți de acord cu legea în ansamblu.

Nu puteți scoate ceva din lege!

Nu. Suntem de acord cu raportul.

Bun.

Îl invit pe domnul David să prezinte raportul comisiei.

Vă mulțumesc, domnule președinte. În două fraze voi clarifica, din partea comisiei, cele constatate.

Această propunere legislativă care este a colegului nostru de la Camera Deputaților, domnul deputat Valeriu Tabără, are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului juridic pentru producerea și valorificarea fructelor, în sensul că micii producători pot să-și valorifice producția și în piețele tradiționale, nu numai în cele de pe raza localităților.

Numai că există deja o procedură legislativă, pe care noi am aprobat-o și este deja la Camera Deputaților, care a clarificat aceste probleme și aceste prevederi din actuala propunere legislativă, motiv pentru care bineînțeles că a primit un raport negativ.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Vă consult dacă doriți să interveniți. Domnul senator Daea? Nu.

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, nu sunt intervenții.

Vă rog să observați că raportul comisiei noastre pentru agricultură este de respingere, fără amendamente.

Stimați colegi,

Să mai facem o mică pauză, pentru că susținerile au fost, până acum, din partea domnului secretar de stat István Tőke și continuăm cu domnul Ervin Zoltán Székely, motiv pentru care vă propun să luăm în dezbatere proiectul de lege de la punctul 30 la care participă doamna secretar de stat Alice Bîtu.

Trecem la punctul 30 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică.

- Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață

- de capital.

Invit un coleg să vină la pupitru.

- Ofer cuvântul doamnei secretar de stat.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prezentul act normativ înlocuiește Legea nr. 313/2004 a datoriei publice, aducând următoarele modificări:

– abordarea separată a procesului de administrare a datoriei publice guvernamentale, activitate care revine în exclusivitate Ministerului Economiei și Finanțelor, față de procesul de administrare a datoriei publice locale;

– definirea obiectivelor și a strategiei administrării datoriei publice guvernamentale, propunându-se pentru prima dată obligativitatea Ministerului Economiei și Finanțelor de a elabora strategia pe termen mediu în acest domeniu, revizuibil anual în baza unei consultări cu B.N.R., în vederea realizării unei coordonări a politicii monetare cu strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale;

– eliminarea subîmprumuturilor către autoritățile administrației publice centrale, realizându-se trecerea de la o finanțare pe proiecte la asigurarea finanțării deficitului bugetar, cheltuielile anuale aferente proiectelor propuse de autoritățile administrației publice centrale urmând a fi incluse în bugetele anuale ale acestora. Această prevedere are drept scop eficientizarea managementului datoriei publice guvernamentale, reducându-se costurile asociate datoriei contractate și asigurându-se, totodată, atingerea obiectivelor de dezvoltare a pieței titlurilor de stat și, implicit, crearea unui portofoliu format preponderent din instrumente de piață, tranzacționate pe piețe secundare lichide.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Îl invit pe domnul senator Viorel Ștefan să prezinte raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Comisia noastră, luând în dezbatere prezentul proiect, a întocmit un raport favorabil, supunând atenției dumneavoastră și 3 amendamente admise la nivelul comisiei noastre, dar, în același timp, supunând examinării dumneavoastră 5 amendamente pe care membrii comisiei le-au respins.

Ca urmare, cu precizarea că proiectul face parte din categoria legilor organice și Senatul este prima Cameră sesizată, supunem plenului spre dezbatere și adoptare raportul de admitere, amendamentele și proiectul de lege. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Sunt invervenții? Doamna senator Verginia Vedinaș. Mai sunt și alte intervenții? Aveți cuvântul, doamna senator. Microfonul 2.

Domnule președinte, numai o frază, două vreau să punctez.

Noi aveam o lege a datoriei publice adoptată în 2004, Legea nr. 313. Se vine acum cu o ordonanță de urgență, din nou ridic această chestiune, fiindcă sunt obligată să o fac, ni se dă o argumentație, o motivare care este un pretext, nefiind o motivare rezonabilă și constituțională, și se intervine pe această cale extraordinară.

Chiar dacă se va aproba, îmi permit să mai atrag încă o dată atenția, cu atât mai mult cu cât domeniul era reglementat, nu cred că se impunea intervenția acestei proceduri excepționale.

Pentru aceste considerente eu mă voi abține de la votarea ei.

## Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, consult inițiatorii amendamentelor respinse la nivelul comisiei dacă insistă în dezbaterea acestora în plen. Nu sunt solicitări.

Declar închise dezbaterile generale și pe amendamente.

Vot pe raportul cu amendamente și pe proiectul de lege, având în vedere că legea are caracter organic, în ședința de luni, conform deciziei luate de plenul Senatului.

Mai aveți vreun proiect de lege, doamna secretar de stat? Nu.

Revenim la ordinea de zi.

Trecem la punctul 22 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2007 privind trecerea obiectivului de investiții „Spitalul Municipal Bacău” din subordinea Autorității de Sănătate Publică a Județului Bacău în subordinea Consiliului Local al Municipiului Bacău și continuarea investiției la obiectivul „Spitalul Municipal Bacău”.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Ervin Székely.

Îi ofer cuvântul pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Székely Ervin Zoltán** — _secretar de stat în Ministerul Sănătății Publice_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare trecerea obiectivului de investiții „Spitalul Municipal Bacău” din subordinea Autorității de Sănătate Publică a Județului Bacău în subordinea Consiliului Local al Municipiului Bacău și continuarea investiției la obiectivul „Spitalul Municipal Bacău”. Astfel, se va oferi cadrul legal ce va permite finanțarea mixtă a lucrărilor, pe de o parte de la Ministerul Sănătății Publice, pe de altă parte de la consiliul local.

## Vă mulțumesc.

Îl invit pe domnul senator Constantin Găucan, secretarul Comisiei pentru sănătate publică, să prezinte raportul.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc în 11 septembrie în prezența reprezentantului Ministerului Sănătății Publice, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, să adopte un raport de admitere fără amendamente.

## Vă mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale sau la dezbateri pe amendamente. Nu sunt intervenții.

Amendamentele respinse nu sunt susținute în plenul Senatului.

Vă rog, domnule senator Viorel Ștefan. Pe amendamentul respins, da? Aveți cuvântul, domnule senator.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Transferul acestei investiții la administrația locală a fost motivat nu de noi, ci de inițiatorii proiectului, de Guvern, în principal spre a se crea posibilitatea să se finanțeze această investiție din bugetul local, pentru că, altminteri, nu avea nicio rațiune să transferi investiția de la autoritatea pentru sănătate la bugetul local.

Dânșii au spus că autoritatea nu are bani, are administrația locală, fapt pentru care dăm ordonanță să o transferăm acolo. În conținutul ordonanței însă se păstrează ideea de finanțare de la bugetul de stat. Aceste două chestiuni intră în coliziune. Nu putem accepta ca în expunerea de motive să spunem una, iar în conținutul ordonanței să spunem altceva.

De aceea, eu și colegul Funar am făcut un amendament menit să armonizeze expunerea de motive cu conținutul actului normativ. Dacă acesta este motivul pentru care transferi la local, păi să spunem că se finanțează de la local, altminteri vom ajunge în situația în care investiția se va finanța tot de la bugetul autorității pentru sănătate, numai că dispoziția asupra fondurilor, asupra a ceea ce rezultă din investiție se va transfera bine mersi la autoritatea administrației publice locale. Este modelul ideal, tu să comanzi, altcineva să dea banii.

De aceea, noi stăruim să votați pentru acest amendament, pentru că, altminteri, actul normativ nu mai are nicio rațiune de a exista.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule secretar de stat, vă rog să vă pronunțați asupra argumentelor prezentate de domnul senator Viorel Ștefan la acest amendament respins în comisii.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul nu susține acest amendament, având în vedere că obiectivul de investiții nu se adresează în exclusivitate locuitorilor din municipiul Bacău. Vor veni pacienți din tot județul, poate și din afara județului și, atunci, acest lucru trebuie să se reflecte în finanțarea obiectivului de investiții, nemaivorbind despre faptul că nici fondurile Consiliului Municipal Bacău nu sunt suficiente pentru realizarea obiectivului.

Da.

Mulțumesc.

Dacă în numele Comisiei pentru sănătate publică, domnul senator Găucan dorește să intervină?

Sunt de acord cu Guvernul, cu Ministerul Sănătății Publice și nu am avut niciun...

Deci nu sunteți de acord cu amendamentul.

Nu, nu.

Mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Ștefan Viorel.

## Domnule președinte,

Domnul secretar de stat nu a făcut decât să confirme ceea ce spuneam eu. Deci este un obiectiv de investiții, este un spital care nu se adresează comunității municipiului Bacău, și atunci revin cu întrebarea: care este rațiunea pentru care se transferă investiția la Consiliul Municipal Bacău? Singura rațiune o fi legată de faptul că primarul este P.N.L.-ist?

## Pun și eu o întrebare.

Dacă nu se adresează comunității municipiului Bacău, de ce transfer investiția la municipiul Bacău?

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Da.

Mulțumesc.

Haideți să lăsăm primarul și să vedem cum rezolvăm cu spitalul!

Stimați colegi, votul pe amendamente. Legea în ansamblu are caracter de lege ordinară. Vă invit să vă ocupați locurile.

Deci, conform Regulamentului Senatului, voi supune votului dumneavoastră amendamentul respins în comisie și susținut în plen de domnul senator Ștefan Viorel.

La punctul 23 din ordinea de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea art. 213 din Legea nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătății. Raport de respingere.

Dacă inițiatorii sunt prezenți? Domnul deputat Mircia Giurgiu? Nu este.

Domnule secretar de stat, vă rog, punctul de vedere al Guvernului.

## Mulțumesc.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative, întrucât ar încălca principiul solidarității, pe care se bazează asigurarea de sănătate.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul secretar al comisiei, domnul senator Găucan.

Domnule președinte,

În ședința din 19 septembrie 2007, cele două comisii, Comisia pentru sănătate publică și Comisia pentru egalitatea de șanse, au hotărât să adopte un raport de respingere a propunerii legislative.

Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu sunt intervenții.

Legea are caracter de lege organică, motiv pentru care votul pe raport și pe lege se vor da în ședința de luni.

La punctul 24 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere.

Comisia economică, industrii și servicii.

Inițiator, domnul deputat Mircia Giurgiu.

Din partea Executivului participă domnul secretar de stat Septimiu Buzașu.

Vă rog, punctul de vedere al Guvernului în legătură cu această inițiativă.

## Vă mulțumesc.

Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative. Activitățile de transport persoane și bunuri în regim de taxi trebuie să se desfășoare cu respectarea cerințelor de legalitate, calitate și siguranță rutieră, fapt care se certifică prin certificat de înregistrare la registrul comerțului, acte specifice eliberate de Autoritatea Rutieră Română și Registrul Auto Român.

De aceea, nu putem să fim de acord cu prevederile acestei propuneri legislative.

De asemenea, menționez că abia a apărut Legea nr. 265 din august 2007 și nu cred că este cazul să o modificăm.

Mai avem 3 inițiative de modificare la comisii. Ofer cuvântul domnului senator Sabin Cutaș, să prezinte raportul Comisiei economice, industrii și servicii.

Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor din comisie, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, să se dea un raport de respingere.

Doresc să fac mențiunea că propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Ordinară? Da, așa este. Este lege ordinară. Mulțumesc mult.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu sunt intervenții.

Raportul este negativ, este de respingere a propunerii legislative și îl

Pe cale de consecință, propunerea legislativă este respinsă ca lege ordinară.

La punctul 25 din ordinea de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea art. 79 din Legea nr. 69 din 28 aprilie 2000, Legea educației fizice și sportului.

Raportul Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport este de respingere.

Inițiator este domnul senator Ovidiu Teodor Crețu.

Îl invit pe domnul senator să ne spună câteva cuvinte.

Din partea Executivului participă domnul președinte Valentin Vasilescu.

Aveți cuvântul, domnule senator.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Prin modificările aduse legislației în domeniul sportului, art. 79 prevede obligația celor care dețin baze sportive de a conserva și de a nu schimba destinația acestora.

Inițial, prin ordonanță, s-a precizat faptul că „societățile care dobândesc”. Deci se aplică această interdicție de a schimba destinația celor care dobândesc prin cumpărarea unor active sau a unor unități scoase la privatizare și baza sportivă. Prin modificarea care a fost făcută ulterior, s-a extins asupra tuturor, deci inclusiv asupra celor care aveau baze sportive înainte de apariția legii.

Din acest punct de vedere, articolul respectiv determină faptul ca cei ce dispun de baze sportive, pe care le-au avut

și înainte, să nu poată schimba destinația acestora. Mie mi se pare că este o ingerință în administrarea proprietății private.

## Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit pe domnul senator Ivan Cismaru să prezinte raportul Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor colegi,

Comisia a găsit de cuviință să judece altfel lucrurile, și anume a spus că aceste societăți comerciale care dobândesc „active patrimoniale ce au aparținut statului”, sigur că în momentul în care vor intra în posesia lor pe baza unor contracte de vânzare-cumpărare, de concesiune, de predare în administrare, vor prelua și condițiile din acel contract și nu trebuie să le reglementăm noi prin lege.

De aceea, raportul este de respingere.

## Mulțumesc.

Din partea Guvernului participă domnul președinte Valentin Vasilescu. Da?

Microfonul 8.

## **Domnul Valentin Vasilescu** — _vicepreședintele Agenției Naționale pentru Sport_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Punctul de vedere al Guvernului este de a nu adopta această inițiativă legislativă, având în vedere și raportul Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport din Senat. Vă mulțumesc.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport spune: „Având în vedere punctul de vedere al Guvernului...”, Guvernul spune: „Având în vedere punctul de vedere al comisiei...”.

Vă rog, dacă doriți să interveniți la dezbateri generale? Aveți cuvântul.

Vă rog, domnule senator Antonie Ștefan. Este ceva de domeniul public, privat, este greu!

## Domnule președinte,

Sigur că este interesantă propunerea colegului nostru. Eu am să vorbesc din alt punct de vedere.

Eu sunt în conducerea C.S.U. Neumarkt Gaz TârguMureș, care are echipe de volei în super ligă, divizia B, juniori și cadeți. Vreau să vă spun că cei care se ocupă de volei au extraordinar de mari probleme ca să poată găsi în ziua de astăzi o bază sportivă în care să-și facă o pregătire.

Vedeți și dumneavoastră la nivel național ce probleme avem cu rugby-ul, ca să putem face o echipă competitivă cu celelalte discipline sportive, cu baschetul.

Toate acestea provin de la faptul că aceste baze sportive, care erau destul de multe în vremurile de mai înainte, au fost cumpărate de diverse societăți comerciale care se gândesc numai cum să construiască ca să facă o afacere imobiliară, să construiască zone de locuit, să construiască zone comerciale sau orice altceva decât cu destinație sportivă. De exemplu, în Târgu-Mureș este o bază sportivă și de agrement mare, pe nume „Weekend”. Aceste terenuri au fost dobândite de o societate comercială ca să facă în mijlocul acestei baze sportive și de agrement complexuri comerciale și de locuit sau mai știu eu de ce altă natură.

De aceea, mi se pare normal să respingem această inițiativă legislativă și să încercăm să contribuim și noi la păstrarea acestor baze cu destinația de sport, așa cum au fost ele gândite.

Vă mulțumesc.

Înțelegem foarte bine că sunt extrem de multe chestiuni reale, care trebuie rezolvate.

Vă rog, dacă mai sunt intervenții? Domnul senator Viorel Ștefan.

Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, cu toții ne dorim ca întreaga activitate sportivă să beneficieze de baze sportive, dar, mai ales, ne dorim să beneficieze de baze sportive funcționale.

În momentul în care noi stăruim să impunem prin lege o condiționalitate de acest tip, deci în interiorul unei proprietăți, proprietarul este obligat ca o anumită suprafață să o rezerve unei anumite activități pe care el nu dorește să o facă, nu vom face decât să păstrăm niște baze sportive în paragină, nefolosite de nimeni.

De aceea, eu aș insista ca reprezentantul agenției să detalieze în legătură cu situația bazelor sportive din evidența Agenției pentru Sport și Tineret, să ne spună cam cât la sută din bazele sportive aflate în evidență le găsim în incinte private, și dintre acestea câte răspund scopului pentru care legea, chipurile, îl obligă pe proprietar să păstreze acel activ.

## Iertați-mă!

La mine în sufragerie, dacă mă obligă legea să țin o masă de 6 persoane, pot să o țin și nu se va așeza nimeni la acea masă. Între a rezerva niște spații neutilizate conform scopului pe care îl dorim și a ridica această restricție, cinstit să vă spun, eu am sentimentul că putem discuta și despre constituționalitatea unei astfel de prevederi.

Nu știu dacă cineva, pe o proprietate privată, poate, prin lege, să spună că proprietarul trebuie să facă strict un lucru. Nu cumva lezăm dreptul lui de proprietate?

Între a ține niște baze sportive, într-un inventar, neutilizate și a trata într-o manieră serioasă această problemă, să vedem care este soluția reală, și nu această impunere prin lege.

Eu cred că trebuie să ne preocupe sau agenția ar trebui să se preocupe mai mult de modul în care bazele sportive pot deveni funcționale.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc, domnule senator.

Adresez rugămintea domnului secretar de stat ca, dacă nu are datele solicitate de domnul senator Viorel Ștefan și care rezultă din dezbaterea acestui proiect de lege, astăzi, pentru a le prezenta, să facă acest lucru și să o considere ca o interpelare, să ne ofere răspuns detaliat, așa cum dorea domnul senator, într-o ședință de luni, pentru a vedea dacă, efectiv, se impune o propunere legislativă, poate cu alt conținut, cu alte probleme. S-ar putea să nu aibă date concrete la dispoziție ca să ne răspundă acum. Domnul senator Sabău.

## Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Și sportul, și medicina sportivă sunt într-o semnificativă suferință, din nefericire, și sunt, după părerea mea, unii dintre

cei mai autorizați ambasadori pe care i-am avut noi în Europa, și nu numai în Europa.

Cred că punctul de vedere al colegului, apropo de „nu se poate într-un spațiu privat să impui”, este comparabil cu situația pe care o avem în legătură cu cabinetele medicale, adică ele se vând în niște condiții, se achiziționează condiționat și cred că această condiție trebuie bine urmărită.

Problema pe care o avem nu este că ei achiziționează condiționat, ci că fac, ulterior, ce vor cu „masa din sufragerie” și nimeni nu-i întreabă ce fac acolo. Aici trebuie să găsim un sistem de control asupra promisiunii că vor păstra acțiunea. Asta înseamnă un anume nivel de implicare a sportivilor.

Care este necesară, asta spune colegul. Sunt multe baze sportive care...

Este, fără discuție, și sunt alături de coleg. Deci, sub nicio formă, nu l-am contrazis. Am căutat doar să punctez caracterul condiționat al vânzării acestor spații, pe care îl omitem, din când în când, în condiții în care... mă rog... exagerăm cu libertatea de opțiune a proprietarului care a cumpărat condiționat. Medicul își cumpără cabinetul cu condiția să rămână cabinet medical și funcțional. Dacă nu funcționează, are o problemă și medicul, și atunci...

Deci preemțiunea se manifestă, în acest caz, într-o anumită manieră și cred că sunt comparabile elementele. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Declar închise dezbaterile generale.

Ofer cuvântul domnului vicepreședinte, dacă are date. Vă rog, domnule Vasilescu. Microfonul 8.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ceea ce pot să vă spun este că registrul bazelor sportive este în lucru, cumpărarea unei proprietăți pe care se află o bază sportivă este reglementată de lege, în mod clar, cu similaritate, adică în momentul în care distrug o bază sportivă sunt obligat să construiesc același lucru în altă parte. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Vă rog, totuși, să primiți stenograma din partea Senatului și vă rog să ne prezentați, într-o ședință de întrebări și interpelări de luni, un răspuns detaliat. În mod cert, trebuie să aduceți o serie de clarificări.

Domnul senator Sabău.

## Domnule președinte,

Ca de obicei, această condiționare este un pic pe dungă, adică „să construiască...” În cât timp? Corect este, în momentul în care vrea să distrugă o bază sportivă, în prealabil să fi construit o altă bază sportivă, pentru ca fenomenul sportiv cu caracter educațional sau competitiv să se poată desfășura. Altfel, intrăm într-o chestiune care înseamnă intervale nedefinite și nu știu dacă ministerul poate să-mi definească intervalul în care poate. Poate o sută de ani?

Mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Aici nu era vorba despre minister. Era discuția pe...

Sigur că vom încerca să găsim soluții atunci când vom înțelege și vom cunoaște exact situația din domeniul sportiv. Dacă ni se va oferi un răspuns, poate domnul senator, poate ceilalți colegi vor promova o altă propunere legislativă. Până una, alta, avem de rezolvat inițiativa legislativă a colegului nostru.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, potrivit regulamentului, sunt obligat să

Eu, totuși, aș dori să fac precizarea că, pentru prima dată, apare o reglementare de acest gen în lege, în Legea nr. 69 din aprilie 2000. În mod firesc – și eu fac referire în inițiativa mea numai la societățile comerciale, nu la celelalte instituții –, acea prevedere din Legea nr. 69/2000 venea să rectifice o situație a faptului că s-au vândut unități împreună cu bazele sportive. Normal, nu ar fi trebuit să fie vândute acele baze sportive. Ele trebuiau să rămână în proprietatea administrației locale, dar au fost vândute. Dacă prin contractele respective de vânzare-cumpărare nu s-au făcut condiționări, nu este vina cumpărătorului. Vine legiuitorul și spune că, în continuare, cei care dobândesc active patrimoniale destinate activității sportului nu au voie să le modifice. Asta se întâmpla în anul 2000.

Legea din 2004 nu mai folosește termenul „dobândesc”, folosește termenul „dețin”, deci societățile comerciale „care dețin”. Dar sunt societăți comerciale care dețin astfel de baze, construite din banii lor, nu le-au dobândit, și cărora vor, la un moment dat, să le schimbe destinația. Or, în cazul modificării aduse prin legea din 2004, ei nu mai pot să facă acest lucru. De aceea, am considerat că este o ingerință în administrarea unei averi private.

Mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Vă mulțumesc.

Cazurile sunt extrem de diverse, parțial menționate și de dumneavoastră. Unele au fost dobândite împreună cu activele unei societăți, altele au fost construite.

Revenind însă la procedura legislativă sunt nevoit să

Vă rog să observați că acea cifră fatidică, 35, nu a fost îndeplinită nici în stânga, nici în dreapta sălii.

Resupun votului dumneavoastră raportul negativ, întocmit de Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Pe cale de consecință, propunerea legislativă este respinsă, Senatul dezbătând-o ca lege ordinară și fiind prima Cameră sesizată.

## Stimați colegi,

Vă adresez rugămintea, din partea colegului senator Sabin Cutaș, de a lua în dezbatere propunerea legislativă de la poziția 32, Propunerea legislativă privind susținerea învățământului preșcolar, deoarece dânsul are de rezolvat o chestiune parlamentară.

Îi ofer cuvântul, pentru a o prezenta.

Vă rog, microfonul 6.

Vă mulțumesc, domnule președinte, și mulțumesc și colegilor mei pentru înțelegere. În fapt, inițiativa noastră a plecat de la dorința de a găsi o soluție pentru înființarea de noi grădinițe.

Vă este bine cunoscută situația actuală, când mulți copii nu își găsesc locuri în grădinițele existente.

Inițial, gândirea noastră a fost de a înființa aceste grădinițe pe lângă institutele de învățământ superior. Din discuțiile avute în cadrul Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport a reieșit o soluție și mai bună, și anume aceea de a permite societăților comerciale să înființeze astfel de grădinițe.

Pentru a stimula această activitate, am propus ca societățile comerciale să fie scutite de impozitul pe profitul reinvestit în domeniul învățământului preșcolar.

Drept urmare, stimați colegi, v-aș ruga ca luni, când vom ajunge să votăm această lege, fiind vorba despre o lege organică, să susțineți și să votați favorabil această inițiativă care încearcă să fie o soluție la deficitul actual de grădinițe. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit pe domnul președinte Cismaru să prezinte raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Revenim la lucruri de mult uitate, care, și pe vremuri, au funcționat și au fost bune, și anume faptul că societățile comerciale trebuie, pot și ar fi bine să-și înființeze astfel de grădinițe.

Comisia a luat în studiu această propunere legislativă și, cu cele 8 amendamente admise, a dat un raport de admitere pentru propunerea legislativă, considerând că, într-adevăr, vine să rezolve o problemă a Guvernului.

Paradoxal, Guvernul nu este de acord cu această propunere.

Mulțumesc.

Deci, cum ați spune, se întâmplă și fapte bune. Vă mulțumesc.

Din partea Executivului, cine participă la dezbateri? Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 10.

Guvernul este întotdeauna de acord cu toate inițiativele bune. Doar aprecia, în punctul de vedere, că există cadru reglementat și că Legea învățământului, în forma în care este, acoperea cea mai mare parte din aceste probleme, dar sigur că în inițiativă sunt și elemente care nu sunt reglementate prin lege și cred că este bine-venită.

Deci, în general, este bine.

Pe mine mă interesează, ca să știu ce pun la vot, concret, dacă Guvernul susține sau nu susține propunerea legislativă după argumentele prezentate.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Acesta este punctul de vedere al Guvernului.

Aceasta era partea din frază pe care nu ați rostit-o. Nu vă întrebăm de ce, sigur că e dreptul dumneavoastră. Bănuiesc că ați avut argumente destule.

La dezbateri generale, dacă doriți să interveniți, stimați colegi, există o serie de amendamente admise. Vă rog, domnule senator Pascu. Microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Aș dori să remarc că această inițiativă legislativă, care are în vedere scutirea de impozitare a investiției realizate pentru aceste grădinițe, este un stimulent al societăților comerciale de a-și organiza astfel de grădinițe pentru salariați, și aceasta conduce, de altfel, și la consumuri reduse pentru transportul în oraș, pentru copii, la evitarea unor accidente, la multe alte implicații sociale pe care le-ar avea existența unor grădinițe în preajma locurilor de muncă ale părinților.

Fac un apel către colegii mei de a vota această lege și știu că Guvernul, deși a prezentat frumos că este o lege foarte bună, este un guvern zgârcit, care se gândește întotdeauna la fiecare mărunțiș și, de aceea, cred că ar trebui să depășească acest lucru, pentru că impozitul pe profitul reinvestit în grădinițe nu este așa de mare. Vă mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

## Mulțumesc.

Doriți să interveniți la dezbateri generale și din alte grupuri?

Domnul senator Carol Dina, iar apoi o să vă ofer cuvântul. Vă rog.

Din celelalte grupuri, dacă mai dorește cineva să ia cuvântul?

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

Personal, constat că nevoile vieții sunt implacabile. Președintele comisiei, care a prezentat raportul, a evocat o perioadă când exista o preocupare socială din partea statului mai semnificativă pentru nevoile cetățenilor societății românești.

Vreau să vă spun că, în momentul de față, în marea Americă, o companie mare care fabrică automobile este în grevă și, în comentariul făcut, evoca și faptul că multe probleme sociale susținute de această companie, inclusiv creșele, vor fi afectate prin această grevă și făcea apel la greviști să revină la sentimente mai rezonabile.

Deci este clar că, în momentul de față, nu există o autoritate care să gândească un ansamblu de măsuri sociale menit să rezolve multiplele probleme de acest gen.

De aceea, această mică floare a colegilor noștri ar putea să reprezinte un reper de referință pentru perioada următoare, astfel încât milioanele de persoane care au nevoie de asistență socială, de ajutor să-l primească în mod corespunzător.

Îi felicit pe colegi pentru faptul că au avut această inițiativă și o vom susține prin vot.

Vă mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Ion Moraru, Grupul parlamentar al P.S.D. Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Voi fi foarte scurt.

Problemele din cadrul grădinițelor sunt grave și evidente. Lipsa de preocupare a Guvernului în acest domeniu este și ea evidentă, așa încât grupul nostru parlamentar susține această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Domnule senator Gheorghe Constantin, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dați-mi voie să exprim o opinie personală legată de aceste creșe, grădinițe.

Ascultam deunăzi un comentariu puțin hazliu la radio. Au ajuns părinții să-și înscrie la creșă copii nenăscuți. Și nu-i de râs, pentru că este o problemă foarte importantă. Copilul, când împlinește trei ani, este dat la grădiniță, la creșă. Sunt părinți ai căror copii nu au împlinit un an jumătate, doi ani și se duc și îl înscriu, pentru că nu sunt locuri.

Inițiativa mi se pare oarecum generoasă, dar puțin forțată, deoarece mi-aș fi dorit ca Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului să propună un program coerent pe termen mediu și lung, în acest sens. Această inițiativă rezolvă pe moment, dar nu se știe ce va urma peste un an sau doi ani, dacă această lege va mai funcționa. Aceste scutiri de impozit pentru un anumit scop sunt soluții de moment, nu sunt soluții de perspectivă, nu rezolvă problema de ansamblu, problema unui proiect de viitor.

De aceea, eu consider că ideea este foarte bună, dar ar trebui făcută într-o conlucrare strânsă cu ministerul, pentru că îmi pun și problema cum vor fi administrate, cât timp vor dura ele, pentru că eu, dacă îmi fac, la o societate de 1.500 de salariați, o creșă, pot peste trei-patru ani, fiind în faliment sau din alte motive, să o desființez. Și, iarăși, creez o problemă socială. Și, atunci, ar trebui făcut un program coerent, împreună cu ministerul, pentru că administrarea, rețeaua aceasta de grădinițe pe care o propun conservatorii, care e generoasă, am spus și o accept, și chiar o susțin, trebuie să intre tot în sistemul Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, cu anumite obligații pe termen mediu și lung.

De aceea, eu consider că ar trebui lucrat un pic mai mult la această lege care, în fond, vrea să rezolve o problemă de actualitate.

Vă mulțumesc.

Da. Vă mulțumesc. Domnul senator Puiu Hașotti.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte, Stimați colegi,

Într-adevăr, este o propunere generoasă și interesantă, numai că se nasc două întrebări.

Prima este cea referitoare la programul acestor grădinițe, cât de autonome vor fi în privința programului educațional. Și a arătat bine domnul senator Constantin Gheorghe, că, aici, trebuie să avem o perspectivă generală, globală, indiferent de ce zonă a învățământului facem vorbire.

A doua chestiune, vă rog să observați, stimați colegi, și-l întreb pe unul dintre inițiatori, eventual pe domnul senator Cutaș, să ne explice de ce societățile comerciale care înființează astfel de grădinițe vor fi scutite de la plata impozitului pe profitul reinvestit.

Atenție aici, pentru că această inițiativă, care este generoasă, poate duce la niște abuzuri, să utilizez un eufemism, dacă nu la niște eludări de la plata taxelor, impozitelor și așa mai departe!

Da. Mulțumesc. Domnul senator Ion Solcanu.

## **Domnul Ion Solcanu:**

## Domnule președinte, Stimate colege și stimați colegi,

Îmi amintesc din trecutele sesiuni legislative de faptul că chiar Guvernul pe care îl susțineam, Guvernul P.S.D., era adeseori împotriva unor inițiative legislative bune, făcute de colegii de la alte partide, ca să vină, după aceea, cu un proiect de lege pe aceeași chestiune, idee pe care o întâlnim astăzi în chip foarte frecvent.

De ce nu ar fi Guvernul, și aici chiar rămân uimit, de ce nu ar fi Guvernul de acord cu înființarea creșelor și grădinițelor de către instituțiile de învățământ superior privat? Ce-l costă?!

Sigur, ce-l costă?! Deci lucrul acesta nu-l costă nimic atâta vreme cât, dacă vă uitați la proiectul de lege, la un anume proiect, la 4, instituțiile de învățământ superior particular care înființează în cadrul lor grădinițe de copii sunt scutite de plata impozitului pe profitul reinvestit.

Comisia a eliminat acest text pentru simplul motiv că instituțiile de învățământ superior sunt societăți nonprofit. Deci nu poate fi vorba despre un profit ca să fie reinvestit, pentru că universitățile particulare nu au profit.

Dacă acolo este OK, ce ne costă ca o societate comercială care înființează o grădiniță și o creșă, face o investiție, construiește o clădire pentru o creșă, pentru o grădiniță, are o valoare socială, să procedeze la fel? O asemenea politică vine, de fapt, în sprijinul Guvernului. Gândirea este uluitoare, pentru că scutirea pentru impozitul reinvestit este doar pentru construcția respectivă, nu este vorba despre scutirea în totalitate a profitului, ci numai pentru investiția respectivă. Cât poate costa o creșă, o grădiniță pe care o fac? Haideți să fim serioși!

Nu știu dacă ați fost prin creșe, prin grădinițe... Tocmai de aceea, gândiți-vă nu numai la nepoții dumneavoastră, gândiți-vă la nepoții cetățenilor care au, să spunem, câteva milioane salariu, au câteva milioane pensie și întreprinderea, societatea comercială sau instituția de învățământ superior vine în sprijinul acestora.

Deci fac un apel colegial, nu mă număr printre inițiatori, să fiu bine înțeles, nu sunt eu inițiator, dar atunci când o inițiativă legislativă este în beneficiul populației, ea trebuie sprijinită.

Fac un apel călduros la colegii de la P.N.L., care nu mai sunt mulți și nu știu cât vor mai fi, să fie de acord să voteze această inițiativă legislativă venită din partea colegilor de la P.C., care au fost și ei la guvernare, și nu mai sunt.

Anticipați ceva în legătură cu P.N.L.-ul?

Este o inițiativă pe care grupul nostru parlamentar o salută și pe care trebuie să o sprijinim.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Da.

Mulțumesc.

Stimați colegi,

V-aș adresa rugămintea ca, în dezbaterile din plenul Senatului...

Și pentru domnul senator Puiu Hașotti vreau să vorbesc. Deci vă adresez rugămintea ca, în luările de cuvânt, să vă referiți...

Îmi dați voie să vă dau o sugestie, domnule senator? Nu-mi dați voie...

Stimați colegi,

Vă adresez rugămintea, celor care doriți să mai luați cuvântul, inclusiv domnului senator Puiu Hașotti, să vă referiți nu numai la prevederile propunerii legislative, cât mai ales la amendamentele care s-au acceptat la comisie, pentru că problemele ridicate de dumneavoastră în luările de cuvânt și frământările pe care le aveți sunt rezolvate prin amendamente.

Vă rog, domnul senator Sabău.

De asemenea, vă reamintesc că, potrivit regulamentului, ia cuvântul câte un reprezentant din partea fiecărui grup parlamentar, iar dacă se impun discuții, atunci, doar plenul aprobă acest lucru.

Vă rog, aveți cuvântul.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Problema grădinițelor în România excede, zic eu, și legea excede, și amendamentul...

Este o problemă de demografie, este o problemă pe termen lung, este o problemă pe care dacă nu începem să o rezolvăm astăzi și nu asigurăm un confort membrilor familiei să lucreze, pentru că un salariu este insuficient, atunci nu ne facem datoria. Vreau să vă spun că previziunile demografice sunt catastrofale în acest moment și probabil că această catastrofă se va accentua exponențial.

Cu permisiunea dumneavoastră, susțin amendamentul colegului nostru.

Da.

Vă mulțumesc.

Doriți să mai interveniți?

Stimați colegi, haideți să facem o excepție, să oferim cuvântul domnului senator Pascu!

## Aș dori să fac numai niște precizări.

În primul rând, o astfel de investiție trebuie să îndeplinească câteva condiții, adică să primească o autorizație de construcție. Acolo, valoarea investiției trebuie să fie verificată de Inspectoratul de Stat în Construcții. Deci este o aberație frica că cineva pune milioane de dolari ca să construiască o grădiniță și apoi este o evaziune fiscală prin faptul că face o grădiniță foarte scumpă.

În al doilea rând, aș vrea să spun că avem mii de grădinițe, mă refer la cuvântul colegului nostru Constantin Gheorghe, avem mii de grădinițe private care nu sunt în sistemul de învățământ, deci și acestea pot funcționa exact cum funcționează atâtea grădinițe private în această țară. Și această grijă față de copiii salariaților, față de patroni sau față de instituțiile angajatoare este o chestiune normală peste tot.

Cred că Guvernul ar trebui să-și schimbe poziția și să fie de acord, pentru că numai pentru investiție se solicită o scutire de impozit, așa cum a precizat și colegul nostru anterior.

Da.

Mulțumesc.

Numai pentru investiția în domeniu, nu pentru investițiile făcute de societate.

Declar închise dezbaterile generale.

Ofer cuvântul domnului secretar de stat.

L-aș ruga pe colegul senator, care bănuiesc că este în sală, dar ne-a lăsat amintire telefonul, dacă ne aude, cel puțin să-l închidă, pentru că Senatul poate să lucreze și fără muzică.

Vă rog, aveți cuvântul.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului are un program finanțat de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei și Banca Mondială care vizează ca, până în 2010, să fie realizate 600 de astfel de imobile, de astfel de infrastructuri educaționale. Evident că este puțin, dar am făcut precizarea ca răspuns la una dintre luările de cuvânt.

În al doilea rând, noi susținem, cum am și spus mai devreme, toate bunele inițiative, dar vă întreb dacă art. 18 din Legea nr. 84, în vigoare acum, pe care vrem să-l completăm, glăsuiește că „agenții economici și alte persoane juridice, precum și persoanele fizice pot înființa și finanța grădinițe cu acordul inspectoratelor școlare în condițiile legii”, ce aducem noi nou prin acele nuanțări? Eu cred că această formulă din legea în vigoare, „agenții economici și alte persoane juridice”, este suficient de acoperitoare ca să poată să dea posibilitatea să se facă acele grădinițe.

## Păi de făcut se fac.

Dânșii vă cer un lucru foarte exact, să fie scutiți pe impozit pentru suma respectivă, art. 4 din propunere.

Acesta este motivul pentru care această combinație, arhitectură de sintagme foarte corecte unele cu altele, conduce la un punct de vedere al Guvernului care, dacă nu e de acord cu un element, nu poate spune susține... etc.

Aș vrea să reflectați la un amănunt, dacă societățile acelea comerciale care fac grădinițe sunt scutite de impozitul pe profitul reinvestit, dacă nu ar trebui o nuanțare...

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Deci nu sunteți de acord cu această chestiune. Declar închise dezbaterile generale. Sigur că această problemă va fi rezolvată prin vot.

Poate că ar fi fost bine să ne spuneți și câte grădinițe s-au restituit în această perioadă, ca urmare a aplicării prevederilor Legii nr. 10/2001 sau ale Legii nr. 247/2006, pentru că de aceea sunt probleme deosebite.

Declar închise dezbaterile generale. Numai inițiatorul mai are dreptul la intervenție. Vă rog.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând aș vrea să mulțumesc tuturor colegilor care au luat cuvântul și au susținut această inițiativă legislativă.

În al doilea rând, aș vrea să-i răspund domnului secretar de stat, în primul rând cu o întrebare și o să-i dau și răspunsul la acea întrebare pe care a pus-o. Dacă a funcționat, de ce avem în momentul de față o criză de grădinițe? Iar noutatea, care vine și aduce, zic eu, ca să stimuleze aceste deschideri de grădinițe este tocmai această neimpozitare a profitului reinvestit în domeniul învățământului preșcolar. Aici este fondul problemei pe care unii l-au înțeles, unii nu au vrut să-l înțeleagă.

Eu îmi susțin în continuare punctul de vedere.

Eu cred că această inițiativă va ajuta foarte mult societățile comerciale.

Gândiți-vă, ca părinte vă spun, ce liniște ai când vii la serviciu și ai unde și cui să-i lași pe copii în grijă!

## Da.

Vă mulțumim mult, domnule senator. Mai avem 6 propuneri legislative.

Votul pe lege va fi dat în ședința de luni, legea având caracter de lege organică, votul pe raport și votul pe lege desigur.

La punctul 26 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2007 pentru modificarea Legii învățământului nr. 84/1995.

Este lege organică.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a întocmit raport.

Din partea Executivului, aveți cuvântul pentru a prezenta expunerea de motive.

Necesitatea de a acorda o atenție nediferențiată tuturor nivelurilor de referință pe cadrul european al calificărilor, faptul că învățământul postliceal se poziționează la nivelul 5 de referință și faptul că în Legea învățământului în vigoare se făcea precizarea că învățământul postliceal se face numai cu taxă, coroborată cu nevoia de forță de muncă la nivelul acesta de calificare au făcut să vă propunem amendarea Legii învățământului prin ordonanță, pentru ca prin hotărâre de guvern să se acorde cifră de școlarizare și să se finanțeze și învățământul.

Vă rugăm să votați această ordonanță de urgență.

## Mulțumim.

Domnule președinte Ivan Cismaru, vă rog să prezentați punctul de vedere al comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Iată că multiplele critici care au fost referitoare la învățământul din România dinainte de 1989 se pare că nu au fost fundamentate pe lucruri reale, dovadă că, după 20 de ani, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului constată că acest învățământ postliceal își avea un rol bine definit în sistemul și în structura de învățământ a României.

Ca atare, luând în calcul propunerea pentru această ordonanță de urgență, de modificare substanțială a art. 51 și parțial a art. 52 din Legea nr. 84/1995, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a dat un raport de admitere, considerând că, într-adevăr, se reînnoadă într-o continuitate sistemul de învățământ în totalitatea lui, strict necesar pentru economia românească.

## Mulțumim.

La dezbateri generale, doriți să interveniți? Nu sunt intervenții.

Votul pe raportul favorabil și votul pe lege, în ședința de luni, legea având caracter organic, iar Senatul se va pronunța în calitate de Cameră decizională.

La punctul 27 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind organizarea și funcționarea sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare.

Este lege organică.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a întocmit raport.

Dintre inițiatori este prezent domnul deputat Valeriu Tabără.

Îi ofer cuvântul pentru a prezenta propunerea legislativă. Aveți cuvântul, domnule deputat Tabără.

## Domnule președinte,

## Stimați senatori,

Vă prezint doar câteva dintre elementele din expunerea de motive a acestei inițiative legislative care vine să reașeze cercetarea agricolă românească într-un cadru de funcționalitate, în concordanță cu prevederile Uniunii Europene și cu noile condiții în care ne găsim. Cred că nimeni nu poate contesta rolul acesteia în orice strategie pentru dezvoltarea rurală și pentru dezvoltarea agriculturii și nu poate fi făcută de către oricine în această țară.

În același timp, însă, trebuie să evidențiem și faptul că și cadrul legislativ existent la această dată nu mai corespunde pentru susținerea sistemului de cercetare. Mă refer la finanțare, mă refer la gestionarea patrimoniului funciar și la obiectivele pe care cercetarea științifică trebuie să le aibă astăzi.

De asemenea, propunerea legislativă realizează câteva elemente esențiale, și anume concentrarea activității de cercetare-dezvoltare într-un număr mai mic de unități care au potențial științific și material corespunzător; dimensionarea suprafețelor aferente acestor unități la nivelul obiectivelor activităților lor și trecerea acestor terenuri în proprietatea unităților de cercetare, chestiune pe care, din păcate, n-o putem rezolva prin această lege din cauza prevederilor constituționale, fiind vorba despre proprietate publică; separarea sectorului de cercetare de sectorul de producție, acesta urmând a se reorganiza în societăți comerciale sau, după caz, terenurile respective vor fi cedate pentru reconstituirea drepturilor de proprietate; reorganizarea unor unități de cercetare-dezvoltare în societăți comerciale pentru producerea de semințe și material săditor cu valoare biologică mare; transferul unor unități de cercetaredezvoltare la universitățile agricole pentru asigurarea instruirii practice a studenților și dezvoltarea cercetării; trecerea institutelor și stațiunilor de cercetare-dezvoltare în

subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și în coordonarea științifică a Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”, de altfel, o dublă conducere a acestui sector.

Vă mulțumesc, domnule deputat, și vă adresez rugămintea ca în situația în care, din dezbateri, din punctele de vedere exprimate de colegi în numele grupurilor parlamentare, va fi nevoie de o nouă intervenție, vă ofer cuvântul, întrucât raportul este favorabil și îmi este teamă că ratăm dezbaterea pe ziua de astăzi.

Îl invit pe domnul senator David să prezinte raportul Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală. Aveți cuvântul, domnule senator.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin această propunere legislativă, de fapt, se urmărește stabilirea cadrului juridic pentru organizarea și funcționarea sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare.

Desigur, această propunere legislativă a primit avizele favorabile ale celor două comisii, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, cât și al Consiliului Legislativ.

În urma multor dezbateri din Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, s-a ajuns să se întocmească un raport favorabil, cu un număr important de amendamente admise, care sunt cuprinse în anexa nr. 1, și cu două amendamente respinse, cuprinse în anexa nr. 2.

În concluzie, raportul este favorabil din partea Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

## Mulțumesc.

Vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere forma proiectului de lege rezultat în urma dezbaterilor din comisie, Guvernul este de acord cu raportul comisiei, cu amendamentele admise.

## Vă mulțumesc.

Vă rog, poziția grupurilor parlamentare.

De la Grupul parlamentar al P.S.D., îl rog pe domnul senator Daea să fie cavaler și să-mi permită să ofer cuvântul doamnei senator Doina Silistru, iar apoi voi solicita plenului, la final, dacă mai doriți să interveniți.

Aveți cuvântul, doamna senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință, și-i mulțumesc domnului senator Daea, pentru că mi-a dat și mie voie să vorbesc de la acest microfon.

Ce pot să spun? Ca membru al Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și ca cercetător, în același timp, mă bucur, pentru că, în cele din urmă, am ajuns la un consens și mă bucur că, astăzi, reprezentantul Guvernului, deși inițial Guvernul nu a fost de acord cu această inițiativă, a putut spune de la tribună că este de acord cu această formă care a rezultat în urma dezbaterilor din Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și din Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport. Cred că cercetarea științifică din agricultură a ajuns la un moment extraordinar de critic, pentru că nu mai are mult și n-o să mai supraviețuiască.

De la începutul mandatului, au fost create „n” forme de inițiative legislative, proiecte de lege ale cercetării din agricultură. Unii au fost de acord cu ele, alții nu au fost de acord. În cele din urmă, am ajuns la această formă pe care, deși nu este cea mai bună, cred că este necesar s-o aprobăm, pentru a da cercetării științifice din agricultură undă verde, cum se spune, pentru a o pune pe picioare și a crea condițiile de a ajunge să fie competitivă cu cea din Uniunea Europeană.

Fără o finanțare de bază, fără un sprijin din partea ministerului de resort, cred că cercetarea științifică din agricultura românească nu ar supraviețui.

Și aș vrea să mai adaug faptul că pentru prima dată, anul acesta, din cauza condițiilor, a situației deosebite care a fost, respectiv seceta, foarte mulți din conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și chiar dintre cei care lucrează în domeniu, dintre societățile comerciale pe agricultură și-au dat seama că trebuie să pună mare accent pe cercetarea științifică din agricultură, mai ales în ceea ce privește creațiile noi, soiurile la toate speciile, pentru că și-au dat seama că numai soiurile românești au putut să mai realizeze ceva producții în condițiile de secetă din acest an.

Deci nu vorbim aiurea, cei din cercetare, când spunem că soiurile românești sunt create în condițiile ecopedologice ale țării noastre și numai în condițiile menționate acestea produc atât cât trebuie și supraviețuiesc condițiilor vitrege.

Mulțumesc.

De la Grupul parlamentar al P.N.L., ofer cuvântul domnului senator Constantin Dumitru.

Aveți cuvântul, domnule senator.

## **Domnul Constantin Dumitru:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu puteți lua cuvântul, nu v-ați înscris la liberali, domnule Apostol!

După aceea.

Numai puțin, după aceea, stimați colegi, pentru că altfel o să discutăm legea aceasta până poimâine.

În numele grupurilor parlamentare, vă rog să vorbească unul dintre colegi.

Am oferit cuvântul, bănuiesc că are mandat de la grup, domnului Dumitru.

Vă rog, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Era așteptată această lege de multă vreme. Probabil, mulți dintre colegii mei au în județele dumnealor institute de cercetare și știu ce probleme deosebite sunt la aceste institute.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, în general, știe că în ultimii 3 ani de zile am fost nevoiți

să acordăm foarte mari subvenții pentru acoperirea cheltuielilor în institutele de cercetare, și eu consider că aceste cheltuieli nu au fost făcute neapărat pentru cercetare și mai ales pentru producție. Și este bine că este eliminată producția din aceste institute. Să nu confundăm lucrurile! Atunci când echipa managerială dintr-un institut se va ocupa de producție, pentru că are interes personal, uită de cercetare.

Grupul nostru parlamentar va vota pentru această propunere legislativă, pentru că, nu știu dacă este târziu, dar cred că în mare măsură rezolvă întreaga problematică legată de cercetarea din agricultură.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Grupul parlamentar al P.D., dacă dorește să intervină? Da.

Vă rog, domnule senator David Gheorghe.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Foarte scurt, aș vrea să fac câteva precizări, și anume această inițiativă legislativă, în forma în care este acum, răspunde cerințelor actuale privind cercetarea românească.

De aceea, este important să-i dăm toată atenția și să votăm atât raportul cu acele amendamente, clarificate din partea tuturor celor implicați, cât și propunerea legislativă în sine.

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al P.D., desigur, susține această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Grupul parlamentar al P.R.M. dorește să intervină? Da. Domnule senator Petru Stan, vă rog, aveți cuvântul.

Partidul România Mare susține această inițiativă legislativă.

Acordăm atenția care trebuie acordată cercetării. Este bine că se va definitiva și cu terenurile stațiunilor de cercetare, fiindcă și acestea au fost o problemă care a dus la falimentul cercetării în România.

Deci suntem de acord cu această inițiativă legislativă. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Grupul parlamentar al P.C. susține propunerea? Da.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator Gavrilă Vasilescu.

Mulțumesc, domnule președinte. Și, ca să nu vă rețin, vă spunem că susținem. Avem și de ce!

Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul senator Pete Ștefan.

Aveți cuvântul.

Permiteți-mi să mă întorc, foarte pe scurt, puțin în istorie și să vă spun că această lege, care a ajuns, astăzi, în această formă, este o muncă, aș putea să spun, poate chiar de 10 ani.

Încă din anul 1998 am încercat o reorganizare a cercetării și știți foarte bine că, în 2001, a fost un alt proiect de lege care a trecut prin Senatul Românei de atunci, care avea același subiect, reorganizarea acestei activități. Grupul nostru parlamentar nu a fost de acord cu acea propunere pentru un singur motiv: am considerat că nu este foarte clar modul de organizare, în sensul că Academia de Științe Agricole și Silvice, după cele petrecute în anii anteriori, nu a reușit să gestioneze, să administreze acest segment al cercetării. Noi, atunci, am susținut să treacă, din punct de vedere administrativ, stațiunile de cercetări și această activitate în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale care se ocupa de această activitate, iar academia să rămână un for consacrat cercetării.

Am venit cu această precizare, pentru că în această propunere, în sfârșit, s-a ajuns la un numitor comun cu Academia de Științe Agricole și Silvice și, bineînțeles, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în sensul că, aici, structura de administrare aparține ministerului și, într-adevăr, acum, cei de la academie, oamenii de știință se pot ocupa cu problemele legate de știință, de proiecte, de programe și, bineînțeles, au și un cuvânt greu de spus în ceea ce se petrece în cercetare.

## Este un motiv pentru care vom vota acest proiect.

Un al doilea motiv, foarte pe scurt și voi încheia, este că această structură, acum, în viziunea noastră, devine una funcțională. Este rezolvată, în principiu, și accentuez, bineînțeles, partea finanțării este și o problemă bugetară, este legiferată problema finanțării acestei activități, acestui sector care este deja un sector ce se va apropia și de cerințele pieței, mă refer aici, în special, la societățile comerciale de stat sau la stațiunile de cercetare care deja vor avea, începând cu patrimoniul, cu venitul propriu, posibilitatea de a se menține.

Deci noi vom susține, în această variantă, această propunere și mă bucur că și Guvernul și-a schimbat poziția, după ce această muncă a fost făcută de toate grupurile parlamentare, iar proiectul a fost pe larg discutat cu academia și cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Noi vom susține acest proiect.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

## Domnule secretar,

Vă adresez rugămintea să mai transmiteți un mesaj, pentru că era o dorință, din partea colegului Eckstein Kovács Péter sau din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., de a vă imortaliza la dezbaterea acestui proiect de lege.

## Stimați colegi,

Toate grupurile parlamentare s-au exprimat în favoarea propunerii legislative, propunere legislativă lucrată de colegi.

Îi întreb pe colegii senatori dacă doresc să mai intervină, pentru că avem senatori cu activitate îndelungată în domeniul învățământului, științei, în agricultură și așa mai departe.

Domnul senator Petre Daea, dacă doriți să mai interveniți?

## **Domnul Petre Daea**

**:**

Nu.

Vă mulțumim noi pentru înțelegere. Declar închise dezbaterile generale. Aveți o susținere masivă, domnule deputat. Dacă doriți doar două cuvinte de final, pentru că votul final pe raportul cu amendamente și pe lege va fi în ședința de luni.

Vă rog, domnule deputat Valeriu Tabără, aveți cuvântul. Microfonul 8, vă rog.

Domnule președinte, Stimați domni senatori,

Sincer, vă mulțumesc pentru aprecierea și modul de analiză din toate comisiile Senatului și, mai ales, pentru concluziile la care s-a ajuns și vă asigurăm că și în Camera Deputaților vom susține punctele de vedere pe care le-ați exprimat la dezbaterea pe articole și, în același timp, pe cele exprimate aici.

Vă mulțumesc, domnule președinte, încă o dată.

Și eu vă mulțumesc. Legea are caracter de lege organică. Va fi votată în ședința de luni.

Punctul 28 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea anexei la Legea arendării nr. 16/1994.

Ofer cuvântul domnului senator Gheorghe David, pentru a prezenta raportul Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea are ca obiect de reglementare eliminarea unor greșeli apărute la alin. 2 și la alin. 5 ale art. 6, în sensul că unele atribuții ale arendașului au fost cuprinse la arendator.

Tocmai din aceste motive, comisia noastră a hotărât repararea acestei erori, și anume întocmirea raportului favorabil, în forma prezentată de inițiator.

Mulțumesc.

Dacă sunt inițiatorii prezenți, cei doi domni deputați Ioan Stan și Vasile Mocanu, din partea P.S.D.? Nu sunt în sală. Vă rog să prezentați punctul de vedere al ministerului. Microfonul 9, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

Nu susține sau susține?

Nu.

Nu susține.

Da, da. Mulțumesc. De ce? Vorba unui coleg, de ce nu o susțineți?

Guvernul consideră că propunerea legislativă este insuficient motivată.

La dezbateri generale, vă rog, aveți cuvântul. Domnul senator Gheorghe David.

Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, suntem surprinși de poziția Guvernului, pentru că o eroare se corectează. Mi se pare foarte normal, pentru că aceasta se poate, în practică, rezolva. Nu este nimic altceva. Faptul că nu a fost suficient de argumentată pentru cei care au citit această propunere legislativă nu cred că este suficient pentru a fi împotrivă.

Tocmai de aceea, noi vom susține corectarea acestei erori prin această propunere legislativă. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnule senator Petru Stan, aveți cuvântul.

Cred că este vorba despre modificarea Legii nr. 16/1994 – Legea arendei.

Să fiu sincer, cunosc foarte bine această lege, iar ceea ce am susținut în comisie la această inițiativă..., dar, uitându-mă bine, într-adevăr, această inițiativă nu schimbă cu absolut nimic Legea arendei. Cu nimic! Practic, indiferent că o votăm, că nu o votăm, este același lucru.

Eu sunt de acord să votez orice lege care e bună pentru agricultură. Aceasta nu este nici bună, nici rea, întrucât nu schimbă nimic din Legea arendei. Vă mulțumesc.

Are două chestiuni de fond, chiar 3, nu vă supărați. Prima, nivelul arendei nu poate fi modificat, indiferent cum, ca urmare a pierderilor naturale, a calamităților, ceea ce îl obligă pe arendaș să se asigure.

A doua, foarte importantă, neexecutarea obligațiilor contractuale conduce la rezilierea de drept a contractului, fără intervenția instanțelor de judecată, adică îi mai obligă pe arendași să-i respecte și pe proprietari, că, de ani de zile, ei folosesc terenul, iar adevăraților proprietari nu le dau nimic.

## Îmi pare bine că ați intervenit.

Deci, într-adevăr, același lucru prevedea și legea, rezilierea contractului, nivelul arendei nu se poate schimba, iar, în caz de calamități naturale, legea, într-adevăr, trebuie amendată serios, fiindcă sunt anumite calamități naturale care nu se asigură: înghețuri târzii de primăvară, seceta etc. Și, atunci, cel ce nu are asigurare sau dacă are asigurare pentru așa ceva, face o asigurare generală. Dar unii nu fac nici această asigurare generală. De exemplu, un caz concret, s-a făcut asigurare la pomi, asigurare generală pentru îngheț, nu pentru îngheț târziu, pentru că nu se asigură, nu a dat niciun fel de despăgubire, nimeni. Vine A.D.S.-ul – vă rog, fiți atenți la ce vă spun! – și face toate calculele, ca și cum ai avea datorie la buget, dobândă la dobândă, dobândă la dobândă. În condițiile în care asigurarea este făcută, dar nimeni nu dă nimic pentru asigurare, sigur, se dă faliment.

Deci, într-adevăr, legea trebuie amendată, dar ceea ce scrie în propunerea legislativă este și în Legea nr. 16/2004. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Dumitru Constantin, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Nu știu cum se face că această inițiativă legislativă în anul acesta vrea să fie promovată, în anul în care întreaga țară se confruntă cu o secetă catastrofală.

Sigur că am tot respectul față de oamenii proprietari de teren care îl arendează la rândul lor, dar cel care îl lucrează nu are dreptul să modifice contractul, trebuie să-i dea întreaga cantitate pe care a contractat-o ca arendă, indiferent ce se întâmplă natural, motivând prin faptul că este asigurat. Păi asigurarea nu se plătește niciodată 100%, atunci cum să plătească 100%?

Este o chestiune care cred că mai trebuie gândită și nu trebuie aruncată rapid, astăzi. Așa cum spuneați dumneavoastră, mai devreme, bieții oameni, este adevărat, numai că, de astăzi, o să vorbim și de arendatori ca de bieți oameni.

La ceea ce se întâmplă în agricultura românească, prin prezența acestei secete catastrofale, o să vorbim despre niște oameni perdanți.

În consecință, Partidul Național Liberal nu susține acest proiect. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule Pete Ștefan, aveți cuvântul.

Mulțumesc.

## Stimați colegi,

Vreau doar să scot în evidență un singur lucru, în afară de cele spuse de ceilalți colegi.

Plata arendei „nu mai târziu de 45 de zile”, spune această propunere prin care este obligat arendașul să plătească, în această perioadă de 45 de zile, după recoltarea culturii, arenda în natură, bineînțeles. Cine crede că se poate realiza acest lucru? Cum poate un arendaș care are 2.000 de hectare, de exemplu, și sunt arendate de la 120 de proprietari ca în 45 de zile sau în câteva zile după recoltare să plătească acest lucru?

Al doilea lucru la care aș dori să meditați și să vă atrag atenția este problema plății, în urma nemodificării contractelor, arendei contractate, care „nu se poate modifica”.

Păi, bun, dar, în cazul unei calamități naturale, știm foarte bine că, chiar dacă arendașul a făcut un contract sau a făcut o asigurare a culturilor respective, acea asigurare nu acoperă nici pe departe aceste calamități. Calamitățile, în general, sunt plătite prin hotărâre de guvern. Deci nu se știe dacă, într-adevăr, arendașul va avea sau nu. Îi punem într-o situație foarte neplăcută, adică să plătească niște cheltuieli pe care nu au de unde să le scoată, eventual prin credite pe care le vor plăti cu dobânzi.

Noi nu susținem această propunere.

Mulțumesc.

Domnule senator Petre Daea, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Îmi pare rău că unanimitatea din comisie s-a diluat aici în plen. Ea a dispărut. Spun acest lucru, pentru că și domnul senator Pete Ștefan este membru în Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Îmi pare rău, pentru că la rigoarea Domniei Sale s-a strecurat o greșeală, zic eu, de fond, anume aceea că valoarea despăgubirilor, în urma calamităților, se dă numai prin hotărâre de guvern. Nu numai!

De aceea, v-aș sugera să trimitem la comisie acest act normativ, pentru că are o parte bună, rigoarea și consistența pe care le-a avut în vedere inițiatorul, și iată că, în plen, au apărut probleme de fond care mai trebuie lămurite în comisie.

V-aș ruga să consemnați propunerea Grupului parlamentar al P.S.D. de a retrimite la comisie această inițiativă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Declar închise dezbaterile generale.

Sigur că legea are caracter de lege organică, dar, pe propunerea formulată de domnul senator Daea, putem să ne pronunțăm prin ridicare de mână.

Deci, vă rog, cine este de acord cu retrimiterea propunerii legislative la Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală?

Termenul de adoptare tacită este 22 noiembrie anul curent, deci nu este niciun pericol.

Domnule președinte, Guvernul susține raportul de respingere al comisiei.

Comisia, punctul de vedere.

Mulțumesc, domnule președinte.

Totuși, trebuie să fac precizarea că este vorba despre modificarea care este prevăzută în această propunere legislativă, și anume este vorba despre creșterea cuantumului rentei viagere pentru agricultură și a cuprinderii tuturor terenurilor agricole care fac obiectul arendării și înstrăinării.

Au fost discuții în comisie și, în urma voturilor exprimate, s-a întocmit un raport de respingere.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Eu l-aș întreba pe domnul secretar de stat: dacă tot respingem cu atâta ușurință majorarea aceasta a rentei viagere, care ar fi condus la comasarea terenurilor, câte contracte s-au încheiat, până în prezent, sau pentru ce suprafețe, pentru că am sentimentul că s-a făcut cam degeaba Legea nr. 247/2005?

Domnule președinte,

Se preconizează că aceste contracte vor ajunge, în următorii doi ani, până la aproximativ un milion de persoane, de arendași, în acest sens.

Deci este o reglementare foarte importantă, zicem noi, și, în situația în care se modifică aceste condiții de acordare a rentei viagere, s-ar putea să avem o foarte mare problemă din punct de vedere al bugetului.

Erau 50 de euro la un milion, însemna 50 de milioane de euro.

Înțeleg că viitorul este trandafiriu, este interesant, dar eu v-am întrebat de prezent și de acești 3 ani de zile de când este în vigoare Legea nr. 247/2005.

Sunt în jur de 100 de mii de hectare, până în acest moment.

Până în acest moment? Renta viageră?

Da.

Pentru că știu că ați dat un răspuns odată – chiar mă interesa această chestiune – unei interpelări formulate de unul dintre colegii senatori și s-a făcut afirmația publică, că, în general, această procedură nu este folosită.

A început să fie din ce în ce mai folosită, domnule președinte.

Bun.

Chiar am să fac și eu o interpelare, pentru că vreau datele exacte.

Vă mulțumesc.

Doriți să interveniți?

Vă rog, domnule senator Gavrilă Vasilescu. Deci era vorba despre o majorare de 50 de euro.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Eu refuz să cred că, în doi ani de zile, cum spuneți dumneavoastră, veți ajunge la un milion de asemenea contracte. Vă spun, categoric, că nu veți ajunge la un milion de asemenea contracte.

În primul rând, pentru a putea încheia acel contract de rentă viageră, trebuie să fie intabulat, să se facă niște operațiuni prealabile.

În primul rând, trebuie să ai 62 de ani.

Costurile sunt mari. Am spus-o de nu știu câte ori și o mai spun încă o dată: în Botoșani, în circumscripția pe care o reprezint, ca să poți să intabulezi terenul trebuie să vinzi jumătate din el, pentru a-l intabula și pe cel pe care l-ai vândut. Deci trebuie să se ia un avans pentru așa ceva.

Majorarea aceasta venea, la un moment dat, în sprijinul a ceea ce cheltuiește omul pentru așa ceva. Cu acea sută de euro, pe care o dați dumneavoastră, nu se realizează absolut nimic și, dacă spuneți că s-au făcut contracte de rentă viageră pentru 100.000 de hectare de teren, nu pun la îndoială, dar, în orice caz, pun la îndoială estimarea pe care o faceți, domnule secretar de stat, și nu cred că, în doi ani de zile, veți mai face contracte pentru încă 100.000 de hectare. Costurile pentru intabulări, pentru ceea ce înseamnă lucrări cadastrale au crescut în progresie geometrică, așa că oamenii nu au de unde plăti pentru a putea încasa acei 100 de euro pentru hectar.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Sigur că o să discutăm, în particular, pe o altă chestiune. Deocamdată, suntem în prezența unui proiect de lege, dar care avea drept scop tocmai realizarea comasării despre care vorbește Guvernul.

Declar închise dezbaterile generale.

Ne vom pronunța în ședința de luni, legea fiind organică.

La punctul 31 din ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2007 privind exceptarea de la plată a taxelor și a altor sume prevăzute de art. 92 alin. (4) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, de art. 55, 56 și 58 din Legea nr. 26/1996 – Codul silvic, și de art. 24 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier național, precum și adoptarea unor măsuri pentru întocmirea, avizarea și aprobarea documentațiilor necesare pentru scoaterea terenurilor destinate construcției de drumuri de interes național din circuitul agricol și, respectiv, din fondul național silvic.

Vă rog, punctul de vedere al Guvernului.

Legea este organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Îl invit pe unul dintre colegii din Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital la prezidiu, pentru a prezenta raportul.

Vă rog, domnule secretar de stat, aveți cuvântul. Microfonul 10.

Proiectul de ordonanță de urgență are ca obiect exceptarea de la plată a taxelor și a altor sume prevăzute de Legea fondului funciar și Codul silvic, precum și adoptarea unor măsuri pentru întocmirea, avizarea și aprobarea documentațiilor necesare pentru scoaterea terenurilor destinate construcțiilor de drumuri de interes național din circuitul agricol, respectiv din fondul național silvic.

Urgența reglementării acestui proiect de ordonanță se justifică prin faptul că procedura greoaie cu privire la obținerea avizelor necesare și plata taxelor pentru scoaterea terenurilor din circuitul agricol, respectiv fondul forestier, produce întârzieri majore în derularea execuției lucrărilor, acestea conducând la imposibilitatea respectării datelor limită

de tragere, specificate în acordul de împrumut și generează penalități pentru întârzieri majore față de termenele de execuție.

## Mulțumesc.

Îl invit pe domnul secretar Gavrilă Vasilescu să prezinte raportul, în numele Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Suntem egali, domnule secretar, se poate? Iar secretarii sunt mai egali decât ceilalți!

Mulțumesc, domnule președinte.

Am raportul și îl prezint cu mare plăcere.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a dezbătut acest proiect de lege și propune un raport de admitere, fără amendamente.

În conformitate cu art. 75 alin. (1), suntem în fața unei legi ordinare...

Organice.

...legi organice, scuzați-mă! Suntem prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc, domnule secretar.

Stimați colegi,

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Nu sunt intervenții.

Legea este organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Nu sunt formulate amendamente.

Vot final pe lege, luni, după-amiază.

La punctul 33 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2006 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

Raportoare este Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Este prezent domnul președinte.

Îl invit pe reprezentantul Guvernului, domnul secretar de stat Mircea Alexandru, să prezinte expunerea de motive.

## **Domnul Alexandru Mircea** — _secretar de stat_

## _în Ministerul Internelor și Reformei Administrative_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Un grup de inițiatori, din 3 grupuri parlamentare, a făcut o propunere de modificare a Legii nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

Guvernul nu a susținut inițiativa legislativă, arătând că o parte din aceste propuneri, din textul legii, se regăsesc, au fost, deja, preluate în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 69/2007, care a fost adoptată în 29 iunie 2007. Celelalte au fost discutate în comisie.

După cum observați din raport, cele 24 de propuneri ale inițiatorilor, rând pe rând, au fost, prin amendament, eliminate. A rămas o singură inițiativă legislativă care îmbunătățește textul, în sensul că modifică o sintagmă de acolo.

În condițiile date, suntem de acord cu propunerea legislativă. Mai fac precizarea, dacă ajungem la amendamente, că un amendament este preluat de două ori, în formă diferită, și aceasta este o greșeală tehnică.

Am discutat cu președintele comisiei.

La care?

Punctele marginale 18 și 19.

Trebuie comasate, da?

Nu. Rămâne valabil numai punctul 18.

Deci nu sunteți de acord cu punctul 19.

Nu, pentru că este greșit. Este o greșeală tehnică acolo.

La punctul 18, punctul 9 se abrogă.

Iar la punctul 19 se reglementează tot.

Punctul 9 se modifică. Ori se modifică, ori se abrogă? Da. Deci dumneavoastră sunteți pentru eliminare. Aceasta înseamnă că sunteți de acord cu poziția 18. Mulțumesc.

Exact. Mulțumesc.

Ofer cuvântul domnului președinte Péter Eckstein Kovács, pentru a prezenta raportul. Microfonul 7, vă rog.

Mulțumesc. Inițiativa aparține unor colegi deputați care fac parte din diferite partide politice.

Așa cum a spus și reprezentantul Guvernului, s-au operat mai multe amendamente, cu care o să vă rog să fiți de acord. Raportul este de admitere.

Guvernul, până la urmă, este de acord cu forma adoptată în comisie.

Suntem prima Cameră sesizată, iar inițiativa face parte din categoria legilor organice.

Confirm cele spuse de domnul secretar de stat și rog stafful să consemneze că punctul 19 se elimină, pentru că este superfluu.

Nu putem adopta două amendamente contradictorii și confirm că s-a agreat, în comisie, ideea eliminării de la punctul marginal 18, referitor la punctul 9 alin. 1 al art. 99. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, vă consult dacă doriți să interveniți la dezbaterile generale. Nu sunt intervenții. În al doilea rând, vă întreb dacă doriți să interveniți pe amendamentele aprobate, acceptate și care se găsesc în anexa nr. 1, formulate în fața Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări. Nu sunt intervenții.

Cu această precizare, legată de acel amendament înscris la două poziții, declar închise dezbaterile generale. Votul pe raportul cu amendamente și votul final pe lege se vor da în ședința de luni, legea fiind organică.

Stimați colegi, vă rog să-mi permiteți să declar închisă ședința Senatului, epuizând ordinea de zi.

Vă doresc succes după-amiază!

## _Ședința s-a încheiat la ora 12,35._

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial“ R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea“ București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru vânzări și relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 și 410.47.30, fax 410.77.36 și 410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial“ R.A.

&JUYDGY|202412]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 128/5.X.2007 conține 32 de pagini.**

Prețul: 8,00 lei