Stenogramă plen

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Bună dimineața!

Doamnelor și domnilor senatori, vă invit în sală. Stimați colegi,

Vă rog să-mi permiteți să deschid ședința Senatului din data de 9 octombrie, ședința fiind condusă de subsemnatul, asistat de cei doi senatori, secretari ai Biroului permanent, Ilie Sârbu și Gavrilă Vasilescu.

Cvorumul de ședință este de 68 de parlamentari.

Absentează motivat de la lucrările Senatului, astăzi, un număr de 22 de colegi, 5 sunt membri ai Guvernului, 12 colegi sunt europarlamentari, 4 colegi sunt în delegație, iar un coleg, domnul senator Aurel Ardelean, este în concediu medical.

Vă rog să scuzați acest incident de procedură.

Programul de lucru propus de Biroul permanent și acceptat de dumneavoastră săptămâna trecută: lucrări în plen până la ora 13,00.

Ordinea de zi este cea care v-a fost distribuită.

În legătură cu ordinea de zi, se solicită amânarea punctului 26, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii tinerilor nr. 350 din 21 iulie 2006.

Termenul de adoptare tacită este 22 noiembrie 2007, deci nu avem nicio problemă să amânăm luarea în dezbatere a acestei legi.

Vă consult dacă aveți alte observații în legătură cu programul de lucru sau în legătură cu ordinea de zi.

În legătură cu programul de lucru, sigur, ar fi o observație de principiu, legată de neînceperea ședinței la ora 9,00, ci aproape de ora 10,00.

Nu sunt observații.

În această situație, invit colegii senatori în sală.

La primul punct din ordinea de zi este înscris Proiectul de hotărâre privind bugetul de venituri și cheltuieli al Senatului pe anul 2008.

Îl invit pe domnul senator Alexandru Pereș, chestor al Senatului, să prezinte proiectul de hotărâre și proiectul de buget pe anul 2008.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raportul de prezentare a Proiectului de buget al Senatului României pe anul 2008.

În baza art. 64 alin. (1) din Constituția României, a art. 34 alin. (2) din Legea finanțelor publice nr. 500/2002 și a art. 36 lit. l) din Regulamentul Senatului, Biroul permanent prezintă plenului Senatului spre aprobare Proiectul bugetului pe anul 2008.

Pentru anul 2008, propunerile de cheltuieli necesare desfășurării activității Senatului sunt în sumă de 123.949 mii lei, structurate pe titluri de cheltuieli astfel:

A. Cheltuieli curente, 116.954 mii lei, din care: cheltuieli de personal, 81.830 mii lei; bunuri și servicii, 32.703 mii lei; transferuri între unități ale administrației publice, 1.800 mii lei; alte transferuri, 430 mii lei; asistență socială, 191 mii lei.

B. Cheltuieli de capital, 6.995 mii lei.

I. La punctul 1, cheltuieli de personal, creditele în sumă de 81.830 mii lei sunt necesare pentru acoperirea cheltuielilor cu fondul de salarii, care cuprinde indemnizațiile senatorilor și salariile personalului din aparatul Senatului pentru anul 2008.

Menționăm că s-a luat în considerare un număr de personal de 957, considerat strict necesar, în conformitate cu sarcinile și atribuțiunile ce le are de realizat instituția, din care 137 de persoane ocupă funcții de demnitate publică.

S-a avut în vedere o structură de personal suplimentată cu 30 de posturi, în anul 2008, comparativ cu anul 2007, care să răspundă obligațiilor, în domeniul legislativ, ce decurg din procesul de integrare a României în Uniunea Europeană, și al schimbului de informații parlamentare, cât și organizarea, în continuare, a activității în spațiul deținut în Palatul Parlamentului, indemnizațiile de delegare, reprezentând credite pentru acoperirea sumei forfetare a senatorilor și cheltuielile pentru diurnele de deplasare a senatorilor și a personalului din aparatul Senatului ce vor fi efectuate în anul 2008.

Pentru contribuțiile pentru asigurări sociale de stat pentru constituirea Fondului pentru plata ajutorului de șomaj, pentru constituirea Fondului de asigurări sociale de sănătate, de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale, a Fondului pentru concedii și indemnizații și a Fondului de garantare a creanțelor salariale au fost prevăzute credite, conform prevederilor legale în vigoare, în procent total de 29% la fondul de salarii.

Vă mulțumesc, domnule chestor. Stimați colegi,

Vă rog, dacă doriți, să formulați întrebări în legătură cu Proiectul bugetului Senatului pe anul 2008.

Întrebări întâi, iar apoi intervenții.

Domnule senator Péter Kovács Eckstein, aveți cuvântul. Apoi, are cuvântul domnul senator Gheorghe Funar.

Eu cred că cifrele prezentate sunt corecte.

Este cunoscută dispoziția Biroului permanent al Senatului și a Senatului, în general, să aibă un buget de austeritate, numai pentru strictul necesar.

Întrebarea mea către domnul secretar general: în aceste fonduri prevăzute sunt bani pentru a modifica și a moderniza ascensorul de pe partea stângă, care este un marfar și cu care, totuși, îndeobște, parlamentarii circulă? În aceste sume vor fi bani și pentru acest lucru?

Mulțumesc.

Cu siguranță, răspunsul la această întrebare va însemna și începerea ședinței de plen a Senatului cu o jumătate de oră mai devreme.

Vă rog, domnule secretar general, aveți cuvântul.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu** — _secretarul general al Senatului_ **:**

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

După cum bine știți, cheltuielile pentru reparații și investiții pe amplasamentul Senatului sunt încă suportate de Camera Deputaților, care este ordonator de credite.

Din cele discutate cu omologul meu, doamna secretar general, au fost prinse, pentru anul 2007, până la sfârșitul acestui an, reparațiile la cele două lifturi, astfel încât acestea să fie modernizate și să nu mai avem probleme de natura celor care s-au petrecut, spre exemplu, ieri.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Gheorghe Funar, din partea Grupului parlamentar al P.R.M., aveți cuvântul. Microfonul 2, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Vă aduc în discuție două probleme legate de acest Proiect de buget al Senatului României, pe anul viitor, respectiv două întrebări.

O primă întrebare: se știe că anul acesta s-a lucrat, în Senatul României, cu un minus de aproape 300 de posturi la funcționarii publici parlamentari și alți angajați, iar pentru anul următor, din câte am reținut, se propune o creștere doar de 30 de angajați.

Întrebarea este: considerați, domnule secretar general, că, în condițiile acestea, Senatul va putea lucra la capacitate cu un minus de circa 270 de angajați?

Cea de a doua întrebare: anul trecut, se știe că hotărârea Senatului României privind adoptarea bugetului pe acest an a fost modificată, cu încălcarea legii, prin fapte de natură penală, de funcționari de la Ministerul de Finanțe.

Întrebarea este: anul acesta mai acceptați și noi, toți senatorii, mai acceptăm ca niște funcționari să-și permită să încalce legea și să sfideze hotărârea Senatului, să pună pixul pe bugetul Senatului și să facă permutări de sume după cum doresc? Sau considerați că este cazul să dăm la D.N.A. de lucru, pentru că, până acum, D.N.A.-ul a confundat curcile cu găinile și, acum, confundă caltaboșul cu altcineva? Mulțumesc.

Totuși, să nu introducem și gripa aviară în discuția aceasta, să nu avem alte probleme.

Domnule senator Gavrilă Vasilescu, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

După cum știți sau dacă nu știți vă spun eu, în momentul de față, într-un viitor foarte apropiat, urmează ca Senatul să primească și să i se repartizeze spațiul pe care-l ocupăm în prezent, și nu numai acesta.

Pentru acest lucru va trebui, până în momentul în care definitivăm bugetul, să rezolvăm și ceea ce înseamnă fondurile necesare pentru administrarea spațiului și cheltuielile care trebuie făcute. Ele, în momentul de față, nu sunt prinse în proiectul de buget care a fost prezentat.

Eu sper ca aceste cifre să fie cifre corecte, pentru că cei care au lucrat la el cunosc nevoile și cunosc tot ceea ce înseamnă acest buget.

În același timp, revin la o întrebare care a fost pusă și de domnul senator Funar. Senatul, în momentul de față, lucrează cu personal puțin. Deci, din punct de vedere al eficienței comisiilor, vreau să spun că numărul de oameni pe

care-i avem, pe care Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, de exemplu, îi are în momentul de față este extrem de mic.

Ținând cont de volumul activității pe care această comisie îl are, numai cu patru oameni angajați, câți avem noi acolo, este absolut peste puteri... cum să vă spun eu... Trebuie găsită o soluție și pentru acest lucru, și nu numai pentru această comisie, ci și pentru celelalte. La cei peste 300 de oameni pe care noi ar fi trebuit să-i angajăm până la această oră, lucru pe care nu l-am reușit, să mai adăugăm cei 30 sau cât ați hotărât, sau cât s-a hotărât pentru treaba aceasta și vor fi pe o schemă 330 de oameni sau câți sunt ei, adunați, care, de fapt, nu vor fi angajați. Nici nu știu cui servește o asemenea planificare.

Haideți să vedem ceea ce înseamnă spațiu, haideți să vedem ceea ce avem, ce posibilități avem ca să-i angajăm pe oamenii aceștia, ca să dăm posibilitatea serviciilor și comisiilor, în primul rând, să poată lucra cu personal cât se poate de calificat! Calificarea este o problemă și ne confruntăm cu această problemă extraordinar de acută.

Eu, în ceea ce privește personalul cu care lucrăm în cadrul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, de multe ori mă mai întreb cum de mai pot acești oameni și de unde mai au forța, după ce terminăm la ora 19,00 sau 20,00 câte o comisie, ca a doua zi dimineața să o ia de la început cu rapoartele făcute, cu toate lucrurile puse la punct, pentru ca dumneavoastră și noi, plenul, să putem lucra.

## Vă mulțumesc.

Îl invit la tribună pe domnul senator Ion Vasile, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

Vă rog, aveți cuvântul.

Să vă notați, domnule secretar general, chestiunile ridicate de domnii senatori.

## Domnule președinte, Domnilor colegi,

Eu aș vrea să-l rog pe domnul secretar general al Senatului să facă câteva precizări legate de anumite speculații și, mai mult, aș spune elucubrații care se practică în societatea românească în ceea ce privește veniturile pe care noi le avem aici, la Senat.

În ultima vreme, niște oameni ar trebui să fie informați, unii chiar cadre universitare, pentru că dânșii vorbesc despre niște sume fantastice care s-ar cheltui cu noi. În ultima vreme suntem susținuți inclusiv cu hrană, aici, la Senat, lucru care nu este adevărat și asupra căruia domnul secretar general ar trebui să facă aceste precizări.

Într-o primă instanță, l-aș ruga să defalce cumva, aici, la veniturile personalului și ale senatorilor, să vedem ce venituri sunt pentru personal și ce înseamnă indemnizația pentru senatori. Unii chiar confundă sumele forfetare ca fiind sume pe care le cheltuim noi, ca sume personale sau așa ceva, neluând în calcul faptul că aceste chestiuni, aceste costuri sunt, de fapt, pentru întreținerea unui birou senatorial care, în cele din urmă, înseamnă întreținerea democrației.

Unii cred, probabil, că democrația nu are și părțile mai puțin bune și mă refer la faptul că o democrație costă, și acest lucru ar trebui să-l înțeleagă cei care fac afirmații gratuite.

Mulțumesc foarte mult.

## Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții?

Domnul senator Mihai Ungheanu, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

Aveți cuvântul.

## Domnule președinte,

Chestiunea este de a fi siguri în legătură cu votul.

Intervenția domnului senator Vasilescu ne-a atras atenția asupra unei situații. Vom avea cereri bugetare mai mari în viitor, dacă ne extindem și dacă avem, în sfârșit, noi angajați.

Această cifră de buget, pe care noi trebuie să o votăm astăzi, corespunde viitoarelor necesități? Dacă noi vom avea anul următor alte cereri suplimentare, nu ar fi bine să prevedem de-acum în această cifră și ceea ce vine?

Eu am un semn de întrebare în legătură cu acest proiect de buget, date fiind discuțiile pe care le-am tot avut în legătură cu spațiul pe care îl are Senatul, spațiul pe care trebuie să-l aibă, dependența de acest spațiu a viitoarelor angajări.

Deci problema este dacă putem ști, într-adevăr, ce votăm astăzi, ca voturile să fie date în cunoștință de cauză. Ea se poate și amâna, la nevoie, această situație de vot pentru viitor.

Eu pun o întrebare, pentru că toți trebuie să știm ce votăm astăzi, aici, în legătură cu Senatul.

Vă mulțumesc. Dacă nu mai sunt alte intervenții... Vă rog, microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Aș avea o propunere, întrucât fac parte din Grupul de rugăciune din Senat.

În acest buget nu a fost prinsă nicio cheltuială pentru această activitate și dacă se poate accepta să se prindă suma de până la 500 milioane lei vechi, pentru a putea rezolva deplasările necesare Grupului de rugăciune.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Îl invit pe domnul secretar general să ofere răspunsuri colegilor senatori.

## Domnule președinte,

Referitor la întrebările domnului senator Gheorghe Funar, vreau să vă aduc la cunoștință că, actualmente, la data de 1 octombrie 2007, Senatul este pe un deficit de angajați de 203. De aceea, am previzionat pentru anul 2008 doar o creștere de 30 de angajați. Neangajarea celor 203 se cauzează, în mod special, deficitului de spații existent la Senat.

După cum bine știți, noi am închis capete de culoare, am compartimentat săli mari de ședință, astfel încât să creăm cât de cât condiții pentru angajații Senatului, și nu numai angajații Senatului suferă din acest punct de vedere, ci și dumneavoastră, senatorii.

Sperăm ca, odată cu încheierea protocolului între Camera Deputaților și Senat, cu preluarea spațiilor din B3, să rezolvăm această problemă și să dăm drumul la cele 233 de angajări.

Referitor la bugetul pe anul 2008, vreau să aduc la cunoștință domnului senator că a fost însușit în totalitate de Ministerul Economiei și Finanțelor și va fi înscris în bugetul de stat în suma pe care am fundamentat-o noi aici, la Senat, mai puțin tichetele de masă, care vor fi supuse plenului celor două Camere și, atunci, se va lua o decizie. Noi o avem prinsă în bugetul pe 2008.

Referitor la întrebarea domnului senator Voiculescu, vreau să vă aduc la cunoștință că, spre exemplu, Departamentul legislativ...

Nu.

Nu vă supărați...

Domnul senator Gavrilă Vasilescu.

Mulțumesc.

...numai Departamentul legislativ, spre deosebire de departamentul similar de la Camera Deputaților, stă pe un deficit de 40 de posturi, cu toate că aceleași probleme se abordează și într-o parte, și în cealaltă. Odată cu rezolvarea problemei spațiilor vom reuși să redimensionăm personalul pe comisiile de specialitate.

În legătură cu întrebările puse de domnul senator Ion Vasile, vreau să aduc la cunoștință plenului Senatului și mass-media că domnii senatori au o indemnizație de conducere de 56 milioane lei, 56 milioane lei brut, la care se adaugă suma forfetară alocată numai pentru desfășurarea activităților în circumscripțiile electorale și diurna de deplasare de 2%.

Prin urmare, orice fel de alte interpretări nu-și au rostul. Putem să punem la dispoziție mass-media veniturile pe care le realizează fiecare domn senator în parte, pentru a înlătura orice fel de suspiciuni.

În legătură cu întrebarea domnului senator Mihai Ungheanu, în bugetul pe anul 2008 nu au fost prinse cheltuielile aferente preluării spațiilor, pentru că nu avem bază legală pentru așa ceva. Dacă proiectul de hotărâre de guvern va fi elaborat până la dezbaterea în Comisiile reunite pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, atunci vom putea face amendamente, astfel încât să putem prinde și aceste cheltuieli de investiții și de reparații în bugetul pe 2008, dacă nu, la prima rectificare bugetară pe anul 2008, în condițiile în care am preluat aceste spații, vom putea face aceste amendamente.

În legătură cu Grupul de rugăciune, îmi pare tare rău, nu avem bază legală pentru așa ceva. De fiecare dată când au fost solicitări, până acum, acestea au fost introduse în Biroul permanent al Senatului și aprobate în funcție de misiunea pe care o îndeplinește, într-o anumită perioadă de timp. Cert este că, în momentul în care preluăm spațiul din corpul B3, acolo există o capelă unde domnii senatori și domnii deputați, dacă vor, vor putea să participe la ceremonii religioase.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Ion Vasile. Aveți cuvântul.

Domnule secretar general,

Ați început prin a spune că veniturile senatorilor se compun din indemnizație, apoi ați spus „suma forfetară”.

Vă rog să precizați că suma forfetară nu este venit al senatorului. Este o sumă alocată prin hotărârea Senatului pentru buna funcționare a unui birou senatorial în teritoriu, iar aceasta înseamnă un consilier, un șofer, o secretară și cheltuieli de toner și de altceva.

Vă rog să nu ne băgați în buzunar ce nu este al nostru!

Deci nu prin hotărârea Senatului, ci prin Legea privind Statutul deputaților și al senatorilor.

Domnule senator Șerban Nicolae, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule secretar general,

Am o respectuoasă rugăminte și, în general, pentru comunicarea publică: dați venitul net pe senator. Sumele care se vehiculează induc în opinia publică o stare de confuzie.

În primul rând, la mine, acasă, am o problemă dacă spuneți că am venituri de 56 milioane lei pe lună, dar, dincolo de aspectul strict personal, dați-mi voie să spun, dincolo de aspectul amuzant, mie mi se pare că este o ușoară golănie, îmi cer scuze respectuos pentru folosirea acestui termen la microfonul Senatului, pentru că cei care vehiculează asemenea sume, chiar consilieri prezidențiali, ca să le spunem și mai direct, știu care sunt veniturile nete ale parlamentarilor, știu că, de fapt, sumele pe care le vehiculează nu sunt cele reale, or, mie mi se pare că, aici,

totuși, dincolo de micile interese politice, dincolo de micile interese de imagine, se creează un aspect deosebit de periculos, și anume acela că democrația este foarte costisitoare.

Este un lucru consacrat de zeci de ani, într-adevăr, democrația costă mai mult decât dictatura, dar prin aceste mici „șopârle” prin care oamenii compară cifrele pe care le primesc se dă o imagine greșită, nu numai cu privire la veniturile noastre, care nu sunt mici, și am spus-o întotdeauna public, nu avem o indemnizație mică în comparație cu veniturile care sunt în România, avem o indemnizație ridicolă în comparație cu parlamentari din alte țări ale Uniunii Europene, dar am respectuoasa rugăminte: dați publicității aceste sume.

Eu nu am niciun fel de reținere ca veniturile mele să fie considerate publice.

- Cunoașteți speculațiile care au apărut și în legătură cu

- declarațiile de avere, și cu veniturile care sunt trecute acolo. Dați sumele nete!

Vă rog respectuos și vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule senator Gheorghe Funar, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Sunt mulțumit de al doilea răspuns primit din partea domnului secretar general, dar nu pot fi mulțumit cu primul răspuns referitor la numărul de angajați.

Am înțeles că se folosește o logică greșită. Nu angajăm 203 oameni de care este absolută nevoie pentru buna desfășurare a activității Senatului, pentru că S.P.P.-ul nu ne-a cedat spațiile.

Pe noi trebuie să ne intereseze buna funcționare a Senatului și aș propune, doamnelor și domnilor senatori, prin bugetul pe 2008, să acceptați să fie alocați banii pentru toate aceste posturi ce urmează a fi scoase la concurs.

Și-i scoatem afară, dacă nu, îi invităm politicos să plece... S.P.P.-ul.

Pe cetățenii care ne-au trimis în Parlament îi interesează să le rezolvăm problemele și să rezolvăm problemele țării, nu ale S.P.P.-ului. Și v-aș ruga, domnule secretar general, să priviți astfel lucrurile.

În ceea ce privește discuția legată de indemnizație, ea este ridicolă. Prințul Duda are o indemnizație de 600 milioane lei pe lună, dată de Guvernul României, cât 12 senatori sau deputați.

Aceasta este desconsiderarea Guvernului față de parlamentari, dar nu mai dezvolt acest subiect, că s-ar putea ca prințul respectiv, după ce a fost la Polul Nord să vadă ce mai fac urșii polari, pe banii noștri, cine știe unde pleacă. Poate pleacă în cosmos, și eu rămân fără subiectul acesta. Mulțumesc.

Vă rog, dacă doriți să mai interveniți?

Dacă nu, îl invit pe domnul secretar general să dea ultimele explicații.

## Domnule președinte,

Venitul net al unui domn senator este de 3.500 lei noi, dar noi, în bugetul Senatului și în bugetul de stat, lucrăm cu venituri brute, dar acesta este venitul net pentru un domn senator, 3.500 lei noi.

În legătură cu personalul, noi tot am scos la concurs posturi, ați văzut, sunt afișate și pe site, și la intrarea în Senat, dar această chestiune a angajărilor s-a suprapus cu ieșirile la pensie, conform Legii nr. 221/2007 de modificare a Legii nr. 7/2006.

Prin urmare, în ultima perioadă de timp, s-au făcut angajări și o să vedeți că, până la sfârșitul anului, se vor mai face, în funcție de perioada care este prevăzută în lege, 45 de zile. Din păcate, așa este prevăzut în lege, dar vom face aceste angajări, chiar dacă vom avea situații neplăcute privind amplasarea lor în anumite spații.

Mulțumesc.

Domnului senator Șter Sever i-ați oferit răspuns în legătură cu Grupul de rugăciune?

Am oferit, domnule președinte.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

## Mulțumesc.

Deci doriți să mai interveniți în numele grupurilor parlamentare în legătură cu proiectul de buget?

Dacă nu sunt intervenții, vom încerca să descâlcim prin vot căile încâlcite ale bugetului.

La punctul 2 în ordinea de zi avem validarea unor candidați propuși pentru Consiliul Național de Integritate.

Deci invit un coleg din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul președinte este prezent, pentru a prezenta raportul legat de validarea candidaților propuși pentru Consiliul Național de Integritate.

La ora 11,00 vom face apelul nominal și vom proceda la vot.

Aveți cuvântul, domnule președinte.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Raportul cu privire la validarea candidaților propuși pentru C.N.I. este, practic, a doua parte a listei, întrucât, din motive obiective, un număr de candidați nu s-au prezentat la primele audieri.

Ca atare, la datele de 5 și 25 septembrie 2007, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a audiat candidații nominalizați de instituții, a verificat dosarele candidaților și avizează favorabil următoarele persoane:

– din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților, ca membru supleant, Mugur Jak Caracas;

– din partea Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, ca reprezentanți ai înalților funcționari publici, membru, Bondi Gyongyike, membru supleant, Deszi Attila;

– din partea Asociației Municipiilor din România, în calitate de membru, domnul Mircea Gheorghe Hava;

– din partea Asociației Comunelor din România, ca membru, domnul Emil Drăghici, iar ca membru supleant, Ancuța Zaina.

S-a constatat că domnul primar Cristian Anghel nu s-a prezentat, din partea Asociației Municipiilor din România. Ca atare, audierea acestuia s-a amânat pentru o altă dată.

Raportul este favorabil pentru cei enumerați.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege și stimați colegi,

Vă consult dacă doriți să interveniți în legătură cu raportul prezentat de domnul președinte Eckstein.

Domnul senator Gheorghe Funar, microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Uitându-mă pe aceste propuneri, aveam senzația că mă aflu în Parlamentul de la Budapesta, și nu de la București.

Am o întrebare, domnule președinte, înainte de a interveni la dezbateri generale pe tema acestui raport.

Agenția Națională a Funcționarilor Publici nu propune niciun român, ci doi etnici maghiari.

Întrebare: care este ponderea funcționarilor publici de etnie maghiară în România? Prima întrebare.

A doua întrebare: de ce li s-a interzis românilor funcționari publici să facă parte din Consiliul Național de Integritate?

A treia întrebare: Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, condus de un udemerist, s-a autosesizat în legătură cu această discriminare? Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul președinte Eckstein.

Cred că nu s-a pus prea corect problema în acest caz, întrucât o agenție națională sau o instituție a statului propune oameni în funcție de criteriile de selecție și de calitățile celor propuși.

În altă ordine de idei, trebuie să spun că această listă este una suplimentară, dacă vreți. Pe lista principală a fost validat un număr de 15 persoane desemnate de autoritățile care au acest drept potrivit legii și nu a fost între ei niciun etnic maghiar.

Ca atare, eu cred că proporția minorităților și a minorității maghiare este una respectată, luând per ansamblu numărul membrilor C.N.I.

Mulțumesc.

Vă rog să interveniți pe fond, domnule senator, dacă doriți, în legătură cu numirile.

Aveți cuvântul.

Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Constat că prin propunerile care s-au făcut de către Agenția Națională a Funcționarilor Publici sunt încălcate prevederile Constituției României, și cei care nu vor să învețe limba română, nu vor să folosească limba română ajung, prin propunerea șefului instituției, să-i reprezinte pe funcționarii publici români în Consiliul Național de Integritate.

Grupul nostru parlamentar este împotriva acestor propuneri și solicită plenului Senatului să aprobe reexaminarea candidaților din partea Agenției Naționale a Funcționarilor Publici și, din cei doi, amândoi să fie români care cunosc limba română. Ceilalți au nevoie și de translator. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, dați-mi voie să vă reamintesc...

Domnul Eckstein, vă rog.

O singură precizare: acești candidați, ca și ceilalți candidați, au fost audiați și fac față exigențelor, inclusiv cu privire la vorbitul și cititul în limba română.

Deci, pe fond, nu există nicio excepție care să poată fi invocată în legătură cu raportul întocmit în condiții regulamentare de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Stimate colege și stimați colegi, dați-mi voie să vă reamintesc că, potrivit Regulamentului Senatului, votul este secret atunci când este vorba despre persoane.

Potrivit art. 132 din regulament, pentru alegerea sau numirea în funcții, votul secret poate fi exprimat prin buletine de vot.

Art. 133 din regulament prevede, însă, că, în situația în care nu se stabilește o anumită procedură obligatorie, procedura de vot poate fi hotărâtă de Senat, motiv pentru care vă propun vot secret electronic.

Deci vom da vot secret pe chestiunile supuse votului, în momentul în care vom face apelul.

Vă mulțumesc.

La punctul 3 din ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare, adoptată la Strasbourg la 5 noiembrie 1992.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru drepturile omului, raportoare.

Din partea Executivului participă la dezbateri...

Vă rog să vă prezentați și să susțineți proiectul de lege în numele Guvernului.

Microfonul 9.

## **Domnul Marko Attila Gabor** — _secretar de stat_

_la Departamentul pentru Relații Interetnice_ **:**

Astăzi, avem pe ordinea de zi un proiect de ratificare a unui document internațional, un tratat multilateral la nivel de stat, care se referă la asigurarea unor standarde de protecție pentru limbile vorbite pe teritoriul unei țări.

Procedura de ratificare a început, de fapt, încă din 2002, când, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe, și domnul senator Cristian Diaconescu știe foarte bine acest lucru, am început pregătirea ratificării acestui document. Din păcate, s-a prelungit puțin mai mult, din cauza negocierilor pe care le-am purtat cu Consiliul Europei și cu Secretariatul Cartei Limbilor, dar, acum, avem în față un proiect de lege de ratificare, care acoperă toate aspectele atât din punctul de vedere al celor care fac monitorizarea, respectiv Consiliul Europei, cât și din punct de vedere al încadrării în legislația românească a acestor prevederi din cartă.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Îl invit pe domnul președinte Eckstein să prezinte raportul în numele celor două comisii.

Mulțumesc, domnule președinte. Raportul este de admitere, fără amendamente.

În anexa nr. 2 se regăsesc amendamentele respinse.

Este vorba despre un tratat care a fost semnat de România cu mulți ani în urmă și care, acum, urmează să fie ratificat.

Consiliul Legislativ, Comisia pentru egalitatea de șanse, Comisia pentru politică externă și Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă au avizat favorabil proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este Cameră decizională.

Mulțumesc, domnilor președinți.

Stimate colege și stimați colegi, vă consult dacă doriți să interveniți în numele grupurilor parlamentare. Nu sunt intervenții.

Votul final îl vom da astăzi.

Punctul 4 în ordinea de zi, Legea camerelor de comerț din România.

Reexaminare raport, Comisia economică, industrii și servicii.

Caracterul legii, ordinară.

Domnule senator Gheorghe Funar, vă rog să vă hotărâți într-un termen rezonabil.

Aveți cuvântul. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ați omis, la proiectul de lege precedent, să puneți în discuție amendamentele. Eu am un număr de 9 amendamente care sunt anexate la proiect. A făcut referire la ele și președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Doresc să-mi susțin amendamentele și vă rog să-mi dați această șansă, domnule președinte, când considerați, acum, mai târziu...

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Sigur, mai târziu, atunci când putem să

## **Doamna Kibedi Katalin Barbara** — _secretar de stat în Ministerul Justiției_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Distins Senat,

Având în vedere că obiecțiile din cererea de reexaminare se formulau vizavi de caracterul gratuit al accesului la informațiile pe care le furnizează registrul comerțului, ridicându-se obiecții din partea altor organizații din cadrul mediului de afaceri, amendamentul care s-a adoptat în cadrul comisiei, respectiv acela de a se rezolva această situație printr-un protocol încheiat între Ministerul Justiției și camerele de comerț, este un amendament mulțumitor și rămâne ca în cadrul protocolului să se rezolve celelalte probleme.

În această formă, noi achiesăm la raportul comisiei, care va fi prezentat.

Mulțumesc.

## Mulțumesc, doamna secretar de stat.

Îl invit pe domnul vicepreședinte al Comisiei economice, industrii și servicii, domnul senator Sabin Cutaș, să prezinte raportul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum s-a spus, în urma discuției în comisie, am hotărât, în unanimitate, să adoptăm un raport de admitere, cu un amendament cuprins în anexă.

De asemenea, vreau să menționez că, prin natura reglementărilor sale, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Vă rog, domnul senator Petru Șerban Mihăilescu.

Doar o precizare, domnule președinte.

Este una dintre puținele cereri de reexaminare pe care noi o apreciem ca întemeiată și, din această cauză, vom susține raportul prezentat de comisie, ținând cont că la camerele de

comerț este, în continuare, o situație confuză și sperăm ca, prin aprobarea acestei legi, acest lucru să fie îndeplinit. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Alte intervenții, alte grupuri parlamentare? Nu sunt. Declar închise dezbaterile generale.

Punctul 5 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2007 privind regimul veniturilor încasate de autoritățile contractante pe parcursul licitării și implementării contractelor din cadrul proiectelor ex-ISPA și PHARE, finanțate de Uniunea Europeană.

Comisia economică, industrii și servicii, raportoare. Din partea Executivului, domnul secretar de stat Cătălin Doică.

Aveți cuvântul, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului. **Domnul Cătălin Doică** — _secretar de stat în Ministerul Economiei și Finanțelor_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

În perioada 2000–2006, Uniunea Europeană a alocat României fonduri nerambursabile în cadrul Programelor ISPA și PHARE destinate îmbunătățirii infrastructurii în domeniul protecției mediului și al transporturilor, precum și al construcției instituționale și dezvoltării economice și sociale. În prezent, toate aceste venituri sunt contabilizate în mod distinct de autoritățile contractante și păstrate în depozite bancare, urmând să primească instrucțiuni cu privire la utilizarea lor ulterioară.

Ca urmare a consultărilor cu serviciile Comisiei Europene, a rezultat că aceste venituri trebuie să fie utilizate în cadrul proiectelor care le-au generat pentru efectuarea de plăți, în conformitate cu criteriile de eligibilitate din memorandumurile de finanțare.

Având în vedere că există o serie întreagă de proiecte care se încheie în cursul anului 2007, pentru a utiliza aceste venituri înainte de finalizarea lor se impune aprobarea prezentului act în regim de urgență.

Față de toate acestea și față de raportul favorabil al comisiei, vă rugăm să fiți de acord cu proiectul de act normativ.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Îl invit pe domnul vicepreședinte Sabin Cutaș să prezinte raportul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Și acest raport a fost dezbătut în comisie.

Membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să întocmim un raport de admitere, fără amendamente.

În plus, doresc să menționez că legea face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Domnule senator Șerban Mihăilescu, vă rog.

Domnule președinte,

Două-trei precizări: în realitate, trebuie să constatăm că această metodă de a discuta la un moment și de a vota la alt moment nu este cea mai indicată, dar, din păcate, aceasta este situația, de fapt, în câmpul de luptă.

Această reglementare, pentru că peste o oră o să uităm despre ce am vorbit, corespunde cerințelor europene. Am avut anumite rețineri privind textul ei, dar sper în angajamentul Guvernului că va urmări, în continuare, ca această cheltuire a sumelor rămase în urma proiectelor care se aplică cu sprijin extern să fie corectă.

Vom urmări, dar o să vedeți că o asemenea reglementare, în care lăsăm la mâna autorităților de stat sume de bani foarte importante, nu este cea mai corectă.

Totuși, vom susține acest proiect de reglementare, pentru că am văzut, în comisie, că este o cerință expresă a Uniunii Europene.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Alte intervenții? Nu sunt.

Mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Mulțumesc.

Vă propun să luăm în dezbatere punctul...

Punctul 12, legile ordinare trebuie să le luăm, pe care să le putem și vota.

La punctul 12 din ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege privind măsuri de garantare a siguranței aprovizionării cu gaze naturale.

Din partea Executivului participă la dezbateri domnul secretar de stat Cătălin Doică.

Îi ofer cuvântul, pentru a prezenta și a susține proiectul de lege.

Comisia economică, industrii și servicii este raportoare.

Acest lucru trebuie să-l spunem cu voce tare, pentru că nu avem secrete, mai ales față de Executiv.

Miniștrii care nu doresc să rămână la dezbateri, să nu rămână, dar cred că au în gestiune și responsabilitate faptul că se aprobă sau se resping legile.

Să fie foarte clar acest lucru!

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat, pentru a prezenta proiectul de lege. Microfonul 8.

Declar închise dezbaterile generale.

Vom da vot final astăzi și vom avea grijă să precizăm, pentru fiecare lege în parte, care a fost poziția Executivului și a colegilor senatori, ca să votăm așa cum votăm de fiecare dată – eu spun în cunoștință de cauză – potrivit conștiinței proprii.

Așa s-a lansat o ultimă temă după o dezbatere interesantă de săptămâna trecută.

La punctele 6, 7, 8, 9, 10, 11 din ordinea de zi dezbaterile au avut loc.

Avem de discutat doar o serie de amendamente.

Doriți să interveniți pe procedură? Vă rog, microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Aș dori să ridic o problemă de procedură.

Referitor la punctul 6 din ordinea de zi, în ședința anterioară s-au ridicat probleme privind caracterul asupra legii, și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială s-a sesizat și a făcut o adresă către Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări privind reanalizarea caracterului legii. Această adresă va fi discutată doar după-amiază, în ședința comisiei, și am cere retrimiterea la comisie, pentru că nu există riscul adoptării tacite, deoarece este data de 18 octombrie anul curent.

Deci, când se va supune la vot, să supunem retrimiterea la comisie.

Vă rog să reluați intervenția în acel moment.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege transpune, integral, prevederile Directivei 2004/67 a Consiliului Uniunii Europene privind măsurile pentru garantarea siguranței în aprovizionarea cu gaze naturale, publicată în Jurnalul Oficial al Comunității Europene din 29 aprilie 2004.

Scopul prezentului proiect de lege este de a asigura un nivel corespunzător de siguranță în aprovizionarea cu gaze naturale, prin măsuri transparente, nediscriminatorii și compatibile cu exigențele unei piețe concurențiale a gazelor naturale.

De asemenea, proiectul de lege stabilește și rolul, și responsabilitățile operatorilor de pe piața internă de gaze, precum și aplicarea măsurilor speciale ce se impun pentru a asigura un nivel corespunzător de siguranță în aprovizionarea cu gaze naturale.

Menționăm că raportul comisiei este un raport favorabil, cu 3 amendamente admise, amendamente la care Executivul a achiesat și, ca atare, suntem de acord cu raportul comisiei și cu cele 3 amendamente.

Mulțumesc.

Ați făcut precizarea că sunteți de acord cu cele 3 amendamente? Da.

Mulțumesc.

Vă rog, domnule vicepreședinte, să prezentați raportul Comisiei economice, industrii și servicii.

Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterii din comisie, am hotărât să adoptăm un raport de admitere, cu 3 amendamente în anexă. Două dintre ele sunt pentru rigurozitatea textului, iar la cel de-al treilea am avut în vedere situația consumatorilor vulnerabili, care nu au plătit la timp.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și îl supunem spre aprobare plenului Senatului.

Mulțumesc, domnule vicepreședinte. Stimați colegi, vă consult dacă doriți să interveniți. Domnule senator Gheorghe Funar, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am doar două întrebări pentru reprezentanții Guvernului. Directiva la care se face trimitere și care, practic, a constituit motivul pentru apariția acestui proiect de lege a apărut în anul 2004.

Întrebarea: până acum, de ce nu a venit Guvernul cu acest Proiect de lege privind garantarea siguranței aprovizionării cu gaze naturale, din anul 2004?

A doua întrebare: cum va reuși Guvernul României să pună în aplicare prevederile acestei legi, în condițiile în care o cantitate uriașă de gaze naturale, din cea care se consumă anual, este la discreția unor firme străine, private sau de stat, din Austria, Franța, Germania și din alte țări?

Mulțumesc.

Alte întrebări sau intervenții? Nu sunt.

Vă rog, domnule secretar de stat, să oferiți răspunsurile.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Referitor la prima întrebare, cea privind transpunerea directivei abia în cursul anului 2007, deși directiva Consiliului Uniunii Europene fusese publicată în anul 2004, răspunsul este că, în urma discuțiilor purtate cu Comisia Europeană în cursul anului 2006 și la începutul anului 2007, după data de 1 ianuarie 2007, data aderării României la Uniunea Europeană, s-a convenit asupra tuturor aspectelor care trebuie transpuse și a modului în care trebuie transpusă directiva în legislația internă și, ca atare, la jumătatea anului 2007, imediat după ultima rundă de discuții, am procedat la înaintarea proiectului de lege către Parlamentul României.

Referitor la întrebarea privind siguranța distribuției de gaze naturale, având în vedere că operatorii de pe această piață sunt, în majoritatea lor, privați, unii dintre ei străini, alții români, răspunsul este că această lege stabilește un regim general privind siguranța în domeniul distribuției gazelor naturale și, fiind lege, este obligatoriu să fie respectată atât de cei care sunt privați, cât și de cei care sunt cu capital de stat, atât români, cât și străini, existând, bineînțeles, sancțiuni și autoritate de supraveghere și reglementare care verifică și impune respectarea măsurilor respective dacă cineva nu dorește să le ia.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

## Mulțumesc.

Stimați colegi, dacă nu mai aveți alte intervenții, avem de dat vot final pe raportul favorabil și pe lege.

Punctul 26 din ordinea de zi a fost amânat sau va fi amânat, în mod cert, pentru că există solicitarea să nu-l luăm în dezbatere, neavând inițiator.

Trecem la punctul 27 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 30/2007 pentru reglementarea unor măsuri financiare.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital este raportoare.

Din partea Executivului...

Stimați colegi, trecem la punctul 16 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu.

Din partea Executivului este cineva.

Doriți să luați cuvântul pe procedură, domnule senator Funar?

Vă rog.

Să nu îmi cereți să fac apelul, pentru că-l voi face peste 10 minute.

Să nu-l devansăm!

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. De data aceasta nu ați fost inspirat. Nu cer apelul.

Am o întrebare: este zi de târg sau de piață astăzi, aici, în Senatul României? Vin la dumneavoastră diverși emisari din stânga, din dreapta, din față, din spate și vă solicită de toate. Noi am fost la punctul 12 din ordinea de zi.

Domnule senator, lăsați-i să solicite! Noi mergem înainte, nu vă faceți probleme!

Eu nu-mi fac probleme, domnule președinte, dar s-a aprobat ordinea de zi și ea trebuie respectată.

Necazul cel mare este că încă nu am reușit să o aprobăm, dar am reușit să o dezbatem. Vedeți ce interesant este?

Este un progres, domnule președinte.

## Și cu sprijinul dumneavoastră...

Vă rog, dacă aveți vreun punct de vedere în legătură cu proiectul de lege înscris la poziția 16 din ordinea de zi neaprobată de plen?

## Domnule președinte,

Înainte de a face referire la punctul respectiv, permiteți-mi o scurtă comunicare pentru plen și pentru stenogramă.

În grupul nostru parlamentar a intervenit o modificare în ceea ce privește reprezentarea în comisiile de specialitate: domnul senator Stan Petru s-a retras din Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și a trecut la Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, unde a fost ales vicepreședinte al acestei comisii.

Mulțumesc.

Deci înainte ca plenul să hotărască modificarea componenței comisiei...

## Interesant!

Vedeți că și la nivel de comisii sau de grupuri parlamentare se mai fac lucruri care sunt validate după aceea!

Vă mulțumesc pentru înțelegere, domnule senator.

Luăm în dezbatere proiectul de lege înscris la punctul 16 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu.

Legea are caracter ordinar.

Îmi cer scuze colegilor!

Cele două comisii sesizate în fond, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și Comisia economică, industrii și servicii.

Din partea Executivului, am văzut că a ridicat un domn mâna, dar aici scrie Ana Lucia Varga.

Bănuiesc că nu sunteți dumneavoastră!

Vă rog să vă prezentați la microfonul 9 și să susțineți proiectul de lege în numele Guvernului.

## **Domnul Mihai Toti** — _președintele Administrației Fondului pentru Mediu_ **:**

## Bună ziua!

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Sunt doctorul Mihai Toti, președintele Administrației Fondului pentru Mediu.

Am înaintat această modificare a legii dintr-o cauză strict de urgență și necesară, având în vedere că aderarea României la Comunitatea Europeană ne interzice anumite lucruri și ne facilitează altele.

Astfel, Comitetul de avizare al Administrației Fondului pentru Mediu avea în componența sa un reprezentant al Consiliului Concurenței. Conform noii legislații europene, tratatelor încheiate de România cu țările europene și conform Legii ajutorului de stat, Consiliul Concurenței nu poate fi membru al Comitetului de avizare și, astfel, căutăm să-l înlocuim cu un alt reprezentant. Numărul membrilor Comitetului de avizare rămâne același, doar componența lui se schimbă.

De asemenea, printr-o scăpare a vechii legi, în cadrul beneficiarilor Fondului pentru mediu nu erau cuprinse instituțiile de învățământ, respectiv universitățile, și prin acest proiect normativ căutăm să remediem această situație. Pe lângă unități de învățământ, respectiv grădinițe, școli, licee, să adăugăm și universități.

## Mulțumesc.

Îi rog pe cei doi colegi să desemneze raportorul. Domnule președinte Simionescu, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Raportul comun este un raport de admitere.

Este o lege ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Ceea ce aș vrea să precizez este că noi am luat în discuție și faptul că proiectul de lege vizează o modificare în legătură cu o instituție abilitată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2007 privind organizarea Guvernului, pe care noi am respins-o, dar, deocamdată, nu a fost promulgată legea respectivă de către Președintele României.

Deci suntem în această situație și am ținut să informez Senatul.

## Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Nu sunt intervenții.

Vom da vot final pe raportul favorabil fără amendamente și pe proiectul de lege.

La punctul 27, reprezentantul Executivului este la Camera Deputaților.

Trecem la punctul 28 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 31/2007 privind reglementarea unor măsuri financiare pentru stimularea gradului de absorbție a fondurilor alocate prin Programul SAPARD.

Raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital va fi prezentat de domnul senator Aron Ioan Popa, iar din partea Guvernului va prezenta punctul de vedere domnul secretar de stat Cătălin Doică.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

Invit colegii senatori în sală.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prezentul proiect de act normativ are ca scop accelerarea absorbției fondurilor asigurate prin Programul SAPARD, în condițiile prevăzute prin acordul multianual de finanțare, încheiat între Guvernul României și Comisia Comunităților Europene, ratificat prin Legea nr. 316/2001, cu modificările și completările ulterioare, și, ca atare, se impune necesitatea asigurării și transparenței finanțării proiectelor de investiții în infrastructuri rurale din cadrul Programului SAPARD, având în vedere că beneficiarii acestor proiecte, consiliile locale, nu beneficiază integral de resurse bugetare suficiente, fiind necesară asigurarea surselor de finanțare corespunzătoare pentru respectarea tranșelor de plată și, implicit, a absorbției fondurilor alocate.

Față de toate cele prezentate și față de raportul favorabil adoptat de comisie, vă rugăm să fiți de acord cu proiectul de act normativ în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Îl invit pe domnul președinte Ioan Aron Popa să prezinte raportul.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a fost sesizată cu acest proiect de lege.

Proiectul a fost supus dezbaterii comisiei în prezența reprezentanților Ministerului Economiei și Finanțelor. Am avut în vedere și avizele favorabile de la comisiile sesizate.

Drept urmare, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere a proiectului de lege. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Nu sunt intervenții.

Vot final pe raport și pe proiectul de lege.

Trecem la punctul 29 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 42/2007 pentru modificarea art. 1 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 1/2007 privind aprobarea bugetelor de venituri și cheltuieli ale unităților din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, precum și a autorităților publice centrale.

Participă la dezbateri domnul secretar de stat Cătălin Doică.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Potrivit prevederilor art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 1/2007 privind aprobarea bugetelor de venituri și cheltuieli ale unităților din subordinea sau autoritatea ministerelor, a celorlalte organe administrativ-teritoriale de specialitate, precum și a autorităților publice locale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 176/2007, bugetele de venituri și cheltuieli ale unităților respective se aprobă prin ordonatorul principal de credite, cu excepția celor cărora le sunt aplicabile prevederile alin. (2) și alin. (3) ale art. 1, precum și prevederile art. 2 din ordonanță.

Având în vedere impactul negativ al acestei situații asupra venitului bugetului de stat, s-a impus modificarea prevederilor legale în vigoare, în sensul reglementării obligativității aprobării respective atât de conducătorul instituției responsabile cu coordonarea autorităților respective, cât și de ministrul economiei și finanțelor.

Față de raportul favorabil adoptat de comisie, vă rugăm să fiți de acord cu proiectul de act normativ în forma prezentată.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Îl invit pe domnul președinte să prezinte raportul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisiile sesizate pentru aviz ne-au transmis avize nefavorabile.

În urma examinării proiectului de lege în comisie, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Vă consult, stimați colegi, dacă doriți să adresați întrebări reprezentantului Executivului sau să prezentați punctul de vedere propriu sau al grupurilor parlamentare. Nu sunt intervenții.

Vot final pe raport și pe proiectul de lege.

Punctul 30 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 46/2007.

Lege ordinară.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, raportoare.

Domnul Horia, secretar de stat, sau domnul Cătălin Doică. Vă rog, microfonul 9.

Domnule secretar de stat Horia Irimia, vă rog să prezentați proiectul de lege.

## **Domnul Horia Ion Irimia** — _secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor_ **:**

## Bună ziua!

## Doamnelor și domnilor senatori,

Această ordonanță se referă la modul de alocare a fondului extern nerambursabil și a contribuției naționale legate de obiectivul cooperare teritorială europeană.

Pe acest obiectiv, România are alocat din bugetul Uniunii Europene circa 400 de milioane de euro pe 2007–2013, iar contribuția din bugetul național este de circa 70 de milioane de euro.

Ordonanța reglementează cadrul legislativ și instituțional necesar derulării acestor programe de cooperare teritorială europeană, referitoare la proiecte transfrontaliere, în principal cu parteneri din țările vecine.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Îl invit pe domnul președinte Popa să prezinte raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere avizele favorabile transmise de Comisia economică, industrii și servicii și de Comisia pentru politică externă, membrii comisiei au decis, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere la acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți în nume propriu sau în numele grupurilor parlamentare. Nu sunt intervenții. Declar închise dezbaterile asupra proiectului de lege. Vom da vot final pe raport și pe proiectul de lege.

La punctul 31 din ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 47/2007 privind reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Din partea Executivului, domnul secretar de stat Daniel Chițoiu sau domnul Cătălin Doică.

Microfonul 8.

Vreau să-l auzim pe domnul secretar de stat, care are ceva de spus.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Deci simpatizatul președinte al A.N.A.F.-ului ar fi dorit să susțină dânsul proiectul de act normativ.

Dacă sunteți de acord, vă rog, dacă se poate amâna câteva minute până vine?

Dar vine, nu?

Din punctul meu de vedere totdeauna ar fi de dorit... Da.

Mulțumesc.

Și eu mulțumesc.

Până atunci, noi vom face apelul, nu ca să vină Domnia Sa, ci ca să vină colegii senatori în sală.

Îl invit pe domnul secretar Gavrilă Vasilescu să facă apelul, așa cum am promis, la ora 11,00, pentru a putea trece la vot final.

Invit colegii senatori în sală, reamintind decizia luată, în sensul că cei care nu vor participa la dezbateri pe viitor vor avea tăiată o parte din indemnizație.

Antonie Ștefan Mihail prezent Apostol Neculai prezent Arcaș Viorel prezent Ardelean Aurel concediu medical Arion Viorel prezent Athanasiu Alexandru europarlamentar Basgan Ion prezent Berceanu Radu Mircea absent Blaga Vasile absent Bobeș Marin prezent Cazacu Cornelia prezentă Câmpeanu Radu Anton prezent Cârlan Dan absent Chelaru Ioan prezent Cinteză Mircea absent Ciornei Silvia europarlamentar

|Cioroianu Adrian Mihai|Guvern| |---|---| |Cismaru Ivan|prezent| |Copos Gheorghe|absent| |Corodan Ioan|prezent| |Cozmâncă Octav|absent| |Crețu Corina|europarlamentar| |Crețu Ovidiu Teodor|prezent| |Cucuian Cristian|prezent| |Cutaș George Sabin|prezent| |Daea Petre|prezent| |David Cristian|Guvern| |David Gheorghe|prezent| |Diaconescu Cristian|prezent| |Dina Carol<br>Dinescu Valentin<br>Dîncu Vasile|prezent<br>delegație<br>europarlamentar| |Duca Viorel sr.|absent| |Dumitrescu Ion Mihai<br>Dumitrescu Gheorghe Viorel<br>Dumitru Constantin|prezent<br>prezent<br>prezent| |Eckstein Kovács Péter|prezent| |Fekete Szabó Andras Levente<br>Filipescu Teodor|prezent<br>absent| |Florescu Ion|prezent| |Flutur Gheorghe<br>Frunda György<br>Funar Gheorghe|prezent<br>prezent<br>prezent| |Găucan Constantin|prezent| |Geoană Mircea Dan<br>Georgescu Radu Cristian|absent<br>absent| |Gheorghe Constantin|prezent| |Hașotti Puiu<br>Ilașcu Ilie|prezent<br>prezent| |Iliescu Ion|absent| |Ilușcă Daniel<br>Ion Vasile<br>Iorga Nicolae<br>Ioțcu Petru Nicolae<br>Ivănescu Paula Maria|prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezentă| |Jurcan Dorel<br>Loghin Irina<br>Lupoi Mihail<br>Mardare Radu Cătălin|prezent<br>prezentă<br>delegație<br>prezent| |Marinescu Marius|absent| |Markó Béla|absent| |Meleșcanu Teodor Viorel|Guvern| |Mereuță Mircea|absent| |Mihăescu Eugen|europarlamentar| |Mihăilescu Petru Șerban|prezent| |Moisuc Viorica Georgeta Pompilia|europarlamentar| |Moraru Ion|prezent| |Morțun Alexandru Ioan|europarlamentar| |Neagoe Otilian|prezent| |Neagu Nicolae|prezent| |Németh Csaba|prezent| |Nicolae Șerban|prezent| |Nicolai Norica|prezentă| |Novolan Traian|prezent| |Onaca Dorel Constantin|absent| |Oprea Mario Ovidiu|prezent| Oprescu Sorin Mircea absent Pascu Corneliu prezent Păcuraru Nicolae Paul Anton Guvern Păunescu Adrian absent Pereș Alexandru prezent Pete Ștefan prezent Petre Maria europarlamentar Petrescu Ilie prezent Popa Aron Ioan prezent Popa Dan Gabriel prezent Popa Nicolae Vlad absent Popescu Dan Mircea prezent Popescu Ionel prezent Popescu Irinel absent Popescu Mihail absent Prodan Tiberiu Aurelian absent Rădoi Ion absent Rădoi Ovidiu prezent Rădulescu Cristache prezent Roibu Aristide absent Sabău Dan prezent Sârbu Ilie prezent Silistru Doina prezentă Simionescu Aurel Gabriel prezent Sógor Csaba prezent Solcanu Ion absent Stan Petru prezent Stănoiu Mihaela Rodica prezentă Stoica Ilie absent Strătilă Șerban Cezar prezent Stroe Radu prezent Szabó Ilona prezentă Szabó Károly Ferenc europarlamentar Șerbănescu Verginia absentă Șerbu Gheorghe Vergil europarlamentar Șereș Ioan Codruț prezent Ștefan Viorel prezent Șter Sever absent Talpeș Ioan prezent Tănăsescu Claudiu prezent Tărăcilă Doru Ioan prezent Terinte Radu prezent Theodorescu Emil Răzvan prezent Tîlvăr Angel absent Toma Ion prezent Tomoiagă Liliana Lucia prezentă Tudor Corneliu Vadim absent Țâbuleac Mihai prezent Țicău Silvia Adriana europarlamentar Țîrle Radu europarlamentar Ungheanu Mihai prezent Ungureanu Vasile Ioan Dănuț prezent Vasilescu Gavrilă prezent Văcăroiu Nicolae prezent Vărgău Ion prezent Vedinaș Verginia prezentă Verestóy Attila delegație Vosganian Varujan Guvern Vraciu Jan prezent

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Stimați colegi, vă invit să vă ocupați locurile.

Prima chestiune pe care trebuie să o tranșăm prin vot este programul de lucru propus de Biroul permanent, respectiv lucrări în plen până la ora 13,00.

Bănuiesc că nu există nicio solicitare de a prelungi programul de lucru, motiv pentru care îl

Vă reamintesc că al doilea vot trebuie să-l dăm pe ordinea de zi.

Un singur proiect de lege a fost scos de pe ordinea de zi, ca urmare a solicitării venite din partea Executivului.

Vă rog să vă exprimați prin vot asupra ordinii de zi.

Ordinea de zi a fost aprobată de plenul Senatului cu 51 de voturi pentru și o abținere.

Domnul secretar Gavrilă Vasilescu face precizarea că, după strigarea prezenței, în sală ar trebui să fim 78 de senatori.

De aceea, adresez rugămintea celorlalți 27 de senatori care nu s-au pronunțat prin vot să o facă.

La punctul 1 din ordinea de zi am avut Proiectul de hotărâre privind bugetul de venituri și cheltuieli al Senatului pe anul 2008.

Vă reamintesc că această hotărâre trebuie adoptată cu majoritatea senatorilor prezenți.

Ați ascultat intervențiile colegilor, chestorilor și a secretarului general.

La punctul 2 în ordinea de zi avem validarea unor candidați propuși pentru Consiliul Național de Integritate.

Domnul Eckstein Kovács Péter a prezentat raportul.

Vă reamintesc că această validare se face de plenul Senatului cu votul majorității senatorilor prezenți.

Vă rog să vă exprimați prin vot asupra raportului prezentat de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

S-a votat!

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Nu.

Nu am supus votului, doar am propus, deși nu este corect. Vă rog să ne pronunțăm prin vot secret electronic, pentru că, dacă nu veți accepta acest mod de a vota, va trebui să votăm pe buletine.

Vă reamintesc că, atunci când am propus vot secret electronic, nu s-a făcut nicio observație din partea colegilor senatori.

Deci atenționez stafful că la acest punct vom vota secret.

La punctul 3 din ordinea de zi avem Proiectul de lege pentru ratificarea Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare, adoptată la Strasbourg la 5 noiembrie 1992.

Legea are caracter de lege ordinară.

Vă reamintesc că există mai multe amendamente acceptate de colegii senatori și de reprezentantul Guvernului. Doriți să interveniți?

Vă rog, domnule senator Funar. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am mai intervenit o dată în prima parte a lucrărilor de astăzi.

Este drept că nu aveam aprobată ordinea de zi. Am vorbit în afara ordinii de zi.

Am 9 amendamente respinse, domnule președinte. Doresc să le susțin și vă rog să-mi dați acest drept.

Da.

Primul amendament. Aveți cuvântul, domnule senator. Microfonul 2.

Domnule președinte, Onorat Senat, Primul amendament este la art. 1.

Am propus un alin. 2 al art. 1, respectiv „prevederile Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare se aplică numai cetățenilor care cunosc scris și vorbit limba română, limba oficială în România”.

Punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Domnule președinte,

Neexistând o procedură de verificare a cunoștințelor de limbă română a cetățenilor români decât în cazuri exprese

prevăzute de lege, în cazul unor funcționari publici care au această obligație și sunt verificați... Or, această cartă se adresează tuturor cetățenilor români.

Ca atare, nu există procedură, nu există temei legal, astfel că a fost respins, în unanimitate, acest amendament.

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți în legătură cu acest amendament.

Din partea Executivului, microfonul 8.

Vă mulțumesc.

Nu susținem acest amendament din cauza faptului că un tratat internațional nu are ca obiect acest lucru și nu are cum să aibă această formă.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, vă rog să vă exprimați prin vot asupra amendamentului propus și susținut la art. 1 alin. 2 de domnul senator Gheorghe Funar.

Punctul 2, anexa 1, amendamente respinse.

La art. 2 ofer cuvântul domnului senator Funar.

## **Domnul Gheorghe Funar:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

La art. 2 „prevederile cartei se aplică următoarelor limbi minoritare folosite pe teritoriul României: albaneza, armeana” și așa mai departe. Am constatat că inițiatorul s-a oprit la lit. t), limba ucraineană. Lipsește, domnule președinte de ședință, doamnelor și domnilor senatori, limba secuiască.

Eu am propus să se completeze lista limbilor vorbite de minorități în România, limbi minoritare pe teritoriul României, cu limba secuiască.

Așa cum cunoașteți, domnule președinte, onorat Senat, câțiva extremiști de etnie maghiară se preocupă de dezmembrarea teritorială a României și vor să înființeze așa-zisul Ținut Secuiesc. Un ținut secuiesc trebuie să aibă limba secuiască. Se vorbește în România de secui, limba lor este limba secuiască.

Eu propun, doamnelor și domnilor senatori, să acceptați să se completeze textul inițiatorului cu „limba secuiască”, limbă existentă în România.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Rugămintea ar fi ca votul pe care îl dăm în legătură cu susținerile dumneavoastră să vizeze și articolul următor, și tot cuprinsul legii, acolo unde se vorbește despre „limba secuiască”.

Din partea comisiei, domnul președinte Eckstein.

Amendamentul a fost respins în unanimitate.

O limbă secuiască nu există. Există dialecte ale limbii maghiare, vorbite în acea regiune.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Domnul senator Frunda György.

## **Domnul Frunda György:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimat Senat,

Dacă ar trebui să admitem limba secuiască, o idee originală, cred că ar trebui să includem și limba oltenească, limba moldovenească, limba moțească și, nu în ultimul rând, limba funariotă.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Puiu Hașotti. Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc.

## Domnule președinte,

Știu că este o intervenție în plen, dar nu este un amendament, ci, mai degrabă, o chestiune de redactare. La art. 2, printre limbile care sunt înscrise aici, la lit. j), este și „limba macedoneană”. Corect era „macedoneană-slavă”, din considerente științifice și lingvistice, pe care nu le mai invoc aici, fiindcă ar dura foarte mult. Așa este corect! Minoritatea macedoneană-slavă este reprezentată în Camera Deputaților. Așa se numește, „macedoneană-slavă”.

Doamna senator Verginia Vedinaș. Vă rog, doamna senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Deși nu pot să apreciez cu onestitate umorul de care dă dovadă domnul senator Frunda, în același timp, nu mă pot abține să nu subliniez că este o asimilare forțată, aceea pe care a evocat-o Domnia Sa înainte, în sensul extrapolării categoriei de limbă la limba oltenească, moțească etc.

Ceea ce a avut în vedere colegul meu Funar și ceea ce susținem și noi este faptul că – în realitatea noastră politică și în ceea ce se întâmplă zi cu zi, fapte și acte împotriva cărora partidul nostru a reacționat întotdeauna și nu puteam să nu o facem și acum – secuii se prezintă ca o entitate de sine stătătoare față de unguri. Această entitate a dobândit o asemenea valență încât iată că dă titulatura și unui ținut, Ținutul Secuiesc.

Deci este firesc, ca atâta vreme cât acestei etnii, acestei categorii i se acordă o asemenea importanță, să dorim ca importanța să fie amplificată, completată prin recunoașterea distinctă a limbii secuiești.

Mie mi se pare rațional amendamentul și argumentele pe care le-a adus colegul Funar și vă rog să reflectați și dumneavoastră și să susțineți acest amendament. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Constantin Gheorghe.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Sigur că propunerea domnului senator Funar are, după părerea mea, două conotații: una politică, prin care a găsit un mijloc probabil de a rupe U.D.M.R.-ul, adversarul politic permanent al domnului Funar, și, a doua, de a pune umărul ca să se facă acea autonomie lingvistică și teritorială pe care domnul Funar o iubește din tot sufletul.

Vreau să spun că în județul Suceava mai sunt câteva comunități, de exemplu comunitatea lipoveană sau comunitatea huțulă, și aceste mici enclave, în anumite localități rurale, nu înseamnă că ne dau dreptul să facem propuneri ca să se instituie ca limbă oficială limba huțulă sau limba lipoveană.

Eu admir preocuparea domnului Funar pentru a oferi și limbă acestei enclave secuiești, care a fost propusă, dar cred că este doar o chestiune de dispută politică și nu cred că trebuie să-i dăm un vot favorabil.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Gavrilă Vasilescu.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Am o mică nedumerire în legătură cu o afirmație care a fost făcută aici de către distinsul senator Frunda.

S-a vorbit despre limba secuiască, spunându-se că este un dialect, și eu cred că lucrurile nu sunt așa. Colegul dumneavoastră din stânga a avut o discuție cu mine, mai demult, în care am descoperit, undeva, ceva care m-a surprins. N-am știut despre ce este vorba. Am aflat că este vorba despre un alfabet secuiesc.

Întrebarea mea este următoarea: spuneți-mi și mie unde, în România, un dialect își are propriul lui alfabet? Nu există așa ceva! Eu nu știu. Eu îi întreb pe cei care știu, dacă știu, să dea o informație corectă. Există sau nu există o limbă sau un dialect? Un dialect cu un alfabet eu nu cunosc.

Poate domnul academician Răzvan Theodorescu să ne lămurească puțin asupra acestei probleme, pentru că a opera cu informații inexacte... Cel puțin în momentul de față, opinia mea este că informația nu ar fi exactă, datorită faptului că nu am pomenit dialect care să-și aibă propriul alfabet. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul academician Răzvan Theodorescu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, sunt silit să ating două chestiuni, fiecare cu o notă personală.

În ceea ce privește propunerea colegului Hașotti, ea este perfect îndreptățită și o spun în calitatea mea de membru titular al Academiei Macedonene de Știință. Această țară mi-a făcut onoarea de a mă alege membru al academiei sale. Nu se poate folosi decât formula slavo-macedonean sau macedo-slav, pentru că, altfel, intrăm într-o confuzie teribilă. Nu mai este nevoie să dezvolt acest lucru.

În cea de-a doua chestiune, dacă veți deschide „Istoria Românilor”, volumul 3, recent apărut – se întâmplă să fiu coordonatorul acestui volum academic – veți vedea această problemă a secuilor foarte bine lămurită.

Secuii vin în secolul al XII-lea ca o etnie distinctă, cu un rol militar distins, distinctă de masa maghiară, cu un alfabet, care este alfabetul siculorum, cunoscut în texte și, într-adevăr, în acea vreme, exista – o spun specialiștii și o spun și în „Istoria românilor” – o distincție lingvistică și de habitat clară.

Aceste lucruri, însă, au dispărut în cursul timpului, și limba secuilor, secui care s-au topit în masa maghiară, dincolo de niște tradiții folclorice și dincolo de un aspect confesional – ei au rămas catolici, în timp ce restul masei maghiare a trecut la protestantism – practic, astăzi, după opinia specialiștilor pe care i-am folosit și care sunt autorii din tratatul coordonat de mine, sunt vorbitori de limbă maghiară.

Deci este o limbă dialectală, dacă vreți. Acesta este felul în care se vorbește, de pildă, despre castiliană sau despre _langue d’oc_ , limba din sudul Franței.

Sunt niște particularități lingvistice, într-adevăr, dar care nu ne permit să vorbim despre o limbă.

Distincția a existat, aveți perfectă dreptate, însă ea nu mai există astăzi.

## Mulțumesc.

Stimați colegi,

Dați-mi voie să constat eu că am încălcat regulamentul dând cuvântul mai multor colegi.

Cred că cele două poziții au fost argumentate, motiv pentru care va trebui să rezolvăm prin vot chestiunile supuse dezbaterii prin cele două amendamente.

Drept la replică, domnul senator Gheorghe Funar și domnul senator György Frunda.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință, pentru dreptul la replică acordat.

Așa cum cunoașteți, udemeriștii au lucrat vreo 10 ani la Proiectul de lege privind Statutul minorităților naționale și în proiectul respectiv se precizează că unul dintre elementele definitorii ale unei minorități îl constituie limba.

Din moment ce în România există secui, din moment ce o parte dintre cetățenii României au declarat la recensământ că sunt secui, noi trebuie să le dăm posibilitatea, prin acest proiect de lege, să beneficieze de prevederile Cartei Europene a Limbilor Locale și Regionale. Altfel, ei vor fi privați de acest drept, deși sunt o minoritate în România. Nu este vina lor că, în ultimii zeci de ani, dar mai ales din 1990 încoace, au fost supuși la un proces de maghiarizare. Aceasta este o altă problemă, dar atâta timp cât ei există este necesar să aibă și limba lor.

Reprezentanții U.D.M.R.-ului râd, în continuare, de această minoritate, de care noi, cei din P.R.M., vrem să avem grijă să aibă limba lor înscrisă în textul de lege.

Da.

Vă mulțumesc.

Numai o clipă și închei, domnule președinte.

Sigur, dar vă reamintesc că dreptul la replică privește o chestiune de ordin personal, nu o chestiune de principii. Vă rog.

A fost de ordin personal referirea colegului Gheorghe Constantin la mine. Domnia Sa făcea referire la niște rase de cai din zona din nordul Moldovei. Eu nu m-am referit la așa ceva, ci la lucruri foarte serioase și îl rog, altă dată, dacă este român, s-o dovedească în fapt și să nu râdă de alții cu rasele de cai.

Mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Domnul senator Frunda.

## **Domnul Frunda György**

**:**

Renunț, domnule președinte.

Renunțați? Mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Gheorghe Constantin.

Vă rog, dreptul la replică este doar într-o chestiune personală.

Aș vrea să precizez că etnia huțulă nu a fost declarată la recensământ din anumite motive care aparțin etniei, dar există etnia huțulă. Este și un festival al culturii lor, la a treia ediție anul acesta, care se ține la Suceava, în zona de munte.

Deci n-am vorbit despre cai, am vorbit despre oameni. Dacă domnul coleg confundă caii cu oamenii, este problema dumnealui.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Avem două chestiuni de rezolvat prin vot. O primă problemă, amendamentul domnului senator Funar, care se regăsește nu numai la art. 2, dar și la art. 4.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra acestui amendament al domnului senator Gheorghe Funar.

Ați ascultat argumente dintr-o parte, din alta... Amendamentul a fost respins, întrucât a întrunit doar 13 voturi pentru, 38 de voturi împotrivă și 10 abțineri.

Listă pentru grupurile parlamentare.

Înainte de a trece la amendamentul de la punctul 4 – dacă veți dori, sigur, să-l susțineți – stimați colegi, să încercăm să rezolvăm o chestiune care nu este de principiu, ci, efectiv...

Suntem Cameră decizională.

Ați ascultat argumentele prezentate de domnul senator Hașotti, dar și de domnul academician Răzvan Theodorescu și vă propun să considerăm că este mai mult o chestiune de redactare, o chestiune tehnică, în sensul că a fost scăpat din text cuvântul „slav”, la articolele 2, 3, 4. Atunci când se vorbește despre limba macedoneană, să spunem „macedoneano-slavă”.

Vă rog să vă pronunțați prin vot, sub această rezervă, în sensul că nu discutăm despre o chestiune de principiu, ci este mai mult o scăpare.

Domnule senator Gheorghe Funar, aveți cuvântul.

Vă rog să faceți precizarea care dintre amendamentele următoare doriți să le luăm în dezbatere.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Renunț la amendamentul de la numărul curent 4, care este corelat cu celelalte de la 2 și 3. Îmi mențin amendamentul de la numărul curent 5, respectiv art. 7.

Prin sintagma „zonă în cadrul căreia o limbă regională sau minoritară este folosită (...)” se înțelege, spune inițiatorul, „unitățile administrativ-teritoriale în care o limbă regională sau minoritară este folosită de cel puțin 20% din numărul locuitorilor acelei unități administrativ-teritoriale”.

Amendamentul meu vizează majorarea procentului, „este folosită de cel puțin 50%”. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Vă rog, punctul de vedere al comisiei. Microfonul 6.

În unanimitate, comisia a respins acest amendament.

Practic, România se angajează, prin această cartă, la limitele și în condițiile legislației existente. Ca atare, acest procent de 20% este cel prevăzut de Legea administrației publice locale. Și în alte domenii, în învățământ, acest procent al etnicilor dintr-o unitate administrativ-teritorială duce la acordarea unor drepturi.

Deci am adopta o legislație contradictorie dacă am fi de acord cu amendamentul domnului senator Funar.

## Mulțumesc.

Vă rog, punctul de vedere al Executivului. Microfonul 8.

## Mulțumesc.

Nu susținem acest amendament din aceleași considerente pe care comisia deja le-a prezentat.

Sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare sau a colegilor senatori?

Domnule senator Funar, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Amendamentul meu se referă la acest procent de 50% și nu întâmplător am făcut această propunere.

Vă amintesc, domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori, că, prevalându-se de drepturile care au fost acordate din 1990 până în 2007 de Parlamentul României, de regulă, în urma șantajului practicat de U.D.M.R. asupra celor care i-au luat la remorcă, la guvernare, s-a ajuns ca aceste drepturi să fie folosite împotriva noastră, a românilor și a statului național unitar român.

Sunt membri ai U.D.M.R. – pe unii dintre ei nu-i pomenesc, sunt și aici, în Senatul României – care au declarat că, în urma dobândirii acestor drepturi, le folosesc acum la Parlamentul European pentru dezmembrarea teritorială a României.

De aceea, v-am propus, domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori, să acceptați acest procent de 50% și dați-ne șansa să venim în fața dumneavoastră și cu alte proiecte de lege care, în final, să ducă la respectarea Constituției și la păstrarea statului național unitar român. Mulțumesc.

Grupul parlamentar al U.D.M.R., vă rog, domnul senator Frunda.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Pe lângă argumentele amintite de președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, dați-mi voie să vă supun atenției alte câteva argumente.

1. Dacă o limbă este folosită de mai mult de 50% din populația locală regională, înseamnă că ea nu este o limbă minoritară, ci este o limbă majoritară, la nivel local sau regional.

2. La nivelul european al aplicării acestei carte, media în care se aplică în țările membre este de 10%. România a acceptat, în 1996, când s-a acceptat prima dată Legea administrației publice locale, acest procent de 20%, care este un procent rațional și corespunde realităților românești. După părerea mea, el trebuie menținut și dus în continuare.

Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al P.D. a solicitat cuvântul domnul senator Gheorghe Constantin.

Aveți cuvântul, domnule senator. Microfonul 3, vă rog.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

În mare parte, distinsul senator Frunda a anticipat și ceea ce voiam eu să spun. Fiind vorba despre o sintagmă de genul „zonă”, și nu pe întreg teritoriul, deci este vorba despre zona în cadrul căreia o limbă regională sau minoritară este folosită, acest procent de 50% exclude minoritar sau majoritar. Așa că, atunci când propunem amendamente, măcar din punct de vedere aritmetic să fim scrupuloși. Mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

## Mulțumesc.

Nu mai sunt alte intervenții.

Stimați colegi,

Să ne pronunțăm prin vot asupra amendamentului propus și susținut de domnul senator Gheorghe Funar la articolul 7.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator Funar. Microfonul 2, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Solicit listă la punctul precedent, la numărul curent 5.

Listă pentru grupurile parlamentare.

Amendamentul de la numărul curent 6 se referă la articolul 8.

Vă propun, domnule președinte de ședință, doamnelor și domnilor senatori, să renunțăm, din textul inițiatorului, la precizarea din final.

Cred că este suficient dacă la articolul 8 se scrie: „dispozițiile art. 9 din cartă se vor aplica în concordanță cu prevederile art. 128 din Constituția României, republicată”, fără să facem trimitere.

Stimate coleg, textul din Constituție este text de principiu.

Bineînțeles, domnule președinte, dar și cel din art. 14 din Legea nr. 304/2004 este tot de principiu și, mâine, poimâine, s-ar putea să fie modificat. Și aceasta ar însemna, dacă facem trimitere la alte legi decât la legea fundamentală, să tot

venim și să modificăm, și să completăm această lege, după cum le vom modifica pe celelalte.

De aceea am propus legea fundamentală, că este suficientă trimiterea la legea fundamentală și la art. 128 la care se raportează și Legea nr. 304/2004. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Urmează punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

## Mulțumesc.

Dacă inițiatorul și dumneavoastră sunteți de acord, argumentația este identică pentru amendamentele de la articolele 6 și 7.

Referirea la Constituție există în text. Desigur, inițiatorul dorește ca în cadrul constituțional să fie stabilite anumite limite, dar această cartă, spun, nu aduce nou, ci consfințește realități și acte, reia, practic, unele prevederi din acte normative. Este o corelare cu legislația existentă. Constituția este un text de principiu, dar procentele și procedurile sunt descrise în Legea privind organizarea judecătorească, respectiv Legea administrației publice locale. Deci referirile la aceste acte normative sunt bine-venite.

## Mulțumesc.

Are cuvântul reprezentantul Executivului.

## Mulțumesc.

Sigur că pe aceleași considerente nu susținem amendamentul de la punctul 6 și, dacă s-a adus vorba, și de la punctul 7.

Aș adăuga doar faptul că orice amendare ulterioară a legislației existente modifică implicit legile deja adoptate, dacă fac trimitere la acest lucru.

Considerăm că este neapărat necesară precizarea concretă la legea care reglementează domeniul respectiv în România.

Mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

## Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți. Nu sunt intervenții. Mai este un amendament extrem de important, dar care nu a fost spus, practic.

Cele două legi, Legea nr. 304/2004 și Legea nr. 215/2001, nu fac altceva decât să dezvolte textul constituțional, iar în situația în care cele două legi rămân în vigoare, sigur că ele sunt obligatorii, inclusiv procentajul respectiv.

Stimați colegi, vă rog să vă pronunțați prin vot asupra amendamentului susținut la punctul 6, articolul 8 din raport.

Îl consult pe domnul senator Funar dacă renunță la amendamentul 7.

Argumentația este aceeași.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Solicit listă la amendamentul de la numărul curent 6.

Renunț la 7, dar îl mențin pe cel de la numărul curent 8, care se referă la articolul 10, respectiv „dispozițiile art. 11 paragraful 1 subparagraful f 1) din cartă se vor aplica în concordanță cu prevederile Legii nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și de Televiziune”.

Propun eliminarea acestui text. Mulțumesc.

Urmează punctul de vedere al comisiei.

Ultimul amendament este la articolul 11, „Ministerele și celelalte autorități ale administrației publice centrale și locale, după caz, vor lua măsurile necesare, în vederea aplicării dispozițiilor prezentei legi”.

Am propus eliminarea acestui text. În opinia mea, nu este cazul să existe o asemenea precizare în lege. Este evident că textul de lege se va aplica și de autoritățile administrației publice centrale și locale, și de ministere.

În ipoteza în care, doamnelor și domnilor senatori, acceptați să rămână acest text, teroarea împotriva românilor din foarte multe localități, mai ales din Ardeal, se va înteți și nu cred că veți dormi liniștiți.

Mulțumesc.

Cele două comisii au respins, cu unanimitate de voturi, această propunere.

Argumentația este identică cu cea de la precedentele amendamente.

Mulțumesc.

Vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumesc.

Nu susținem acest amendament din aceleași considerente pe care le-am prezentat deja la celelalte puncte.

## Mulțumesc.

Vă consult dacă mai sunt intervenții.

Domnule senator Frunda, aveți cuvântul, dar, vă rog, referire expresă doar la amendament.

Foarte pe scurt, domnule președinte, să fie clar.

Dacă se elimină acest articol, se cere ca la Televiziunea Română și la radio să nu fie alte emisiuni decât cele în limba română, ceea ce nu s-a întâmplat decât într-o scurtă perioadă, la sfârșitul anilor ’80.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra amendamentului susținut de domnul senator Gheorghe Funar la articolul 10.

Domnule senator Gheorghe Funar, aveți cuvântul.

Domnule președinte de ședință, solicit listă și pentru articolul 10.

Vă rog, listă pentru Grupul parlamentar al P.R.M.

## Mulțumesc.

Vă rog să prezentați poziția Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Cele două comisii au respins, în unanimitate, acest amendament.

Suntem în situația adoptării unui tratat internațional și, ca atare, țara care ratifică tratatul este obligată – acesta este dreptul internațional – să-și ajusteze legislația în conformitate cu acest tratat. Este o prevedere absolut necesară.

Îl rog pe reprezentantul Guvernului să prezinte punctul de vedere.

## Mulțumesc.

Pe aceleași considerente nu susținem amendamentul respectiv, adăugând doar faptul că, cu siguranță, apar elemente tehnice, organizatorice, care vor trebui luate ca măsură în implementarea acestei legi, motiv pentru care este necesară păstrarea acestei prevederi. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Stimați colegi, vă rog să vă pronunțați prin vot asupra amendamentului susținut de domnul senator Gheorghe Funar la articolul 11.

- Amendamentul a fost respins, întrunind 6 voturi pentru,

- 31 de voturi împotrivă și 10 abțineri.

Dacă înainte de a supune la vot mai sunt intervenții? Domnule senator Puiu Hașotti, aveți cuvântul.

Solicităm listă!

Vă rog, listă pentru Grupul parlamentar al P.R.M.

Vă mulțumesc. Stimați colegi,

Am găsit de cuviință să nu intervin pe parcursul discutării amendamentelor, dar cred, domnule președinte, că ar fi bine să anunțați, de vreme ce am votat la articolul 2 acea rectificare susținută de toate grupurile parlamentare, că ea se operează pe parcursul întregului text, pentru că mai apare.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

La art. 2 și 4 se regăsește, am spus de la început. Vom verifica și acolo, s-a aprobat acest lucru și se va vota legea. Sigur că modificarea va viza toate articolele.

Stimați colegi,

Precizez că Senatul se va pronunța asupra proiectului de lege în calitate de Cameră decizională, iar acesta are caracter de lege ordinară.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra proiectului de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat de plenul Senatului cu 51 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și 4 abțineri.

Vă mulțumesc.

La punctul 4 din ordinea de zi este înscrisă reexaminarea Legii camerelor de comerț din România.

Există un amendament acceptat de colegii senatori, acceptat de reprezentantul Executivului.

La punctul 5 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2007 privind regimul veniturilor încasate de autoritățile contractante pe parcursul licitării și implementării contractelor din cadrul proiectelor ex-ISPA și PHARE, finanțate de Uniunea Europeană.

Raportul este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege are caracter de lege ordinară. Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă rog să vă pronunțați printr-un singur vot atât asupra raportului favorabil, cât și asupra proiectului de lege.

La punctul 6 din ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2007 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României.

În ședința precedentă, au fost discuții în legătură cu caracterul legii. Trebuia ca, până în acest moment, să avem o explicație, dacă, la intervenția doamnei senator Verginia Vedinaș, legea are caracter de lege ordinară sau, dimpotrivă, are caracter de lege organică.

Îl invit pe domnul președinte Péter Eckstein Kovács, dacă dorește, să facă aceste precizări.

Amintesc că Senatul este prima Cameră sesizată.

Domnule președinte,

Din cauza programului Senatului, nu am ajuns în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări ca să luăm o decizie în acest sens. Dacă termenul de adoptare tacită nu este unul apropiat...

Este foarte apropiat, 18 octombrie.

Este 12 octombrie.

18.

Doamna Vedinaș...

Timp este întotdeauna, dar nu favorabil pentru procesul legislativ.

## Da.

Consultându-mă și cu doamna senator Verginia Vedinaș, eu sunt de părere că este organic caracterul legii.

Da.

Domnul senator Gavrilă Vasilescu.

Sigur, doriți să trageți frâna de mână.

Eu cred că ar trebui să se pronunțe comisia și este timp pentru acest lucru.

Deci 18 octombrie este termenul de adoptare tacită.

Avem timp suficient pentru a ne pronunța.

Este o părere personală a domnului președinte al comisiei, chiar a și precizat: „Eu cred că...”.

Doamna senator Vedinaș a ridicat această problemă.

Totuși, este bine să nu greșim acolo unde este vorba să dăm votul, dacă este lege ordinară sau organică. Este o problemă de constituționalitate, până la urmă.

Mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Da.

## Mulțumesc.

Stimați colegi, haideți să o rezolvăm, să nu pierdem timpul pe chestiuni de procedură!

Atunci nu o scoatem din ordinea de zi, ci o lăsăm înscrisă în ordinea de zi pentru prima ședință a săptămânii viitoare, când va fi, luni sau marți, urmând ca, până atunci, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări să își prezinte un punct de vedere. Dacă nu, ea va fi votată în plen, pentru a nu fi adoptată tacit.

Poziția 12 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind măsuri de garantare a siguranței aprovizionării cu gaze naturale. Raportul este favorabil.

Legea are caracter de lege ordinară.

S-a dezbătut în procedură de urgență.

Sunt 3 amendamente acceptate de comisii și de reprezentantul Executivului.

Am dezbătut, de asemenea, Proiectul de lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, poziția 16 din ordinea de zi.

Cele două comisii, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și Comisia economică, industrii și servicii, ne propun un raport favorabil, fără amendamente, legea având caracter de lege ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Poziția 28 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 31/2007 privind reglementarea unor măsuri financiare pentru stimularea gradului de absorbție a fondurilor alocate prin Programul SAPARD.

Votarea raportului și a proiectului de lege.

Vă reamintesc, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a dat raport favorabil, fără amendamente, pe un proiect de lege care are caracter de lege ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Poziția 29 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 42/2007 pentru modificarea art. 1 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 1/2007 privind aprobarea bugetelor de venituri și cheltuieli ale unităților din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, precum și a autorităților publice centrale.

De asemenea, raport favorabil, fără amendamente, din partea Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Senatul este prima Cameră sesizată, iar legea are caracter de lege ordinară.

Vă rog să vă pronunțați printr-un singur vot atât asupra raportului, cât și a proiectului de lege.

Poziția 30 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 46/2007 privind modul de alocare a fondurilor externe nerambursabile și a contribuției naționale în bugetul instituțiilor implicate în gestionarea și utilizarea acestora pentru obiectivul cooperare teritorială europeană.

Raportul comisiei pentru buget, finanțe este favorabil, fără amendamente.

Legea are caracter de lege ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Întreb dacă a venit domnul președinte, pentru a lua proiectul de lege înscris la poziția 31.

Da?

Poziția 31 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 47/2007 privind reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, raportoare.

Din partea Executivului, aveți cuvântul. Microfonul 9.

**Domnul Daniel Chițoiu** — _președintele Agenției Naționale pentru Administrare Fiscală_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Principalele măsuri introduse prin Ordonanța Guvernului nr. 47/2007 privind reglementarea unor măsuri financiarfiscale au avut drept scop îmbunătățirea serviciilor și procedurilor fiscale acordate contribuabililor, precum și întărirea capacității administrative a agenției fiscale, cu consecințe directe în îmbunătățirea comportamentului fiscal al contribuabililor.

Prin prevederile Ordonanței Guvernului nr. 47/2007 s-au instituit o serie de măsuri, după cum urmează: prima măsură – și cred eu cu impact foarte mare în rândul contribuabililor – a fost să introducem plata impozitelor, a taxelor și a contribuțiilor la bugetele sociale într-un singur cont, într-un cont unic.

Deci, începând cu obligațiile de plată aferente lunii septembrie, contribuabilii cu un comportament fiscal corect, deci care nu înregistrează arierate și își plătesc integral și la termen obligațiile, pot să își achite impozitele și taxele datorate bugetului de stat printr-un singur ordin de plată, iar pentru contribuțiile datorate bugetelor asigurărilor sociale, tot printr-un singur ordin de plată. Trebuie menționat că, în prezent, contribuabilii întocmesc în general între 5 și 50 de ordine de plată pentru plata acestor impozite și taxe, deci am venit cu o măsură pentru debirocratizare și pentru a acorda agenților economici, contribuabililor servicii mult mai înlesnitoare pentru plata acestor impozite și taxe.

De asemenea, o altă măsură care a venit în sprijinul agenților economici a fost să instituim regula potrivit căreia bunurile sechestrate și valorificate să nu se facă decât într-o limită de maximum 150% din valoarea creanței fiscale.

Da.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, veți răspunde la întrebările colegilor senatori, dacă le vor formula.

Îl invit pe domnul președinte Aron Ioan Popa să prezinte raportul comisiei.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prezentarea pe care domnul președinte Chițoiu a făcut-o în plenul Senatului a făcut-o și comisiei.

Comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente, având în vedere și avizul favorabil transmis de Comisia economică, industrii și servicii.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dacă aveți de formulat întrebări către...

Da.

Vă rog, domnule senator Șerban Mihăilescu.

O să-l întreb pe domnul președinte dacă aceasta este ordonanța aceea în care dumneavoastră aveți la dispoziție 15% din sumele pe care le veți executa pentru alți agenți. Greșesc cu ceva?

Deci este corect, da?

Pentru că sunt extrem de mirat că, într-o expunere atât de lungă, dumneavoastră ați sărit peste acest atribut pe care vi-l acordați acum, care face din A.N.A.F. un agent care să execute obligațiile altora și să își oprească 15% din suma executată, ca un fel de recuperator.

Nu cred că este normal și ar fi fost bine să vă referiți și la acest aspect, cu care noi nu am fost de acord, din punct de vedere al schimbării fundamentale a obiectului dumneavoastră de activitate, astfel încât să vă ocupați de creanțele oricărui agent economic.

Dați-ne niște detalii!

Ce ați urmărit prin această nouă reglementare absolut originală?

Mulțumesc.

Vă rog să oferiți răspuns.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule senator,

Această regulă nu este o noutate introdusă de agenția fiscală română. Această regulă este introdusă, este reglementată de toate celelalte agenții din Uniunea Europeană. Modelul este după modelul spaniol, francez, deci nu am inițiat-o noi, nu am descoperit noi roata, și vreau să vă spun că acest comision se reține pentru colectarea pentru contribuțiile aferente surselor proprii de finanțare a unor instituții publice.

De exemplu, cum ar fi timbrul literar, cum ar fi taxa de timbru pentru Crucea Roșie, deci, automat, în mod obligatoriu, organul de executare fiscală face anumite cheltuieli pentru încasarea, colectarea acestor cotizații și taxe ale diferitelor instituții publice sau organizații.

Deci din aceasta nu facem o practică, nu avem o practică, se încheie un protocol între agenția fiscală și instituțiile respective.

Vă rog, alte întrebări sau intervenții?

Domnul senator Gheorghe Funar, apoi domnul senator Șerban Nicolae.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Având în vedere punctul pe „i” pe care l-a pus domnul senator Petru Șerban Mihăilescu, grupul nostru parlamentar, ținând seama de faptul că aprobarea tacită este peste o lună și jumătate, vă solicită să supuneți votului retrimiterea la comisie, pentru amendarea textului acestui proiect de lege. Mulțumesc.

Domnul senator Șerban Nicolae.

Mulțumesc.

M-am consultat și cu colegul Viorel Ștefan și aveam o propunere relativ similară, cu o singură chestiune de întrebat pe reprezentantul Guvernului, care rămâne valabilă chiar în varianta în care colegii senatori din plen acceptă propunerea de retrimitere la comisie: dacă într-o astfel de situație, ca cea invocată de domnul senator Petru Șerban Mihăilescu, se desființează, pentru toate autoritățile care realizează venituri extrabugetare, corpurile de executori fiscali, pentru că, la ora actuală, există constituiți la nivelul unor autorități care realizează, potrivit legii, venituri extrabugetare, executori fiscali care, potrivit Codului de procedură fiscală, îi execută silit pe debitorii lor.

Deci susținem propunerea, în numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, de retrimitere la comisie.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Dan Gabriel Popa, microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am o întrebare pentru reprezentantul Executivului, apreciind faptul că această colectare a unei mari părți a contribuțiilor lunare se face într-un singur cont.

Cunoscând, însă, faptul că agenții economici sunt obligați să trimită foarte multe declarații la foarte multe instituții, lucru care creează cozi mari la aceste instituții, v-aș întreba dacă s-a gândit inclusiv simplificarea procedurii de depunere a declarațiilor lunare.

Mulțumesc.

referitoare la mărirea amenzilor. Pericolul nu constă neapărat în descurajarea mediului de afaceri, ci în faptul că funcționarii publici își arogă o poziție discreționară.

Vă adresez rugămintea, stimate coleg, să nu intrăm pe fond.

Mai întâi vom da un vot dacă se retrimite sau dacă se refuză retrimiterea la comisie, după aceea, sigur, intrăm la dezbateri pe fond.

## **Domnul Mihai Țâbuleac:**

Am înțeles.

Grupul parlamentar al P.N.L., domnul senator Puiu Hașotti.

Adresez rugămintea colegilor care vor lua cuvântul să facă precizarea poziției grupului parlamentar față de solicitarea de retrimitere la comisie, pentru reanalizarea proiectului de lege.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege și stimați colegi,

Sigur, am văzut multe în Parlamentul României, totuși, stau și mă întreb: de ce să retrimitem la comisie, de vreme ce raportul a fost adoptat, cu unanimitatea voturilor membrilor comisiei? Aici este o chestiune absolut bizară.

Cât privește intervenția distinsului nostru coleg, senatorul Mihai Țâbuleac, eu înțeleg, opoziție, opoziție, dar să nu știi cum se numesc ministerele este cam trist.

Mulțumesc. Domnul senator Ion Moraru, microfonul 3.

## Mulțumesc.

Domnule senator Țâbuleac, mai doriți să interveniți? Am înțeles că ați solicitat. Vă rog, aveți cuvântul.

## Mulțumesc.

Am și eu o întrebare pentru reprezentantul Executivului: ce aveți, domnilor de la Ministerul Economiei și Comerțului, cu mediul de afaceri, de ați prins atâta ură față de el?

Aceasta este întrebarea mea și, acum, am să mă explic.

Așa cum ați prezentat dumneavoastră, aici, această expunere m-a trimis cu gândul la acea zicală care spune că „pe-afară este vopsit gardul și înăuntru este leopardul”. Ați prezentat numai partea frumoasă a lucrurilor, nu și pe cea hidoasă, pentru că există o parte hidoasă în acest proiect, cea care se referă la mărirea nepermis de mult a cuantumului amenzilor și la acele modificări cu privire la ordinea de plată a creanțelor bugetare.

Sub acest aspect, sunt și eu de părere că ar fi bine să aibă loc o nouă dezbatere la comisie, dar o dezbatere care să urmărească păstrarea în textul proiectului a lucrurilor bune, și eu prin lucruri bune înțeleg cele favorabile mediului de afaceri din România, și reanalizarea chestiunilor

Mulțumesc, domnule președinte. Nu revin.

Grupul nostru s-a pronunțat pentru retrimiterea la comisie, dar, pentru a ajuta comisia, aș vrea să pun o întrebare reprezentantului Guvernului: în situația în care s-ar adopta un astfel de act normativ și dacă o declarație fiscală, semnată de un consultant fiscal, este găsită în neregulă, care este sancțiunea prevăzută pentru consultantul fiscal? Mulțumesc.

Vă rog, domnul senator Gavrilă Vasilescu.

Apoi, vă rog să oferiți răspuns colegilor senatori, domnule președinte.

## Mulțumesc.

## Domnule președinte,

În proiectul de lege prezentat, pentru care Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a întocmit raportul de admitere, sunt prevăzute și amenzi. De regulă, când sunt asemenea situații, se trece și pe la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Și, pe la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, eu nu-mi amintesc să fi trecut, nu aveți nici dumneavoastră consemnat în raport.

S-a făcut o solicitare pentru alte considerente să meargă la comisie.

Eu aș completa propunerea care s-a făcut, ca acest proiect de lege, timp este suficient, să treacă și pe la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, măcar pentru un aviz, pentru că așa am procedat de fiecare dată acolo unde au fost amenzi. Haideți să spunem, și pentru o unitate de practică în ceea ce ne privește!

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Declar închise dezbaterile pe probleme de procedură. Ofer cuvântul domnului președinte, pentru a prezenta răspunsul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În legătură cu prima problemă ridicată, legată de măsurile de simplificare pentru declarare, aceste măsuri le-am luat încă de anul trecut. În prezent, se declară on-line de către marii contribuabili impozitele, taxele și contribuțiile.

Am extins, în acest an, la nivelul municipiului București și al județului Ilfov, începând cu luna aprilie, iar până la sfârșitul lunii octombrie mai extindem la încă 10 mari județe din țară, urmând ca, la sfârșitul primului trimestru din 2008, să extindem în toată țara depunerea on-line a declarațiilor, eliminând, astfel, cozile la agențiile fiscale.

De asemenea, nu vă ascund faptul că am avut o întâlnire cu Asociația Română a Băncilor, astfel încât să găsim oportunitatea să colectăm aceste declarații și prin unitățile bancare, mai ales acolo unde contribuabilii își plătesc la termen și integral obligațiile de plată. Deci, în momentul când fac plata la unitatea bancară, atunci, pot să meargă și cu declarația să o depună acolo, urmând ca noi să o colectăm de la unitățile bancare. Având în vedere că numărul oficiilor, sucursalelor, filialelor bancare este foarte mare în toată România, de asemenea, descongestionăm cozile de la administrațiile fiscale.

Legat de a doua problemă privind mărirea cuantumului amenzilor, într-adevăr, am mărit cuantumul amenzilor și, după cum vă spuneam, am redus ecartul dintre suma minimă și suma maximă, eliminând posibilitatea de negociere între inspectorii fiscali și agentul economic și datorită faptului că aceste amenzi n-au mai fost actualizate din anul 2004, dar, în primul rând, pentru îmbunătățirea comportamentului fiscal al agenților economici și al contribuabililor care nu respectă legislația fiscală.

Vreau să vă dau un singur exemplu: dacă în țările membre ale Uniunii Europene și în Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) gradul de conformare voluntară la depunerea declarațiilor este undeva între 95 și 99%, la noi, în România, acest grad de conformare voluntară la depunerea declarațiilor fiscale, în prezent, este undeva la 85–87%. În ceea ce privește gradul de conformare voluntară la plată, în țările membre ale Uniunii Europene acesta este în jur de 93–95%, iar în România este undeva la 75%. Or, la noi, costurile de administrare pentru executare

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege și stimați colegi, vă rog să vă pronunțați prin vot în legătură cu...

Solicit cuvântul, domnule președinte!

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

## Numai puțin!

Trecem la dezbaterea pe fond a problemelor dacă renunțăm la retrimiterea la comisie, pentru că, altfel, discutăm pe chestiuni de fond, iar la sfârșit ne pronunțăm pentru retrimiterea la comisie.

Deci, în plen, două grupuri parlamentare au solicitat retrimiterea proiectului de lege la comisia sesizată în fond.

Nu, nu.

Este a doua sesizare.

Aveți încredere, că nu uit chiar așa ușor!

Prima sesizare, vă rog să vă pronunțați asupra acestui amendament, retrimiterea la comisia sesizată în fond.

Aprobată de plenul Senatului cu 36 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și 3 abțineri.

Domnul senator Gavrilă Vasilescu a formulat amendament la această solicitare, în sensul ca, dacă este retrimisă la Comisia economică, industrii și servicii, să dea un aviz, cel puțin, și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Solicitare aprobată de plenul Senatului cu 38 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și 4 abțineri.

Vă adresăm rugămintea ca, în partea a doua a lunii noiembrie, cel târziu, proiectul de lege să revină în dezbatere, întrucât termenul de adoptare tacită în Senat este 22 noiembrie 2007.

Vă rog, domnule senator Aron Ioan Popa. Microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să ridic o problemă de procedură și de cutumă parlamentară.

Știm foarte bine că marea majoritate a comisiilor sunt foarte încărcate cu proiecte de lege și propuneri legislative. Dacă colegii noștri, tot respectul pentru dânșii, nu studiază proiectele de lege cu atenție înainte de a intra la dezbaterea din comisie, să vină cu amendamente, eu vă pun întrebarea, în calitate de președinte al comisiei: ce putem face? Se știa de cuantumul amenzilor de când a fost introdus proiectul de lege în Parlament, se știa de acea cotă...

Numai puțin, domnule președinte!

Plenul a luat o decizie, indiferent ce a spus unul sau altul dintre colegi.

Eu am intervenit după vot.

Am înțeles, o reluăm la comisie, dar dacă, de fiecare dată, în plen, când vine comisia și prezintă un raport, în unanimitate raport de admitere, unul sau altul dintre senatori – încă o dată, tot respectul față de domnii senatori – își dă seama că cuantumul unor amenzi este mai mare decât și-ar fi dorit Domnia Sa și, atunci, retrimitem la comisie și ce face comisia?

Dezbaterile au fost, de fiecare dată, foarte ample, în prezența reprezentanților ministerelor invitate.

De aceea, am făcut această intervenție ca o formă de procedură și de cutumă parlamentară, să nu tot trimitem la comisie, să lucrăm de 5 ori pe un proiect de lege. Vă mulțumesc.

Dreptul la replică, domnule președinte!

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Stați puțin, că nu v-a pronunțat numele! Ce drept la replică? Niciunul.

Domnul președinte nu a putut să dezvolte raportul. Dânsul și-a spus un punct de vedere, nu avem ce să consemnăm și, mai ales, să comentăm, pentru că regulamentul stabilește cu totul altceva. Plenul Senatului este suveran în dezbaterea și adoptarea proiectelor de lege. Considerăm incidentul închis.

Vă rog să luați loc.

## **Domnul Viorel Ștefan**

**:**

Domnule președinte, vă rog să-mi acordați cuvântul.

Vă rog.

## Domnule președinte,

Se impune o precizare, pentru că – veți verifica în stenogramă – ați făcut o afirmație care nu face posibil demersul pe care tocmai l-am votat.

Noi am votat retrimiterea la comisia de fond, care este Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, iar dumneavoastră ați spus „retrimiterea la Comisia economică, industrii și servicii”.

De acord.

Și s-a votat ca atare și ar trebui să clarificăm unde pleacă acest proiect de lege.

Propunerea mea este să plece la cele două comisii. Având în vedere și observația domnului senator Puiu Hașotti, cum de a votat, în unanimitate, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital?

Eu cred că dacă s-ar fi dezbătut fondul la Comisia economică, industrii și servicii, s-ar putea să se fi votat, în unanimitate, un punct de vedere contrar, pentru că avem viziuni diferite, noi vedem, din partea administrației fiscale, într-un fel, Comisia economică, industrii și servicii privește mai mult dinspre mediul de afaceri. Și, atunci, ca să clarificăm la comisie și să venim cu un raport fundamentat în plen, data viitoare, cred că ar trebui ca cele două comisii să se pronunțe prin raport comun.

Mulțumesc.

Haideți să rezolvăm și această chestiune prin vot! Într-adevăr... Nu vreți...

Vă rog, haideți să ne decidem!

Și nu înțeleg de ce nu este inclusă și Comisia pentru drepturile omului...

Trebuie să vă spunem – iertați-mă, domnule președinte! – că poate și Biroul permanent înțelege de ce ajungem în situații de genul acesta.

Noi am fost comisie sesizată pentru aviz și am primit, în ziua comisiei, un termen, pe care îl stabilește Biroul permanent, că în aceeași zi trebuie să dăm avizul. Domnul președinte, aici prezent, nu a fost, dar a fost o altă persoană care nici nu a pomenit că, de exemplu, chestiunea cu 15% este vreo cutumă europeană.

Din acest motiv, ca să nu încălcăm termenul dat de Biroul permanent, am dat un aviz – iertați-mă! – cu ușurință. Pe baza acestui aviz, în săptămâna imediat următoare, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital dă și ea un aviz, pentru că, iarăși, apare termenul de la Biroul permanent în aceeași zi. Acum aflăm că aveam voie până în 22 noiembrie 2007.

Vă rog frumos, Biroul permanent, după ce că sunt nenumărate chestiuni în care trimiterea la comisii nu este cea mai bine orientată, prin aceste termene ne lipsește de posibilitatea de a discuta mai multe chestiuni importante.

Cu respect, vă rog să aprobați pentru un raport comun din partea celor două comisii, deoarece este corectă propunerea domnului senator Gavrilă Vasilescu.

Mulțumesc.

## Stimați colegi,

Să mergem mai departe și dacă vreți să bateți Biroul permanent, bine, faceți, dar dați-mi voie, în numele Biroului permanent, să vă reamintesc faptul că acest proiect de lege a fost înregistrat doar pe 24 august anul curent, că din 4 septembrie anul curent se găsește în posesia fiecărui senator și, în prima ședință de Birou permanent, de la începutul lunii septembrie, s-au stabilit comisiile care să ofere aviz sau raport.

Sunt de acord cu dumneavoastră, dar vreau să vă reamintesc faptul că unele comisii, din cauza acestor chestiuni, au, de regulă, 20 de puncte pe ordinea de zi. Din acest punct de vedere, vă cer scuze, dar aceasta este situația.

Dați-ne și nouă voie...

Eu susțin cu totul altceva. Spun că nu este o problemă să retrimitem o lege la comisie și să o mai dezbatem o dată. Nu este un capăt de țară, dar stăm de jumătate de oră să vedem dacă o retrimitem sau nu.

Domnule senator Dumitru, vă rog.

Să nu o cereți și la Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală!

Oferiți microfonul 2 domnului senator.

## Domnule președinte,

Eu vreau să vorbesc chiar în numele Biroului permanent, din care fac parte.

Nu puteți vorbi în numele Biroului permanent.

Atunci, vorbesc în nume personal, ca membru al Biroului permanent.

Domnul senator nu știe că, în cadrul Biroului permanent, atunci când proiectele de lege și inițiativele legislative sunt prezentate, președinții comisiilor își stabilesc singuri datele. La urma urmei, nu impune nimeni o dată anume de depunere a avizului și a raportului comisiei respective. Așa că, dacă la dumnealor vin, la Comisia economică, industrii și servicii, în ziua în care se ține ședința, nu este vina Biroului permanent, nu trebuie aruncată toată această vină pe Biroul permanent. Mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

## Stimați colegi,

Domnul senator Ștefan Viorel a ridicat o altă chestiune care este importantă, și vă rog să ne pronunțăm prin vot, deși am mandatat doar Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și, pentru aviz, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Să ne pronunțăm asupra chestiunilor legate de punerea în aplicare a prevederilor legale vizând agenții economici doar din punctul de vedere al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital sau și din punctul de vedere al Comisiei economice, industrii și servicii. Solicitarea Domniei Sale viza un raport suplimentar, întocmit de cele două comisii, bănuiesc. Da?

Deci dacă veți vota da, este în regulă, dacă veți vota nu, am stabilit, în precedent, ce se întâmplă.

Aveți la dispoziție aproape o lună.

Cu 44 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și 4 abțineri, solicitarea a fost aprobată de plen.

Deci, repet, proiectul de lege este retrimis la Comisia economică, industrii și servicii și la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, care vor întocmi un raport comun, iar Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări va oferi un aviz – sigur, în principal, așa cum spunea domnul senator Gavrilă Vasilescu – pe zona

privind sancțiunile, dar pe întregul proiect de lege...

Trecem la punctul 7 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 35/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 152/1998 privind înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe.

Dezbaterea a avut loc într-o ședință precedentă.

Avem amendamente respinse, amendamente admise. Sunt amendamente respinse.

Îi întreb pe colegii senatori dacă le susțin. Nu le susțin.

Adresez rugămintea colegilor senatori prezenți în sală să voteze. În caz contrar, vom fi nevoiți să facem, din nou, apelul și, de asemenea, să vă spun că se intenționează introducerea unei norme în Regulamentul Senatului ca indemnizația de ședință, indemnizația de zi, să fie plătită doar în situația în care senatorii vor vota – sigur, într-un sens sau altul – cel puțin 50% din proiectele de lege înscrise în ordinea de zi, pentru că, altfel, suntem prezenți în sală doar așa, să ne aflăm în treabă.

Votați contra, dacă aveți o problemă, dar votați!

Cu 37 de voturi pentru, două voturi împotrivă și 10 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Trecem la punctul 8 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2007 privind instituirea „Programului național de îmbunătățire a calității mediului prin realizarea de spații verzi în localități”.

Legea are caracter de lege ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Este un amendament respins.

Este susținut?

Domnule senator Gheorghe Funar, să nu ne faceți vreo surpriză!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Surpriza este plăcută și pentru dumneavoastră, sper și pentru doamnele și domnii senatori.

Amendamentul meu vizează crearea condițiilor materiale pentru aplicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2007, respectiv aplicarea acestui Program național de îmbunătățire a calității mediului prin realizarea de spații verzi în localități.

În acest sens și ținând seama de textul inițiatorului, amendamentul meu, respins, deocamdată, la comisie, la art. 8 alin. 3 vizează asigurarea fondurilor necesare pentru realizarea acestui program și am propus ca aceste fonduri, acordate anual, să nu poată fi mai mici de 100 de milioane lei.

Mulțumesc.

Să înțelegem că, dacă sunt prevăzute 90 de milioane lei, nu sunt bune! Să fi fost pe pozitiv, cumva, amendamentul. De aceea, spun că este negativ, nu știu cum... Nu pot fi mai mici. Aveți cuvântul.

Domnule președinte de ședință,

Amendamentul este pe pozitiv, cum spuneați dumneavoastră.

Am propus asigurarea cel puțin a acestei sume de 100 de milioane de lei. Să nu fie mai mică prevederea bugetară, pentru a putea realiza programul. Altfel, dacă sunt sume de maximum 25 de milioane, cum a propus inițiatorul, nu se pot asigura banii necesari pentru materializarea acestui program și ne ducem până la calendele grecești, și uităm de program.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Din partea Guvernului, ofer cuvântul doamnei secretar de stat Ana Lucia Varga.

Microfonul 9.

**Doamna Lucia Ana Varga** — _secretar de stat_

_în Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile_ **:**

## Mulțumesc.

Guvernul nu susține acest amendament, pentru că în ordonanța de urgență se prevede că sumele care se vor aloca pentru acest program se vor stabili, anual, prin hotărâre de guvern. Pentru primul an, pentru 2007, Guvernul a alocat 25 de milioane RON pentru proiectele de realizare a parcurilor. Spre plăcuta noastră surpriză, am primit la minister 168 de proiecte, dintre care 102 proiecte sunt eligibile și vor fi finanțate.

Venim cu o suplimentare pentru acest an și vom avea 60 de milioane RON alocate pentru realizarea de parcuri în România, însă nu putem stabili acum dacă să cheltuim în fiecare an cel puțin 100 de milioane RON, din două motive: nu știm sigur dacă vor fi atâtea proiecte încât să putem aloca suma respectivă și nu putem ști veniturile Fondului pentru mediu, pentru că, pe măsură ce agenții economici se vor conforma, veniturile vor scădea.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Comisia, domnul președinte Simionescu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a respins acest amendament și în ideea în care la art. 8 am acceptat un amendament în legătură cu întinderea programului nu pe 3 ani, ci pe 10 ani și, în aceste condiții, gestiunea mai mică sau mai mare de 100 de milioane RON a apărut ca fiind inoportună.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Mulțumesc.

Stimați colegi, vă rog să vă pronunțați prin vot asupra amendamentului propus la art. 8 alin. 3 de domnul senator Gheorghe Funar.

Fac precizarea că legea are caracter de lege ordinară și că Senatul este prima Cameră sesizată.

Trecem la punctul 9 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2007 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 40/2006 pentru aprobarea și finanțarea programelor multianuale prioritare de mediu și gospodărire a apelor.

Avem un amendament respins, dacă nu mă înșel. Nu este susținut.

Este susținut?

Vedeți cum nu percutați la timp!

Vă rog, domnule senator Gheorghe Funar. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu nu sunt vânător și nu percutez la timp, dar sunt pescar și sunt atent!

Aveți grijă la momeală, dacă sunteți pescar!

În ceea ce privește amendamentul de la art. 2 alin. 1 lit. j), vă propun, doamnelor și domnilor senatori, să acceptați completarea textului cu „aprobarea programelor multianuale prioritare de mediu, în afară de dezvoltarea durabilă a Rezervației Biosferei Delta Dunării și a comunei Roșia Montană”.

Nu insist asupra acestui subiect care vă este cunoscut, dar, ținând seama de importanța comunei respective, mai ales a celui mai mare zăcământ de aur și argint din zonă, având în vedere și dezastrul ecologic pe care-l pun la cale alții de pe planetă împotriva noastră, a românilor, vă propun să acceptați completarea textului și Guvernul să realizeze un asemenea program multianual prioritar de mediu pentru Roșia Montană, pentru a salva împreună Roșia Montană de folosirea cianurilor.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Punctul de vedere al comisiei, domnul președinte Simionescu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

La analiza pe care am avut-o, noi am recunoscut importanța problemei de la Roșia Montană, dar s-a apreciat că, în sine, Roșia Montană poate intra fie la punctul a) – „Închiderea și ecologizarea zonelor afectate de activitatea minieră”, fie la punctul m) – „Reabilitarea zonelor poluate istoric”.

Din acest motiv, a fost respins amendamentul propus de domnul senator Funar.

Mulțumesc.

Din partea Guvernului, doamna secretar de stat Ana Lucia Varga. Microfonul 9.

După cum a precizat și domnul președinte al comisiei, dezvoltarea unui proiect în Roșia Montană intră atât la punctul a), cât și la punctul m) și, de asemenea, la punctele c) și d), unde sunt prevăzute „lucrări de reabilitare și extindere a infrastructurii de apă și apă uzată și sisteme integrate de management al deșeurilor”.

Prin urmare, Guvernul nu susține amendamentul. Mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

## Mulțumesc.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra amendamentului susținut de domnul senator Funar.

Reluăm imediat.

**Domnul Ilie Sârbu**

**:**

A rămas pe vot activ.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Acesta nu se consideră vot, că cine știe ce mai iese. Îl ștergem pe acesta și resupunem votului.

Stimați colegi, vă propun să votăm proiectul de lege, mai avem două pe care le-am dezbătut, prin ridicarea mâinii.

Suntem în cvorum, nu este niciun fel de problemă.

Raportul întocmit de comisie, cu amendamente, a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege.

- Cine este pentru?

- Vă mulțumesc.

Se abține cineva? O singură abținere.

Este cineva împotrivă? Un vot.

Deci Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2007 a fost adoptat, prin vot deschis cu ridicare de mână, în plenul Senatului, cu un singur vot contra.

Trecem la punctul 10 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2007 privind asigurarea fondului de locuințe sociale destinate chiriașilor evacuați sau care urmează a fi evacuați din locuințele retrocedate foștilor proprietari.

Legea are caracter de lege ordinară, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Avem raport comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, cu 5 amendamente admise și 3 amendamente respinse.

Îl consult pe inițiator dacă dorește să intervină pe amendamentele respinse.

Aveți cuvântul. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Primul dintre amendamentele respinse este la art. 1 alin. (1).

Inițiatorul spunea că „în cadrul strategiei de dezvoltare a fondului de locuințe consiliile locale vor urmări asigurarea fondului de locuințe”. Mi se pare că este o exprimare extrem de lapidară, lucrul acesta s-a făcut și până acum, au tot urmărit asigurarea fondului și nu s-a făcut nimic.

Textul pe care l-am propus și pe care vi-l supun atenției este „în cadrul strategiei de dezvoltare a fondului de locuințe, consiliile locale asigură fondul de locuințe necesar pentru acoperirea cerințelor pe plan local în ceea ce privește rezolvarea problemelor chiriașilor evacuați sau care urmează a fi evacuați din locuințele retrocedate foștilor proprietari”. Problema de fond este că sunt dați afară din locuințe proprietarii și în locul lor intră alți proprietari.

Numai la noi se poate întâmpla așa ceva! Constituția pe unii îi apără, iar pe alții nu.

În condițiile acestea, am propus rezolvarea problemei prin acest amendament.

Deci consiliile locale asigură fondul de locuințe și oamenii nu mai sunt scoși în stradă.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al comisiei, domnul președinte Simionescu.

Mulțumesc, domnule președinte.

A fost o discuție amplă în legătură cu amendamentul formulat de domnul senator Funar la comisie. În final, comisia a păstrat punctul de vedere inițial, textul inițial, principalul argument fiind acela că nu numai consiliile locale se ocupă de asigurarea fondului de locuințe, că nu numai din aceste fonduri se vor construi astfel de locuințe și, atunci, a stipula în lege obligativitatea asigurării de către consiliile locale a fondului de stat pentru locuințe ar fi o obligație pe care ele s-ar putea să nu o ducă la îndeplinire.

De aceea, comisia a adoptat, până la urmă, hotărârea de a accepta punctul de vedere inițial al Guvernului.

Mulțumesc. Vă rog, reprezentantul Guvernului. Microfonul 9.

Exact ceea ce spunea și domnul președinte al comisiei, ne menținem formularea inițială, deoarece formularea propusă prin amendament ar da sarcini prea... Consiliile locale... nu depinde numai de ele să rezolve această problemă și, atunci, formularea noastră „va urmări asigurarea...” cred că este mai bună.

Deci diferența este fundamentală, stimate domnule secretar de stat. Ori este o normă de recomandare, ori este o normă care devine obligatorie pentru toată lumea.

locale, nu la altceva. Dumneavoastră ați motivat, aici, că mai sunt și alții care să se ocupe de această problemă. E treaba lor, dar, în text, vă referiți la consiliile locale, și părerea mea este că are dreptate domnul senator Funar, în toată treaba asta, pentru ceea ce este în amendament. Lasă să-i obligăm și să nu facem o normă de recomandare dacă fac sau nu fac.

Trebuie să ne obligăm să facem și trebuie să avem grijă, că și ei sunt cetățenii țării!

Mulțumesc.

Deci una este fondul de locuințe, alta sunt fondurile necesare pentru asigurarea construcției de locuințe. Acestea vin și de la bugetul central, ceea ce v-a spus domnul secretar de stat, și au fost asigurate în vara asta, dar cel ce trebuie să le asigure fondurile cetățenilor nu poate fi altul decât consiliul local.

Vă rog, domnule senator Funar.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Permiteți-mi, pentru colegi, înainte de a supune la vot acest amendament, să precizez faptul că la comisie s-a acceptat. Între cele 3 amendamente ale mele acceptate la comisie este și cel de la art. 6 alin. 2 care precizează că: „finanțarea Programului de investiții în construcția de locuințe sociale se asigură din transferuri de la bugetul de stat”, prima sursă, deci se asigură și banii. Consiliul local trebuie, mai departe, să construiască locuințele necesare.

## Mulțumesc.

Prin programul acesta s-a făcut un prim-pas spre rezolvarea acestei probleme și Guvernul, prin ministerul nostru, a și alocat sumele, pentru a începe construcția de locuințe sociale pentru chiriașii evacuați din imobilele retrocedate.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Știm și este foarte bine. Se rezolvă o problemă.

Mulțumesc.

Vă rog.

## **Domnul Gavrilă Vasilescu:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Am primit două explicații, una din partea comisiei, una din partea reprezentantului Guvernului, și vreau să vă spun că nu este exact ceea ce spuneți. Textul spune așa: „în cazul strategiei de dezvoltare a fondului de locuințe consiliile locale”. Deci nici la amendamentul domnului senator Funar textul nu este schimbat. De ce spuneți că mai sunt și altele? Or fi, foarte bine, să se ocupe, dar textul se referă la consiliile

Resupun votului dumneavoastră, stimați colegi, acest amendament la art. 1 alin. 1.

Vă rog să vă ocupați locurile.

Îi rog pe domnii secretari să verifice cvorumul.

Invit colegii senatori în sală.

Deci 5 colegi nu s-au pronunțat în legătură cu proiectul de lege și sunt prezenți în sală.

Resupun votului dumneavoastră amendamentul susținut în plen de domnul senator Gheorghe Funar.

Deci nu era vorba despre fonduri, ci de relația dintre cetățeanul care solicită casă și autoritate.

Amendamentele următoare le mai susțineți?

Da, le susțin, domnule președinte,

Onorat Senat,

Al doilea amendament este la art. 1 alin. 2.

Inițiatorul a precizat că fondul destinat închirierii persoanelor care sunt evacuate se constituie numai de acele consilii locale din acele unități administrativ-teritoriale în care s-au înregistrat peste 10 cereri. Dacă sunt 9 familii evacuate dintr-o comună sau dintr-un oraș, nu se constituie fondul, nu se construiește nimic. Dacă sunt numai două sau sunt 7, rămân în stradă. Eu am propus în acest amendament că se constituie fondul în unitățile administrativ-teritoriale care au înregistrat cereri formulate de persoanele îndreptățite. Cifra de 10 mi se pare absurdă. Este frumoasă la școală sau în studenție.

Permiteți-i, vă rog, domnului secretar de stat să ofere răspuns la întrebarea următoare: de ce a fost nevoie de această limitare și dacă norma nu este discriminatorie?

Această cifră se referă la faptul că dacă finanțăm prin programul acesta special și finanțăm de la bugetul de stat, transferând fondurile necesare consiliilor locale, se vor construi blocuri. Ori blocul, dacă construiești o scară, trebuie să aibă cel puțin 10 apartamente. Bineînțeles că, acolo, putem pune orice număr, dar noi am considerat că vom construi blocuri și aceasta este o limită. Dacă sunt mai puține cereri nu cred că nu se pot rezolva problemele și prin forțe proprii de consiliile locale. Sunt localități unde sunt sute de astfel de cereri.

Mulțumesc.

Domnule președinte, vă rog ca, în numele comisiei, să luați cuvântul. Este greu de spus.

Motivația comisiei a fost cea pe care v-a prezentat-o domnul secretar de stat, dar prima motivație a fost legată de faptul că autoritățile locale, atunci când au unul, două, cinci cazuri, le pot soluționa fără să fie nevoie de un astfel de fond de locuințe care implică și o altă procedură ceva mai amplă decât cea care se observă la prima vedere.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

## Mulțumesc.

Stimați colegi,

Avem aceeași situație.

Resupun votului dumneavoastră amendamentul domnului senator Gheorghe Funar.

În timpul votului, conform Regulamentului Senatului pe care dumneavoastră îl știți foarte bine, nu există probleme de procedură.

Nu este argument!

Citiți în text!

Pentru a doua oară, amendamentul nu întrunește numărul de voturi.

## _împotrivă și 8 abțineri.)_

Plenul Senatului nu este în cvorum.

De aceea, nu poate lua decizii, motiv pentru care suspend ședința.

Vă reamintesc că avem ședința Biroului permanent la ora

- 13,00 și ședințe în comisiile permanente după-amiază. Stimați colegi,

Înainte de a pleca, vă adresez rugămintea să ridicați din pupitrele birourilor din plen toate materialele pe care le aveți, întrucât în această sală, pe parcursul zilelor viitoare, vor fi o serie de întâlniri.

De aceea, vă rog să nu lăsați niciun fel de materiale care v-ar putea fi răvășite sau ridicate de cei din staff.

Vă rog să ridicați toate materialele din pupitru.

## _Ședința s-a încheiat la ora 12,50._

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial“ R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea“ București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru vânzări și relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 și 410.47.30, fax 410.77.36 și 410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial“ R.A.

&JUYDGY|202504]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 137/19.X.2007 conține 32 de pagini.**

Prețul: 8,00 lei