Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·22 februarie 2007
Senatul · MO 7/2007 · 2007-02-22
Declara˛ii politice prezentate de c„tre doamnele ∫i domnii senatori: — Constantin Dumitru (P.N.L.-P.D.) — criza clasei politice rom‚ne∫ti; — Ion Moraru (P.S.D.) — cre∫terea indemniza˛iilor pentru demnitarii din administra˛ia public„; — Gheorghe Funar (P.R.M.) — ac˛iunile U.D.M.R. care vizeaz„ ob˛inerea autonomiei teritoriale din ˛inuturile secuie∫ti; — Puiu Ha∫otti (P.N.L.-P.D.) — ac˛iunile U.D.M.R. ∫i ale Consiliului Na˛ional Secuiesc privind fnutul Secuiesc; — Petre Daea (P.S.D.) — îAgricultura, sub semnul Óntreb„rii“; — Verginia Vedina∫ (P.R.M.) — Declara˛ia comun„ a Birourilor permanente ale celor dou„ Camere privind afirma˛iile f„cute de Pre∫edintele Rom‚niei cu prilejul ∫edin˛ei de bilan˛ a Direc˛iei Na˛ionale Anticorup˛ie din 6 februarie a.c.; — Puskás Valentin Zoltán (U.D.M.R.) — noul Cod rutier ∫i aplicarea lui Ón zonele rurale; — Nicolae Vlad Popa (independent) — solicitare pentru Ónfiin˛area unui grup parlamentar al senatorilor independen˛i; — Mario Ovidiu Oprea (P.N.L.-P.D.) — îPuterea limbajului“; — Ovidiu Teodor Cre˛u (P.S.D.) — necesitatea restructur„rii Guvernului; — Aurel Ardelean (P.R.M.) — Autostrada N„dlac—Arad—Timi∫oara; — Mihail Lupoi (P.N.L.-P.D.) — distrugerea cimitirului solda˛ilor rom‚ni ∫i germani din zona ora∫ului Tighina; protest Ómpotriva Ónfiin˛„rii unui sat pe Insula ™erpilor de c„tre autorit„˛ile ucrainene; — Corneliu Vadim Tudor (P.R.M.) — lipsa cur„˛eniei Ón Capital„; — Ion V„rg„u (P.S.D.) — situa˛ia grea, economic„ ∫i social„, a jude˛ului Tulcea; — Gheorghe David (P.N.L.-P.D.) — participarea unei delega˛ii din Senat la îMicul dejun cu rug„ciune pentru na˛iune“, Washington DC, 1 februarie 2007; — Viorel Arca∫ (P.S.D.) — fantoma sistemului sanitar
Aprobarea programului de lucru ∫i a ordinii de zi Pagina 3–13; 14–15
· other
6 discursuri
Aprobarea execu˛iei bugetului Senatului Rom‚niei pe anii 2004 ∫i
Bun„ ziua, doamnelor ∫i domnilor senatori!
Declar deschis„ ∫edin˛a noastr„ de ast„zi, 12 februarie 2007.
™edin˛a de ast„zi este condus„ de subsemnatul, Ón calitate de vicepre∫edinte al Senatului, asistat de domnii senatori Ilie S‚rbu ∫i Mihai Ungheanu, secretari ai Senatului. Œi rog s„ ia loc la locurile rezervate secretarilor.
V„ comunic c„ de la lucr„rile Senatului absenteaz„ motivat un num„r de 29 de colegi senatori: 6 colegi senatori sunt membri ai Guvernului, 13 colegi senatori sunt la Parlamentul European, europarlamentari, 9 colegi sunt Ón delega˛ie ∫i un coleg este Ónvoit.
Cvorumul de ∫edin˛„, Ón momentul Ón care vom trece la dezbateri legislative, este de 69 de colegi parlamentari senatori.
Programul de lucru al zilei de ast„zi: lucr„ri Ón plen p‚n„ la ora 19,30, av‚nd Ónscrise Ón ordinea de zi declara˛ii politice de la ora 15,40 aproape p‚n„ la ora 17,00; dezbateri pe proiectele de lege de la ora 17,00 la ora 18,10, iar de la ora 18,10 la 19,30, Óntreb„ri-interpel„ri, transmisiunea fiind realizat„ ∫i la radio.
Programul de lucru ∫i ordinea de zi le voi supune votului la ora 17,00, Ón momentul Ón care Óncepem dezbaterea proiectelor de lege.
La primul punct Ón ordinea de zi avem declara˛ii politice. Sunt Ónscri∫i un num„r de 13 colegi senatori.
Œl invit pe reprezentantul Grupului parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., domnul senator Constantin Dumitru.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Evenimentele din ultima vreme eviden˛iaz„ o criz„ a mentalit„˛ii clasei politice rom‚ne∫ti, chiar a societ„˛ii noastre Ón ansamblu.
Nu pot s„ spun c„ ceea ce se Ónt‚mpl„ la nivelul vie˛ii politice actuale este rezultatul luptei îoligarhiilor“, a∫a cum le place anumitor actori politici s„ denumeasc„, cu aceast„ formul„, ˛apii isp„∫itori ai gre∫elilor proprii.
Interesant este cum Ón toate aceste evenimente, petrecute Óntre perioada anterioar„ ∫i imediat dup„ aderarea la Uniunea European„, un rol important Ól constituie apari˛ia unor actori sociali care ar fi trebuit s„ reprezinte vocea ra˛iunii publice. Ace∫ti actori sociali, reprezenta˛i de o parte a societ„˛ii civile ∫i de o serie de intelectuali, care ar fi trebuit s„ fie disiden˛ii sistemului existent p‚n„ acum, cultiv„ un nou mecanism propagandistic al cultului personalit„˛ii-martir, cult ridicat Ón jurul unui om politic care nu este dec‚t un actor aflat Óntr-o Ómprejurare favorabil„ ambi˛iilor ∫i intereselor personale.
A crea un astfel de cult propagandistic este identic cu ac˛iunea de a cere un referendum pentru suspendarea pre∫edintelui Rom‚niei. Ambele variante sunt doar efectul unor presiuni ∫i jocuri de culise, menite s„ capteze
aten˛ia electoratului pentru a-l Óndep„rta de la problemele sale cotidiene.
Cred c„ este mai u∫or s„ te folose∫ti prin vorbe de naivitatea oamenilor dec‚t s„ faci ceva pentru ei ∫i pentru reconstruc˛ia acestei ˛„ri.
Stima˛i colegi, nu Óncerc, prin aceast„ declara˛ie politic„, s„ ini˛iez o polemic„ privind cele dou„ ac˛iuni vehiculate mai sus. Eu doresc s„ eviden˛iez aici faptul c„ am devenit ˛ar„ membr„ a Uniunii Europene ∫i ne comport„m, Ón schimb, ca Óntr-un stat socialist, unde domin„ populismul ∫i mai pu˛in munca decizional„.
Personal cred c„ este cazul s„ ne unim for˛ele pentru a sprijini Guvernul T„riceanu p‚n„ la sf‚r∫itul mandatului s„u, pentru atingerea obiectivelor necesare nu nou„, liberalilor, ci poporului rom‚n, obiective care ar trebui s„ armonizeze societatea ∫i economia na˛ional„ la nivelul celei europene.
Apari˛ia unor subiecte de genul controversatelor bilete, platforme revolu˛ionar-liberale, mo˛iuni de suspendare a pre∫edintelui, atac de vendetism politic ˛in de cancanuri politice, de g‚ndire tipic„ unor oameni care, din lips„ de activitate sau lips„ de capacitate de a se adapta nevoilor reale ale cet„˛enilor acestei ˛„ri, v‚nd iluzii politice Ón scopul de a-∫i proteja propriile interese ∫i de a-∫i continua, la infinit, mandatele politice date de popor.
## Doamnelor ∫i domnilor,
Evolu˛ia din ultimele 4 luni a vie˛ii politice eviden˛iaz„ faptul c„ discursurile pline de entuziasm demagogic ∫i caracter revolu˛ionar privind lupta Ómpotriva oligarhiilor, a îsistemului tic„lo∫it“, Ómpotriva Alian˛ei îportocalii“ sunt stereotipuri ∫i... bra∫oave dep„∫ite!
Este cazul s„ ne maturiz„m, iar disputele politice s„ le ax„m pe obiective, strategii care vizeaz„ interesul general al aleg„torilor, ∫i nu orgoliile noastre personale. V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Œl invit la tribun„ pe reprezentantul Grupului parlamentar al P.S.D., domnul senator Ion Moraru. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## **Domnul Ion Moraru:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Doresc s„ v„ prezint ast„zi una dintre m„surile reformiste promovate Ón ultima vreme de actuala putere: cre∫terea indemniza˛iilor pentru demnitarii din administra˛ia public„.
Prin dou„ ordonan˛e adoptate recent, Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 136/22 decembrie 2006 ∫i Ordonan˛a Guvernului nr. 10/31 ianuarie 2007, au fost majorate semnificativ indemniza˛iile pentru demnitari, altfel, a∫a cum se apreciaz„ uneori, o îcategorie defavorizat„“ Ón zilele noastre.
Astfel, de exemplu, dac„ Ón februarie 2006 un secretar de stat avea o indemniza˛ie de 4.813 lei, aceasta a crescut, Ón ianuarie 2007, la 5.358 lei, iar pentru primarul general al Capitalei, de la 5.500 lei la 6.122 lei, Ón aceea∫i perioad„.
Dar poate nu aceste cre∫teri sunt importante, ci Ónc„lcarea dispozi˛iilor legale potrivit c„rora aceast„ indemniza˛ie este unica form„ de remunerare a activit„˛ii demnitarilor.
Prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 136/2006 s-a instituit un spor de dificultate de 50% pentru
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 7/22.II.2007 demnitarii implica˛i Ón aplicarea Legii nr. 10/2001 ∫i a legilor fondului funciar, spor care se adaug„ la indemniza˛iile men˛ionate anterior.
O prim„ Óntrebare ar fi: de ce spor pentru demnitari? Treaba administra˛iei este s„ aplice legile adoptate de Parlament. Toate legile, nu doar unele! Iat„ c„ puterea a decis c„ merit„ un spor la salariu ca s„-∫i fac„ treaba.
O alt„ Óntrebare este: de ce spor de dificultate pentru demnitari?
Dac„ administra˛ia consider„ c„ nu poate aplica o lege pentru c„ este dificil„, atunci s„ schimb„m legea care este proast„ sau s„ schimb„m administra˛ia central„ care nu poate!
Œn loc de spor de dificultate, ar putea fi, de asemenea, îspor de penibilitate“, pentru numeroasele nemul˛umiri create de aplicarea acestor legi at‚t fo∫tilor proprietari, c‚t ∫i chiria∫ilor, reflectate zilnic Ón pres„, sau îspor de risc penal“, pentru c„ unele scandaluri din pres„ intr„ Ón aten˛ia procurorilor.
De asemenea, ne punem ∫i Óntrebarea: de ce pentru demnitarii implica˛i Ón aplicarea legilor propriet„˛ii?
Sigur c„ problema propriet„˛ii este una de actualitate. Zilnic presa ne relateaz„ cazuri strig„toare la cer Ón care, pentru a se repara o nedreptate de acum 50 de ani, se face injusti˛ie Ón zilele noastre.
Iat„ c„, pe l‚ng„ procesele c‚∫tigate la C.E.D.O. de fo∫tii proprietari, au Ónceput s„ c‚∫tige ∫i chiria∫ii: Cazul Raicu. Dar aproape Óntotdeauna statul pierde ∫i pl„tim cu to˛ii.
Problema propriet„˛ii nu este singura important„. V„d c„ nu s-a pus Ónc„ problema unui îspor de succes“ pentru func˛ionarii cu merite remarcabile Ón aderarea Rom‚niei la Uniunea European„.
La fel, puterea ne poate propune un spor de dificultate pentru rezolvarea multiplelor probleme sociale. Nu exist„ sporuri pentru îcre∫terea nivelului de trai“, pentru îcre∫terea calit„˛ii actului de educa˛ie“ sau pentru îconstruc˛ia de locuin˛e sociale“.
O alt„ Óntrebare: de unde bani pentru sporuri?
Parlamentarilor li se cer a∫a-zisele fi∫e fiscale Ón care trebuie s„ g„seasc„ surse de finan˛are pentru propunerile legislative, iar Guvernul respinge pe band„ rulant„ ini˛iative parlamentare, printre altele ∫i pentru c„ ne declar„ c„ nu sunt fonduri.
Executivul, Ón schimb, expediaz„ finan˛area m„surilor prev„zute de Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 136/2006 printr-o singur„ fraz„:
îSumele aferente acestor drepturi de natur„ salarial„ nu constituie un efort suplimentar pe seama bugetului de stat.“ Nu ni se spune nici c‚te sute de demnitari din administra˛ia central„ ar beneficia de sporuri de dificultate ∫i c‚t ne cost„ aceste sporuri.
Nu Ón ultimul r‚nd, nu ni se prezint„ cazul excep˛ional, situa˛ia de urgen˛„ care impunea puterii s„ adopte Ón luna decembrie o astfel de reglementare prin ordonan˛„ de urgen˛„.
Chiar Consiliul Legislativ a semnalat acest fapt Ón avizul dat actului normativ.
De-a dreptul ilar este faptul c„ fundamentarea prezentat„ pentru Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 136/2006 este cvasiidentic„ cu cea a Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 209/22 decembrie 2005.
Din lips„ de motive reale, ni se prezint„, la distan˛„ de un an, acelea∫i pretexte privind angajamentele interna˛ionale ce revin Autorit„˛ii Na˛ionale pentru
Restituirea Propriet„˛ilor, a c„ror nerespectare ar pune Ón pericol aderarea la Uniunea European„.
Or, dac„ Ón decembrie 2005 o asemenea explica˛ie mai putea fi acceptat„, un an mai t‚rziu aderarea la Uniunea European„ era o certitudine, dar nu ∫i pentru Autoritatea Na˛ional„ pentru Restituirea Propriet„˛ilor.
Œn sf‚r∫it, cu riscul de a m„ repeta, Ón concluzie, nu avem dec‚t o dilem„: s„ schimb„m legea care e proast„ sau s„ schimb„m administra˛ia care nu poate!
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Œl invit la tribun„ pe reprezentantul Grupului parlamentar al P.R.M., domnul senator Gheorghe Funar.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
M„ voi referi ast„zi la ac˛iunile U.D.M.R.-ului ∫i ale Ungariei viz‚nd ob˛inerea autonomiei teritoriale a a∫a-zisului f nut Secuiesc, ac˛iuni care trebuie oprite.
Œn statutul ∫i programul politic al U.D.M.R.-ului este Ónscris„ ca obiectiv principal ob˛inerea autonomiei teritoriale a Transilvaniei. De peste 88 de ani, pentru realizarea acestui vis al maghiarimii se ac˛ioneaz„ de c„tre Ungaria, Ómpreun„ cu numeroasele ∫i diversele organiza˛ii etnice ungure∫ti, legale ∫i ilegale, din Rom‚nia.
Programul de refacere a Ungariei Mari este continuat de c„tre extremi∫tii maghiari ∫i dup„ aderarea Rom‚niei la Uniunea European„, fiind sfidat„ legisla˛ia rom‚neasc„ ∫i cea european„.
Œn vederea declar„rii autonomiei pe criterii etnice a a∫a-zisului ˛inut secuiesc s-au organizat de c„tre U.D.M.R., Consiliul Na˛ional al Maghiarilor din Transilvania, Consiliul Na˛ional Secuiesc ∫i Uniunea Civic„ Maghiar„ referendumuri locale ilegale, cu Ónc„lcarea Constitu˛iei Rom‚niei.
Prima etap„ a referendumurilor locale ilegale s-a desf„∫urat Ón luna decembrie 2006 Ón mai multe localit„˛i din zonele Odorheiu Secuiesc ∫i Baraolt.
Constat‚nd c„ nu a fost nicio reac˛ie din partea autorit„˛ilor statului rom‚n, Óncep‚nd din 10 februarie p‚n„ Ón 14 martie 2007 sunt programate alte etape ale referendumurilor locale ilegale Ón localit„˛i din jude˛ele Covasna, Harghita, Mure∫ ∫i Bra∫ov, iar Ón ziua de 15 martie s-a stabilit de c„tre Ungaria ∫i U.D.M.R. c„ va fi proclamat„ autonomia teritorial„ pe criterii etnice a a∫a-zisului f nut Secuiesc, apoi va fi interna˛ionalizat„ aceast„ problem„, prin solicitarea sprijinului Consiliului Europei, al Parlamentului European ∫i al C„∫tilor Albastre.
Referendumurile declan∫ate Ón 10 februarie urmeaz„ s„ se desf„∫oare Ón 43 de localit„˛i din zona Sf‚ntu Gheorghe.
Organizatorii ac˛iunilor antirom‚ne∫ti ∫i antieuropene sunt: U.D.M.R., prin primari, consilieri jude˛eni ∫i consilieri locali, C.N.S., U.C.M. ∫i conciliile biserice∫ti, Ón frunte cu preo˛ii maghiari.
Se ∫tie c„ organiza˛iile teroriste C.N.M.T., C.N.S. ∫i U.C.M. nu sunt Ónregistrate legal Ón Rom‚nia, dar sunt acceptate tacit, inclusiv la dialog, de c„tre pre∫edintele Rom‚niei ∫i de c„tre Guvernul de la Bucure∫ti.
Presa de limb„ maghiar„, finan˛at„ din bani publici, din bugetul Rom‚niei, sus˛ine ac˛iunile separatiste ale U.D.M.R.-ului ∫i ale Ungariei. Acelea∫i ac˛iuni sunt mediatizate ∫i sus˛inute de posturile locale de radio ∫i
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 7/22.II.2007 televiziune Ón limba maghiar„, iar Consiliul Na˛ional al Audiovizualului nu le sanc˛ioneaz„.
Prefectul jude˛ului Covasna, György Ervin, consider„ c„ nu este cazul s„ respecte Constitu˛ia ∫i legile statului rom‚n, deoarece apreciaz„ c„ referendumul nu are consecin˛e juridice, de∫i pe buletinele de vot scrie, Ón limba maghiar„ ∫i Ón limba rom‚n„, citez: îDori˛i ca f nutul Secuiesc s„ primeasc„ statut autonom?“
U.C.M. Ól contrazice pe prefect ∫i sus˛ine c„ organizeaz„ ac˛iuni de importan˛„ istoric„, iar Óntre maghiari exist„ o alian˛„ exemplar„ Ón vederea ob˛inerii autonomiei teritoriale.
Referendumurile ilegale din localit„˛ile jude˛ului Covasna se desf„∫oar„ sub coordonarea ∫i supravegherea deputa˛ilor Ekes Josef ∫i Gruber Attila din Parlamentul de la Budapesta, membri ai Comisiei pentru politic„ extern„.
Pre∫edintele Ungariei se afl„ Ón zilele de 12 ∫i 13 februarie Ón Rom‚nia ∫i va avea Ónt‚lniri cu liderii U.D.M.R.-ului la Bucure∫ti, Ón jude˛ele Covasna ∫i Harghita, apoi la T‚rgu-Mure∫ ∫i Cluj-Napoca, Ón cadrul c„rora va fi analizat stadiul ac˛iunilor viz‚nd ob˛inerea autonomiei teritoriale pe criterii etnice a a∫a-zisului f nut Secuiesc.
De mai bine de doi ani, de c‚nd au adus U.D.M.R.-ul la guvernare, pre∫edintele Rom‚niei ∫i pre∫edin˛ii P.N.L. ∫i P.D. au luat pozi˛ia stru˛ului fa˛„ de ac˛iunile neconstitu˛ionale, antirom‚ne∫ti ∫i antieuropene ale iredenti∫tilor unguri.
Repetatele apeluri ale Forumului Civic al Rom‚nilor din jude˛ele Covasna ∫i Harghita nu au avut niciun ecou la autorit„˛ile statului rom‚n. Cei peste 400.000 de rom‚ni din jude˛ele Covasna, Harghita ∫i Mure∫ constat„ c„ au fost abandona˛i de c„tre pre∫edintele Rom‚niei, primul-ministru, ministrul justi˛iei ∫i ministrul administra˛iei ∫i internelor.
Pentru sutele de mii de rom‚ni nu s-a Ónfiin˛at nici m„car o celul„ de criz„ la Palatul Cotroceni, pentru a se veghea la respectarea ∫i ap„rarea drepturilor ∫i libert„˛ilor rom‚nilor din jude˛ele Covasna, Harghita ∫i Mure∫, precum ∫i la aplicarea Legii siguran˛ei na˛ionale.
Av‚nd Ón vedere pericolul uria∫ la adresa integrit„˛ii teritoriale a Rom‚niei, Partidul Rom‚nia Mare solicit„ urm„toarele:
1. Pre∫edintele Rom‚niei s„ cear„ public Pre∫edintelui Ungariei, domnul Sólyom László, ca ˛ara sa s„ nu mai sprijine ac˛iunile U.D.M.R., C.N.M.T., C.N.S. ∫i U.C.M. viz‚nd ob˛inerea autonomiei teritoriale pe criterii etnice a a∫a-zisului f nut Secuiesc.
· procedural
1 discurs
<chair narration>
#218782. Pre∫edintele Rom‚niei s„ prezinte Ón Parlament, Ón cel mult 10 zile, un mesaj privind ac˛iunile ce vizeaz„ autonomia a∫a-zisului f nut Secuiesc.
· other · respins
185 de discursuri
™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.
Dau cuv‚ntul domnului senator Puiu Ha∫otti, din partea Grupului parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## **Domnul Puiu Ha∫otti:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Declara˛ia mea politic„ are aceea∫i tem„ ca precedenta ∫i vreau s„ spun din capul locului c„, cel pu˛in dup„ ∫tiin˛a mea, ∫i pre∫edintele, ∫i primul-ministru au luat atitudine Ón leg„tur„ cu acest a∫a-numit referendum, pentru c„ nu a fost un referendum, a fost un sondaj de opinie, mai degrab„.
Ac˛iunea, cum spuneam, la care vreau s„ m„ refer, nu m„ sfiesc a o cataloga ca fiind de inspira˛ie iredentist„ sau, dac„ prefera˛i, g‚ndindu-m„ la anii ’50, chiar de inspira˛ie stalinist„, ac˛iune care, cum bine s-a spus, se plaseaz„, evident, la o Óngrijor„toare limit„ a legalit„˛ii.
S„ ne Ón˛elegem! Nimeni nu contest„ dreptul absolut firesc ∫i perfect legitim al cet„˛enilor rom‚ni de origine secuiasc„ de a-∫i perpetua ∫i ap„ra tradi˛iile specifice Ón cele trei jude˛e ale ˛„rii unde etnia este fie bine reprezentat„ numeric, cazul jude˛ului Mure∫, fie majoritar„, cazul jude˛elor Covasna ∫i Harghita, numai c„, la fel de limpede trebuie spus, drepturile acestei comunit„˛i, ca, de altfel, ale oric„rei alte comunit„˛i minoritare din cadrul statului rom‚n, nu pot fi afirmate Ón dispre˛ul afi∫at, asumat ∫i proclamat al Constitu˛iei Rom‚niei, nici m„car sub forma unui sondaj de opinie f„r„ consecin˛e juridice, a∫a cum se str„duie∫te s„-∫i minimalizeze demersul, de ochii lumii, Consiliul Na˛ional Secuiesc.
La fel de neconving„toare este, Ón context, invocarea de c„tre acela∫i C.N.S. a prevederilor Recomand„rii 1201 a Consiliului Europei, ca temei pentru organizarea a∫a-numitului referendum, Óntruc‚t, cum bine se ∫tie, s-a observat c„ recomandarea, Ón ciuda faptului c„ a fost adoptat„ de Adunarea Parlamentar„ a Consiliului Europei, nu a fost Ónsu∫it„, ca atare, de Consiliul de Mini∫tri, a∫a c„ ea nu are un caracter obligatoriu pentru statele membre.
™i apropo de Uniunea European„, doresc s„ reliefez Ónc„ o informa˛ie conform c„reia comisarul european pentru extindere, Olli Rehn, a precizat c„ referendumul nu va fi recunoscut, nefiind autorizat de statul rom‚n.
Atunci, deloc retoric, Óntreb„m: la ce bun un asemenea referendum ∫i, mai ales, cui va folosi acesta?
Œn opinia Partidului Na˛ional Liberal — ∫i am suficiente temeiuri s„ cred c„ ∫i alte for˛e politice majore, aflate la putere sau Ón opozi˛ie, Ómp„rt„∫esc aceast„ viziune — mult prea riscantul referendum—sondaj de opinie, dincolo de faptul c„ este anticonstitu˛ional, nu poate avea dec‚t consecin˛e negative asupra raporturilor dintre majoritatea rom‚neasc„ ∫i minoritatea etnic„, Ómpins„ acum,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 7/22.II.2007 Óndr„znesc s„ spun, printr-o condamnabil„ incon∫tien˛„, la o ac˛iune care, dac„ s-ar finaliza, a∫a cum viseaz„ ini˛iatorii ei, ar prejudicia-o Ón primul r‚nd pe ea Óns„∫i.
Fa˛„ de toate acestea ∫i Ón conformitate cu pozi˛ia oficial„ a Partidului Na˛ional Liberal Ón chestiunea care constituie subiectul prezentei declara˛ii politice, se impune, cu calm ∫i luciditate, a respinge categoric orice demers viz‚nd ob˛inerea autonomiei teritoriale pe temei etnic.
Valorile fundamentale ale na˛iunii rom‚ne ∫i ale statului rom‚n, a∫a cum sunt acestea concretizate Ón Constitu˛ia Rom‚niei, nu sunt ∫i nu vor fi niciodat„ subiect de tranzac˛ie nici pe plan intern, nici pe plan extern.
Iat„ de ce, date fiind urm„rile incalculabile pe care le poate avea un asemenea a∫a-zis referendum, credem c„ institu˛iile statului abilitate Ón materie, Ón primul r‚nd Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, au obliga˛ia legal„ s„ se autosesizeze ∫i, cu tact ∫i cu m„sur„, s„ treac„ la demersurile constitu˛ionale ce se impun.
Œmi mai permit s„ atrag aten˛ia asupra unei declara˛ii mai mult dec‚t edificatoare a liderului Uniunii Civice Maghiare, organiza˛ie care ∫i-a manifestat deschis sprijinul pentru demersul C.N.S., declara˛ie din care citez: îO s„ promov„m ideea autonomiei, ca re˛et„ pentru toat„ ˛ara, ca un model de descentralizare pentru regiunile istorice din Rom‚nia.“
Œn final, repet apelul la calm, luciditate ∫i discern„m‚nt, atitudini pe care Ómi doresc a le vedea at‚t din partea organizatorilor ∫i sus˛in„torilor a∫a-zisului referendum, c‚t ∫i din partea institu˛iilor majore ale statului ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, ˛in s„ remarc atitudinea notabil„ a U.D.M.R. care, prin vocea liderului s„u, domnul senator ∫i viceprim-ministru Markó Béla, a spus urm„toarele, citez: îMilit„m pentru autonomie teritorial„, dar acest lucru trebuie realizat printr-un dialog, prin colaborare cu reprezentan˛ii majorit„˛ii, prin vot Ón Parlament, prin modificarea legilor, deci prin c„i parlamentare ∫i prin instrumente politice, ceea ce nu este u∫or.“ Am Óncheiat citatul.
Nu ne r„m‚ne dec‚t s„ sper„m c„ mesajul liderului U.D.M.R. va fi perceput a∫a cum se cuvine de c„tre Óntreaga comunitate secuiasc„, inclusiv de c„tre liderii s„i. V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Œl invit la tribun„ pe reprezentantul Grupului parlamentar al P.S.D., domnul senator Petre Daea. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## **Domnul Petre Daea:**
Domnule pre∫edinte, Domnilor secretari,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îAgricultura, sub semnul Óntreb„rii“.
Este de prisos s„ prezint aici ∫i acum importan˛a agriculturii, ca parte component„ a sistemului economic, Ón general, ∫i ca factor determinant Ón via˛a social„ ∫i chiar politic„ a ˛„rii. Evenimentele istorice ne stau pav„z„ din acest punct de vedere.
Asist„m, din nefericire, Ón ultima perioad„, mai mult ca oric‚nd, la o interpretare pe partituri a fenomenului agricol, pun‚ndu-se un accent sporit pe nuan˛a politic„ a interpret„rii nu ca o consecin˛„ a cunoa∫terii, ci ca o dorin˛„ de a fi cunoscut.
Œn spa˛iul de interpretare ∫i ac˛iune, Ómi permit, prin prisma cunoa∫terii par˛iale a domeniului, s„ atrag aten˛ia asupra unor probleme de fond, av‚nd Ón vedere conexiunile ∫tiin˛ifice care imprim„ obliga˛ia celor ce au contingen˛e cu domeniul s„ intervin„ c‚nd entropia Ón sistem devine o stare de fapt.
Este cunoscut„ influen˛a factorilor climatici asupra agriculturii. Unii dintre ace∫tia nu sunt cunoscu˛i cu exactitate ∫i nici nu pot fi, dar se pot defini tendin˛e ∫i eventuale evalu„ri, care, introduse Ón spa˛iul cunoa∫terii, determin„ decizia ∫i ac˛iunea.
Sunt consternat de ce v„d ∫i ascult. V„d diverse persoane care doresc s„ fie pe sticla opac„ a televizoarelor, Óncerc‚nd, prin prezen˛„ ∫i abordare, s„ descopere ceea ce se cunoa∫te, dar s„ se uite ceea ce se ∫tie foarte bine. Sunt auzite, oric‚nd ∫i oriunde, preocup„ri ale tuturor pentru accesarea fondurilor europene, care este o activitate eminamente administrativ„ ∫i care nu trebuie s„ cuprind„ Óntreaga agend„ a acelora care se ocup„ de destinele agriculturii.
Sunt auzite, zi de zi, din ce Ón ce mai agasant, exprim„ri atipice, dar moderne, pentru cei ce se simt moderni, preocup‚ndu-se exclusiv de impactul integr„rii. Ni∫a de pia˛„ a devenit o defini˛ie seac„, Óntr-un limbaj crispat ∫i gripat, Ón sfera dialogului legat de solu˛ia momentului, ∫i nu de perspectiva domeniului.
Œn agricultur„ este loc pentru multe, inclusiv pentru cuvinte ∫i defini˛ii noi, dar nu trebuie uitat ∫i nici m„car atins ceea ce s-a consacrat ∫i s-a validat de-a lungul timpului. Nu trebuie s„ Óncremenim Ón cunoa∫tere, dar, Ón niciun caz, nu trebuie s„ demonetiz„m ceea ce s-a descoperit ∫i este bun ∫i util pentru ˛ar„.
™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.
Invit la tribun„ reprezentantul Grupului parlamentar al P.R.M., doamna senator Verginia Vedina∫.
Ave˛i cuv‚ntul, doamna senator, ∫i se preg„te∫te domnul senator Puskás Valentin Zoltán, din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Distin∫i colegi,
Am s„ v„ vorbesc ast„zi despre dou„ dintre faptele politice care au marcat ultimele zile din via˛a noastr„ public„: mai Ónt‚i, Declara˛ia comun„ a Birourilor permanente ale Camerelor, prin care s-a solicitat ∫efului statului s„ revin„ asupra declara˛iilor jignitoare f„cute la adresa Parlamentului.
Personal am interpretat aceast„ declara˛ie ca primul pas spre normalitate petrecut Ón ultimii doi ani de c‚nd asist„m la un balamuc institu˛ional pentru care, cu to˛i anii de trud„ la catedr„, al„turi de profesori ilu∫tri, mi-e greu s„-i dau uneori o explica˛ie rezonabil„. Ca r„spuns la aceast„ declara˛ie, pre∫edintele trimite o scrisoare celor dou„ Camere, pe care le anun˛„ c„ inten˛ioneaz„ s„ adreseze Parlamentului un mesaj mar˛i, 13 februarie, ora 14,30.
Dac„ Ón ceea ce prive∫te decizia de a prezenta un mesaj organului legiuitor nu este nicio problem„, este perfect constitu˛ional„, nu acela∫i lucru putem spune
despre faptul c„ pre∫edintele a fixat ∫i ziua, ∫i ora c‚nd inten˛ioneaz„ s„ fac acest lucru, ceea ce este nu doar contrar cadrului Ón care trebuie s„ se deruleze rela˛iile dintre cele dou„ autorit„˛i, dar denot„ arogan˛a comportamentului celui care exercit„ func˛ia de pre∫edinte, Ón raport cu toate celelalte autorit„˛i ale statului.
Timp de doi ani am asistat la acest tip de comportament Ón raporturile cu Guvernul, la ∫edin˛ele c„ruia participa nu atunci c‚nd se dezb„teau probleme de interes na˛ional privind politica extern„, ap„rarea ˛„rii, asigurarea ordinii publice ∫i la cererea primului-ministru, ci pur ∫i simplu c‚nd a avut Domnia Sa chef.
Acum repet„ acela∫i tratament fa˛„ de Parlament, c„ruia Ói face program, ca ∫i c‚nd forul legiuitor ar fi la cheremul pre∫edintelui.
Un asemenea mod de comportament nu poate fi acceptat, independent de ce vor decide Birourile permanente ale Camerelor ∫i, din fericire, au luat o decizie care respect„ logica institu˛iilor, nu ilogica persoanelor. Nu este permis ∫efului de stat s„ trateze astfel pe cel pe care Constitu˛ia Ól denume∫te organul reprezentativ suprem al poporului.
Dac„ ne g‚ndim c„ ∫i Pre∫edintele, ∫i Parlamentul sunt organe reprezentative, dar numai Parlamentul este calificat de Constitu˛ie reprezentativ suprem, atunci ajungem la concluzia c„ pre∫edintele, Óntr-un limbaj vaporean, îa cam s„rit calul“, cum spunea cu umor o coleg„ pe un post de televiziune: îMai avea pu˛in ∫i ne spunea cum s„ ne Ómbr„c„m, s„ ne a∫ez„m Ón b„nci, disciplina˛i, ca ni∫te ∫colari mu∫trului˛i de diriginte, eventual s„ ne t„iem ∫i unghiile!“.
V„ mul˛umesc, doamna senator.
Are cuv‚ntul domnul Puskás Valentin Zoltán ∫i se preg„te∫te domnul senator Nicolae Vlad Popa.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 7/22.II.2007
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
## Distins Senat,
Œn noaptea revelionului am organizat festivit„˛i grandioase, bucur‚ndu-ne c„ am fost primi˛i ca membru Ón Uniunea European„.
A trecut s„rb„toarea ∫i au Ónceput s„ vin„ problemele, ceea ce ne demonstreaz„, Ón mod elocvent, c„ pentru integrarea Ón Uniunea European„ avem foarte multe de f„cut.
Fiind acas„ Ón luna ianuarie, ca ∫i dumneavoastr„, cu to˛ii, am Óncercat s„ am c‚t mai multe Ónt‚lniri ∫i discu˛ii cu oamenii ∫i am reu∫it s„ depistez foarte, foarte multe probleme, la care, Ón viitor, trebuie s„ ne g‚ndim ∫i trebuie s„ le ∫i rezolv„m.
Dac„ televiziunile, la un moment dat, au dat foarte multe ∫tiri legate de v‚nzarea produselor lactate sau alte probleme din agricultur„, ne-am confruntat cu o problem„ care, odat„ cu intrarea Ón vigoare a noului Cod rutier, afecteaz„ Ón mod deosebit pe cei de la sate.
Œn art. 65 al noului Cod rutier spune foarte clar c„ îsunt interzise accesul ∫i deplasarea vehiculelor cu trac˛iune animal„ pe drumurile na˛ionale.“ Este un lucru excelent, circula˛ia este mare, sunt multe ma∫ini, e greu s„ circuli pe drumuri na˛ionale cu c„ru˛e, cu animale ∫i a∫a mai departe ∫i nicio ˛ar„ european„ nu are o asemenea practic„, dar Ón mai toate ˛„rile europene — acum ∫i noi suntem o ˛ar„ european„ ∫i de aceea revin —, Ón mai toate ˛„rile europene drumurile na˛ionale nu trec prin localit„˛i, iar drumurile noastre na˛ionale trec prin localit„˛ile noastre, prin satele noastre, unde ˛„ranul nu poate ie∫i cu c„ru˛a din curte pentru c„ poarta este la drumul na˛ional ∫i chiar dac„ exist„ un drum lateral mai Óncolo, la cap„tul satului, nu poate s„ ajung„ acolo pentru c„ nu are voie s„ circule.
La noi Ón jude˛, Ón luna ianuarie, p‚n„ Ón 20 ianuarie, s-au dat 72 de amenzi pentru c„ru˛e, pentru c„ ˛„ranul se deplasa la c‚mp.
Œncep lucr„rile agricole de prim„var„, suntem o ˛ar„ Ón care agricultura este preponderent„ Ón activitatea oamenilor. ™tim foarte bine c„ peste 50% dintre cet„˛enii no∫tri lucreaz„ Ón agricultur„ ∫i trebuie s„ g„sim o cale de ie∫ire pentru perioada p‚n„ c‚nd se vor realiza ∫i la noi acele drumuri na˛ionale care nu trec prin sate, prin localit„˛i.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Are cuv‚ntul domnul senator Nicolae Vlad Popa, se preg„te∫te domnul senator Mario Ovidiu Oprea, din partea Grupului parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
Dup„ cum ∫ti˛i, un num„r de 8 senatori, Ón ordine alfabetic„: Arion Viorel, Cintez„ Mircea, Flutur Gheorghe, Popa Nicolae Vlad, Popescu Ionu˛, R„doi Ovidiu, fi‚buleac Mihai ∫i Sab„u Dan, au demisionat din Partidul Na˛ional Liberal, solicit‚nd Biroului permanent al Senatului s„ ia act de constituirea unui grup parlamentar din senatori independen˛i.
Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a Senatului, la cererea pre∫edintelui, a dat Ón 5 februarie un aviz favorabil acestei cereri, Ón sensul c„ acest grup se poate constitui legal. Nemul˛umit de aviz, Biroul permanent, Ón 6 februarie, mar˛i, a retrimis documenta˛ia la comisie, care, sub presiunea unei majorit„˛i P.S.D.-P.N.L., ∫i-a modificat opinia, resping‚nd aceast„ cerere.
Doresc s„ fac precizarea c„ acest demers este bazat at‚t pe Constitu˛ie ∫i pe Regulamentul Senatului, c‚t ∫i pe trei decizii ale Cur˛ii Constitu˛ionale, care permit constituirea de grupuri parlamentare formate din senatori independen˛i, respect‚ndu-se astfel at‚t dreptul de asociere, c‚t ∫i op˛iunea acestora, a∫a cum pe larg este motivat Ón deciziile Cur˛ii Constitu˛ionale.
De aceea am fost ∫ocat s„ constat cum senatorii P.S.D., domnul Doru Ioan T„r„cil„, domnul Antonie Iorgovan ∫i ™erban Nicolae, cu z‚mbetul pe buze, au c„lcat Ón picioare, spun eu, acest drept fundamental prev„zut Ón art. 64 alin. (3) din Constitu˛ie, tocmai Ón plin proces de a∫a-zis„ ap„rare a Constitu˛iei.
La acest demers s-au raliat ∫i doi senatori P.N.L., doamna Norica Nicolai, care Ón 2004 a semnat, al„turi de mine, cererea adresat„ Cur˛ii Constitu˛ionale pentru reÓnfiin˛area Grupului parlamentar al P.D. Ón Senatul Rom‚niei, exact cu aceast„ motiva˛ie juridic„, ∫i domnul Teodor Viorel Mele∫canu, care s-a folosit de aceast„ motiva˛ie juridic„ pentru a sus˛ine formarea, la vremea sa, a Grupului de senatori ai A.P.R. Ón Senatul Rom‚niei.
Prin presta˛ia lor, ace∫ti senatori — e p„rerea mea — s-au descalificat Ón primul r‚nd ca juri∫ti, iar aceast„ comisie, ∫i Ómi pare r„u c„ spun acest lucru, dar nu pot s„ nu o afirm, Ón cur‚nd se va putea transforma Óntr-o comisie ajuridic„, dac„ va reac˛iona Ón func˛ie de cum bate v‚ntul... politic.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Œl invit la tribun„ pe reprezentantul Grupului parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“, domnul senator Mario Ovidiu Oprea. Se preg„te∫te domnul senator Ovidiu Teodor Cre˛u, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte, Domnilor secretari, Distin∫i colegi,
Œn declara˛ia mea politic„ de ast„zi Ómi Óng„dui s„ z„bovesc o clip„ asupra a ceea ce am putea numi puterea limbajului.
S-a vorbit mult, foarte mult despre puterea cuvintelor. A∫a cum se ∫tie, limbajul creeaz„ puterea, o exprim„ ∫i este implicat oriunde exist„ o lupt„ pentru putere. Limbajul poate fi folosit pentru a submina sau pentru a schimba distribu˛ia de putere pe termen lung sau scurt, iar modul Ón care un om Ó∫i arat„ puterea const„ ∫i Ón felul Ón care se exprim„ fa˛„ de ceilal˛i, altfel spus, Ón felul Ón care Ó∫i folose∫te puterea cuvintelor.
Drept urmare, cuvintele pot fi cosmetizate, av‚nd uneori un aer nobil, chiar snob, alteori, dimpotriv„, avem de-a face cu un limbaj vulgar, ce se Ónscrie Óntr-un fel de sfidare fa˛„ de cei din jur, cu alte cuvinte, fa˛„ de cei care nu de˛in puterea.
Dup„ decembrie 1989 am r„suflat cu to˛ii u∫ura˛i fiindc„ redob‚ndisem Ón sf‚r∫it dreptul de a ne exprima liber. R‚nd pe r‚nd, guvernele care s-au succedat la putere din 1990 p‚n„ ast„zi au adus Ón prim-planul politicii rom‚ne∫ti lideri apar˛in‚nd diferitelor curente politice, fie de st‚nga, fie de dreapta. Constat„m Óns„ cu m‚hnire c„, indiferent de curentul c„ruia Ói apar˛in, unii dintre colegii no∫tri, combatan˛i pe c‚mpul politicii, ne-au demonstrat ∫i, din p„cate, continu„ s„ o fac„ ∫i ast„zi, c‚nd, iat„, suntem deja parte a Uniunii Europene, c„ ignor„ regulile elementare ale unui limbaj politicos. Fie c„ se adreseaz„ unor gazetari, unor colegi de partid sau de Parlament, unii politicieni postdecembri∫ti r„m‚n insensibili fa˛„ de regulile bunei-cuviin˛e. M„rturisesc c„ nu Ón˛eleg nici acum de ce, pentru a fi conving„tori sau din dorin˛a de a p„rea mai fermi Ón ceea ce sus˛inem, trebuie s„-i jignim pe cei cu care ne afl„m la un moment dat Ón polemic„.
Dac„ am Óncerca s„ facem un inventar al vorbelor de duh rostite cu n„duf Ón diverse Ómprejur„ri, am putea umple pagini Óntregi, de la îm„i, animalule!“, îm„gar de pres„“, îvipere“, îg„ozari“, îjigodii politice“, îfrustra˛i pu∫i pe cotcod„ceal„ politic„“, îlichele“, îmusc„ beat„“, îpapagal“ p‚n„ la huiduieli sau chiar Ómbr‚nceli. Iat„, vor spune unii, ce ne-a adus democra˛ia. Iat„, constat„ cu am„r„ciune cei mai mul˛i dintre cona˛ionalii no∫tri, cum vorbesc ∫i se comport„ cei pe care i-am ales s„ ne reprezinte ∫i care ar trebui s„ constituie repere ale unei conduite civilizate. ™i trebuie s„ recunoa∫tem c„ ignorarea aleg„torilor no∫tri este justificat„, fiindc„, p‚n„ la urm„, violen˛a de limbaj — mai ales c‚nd vine dinspre noi, politicienii —, pe l‚ng„ faptul c„ scoate la iveal„ caren˛e grave de educa˛ie, denot„ o lips„ total„ de considera˛ie fa˛„ de cei din jur. Adic„ tocmai fa˛„ de cei care ar trebui respecta˛i pentru c„ ne-au Óncredin˛at prin votul lor deplina Óncredere, pun‚ndu-∫i speran˛e Ón
™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.
Invit la tribun„ pe domnul senator Ovidiu Teodor Cre˛u, din partea Grupului parlamentar al P.S.D. Se preg„te∫te domnul senator Aurel Ardelean, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
At‚t Ón mediile politice, c‚t ∫i Ón societatea civil„ se discut„ tot mai mult, Ón ultima vreme, despre o problem„ destul de veche, de altminteri, ∫i anume necesitatea restructur„rii Guvernului.
Œnc„ de la preluarea puterii — pardon, de la luarea cu japca a puterii! — Ón decembrie 2004, Alian˛a D.A. a aclamat faptul c„ nu va merge Ón continuare pe structura guvernamental„ a P.S.D., c„ va reduce, c„ va simplifica, c„ va eficientiza. Numai c„ una e vorba ∫i alta e fapta!
Œn cei doi ani de guvernare, Cabinetul T„riceanu nu a avut curajul s„ treac„ la fapte, a men˛inut structura guvernamental„ existent„ Ón 2004 ∫i a Ón˛esat-o cu clientela politic„ portocalie.
La nivel jude˛ean Óns„, da, Guvernul T„riceanu a modificat, Óntr-adev„r, structurile serviciilor deconcentrate nu Ón sensul de a le reduce, ci prin extinderea ∫i îÓnr„murirea“ lor. Am folosit acest termen din jargonul ˛„ranului ardelean pentru c„ este vorba, Ón special, de direc˛iile agricole, cu exemplificare cea din jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud, care, la aproximativ 50 de angaja˛i, are nu mai pu˛in de 5 directori, plus al˛i 6 directori la diverse agen˛ii ∫i oficii.
Una dintre acestea — Agen˛ia de Pl„˛i ∫i Interven˛ii Ón Agricultur„ — a angajat peste 100 de oameni de diferite profesii ∫i specializ„ri, cele mai multe f„r„ tangen˛e cu agricultura, oameni care ar fi trebuit s„ asigure acordarea subven˛iilor comunitare pentru suprafe˛ele, produc˛iile ∫i cotele negociate cu Uniunea European„, dar care, din p„cate, Ónc„ nu ∫i-au intrat Ón atribu˛ii.
Majoritatea posturilor au fost ocupate pe baz„ de cumetrii de c„tre agitatorii ∫i lipitorii de afi∫e ai Alian˛ei D.A. ∫i, pentru c„ Óntr-o campanie se lipsesc mii de afi∫e, pe l‚ng„ posturile de director au fost create ∫i posturi de diver∫i ∫efi de serviciu, de birou, de tarla, de staul ∫i a∫a mai departe. Astfel, Alian˛a D.A. ∫i-a onorat promisiunile portocalii.
Œn frecventele Ónt‚lniri pe care le am cu locuitorii satelor bistri˛ene, sunt evocate de ace∫tia numeroase
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 7/22.II.2007 nemul˛umiri Ón leg„tur„ cu sistemul de subven˛ii Ón general ∫i, mai ales, cu greut„˛ile pe care oamenii le Ónt‚mpin„ p‚n„ s„ ajung„ la sumele care li se cuvin.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Œl invit la tribun„ pe domnul senator Aurel Ardelean, din partea Grupului parlamentar al P.R.M., ∫i se preg„te∫te domnul senator Mihail Lupoi, din partea Grupului parlamentar al Alian˛ei D.A. P.N.L.-P.D.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Constat cu regret c„ an de an se men˛ine o anumit„ viziune la nivelul implement„rii ∫i finaliz„rii a deja celebrelor coridoare paneuropene de transport rutier Ón Rom‚nia.
Autostrada pe tronsonul N„dlac—Arad—Timi∫oara — problema pe care doresc s„ o abordez — este important„ din mai multe considerente, care pornesc de la ra˛iuni economice, pozi˛ionarea geografic„, protec˛ia mediului Ónconjur„tor ∫i dezvoltarea turismului.
De la Guvern la Guvern ∫i de la ministru la ministru termenul de realizare a autostr„zii de pe Coridorul 4 se tot modific„ Ón sens negativ.
Ultimele estim„ri, emise de actuala conducere a Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului, ne arat„ faptul c„ definitivarea complet„ a Coridorului 4 de
transport rutier paneuropean pe direc˛ia Constan˛a— Bucure∫ti—Sibiu—Lugoj, apoi prin Timi∫oara ∫i Arad, spre N„dlac, nu va avea loc mai devreme de 2012, mai probabil 2014—2015.
O analiz„ a calendarelor prezentate de cei 3 mini∫tri din 2004 p‚n„ acum, pe toate fazele de construire a unei autostr„zi, respectiv studii de fezabilitate, ob˛inere a finan˛„rii, proiectare, consultan˛„, reconstruire, ne arat„ clar faptul c„ Ón Rom‚nia se scurg nu mai pu˛in de 10 ani Óntre prima ∫i ultima faz„ a proiectului.
Actuala conducere a ministerului a renun˛at Óns„ la finan˛„rile derulate anterior, ∫i aceasta este doar una dintre explica˛iile Ónt‚rzierilor din prezent. Astfel, s-a renun˛at la finan˛area oferit„ de Banca japonez„ NEXIA pentru Lugoj—Deva, la parteneriatul public-privat pentru Or„∫tie—Sibiu. Ne Óntreb„m, oare de ce?
Orice schimbare a finan˛atorului presupune reluarea procedurilor, prin urmare, Ónt‚rzieri. Dac„ se mai schimb„ ∫i proiectul — cazul variantei de ocolire a municipiului Sibiu —, iar constructorul nu se mobilizeaz„, Ónt‚rzierile sunt sigure.
Ca unul dintre reprezentan˛ii Aradului Ón Parlamentul Rom‚niei, am ajuns la concluzia trist„ c„, dup„ toate disputele, analizele ∫i paraanalizele, promisiunile ∫i angajamentele, suntem din nou la coad„ Ón privin˛a construc˛iei de autostr„zi.
™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.
Are cuv‚ntul domnul senator Mihail Lupoi, din partea Grupului parlamentar al Alian˛ei D.A. P.N.L.-P.D., se preg„te∫te domnul senator Corneliu Vadim Tudor, pentru un minut.
Ave˛i cuv‚ntul.
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Pentru c„ tot este neclar cine se ocup„ cu politica extern„ a ˛„rii, Ón afar„ de Pre∫edinte se ocup„ ∫i Senatul.
Declara˛ia mea politic„ se va referi succint la dou„ evenimente care au marcat scena politic„ din zona noastr„ european„ ∫i care au fost tratate cu neglijen˛„ ∫i de-abia amintite de pres„ sau au fost mediatizate prea t‚rziu.
M„ refer, Ón primul r‚nd, la distrugerea cimitirului solda˛ilor rom‚ni ∫i germani din Al Doilea R„zboi Mondial, aflat Ón Transnistria, Ón special Ón zona ora∫ului Tighina.
Aceast„ atitudine a autorit„˛ilor bol∫evice ale a∫anumitei Republici Transnistrene este un atac la memoria istoriei poporului rom‚n ∫i o palm„ dat„ politicii statului rom‚n.
Faptul c„ p‚n„ Ón momentul de fa˛„ nu am auzit ca vreun parlamentar rom‚n s„ fi luat o atitudine oficial„ fa˛„ de acest act m„ oblig„ s„ propun Senatului Rom‚niei ini˛ierea unei declara˛ii de protest fa˛„ de gestul f„cut de autorit„˛ile separatiste din Basarabia de a distruge cu buldozerul un loc sacru, istoric, sf‚nt ∫i care ar trebui respectat de c„tre to˛i cei care se consider„ cre∫tini. M„ refer aici mai ales la autorit„˛ile proruse, care se declar„ mari ortodoc∫i.
Stima˛i colegi, adresez acest apel c„tre dumneavoastr„, s„ l„s„m de o parte orgoliile noastre politice ∫i s„ propunem prezentarea unui protest Ón fa˛a celor dou„ Camere reunite ale Parlamentului fa˛„ de Ónc„lcarea drepturilor omului ∫i a valorilor unui popor de c„tre autorit„˛ile de la Tiraspol, sprijinite tacit de c„tre actorii politici de la Moscova.
V„ sugerez s„ facem acest demers ∫i Ón memoria celor care au murit pe frontul de Est, Ón Al Doilea R„zboi Mondial, Ón Óncercarea de a lupta Ómpotriva bol∫evismului care, Ón cele din urm„, s-a impus Ón ˛ara noastr„ pentru mai bine de 45 de ani, cu consecin˛ele pe care le cunoa∫tem.
Al doilea eveniment, pentru care fac acela∫i apel de a se prezenta un protest at‚t Ón plenul Senatului, c‚t ∫i Ón ∫edin˛a comun„ a Senatului ∫i a Camerei Deputa˛ilor, prive∫te atitudinea autorit„˛ilor ucrainene de a Ónfiin˛a un sat pe Insula ™erpilor, pentru a justifica juridic func˛ionalitatea acestui teritoriu Ón avantajul economic ∫i politic al acestei ˛„ri. Arogan˛a dovedit„ de politicienii ucraineni, cu toate eforturile noastre diplomatice ∫i de reconciliere, a atins, Ón ultimii 5 ani, limita ra˛iunii din partea unui stat ce se dore∫te a fi democratic ∫i european.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Are cuv‚ntul domnul senator Corneliu Vadim Tudor, Grupul parlamentar al P.R.M., se preg„te∫te domnul senator Ion V„rg„u, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, pentru Ón˛elegere.
Nu cred c„ voi vorbi mai mult de dou„ minute.
Fac un apel colegial la senatorii din Partidul Democrat, inclusiv la doamna Paula Iv„nescu ∫i la distin∫ii colegi ai Domniei Sale, pentru c„ P.D. conduce Prim„ria General„ a Capitalei. Primarul general, domnul Adriean Videanu, ∫i primarul general adjunct, domnul R„zvan Murgeanu, conduc cea mai important„ urbe a Rom‚niei. Dumneavoastr„ conduce˛i, de asemenea, Ministerul Mediului, prin doamna... dac„ a∫ fi polemist a∫ zice Sulfamida Barbu, dar pentru c„ sunt un om temperat Ói zic pe numele ei frumos de floare, Sulfina Barbu.
Domnul pre∫edinte al Senatului, Nicolae V„c„roiu, Ón urm„ cu circa o or„, mi s-a pl‚ns de mirosul pestilen˛ial care domnea Ón sala de Ónt‚lnire, de dialog cu pre∫edintele Ungariei. Indiferent ce rela˛ii am avea noi cu politicienii de la Budapesta, totu∫i, s„ respect„m normele protocolare ∫i s„ recunoa∫tem faptul c„ este un ∫ef de stat, membru al Uniunii Europene, ca ∫i Rom‚nia, dar Ón tot Parlamentul mirosul este la fel de pestilen˛ial. Œn toat„ Capitala este la fel. Nu Ón˛elegem ce se poate Ónt‚mpla.
Rog pe colegii de la P.D. acum s„ arate c‚t sunt de gospodari.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 7/22.II.2007 C‚nd eram la Liceul îSf‚ntul Sava“, aveam o lec˛ie special„ la limba latin„ cu o Ónt‚mplare din antichitate, îHic Rhodos, hic salta!“, aici este Rhodos, aici arat„ vitejia ta! Uite, R„zvan Theodorescu, care este un om de cultur„ ∫i odihn„, dar numai dup„ ce scrie tomuri fundamentale se odihne∫te, Ómi confirm„, a∫a este! Ar„ta˛i c„ sunte˛i gospodari, c„ nu se poate continua Ón felul acesta! Dac„ Ón prima institu˛ie a unei ˛„ri, care este Parlamentul, nu po˛i bea ap„ de la chiuvet„, dac„ atunci c‚nd te duci acas„ ∫i mai ai ∫i copii mici nu po˛i de mirosul acesta imposibil de suportat ∫i inexplicabil Ónseamn„ c„ este grav.
V„ rog s„ v„ g‚ndi˛i la s„n„tatea popula˛iei ∫i la faptul c„ vin c„ldurile. C‚t mai este din iarna asta? Deja este o prim„var„, peste dou„ s„pt„m‚ni o s„ vin„ M„r˛i∫orul. P„i, v„ da˛i seama ce se va Ónt‚mpla, cum intr„ Ón putrefac˛ie toate mizeriile astea? Ce face îApa Nova“? Am dat-o unor str„ini ca s„ fac„ ce? S„-i taxeze pe rom‚ni cu ni∫te biruri nepercepute nic„ieri Ón Europa civilizat„?!
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Am luat act de rug„mintea dumneavoastr„ ∫i vom transmite mai departe, sigur, domnului primar general, dolean˛a dumneavoastr„, care este perfect adev„rat„ ∫i valabil„.
Invit la microfon pe domnul senator Ion V„rg„u, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Se preg„te∫te domnul senator David Gheorghe, ultimul vorbitor, din partea Grupului parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Ne amintim cu to˛ii de momentul 1 ianuarie 2007, care a reprezentat pentru to˛i rom‚nii un moment de bucurie ∫i Ómpliniri. Se realiza un vis al tuturor, acela de a face parte din marea familie european„, acela de a ne rec„p„ta demnitatea Ón fa˛a tuturor statelor Uniunii Europene ∫i credin˛a c„ suntem considera˛i egali cu to˛i membrii acestei familii. A fost un moment de maxim„ satisfac˛ie, mai ales c„ venea pe fondul spiritului s„rb„torilor de iarn„. ™i spun a fost pentru c„, dup„ acest moment de bucurie, rom‚nii s-au trezit iar Ónconjura˛i de grijile cotidiene, de preocup„rile curente care le dezv„luiau faptul c„ Ón via˛a personal„ nimic nu s-a schimbat.
Putem c„l„tori liberi Ón Europa, dar se Óntreab„ cu ce, c‚nd salariile abia le ajung s„-∫i duc„ traiul de zi cu zi, c‚nd cozile de la farmacii sunt din ce Ón ce mai mari, c‚nd facturile la Óntre˛inere le r„pesc mare parte din venituri, c‚nd ˛„ranii nu-∫i pot permite s„-∫i asigure m„car hrana zilnic„, prin Ónchiderea unor unit„˛i industriale unde unii dintre ei ∫i-au dedicat mare parte
din via˛„, ∫i acum se v„d nevoi˛i s„ tr„iasc„ din mila altora?! Aceasta este realitatea, pe care majoritatea rom‚nilor o tr„ie∫te ∫i pentru ei, din acest punct de vedere, nu s-a schimbat nimic.
Perioada vacan˛ei parlamentare am petrecut-o Ón mijlocul tulcenilor, al celor care mi-au acordat sau nu votul lor, dorind s„ cunosc mai bine problemele de care se lovesc. Am str„b„tut jude˛ul de la un cap„t la altul, m-am Ónt‚lnit cu pensionari, agricultori, cadre didactice din mediul rural, dar ∫i cu autorit„˛ile locale ∫i am constatat c„ tulcenii o duc, Óntr-adev„r, din ce Ón ce mai greu.
Jude˛ul Tulcea a fost supus multor Óncerc„ri, la care cu greu a f„cut fa˛„, ∫i amintesc aici inunda˛iile din anul trecut care au distrus suprafe˛e Óntinse din culturile agricole ∫i gospod„rii, gripa aviar„, care i-a l„sat pe majoritatea locuitorilor din zon„ f„r„ principala surs„ de hran„ ∫i care, practic, a distrus turismul Ón Delta Dun„rii. Iar dac„ toate acestea nu au fost suficiente, seceta din vara asta le-a spulberat oamenilor orice speran˛„ pentru un trai decent.
## V„ mul˛umesc, domnule senator.
Œnainte de a da cuv‚ntul ultimului vorbitor la sec˛iunea declara˛ii politice de ast„zi, rog liderii de grupuri s„ solicite prezen˛a colegilor Ón sal„, pentru a putea s„ intr„m la dezbateri legislative Ón condi˛ii de cvorum. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
## **Domnul Gheorghe David:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
A∫ vrea s„ fac o scurt„ informare cu privire la participarea la îMicul dejun cu rug„ciune pentru na˛iune“ a unei delega˛ii senatoriale.
Pe data de 1 februarie anul curent, Hotelul Hilton din Washington DC a fost gazda îMicului dejun cu rug„ciune pentru na˛iune“. Ca ∫i p‚n„ acum, edi˛ia din acest an, a 55-a, a fost organizat„ de membrii Congresului ∫i pre∫edintele S.U.A., Ómpreun„ cu al˛i oficiali guvernamentali, comunitatea diplomatic„, lideri de pe Óntregul teritoriu al Statelor Unite ∫i prieteni din peste 160 de ˛„ri. Logo-ul Óntrunirii a fost îPrin rug„ciune ∫i recuno∫tin˛„“. Œntrunirea a reprezentat un prilej de a l„sa
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 7/22.II.2007 |uta construirea ∫i|Cuta∫ George Sabin|absent| |---|---|---| |dragoste fa˛„ de|Daea Petre|prezent| ||David Cristian|Guvern| |enatului Rom‚niei a|David Gheorghe|prezent| |din trei senatori,|Diaconescu Cristian|absent| |∫i Gheorghe David.|Dina Carol|delega˛ie| |eveniment, fiecare|Dinescu Valentin|prezent| |le cu numeroase|DÓncu Vasile|europarlamentar| |at diferite probleme|Duca Viorel Senior|prezent| |de interes comun.|Dumitrescu Ion Mihai|prezent| |ai mul˛i membri ai|Dumitrescu Gheorghe Viorel|prezent| |at problema vizelor|Dumitru Constantin|prezent| |igreze Ón S.U.A.,|Eckstein Kovács Péter|prezent| |‚ni at‚t din Statele|Fekete Szabó Andras Levente|delega˛ie| |pentru reÓntregirea|Filipescu Teodor|absent| ||Florescu Ion|prezent| |p˛iile interna˛ionale,<br>existent, probleme<br>aspecte economice.<br>n Óncheiere, c„ pe<br>Washington am<br>‚niei.|Flutur Gheorghe<br>Frunda György<br>Funar Gheorghe<br>G„ucan Constantin<br>Geoan„ Mircea Dan<br>Georgescu Radu Cristian<br>Gheorghe Constantin|absent<br>delega˛ie<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>Ónvoit| ||Ha∫otti Puiu<br>Ila∫cu Ilie|prezent<br>prezent| ||Iliescu Ion|prezent| |tr„, doamnelor ∫i|Ilu∫c„ Daniel|prezent| ||Ion Vasile|absent| |n timpul rezervat|Iorga Nicolae|prezent| ||Iorgovan Antonie|prezent| |re s„ Óncerce s„-i|Io˛cu Petru Nicolae|prezent| |pentru a putea s„|Iv„nescu Paula Maria|prezent„| |a ∫edin˛ei noastre,|Jurcan Dorel|absent| |
|Loghin Irina|prezent„| |de colegi senatori.|Lupoi Mihail|prezent| |Ilie S‚rbu s„ fac„|Mardare Radu C„t„lin|prezent| |facem cvorumul ∫i|Marinescu Marius|prezent| |n˛ei de ast„zi, Ón|Markó Béla|Guvern| ||Mele∫canu Teodor Viorel<br>Mereu˛„ Mircea|absent<br>prezent| ||Mih„escu Eugen<br>Mih„ilescu Petru ™erban|europarlamentar<br>prezent| |delega˛ie|Moisuc Viorica Georgeta Pompilia|prezent„| |absent|Moraru Ion|prezent| |prezent|Mor˛un Alexandru Ioan|europarlamentar| |prezent|Neagoe Otilian|prezent| |absent|Neagu Nicolae|prezent| |europarlamentar|Németh Csaba|prezent| |prezent|Nicolae ™erban|prezent| |Guvern|Nicolai Norica|prezent„| |Guvern|Novolan Traian|prezent| |absent|Onaca Dorel Constantin|prezent| |delega˛ie|Oprea Mario Ovidiu|prezent| |prezent|Oprescu Sorin Mircea|absent| |absent|Pascu Corneliu|absent| |prezent|P„curaru Nicolae Paul Anton|absent| |prezent|P„unescu Adrian|absent| |europarlamentar|Pere∫ Alexandru|prezent| |europarlamentar|Pete ™tefan|delega˛ie| |prezent|Petre Maria|europarlamentar| |absent|Petrescu Ilie|prezent| |prezent|Popa Aron Ioan|prezent| |absent|Popa Dan Gabriel|prezent| |europarlamentar|Popa Nicolae Vlad|absent| |prezent|Popescu Dan Mircea|absent| |delega˛ie|Popescu Ionel|prezent|
de o parte diferen˛ele ∫i de a c„uta construirea ∫i Ónt„rirea rela˛iilor de prietenie prin dragoste fa˛„ de Dumnezeu ∫i preocupare fa˛„ de al˛ii.
La acest eveniment, din partea Senatului Rom‚niei a fost invitat„ o delega˛ie format„ din trei senatori, respectiv Nicolae Neagu, Radu fiÓrle ∫i Gheorghe David.
Pe l‚ng„ participarea la acest eveniment, fiecare dintre noi a avut Ónt‚lniri oficiale cu numeroase personalit„˛i, prilej cu care s-au abordat diferite probleme ale ˛„rii noastre, c‚t ∫i alte probleme de interes comun.
Personal am avut Ónt‚lniri cu mai mul˛i membri ai Congresului American, unde am abordat problema vizelor pentru rom‚nii care doresc s„ emigreze Ón S.U.A., o cerin˛„ expres„ a mai multor rom‚ni at‚t din Statele Unite, c‚t ∫i din Rom‚nia, mai ales pentru reÓntregirea familiilor.
Apoi, o alt„ problem„, privind adop˛iile interna˛ionale, libertatea religioas„ Ón noul context existent, probleme privind educa˛ia, aspecte sociale ∫i aspecte economice.
## **Domnul Alexandru Pere∫:**
V„ mul˛umesc, domnule senator.
V„ mul˛umesc ∫i dumneavoastr„, doamnelor ∫i domnilor colegi.
Am reu∫it s„ ne Óncadr„m Ón timpul rezervat declara˛iilor politice.
Rog liderii grupurilor parlamentare s„ Óncerce s„-i convoace pe colegii senatori Ón sal„, pentru a putea s„ intr„m la sec˛iunea a doua de ast„zi a ∫edin˛ei noastre, la sec˛iunea de dezbateri legislative.
Din p„cate, Ón sal„ sunt doar 57 de colegi senatori.
Am s„-l rog pe domnul secretar Ilie S‚rbu s„ fac„ prezen˛a, poate reu∫im, Óntr-adev„r, s„ facem cvorumul ∫i s„ intr„m Ón a doua parte a ∫edin˛ei de ast„zi, Ón dezbateri legislative.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar.
Antonie ™tefan Mihail Apostol Neculai Arca∫ Viorel Ardelean Aurel Arion Viorel Athanasiu Alexandru Basgan Ion Berceanu Radu Mircea Blaga Vasile Bobe∫ Marin Cazacu Cornelia C‚mpeanu Radu Anton C‚rlan Dan Chelaru Ioan Cintez„ Mircea Ciornei Silvia Cioroianu Adrian Mihai Cismaru Ivan Copos Gheorghe Corodan Ioan Cozm‚nc„ Octav Cre˛u Corina Cre˛u Ovidiu Teodor Cucuian Cristian
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 7/22.II.2007 Popescu Irinel prezent Popescu Mihail prezent Prodan Tiberiu Aurelian prezent Puskás Valentin Zoltán prezent R„doi Ion prezent R„doi Ovidiu absent R„dulescu Cristache prezent Roibu Aristide absent Sab„u Dan prezent S‚rbu Ilie prezent Silistru Doina prezent„ Simionescu Aurel Gabriel prezent Sógor Csaba absent Solcanu Ion prezent Stan Petru prezent St„noiu Mihaela Rodica absent„ Stoica Ilie delega˛ie Str„til„ ™erban Cezar absent Stroe Radu Guvern Szabó Károly Ferenc europarlamentar ™erb„nescu Verginia prezent„ ™erbu Gheorghe Vergil europarlamentar ™ere∫ Ioan Codru˛ absent ™tefan Viorel prezent ™ter Sever prezent Talpe∫ Ioan prezent T„n„sescu Claudiu prezent T„r„cil„ Doru Ioan prezent Theodorescu R„zvan Emil prezent Terinte Radu prezent TÓlv„r Angel delega˛ie Toma Ion prezent Tomoiag„ Liliana Lucia prezent„ Tudor Corneliu Vadim absent fi‚buleac Mihai prezent f c„u Silvia Adriana prezent„ fiÓrle Radu europarlamentar Ungheanu Mihai prezent Ungureanu Vasile Ioan D„nu˛ prezent Vasilescu Gavril„ prezent V„c„roiu Nicolae prezent V„rg„u Ion prezent Vedina∫ Verginia prezent„ Verestóy Attila absent Voiculescu Dan absent Vosganian Varujan Guvern Vraciu Jan prezent
## **Domnul Alexandru Pere∫:**
Mul˛umesc, domnule secretar.
P‚n„ verific„ domnul secretar dac„ suntem, Óntr-adev„r, Ón cvorum, da˛i-mi voie s„ fac o corectur„, o vin„ a mea, o declara˛ie politic„ a domnului senator de Sibiu Viorel Arca∫, Grupul parlamentar al P.S.D., nu am reu∫it s„ o prezent„m Ón plen. Rog s„ fie ad„ugat„ Ón stenogram„, pentru a fi consemnat„.
Domnule senator, o s„ o dau mai departe.
Stima˛i colegi,
Stau ∫i m„ g‚ndesc ce Ónseamn„, Ón opinia domnului ministru Eugen Nicol„escu, reforma Ón s„n„tate. Œnseamn„ cumva obligarea tuturor cet„˛enilor s„ apeleze
la cabinetele ∫i spitalele private? Œnseamn„ cumva distrugerea definitiv„ a ceea ce a mai r„mas din sistemul sanitar? ™i m„ refer aici la segmentul tot mai sub˛ire al medicilor de voca˛ie, ∫i nu de carier„, precum ∫i la unit„˛ile spitalice∫ti Ónc„ func˛ionale.
Domnul ministru, contabil fiind, vorbe∫te permanent despre nevoia de profitabilitate a sistemului sanitar rom‚nesc ∫i, Ón aceast„ idee, a Ónceput s„ scoat„ la v‚nzare sec˛ii Óntregi din spitalele rom‚ne∫ti. Nu ne Óndoim c„ cei care le vor cump„ra Ói vor aduce bani domnului ministru, dar ace∫tia, la r‚ndul lor, vor ∫i Óncerca s„-∫i recupereze, Ón timpul cel mai scurt posibil, investi˛ia. Aceasta va Ónsemna servicii medicale foarte scumpe, pe care ∫i le vor permite un num„r foarte redus de rom‚ni.
Oricum, crede˛i-m„, cei care Ó∫i permit s„ pl„teasc„ serviciile medicale, cei care Ó∫i permit tratamente cu totul speciale nu se trateaz„ la spitalul jude˛ean. Ace∫tia se trateaz„ ∫i la ora actual„ Ón spitalele private din Rom‚nia ∫i din str„in„tate. Dar c‚t la sut„ din popula˛ie are acces la servicii medicale scumpe?
Ce face atunci cu restul popula˛iei, care a ajuns s„ nu-∫i permit„ luxul de a fi bolnav? Pentru c„ Ón Rom‚nia, stima˛i colegi, la ora actual„, s„ fii bolnav este un adev„rat lux. Dac„ nu ai bani s„ te tratezi Ón sistemul privat, atunci e∫ti condamnat definitiv. De ce spun acest lucru? Nu numai pentru c„ medicamentele sunt foarte scumpe, ci din mult mai multe alte motive.
Spitalele de stat, stima˛i colegi, au ajuns fantome a ceea ce au fost Ón urm„ cu c‚˛iva ani. Din lipsa personalului medical, sute de paturi sunt excluse din schem„, sute de bolnavi nu mai pot fi interna˛i pentru c„ nu mai sunt locuri, iar aceasta se Ónt‚mpl„ Ón spitale foarte mari, cum este Spitalul Municipal Bucure∫ti, de exemplu.
De ce ne confrunt„m cu Ómpu˛inarea personalului medical? Pentru c„ medicii ∫i asistentele competente iau drumul Occidentului. Au f„cut-o ∫i p‚n„ acum, este adev„rat, dar din cauza sistemului de vize ∫i a absen˛ei liberei circula˛ii a persoanei, impactul plec„rilor nu a fost unul prea mare.
## **Domnul Alexandru Pere∫:**
## Stima˛i colegi,
V„ consult dac„ ave˛i observa˛ii asupra programului de lucru ∫i asupra ordinii de zi.
Programul de lucru cuprinde dezbateri legislative, Ón continuare, p‚n„ la ora 18,10, iar de la ora 18,10, Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri.
Ordinea de zi este cea care v-a fost distribuit„.
Dac„ nu ave˛i observa˛ii Ón leg„tur„ cu programul de lucru al Senatului, Ól
Vot · approved
Aprobarea execu˛iei bugetului Senatului Rom‚niei pe anii 2004 ∫i
Mi s-a comunicat c„ avem cvorum. Suntem 73 de senatori Ón sal„.
Am rug„mintea s„ ne exprim„m prin vot.
Vot„m programul de lucru.
## V„ rog s„ vota˛i.
Cu 70 de voturi pentru, niciun vot Ómpotriv„ ∫i nicio ab˛inere, programul de lucru a fost aprobat.
V„ mul˛umesc, doamnelor ∫i domnilor senatori. La ordinea de zi sunt modific„ri, propuneri? Nu sunt.
Am rug„mintea s„ vot„m ∫i ordinea de zi.
V„ rog s„ vota˛i, doamnelor ∫i domnilor senatori.
Av‚nd Ón vedere c„ a fost cvorum la programul de lucru, nu v„ mai pun r„bdarea la Óncercare.
Cu 58 de voturi pentru, niciun vot Ómpotriv„ ∫i nicio ab˛inere, ordinea de zi a fost aprobat„.
Trecem la punctul 2 de pe ordinea de zi, execu˛ia bugetului Senatului Rom‚niei pe anii 2004 ∫i 2005.
Œl rog pe domnul chestor Chelaru s„ prezinte de la microfonul central execu˛ia bugetar„.
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Dumneavoastr„ a˛i primit cu to˛ii memorandumul intern. O s„ Óncerc s„ nu repet datele care sunt aici, le ave˛i deja, le-a˛i ∫i analizat. Sper c„ ele sunt conforme cu ceea ce ne-am propus la Ónceputul anului 2004.
Œn conformitate cu prevederile art. 204 din Regulamentul Senatului, execu˛ia bugetului propriu este aprobat„ de plenul Senatului, dup„ verificarea de c„tre chestorii Senatului.
Potrivit Legii bugetului de stat pe 2004, nr. 507/2003, bugetul Senatului Rom‚niei pe anul 2004 a fost aprobat Ón sum„ de 68.000 mii lei, ∫i pentru anul 2005, potrivit Legii bugetului de stat pe anul 2005, nr. 511/2004, Ón sum„ de 81.826,57 mii lei.
Œn anul 2004, bugetul Senatului a suferit modific„ri determinate de rectificarea bugetar„, de vir„ri de credite de la fondul de rezerv„ bugetar„ ∫i de sponsoriz„rile primite cu ocazia anivers„rii a 140 de ani de la Ónfiin˛area Senatului, la sf‚r∫itul anului 2004, fiind Ón sum„ total„ de 55.065,71 mii lei.
Din datele pe care le-a˛i primit deja rezult„ o execu˛ie, per total, de 97,03% fa˛„ de deschiderile de credite, realiz‚ndu-se ac˛iunile fundamentale Ón bugetul pe anul 2004.
Pentru 2005, din acelea∫i date, rezult„ o execu˛ie per total de 94,49% fa˛„ de deschiderile de credite.
Œn aceste condi˛ii, v„ pot aduce la cuno∫tin˛„ c„ execu˛ia bugetar„ pe 2004—2005 Ónseamn„ cheltuieli curente pe 2004, 49,226 mii lei, iar pe 2005, 54,427 mii lei.
La cheltuieli de capital, Ón 2004, 52.483 mii lei. Œn 2005, 61.962 mii lei.
La titlul îCheltuieli de personal“, creditele au fost utilizate, Ón principal, pentru acoperirea cheltuielilor cu plata indemniza˛iilor senatorilor, a salariilor personalului din aparatul Senatului, a contribu˛iilor aferente acestui fond de indemniza˛ii, salarii, acoperirea cheltuielilor de deplasare ale senatorilor ∫i ale personalului din aparatul Senatului.
La titlul îCheltuieli materiale ∫i servicii“, creditele au fost utilizate, Ón principal, pentru achitarea contravalorii facturilor de utilit„˛i pentru sediul central ∫i birourile senatoriale, achizi˛ia de piese auto, carburan˛i, materiale de cur„˛enie, obiecte de inventar strict necesare desf„∫ur„rii activit„˛ii Ón sediul central ∫i la birourile senatoriale, acoperirea cheltuielilor cu delega˛iile str„ine sosite la Senat.
## **Domnul Alexandru Pere∫:**
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Dac„ privind execu˛ia bugetului Senatului Rom‚niei pe anii 2004 ∫i 2005 sunt observa˛ii? Nu.
V„ mul˛umesc.
Œn aceast„ situa˛ie,
Vot · approved
Aprobarea execu˛iei bugetului Senatului Rom‚niei pe anii 2004 ∫i
La punctul 3 Ón ordinea de zi avem aprobarea procedurii de urgen˛„ pentru dezbaterea ∫i adoptarea urm„toarelor ini˛iative legislative. Œmi voi permite s„ le citesc foarte repede, un proiect de lege ∫i 14 propuneri legislative, ∫i ulterior, dac„ ave˛i observa˛ii, v„ rog frumos s„ v„ Ónscrie˛i la cuv‚nt.
— Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului anual de finan˛are 2006 dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia Comunit„˛ilor Europene, Ón numele Comunit„˛ii Europene, semnat la Bucure∫ti, ∫i respectiv la Bruxelles la 31 octombrie 2006, proiect de lege adoptat de Camera Deputa˛ilor;
— Propunerea legislativ„ privind solu˛ionarea asigur„rii locuin˛ei unor categorii de pensionari chiria∫i evacua˛i din imobilele retrocedate fo∫tilor proprietari sau mo∫tenitorilor acestora;
— Propunerea legislativ„ privind Ómbun„t„˛irea procedurii legislative;
— Propunerea legislativ„ pentru completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 40/1999 privind protec˛ia chiria∫ilor ∫i stabilirea chiriei pentru spa˛iile cu destina˛ia de locuin˛e, aprobat„ prin Legea nr. 241 din 2001;
— Propunerea legislativ„ pentru modificarea alin. (2) al art. 257 din Legea nr. 95/2006 privind reforma Ón domeniul s„n„t„˛ii;
— Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 125 din 12 mai 2005 pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 115/2004 privind salarizarea ∫i alte drepturi ale personalului contractual din unit„˛ile sanitare din sectorul sanitar;
— Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii cet„˛eniei rom‚ne nr. 21/1991, republicat„;
— Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 347/2006 privind modificarea ∫i completarea Legii recuno∫tin˛ei fa˛„ de eroii-martiri ∫i lupt„torii care au contribuit la victoria Revolu˛iei Rom‚ne din Decembrie 1989 nr. 341/2004;
— Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 495/2004 privind salarizarea ∫i alte drepturi ale personalului din administra˛ia central„ a Ministerului Afacerilor Externe ∫i de la misiunile diplomatice, oficiile consulare ∫i institutele culturale rom‚ne∫ti din str„in„tate, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare;
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Am o observa˛ie la Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 347/2006 privind modificarea ∫i completarea Legii recuno∫tin˛ei fa˛„ de eroii-martiri ∫i lupt„torii care au contribuit la victoria Revolu˛iei Rom‚ne din Decembrie 1989 nr. 341/2004. Este o propunere legislativ„ la care se cere procedur„ de urgen˛„ ∫i, totodat„, avem ∫i o ordonan˛„ — Ordonan˛a Guvernului nr. 32/2006 — care vizeaz„ cam acela∫i lucru. ™i nu cred c„ ar fi normal s„ aprob„m o procedur„ de urgen˛„ la o propunere legislativ„ ∫i dup„ aceea s„ urmeze o ordonan˛„ care deja Ó∫i face efectul. Cred c„ ar trebui s„ le l„s„m s„ mearg„ Ómpreun„ s„ fie discutate, pentru c„ vizeaz„ acela∫i lucru am‚ndou„. V„ mul˛umesc.
Domnule senator, la ce punct? Nu este numerotat, dar din cele 15 propuneri legislative...
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 7/22.II.2007
Este vorba despre Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 347/2006 privind modificarea ∫i completarea Legii recuno∫tin˛ei fa˛„ de eroii-martiri ∫i lupt„torii care au contribuit la victoria Revolu˛iei Rom‚ne din Decembrie 1989 nr. 341/2004.
Propune˛i ca aceast„ propunere legislativ„ s„ nu primeasc„...
Mi se pare normal s„ mearg„ Ón procedur„...
...aprobarea procedurii de urgen˛„, urm‚nd s„ mearg„ Ón regim normal cu...
Œn regim normal, ca Ómpreun„ cu ordonan˛a s„ fie discutate o dat„.
V„ mul˛umesc. Alte propuneri? V„ rog, domnule senator. Microfonul 3.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Eu v„ voi ridica o problem„ legat„ de solicitarea procedurii de urgen˛„.
Conform Constitu˛iei ∫i Regulamentului Senatului, procedura de urgen˛„ este solicitat„ de Guvern sau din proprie ini˛iativ„ Parlamentul hot„r„∫te asupra acestei situa˛ii.
Am Ón˛eles c„ Biroul permanent ne face aceast„ propunere. Sunt 14 propuneri legislative ∫i un proiect de lege. Poate nu ar fi stricat, pentru c„ nu to˛i ∫tim — ∫i Óntrebarea se adreseaz„ ∫i colegilor: ∫ti˛i despre ce este vorba Ón fiecare dintre aceste lucruri, ca s„ putem da aceast„ procedur„ de urgen˛„? —, poate ar fi trebuit s„ ne spun„ c‚teva cuvinte din partea Guvernului ministrul delegat pentru rela˛ia cu Parlamentul sau cel care Ól reprezint„, pentru c„ presupun c„ solicit„rile sunt ale Guvernului.
Dac„ nu sunt solicit„ri ale Guvernului, atunci explica˛i-ne de ce trebuie s„ intr„m pe procedura de urgen˛„. Avem deja un pachet foarte substan˛ial. Œn afar„ de legile...
Reiau textul de la sec˛iunea a IV-a din regulament, îProcedura de urgen˛„“, de la art. 108, care ne spune care ar fi situa˛iile Ón care ar trebui o procedur„ de urgen˛„.
Œn opinia mea, Ón afar„ de legile care privesc un tratat — avem undeva aici —, pe celelalte nu prea le-a∫ vedea c„ sunt pe proceduri de urgen˛„. ™i dac„ exist„ vreuna ∫i considera˛i c„ este, m„car explica˛i-mi ∫i v„ dau votul pe aceast„ lege. Dar s„ d„m proceduri de urgen˛„... Suntem foarte Ónc„rca˛i cu ceea ce Ónseamn„ agenda de adoptare a legilor. Mai intr„m ∫i pe proceduri de urgen˛„, suntem ∫i cu anumite restan˛e sau — s„ le numesc restan˛e — cu ceea ce venim Ón spate, toate comisiile la care se vor repartiza aceste legi vor fi obligate s„ lucreze a∫a. ™i de multe ori c‚nd lucrezi foarte rapid nu faci lucru de calitate.
P„rerea mea este c„ dac„ nu avem o explica˛ie ∫i procedura de urgen˛„ este solicitat„ a∫a de fiecare ini˛iator, haide˛i s„ le l„s„m pe procedur„ normal„, s„ mergem cu ele. ™i dac„ este neap„rat una de urgen˛„, spune˛i-o care ∫i s„ extragem din cele 15 care este cea care necesit„ aceast„ procedur„.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Vreau doar s„ fac men˛iunea c„ avem un singur proiect de lege ∫i 14 propuneri legislative. Sigur, la proiectul de lege, doamna secretar de stat ne poate da explica˛ia de ce Guvernul cere procedura de urgen˛„. La restul propunerilor legislative, probabil c„ a∫a au solicitat ini˛iatorii ∫i, sigur, a∫a este trecut ∫i Ón ordinea noastr„ de zi.
La solicitarea ini˛iatorilor exist„ acest drept. Dac„ plenul hot„r„∫te c„ se poate da procedura de urgen˛„, se acord„.
Doamna ministru, microfonul 9, pentru proiectul de lege de la punctul 1, s„ spunem.
V„ rog, doamna secretar de stat.
**Doamna Cristina Ancu˛a Pocora** — _secretar de stat la Departamentul pentru Rela˛ia cu Parlamentul_ **:**
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œn ceea ce prive∫te primul proiect de lege, conform Acordului multianual de finan˛are SAPARD, angajamentul financiar al Comunit„˛ii Europene, precum ∫i perioada de valabilitate a acestui angajament sunt stabilite prin acorduri anuale de finan˛are, iar acordul de finan˛are pe 2006 a fost semnat de Guvern pe 31 octombrie 2006. V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, doamna secretar de stat. Mai sunt ∫i alte propuneri? Nu.
Vreau s„ v„ aduc aminte c„ exist„ aceast„ propunere de modificare, venit„ din partea domnului senator Gheorghe David, ca propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 347/2006 privind modificarea ∫i completarea Legii recuno∫tin˛ei fa˛„ de eroii-martiri ∫i lupt„torii care au contribuit la victoria Revolu˛iei Rom‚ne din Decembrie 1989 nr. 341/2004 s„ plece mai departe, Ón procedur„ normal„, ∫i nu Ón procedur„ de urgen˛„.
Am s„ supun aceast„ propunere votului dumneavoastr„. Am rug„mintea s„ vota˛i.
V„ mul˛umesc.
Cu 51 de voturi pentru, 6 voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, a fost aprobat„ procedura de urgen˛„ pentru dezbaterea ∫i adoptarea celor 14 proiecte de lege, Ón afar„ de cel de la pozi˛ia 8.
La punctul 4 din ordinea de zi avem Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 38/2003 privind transportul Ón regim de taxi ∫i Ón regim de Ónchiriere.
Este tot Ón procedur„ de urgen˛„, fiind prioritate legislativ„ a Guvernului.
Pentru raport, Comisia economic„, industrii ∫i servicii. Caracterul legii, lege ordinar„.
Din partea Guvernului, domnul Cosmin Mihai Popescu. Microfonul 10.
V„ rog, domnule secretar de stat.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 7/22.II.2007 ## **Domnul Cosmin Mihai Popescu** — _secretar de stat_
_Ón Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 38/2003 privind transportul Ón regim de taxi ∫i Ón regim de Ónchiriere, cu modific„rile ulterioare, Ón sensul perfec˛ion„rii cadrului juridic care reglementeaz„ aceast„ activitate, perfec˛ionare necesar„ pentru eliminarea tuturor neconcordan˛elor dintre legisla˛ia na˛ional„ ∫i acquis-ul comunitar.
Acest proiect se racordeaz„ cerin˛elor europene Ón domeniul mijloacelor de m„surare, aplicabile inclusiv transportului Ón regim de taxi, este Ón acord cu dinamica acquis-ului comunitar Ón domeniul metrologiei legale ∫i reprezint„, totodat„, o premis„ a Óndeplinirii obliga˛iilor asumate de Rom‚nia Ón contextul asigur„rii liberei circula˛ii a m„rfurilor ∫i, implicit, a cre„rii pie˛ei interne.
V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.
Din partea comisiei, domnul pre∫edinte Claudiu T„n„sescu.
Microfonul 7, v„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Este vorba despre un raport la Proiectul de lege privind modificarea Legii nr. 38/2003 care prive∫te transportul Ón regim de taxi ∫i Ón regim de Ónchiriere.
Comisia a hot„r‚t, cu majoritate de voturi, s„ adopte un raport favorabil, cu amendamentele din anexa nr. 1.
Œn raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Camera decizional„ este Camera Deputa˛ilor.
A∫ vrea aici s„ men˛ionez c„ exist„ avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului ∫i, dac„ legea va trece de noi, propun s„ se elimine art. 2, pentru simplul motiv c„ Óntre momentul dezbaterii proiectului de lege Ón comisie ∫i momentul dezbaterii ast„zi Ón plen Rom‚nia a aderat la Uniunea European„, astfel Ónc‚t art. 2 nu-∫i mai are rostul.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Sunt Óntreb„ri? Nu sunt.
La dezbateri generale se Ónscrie cineva? Nu.
## V„ mul˛umesc.
V-a∫ ruga s„ observa˛i c„ suntem Ón fa˛a unui raport favorabil, cu un amendament admis, Ón anexa nr. 1, ∫i cu un amendament respins, Ón anexa nr. 2.
Dac„ Ón leg„tur„ cu amendamentul respins din anexa nr. 2 sunt interven˛ii?
Domnul senator Gheorghe Funar. Microfonul 2, v„ rog.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
M„ bucur c„ s-a acceptat un amendament. Unul este respins ∫i insist asupra lui, ∫i sper s„ fie acceptat ∫i acesta. Este vorba despre afi∫area pe ambele portiere din fa˛„ ale taxiului a valorilor tarifelor de distan˛„, de sta˛ionare ∫i de pornire, astfel Ónc‚t acestea s„ fie vizibile de la minimum 5 metri, sus˛ine ini˛iatorul. Amendamentul meu vizeaz„ ca aceast„ distan˛„ s„ fie redus„ la 2 metri, pentru ca cet„˛enii, cei care devin clien˛i, s„ poat„ vedea care sunt aceste tarife. Eu Ón˛eleg s„ fie vizibile ∫i s„ le poat„ citi, s„ ia act de tariful respectiv. Dac„ le punem la 5 metri, ele sunt vizibile, dar m„ Óndoiesc c„ se poate vedea de c„tre client c‚t are de pl„tit. La fel s-ar fi putut pune de ini˛iator îvizibil ∫i de la 15, 20, 25 metri“ sau o distan˛„ ∫i mai mare. M„ g‚ndeam s„-i d„m posibilitatea clientului s„ ia act de tarifele care sunt percepute ∫i de aceea insist pe aceast„ distan˛„ de 2 metri.
Mul˛umesc.
V„ mul˛umesc. Din partea ini˛iatorului...
Domnul senator Dinescu, dori˛i s„ interveni˛i? V„ rog. Microfonul 1, v„ rog.
## Domnule pre∫edinte,
Cred c„ suntem Ón prezen˛a unei chestiuni de semantic„, pentru c„ nu ∫tiu dac„ inten˛ia legiuitorului a fost de a se specifica îvizibil“ sau, mai degrab„, îlizibil“. La urma urmei, reglementarea chestiunii se face prin lizibilitate, ∫i nu prin vizibilitate. A∫a Ónc‚t b„nuiesc c„ argumentul pe care l-a adus domnul Funar Ón leg„tur„ cu scurtarea distan˛ei contribuie, probabil, Ón afar„ de considerentele estetice — v„ da˛i seama cum ar trebui s„ scrie ca s„ fie vizibil de la 5 metri —, contribuie la o stabilire direct„ a rela˛iei Óntre inten˛ia de a pleca cu acel taximetrist sau cu acel taximetru ∫i cunoa∫terea condi˛iilor.
Mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
Domnul senator Vasilescu. Microfonul 3, v„ rog.
## Mul˛umesc.
Indiferent dac„ e vorba de vizibilitate sau de lizibilitate, eu zic c„ ceea ce dore∫te domnul senator Funar este cuprins Ón textul ini˛ial. Deci dac„ se vede de la 5 metri, sigur se va vedea ∫i de la 2 metri.
Mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
Dac„ din partea Guvernului exist„ vreo explica˛ie? Comisia?
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 7/22.II.2007
Insist ∫i a∫ vrea s„ aduc la cuno∫tin˛„ doamnelor ∫i domnilor senatori c„ art. 2 precizeaz„ c„ prevederile prezentei legi intr„ Ón vigoare la data ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„. V-am citit asta ca s„ ∫ti˛i, s„ nu vi se par„ curios c„ vreau s„ elimin un articol aiurea.
## **Domnul Alexandru Pere∫:**
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Supun, atunci, votului dumneavoastr„ amendamentul respins din anexa nr. 2, amendamentul domnului senator Gheorghe Funar.
Dac„ vota˛i îda“, ve˛i vota pentru amendament. Dac„ vota˛i înu“, vota˛i Ómpotriva amendamentului, a∫a cum a fost, de fapt, ∫i voin˛a comisiei.
V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot, doamnelor ∫i domnilor senatori.
-
Din p„cate, nu am Óntrunit cele 36 de voturi la op˛iunea pentru îda“ sau pentru înu“. Va trebui s„ repet„m votul.
Am rug„mintea s„ v„ concentra˛i asupra votului ∫i asupra amendamentului. Mai citi˛i-l o dat„ ∫i, v„ rog, haide˛i s„ mai vot„m o dat„.
Un scor ∫i mai prost. Mai sunt argumente pentru amendamentul domnului Funar?
Suntem Ón sal„ 70 de colegi. V„ rog frumos, haide˛i s„ ne exprim„m prin vot Ónc„ o dat„. Dac„ vota˛i îda“, sunte˛i de acord cu amendamentul domnului Gheorghe Funar, dac„ vota˛i înu“, sunte˛i de acord cu varianta comisiei sesizate Ón fond.
Am rug„mintea s„ vota˛i. Inclusiv domnul Daea.
-
Din p„cate, nu am ob˛inut 36 de voturi, dar sunt c‚˛iva colegi...
36, deci jum„tate din... sau 35, scuza˛i-m„! Este votul domnului ™erban Mih„ilescu.
Haide˛i pu˛in la vot, domnule senator, v„ rog frumos!
Din sal„
#104898Vot„m?
## **Domnul Alexandru Pere∫:**
Haide˛i, c„ ne mai trebuie cel pu˛in dou„-trei voturi. Haide˛i!
**Domnul Ilie S‚rbu**
**:**
Sunt prezen˛i, dar nu voteaz„.
## **Domnul Alexandru Pere∫:**
Deci supun pentru ultima dat„ votului dumneavoastr„ amendamentul respins al domnului Gheorghe Funar. Am rug„mintea s„ v„ exprima˛i prin vot.
V„ mul˛umesc.
Cu 20 de voturi pentru, 36 de voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri, amendamentul a fost respins.
Vot · approved
Aprobarea execu˛iei bugetului Senatului Rom‚niei pe anii 2004 ∫i
Vot · approved
Aprobarea execu˛iei bugetului Senatului Rom‚niei pe anii 2004 ∫i
La punctul 5 din ordinea de zi avem Propunerea legislativ„ pentru compensarea Ón bani a tichetelor de c„l„torie pe calea ferat„ neutilizate de c„tre pensionari. Suntem Ón fa˛a unui raport de respingere.
Pentru raport, Comisia economic„, industrii ∫i servicii. Din partea Guvernului, domnul secretar de stat C„t„lin Ionel D„nil„.
Ave˛i cuv‚ntul.
Microfonul 8, v„ rog.
## **Domnul C„t„lin Ionel D„nil„** — _secretar de stat_
_Ón Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei_ **:**
Mul˛umesc frumos, domnule pre∫edinte.
Guvernul nu sus˛ine adoptarea acestei ini˛iative legislative, av‚nd Ón vedere c„ prin Legea bugetului de stat pe anul 2007 se prevede c„ art. 4 al Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 71/2004 care se dore∫te a fi modificat„ nu se aplic„ anul acesta ∫i, de asemenea, Ón acela∫i sens, Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 88/2006 men˛ioneaz„ c„ Óncep‚nd cu 2008 tichetele neutilizate vor fi compensate Ón bani.
Mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.
Din partea comisiei, domnul pre∫edinte Claudiu T„n„sescu.
Microfonul 7, v„ rog.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Este vorba despre un raport al Comisiei economice, industrii ∫i servicii la Propunerea legislativ„ pentru compensarea Ón bani a tichetelor de c„l„torie pe calea ferat„ neutilizate de c„tre pensionari.
Dup„ unele dezbateri, membrii comisiei au hot„r‚t, cu majoritate de voturi, s„ Óntocmeasc„ un raport de respingere.
Legea face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Camer„ sesizat„. Mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Dac„ la dezbateri generale dori˛i s„ interveni˛i? Domnul senator Dinescu.
V„ rog, microfonul 1.
Domnule pre∫edinte,
Œnainte de a intra Ón dezbateri, v„ rog s„ ave˛i amabilitatea s„-mi spune˛i cine sunt ini˛iatorii.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 7/22.II.2007
Sunt patru deputa˛i...
De la U.D.M.R.?
## **Domnul Alexandru Pere∫:**
Nu. Trei de la P.S.D. ∫i deputatul Mircia Giurgiu, parlamentar independent.
Nu, nu... ™i spun de ce. Aminti˛i-v„ c„ a˛i avut voi Ón 2004 o propunere legislativ„.
Domnule pre∫edinte, sigur c„ votul va tran∫a aceast„ chestiune, dar v-am Óntrebat nu Ónt‚mpl„tor cine sunt ini˛iatorii, pentru c„ Ón 2004 o ini˛iativ„ asem„n„toare, dar av‚ndu-i ca protagoni∫ti pe trei colegi de la U.D.M.R., a avut un r„spuns cam de genul: îDin 2006 va intra Ón vigoare o ordonan˛„ de urgen˛„ care va prevedea transformarea Ón bani a tichetelor de c„l„torie neutilizate.“
Iat„ c„ suntem Ón 2007 ∫i se vorbe∫te de o ordonan˛„ care va intra Ón vigoare Ón 2008, probabil c„ repus„ pe tapet aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ Ón 2009, Guvernul care va fi atunci va spune c„ Ón 2011 va intra Ón vigoare o ordonan˛„ care va reglementa chestiunea.
Œn fond, lucrurile sunt simple ∫i nu este o Ónc„rcare financiar„ at‚t de mare pentru Guvern. Practic, aceste tichete de c„l„torie se adreseaz„ unor oameni care au din ce Ón ce mai pu˛ine motive s„ c„l„toreasc„, dar fiind vorba de...
Din sal„
#109212Este dat„ aceast„ ordonan˛„!
Poftim? Este dat„? Bine, atunci!
S-a Ónt‚mplat ceva, domnule senator? V„ rog s„ p„stra˛i lini∫tea Ón sal„, domnule senator! Microfonul 2, domnul Puskás Valentin Zoltán, v„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Colegul nostru senator Valentin Dinescu are dreptate, Ón 2004 eu personal am depus o ini˛iativ„ legislativ„, care prevedea Óns„ schimbarea tichetelor de c„l„torie Ón tichete de mas„. P‚n„ la urm„ Guvernul P.S.D., la data respectiv„, a ∫i venit cu o ordonan˛„ care este Ón vigoare, dar de dou„ ori noi, Parlamentul, la propunerea Guvernului, am tergiversat ∫i am tot am‚nat punerea Ón aplicare. Acum se spune c„ se va pune Ón aplicare din 2008. S„ vedem dac„ se va pune Ón aplicare. Eu consider c„ compensarea Ón bani este mult mai bun„ dec‚t Ón tichete de mas„ ∫i sus˛inem aceast„ idee, dar odat„ ∫i-odat„ trebuie s„ punem Ón aplicare aceast„ idee, acest principiu de a transforma biletele de c„l„torie nefolosite Ón ceva, Ón bani, dar spun c„ s-a am‚nat p‚n„ Ón 2008. S„ sper„m c„ Ón 2008 va intra Ón vigoare. V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Din partea Guvernului, domnul secretar de stat C„t„lin D„nil„, dori˛i s„ r„spunde˛i, da?
Nu, voiam numai s„ fac men˛iunea c„ Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 88/2006 exact aceasta stabile∫te, transformarea Ón bani a tichetelor nefolosite. Mul˛umesc.
## **Domnul Alexandru Pere∫:**
V„ mul˛umesc. Dac„ mai sunt observa˛ii? Nu mai sunt.
Doamnelor ∫i domnilor senatori suntem Ón fa˛a unui raport de respingere, f„r„ amendamente.
Am s„
Vot · Amânat
Aprobarea execu˛iei bugetului Senatului Rom‚niei pe anii 2004 ∫i
Din sal„
#111093Nu se poate!
## **Domnul Alexandru Pere∫:**
Bine, atunci
Vot · Respins
Aprobarea execu˛iei bugetului Senatului Rom‚niei pe anii 2004 ∫i
Vot · Amânat
Aprobarea execu˛iei bugetului Senatului Rom‚niei pe anii 2004 ∫i
Din sal„
#112064Catalogul!
Din p„cate, nu avem nici cvorum. Am s„-l rog pe domnul secretar Ungheanu s„ mai citeasc„ o dat„ catalogul.
|**Domnul Mihai Ungheanu:**|| |---|---| |Antonie ™tefan Mihail|delega˛ie| |Apostol Neculai|absent| |Arca∫ Viorel|prezent| |Ardelean Aurel|absent| |Arion Viorel|absent| |Athanasiu Alexandru|europarlamentar| |Basgan Ion|prezent| |Berceanu Radu Mircea<br>Blaga Vasile|Guvern<br>Guvern| |Bobe∫ Marin|absent| |Cazacu Cornelia|delega˛ie| |C‚mpeanu Radu Anton|prezent|
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 7/22.II.2007 C‚rlan Dan Chelaru Ioan Cintez„ Mircea Ciornei Silvia Cioroianu Adrian Mihai Cismaru Ivan Copos Gheorghe Corodan Ioan Cozm‚nc„ Octav Cre˛u Corina Cre˛u Ovidiu Teodor Cucuian Cristian Cuta∫ George Sabin Daea Petre David Cristian David Gheorghe Diaconescu Cristian Dina Carol Dinescu Valentin DÓncu Vasile Duca Viorel Senior Dumitrescu Ion Mihai Dumitrescu Gheorghe Viorel Dumitru Constantin Eckstein Kovács Péter Fekete Szabó Andras Levente Filipescu Teodor Florescu Ion Flutur Gheorghe Frunda György Funar Gheorghe G„ucan Constantin Geoan„ Mircea Dan Georgescu Radu Cristian Gheorghe Constantin Ha∫otti Puiu Ila∫cu Ilie Iliescu Ion Ilu∫c„ Daniel Ion Vasile Iorga Nicolae Iorgovan Antonie Io˛cu Petru Nicolae Iv„nescu Paula Maria Jurcan Dorel Loghin Irina Lupoi Mihail Mardare Radu C„t„lin Marinescu Marius Markó Béla Mele∫canu Teodor Viorel Mereu˛„ Mircea Mih„escu Eugen Mih„ilescu Petru ™erban Moisuc Viorica Georgeta Pompilia Moraru Ion Mor˛un Alexandru Ioan Neagoe Otilian Neagu Nicolae Németh Csaba Nicolae ™erban Nicolai Norica Novolan Traian Onaca Dorel Constantin Oprea Mario Ovidiu Oprescu Sorin Mircea
prezent absent prezent europarlamentar europarlamentar prezent absent prezent absent europarlamentar prezent delega˛ie prezent prezent Guvern prezent absent delega˛ie prezent europarlamentar prezent prezent prezent prezent absent delega˛ie absent prezent absent delega˛ie prezent prezent absent absent Ónvoire absent prezent absent prezent absent prezent absent prezent prezent„ absent prezent„ prezent prezent prezent Guvern absent prezent europarlamentar prezent europarlamentar prezent europarlamentar prezent prezent prezent prezent prezent„ prezent absent prezent absent
Pascu Corneliu absent P„curaru Nicolae Paul Anton absent P„unescu Adrian absent Pere∫ Alexandru prezent Pete ™tefan delega˛ie Petre Maria europarlamentar Petrescu Ilie prezent Popa Aron Ioan prezent Popa Dan Gabriel prezent Popa Nicolae Vlad prezent Popescu Dan Mircea absent Popescu Ionel prezent Popescu Irinel prezent Popescu Mihail prezent Prodan Tiberiu Aurelian prezent Puskás Valentin Zoltán prezent R„doi Ion prezent R„doi Ovidiu absent R„dulescu Cristache prezent Roibu Aristide absent Sab„u Dan prezent S‚rbu Ilie prezent Silistru Doina prezent„ Simionescu Aurel Gabriel prezent Sógor Csaba prezent Solcanu Ion prezent Stan Petru prezent St„noiu Mihaela Rodica absent„ Stoica Ilie delega˛ie Str„til„ ™erban Cezar prezent Stroe Radu absent Szabó Károly Ferenc europarlamentar ™erb„nescu Verginia prezent„ ™erbu Gheorghe Vergil europarlamentar ™ere∫ Ioan Codru˛ absent ™tefan Viorel absent ™ter Sever prezent Talpe∫ Ioan prezent T„n„sescu Claudiu prezent T„r„cil„ Doru Ioan absent Theodorescu R„zvan Emil prezent Terinte Radu prezent TÓlv„r Angel delega˛ie Toma Ion prezent Tomoiag„ Liliana Lucia prezent„ Tudor Corneliu Vadim absent fi‚buleac Mihai prezent f c„u Silvia Adriana prezent„ fiÓrle Radu europarlamentar Ungheanu Mihai prezent Ungureanu Vasile Ioan D„nu˛ prezent Vasilescu Gavril„ absent V„c„roiu Nicolae absent V„rg„u Ion prezent Vedina∫ Verginia prezent„ Verestóy Attila absent Voiculescu Dan absent Vosganian Varujan Guvern Vraciu Jan prezent
## **Domnul Alexandru Pere∫:**
V„ mul˛umesc, domnule secretar.
Am rug„mintea s„ lua˛i loc, doamnelor ∫i domnilor senatori, s„ putem s„ exprim„m un vot asupra raportului la Propunerea legislativ„ pentru compensarea Ón bani a
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 7/22.II.2007 tichetelor de c„l„torie pe calea ferat„, neutilizate de c„tre pensionari.
V„ aduc aminte c„ avem Ón fa˛„ un raport de respingere.
Domnul senator C‚rlan, v„ rog s„ lua˛i loc pentru a v„ exprima votul.
Domnul senator Irinel Popescu, v„ rog s„ lua˛i loc ∫i s„ ne ajuta˛i, v„ rug„m.
Avem cvorum, suntem peste 70 de doamne ∫i domni senatori prezen˛i.
Am rug„mintea Ónc„ o dat„, aten˛ie! Este vorba despre un raport de respingere al Comisiei economice, industrii ∫i servicii.
Am rug„mintea s„ vota˛i, doamnelor ∫i domnilor senatori.
Raportul de respingere a fost respins.
Liste pentru liderii de grup parlamentar.
Vot · approved
Aprobarea execu˛iei bugetului Senatului Rom‚niei pe anii 2004 ∫i
V„ mul˛umesc.
Liste pentru liderii de grup.
La punctul 6 pe ordinea de zi avem Propunerea legislativ„ privind organizarea ∫i func˛ionarea unei societ„˛i de profil pentru distribu˛ia apei potabile ∫i canalizare Ón regiunile rurale.
Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Andreica.
Este vorba despre o propunere legislativ„ a domnului deputat Mircia Giurgiu. Este prezent? Nu este prezent domnul deputat.
Comisia economic„, industrii ∫i servicii, pentru raport. Doamna secretar de stat, da? Microfonul nr. 9, v„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Adoptarea unei astfel de propuneri legislative ar crea paralelisme legislative, Óntruc‚t, prin Legea nr. 241/2006, publicat„ Ón Monitorul Oficial, Partea I, nr. 563/2006, a fost reglementat Serviciul de alimentare cu ap„ ∫i canalizare. Din aceste considerente, Guvernul nu sus˛ine adoptarea acestei propuneri legislative.
V„ mul˛umesc.
Din partea comisiei, domnule pre∫edinte Dan Claudiu T„n„sescu, v„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Acest raport prive∫te Propunerea legislativ„ privind organizarea ∫i func˛ionarea unei societ„˛i de profil pentru distribu˛ia apei potabile ∫i canalizare Ón regiunile rurale.
Fa˛„ de discu˛iile purtate Ón comisie ∫i ˛in‚nd cont de o serie de avize, care au fost mai toate negative, membrii comisiei au hot„r‚t, cu majoritate de voturi, s„ Óntocmeasc„ un raport de respingere.
Prin natura reglement„rilor, legea face parte din categoria legilor ordinare, iar Camera decizional„ este Camera Deputa˛ilor.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Alexandru Pere∫:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Dac„ din partea grupurilor parlamentare, la dezbateri generale, dore∫te cineva s„ intervin„? Nu.
Atunci v„ rog s„ observa˛i, doamnelor ∫i domnilor senatori, suntem Ón fa˛a unui raport de respingere, f„r„ amendamente.
Vot · approved
Aprobarea execu˛iei bugetului Senatului Rom‚niei pe anii 2004 ∫i
V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot ∫i Ón privin˛a propunerii legislative, care are raport de respingere adoptat de c„tre plen.
Am rug„mintea s„ vota˛i.
Din sal„
#119424Nu mai este nevoie, dac„ s-a votat raportul.
## **Domnul Alexandru Pere∫:**
Din p„cate, doar 17 voturi pentru, 32 de voturi Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri.
## **Domnul Gavril„ Vasilescu**
**:**
Da˛i-mi voie, v„ rog. Pe procedur„!
Da, domnule senator Vasilescu. Microfonul nr. 3. V„ rog.
V„ rog s„ constata˛i c„ prin votul pe care l-am dat pentru raportul de respingere raportul a fost adoptat ∫i nu mai era necesar s„ se dea vot ∫i pentru lege, pentru c„ odat„ cu adoptarea raportului a fost respins„ ini˛iativa legislativ„.
Mul˛umesc.
Deci votul pe care l-am dat acum a fost inutil ∫i nu era cazul.
™i eu v„ mul˛umesc, domnule Vasilescu. Ave˛i dreptate, a∫a este. Odat„ votat raportul de respingere, propunerea legislativ„ a fost respins„.
V„ mul˛umesc.
La punctul 7 pe ordinea de zi, avem Proiectul de lege pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 20/1994 privind m„suri pentru reducerea riscului seismic al construc˛iilor existente.
Pentru raport, Comisia pentru administra˛ia public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului, domnul pre∫edinte Dan C‚rlan.
Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Andreica.
Microfonul nr. 10.
Vreau doar s„ mai amintesc c„ este vorba despre un proiect de lege.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 7/22.II.2007 ## **Domnul Ioan Andreica** — _secretar de stat Ón Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului_ **:**
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Este vorba despre Ordonan˛a nr. 20/1994 care, Ón forma ini˛ial„, precum ∫i cu modific„rile aduse de-a lungul timpului, nu a creat efecte pozitive p‚n„ la aceast„ or„, Óntruc‚t autoritatea public„ local„ nu a avut suficiente instrumente pentru a determina proprietarii de locuin˛e persoane fizice, ∫i respectiv juridice s„ ia Ón serios acest program, s„ participe la consolidarea cl„dirilor situate Ón zone cu risc seismic ridicat ∫i cu un Ónalt grad de degradare din cauza cutremurelor care au avut loc p‚n„ acum.
Prin actualul act normativ, propunem cre∫terea competen˛elor autorit„˛ilor publice locale, precum ∫i responsabilit„˛ile care se atribuie persoanelor fizice ∫i juridice, merg‚ndu-se p‚n„ la evacuarea din locuin˛e sau restr‚ngerea spa˛iilor de locuit pe perioada lucr„rilor de consolidare.
V„ mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.
Din partea Comisiei pentru administra˛ia public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului, domnul pre∫edinte Dan C‚rlan. Microfonul nr. 7, v„ rog.
## Domnule pre∫edinte,
Raportul Comisiei pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului este un raport favorabil, pentru admiterea proiectului de lege Ón forma ini˛iatorului.
V„ mul˛umesc.
Doamnelor ∫i domnilor senatori, suntem Ón fa˛a unui raport de admitere, cu amendamente respinse de c„tre comisie, consemnate Ón anexa nr. 1.
Dac„ sunt Óntreb„ri?
Da, domnule senator Funar? Microfonul nr. 2, v„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Am o singur„ Óntrebare pentru distinsul reprezentant al Guvernului, domnul secretar de stat Andreica: ce fonduri sunt alocate Ón acest an pentru atingerea obiectivelor acestei ordonan˛e ∫i c‚te cl„diri din Bucure∫ti estima˛i c„, Ón acest an, vor fi consolidate ∫i s„ se ajung„ la renun˛area la bulina ro∫ie?
Da, domnule secretar de stat. Microfonul nr. 10, v„ rog.
Ioan Andreica
#123062La aceast„ or„ sunt 125 de cl„diri cu bulin„ ro∫ie ∫i, pe m„sur„ ce se vor expertiza Ón continuare, avem informa˛ii c„ vom ajunge la 300 ∫i ceva de cl„diri.
Fondurile alocate pentru anul 2007 nu sunt mari, pentru c„ din cauza rezultatelor slabe Ón 2006 n-am
alocat ini˛ial fonduri mari, dar vom suplimenta bugetul, pe m„sura realiz„rilor. La aceast„ or„ sunt circa 100 miliarde lei vechi.
V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Dac„ mai sunt Óntreb„ri? Nu.
Atunci, doamnelor ∫i domnilor senatori, v„ propun s„ ne oprim aici, s„ nu trecem la dezbaterea amendamentelor.
La ora 18,10 avem Óntreb„ri ∫i interpel„ri transmise ∫i la radio.
Da, domnule senator Funar. Microfonul nr. 2, v„ rog.
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,
Am pe procedur„ urm„toarea propunere: eu renun˛ la toate cele 7 amendamente. Rug„mintea este ca dumneavoastr„ s„ v„ concentra˛i, la fel ∫i colegii, ∫i s„ vot„m ∫i acest proiect de lege. Mul˛umesc.
## **Domnul Alexandru Pere∫:**
V„ mul˛umesc, domnule senator Funar.
Atunci,
Vot · approved
Aprobarea execu˛iei bugetului Senatului Rom‚niei pe anii 2004 ∫i
Pentru votul final pe proiectul de lege v„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot.
Din sal„
#124651™i amendamentele?
## **Domnul Alexandru Pere∫:**
Amendamentele au fost retrase de c„tre domnul Funar.
**Doamna Paula Maria Iv„nescu**
**:**
Raportul n-are amendamente.
## **Domnul Alexandru Pere∫:**
Raportul f„r„ amendamente, da.
**Doamna Paula Maria Iv„nescu**
**:**
P„i atunci nu mai vot„m!
Haide˛i s„ ne exprim„m prin vot, totu∫i, ca s„ fim Ón siguran˛„.
V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot.
V„ mul˛umesc.
Doamnelor ∫i domnilor senatori, cu 51 de voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„ ∫i nicio ab˛inere, proiectul de lege a fost adoptat.
Ne oprim aici cu aceast„ sec˛iune de dezbateri legislative.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 7/22.II.2007 La ora 18 ∫i 10 minute trecem la Óntreb„ri ∫i interpel„ri, sec˛iune care va fi transmis„ la radio. V„ mul˛umesc.
V„ doresc o sear„ pl„cut„!
## DUP√ PAUZ√
Stimate colege ∫i stima˛i colegi,
Intr„m Ón ultima parte a ∫edin˛ei noastre de ast„zi. Am rug„mintea s„ lua˛i loc.
Œncepem cu Óntreb„rile adresate Guvernului.
Œl rog pe domnul senator Dan Gabriel Popa, din partea Grupului parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., s„ adreseze Óntrebarea pe care a preg„tit-o.
Ave˛i cuv‚ntul.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Œntrebarea este adresat„ domnului ministru al s„n„t„˛ii publice Eugen Nicol„escu.
Domnule ministru,
Readuc Ón discu˛ie o tem„ pe care, Ón ultimii doi ani, v-am prezentat-o periodic at‚t dumneavoastr„, c‚t ∫i pre∫edintelui Casei Na˛ionale de Asigur„ri de S„n„tate. Este vorba despre datoriile a∫a-zis istorice ale c‚torva spitale din ˛ar„, printre care ∫i Spitalul Jude˛ean din Pite∫ti, datorii care provin din anii 2004 ∫i 2005. Mi s-a r„spuns, de fiecare dat„, Ón termeni generali, cu trimitere la legisla˛ie, pe care v„ asigur c„ o cunosc bine, particip‚nd, de altfel, la elaborarea ei Ón calitate de senator ∫i de membru al Comisiei de s„n„tate public„.
V„ aten˛ionez din nou, domnule ministru, asupra faptului c„ Spitalul Jude˛ean din Pite∫ti este Ón prag de executare silit„, ca urmare a unor hot„r‚ri ale instan˛elor, ∫i v„ adresez Óntrebarea: c‚nd se vor achita aceste datorii a c„ror existen˛„ afecteaz„ calitatea serviciilor medicale acordate pacien˛ilor?
Solicit urgent r„spuns scris.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc ∫i eu, domnule senator.
Dau cuv‚ntul pentru a adresa interpelarea domnului senator Ion Moraru, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.
Microfonul central, v„ rog.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelarea este adresat„ domnului prim-ministru Popescu-T„riceanu.
Fiind cunoscute preocup„rile actualului Guvern pentru proprietatea privat„, consider„m necesar s„ atragem aten˛ia c„ Ón Rom‚nia exist„ Ónc„ ∫i proprietate public„ de interes na˛ional sau local.
Œn anii 2001—2002 a fost finalizat„ inventarierea propriet„˛ii publice de interes local, cu dou„ excep˛ii notabile: municipiile Bucure∫ti ∫i Cluj-Napoca, ai c„ror primari sunt persoane din conducerea P.D.
Œn urm„ cu mai bine de un an m-am adresat ministrului administra˛iei publice, ca s„ ne comunice stadiul inventarierii domeniului public Ón cele dou„ mari ora∫e. Domnia Sa ne-a comunicat c„, de∫i primarii r„spund pentru inventarierea patrimoniului public ∫i privat local, legea actual„ nu prevede sanc˛iuni pentru aceasta, iar printr-o modificare a legisla˛iei urmeaz„ s„ fie introduse ∫i sanc˛iuni.
De∫i Ón anul 2006 au fost modificate at‚t Legea administra˛iei publice locale nr. 215/2001, c‚t ∫i Legea privind Statutul ale∫ilor locali nr. 393/2004, cei doi primari nu sunt sanc˛iona˛i nici Ón prezent pentru neÓndeplinirea uneia dintre principalele atribu˛ii.
V„ rug„m s„ ne comunica˛i, domnule prim-ministru, care este stadiul ac˛iunii de inventariere a domeniului public Ón Bucure∫ti ∫i Cluj-Napoca ∫i c‚nd se va finaliza aceast„ ac˛iune.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc.
Dau cuv‚ntul domnului senator Ilie Petrescu, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.
V„ rog, microfonul central.
Anun˛ ∫i cine urmeaz„, ca s„ mergem mai repede. Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, doamna senator Liliana Lucia Tomoiag„.
Am dou„ Óntreb„ri, domnule pre∫edinte.
Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, domnului ministru Mihail H„rd„u:
Av‚nd Ón vedere situa˛ia ∫colar„ din satul Olari, comuna Plop∫oru, jude˛ul Gorj, ∫colarii sunt nevoi˛i s„ parcurg„ pe jos, Ón fiecare zi, un drum de 5 kilometri p‚n„ la ∫coal„, Ón orice condi˛ii atmosferice ∫i pasibili de accidente rutiere.
V„ rog s„ analiza˛i posibilitatea punerii la dispozi˛ie a unui mijloc de transport destinat deplas„rii ∫colarilor dintre localitate ∫i re∫edin˛a de comun„, ∫coala fiind aflat„ la 5 kilometri distan˛„.
V„ solicit s„ m„ informa˛i asupra m„surilor pe care le ve˛i dispune Ón acest sens. Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc.
O alt„ Óntrebare o adresez Ministerului Justi˛iei, doamnei ministru Monica Luisa Macovei.
Œn data de 12 iunie 2006, am adresat Ministerului Finan˛elor Publice o interpelare referitoare la S.C. REUT — S.A. Craiova.
Am revenit cu o interpelare pe acela∫i subiect Ón data de 23 octombrie 2006. S.C. REUT — S.A. Craiova este unul dintre cei mai mari datornici la bugetul statului, av‚nd, la data de 25 mai 2005, datorii Ón sum„ de 116 miliarde lei. Solicitam Ón interpelare s„ se dispun„ efectuarea unei anchete fa˛„ de modul de desf„∫urare a licita˛iei, care s-a f„cut prin Ónl„turarea societ„˛ilor doritoare de a participa la licita˛ie Ón beneficiul debitorului. Ancheta f„cut„ a fost superficial„, f„r„ a se lua m„suri ∫i a fi sesizate organele Ón drept, respectiv D.N.A. Deoarece Ón astfel de cazuri, c‚nd bugetul statului este prejudiciat de r„u-platnici cu sute de miliarde de lei, cum este cazul de fa˛„, se impun a fi luate toate m„surile legale, iar D.N.A. ar trebui s„ se autosesizeze din oficiu. Suntem Ón anul 2007 ∫i situa˛ia prezentat„ Ón cele dou„ interpel„ri nu ∫i-a g„sit rezolvare.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 7/22.II.2007 V„ solicit, doamna ministru, s„ analiza˛i situa˛ia prezentat„ ∫i s„-mi comunica˛i care sunt m„surile pe care le ve˛i lua Ón acest caz de fraud„.
Pentru aceasta, solicit de la tribuna Senatului ca domnul procuror-∫ef Daniel Morar, de la D.N.A., s„ se autosesizeze pentru anchetarea acestei situa˛ii a domnului director Dumitru, de la Direc˛ia de Finan˛e Publice Dolj.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Am rug„mintea s„ concentra˛i Óntreb„rile, ca s„ pute˛i prinde emisiunea radiodifuzat„. Altfel, nu este nicio problem„, dar probabil c„ nu ve˛i intra Ón timpii fixa˛i prin program.
Doamna senator Liliana Lucia Tomoiag„, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat. Se preg„te∫te domnul senator Claudiu T„n„sescu, Grupul parlamentar al P.R.M.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebarea mea este adresat„ domnului Vasile Blaga, ministrul administra˛iei ∫i internelor.
Œn conformitate cu Legea nr. 236/2006 pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 110/2005, care reglementeaz„ v‚nzarea spa˛iilor proprietate privat„ a statului cu destina˛ia cabinete medicale, primarul comunei ™pring avea obliga˛ia s„ ini˛ieze proiecte de hot„r‚re referitoare la v‚nzarea acestor spa˛ii. Ignor‚nd aceast„ obliga˛ie, primarul comunei se opune vehement aplic„rii acestei legi, ajung‚nd Ón penibila situa˛ie de a-i ac˛iona pe medici Ón justi˛ie. Conflictul primarului comunei ™pring cu cei Óndrept„˛i˛i s„ cumpere aceste spa˛ii a atins cote care dep„∫esc orice cadru legal. Acest lucru afecteaz„ grav autorizarea ∫i acreditarea cabinetelor medicale conform normelor actuale ∫i dreptului comunit„˛ii locale de a avea acces permanent la serviciile medicale.
Œn aceste circumstan˛e, domnule ministru, v„ rog respectuos s„ preciza˛i ce m„suri ve˛i lua pentru rezolvarea acestor situa˛ii.
Solicit r„spuns Ón scris.
V„ mul˛umesc. Procedur„, domnul senator Gheorghe Funar. Microfonul 2.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Am o respectuoas„ rug„minte la dumneavoastr„, ∫i anume s„ preciza˛i pentru fiecare dintre colegele ∫i colegii senatori ∫i forma˛iunea politic„ pe care o reprezint„, pentru c„ radioascult„torii nu au de unde s„ ∫tie, Ón cazul multora dintre ei, de ce partid apar˛in. Mul˛umesc.
V„ mul˛umesc ∫i eu. A∫a o s„ fac.
Domnul senator Claudiu T„n„sescu, din partea Grupului parlamentar al P.R.M. Se preg„te∫te domnul senator Ion V„rg„u, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Prima Óntrebare este adresat„ primului-ministru, domnul C„lin Anton Popescu-T„riceanu Constantin.
Am constatat c„ a˛i continuat politica ∫i practica gre∫it„ a Guvernului P.S.D.-U.D.M.R. din perioada 2000—2004 ∫i a˛i repartizat direct, prin hot„r‚ri de guvern, diferite sume c„tre unele consilii locale, Ón func˛ie de culoarea politic„ a primarilor ∫i a majorit„˛ilor din consiliile locale.
V„ rog s„-mi comunica˛i, separat, pe anii 2005 ∫i 2006, care au fost hot„r‚rile adoptate de c„tre Guvern ∫i ce sume s-au repartizat direct pentru consiliile locale, prin ignorarea consiliilor jude˛ene.
Dorim r„spuns scris ∫i verbal.
A doua Óntrebare, tot scurt„, este adresat„ domnului ministru al finan˛elor publice, Sebastian Teodor Gheorghe Vl„descu.
Dup„ cum cunoa∫te˛i, Ón perioada postdecembrist„ dezvoltarea economic„ a Rom‚niei a fost influen˛at„ negativ de efectele blocajului financiar, Ón cre∫tere continu„.
V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i care a fost, pe fiecare an Ón parte, din perioada 1990—2006, ponderea blocajului financiar Ón P.I.B. ∫i care au fost politicile aplicate pentru lichidarea acestui blocaj.
- Solicit r„spuns scris ∫i verbal.
- V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
## V„ mul˛umesc ∫i eu.
Dau cuv‚ntul domnului senator Ion V„rg„u, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Microfonul 3.
Se preg„te∫te domnul senator Gheorghe Funar, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.
- V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Prima Óntrebare este adresat„ domnului ministru Sebastian Vl„descu.
Ce argumente au stat la baza deciziei de modificare a actului normativ potrivit c„ruia posesorii de autoturisme achizi˛ionate Ón sistem leasing trebuie s„ achite taxele locale, av‚nd Ón vedere c„ ace∫tia devin proprietari de drept abia dup„ achitarea integral„ a autoturismului?
Solicit r„spuns oral ∫i scris.
Œntrebarea a doua este adresat„ domnului ministru Eugen Nicol„escu.
f n‚nd cont de posibilit„˛ile limitate de deplasare Óntre localit„˛ile din Delta Dun„rii ∫i de num„rul redus de cabinete medicale, a˛i luat, domnule ministru, Ón calcul finan˛area unui laborator naval mobil pentru interven˛ii Ón cazuri de urgen˛„ Ón Delta Dun„rii ∫i zona limitrof„ a acesteia?
Solicit r„spuns oral ∫i scris. V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
Are cuv‚ntul domnul senator Gheorghe Funar, din partea Grupului parlamentar al P.R.M. Microfonul 2.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 7/22.II.2007 Se preg„te∫te doamna senator Doina Silistru, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
## Mul˛umesc.
Prima Óntrebare este adresat„ premierului C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.
Mass-media central„ ∫i local„ a prezentat mai multe exemple referitoare la repartizarea distinct„, din Fondul de rezerv„ al Guvernului, a unor sume diverse c„tre unele municipii, ora∫e ∫i comune. Œn acest context, v„ solicit s„-mi comunica˛i prin care hot„r‚ri de guvern s-au repartizat, ce sume ∫i cu ce destina˛ii, Ón anii 2005 ∫i 2006, urm„toarelor municipii: Cluj-Napoca, Timi∫oara, Constan˛a, Ia∫i, Ploie∫ti, Craiova ∫i Bra∫ov.
V„ mul˛umesc.
Cea de a doua Óntrebare este adresat„ ministrului administra˛iei ∫i internelor, domnul Vasile Blaga.
Dumneavoastr„ cunoa∫te˛i foarte bine importan˛a ∫i consecin˛ele cu referire la datele de identificare ale unui cet„˛ean rom‚n. Ca urmare, v„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i dac„ exist„ Ón Rom‚nia cet„˛eni av‚nd numele ∫i prenumele C„lin Popescu-T„riceanu, cu men˛ionarea datei na∫terii ∫i a domiciliului. f n s„ precizez c„, din informa˛iile neoficiale pe care le de˛in, rezult„ c„ nu exist„ niciun cet„˛ean cu acest nume ∫i prenume.
Solicit r„spuns Ón scris ∫i verbal. V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Doamna senator Doina Silistru, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat. Se preg„te∫te domnul senator Aurel Ardelean, din partea Grupului parlamentar al P.R.M. Ave˛i microfonul, doamna senator.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Œntrebarea mea este adresat„ domnului ministru al agriculturii, ™tefan Motreanu.
Foarte multe unit„˛i de cercetare din domeniul agricol ne sesizeaz„ c„ vor r„m‚ne f„r„ terenul folosit pentru cercetare pe care Ól aveau p‚n„ Ón prezent, dac„ Proiectul de lege privind reorganizarea unit„˛ilor de cercetare-dezvoltare Ón domeniul agricol va fi promovat Ón forma conceput„ de fostul ministru al agriculturii. Prin acest proiect se prevede c„ un num„r de 45 de unit„˛i de cercetare-dezvoltare Ón domeniul agricol vor pierde, prin reorganizare, 34,4 mii hectare din suprafa˛a de teren folosit„.
Consider‚nd c„ inten˛ia dumneavoastr„ nu este desfiin˛area cercet„rii agricole Ón Rom‚nia, cu deosebit respect v„ adresez urm„toarea Óntrebare: ce m„suri a˛i dispus pentru reanalizarea acestui proiect de lege foarte important pentru agricultur„ dup„ aderare ∫i c‚nd va fi Ónaintat Parlamentului pentru dezbatere ∫i aprobare?
Solicit r„spuns scris ∫i oral. Mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, doamna senator.
Are cuv‚ntul domnul senator Aurel Ardelean, din partea Grupului parlamentar al P.R.M. Se preg„te∫te
domnul senator Vasile D„nu˛ Ungureanu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Ave˛i cuv‚ntul, v„ rog.
Prima Óntrebare se adreseaz„ domnului prim-ministru al Guvernului.
Œn cadrul Programului de guvernare 2005—2008, Capitolul al VI-lea, îPolitici Ón domeniul cercet„rii, dezvolt„rii ∫i inov„rii“, se prevede aplicarea unui program privind Ónfiin˛area ∫i func˛ionarea Fondului Na˛ional cu Capital de Risc, destinat cercet„rii-inov„rii.
Domnule prim-ministru, v„ rog s„ men˛iona˛i Ón ce fel a fost aplicat„ aceast„ prevedere din cadrul Programului de guvernare 2005—2008.
Solicit r„spuns scris.
V„ mul˛umesc.
A doua Óntrebare se adreseaz„ domnului ministru al educa˛iei ∫i cercet„rii Mihail H„rd„u.
Œn cadrul Programului de guvernare 2005—2008, la Capitolul al XIX-lea îPolitica de protec˛ie a consumatorilor“, se men˛ioneaz„ introducerea educa˛iei consumatorilor Ón procesul de Ónv„˛„m‚nt.
V„ rog s„ men˛iona˛i, domnule ministru, cum anume a fost aplicat„ p‚n„ Ón prezent aceast„ m„sur„ prev„zut„ Ón cadrul Programului de guvernare 2005—2008.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Dau cuv‚ntul domnului senator Vasile D„nu˛ Ungureanu, Grupul parlamentar al P.S.D. Se preg„te∫te domnul senator Petru Stan, Grupul parlamentar al P.R.M.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Prima Óntrebare este adresat„ domnului ministru Vasile Blaga.
Cum este posibil, domnule ministru, ca o institu˛ie a statului s„ perceap„ o sut„ de lei noi pentru eliberarea unui banal certificat de carte funciar„?
Cum este posibil ∫i unde este c‚∫tigul cet„˛eanului ∫i ce explica˛ie da˛i pentru acest fapt?
Œntrebarea concret„: cum motiva˛i aceast„ cre∫tere enorm„ a taxelor percepute de Autoritatea Na˛ional„ de Cadastru ∫i Publicitate Imobiliar„ pentru servicii prestate cet„˛enilor ∫i de ce a˛i luat aceast„ m„sur„?
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
A doua Óntrebare este adresat„ domnului ministru Mihail H„rd„u.
Decontarea cheltuielilor de transport pentru elevii din mediul rural care fac naveta Ón localit„˛ile unde urmeaz„ cursurile unei ∫coli a fost o problem„ care a generat multe discu˛ii ∫i nemul˛umiri.
Din informa˛iile mele, p‚n„ la aceast„ dat„ unit„˛ile ∫colare nu au fost Ón∫tiin˛ate asupra metodologiei de decontare, nici asupra supliment„rii resurselor financiare. De aceea v„ Óntreb, domnule ministru, Óntruc‚t semestrul al doilea al anului ∫colar a Ónceput, c‚nd ve˛i trimite instruc˛iunile, metodologia necesar„ pentru punerea Ón aplicare a art. 176 alin. (1[1] ) din Legea nr. 84/1995, republicat„.
Solicit r„spuns scris ∫i oral. V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 7/22.II.2007
™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.
Dau cuv‚ntul domnului senator Petru Stan, din partea Grupului parlamentar al P.R.M. Se preg„te∫te doamna senator Adriana f c„u, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.
Microfonul 1, v„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Prima Óntrebare este adresat„ domnului ministru Béla Markó, ministru de stat pentru coordonarea activit„˛ilor din domeniile culturii, Ónv„˛„m‚ntului ∫i integr„rii europene. Domnule ministru,
Dup„ cum ∫ti˛i, sub coordonarea U.D.M.R.-ului sunt Ón curs de desf„∫urare referendumuri locale, ilegale, viz‚nd ob˛inerea autonomiei teritoriale a multor unit„˛i administrativ-teritoriale din jude˛ele Covasna, Harghita, Mure∫, Bra∫ov.
V„ solicit, domnule ministru de stat, s„ aduce˛i la cuno∫tin˛a opiniei publice Ón˛elegerile secrete pe care le-a˛i f„cut cu Pre∫edintele Rom‚niei Traian B„sescu ∫i cu primul-ministru C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu viz‚nd neimplicarea autorit„˛ilor statului rom‚n Ómpotriva ac˛iunilor separatiste organizate de c„tre U.D.M.R., Ungaria ∫i iredentismul maghiar.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
A doua Óntrebare este adresat„ Ministerului Administra˛iei Publice ∫i Internelor, domnului ministru Vasile Blaga.
Domnule ministru,
Prin Legea nr. 16/1996, Legea arhivelor na˛ionale, modificat„ ∫i completat„, se prevede ca Ón cazul desfiin˛„rii, Ón condi˛iile legii, a unui creator de documente, persoan„ juridic„, documentele cu valoare practic„ Ón baza c„rora se elibereaz„ copii, certificate ∫i extrase privind drepturile individuale ale cet„˛enilor vor fi depuse la arhivele statului sau la casele na˛ionale de pensii.
La biroul meu parlamentar din municipiul Zal„u s-au prezentat foarte mul˛i cet„˛eni nemul˛umi˛i c„ nu li se elibereaz„ adeverin˛e privind stadiul de cotizare, din cauza lipsei de personal la aceste institu˛ii abilitate.
V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i ce m„suri ve˛i lua ∫i c‚nd vor disp„rea astfel de situa˛ii.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Da, mul˛umesc, domnule senator.
Are cuv‚ntul doamna senator Adriana f c„u, din partea Grupului parlamentar al P.S.D. Se preg„te∫te domnul senator Viorel Dumitrescu, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Œntrebarea este adresat„ domnului Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarit„˛ii sociale ∫i familiei.
Stimate domnule ministru, conform Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 138/2005, aprobat„ prin Legea nr. 7/2007, se acord„ indemniza˛ia pentru cre∫terea copilului doar pentru primele trei na∫teri ∫i doar pentru acei copii ai c„ror p„rin˛i au cotizat Ón ultimele
dou„sprezece luni premerg„toare na∫terii copilului. Astfel, se creeaz„ o discriminare Óntre copii chiar de la na∫terea acestora.
De aceea, a∫ dori s„ ne preciza˛i care este strategia pe care ministerul dumneavoastr„ o are pentru a asigura egalitatea de ∫anse pentru to˛i copiii din Rom‚nia. Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc, doamna senator.
Are cuv‚ntul domnul senator Viorel Dumitrescu, din partea Grupului parlamentar al P.R.M. Se preg„te∫te domnul senator Radu C„t„lin Mardare, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Prima Óntrebare este adresat„ primului-ministru, domnul Constantin Anton T„riceanu.
V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i, pentru anii 2005—2006, c‚te autoturisme au fost achizi˛ionate pentru Guvern, ministere, Cancelaria Primului-Ministru, Secretariatul General al Guvernului, institu˛ii aflate Ón subordinea ∫i coordonarea primuluiministru, institu˛ii aflate Ón subordinea Guvernului — prefecturi ∫i servicii deconcentrate Ón subordinea prefec˛ilor.
Solicit ca Ón situa˛ia Ón care Ómi ve˛i prezenta acest lucru s„ se precizeze, pe total ˛ar„ ∫i pe fiecare jude˛ Ón parte, pe l‚ng„ num„rul de autoturisme, m„rcile acestora ∫i valoarea cu care au fost achizi˛ionate.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
A doua Óntrebare, adresat„ tot domnului prim-ministru. At‚t partidele politice, c‚t ∫i reprezentan˛ii societ„˛ii civile au criticat noile reglement„ri cuprinse Ón Ordonan˛ele de urgen˛„ ale Guvernului nr. 99 ∫i nr. 131/2006.
V„ solicit„m, domnule prim-ministru, s„ ne comunica˛i cine a ini˛iat ordonan˛ele, cine le-a sus˛inut Ón ∫edin˛e ∫i care a fost votul pentru fiecare membru al Guvernului sau pentru fiecare secretar de stat care a fost desemnat s„-l Ónlocuiasc„ pe ministrul absent.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i verbal.
Da. V„ mul˛umesc, domnule senator.
Are cuv‚ntul domnul senator Radu C„t„lin Mardare, din partea Grupului parlamentar al P.S.D. Se preg„te∫te domnul senator Valentin Dinescu, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Œntrebarea este adresat„ domnului ministru al transporturilor, construc˛iilor ∫i turismului.
Domnule ministru, este adev„rat c„ Regionala C.F.R. Ia∫i a hot„r‚t desfiin˛area Sta˛iei C.F.R. R„c„ciuni, jude˛ul Bac„u, precum ∫i Ónlocuirea barierei automate din satul de centru cu o barier„ acustic„?
Dac„ da, v„ rog s„-mi aduce˛i la cuno∫tin˛„ motivele care au dus la aceste decizii.
Autorit„˛ile locale solicit„ men˛inerea Ón func˛iune a Sta˛iei C.F.R. R„c„ciuni, amplasat„ Ón imediata apropiere a satului de centru, Óntruc‚t, zilnic, 80—90 de elevi,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 7/22.II.2007 naveti∫ti ∫i al˛i cet„˛eni folosesc trenul ca mijloc de transport Ón comun.
De asemenea, cet„˛enii au sesizat c„ prin montarea unei bariere acustice Ón locul celei automate Ón satul de centru vor avea de suferit din cauza semnalelor sonore care dep„∫esc Ón intensitate limita admis„.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris.
Da. V„ mul˛umesc, domnule senator.
Dau cuv‚ntul domnului senator Valentin Dinescu, din partea Grupului parlamentar al P.R.M. Se preg„te∫te domnul senator Ovidiu Teodor Cre˛u, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
- Œntrebarea mea este adresat„ ministrului administra˛iei
- ∫i internelor, domnul Vasile Blaga.
Domnule ministru,
Art. 13 din Constitu˛ia Rom‚niei precizeaz„ c„ limba oficial„ este limba rom‚n„. Contrar prevederilor constitu˛ionale, Ón ultimii doi ani, cu ocazia concursurilor organizate pentru ocuparea unor func˛ii Ón administra˛ia public„ local„ din jude˛ele Covasna, Harghita ∫i Mure∫, s-a impus, ca o condi˛ie obligatorie ∫i eliminatorie, cunoa∫terea limbii maghiare.
V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i ce a˛i Óntreprins, Ón mod concret, dumneavoastr„ ∫i cei trei prefec˛i, precum ∫i care sunt sanc˛iunile aplicate autorit„˛ilor publice locale din jude˛ele Covasna, Harghita ∫i Mure∫, care au condi˛ionat participarea la concurs de cunoa∫terea limbii maghiare, limba oficial„ Ón U.D.M.R.
Solicit r„spuns scris ∫i verbal.
A doua Óntrebare este adresat„ domnului prim-ministru.
Domnule prim-ministru, speciali∫tii Ón domeniul economic au estimat c„ Ón perioada 1990—2006 a fost jefuit„ avu˛ia na˛ional„ de circa 400 miliarde de euro.
V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i care a fost, Ón fiecare an din perioada 1990—2006, evolu˛ia avu˛iei na˛ionale a Rom‚niei.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i verbal.
## V„ mul˛umesc, domnule senator.
Are cuv‚ntul domnul senator Ovidiu Teodor Cre˛u, din partea Grupului parlamentar al P.S.D. Se preg„te∫te doamna senator Irina Loghin, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.
Œntrebarea mea este adresat„ domnului Dan ™tefan Motreanu, ministrul agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale.
Domnule ministru,
Chiar dac„ nu dumneavoastr„ personal sunte˛i de vin„, totu∫i ministerul pe care-l conduce˛i trebuie s„-∫i asume responsabilitatea faptului c„ nu mai exist„ timp pentru rezolvarea formalit„˛ilor necesare pentru ca produc„torul agricol s„ poat„ beneficia Ón acest an de sprijin prin programe comunitare ∫i pl„˛i directe.
La aceast„ or„ ar trebui s„ avem un program postaderare din care, Ón mod firesc, fac parte Planul na˛ional strategic pentru dezvoltare rural„ 2007—2013 ∫i
Programul na˛ional de dezvoltare rural„, care la aceast„ or„ ar fi trebuit s„ fie dezb„tute cu organiza˛iile abilitate, aprobate de ministru ∫i prezentate Comisiei Europene. Or, ele sunt Ón faz„ de discu˛ii cu factorii interesa˛i, deci la distan˛„ mare de Comisia European„.
Cum se vor derula programele comunitare, pl„˛i directe pe unitatea de suprafa˛„ ∫i alte forme de sprijin, dac„ aceste dou„ documente nu au fost finalizate, cu at‚t mai mult cu c‚t nici cele dou„ agen˛ii responsabile, respectiv Agen˛ia de Pl„˛i ∫i Interven˛ie Ón Agricultur„ ∫i Agen˛ia de Pl„˛i pentru Dezvoltare Rural„ ∫i Pescuit, nu sunt acreditate de Uniunea European„?
Ce Óntreprinde˛i, domnule ministru, pentru prezentarea la Comisia European„ a celor dou„ instrumente?
Ce face˛i, domnule ministru, pentru ca fermierii ∫i ˛„ranii s„ fie informa˛i c„ Ón acest an nu vor beneficia de sprijin prin programe comunitare, din vina Guvernului T„riceanu?
Ce Óntreprinde˛i pentru ca fermierii ∫i ˛„ranii s„ fie informa˛i ce Ónseamn„ pentru ei integrarea european„, ce avantaje ∫i facilit„˛i au ∫i, mai ales, ce restric˛ii ∫i interdic˛ii?
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Are cuv‚ntul doamna senator Irina Loghin, din partea Grupului parlamentar al P.R.M. Se preg„te∫te domnul senator Ilie S‚rbu, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebarea mea este adresat„ Ministerului Integr„rii Europene, doamnei ministru Anca Daniela Boagiu.
Rom‚nii din ˛ar„ ∫i din str„in„tate s-au bucurat la trecerea dintre ani, odat„ cu aderarea ˛„rii noastre la Uniunea European„.
V„ solicit, doamn„ ministru, s„-mi comunica˛i care dintre capitolele negociate Ón timpul Guvernului N„stase, Ón vederea ader„rii la Uniunea European„, considera˛i c„ includ prevederi cu un grad mai mare de dificultate Ón aplicare ∫i cu unele consecin˛e negative Ón plan social.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i verbal.
A doua Óntrebare este adresat„ domnului prim-ministru C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.
Dup„ cum cunoa∫te˛i, sute de mii de familii au fost evacuate ∫i unele dintre ele au ajuns Ón strad„, ca urmare a restituirii imobilelor c„tre fo∫tii proprietari.
V„ solicit s„-mi comunica˛i care este num„rul proprietarilor de locuin˛e dob‚ndite Ón baza Legii nr. 112/1995, care au fost evacua˛i din locuin˛e ca urmare a unor sentin˛e judec„tore∫ti irevocabile, Ón perioada 1996—2006, pe total ˛ar„ ∫i pe fiecare jude˛ Ón parte.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i verbal.
V„ mul˛umesc, doamna senator.
Are cuv‚ntul domnul senator Ilie S‚rbu, din partea Grupului parlamentar al P.S.D. Se preg„te∫te domnul senator Nicolae Iorga, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 7/22.II.2007
Prima Óntrebare este adresat„ domnului prim-ministru C„lin Anton Popescu-T„riceanu.
Are acela∫i obiect ca al doamnei Irina Loghin. De aceea, am s-o scurtez ∫i am s„-l Óntreb direct pe domnul prim-ministru ce ac˛iuni va ini˛ia Guvernul condus de dumneavoastr„ pentru asigurarea de locuin˛e familiilor evacuate ca urmare a ac˛iunilor de retrocedare.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
A doua Óntrebare este adresat„ domnului ministru Dan ™tefan Motreanu, ministrul agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale.
Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale a elaborat ∫i promovat la sf‚r∫itul anului trecut o ordonan˛„ de urgen˛„ pentru aprobarea unor ajutoare financiare produc„torilor agricoli din sectorul vegetal, zootehnic, al Ómbun„t„˛irilor funciare.
Œntruc‚t Óncepe campania agricol„ de prim„var„, foarte mul˛i agricultori se pl‚ng c„ nu cunosc sumele ce se vor acorda ca sprijin financiar Óncep‚nd din aceast„ prim„var„. V„ rog, domnule ministru, s„ ne preciza˛i m„surile luate pentru elaborarea ∫i punerea Ón aplicare de urgen˛„ a acestei hot„r‚ri de guvern.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Are cuv‚ntul domnul senator Nicolae Iorga, Grupul parlamentar al P.R.M. ∫i Ónchidem sec˛iunea Óntreb„ri. Urmeaz„ interpel„rile.
Am dou„ Óntreb„ri. Prima este adresat„ domnului ministru Radu Berceanu, ministrul transporturilor, construc˛iilor ∫i turismului.
Domnule ministru, apreciez preocup„rile dumneavoastr„ viz‚nd accelerarea lucr„rilor privind realizarea autostr„zii îTransilvania“.
V„ solicit deci s„-mi comunica˛i la care case de avocatur„ ∫i c„ror avoca˛i li s-au achitat — ∫i ce sume de bani — de c„tre ministerul pe care Ól conduce˛i, pentru procesele legate de autostrada îTransilvania“ p‚n„ la data de 31 ianuarie 2007.
A doua Óntrebare este adresat„ domnului prim-ministru C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.
Domnule prim-ministru, Óncep‚nd cu 22 decembrie 1989, foarte mul˛i rom‚ni din jude˛ele Harghita, Covasna ∫i Mure∫ au avut de suferit de pe urma ac˛iunilor antirom‚ne∫ti ∫i antieuropene ale U.D.M.R.-ului. V-o spun ca senator P.R.M. de Bra∫ov, deci din Ardeal. Sunt Ón tem„.
V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i Ón regim de urgen˛„ ce a˛i Óntreprins Ón primii 2 ani ai mandatului dumneavoastr„ pentru ap„rarea drepturilor ∫i libert„˛ilor constitu˛ionale ale rom‚nilor afla˛i sub teroarea U.D.M.R.-ului Ón localit„˛i din Covasna, Harghita, Mure∫ ∫i, a∫ zice, ∫i Bra∫ov.
A∫ dori r„spuns, concret, scris ∫i oral, la ambele Óntreb„ri.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
La interpel„ri dau cuv‚ntul domnului senator Ilie S‚rbu, Grupul parlamentar al P.S.D. Se preg„te∫te domnul Ilie Petrescu, Grupul parlamentar al P.R.M.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
Interpelarea mea este adresat„ domnului ministru Dan ™tefan Motreanu, ministrul agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale.
Œn strategia postaderare a Guvernului T„riceanu, Capitolul îAgricultur„“ este schi˛at sumar ∫i nu con˛ine m„surile necesare ∫i cuantificarea lor pentru ca agricultura ∫i satul rom‚nesc s„ evolueze rapid pentru a ajunge la nivel european.
Œntruc‚t acest capitol necesit„ modific„ri, v„ rog, domnule ministru, s„ ne prezenta˛i strategia postaderare a Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, cu obiectivele, m„surile, termenele ∫i fondurile prev„zute pentru finan˛area acestora.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc.
Domnul senator Ilie Petrescu, Grupul parlamentar al P.R.M. Se preg„te∫te domnul senator Aurel Gabriel Simionescu, Grupul parlamentar al P.S.D.
Interpelare adresat„ domnului prim-ministru C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.
Domnule prim-ministru,
Œn calitatea pe care o am de senator de Gorj, fiind Ónvestit cu Óncrederea cet„˛enilor jude˛ului, v„ aduc la cuno∫tin˛„ c„, Ón urma contactelor pe care le-am avut Ón cadrul deplas„rilor din circumscrip˛ie, am fost sesizat cu problemele cet„˛enilor romi, subdiviziunea municipiului T‚rgu-Jiu, strada Luncilor, F„g„ra∫ului ∫i Motrului, cu privire la discrimin„rile ∫i abuzurile la care sunt supu∫i privind dreptul de proprietate al acestora asupra terenurilor pe care ∫i-au ridicat construc˛ii.
Mi-au ar„tat c„ de∫i s-au adresat administra˛iei locale nu li se recunoa∫te dreptul de proprietate asupra terenului pe care Ól au Ón folosin˛„ de peste 30 de ani ∫i pe care ∫i-au ridicat construc˛ii. Mai mult, ei nu au primit autoriza˛ie de construc˛ie, cu toate c„ pl„tesc impozite ∫i taxe pe aceste construc˛ii la administra˛ia financiar„.
Œn aceea∫i situa˛ie se afl„ ∫i al˛i 1.000 de cet„˛eni din zona A.C.H. din T‚rgu-Jiu, care locuiesc Ón apartamentele de serviciu A.C.H., situate pe terenul revendicat de fostul proprietar. Œn urma acestor revendic„ri, aceste locuin˛e au fost Ónregistrate ca fiind magazii de materiale, d‚nd astfel posibilitatea evacu„rii Ón mod ilegal, Ón orice moment, a cet„˛enilor.
Av‚nd Ón vedere impactul social generat de cele relatate, v„ solicit, domnule prim-ministru, s„ interveni˛i pentru luarea m„surilor de protec˛ie social„ pentru ace∫ti cet„˛eni europeni c„rora, cu rea-credin˛„, dintr-o eroare material„, le-a fost, scriptic, schimbat„ destina˛ia imobilelor, din locuin˛e, Ón magazii de materiale.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Senator P.R.M. de Gorj, Ilie Petrescu.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 7/22.II.2007
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Dau cuv‚ntul domnului senator Aurel Gabriel Simionescu, Grupul parlamentar al P.S.D. Urmeaz„ domnul senator Gheorghe Funar, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.
Microfonul 3.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Interpelarea mea este adresat„ domnului prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu.
Stimate domnule prim-ministru,
Doresc s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ o situa˛ie deosebit„ cu care se confrunt„ Ón acest moment sistemul de s„n„tate din Rom‚nia ∫i care poate genera, Óntr-un viitor apropiat, prin nerezolvare, o serie de tensiuni cu implica˛ii semnificative asupra st„rii de s„n„tate a cet„˛enilor.
Astfel, ca urmare a unor disfunc˛ii existente Ón sistem, s-au acumulat Ón momentul de fa˛„ datorii ale caselor de s„n„tate c„tre furnizorii de medicamente apreciate la circa 100 milioane lei. Aceste datorii reprezint„ contravaloarea medicamentelor eliberate Ón tratamentul ambulatoriu, Ón anii 2005—2006, peste valoarea contractat„ de casele de s„n„tate, dar Ón conformitate cu necesit„˛ile bolnavilor, atestate de prescrip˛iile medicale respective.
Din informa˛iile de care dispunem rezult„ c„ prin Ón˛elegerea manifestat„ de Guvernul Rom‚niei, prin ordin comun al ministrului s„n„t„˛ii publice ∫i al pre∫edintelui Casei Na˛ionale pentru Asigur„ri de S„n„tate, Ón noiembrie 2006 s-a solu˛ionat deocamdat„ problema datoriilor unit„˛ilor sanitare cu paturi c„tre furnizorii de medicamente.
Œn virtutea principiului tratamentului egal necesar de aplicat ∫i sistemului de s„n„tate Ón Óntregul s„u ∫i av‚nd Ón vedere impactul deosebit pe care l-a reprezentat dintotdeauna asigurarea medicamentelor, v„ solicit„m, domnule ministru, s„ analiza˛i situa˛ia creat„ ∫i s„ dispune˛i m„surile ce se impun, care s„ permit„ cea mai bun„ rezolvare a acestei probleme.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Domnul Gheorghe Funar, microfonul 2. Urmeaz„ doamna senator Doina Silistru, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Interpelarea este adresat„ premierului C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.
Œn luna ianuarie a.c. Ón pres„ au fost prezentate unele detalii privind onorariile de care au beneficiat unii avoca˛i ∫i unele case de avocatur„ care au reprezentat Ón instan˛„ R.A.P.P.S.-ul, dintre care doamna avocat Elena Udrea, secretar executiv al P.D., a Óncasat aproape 2 miliarde ∫i jum„tate de lei.
V„ solicit s„-mi comunica˛i pentru perioada 2005—2006 care au fost onorariile pl„tite pentru avoca˛ii sau casele de avocatur„ la care au apelat Guvernul, fiecare minister Ón parte, institu˛iile subordonate primului-ministru, institu˛iile
subordonate Guvernului, Cancelaria Primului-Ministru, Secretariatul General al Guvernului, institu˛iile aflate Ón coordonarea primului-ministru ∫i prefecturile.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i verbal.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Doamna Doina Silistru, Grupul parlamentar al P.S.D. Se preg„te∫te domnul Nicolae Marian Iorga, Grupul parlamentar al P.R.M.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Interpelarea mea este adresat„ domnului ministru al agriculturii ™tefan Motreanu.
Domnule ministru, consiliile pe produs, constituite ∫i organizate Ón baza Ordonan˛ei Guvernului nr. 45/2005 privind organizarea pie˛ei produselor agricole ∫i agroalimentare, aprobat„ prin Legea nr. 307/2005, nu mai au baz„ legal„ de func˛ionare, Óntruc‚t acest act normativ ∫i-a Óncetat aplicabilitatea odat„ cu aderarea Rom‚niei la Uniunea European„.
Œntruc‚t mecanismele ∫i instrumentele de reglementare a pie˛elor agricole ∫i agroalimentare se adopt„ de c„tre Guvern la propunerea M.A.P.D.R., prin colaborarea consiliului pe produs, v„ rog, domnule ministru, s„-mi preciza˛i c‚nd ve˛i Ónainta Parlamentului noul act normativ de organizare ∫i func˛ionare a organiza˛iilor comune de pia˛„, elaborat Ón conformitate cu prevederile europene, ˛in‚nd cont c„ acestea trebuiau s„ func˛ioneze legal Óncep‚nd cu prima lun„ a anului 2007.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
Are cuv‚ntul domnul Nicolae Marian Iorga, Grupul parlamentar al P.R.M. Se preg„te∫te doamna senator Liliana Lucia Tomoiag„, Grupul parlamentar al P.S.D.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
Interpelarea mea se adreseaz„ domnului prim-ministru C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.
Domnule prim-ministru, se ∫tie c„ Ón urma procesului de privatizare peste 7.000 de societ„˛i comerciale au fost falimentate ∫i apoi v‚ndute pe buc„˛i.
V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i pentru perioada 1990—2006 c‚te societ„˛i comerciale ∫i-au Óncetat activitatea dup„ privatizare, din ce jude˛e ∫i care sunt aceste societ„˛i comerciale — m„ refer la numele lor, denumirea lor —, cu defalcarea pe jude˛e.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Senator P.R.M. de Bra∫ov, Nicolae Iorga.
## V„ mul˛umesc, domnule senator.
Are cuv‚ntul doamna senator Liliana Lucia Tomoiag„, Grupul parlamentar al P.S.D. Se preg„te∫te doamna Irina Loghin, Grupul parlamentar al P.R.M.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 7/22.II.2007
Interpelarea este adresat„ domnului prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu.
Prin Ordinul nr. 2.006/31.III.2006, emis de c„tre prefectul jude˛ului Alba, domnul Cosmin Covaciu, a Óncetat mandatul de primar al comunei Ro∫ia Montan„, jude˛ul Alba, al domnului Nari˛a Virgil Nicolae pentru motivul de incompatibilitate prev„zut de art. 15 alin. 2 din Legea nr. 393/2004.
Œmpotriva acestui ordin, domnul Nari˛a Virgil Nicolae a formulat ac˛iune Ón contencios administrativ, care a fost respins„ de Curtea de Apel Bra∫ov la data de 5 decembrie 2006, prin decizie irevocabil„, pronun˛at„ Ón dosarul nr. 719/64/2006.
Potrivit art. 72 alin. 6 din Legea administra˛iei publice locale nr. 215/2001, republicat„, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, domnul prefect avea obliga˛ia s„ propun„ Guvernului Rom‚niei, prin intermediul Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, data alegerilor care, Ón condi˛iile date, nu poate dep„∫i data de 4 martie 2007.
P‚n„ la aceast„ dat„ Guvernul ar fi trebuit s„ stabileasc„ data alegerilor de primar Ón comuna Ro∫ia Montan„, iar hot„r‚rea acestuia s„ fie publicat„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea I, Ón termenul de minimum 30 de zile prev„zut de art. 9 din Legea nr. 67/2004, pentru alegerea autorit„˛ilor administra˛iei publice locale.
Dac„ lucrurile stau a∫a, domnul prefect este autorul infrac˛iunii de abuz Ón serviciu contra intereselor publice. De aceea, domnule prim-ministru C„lin PopescuT„riceanu, v„ interpelez pe aceast„ chestiune.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i verbal.
V„ mul˛umesc, doamna senator.
Are cuv‚ntul doamna senator Irina Loghin, Grupul parlamentar al P.R.M. Se preg„te∫te domnul senator Ion V„rg„u, din partea Grupului parlamentar al P.S.D. Microfonul 1.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelarea mea este adresat„ Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului, domnului ministru Varujan Vosganian.
Dup„ cum cunoa∫te˛i, Ón ultimii 17 ani s-a pierdut marea majoritate a pie˛elor de desfacere pe care le-a cucerit Rom‚nia p‚n„ Ón anul 1989.
V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i, pentru perioada 1990—2006, care sunt pie˛ele comerciale pe care le-a pierdut Rom‚nia, respectiv le-a c‚∫tigat, ∫i Ón ce ˛„ri, precum ∫i cauzele care au avut ca efect pierderea pie˛elor externe.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i verbal.
V„ mul˛umesc, doamna senator.
Are cuv‚ntul domnul senator Ion V„rg„u, Grupul parlamentar al P.S.D. Se preg„te∫te domnul senator Viorel Dumitrescu, Grupul parlamentar al P.R.M.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Interpelarea este adresat„ domnului ministru Mihail H„rd„u.
Guvernul a venit, Ón mod deficitar, Ón sprijinul elevilor din mediul rural cu mijloace de transport, respectiv microbuze distribuite Ón acest sens.
Av‚nd Ón vedere faptul c„ nu toate administra˛iile publice locale din municipii ∫i ora∫e acord„ facilit„˛i elevilor pe mijloacele de transport Ón comun, v„ Óntreb, domnule ministru, dac„ ve˛i lua Ón calcul posibilitatea asigur„rii unor mijloace de transport ∫i pentru elevii din mediul urban, cu posibilit„˛i reduse, plec‚nd de la premisa c„ to˛i elevii trebuie s„ aib„ drepturi egale.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Domnul senator Viorel Dumitrescu, Grupul parlamentar al P.R.M. Se preg„te∫te doamna senator Adriana f c„u, Grupul parlamentar al P.S.D.
Microfonul 2.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelarea este adresat„ prim-ministrului C„lin Anton Popescu-T„riceanu.
Guvernul ∫i-a atins obiectivul viz‚nd aderarea Rom‚niei la Uniunea European„ la 1 ianuarie 2007.
V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i care sunt obliga˛iile ce le revin rom‚nilor Ón primii 2 ani dup„ aderarea la Uniunea European„.
Solicit r„spuns scris ∫i verbal.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Are cuv‚ntul doamna senator Adriana f c„u, Grupul parlamentar al P.S.D. Se preg„te∫te domnul senator Valentin Dinescu, Grupul parlamentar al P.R.M.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Interpelarea este adresat„ domnului Gheorghe Barbu, ministrul muncii ∫i solidarit„˛ii sociale.
Stimate domnule ministru,
Rom‚nia este una dintre primele ˛„ri care au implementat legisla˛ia european„ privind eliminarea discrimin„rilor ∫i, mai ales, protec˛ia persoanelor cu handicap.
Diversitatea cet„˛enilor europeni face ca Europa s„ fie at‚t de special„, iar succesul Europei s-a cl„dit pe respectul pentru aceast„ diversitate. Œn Europa, orice cet„˛ean are dreptul s„ tr„iasc„ Ón demnitate ∫i s„ fie tratat cu respect, indiferent de na˛ionalitate, v‚rst„, sex, religie ∫i mai ales handicap. Pentru a progresa, Europa are nevoie de to˛i cet„˛enii ˛„rii ∫i de creativitatea acestora.
Stimate domnule ministru, doresc s„ ne prezenta˛i strategia pe care Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei o are pentru perioada 2007—2013, astfel Ónc‚t persoanele cu handicap s„ beneficieze de toate proiectele realizate pe baz„ de fonduri structurale.
Solicit r„spuns scris ∫i oral. Mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 7/22.II.2007
™i eu v„ mul˛umesc, doamna senator.
Are cuv‚ntul domnul senator Valentin Dinescu, Grupul parlamentar al P.R.M., ∫i se preg„te∫te ultimul vorbitor de ast„zi, domnul senator Ion Florescu, Grupul parlamentar al P.S.D.
Ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 1, v„ rog.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelarea mea este adresat„ Ministerului Finan˛elor Publice.
Domnule ministru,
Toate guvernele postdecembriste au avut o aplecare deosebit„ pentru privatiz„ri, l„ud‚ndu-se, din c‚nd Ón c‚nd, cu privatiz„ri de succes, de fapt, jafuri uria∫e.
V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i, pentru perioada 1991—2006, care a fost suma total„ Óncasat„ Ón urma privatiz„rilor, din care ce sum„ a intrat Ón bugetul statului rom‚n, precum ∫i ce destina˛ii s-au dat sumelor Óncasate din privatiz„ri.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i verbal.
Mul˛umesc, domnule senator.
Are cuv‚ntul domnul senator Ion Florescu, Grupul parlamentar al P.S.D.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Interpelarea mea se adreseaz„ domnului ministru Mihail H„rd„u.
Obiectul ∫i motivarea interpel„rii:
Œn ultima perioad„ am primit mai multe sesiz„ri, reclama˛ii, memorii etc., la cabinetul meu parlamentar din jude˛ul pe care Ól reprezint Ón Senatul Rom‚niei, privind modul cum se repartizeaz„ banii pentru reabilit„rile ∫colilor, la fel, modul cum se respect„ îproiectele de reabilitare a infrastructurii ∫colare cu finan˛are extern„“.
V„ transmit, al„turat, dou„ cazuri din multe altele.
V„ solicit, domnule ministru, ca Ón termen legal s„ primesc r„spuns concret referitor la cele dou„ situa˛ii mai sus amintite.
Av‚nd Ón vedere c„ sunt mai multe sesiz„ri cum c„ banii pentru reabilit„rile ∫colilor se repartizeaz„, Ón general, pe alte criterii dec‚t cele normale, v„ rog s„ extinde˛i controlul la nivelul Óntregului jude˛ Gorj.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Senator P.S.D. de Gorj, Ion Florescu.
## **Domnul Alexandru Pere∫:**
Am Óncheiat lista doritorilor la Óntreb„ri ∫i interpel„ri. Vreau doar s„ mai spun pentru stenogram„ c„ domnul senator Radu fiÓrle a fost Ónscris, dar nu a fost prezent Ón sal„ s„-∫i sus˛in„ Óntrebarea, iar domnul senator Ioan Talpe∫ a avut o interpelare, pe care probabil c„ a depus-o la secretariat.
Nu avem r„spunsuri din partea Executivului ast„zi, a∫a c„ Ónchidem ∫edin˛a ∫i v„ mul˛umesc pentru r„bdare dumneavoastr„, doamnelor ∫i domnilor senatori, ∫i staff-ului.
EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR
#171921îMonitorul Oficial“ R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, Bucure∫ti; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti
∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: îMonitorul Oficial“ R.A.
&JUYDGY|201200]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 7/22.II.2007 con˛ine 32 de pagini.**
Pre˛ul: 8,00 lei
Œn agricultur„ nu este vorba de putere ∫i opozi˛ie, este vorba de puterea de a Ón˛elege, a proiecta ∫i a ac˛iona Ón folosul tuturor ∫i Ón sarcina fiec„ruia. Œntrebarea care se pune este: cine s-o fac„, c‚nd, cu cine ∫i cu ce? R„spunsul este simplu: Guvernul, tot timpul, cu noi to˛i, cei ce putem s„ r„spundem la Óntreb„rile domeniului nu prin defini˛ia termenilor, ci prin ac˛iunea concret„ Ón fiecare zi, noi to˛i, Ón timpul avut la dispozi˛ie, cu instrumentele specifice Ón actul cunoa∫terii ∫i responsabilit„˛ii, cu ceea ce am dob‚ndit ∫i descoperim prin interes ∫i munc„. Noi, al„turi de ceilal˛i, care au construit sub cupola interesului politic pentru viitorul ˛„rii, c‚nd pre∫edintele Iliescu a a∫ezat la masa de lucru institu˛ii administrative, de cercetare, institu˛ii de Ónv„˛„m‚nt superior, speciali∫ti din practica agricol„ ∫i nu numai, Ón timpul guvern„rii N„stase, construind îStrategia de dezvoltare durabil„ a agriculturii ∫i alimenta˛iei din Rom‚nia“, care s-a dorit a fi, dincolo de ciclurile electorale ∫i politice, un document al stabilit„˛ii Ón g‚ndire ∫i ac˛iune, cu posibilele ∫i necesarele ajust„ri care s„ aduc„ Ón agricultura Rom‚niei progres ∫i dezvoltare, Ón condi˛iile specifice, legate nu numai de modific„rile structurale, urmare integr„rii, dar ∫i de cele climatice, precum ∫i de marile Óncerc„ri ale omenirii de a g„si solu˛ii la problemele de mediu, la rela˛ia hran„ ∫i combustibil, Ón competi˛ie pentru p„m‚nt.
Stima˛i colegi, pentru Ómprosp„tarea memoriei, am adus îStrategia de dezvoltare durabil„ a agriculturii ∫i alimenta˛iei din Rom‚nia“. Are ca dat„ iulie 2004. Are ca num„r de pagini: 160. Ea trebuie citit„, interpretat„ ∫i folosit„.
Din nefericire, necunoa∫terea, orgoliile de tot felul i-au Óndep„rtat pe cei ce administreaz„ domeniul, Ón ultimii ani, de la problemele de fond ∫i ne-au introdus Ón zona
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 7/22.II.2007 improviza˛iilor, a solu˛iilor de moment, care s-au dovedit, dac„ mai era nevoie, a fi p„guboase pentru ˛ar„. Realitatea ne-o demonstreaz„ cu prisosin˛„: terenuri nelucrate, terenuri erodate, ˛„rani Ómpov„ra˛i de nevoi, agen˛i economici Ón faliment, p„duri chelite de interven˛ii nes„buite, canale de desecare ∫i iriga˛ii distruse, imagini apocaliptice Ón multe zone ale ˛„rii, din nefericire.
Cercetarea ∫tiin˛ific„, cea care trebuie s„ defineasc„ direc˛iile de ac˛iune Ón condi˛iile nou-create ∫i Ón perspectiva modific„rilor climatice, este fie nefolosit„, fie izolat„ prin m„suri de organizare ∫i reorganizare, fie lipsit„ de instrumentele necesare, mutil‚ndu-se astfel v‚rful de cunoa∫tere Ón domeniul at‚t de complex ∫i complicat al agriculturii.
Acestea, precum ∫i multe altele, au adus agricultura ˛„rii Óntr-o situa˛ie dificil„, pun‚ndu-se sub semnul Óntreb„rii viitorul acesteia, motiv pentru care con∫tiin˛a profesional„ m-a determinat s„ intervin Ón Senatul Rom‚niei cu aceast„ declara˛ie, invit‚nd Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, Guvernul Rom‚niei s„ ia act de starea de fapt ∫i s„ ac˛ioneze Ón consecin˛„, realiz‚nd ∫i pun‚nd Ón dezbatere strategia na˛ional„, la care s„ fie conectate Ón tiparul cunoa∫terii ∫i al muncii de p‚n„ acum toate institu˛iile ∫i persoanele care au responsabilit„˛i ∫i contingen˛„ cu domeniul, folosindu-se ceea ce am realizat at‚t Ón domeniul cunoa∫terii, c‚t ∫i al ac˛iunii concrete ∫i stabilind obiectivele ∫i c„ile de ac˛iune pentru perioada urm„toare, f„r„ conota˛ie politic„ ∫i interes partinic.
Solicit Ministerului Agriculturii s„ prezinte de urgen˛„ Ón Parlamentul Rom‚niei Legea cercet„rii ∫tiin˛ifice Ón agricultur„, dovedind, prin aceasta, nu numai dorin˛a de a face, ci ∫i semnalul de respect dat celor care au g‚ndit pentru viitorul agriculturii ∫i care pot s„ dea r„spuns la problemele pe care le ridic„ viitorul.
V„ mul˛umesc.
Cu toat„ buna-credin˛„ a celui care dore∫te ca lucrurile ∫i institu˛iile statului de drept s„ se a∫eze Ón matca lor fireasc„, independent de cine exercit„ la un moment dat o anumit„ func˛ie, atragem aten˛ia asupra faptului c„ un asemenea comportament nu poate fi tolerat, c„ el face r„u celor care ocup„ vremelnic anumite func˛ii Ón stat ∫i ne face r„u nou„, tuturor.
Am putut constata cum s-au denaturat rela˛iile dintre pre∫edinte ∫i premier Ón ultimii doi ani, cum pre∫edintele a ajuns s„ se exprime despre primul-ministru ca despre cel mai neÓnsemnat personaj, care minte at‚t de mult, Ónc‚t nu trebuie crezut.
Asta dorim s„ se Ónt‚mple ∫i Ón ceea ce prive∫te rela˛iile cu Parlamentul?
V-o imagina˛i pe Regina Angliei exprim‚ndu-se astfel despre primul-ministru sau pe oricare alt ∫ef de stat? Eu cred c„ r„spunsul ar trebui s„ fie îNu!“, indiferent de ce parlamentar d„ acest r„spuns.
Ap„r‚nd demnitatea institu˛iilor, milit„m pentru o democra˛ie autentic„ ∫i pentru ca s„ dispar„ pentru totdeauna stigmatul de îpolitic„ d‚mbovi˛ean„“ sau alte formul„ri peiorative la adresa realit„˛ilor rom‚ne∫ti.
V„ mul˛umesc.
Œn acest an ce facem cu ˛„ranii care vor s„ lucreze, vor s„ mearg„ la c‚mp cu animale, cu atelaje ∫i a∫a mai departe?
Trebuie s„ g„sim o modalitate, ∫i noi ne g‚ndim la a∫a ceva ∫i rug„m pe colegii no∫tri din toate grupurile parlamentare s„ g„sim o ie∫ire, temporar„, vremelnic„, prin care s„ asigur„m o posibilitate ˛„ranului s„ ias„ din curte, s„ se deplaseze, Óntr-o anumit„ perioad„, s„ spunem de la 7,00 p‚n„ la ora 9,00 sau seara, la orice or„.
Trebuie s„ g„sim, Ónc„ nu am g„sit-o, solu˛ia s„ se deplaseze, pentru c„ trebuie s„-∫i lucreze p„m‚ntul, altfel punem milioane de oameni Ón situa˛ia de a nu avea din ce tr„i ∫i, bineÓn˛eles, trebuie s„ ne g‚ndim ∫i la programe prin care drumurile na˛ionale s„ treac„ Ón afara localit„˛ilor, s„ nu mai str„bat„ aceste localit„˛i.
Am ˛inut s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ aceast„ preocupare a noastr„, noi Óncerc„m s„ preg„tim un proiect de lege pentru modificarea Codului rutier ∫i v„ rog, pe to˛i cei care sunte˛i prezen˛i ∫i pe cei care nu sunte˛i prezen˛i, s„ ne sprijini˛i, pentru c„ Ón acest sens trebuie s„ d„m
un ajutor oamenilor de la sate, aleg„torilor, care, dac„ num„r„m, sunt peste trei-patru milioane de oameni. V„ mul˛umesc.
Sper ca Biroul permanent, Ón ∫edin˛a de m‚ine, s„ solu˛ioneze favorabil cererea, pentru a nu fi obliga˛i s„ ne adres„m din nou Cur˛ii Constitu˛ionale, pentru a patra oar„, inform‚nd, totodat„, Parlamentul European despre abuzurile comisiei, Óntr-o ˛ar„ proasp„t membr„, Rom‚nia. Mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 7/22.II.2007
seriozitatea ∫i capacitatea noastr„ de a construi Ón beneficiul ˛„rii.
Pentru a r„m‚ne Ón acela∫i registru, subliniez c„ este inacceptabil„ ∫i mai ales nejustificabil„ afirma˛ia potrivit c„reia noi, parlamentarii, ne afl„m aici pentru a face legi destinate infractorilor.
Onorat„ asisten˛„,
Sunte˛i cu to˛ii de acord cu mine c„, de-acum, c‚nd integrarea a devenit realitate pentru Rom‚nia, se impune o selec˛ie ∫i mai atent„ a celor pe care partidele Ói propun pentru cursa politic„.
Vreau s„ Ónchei, amintindu-v„ cuvintele cunoscutului autor al îComediei umane“, Honoré de Balzac, care spunea: îPolite˛ea const„ Ón a p„rea c„ ui˛i de tine pentru ceilal˛i“.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebarea pe care o adreseaz„ firesc ˛„ranul este de ce se perpetueaz„ aceast„ stare de lucruri Ón condi˛iile Ón care au fost create numeroase ∫i stufoase structuri la nivelul jude˛elor, care au ca atribu˛ii tocmai rezolvarea acestor probleme.
Am convingerea c„ nerezolvarea problemelor a∫a cum cer normele europene, pe care ne-am angajat s„ le implement„m ∫i s„ le respect„m, se datoreaz„ Ón bun„ m„sur„ faptului c„ acele scaune de func˛ionar au fost transformate Ón fotolii de director ∫i sunt ocupate de persoane incompetente, de oameni care au pierdut de mult„ vreme contactul cu cerin˛ele agriculturii ∫i cu necazurile am„r‚tului de ˛„ran rom‚n, purtat pe drumuri de cei care ar trebui s„ fie la dispozi˛ia lui, pentru c„, Ón definitiv, salariile lor provin din munca produc„torului agricol.
Oare de c‚˛i ani mai are nevoie Guvernul T„riceanu pentru a definitiva o structur„ viabil„ ∫i eficient„ Ón agricultur„, Ón care rolul specialistului s„ fie bine definit, iar acesta s„ fie protejat de amestecul ∫i influen˛a nociv„ a politicului?
Ce poate face ˛„ranul din Bistri˛a-N„s„ud Ón condi˛iile unei agriculturi de subzisten˛„, cu structuri ineficiente, cu programe ∫i strategii Ón permanent„ stare de proiect ∫i experiment?
Se g‚nde∫te cineva cu responsabilitate, pricepere ∫i bun„-credin˛„ la viitorul lui?
Œn loc s„ se preocupe de astfel de probleme, guvernan˛ii se Ómbr‚ncesc la instituirea ∫i instalarea a c‚˛i mai mul˛i ∫efi care s„ le fie loiali, f„c‚nd abstrac˛ie de competen˛a lor, preg„tind astfel o armat„ de lipitori de afi∫e pentru campaniile ce urmeaz„.
Cu asemenea oameni nu vom reu∫i s„ integr„m satul rom‚nesc Ón Europa, dar, cu siguran˛„, Ón campania electoral„ gardurile vor fi frumos tapetate cu afi∫e oranj. V„ mul˛umesc.
Propunerea Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului situeaz„ Aradul din nou pe ultimul loc. Tronsonul este ultimul care va fi finalizat, de∫i logic era s„ se Ónceap„ cu acesta. Acest lucru a fost recunoscut ∫i de domnul ministru Berceanu, ∫i aceasta dintr-un motiv simplu: pentru a se putea prelua traficul mare de intrare ∫i ie∫ire din ˛ar„. ™i totu∫i, cu toate c„ a recunoscut c„ este aberant s„ nu Ónceap„ construc˛ia dintre N„dlac ∫i Arad spre Timi∫oara, nu au fost luate m„suri de demarare.
Nu Ón˛elegem de ce avem at‚tea dificult„˛i Ón a demara aceste proiecte. Importan˛a lor este evident„. Nu facem altceva dec‚t s„ pierdem bani ∫i oportunit„˛i economico-financiare benefice pentru Rom‚nia.
Bulgaria a trecut deja Ón fa˛a noastr„, urm‚nd a finaliza lucr„rile din partea ce-i revine din Coridorul 4 paneuropean.
Doamnelor ∫i domnilor,
Poate c„ ar fi bine dac„ am reglementa legislativ acest sector, transform‚ndu-l Óntr-un sector distinct, cu control parlamentar strict al lucr„rilor efectuate ∫i f„r„ posibilitatea de a mai schimba finan˛area, proiectul sau de a efectua modific„ri. Iar dac„ cineva nu respect„ termenii de negociere, prevederile legale privind licita˛iile ∫i semnarea contractelor, s„ r„spund„ conform legii.
Consider c„ Ón acest moment Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului nu este capabil s„ ofere o solu˛ie, fiind necesar„ interven˛ia Parlamentului.
Suntem pe ultimul loc Ón Europa la nivelul infrastructurii rutiere pe segmentul autostr„zi, cu maximum 7 kilometri de autostrad„ pe an. Face˛i un calcul simplu ∫i vom constata c„, dac„ nu se schimb„ optica, vor trece zeci de ani p‚n„ vom reu∫i s„ realiz„m o singur„ autostrad„. Nu este doar inacceptabil, ci este tragic.
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 7/22.II.2007
Nu vreau s„ fac o incursiune istoric„ asupra acestui subiect, dar folosin˛a vechiului teritoriu rom‚nesc al Insulei ™erpilor f„r„ acordul autorit„˛ilor rom‚ne, a∫a cum a fost preluat„ de Stalin, Ón 1948, cu acceptul primuluiministru al Republicii Populare Rom‚ne, dr. Petru Groza, ca trofeu de r„zboi, ∫i dat„, ulterior, Ucrainei, dovede∫te
gradul de respect pe care l-a ar„tat Ucraina Rom‚niei. Dup„ ce Rom‚nia a semnat un tratat controversat de bun„ vecin„tate cu Ucraina, negociat prost, dup„ p„rerea mea, de ministrul afacerilor externe de atunci, Ón care statul rom‚n a realizat un compromis, ced‚nd fostele sale teritorii, a∫ include, spre amintire, Bucovina de Nord, Her˛a ∫i Buceagul de Sud, politicienii ucraineni ne trateaz„ Ón continuare ca pe o ˛ar„ bananier„, sub nivelul lor politic ∫i diplomatic. Ca s„ fie bine Ón˛eles la ce se refer„ compromisul, era amenin˛area c„ — vezi, Doamne! — nu mai intr„m Ón N.A.T.O. dac„ nu semn„m acest tratat, lucru care s-a dovedit fals.
S„ nu uit„m c„ dup„ incidentul cu Canalul BÓstroe, cu toate protestele de atunci, ca ∫i de acum, ale Ministerului Afacerilor Externe, proteste destul de firave ∫i tardive, liderii politici ucraineni continu„ s„ ne trateze cu arogan˛„, Ónc„lc‚nd, Ón acest sens, normele europene ∫i interna˛ionale Ón vigoare, impun‚nd politica faptului Ómplinit.
Nu ∫tiu ce negociaz„ domnul pre∫edinte Traian B„sescu cu domnul Iu∫cenko, dar observ c„, Ón continuare, ucrainenii nu au f„cut niciun efort de reconciliere cu privire la divergen˛ele pe care le au cu Rom‚nia.
Œn acest sens, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, stimate colege ∫i stima˛i colegi, v„ fac propunerea s„ lu„m atitudine — Óntregul Parlament, oficial — fa˛„ de poten˛iala agresiune economic„ ∫i diplomatic„ la care ne supun autorit„˛ile ucrainene.
V„ mul˛umesc.
Am s„ Ónchei spun‚ndu-v„ c„, oric‚t de frumoas„ ar fi o priveli∫te sau o cl„dire, dac„ eman„ cel mai mic ∫i mai nepl„cut miros, devine resping„toare.
Spune˛i domnilor Videanu ∫i Murgeanu c„ Ói rug„m s„ nu ne facem de r‚sul lumii, pentru c„ vin oaspe˛i str„ini din ce Ón ce mai importan˛i, vin ∫efi de state ∫i se va spune: îCe s„ caute „∫tia Ón Europa dac„ nu se pot gospod„ri la ei acas„?!“
V„ mul˛umesc.
Nici Ón municipiul Tulcea lucrurile nu stau mai bine, Ón sensul c„ dou„ mari unit„˛i industriale, îSeral“ ∫i îAlum“, care asigurau locuri de munc„ pentru aproximativ 3.000 de oameni, Ó∫i vor Ónchide por˛ile, l„s‚ndu-i pe ace∫tia ∫i familiile lor f„r„ nicio alternativ„.
Indiferent de mediul din care provin, rural sau urban, problemele cet„˛enilor sunt mereu acelea∫i, pensii ∫i venituri mici, lipsa locurilor de munc„, facturi la utilit„˛i, taxe ∫i impozite Ómpov„r„toare, medicamente compensate insuficiente, toate raportate la produse ∫i servicii cu pre˛uri europene. Aceasta este realitatea Ón care tr„iesc oamenii de r‚nd, iar percep˛ia lor privind integrarea Ón Uniunea European„ este c„ nu le va oferi prea mari satisfac˛ii.
Doresc, cu acest prilej, s„ fac un apel la Óntreaga clas„ politic„ ∫i, Ón special, la ra˛iune ∫i la competen˛a guvernan˛ilor, de a Ónceta disputele politice ∫i de a renun˛a la orgoliile personale, care dureaz„ de mai bine de doi ani de zile, pentru c„ aceast„ instabilitate are repercusiuni Ón toat„ sfera economico-social„.
V„ mul˛umesc.
A∫ mai vrea s„ fac precizarea, Ón Óncheiere, c„ pe toat„ durata prezen˛ei noastre la Washington am beneficiat de sprijinul Ambasadei Rom‚niei. Mul˛umesc.
Acum Óns„ impactul devine unul crucial. La sf‚r∫itul lunii ianuarie erau mai bine de o sut„ de cereri formulate de medici rom‚ni care voiau s„ plece s„ lucreze Ón str„in„tate.
Integrarea Ón Uniunea European„ ne va l„sa, stima˛i colegi, ∫i f„r„ bruma de medici pe care o avem. Apoi, ∫ti˛i la fel de bine ca ∫i mine c„ vremurile Ón care concuren˛a la facult„˛ile de medicin„ era terifiant„, 20—30 de persoane pe un loc, sunt demult apuse, de ani buni num„rul locurilor la studiile de profil fiind mai mare dec‚t cel al tinerilor care vor s„ Ónve˛e aceast„ meserie, ceea ce Ónseamn„ c„ Ón c‚˛iva ani vom avea ∫i mai pu˛ini medici.
Dar cel mai important aspect, stima˛i colegi, este lipsa preocup„rii autorit„˛ilor pentru asigurarea unei dot„ri minime a spitalelor rom‚ne∫ti.
S„ dai posibilitatea sistemului medical s„ func˛ioneze, Ón condi˛ii de avarie, dar m„car s„ func˛ioneze, ar trebui s„ fie principala preocupare a ministrului Nicol„escu.
Mor oameni, stima˛i colegi, pentru c„ spitalele rom‚ne∫ti nu au dot„ri minime. ™i sunt oameni mul˛i care au o singur„ vin„, aceea de a nu avea suficien˛i bani Ónc‚t s„-∫i permit„ s„ se trateze la Viena sau la Paris. Sunt oameni care au muncit cinstit. Toat„ via˛a au contribuit corect la sistemul de asigur„ri de s„n„tate, iar acum sunt condamna˛i la moarte, pentru c„ Ón majoritatea spitalelor, din lipsa dot„rilor necesare, nu se mai pot face nici cele mai banale analize, ca s„ nu mai
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 7/22.II.2007 vorbim de investiga˛ii complexe, RMN, tomografii computerizate etc.
La Spitalul Jude˛ean Sibiu func˛iona un singur tomograf. Mai mult, acest unic tomograf deservea toat„ popula˛ia jude˛ului, pentru c„ niciun alt spital din jude˛, de la Media∫, de exemplu, de la Dumbr„veni etc., nu avea Ón dotare un astfel de aparat. Tomograful de la spitalul jude˛ean avea ∫i el o vechime, a∫a c„, Ón urm„ cu c‚teva s„pt„m‚ni, s-a stricat. Nu exist„ bani s„ se cumpere un alt tomograf, de∫i investiga˛iile de acest tip sunt extrem de importante Ón toat„ medicina intern„.
Ce au de f„cut locuitorii jude˛ului Sibiu? Fie s„ se duc„ la preot s„ se roage s„-i ˛in„ Dumnezeu s„n„to∫i, pentru c„ medicii nu mai pot s„ o fac„, fie s„ se deplaseze Ón alte jude˛e pentru a-∫i face aceast„ analiz„. Dar c‚˛i dintre ei Ó∫i permit s„ plece Ón alt„ parte s„ se trateze?
Sunt convins c„ situa˛ia cu tomograful de la Spitalul Jude˛ean Sibiu nu este singular„ Ón ˛ar„. Sunt zeci de spitale care nu au seringi, fe∫e, sunt zeci de spitale Ón care, dac„ vrei s„ fii tratat, trebuie s„-˛i aduci de acas„ totul, de la medicamente p‚n„ la ace de sering„. Bolnavii din Sibiu trebuie s„-∫i aduc„ de acas„ ∫i tomograful?
Stima˛i colegi, asta se cheam„ reform„ Ón s„n„tate? Asta se cheam„ genocid! ™i o spun cu toat„ sinceritatea ∫i responsabilitatea.
V„ mul˛umesc.
La titlul îSubven˛ii“, creditele bugetare prev„zute Ón bugetul Senatului pe 2005 au fost utilizate pentru func˛ionarea Institutului Revolu˛iei Rom‚ne din Decembrie, ca ordonator ter˛iar de credite al Senatului.
La titlul îTransferuri“, creditele au fost utilizate pentru plata cotiza˛iilor la organismele interna˛ionale la care Parlamentul Rom‚niei este afiliat.
La titlul îCheltuieli de capital“, creditele au fost utilizate, Ón principal, pentru achizi˛ia de calculatoare ∫i imprimante pentru birourile senatoriale ∫i pentru sediul central, echipamente digitale de multiplicare, utilaje ∫i dispozitive pentru parcul auto central.
Angajarea ∫i utilizarea creditelor bugetare de c„tre Senatul Rom‚niei Ón anii 2004 ∫i 2005 s-a efectuat Ón limita creditelor bugetare ∫i potrivit destina˛iilor aprobate.
Totodat„, efectuarea pl„˛ilor s-a realizat pe baz„ de acte justificative, Óntocmite Ón conformitate cu dispozi˛iile
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 7/22.II.2007 legale ∫i numai dup„ ce acestea au fost lichidate ∫i ordonan˛ate.
Men˛ion„m c„ pentru administrarea ∫i utilizarea mijloacelor financiare s-au respectat prevederile Legii finan˛elor publice, ale Legii contabilit„˛ii ∫i ale celorlalte acte normative Ón vigoare.
Situa˛iile financiare privind execu˛ia bugetar„ la 31 decembrie 2004 ∫i 31 decembrie 2005 au fost Óntocmite conform normelor Ón vigoare, avizate de Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti, unde Senatul are deschise conturi, care a confirmat exactitatea soldurilor.
Œn urma rapoartelor de control privind verificarea contului de execu˛ie bugetar„ ∫i a bilan˛ului contabil Óntocmit pe anul 2004, respectiv 2005 la Senatul Rom‚niei, Curtea de Conturi — Sec˛ia de control financiar ulterior a dispus desc„rcarea de gestiune pentru ordonatorul de credite al Senatului Rom‚niei pentru execu˛ia bugetului de stat ∫i modul de gestionare a patrimoniului public pentru anul 2004 ∫i pentru anul 2005. V„ mul˛umesc.
— Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 334/2006 privind finan˛area activit„˛ii partidelor politice ∫i a campaniilor electorale publicat„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea I, nr. 632/21.07.2006;
— Propunerea legislativ„ pentru completarea art. 12 din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici ∫i a activit„˛ii notariale;
— Propunerea legislativ„ pentru modificarea art. 26 din Ordonan˛a Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activit„˛ii sanitar-veterinare ∫i pentru siguran˛a alimentelor;
— Propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 109/2005 privind instituirea indemniza˛iei pentru activitatea de liber-profesionist a arti∫tilor interpre˛i sau executan˛i din Rom‚nia;
— Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul func˛ionarului public parlamentar;
— Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 495/2004 privind salarizarea ∫i alte drepturi ale personalului din administra˛ia central„ a Ministerului Afacerilor Externe ∫i de la misiunile diplomatice, oficiile consulare ∫i institutele culturale rom‚ne∫ti din str„in„tate, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.
Sunt observa˛ii privind aprobarea procedurii de urgen˛„? Nu. Atunci am rug„mintea s„ aprob„m... Da, domnule senator, ave˛i o observa˛ie. Microfonul 2.
Domnul senator Gheorghe David.
Fa˛„ de cele prezentate, propunem plenului Senatului adoptarea prezentului proiect de lege.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.