Ședință comună a Camerelor

Vă mulțumesc.

Îi rog pe secretarii de ședință să înceapă cronometrarea timpului.

Îi ofer cuvântul domnului senator Toni Greblă, președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări din cadrul Senatului României, pentru a prezenta raportul comun al comisiilor.

Domnule senator, vă rog.

## **Domnul Toni Greblă:**

Doamnă președinte al Camerei Deputaților, Domnule președinte al Senatului,

Stimați colegi,

Birourile permanente reunite ale Senatului și Camerei Deputaților au solicitat Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări din cadrul Senatului și Comisiei juridice, de disciplină și imunități din cadrul Camerei Deputaților să întocmească un aviz comun vizând scrisoarea Președintelui României referitoare la consultarea Parlamentului cu privire la organizarea, odată cu alegerile prezidențiale din toamna acestui an, a unui referendum național cu privire la probleme de interes național.

Problemele de interes național invocate în scrisoare, pentru care se propune organizarea unui referendum, sunt: trecerea la un parlament unicameral, reducerea numărului membrilor Parlamentului României la maximum 300 de parlamentari.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului, întrunite în ședință comună în data de 14 octombrie 2009, au analizat materialele prezentate, respectiv hotărârea Birourilor permanente reunite, scrisoarea Președintelui României și stenograma ședinței comune a Birourilor permanente reunite.

Comisiile juridice au hotărât, cu 18 voturi pentru și 12 voturi împotrivă, să înainteze Birourilor permanente reunite un aviz comun negativ vizând scrisoarea Președintelui României referitoare la organizarea, odată cu alegerile prezidențiale din toamna acestui an, a unui referendum național cu privire la probleme de interes național.

Motivarea acestui aviz este sintetizată în anexa nr. 1 care cuprinde opinia pro și opinia contra și, de asemenea, în anexa nr. 2 este redată stenograma ședinței comune a celor două comisii juridice.

Cele două anexe fac parte integrantă din avizul comun negativ, care a fost semnat de domnul deputat Daniel Buda, președintele Comisiei juridice, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților, și de domnul senator Toni Greblă, președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului.

Motivarea avizului comun negativ.

Din studierea textelor Constituției, a Legii privind organizarea și desfășurarea referendumului și a altor acte normative incidente, se poate constata faptul că astăzi, în România, nu poate fi organizat un referendum, pentru că mai multe articole ale Legii privind organizarea și desfășurarea referendumului au fost declarate neconstituționale, nemaifiind astăzi în vigoare.

Tocmai de aceea, Guvernul a trimis Parlamentului, acum 10 zile, o ordonanță de urgență prin care suplinea astfel de lipsuri în legislația cu privire la organizarea referendumului.

Senatul României a respins proiectul de ordonanță de urgență a Guvernului, cu mai multe motivații, una fiind legată de faptul că ordonanța de urgență a Guvernului este vădit neconstituțională.

Potrivit art. 115 alin. (6) din Constituția României, ordonanțe de urgență ale Guvernului nu pot fi adoptate, printre altele, în domeniul drepturilor electorale.

Probabil și Camera Deputaților va respinge ordonanța de urgență a Guvernului.

Pe de altă parte, Comisia de la Veneția recomandă, după adoptarea, respectiv modificarea Legii privind organizarea și desfășurarea referendumului, care trebuie făcută prin lege organică, să treacă cel puțin un an până când se organizează un referendum. Aceasta pentru că legea nu trebuie modificată în funcție de circumstanțe speciale sau personale care să determine o anumită procedură de desfășurare a referendumului în funcție de interese imediate.

În condițiile în care legislația României nu respectă prevederile Comisiei de la Veneția, după ce se desfășoară campania electorală – probabil în cursul anului viitor –,

trebuie găsit un alt moment în care să putem, eventual, consulta populația, cu mențiunea că legislația actuală necorelată cu dreptul european în materie nu permite organizarea unui referendum.

Motivarea împotriva avizului comun.

Dispozițiile art. 12 din Legea nr. 3/2000, cu modificările și completările ulterioare...

Decizia Curții Constituționale nr. 567/2006, publicată în Monitorul Oficial al României din 11 iulie 2006, a declarat neconstituționale dispozițiile art. 12, întrucât ar fi îngrădit dreptul Președintelui României în ceea ce privește interesul național și l-ar fi limitat la cele șapte domenii care au fost prevăzute în mod expres la acel moment.

Și eu vă mulțumesc.

Intrăm în dezbaterea generală susținută de grupurile parlamentare.

Sunt intervenții din partea Grupurilor parlamentare ale PD-L?

Domnule deputat Ioan Oltean, vă rog.

## **Domnul Ioan Oltean:**

Doamnă președinte al Camerei Deputaților, Domnule președinte al Senatului,

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Participăm astăzi la o ședință care, din capul locului, în opinia noastră, se dovedește a fi una prin care Președintele României este împiedicat în a-și exercita una dintre atribuțiile esențiale pe care i le conferă Constituția României. Am observat această dorință a opoziției nedemocratice încă din ședința Birourilor permanente reunite ale celor două Camere ale Parlamentului, care, în mod totalmente neregulamentar, au trimis solicitarea Președintelui României Comisiilor juridice, pentru a o cenzura.

În opinia mea, stimați colegi, art. 90 din Constituția României dă Președintelui României, în exclusivitate, dreptul de a solicita avizul celor două Camere pentru a consulta poporul să se exprime prin referendum în ceea ce privește probleme de interes național.

Încercarea Parlamentului României sau a unei părți importante din Parlamentul României de a împiedica exercitarea acestui drept se dovedește, din capul locului, totalmente nedemocratică, se dovedește a fi o încercare de încălcare premeditată a prevederilor Legii nr. 3/2000 – Legea privind organizarea și desfășurarea referendumului și, în special, a prevederilor constituționale.

Doamnelor și domnilor colegi,

Motivațiile pe care majoritatea membrilor Comisiilor juridice le-a prezentat în ceea ce privește avizul negativ la solicitarea Președintelui României pentru consultarea poporului referitoare la organizarea referendumului pe două teme extrem de importante, și anume trecerea la un parlament unicameral și reducerea numărului de parlamentari la 300, mi se par totalmente nefondate și cu încălcarea, repet, a prevederilor constituționale.

Vidul legislativ care este invocat, doamnelor și domnilor colegi, ca urmare a declarării neconstituționale a unor prevederi din Legea privind organizarea și desfășurarea referendumului, a fost acoperit în totalitate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2009, pe care Guvernul Boc a adoptat-o.

A invoca, în motivare, că această ordonanță de urgență a Guvernului este neconstituțională, atâta timp cât nu a fost trecută prin cele două Camere și atâta timp cât Curtea Constituțională, singura instituție competentă să se pronunțe în ceea ce privește neconstituționalitatea, nu s-a pronunțat, este o motivație pe care un jurist nu poate să o facă sub nicio formă.

Grupurile parlamentare ale PD-L susțin avizul favorabil în privința solicitării Președintelui României și, evident, vor vota într-o asemenea direcție.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Ați epuizat timpul alocat Grupurilor parlamentare ale PD-L. Din partea Grupurilor parlamentare ale Alianței politice PSD+PC, îi ofer cuvântul domnului deputat Victor Ponta. Aveți cuvântul, vă rog.

## **Domnul Victor Viorel Ponta:**

Mulțumesc, doamnă președinte. Încerc să nu vă rețin foarte mult.

Vreau doar să reamintesc faptul că ideea unui parlament unicameral și a unui număr corespunzător de parlamentari nu este o idee nouă, este o idee mai veche, care a fost susținută de PSD încă din anul 2005.

Singurul lucru important este dacă un subiect important de acest gen vrem să-l tratăm serios sau vrem să-l tratăm neserios.

Nu este nevoie să fii jurist, este suficient să fii parlamentar, cum sunteți toți cei prezenți, ca să știți că modificarea Constituției se poate face doar în procedura prevăzută de Constituție, și anume trebuie să formăm, actualii parlamentari, acea comisie care să facă propunerile plenului reunit să fie votate de plenul reunit și, după aceea, să mergem la referendum.

Orice alt demers anterior, intermediar nu are nicio valoare, ci poate, eventual, să încurce o asemenea modificare.

Vreau să vă reamintesc faptul că, dacă vrem cu adevărat să avem Parlament unicameral sau un număr mai mic sau mai mare de parlamentari, trebuie să mergem pe calea constituțională.

În măsura în care referendumul propus de Președintele României intervine în procesul electoral, dincolo de faptul că este împotriva recomandărilor la nivel european, nu-și produce niciun efect juridic, poate avea doar un efect politic, acela de a ne concentra pe altceva decât pe alegerea președintelui.

Vreau să facem acest demers la modul cel mai serios.

Sunt convins că de la anul, alături de colegii din PD-L și de ceilalți colegi din celelalte grupuri parlamentare, vom vedea dacă Uniunea Europeană ne cere, cu adevărat, să avem un Parlament bicameral, cu o Cameră superioară a regiunilor și o Cameră inferioară a celor aleși direct de către popor, și vreau să cred că pe 22 noiembrie 2009 și pe 6 decembrie 2009 o să avem alegeri pentru președinte, și nu alte demersuri electorale care nu pot decât să ne ducă dincolo de subiectul pe care voiam să-l

## Și eu vă mulțumesc.

Din partea Grupurilor parlamentare ale PNL, îi ofer cuvântul domnului deputat Călin Popescu-Tăriceanu. Aveți cuvântul, vă rog.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Doamnă președinte al Camerei Deputaților, Domnule președinte al Senatului, Stimați colegi parlamentari,

Cred că este necesar, în acest moment important, de spus câteva cuvinte despre acest demers inedit al președintelui, acela de a organiza un referendum consultativ.

Două sunt lucrurile care cred că se conturează cu suficientă claritate pentru a fi menționate aici.

Avem de-a face, în primul rând, cu o șmecherie politică...

Vă mulțumesc, domnule deputat Duvăz, pentru faptul că ne gândim la același lucru.

..., o frumoasă șmecherie politică prin care președintele, cu simțul lui extraordinar de dezvoltat de a sesiza ce dorește poporul, vrea să facă un transfer de simpatie și de popularitate de la această temă către Domnia Sa, cu prilejul alegerilor prezidențiale, pentru a adăuga câteva procente în plus.

Sigur că președintele poate să facă acest lucru, dacă dovedește aceeași atitudine constantă de desconsiderare a momentelor politice importante și a instituțiilor statului, cum este și Parlamentul.

În al doilea rând – dacă vreți, stăm să discutăm problema pe fond –, cred că problema unui parlament unicameral sau bicameral este atât de importantă, încât ar fi meritat o reală dezbatere publică, cu argumente solide, și nu cu cele populiste.

S-ar putea ca, dacă mergem pe argumente de genul celor care au fost invocate – „pentru că așa dorește poporul” –, să ne trezim într-o zi că poporul dorește o țară fără Parlament. Și, atunci, am să vă întreb, domnilor de la PD-L, ce facem?

Poate dați această justificare, pentru că ar fi foarte interesantă: să construim o democrație originală, fără Parlament.

De fapt, modelul politic către care dumneavoastră, cei de la PD-L și președintele dumneavoastră, împingeți tot timpul evoluția României, împingeți o viitoare arhitectură instituțională, este acela cu o Președinție mare și extrem de vizibilă și cu un Parlament mititel, mititel de tot.

Dacă am să mă uit pe harta lumii, o să văd la est de noi, în fostele republici sovietice, inclusiv în Rusia, acest model: un președinte mare, atotputernic, și un parlament care nu are niciun fel de importanță, are un rol pur decorativ.

Dacă mă voi uita spre vest, în Uniunea Europeană, ce am să văd?

Fie am să văd republici parlamentare, fie monarhii constituționale în care așa-numitul șef al statului are un rol simbolic și un parlament bine constituit, solid, dezvoltat ca reală tribună de dezbatere politică și publică.

Poate acest lucru ar trebui să vă dea de gândit un pic. Prin urmare, punctul de vedere al Partidului Național Liberal – am să vi-l spun, că am militat cu toții începând din 1990 – este pentru un sistem bicameral.

Grupurile parlamentare ale PNL și-au epuizat timpul. Grupurilor parlamentare ale Alianței politice PSD+PC le-a rămas un minut.

Îl invit la cuvânt pe reprezentantul Grupurilor parlamentare ale UDMR.

## **Domnul Cseke Attila Zoltán:**

Mulțumesc.

Doamnă președinte al Camerei Deputaților, Domnule președinte al Senatului,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Vreau să vă spun de la bun început că UDMR nu este împotriva declanșării unei dezbateri politice pe tema sistemului unicameralismului sau bicameralismului în România, precum și împotriva numărului de parlamentari.

O dezbatere serioasă, profesională, cu păreri și argumente pro și contra este nu numai de dorit, dar și binevenită în această materie.

De altfel, noi credem în continuare în sistemul bicameral, cu o mai bună partajare și stabilire a atribuțiilor celor două Camere ale Parlamentului.

Aș lăsa la o parte faptul că prima întrebare pe care dorește Președintele României să o adreseze cetățenilor cu drept de vot din această țară, trecerea la un parlament unicameral, este o problematică esențială, este supusă revizuirii Constituției și nu poate fi tranșată în niciun fel printr-un referendum, iar cea de-a doua întrebare, sigur, este supusă necesității unei modificări legislative și m-aș referi, însă, strict la niște chestiuni de ordin practic, aș putea spune chiar tehnic, ce trebuie nu numai lămurite, dar și puse în practică de către actualul Executiv. Trebuie să recunosc că m-am inspirat, de această dată, dintr-un act normativ elaborat de Guvernul Boc și îi mulțumesc pentru acest lucru.

După cum știți, Executivul a modificat legislația aplicabilă referendumului prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2009, instituind mai multe reglementări noi, printre care și obligația Parlamentului de a-și exprima punctul de vedere asupra referendumului inițiat de Președintele României în termen de 20 de zile calendaristice de la solicitarea acestuia.

S-a invocat de către Executiv, pentru instituirea acestui termen, documentul Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept, cunoscută sub denumirea de Comisia de la Veneția, intitulat „Liniile directoare cu privire la organizarea referendumului”.

Sigur, Executivul a citit doar ceea ce a dorit să culeagă din acest document și nu a dorit să observe reglementarea care prevede stabilitatea legislației în materie de referendum, necesitatea ca aceasta să nu fie modificată cel puțin un an înainte de referendum.

Timpul alocat Grupurilor parlamentare ale UDMR s-a epuizat.

Dau cuvântul Grupului parlamentar al minorităților naționale.

Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Niculae Mircovici:**

## Doamnelor și domnilor,

Grupul parlamentar al minorităților naționale este de acord cu punctul de vedere exprimat în raportul celor două comisii și va vota în consecință.

Vă mulțumesc.

Și noi vă mulțumim.

Are cuvântul doamna deputat Aura Vasile.

## **Doamna Aurelia Vasile:**

Mulțumesc, doamnă președinte.

Într-un minut vreau să spun că Grupurile parlamentare ale Alianței politice PSD+PC țin cont de solicitarea președintelui, care nu este constituțională.

Suntem întru totul de acord cu ceea ce domnul Mircea Geoană, președintele Senatului, a spus, că micșorarea numărului de parlamentari este un lucru bun, benefic, iar cu această solicitare am fi de acord, dar nu suntem de acord, nicicum ca cineva să intre cu bocancii cu blacheuri în Constituție.

Deci vom vota împotrivă.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

În ceea ce privește Proiectul de hotărâre privind solicitarea Președintelui României referitoare la organizarea unui referendum național consultativ, odată cu alegerile prezidențiale din anul 2009, cu privire la trecerea la un parlament unicameral și reducerea numărului membrilor Parlamentului României la maximum 300 de parlamentari, draftul pregătit de cele două secretariate tehnice cuprinde un singur articol care se va construi, de fapt, în funcție de votul pe care dumneavoastră îl dați.

În acest articol unic se spune: „Parlamentul României avizează negativ sau pozitiv inițierea de către Președintele României a unui referendum național consultativ, odată cu alegerile prezidențiale din anul 2009, cu privire la trecerea la un parlament unicameral și reducerea numărului membrilor Parlamentului României la maximum 300”.

Acesta este, practic, proiectul de hotărâre. Îl construim împreună, în funcție de rezultatul votului.

Prin urmare,

## **Domnul Márton Árpád Francisc:**

Doamna președinte,

Conform Regulamentului ședințelor comune ale Senatului și Camerei Deputaților, care se completează cu Regulamentele celor două Camere, întotdeauna se supune votului raportul comisiei.

Dacă raportul nu trece, atunci se

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

În regulă.

hotărâre se va preciza că această solicitare are un aviz negativ.

La punctul 2 din ordinea de zi este înscrisă dezbaterea situației politice actuale și adoptarea unei declarații cu caracter politic, conform art. 1 punctul 22 din Regulamentul ședințelor comune ale Senatului și Camerei Deputaților.

Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, împreună cu liderii grupurilor parlamentare, au hotărât să propună timpul maxim afectat pentru dezbateri, după cum urmează: prezentării și adoptării unei declarații cu caracter politic i se rezervă maximum 5 minute, iar grupurilor parlamentare din Senat și Camera Deputaților li se alocă timpul maxim de 10 minute pentru fiecare grup parlamentar.

Îl invit la microfon pe domnul Ovidiu Ganț, reprezentantul Forumului Democrat al Germanilor din România, pentru a prezenta această declarație.

Vă rog să luați loc în sală, să ascultăm această declarație politică.

Domnule deputat Ganț, aveți cuvântul.

Parlamentul României, reunit în ședința comună în data de 20 octombrie 2009, în baza art. 1 punctul 22 din Regulamentul ședințelor comune ale Senatului și Camerei Deputaților, constatând existența unei majorități parlamentare transparente, adoptă prezenta declarație:

1. Își afirmă susținerea pentru desemnarea domnului Klaus Werner Iohannis drept candidat pentru funcția de primministru.

Un Guvern de specialiști, condus de un premier independent față de partidele politice parlamentare este singura opțiune realistă pentru atingerea celor trei priorități imediate ale României: organizarea de alegeri libere și corecte, gestionarea problemelor economice urgente ale țării și reclădirea încrederii dintre Guvern și partenerii săi instituționali.

2. Solicită președintelui Traian Băsescu retragerea propunerii fără susținere parlamentară făcută pentru funcția de prim-ministru.

Candidatul desemnat, domnul Lucian Croitoru, este în imposibilitatea de a obține susținerea unei majorități parlamentare, iar continuarea demersurilor în care este angrenat înseamnă prelungirea crizei politice și amplificarea costurilor economice și sociale ale acesteia.

Vă invit la dezbateri generale. Aveți vreo intervenție pe procedură?

Doamnă președinte, vă cer scuze! Am o rectificare pentru stenogramă. Data este 21 octombrie.

Vă mulțumesc mult. Intrăm în dezbaterea susținută de grupurile parlamentare.

Îi dau cuvântul domnului deputat Cezar Florin Preda, reprezentantul Grupurilor parlamentare ale PD-L.

## **Domnul Cezar Florin Preda:**

## Doamnă președinte, Domnule președinte, Stimați colegi,

Aseară, când am fost anunțat că avem această ședință comună, mi s-a zis că trebuie să spunem și noi, Grupurile parlamentare ale PD-L, ceva la acest punct din ordinea de zi și m-am frământat câteva minute, întrebându-mă ce voi spune.

Așa cum v-am obișnuit – că am spus câte ceva de la acest microfon –, o să vă spun câte ceva și astăzi. În primul rând, v-aș spune că data nu era greșită, domnule deputat Ganț, este data de la GRIVCO.

## Acum ați întors-o!

Atunci s-a stabilit, dar este bine că ați corectat-o astăzi.

Este o instituție fundamentală a statului care, astăzi, se află în fața unei acțiuni care ar discredita-o încă o dată, dar o facem, pentru că dumneavoastră, PSD, PNL, UDMR – și am văzut acum, paradoxal, și minoritățile –, o vreți, pentru că așa este ordinul primit de la șefii dumneavoastră, și o faceți.

Ați mai făcut-o o dată în 2007 și ați primit răspunsul care nu v-a întors sub nicio formă din aceste acțiuni, care, din punctul nostru de vedere, subminează fundamental democrația.

Ne acuzați pe noi că nu suntem democratici, că nu vedem o majoritate constituită, cu bună știință faceți abstracție de ceea ce însemnă prevederile constituționale și încercați prin forța unei majorități ostile cetățenilor României să vă impuneți punctul de vedere.

## Stimați colegi,

Nu veți reuși să-l obligați pe Președintele României să facă altceva decât ceea ce majoritatea dintre dumneavoastră ați prevăzut în Constituția revizuită în 2003. Nu eu am revizuit Constituția, nu eu am făcut din războiul Năstase–Iliescu capăt de țară, nu eu am vrut să-i dau noului președinte Adrian Năstase drepturi pe care prim-ministrul să nu i le mai poată lua, ci dumneavoastră ați făcut-o, și acum o trageți.

## Domnilor lideri,

Aveați posibilitatea să atacați la Curtea Constituțională imediat dreptul președintelui de a desemna un prim-ministru. Nu ați fi făcut-o, pentru că ați fi primit un răspuns care v-ar fi demonetizat această acțiune, un răspuns prin care nu dumneavoastră impuneți prim-ministrul României.

Eu nu sunt jurist, dar în art. 89 alin. (1) din Constituție se vorbește despre dizolvarea Parlamentului.

Dragi colegi juriști,

De ce se mai prevede că Parlamentul poate fi dizolvat dacă pică două guverne?

Deci, iată, se constituie o majoritate ostilă și, totuși, președintele poate dizolva Parlamentul și poate organiza noi alegeri, pentru că acesta este dreptul lui.

Nu dumneavoastră, liderii de partide, stabiliți cine va fi prim-ministru, și nici Președintele României. Asta o stabilesc cetățenii României.

În încheiere, vreau să vă mai spun că ceea ce s-a întâmplat ieri la întâlnirea cu prim-ministrul desemnat vă decredibilizează și vă aruncă, ca lideri politici, într-o zonă care nu vă onorează.

Ieri, ați avut posibilitatea să stați de vorbă cu un prim-ministru desemnat care prezenta în fața dumneavoastră un program pentru România, pentru următoarea perioadă, un program de care depind pensiile și salariile cetățenilor României.

Nu v-a interesat.

Ce ați făcut?

- I-ați cerut prim-ministrului desemnat să-și depună

- mandatul.

Cu ce drept ați făcut acest lucru?

Cine sunteți dumneavoastră, lideri ad-hoc, să cereți primministrului desemnat acest lucru?

Faceți acest lucru în Parlament, prin vot!

Dacă nu vă convine ceea ce vrea prim-ministrul desemnat, luați-i mandatul prin vot!

Dragii mei,

Închei spunându-vă că niciodată Parlamentul României nu va fi un congres al partidelor pentru lansarea candidaților pentru diferite funcții.

Parlamentul va fi întotdeauna instituția fundamentală pe care noi o respectăm. Cu respectul pentru această instituție, cu respectul pentru dumneavoastră, luați unul câte unul, vă anunțăm că noi părăsim sala din cauza acestei mascarade pe care vreți să o faceți.

## **Doamna Aurelia Vasile**

**:**

Succes la ședință! Să-l alegeți pe președinte!

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Din timpul alocat domnului Mircea Geoană, dau cuvântul Grupurilor parlamentare ale Alianței politice PSD+PC.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Doamnă președinte, Stimați colegi,

Am sperat că, măcar în acest moment atât de dificil pentru România și pentru toți românii, vom putea avea în Parlamentul României o dezbatere sobră și care să încerce să găsească un răspuns la întrebări care îi frământă pe toți românii: despre mediul economic, despre investitorii străini, despre finanțatorii internaționali ai României și despre tot ceea ce înseamnă lume democratică europeană și euroatlantică. Lumea este îngrijorată față de această evoluție dramatică și negativă pe care o vedem la București.

Gestul pe care Grupurile parlamentare ale PD-L l-au făcut astăzi este un gest care întărește izolarea politică în care se află acest partid sub conducerea actualului președinte.

Gestul pe care îl facem astăzi este gestul natural al principalului for democratic al României în care încercăm să dăm un răspuns politic la criza în care actualul președinte, în mod cinic și deliberat, ne-a împins.

Suntem, astăzi, în faza în care va trebui să influențăm prin armele democrației deciziile care vor urma. Întrebarea pe care o punem de aici, de la tribuna Parlamentului, este dacă, în acest moment, adevăratul plan al actualului președinte, de a păstra Guvernul Boc, cu doamna Udrea, cu domnul Blaga, cu domnul Videanu, cu domnul Berceanu – acești oameni experimentați, cum îi declara domnul președinte Băsescu –, este de preferat pentru a conduce România până la alegeri sau este de preferat ceea ce propune o majoritate transparentă a Parlamentului României, să dăm un Guvern rapid, bazat pe o majoritate de 65%, care are un candidat de calitate, fără reproș.

Astăzi, Parlamentul României transmite un semnal către actualul președinte și către poporul român.

Nu există, în acest moment, o soluție mai păguboasă, mai periculoasă și mai dăunătoare interesului național decât continuarea acestei mascarade.

A mai existat și există o instituție din statul român pe care actualul președinte nu a târât-o în scandal, și ea se numește Banca Națională a României.

Prin selectarea unui om de bună calitate din Banca Națională a României, președintele, de fapt, atrage într-un joc de dispută politică instituția de care avem atât de mare nevoie, ca un fel de barometru de echilibru, într-o lume tulburată și învolburată de acțiunile actualului președinte.

Pe 6 decembrie intrăm într-o nouă fază a democrației românești.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Ați epuizat 7 minute din timpul alocat Grupurilor parlamentare ale Alianței politice PSD+PC.

Din partea Grupurilor parlamentare ale PNL, domnul senator Crin Antonescu.

## **Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:**

Doamnă președinte, Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Această dezbatere din Camerele reunite este, la rândul ei, o premieră în viața politică românească. Este prima oară când Parlamentul României înțelege să discute și să ia o poziție foarte clară într-o problemă politică de actualitate, într-o problemă de interes public, fără ca această inițiativă să vină din partea Guvernului, fără să sugereze acest lucru cineva din afara Parlamentului.

Poate, alături de prima moțiune de cenzură votată în 20 de ani, acesta este încă un moment din maturizarea acestei instituții pe calea pe care, într-adevăr, trebuie să o urmăm cu toții, și anume aceea de a da consistență formulei din Constituție care definește Parlamentul României ca organ reprezentativ suprem al poporului român.

Noi am inițiat o moțiune de cenzură pe care, așa cum spuneam și la dezbaterea ei, nu am susținut-o doar în numele parlamentarilor noștri, ci am susținut-o în numele a circa 800.000 de șomeri deja, a sute de mii de oameni care se tem pentru locul de muncă, a 5 milioane de pensionari care se văd puși în situația de a trăi de azi pe mâine și care se tem și pentru pensia pe care o au, în numele tuturor celor care, în anul 2009, și-au văzut risipite și șansele profesionale, și șansele materiale, și, mai ales, speranțele.

Moțiunea a trecut pentru prima dată și, la nici 24 de ore după ce aceasta a doborât un Guvern care nu mai avea reprezentativitate, credibilitate și care, în mod evident, nu dădea niciun fel de speranță că ar putea gestiona situația complicată economică, socială din România, din nou, pentru prima dată, toate partidele politice din Parlament, cu excepția unuia singur, au convenit asupra unei soluții.

Am prezentat președintelui această propunere privitoare la un prim-ministru independent, în persoana primarului Sibiului, Klaus Iohannis, care, încă o dată vreau să afirm, ca să știe toată lumea, era o propunere nu cu caracter politic, nu cu caracter polemic, nu avea nimic pentru ca președintele să o poată respinge.

Din partea Grupurilor parlamentare ale UDMR, domnul Markó Béla.

Vă rog.

## **Domnul Markó Béla:**

Doamna președinte, Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

În primul rând, permiteți-mi ca, având o experiență parlamentară de aproape 20 de ani, să resping aroganța cu care reprezentantul PD-L a calificat această dezbatere ca fiind o mascaradă.

Sunt convins că nu suntem dispuși să acceptăm astfel de lecții, înțelegând, în același timp, supărarea sau dezamăgirea celor care, într-un anumit moment, nu au câștig de cauză.

Stimați colegi,

Pregătindu-mi luarea de cuvânt pentru astăzi, am recitit și eu câteva articole ale Constituției noastre.

Sunt nevoit să-mi dau seama că, în ultima vreme, noi comitem o greșeală majoră în ceea ce privește interpretarea conflictelor politice existente, și anume: afirmăm că, de fapt, Constituția României are o problemă, că, de fapt, este defectuoasă și de acum câțiva ani nu am reușit, nici prin amendarea ei, să facem o lege fundamentală coerentă a României, consecventă și care să dea răspunsul la toate situațiile problematice.

Nu este așa!

Dumneavoastră cunoașteți opinia noastră în legătură cu Constituția României și că, după părerea noastră, ea are mai multe articole, mai multe dispoziții care, în acest moment, fiind deja membri în Uniunea Europeană, sunt depășite, dar acest lucru nu înseamnă că nu avem o Constituție care să dea răspuns la toate problemele ridicate de Parlament, de Guvern sau de Instituția Prezidențială.

Noi avem o problemă, stimați colegi, noi, cei care suntem responsabili pentru respectarea și aplicarea adecvată a Constituției, și nu cred că, în acest moment, singurul vinovat pentru această situație ar putea fi, de exemplu, președintele țării, care are, într-adevăr, o mare parte din vină în ceea ce privește o interpretare forțată a Constituției.

Noi înșine am făcut o serie de greșeli în ceea ce privește interpretarea Constituției: am acceptat, de exemplu, ca o dispoziție, după ce am recitit articolul privind ordonanțele de urgență, după părerea mea, să fie interpretată de toate

Guvernele care au aplicat această Constituție în așa fel încât, în anii precedenți, să fie aprobate sute și sute de ordonanțe de urgență, în timp ce Constituția, fără echivoc, dispune în legătură cu existența unei situații de urgență, unei situații extraordinare.

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Pambuccian.

## **Domnul Varujan Pambuccian:**

Vă mulțumesc, doamna președinte. Domnule președinte al Senatului, Stimați colegi,

Îmi pare rău că domnul Preda nu este în sală, fiindcă voiam să-i răspund la cuvântul „paradoxal” cu o întrebare.

Dacă unul dintre colegii Domniei Sale ar fi propus de către o majoritate parlamentară pentru funcția de prim-ministru al României, ar vota împotrivă?

Eu cred că nu.

Eu cred că paradoxal este să votezi împotriva propriilor tăi colegi de grup parlamentar, de organizație. Cred că asta este paradoxal.

Cred că paradoxal ar fi fost...

...dacă, am fi avut Forumul Democrat al Germanilor din România în Grupul parlamentar al minorităților naționale, am fi spus că nu-l susținem pe Iohannis.

Da. Asta ar fi fost paradoxal.

Și probabil că ar fi trebuit să ne întrebăm ce s-a întâmplat cu noi, că nu ne susținem primul reprezentant posibil la un asemenea nivel al grupului nostru în 20 de ani. Ar fi fost, într-adevăr, paradoxal.

Cred că este un răspuns suficient în ceea ce privește cuvântul „paradoxal”, care a fost folosit aici.

În ceea ce privește susținerea față de domnul Klaus Iohannis, evident că îl susținem, dar noi nu-l susținem numai pentru că este din rândul nostru, ci îl susținem și pentru calitățile lui personale, dar și pentru că omul ăsta a reușit, în

ultimii 10 ani, să aducă o minoritate națională cu foarte puțini membri – germanii nu mai sunt mulți, ci sunt foarte puțini în România – la Primăria Sibiului, la Consiliul Județean Sibiu și la primărie a unui număr foarte mare de oameni. Și a reușit lucrul acesta, evident, cu votul germanilor, aceia puțini, dar și cu votul unui număr foarte mare de cetățeni ai României.

Asta înseamnă că domnul Iohannis a plăcut tuturor, că ceea ce a făcut minoritatea germană prin domnul Iohannis a plăcut tuturor.

Iată, este o perioadă în care toată lumea își face propria campanie electorală pentru alegerea Președintelui României.

Noi nu suntem implicați în această campanie și veți vedea aceasta în toate acțiunile noastre. OK, unii se pot implica de o parte, alții de altă parte, dar noi, ca grup parlamentar, nu avem nicio implicare în chestiunile acestea.

În schimb, pe noi ne interesează foarte mult implicarea în campanie alături de minoritatea germană și de domnul Klaus Iohannis, într-un alt fel de campanie, o campanie prin care să demonstrăm că, în România, o minoritate națională mică poate face lucruri de ispravă și pe placul tuturor.

Cred că este o campanie importantă pentru noi. Dacă regret ceva, regret că, atunci când am fost la Președintele României – noi am fost primul grup parlamentar invitat –, nu am avut inspirația să-l propunem noi, poate am avut prea multă modestie, cu toate că germanii și domnul Iohannis dovediseră foarte multe.

Cred că ar fi fost mai ușor acceptat astăzi.

Din păcate, numai faptul că a apărut această propunere în perioada unei campanii pentru prezidențiale leagă persoana domnului Klaus Iohannis într-un fel sau altul, în mintea unora sau altora, de această campanie. Noi nu o legăm de așa ceva.

Și pentru că nu o legăm de așa ceva, reafirm aici un lucru pe care l-am mai spus de foarte multe ori și este bine să rămână în stenogramă: indiferent cine va fi Președintele României, dacă vom fi invitați la consultări pentru formarea unui nou Guvern și pentru a propune un prim-ministru, domnul Klaus Iohannis va fi prima noastră opțiune, ceea ce nu este absolut deloc paradoxal.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Grupurile parlamentare ale Alianței politice PSD+PC mai au 3 minute.

- Grupul parlamentar al minorităților naționale, de

- asemenea.

- Mai sunt intervenții?

- Nu mai sunt.

-

## **Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:**

Doamna președinte, am găsit o Constituție aici, la tribună. Poate ne folosește.

Voiam să vă propun să dați drumul la sonerie, pentru a chema deputații și senatorii care sunt pe hol și să votăm peste două minute.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Domnule deputat Nicolăescu, obligația parlamentarilor este să fie în sală. Nu este vot final, ci este o declarație politică. Cred că – nu-i așa? – este o chestiune de bun-simț.

Am dat drumul la sonerie.

## **Din sală:**

Pentru ce?

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Pentru declarația politică, normal, că asta discutăm astăzi.

Există două variante ale secretarilor.

Una este 234 – îl salutăm pe domnul Adomniței –, 235 de voturi, iar cealaltă numărătoare este 237 de voturi. Deci undeva, aici, sunt lucrurile.

## **Domnul Ludovic Orban:**

Doamnă președinte,

Ca să nu existe niciun fel de discuție, propun să se voteze prin apel nominal.

Absolut de acord.

Doamna președinte,

Eu cred că putem rezolva mai ușor.

Dumneavoastră ați enunțat 234 sau 235, sau 237. Vă rog să supuneți votului cine este contra și cine se abține.

Am constatat că cei din prezidiu nu au votat nicicum, deci cvorumul, în mod evident, va exista, după ce vă veți exprima votul într-un fel și dumneavoastră, și secretarul din dreapta dumneavoastră, iar atunci, și cu 234, plus două persoane, suntem 236, adică cvorumul minim necesar.

Deci nu avem nevoie să cerem apel nominal.

Domnule deputat Márton Árpád,

S-a adunat și prezidiul, cel puțin partea, să spunem, favorabilă acestei solicitări. Erau cuprinse și cele două voturi.

Am înțeles, doamna președinte.

V-am solicitat să întrebați cine este împotrivă și cine se abține, pentru că nu ați făcut acest lucru.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Corect.

## Voturi împotrivă?

Două voturi împotrivă. _(Au votat împotrivă doamna președinte Roberta Alma Anastase și domnul secretar Dumitru Pardău.) (Aplauze, vociferări.)_

Așa e într-o democrație, nu? Abțineri?

Nu sunt.

Vă supun la vot propunerea făcută de domnul Ludovic Orban, de a se vota prin apel nominal.

Voturi pentru? Voturi împotrivă?

Nu sunt.

Să începem apelul nominal pentru vot.

Îl invit pe domnul secretar Pardău să citească prezența.

Domnule Pardău, rugămintea domnului președinte Geoană este să începem cu Senatul.

Astăzi este activitate de plen în Senat.

Adresăm rugămintea să fim înțeleși de colegele și colegii deputați, întrucât avem ședință în plen, avem o activitate de legiferare importantă.

## **Doamna Doina Silistru:**

|**Doamna Doina Silistru:**|| |---|---| |Albert Álmos|pentru| |Andrei Florin Mircea|absent| |Andronescu Ecaterina|pentru| |Antonescu George Crin Laurențiu<br>Arcaș Viorel<br>Ariton Ion|pentru<br>pentru<br>absent| |Badea Viorel Riceard<br>Banias Mircea Marius|absent<br>absent| |Bara Ion|absent| |Bașa Petru|absent| |Bădescu Iulian|absent| |Bălan Gheorghe Pavel<br>Belacurencu Trifon|pentru<br>pentru| |Berca Gabriel|pentru| |Berceanu Radu Mircea<br>Bîgiu Marian Cristinel|absent<br>pentru| |Bîrlea Gheorghe|absent| |Blaga Vasile|absent| |Boagiu Anca Daniela|absentă| |Boitan Minerva|pentru| |Bokor Tiberiu|pentru| |Borza Dorel Constantin Vasile|absent| |Bota Marius Sorin Ovidiu|pentru| |Calcan Valentin Gigel|absent| |Câmpanu Liviu|pentru| |Chelaru Ioan|pentru| |Chirvăsuță Laurențiu<br>Chivu Sorin Serioja|pentru<br>pentru| |Cibu Constantin Sever|pentru| |Cinteză Mircea|absent| |Coca Laurențiu Florian|pentru| |Constantinescu Florin<br>Constantinescu Viorel|pentru<br>absent| |Cordoș Alexandru|pentru| |Corlățean Titus|delegație| |Crăciun Avram|pentru| |Cseke Attila Zoltán<br>Daea Petre|pentru<br>pentru| |David Cristian|pentru| |David Gheorghe|absent| |Diaconescu Cristian|pentru| |Diaconu Mircea|pentru| |Dobra Nicolae|absent| |Dumitru Constantin|absent| |Fekete-Szabó András Levente|pentru| |Feldman Radu Alexandru|absent| |Filip Petru|delegație| |Fodoreanu Sorin|absent| |Frâncu Emilian Valentin|pentru| |Frunda György|pentru| |Găină Mihăiță|pentru|Rușeț Ion|absent| |---|---|---|---| |Geoană Mircea Dan|pentru|Saghian Gheorghe|pentru| |Ghișe Ioan|pentru|Savu Daniel|pentru| |Greblă Toni|pentru|Sârbu Ilie|pentru| |Grosu Corneliu|pentru|Sbîrciu Ioan|absent| |Günthner Tiberiu|pentru|Secășan Iosif|absent| |Gyerkó László|delegație|Severin Georgică|absent| |Hașotti Puiu|pentru|Silistru Doina|pentru| |Hărdău Mihail|absent|Staicu Dumitru Florian|absent| |Humelnicu Augustin Daniel|absent|Stănișoară Mihai|absent| |Ichim Paul|pentru|Șova Dan Coman|pentru| |Igaș Traian Constantin|absent|Tămagă Constantin|pentru| |Ion Vasile|pentru|Toma Ion|pentru| |Iordănescu Anghel|pentru|Țopescu Cristian George|pentru| |Jurcan Dorel|absent|Țuțuianu Adrian|pentru| |Lazăr Sorin Constantin|pentru|Udriștoiu Tudor|absent| |Luca Raymond|pentru|Urban Iulian|absent| |Mang Ioan|pentru|Valeca Șerban Constantin|pentru| |Marcu Gheorghe|pentru|Vasilescu Lia Olguța|pentru| |Mardare Radu Cătălin|pentru|Verestóy Attila|pentru| |Marian Ovidiu|absent|Voicu Cătălin|pentru| |Marian Valer|pentru|Voiculescu Dan|pentru| |Markó Béla|pentru|Vosganian Varujan|pentru| |Mazăre Alexandru<br>Măgureanu Cezar Mircea|pentru<br>pentru|**Domnul Dumitru Pardău:**|| |Mărcuțianu Ovidius|delegație|Adomniței Cristian Mihai|pentru| |Meleșcanu Teodor Viorel|pentru|Albu Gheorghe|absent| |Mihăilescu Petru Șerban|pentru|Alecu Valeriu|absent| |Mitrea Elena|pentru|Almăjanu Marin|pentru| |Mitrea Miron Tudor|pentru|Amet Aledin|pentru| |Mîrza Gavril|pentru|Ana Gheorghe|pentru| |Mocanu Alexandru|absent|Anastase Roberta Alma|împotrivă| |Mocanu Toader|absent|Andon Sergiu|pentru| |Moga Nicolae|pentru|Andronache Gabriel|absent| |Mustățea Vasile|pentru|Anghel Florin Serghei|absent| |Mutu Gabriel|absent|Antal István|pentru| |Necula Marius Gerard|absent|Antochi Gheorghe|pentru| |Nedelcu Vasile|pentru|Apostolache Mihai Cristian|pentru| |Nicoară Marius Petre|pentru|Ardeleanu Sanda Maria|absentă| |Nicoară Romeo Florin|pentru|Arion Viorel|absent| |Nicolaescu Sergiu Florin|pentru|Atanasiu Teodor|pentru| |Nicula Vasile Cosmin|pentru|Avram Marian|absent| |Nistor Vasile|absent|Axenie Carmen|absentă| |Niță Mihai|absent|Balan Ioan|absent| |Onofrei Orest|absent|Balcan Viorel|pentru| |Oprea Dumitru|absent|Banu Mihai|pentru| |Oprea Mario Ovidiu|pentru|Barbu Sulfina|absentă| |Panțuru Tudor|absent|Barna Maria Eugenia|absentă| |Pașca Liviu Titus|pentru|Bădălan Eugen|absent| |Păran Dorin|absent|Bădulescu Adrian|absent| |Pereș Alexandru|absent|Bănicioiu Nicolae|pentru| |Pintilie Vasile|absent|Bărbulescu Daniel Ionuț|absent| |Plăcintă Sorina Luminița|absentă|Bejinariu Eugen|pentru| |Pop Gheorghe|pentru|Berci Vasile|pentru| |Popa Cornel|pentru|Béres Ștefan Vasile|pentru| |Popa Mihaela|absentă|Blaga Iosif Veniamin|absent| |Prodan Tiberiu Aurelian|absent|Bleotu Vasile|pentru| |Prunea Nicolae Dănuț|pentru|Boabeș Dumitru|pentru| |Rasaliu Marian Iulian|absent|Bobeș Marin|absent| |Rădulescu Cristian|absent|Bode Lucian Nicolae|absent| |Rădulescu Șerban|absent|Boghicevici Claudia|absentă| |Robu Nicolae|pentru|Boiangiu Victor|absent| |Rotaru Ion|pentru|Boldea Mihail|absent| |Rușanu Dan Radu|pentru|Borbély László|pentru|

| |Vainer Aurel|pentru|Cu aceasta, am epuizat ordinea| |Varga Attila|pentru|noastră a luat sfârșit.| |Varga Lucia Ana|pentru|La revedere!| |Vasile Aurelia|pentru|| |Vasilică Radu Costin|pentru|_Ședința s-a încheiat la ora 11.15._|

|Vișan Gelu<br>Vîlcu Samoil<br>Vladu Iulian<br>Vlase Petru Gabriel<br>Vlădoiu Aurel<br>Voicu Mădălin Ștefan<br>Voicu Mihai Alexandru<br>Voinescu-Cotoi Sever<br>Vreme Valerian<br>Zamfirescu Sorin Ștefan<br>Zătreanu Dan Radu<br>Zgonea Valeriu Ștefan<br>Zisopol Dragoș Gabriel<br>Zoicaș Gheorghe|absent<br>absent<br>absent<br>pentru<br>pentru<br>absent<br>pentru<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>pentru<br>absent| |---|---|

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

252 de voturi pentru, două voturi împotrivă și nicio abținere.

Cu aceasta, am epuizat ordinea de zi de astăzi și ședința noastră a luat sfârșit.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|437968]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 138/30.X.2009 conține 16 pagini.**

Prețul: 3,20 lei