Stenogramă plen

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Rog colegii senatori să-și ocupe locurile în sală pentru a asista la momentul solemn al debutului sesiunii noastre parlamentare, și anume la intonarea Imnului Național al României.

Declar deschisă sesiunea ordinară a Senatului României. Ședința noastră se desfășoară în cvorum. Avem 125 de senatori prezenți și 12 senatori absenți.

Aveți cu toții în mapele dumneavoastră propunerea de ordine de zi și programul de lucru pentru ședința noastră de astăzi.

Doresc să

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerile PD-L pentru funcțiile din Biroul permanent sunt:

- vicepreședinte: doamna senator Anca Daniela Boagiu;

- vicepreședinte: domnul senator Alexandru Pereș;

- secretar: domnul senator Gheorghe David;

- secretar: domnul senator Orest Onofrei;

- chestor: domnul senator Constantin Dumitru.

Dați-mi voie să vă prezint și conducerea Grupului parlamentar al PD-L:

- lider: domnul senator Traian Constantin Igaș;

- vicelider: domnul senator Gheorghe Bîrlea;

- vicelider: domnul senator Toader Mocanu;

- secretar: domnul senator Marian Iulian Rasaliu.

Avem și trei modificări în comisiile permanente. Dați-mi voie să le anunț și pe acestea.

Domnul senator Mihai Stănișoară îl înlocuiește pe domnul senator Ovidiu Marian în cadrul Comisiei pentru politică externă.

Domnul senator Vasile Blaga l-a înlocuit pe domnul senator Nicolae Dobra în cadrul Comisiei pentru egalitatea de șanse.

Domnul senator Radu Mircea Berceanu l-a înlocuit pe domnul senator Gheorghe Bîrlea în cadrul Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Aș dori să vă concentrați în acest moment exclusiv pe propunerile pentru funcțiile din Biroul permanent. Evident, propunerile pentru modificările din comisii o să le facem într-un cadru distinct.

Din partea Grupului parlamentar al Alianței PSD+PC.

Propunerile Grupului parlamentar al Alianței PSD+PC pentru funcțiile din Biroul permanent sunt:

- președinte: domnul senator Mircea Dan Geoană;

- vicepreședinte: domnul senator Dan Voiculescu;

- secretar: doamna senator Doina Silistru;

- chestor: domnul senator Ioan Chelaru.

Conducerea Grupului parlamentar al Alianței PSD+PC este:

- lider: domnul senator Ion Toma;

- vicelider: domnul senator Viorel Arcaș;

- vicelider: domnul senator Vasile Cosmin Nicula;

- vicelider: domnul senator Dan Coman Șova;

- secretar: domnul senator Sorin Constantin Lazăr.

Vă mulțumesc, domnule senator.

În continuare, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul președinte Hașotti.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Distins Senat, întâi o precizare.

Domnul președinte al Grupului parlamentar al PSD+PC l-a menționat și pe domnul președinte Geoană. Pe domnul președinte nu-l mai alegem astăzi. L-am ales odată și bine acum o lună de zile.

Să-i fie de bine! Vă mulțumesc. DUPĂ PAUZĂ

Din partea Grupului parlamentar al PNL:

— vicepreședinte: domnul senator George Crin Laurențiu Antonescu;

— secretar: domnul senator Cornel Popa;

— chestor: domnul senator Dan Radu Rușanu.

Conducerea Grupului parlamentar al PNL a rămas neschimbată:

— lider: domnul senator Puiu Hașotti;

— vicelider: domnul senator Mario Ovidiu Oprea;

— vicelider: domnul senator Emilian Valentin Frâncu;

— secretar: domnul senator Liviu Titus Pașca. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul președinte Markó Béla.

Domnule președinte,

Grupul parlamentar al UDMR îl propune pentru funcția de chestor pe domnul senator Verestóy Attila.

Conducerea Grupului parlamentar al UDMR este aceeași:

— lider: domnul senator Markó Béla;

— vicelider: domnul senator Fekete-Szabó András Levente;

— secretar: domnul senator Cseke Attila-Zoltán. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Conform cutumei noastre, pentru câteva minute, rog Biroul permanent să se retragă pentru o scurtă ședință, deși nu au fost modificări.

Vă propun ca în maximum 15 minute să ne revedem în plen pentru a trece și la partea de legiferare propriu-zisă.

Invit membrii Biroului permanent în sala de Birou permanent.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Reluăm ședința Senatului României.

Trecem la punctul 4 din ordinea de zi, și anume aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 3 — 7 februarie 2009.

Aș dori să dezbatem și să aprobăm programul de lucru al Senatului pentru săptămâna 3 — 7 februarie 2009.

Aveți deja în mape proiectul de program.

Mâine la ora 13.00, ședința Biroului permanent lărgit. Îi rog și pe președinții de comisii permanente, dar și pe membrii Biroului permanent să fie prezenți la ora 13.00.

Miercuri, activitate în plen.

Restul săptămânii, activități în comisii și în circumscripții, conform proiectului de program.

Cine este pentru acest program? Este cineva împotrivă? Se abține cineva?

Programul de lucru pentru săptămâna 3 — 7 februarie a fost aprobat.

**Domnul Mircea Diaconu**

**:**

O abținere!

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

O abținere.

**Domnul Mircea Diaconu**

**:**

Nu am acest program și nu pot vota ce nu am!

Bun. Vă rog să verificați dacă aceste materiale ajung la toți membrii Senatului nostru.

Programul de lucru a fost aprobat.

Referitor la punctul 5, declarații politice, la ședința Biroului permanent reprezentanții tuturor grupurilor parlamentare au decis ca astăzi să fie prezentată din partea Senatului României o declarație politică în memoria poetului național Grigore Vieru.

De asemenea, celelalte declarații politice aș dori să fie prezentate în scris pentru a putea fi consemnate ca atare, urmând ca luni să putem intra într-o logică în care, conform timpului alocat, să existe declarații politice rostite de la tribuna Senatului României.

Am considerat că este un lucru firesc, natural și obligatoriu pentru noi ca Senatul României să susțină o declarație în amintirea regretatului Grigore Vieru.

Conform deciziei Biroului permanent, în numele Senatului României, îl invit pe domnul chestor Ioan Chelaru să citească această declarație.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Distinși colegi,

Declarația politică am intitulat-o „Memorie și esență. Lacrimi în limba română — _In memoriam_ Grigore Vieru”.

Am urmărit cu toții momentul istoric al învestirii lui Barack Obama în demnitatea de Președinte al SUA. Cu adevărat

PAUZĂ uluitor, pentru acea zi, sentimentul electrizant al apartenenței și speranței fără limită pe care un discurs memorabil l-a strecurat în sufletul uriașei audiențe! America respira la unison. Națiunea americană, acest paradox istoric, are suflet colectiv și este dispusă la sacrificii pentru a depăși clipa de criză și pentru a-și reafirma principiile care au creat-o și apoi au așezat-o într-un loc aparte în lume.

Președintele Obama a revigorat sentimentul istoric și respectul pentru valorile inițiale care-i animă pe americani. Și, dacă ne gândim bine, au o istorie de nici 300 de ani, o descendență crudă, tânără față de milenara noastră apartenență la acest spațiu și la această limbă de sorginte latină în care ne exprimăm. Reacția Americii ar trebui să ne dea de gândit.

Îmi înfrâng cu greu, mai ales de la această tribună, distinși colegi senatori, o firească jenă față de neputința noastră de a ne ajusta energiile într-un singur buchet. Nu reușim noi, românii, să ne iubim pe noi înșine, cu păcatele noastre cu tot, pentru a putea păși normal înainte, fără a dezminți esențele și valorile noastre naționale, pentru a ne putea bucura. Iar una dintre aceste esențe este limba română, și această limbă este definitorie, este, dacă vreți, marele nostru eroism național, definiția noastră de rezistență ca neam, „ce”-ul nostru de identitate exemplară.

Am rostit acest preambul pentru a ajunge la ceea ce, într-adevăr, doresc și încerc să vă evoc astăzi.

Până de curând, trecea printre noi un om pentru care rostirea poetică în limba română a fost martiriu și golgotă: Grigore Vieru.

S-a petrecut dintre noi omul unui singur vis, independent ca un anarhist și bun ca un sfânt, un om din a cărui biografie s-ar putea naște o dramă care ar fi, până la identificare, în același timp, drama limbii române din Basarabia și a românilor de peste ape.

Mulțumesc foarte mult pentru aceste cuvinte emoționante. Le putem considera ca un punct de vedere al Senatului României în memoria poetului național.

Domnule senator Hașotti, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să-l felicit pe colegul nostru, domnul senator Chelaru, pentru această impresionantă prezentare a lui Grigore Vieru, dar aceasta nu este o declarație a Senatului, aceasta este o declarație politică care, probabil, era în rândul declarațiilor politice pe care domnul senator știa că trebuie să le susținem astăzi.

Mă rog, suntem la începutul unei sesiuni parlamentare, trecem peste această chestiune.

O declarație a Senatului nu sună — și mă bucur că domnul senator Chelaru mă aprobă —, o declarație a Senatului nu sună astfel, dar, sigur, noi o vom nota în amintirea marelui dispărut.

Mulțumim frumos. Domnul senator Ion Vasile.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Cred că în locul aplauzelor pentru respectiva declarație ar trebui să păstrăm un minut de reculegere în memoria lui Grigore Vieru.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Da. Cred că este un lucru decent și vă propun să ținem acest moment de reculegere, poate mai important decât orice cuvinte.

_Se păstrează un minut de reculegere._ Vă mulțumesc.

La două luni după alegeri și la numai o lună după instalarea Guvernului Boc, evoluția sau, mai bine zis, involuția lucrurilor face ca România noastră europeană să

semene din ce în ce mai mult cu alte țări din orizonturi ceva mai îndepărtate decât ceea ce ne dorim.

România seamănă cu Republica Belarus, unde autoritarul președinte Lukașenko dictează ceea ce trebuie să facă și ceea ce nu trebuie să facă celelalte puteri ale statului, guvernul, justiția și parlamentul.

România seamănă din ce în ce mai mult cu Rusia și Ucraina din deceniul trecut, când sustragerile și traficul de armament din depozitele armatei concurau, în capitalul de imagine al acestor țări, numai cu atacurile armate în plină stradă, cu morți și răniți.

România seamănă cu Venezuela, fiindcă numai acolo politicienii din vârful puterii pun la zid companiile multinaționale pe motiv că acestea le subminează țara din punct de vedere economic și financiar.

România seamănă din ce în ce mai mult cu Columbia, unde tone de droguri circulă în containere și unde, din când în când, această cruntă realitate ajunge să fie confirmată prin câte o captură record.

România seamănă cu Imperiul Otoman din ultimul secol de existență al acestuia, când numirile în dregătoriile statului se făceau nu în temeiul competenței, ci pe criteriul obedienței, al clientelismului față de atotputernicul padișah.

În fine, dar nu în ultimul rând, România de azi seamănă din ce în ce mai mult cu România de dinainte de 22 decembrie 1989, când guvernanții ciupeau, pe diverse căi, câte 1-2% din veniturile angajaților, iar aparatul propagandistic promitea majorări salariale de 5%.

Se spune că Guvernul Boc ar avea zilele numărate. Până când vom primi confirmarea sau infirmarea definitivă a acestei aserțiuni, nici nu vreau să mă gândesc cam cu ce țări ar mai putea ajunge România să semene, în lunile următoare, spre a-și lărgi în mod nefast actuala identitate multiplă... Somalia? Burkina Faso? Uzbekistan?

Un alt aspect pe care vreau să îl aduc în atenția dumneavoastră este legat de alegerile din România, care nu pot exista în afara legii.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică se intitulează „Votul uninominal — păreri pro și contra”.

Încă de la lansarea necesității introducerii ei, Legea votului uninominal — adoptată, după cum se știe, de Camera Deputaților în calitate de Cameră decizională — a stârnit păreri pro și contra. Au fost evidențiate avantajele și dezavantajele ei.

Parlamentul României își începe astăzi lucrările în noua legislatură. Pentru a ajunge aici, fiecare dintre noi s-a întâlnit în repetate rânduri cu electoratul din colegiul în care a fost desemnat de partidul căruia îi aparține.

Cu aceste prilejuri, pentru a fi susținuți prin acordarea votului favorabil, odată cu prezentarea programului politic al formațiunii politice, cu cunoașterea nemijlocită a realităților cu care se confruntă și a propunerilor făcute de ei pentru îmbunătățirea calității vieții economice și sociale prin promovarea de acte normative în stare să contribuie la materializarea lor, cu toții am făcut promisiuni că prin activitatea noastră vom ține cont de doleanțele alegătorilor.

Personal, reprezint în Senat un colegiu din Timișoara în care trăiește mai bine de jumătate din populația Timișoarei, de peste 350.000 de suflete. Este o zonă formată din mai multe cartiere, o zonă deosebit de complexă, începând cu problemele de ordin economic, cum ar fi o mai bună valorificare — prin investiții adecvate — a potențialului uman și material, edilitar-gospodăresc — prin reabilitarea drumurilor, dezvoltarea rețelei de alimentare cu apă și canalizare, socio-cultural — prin construcția de noi școli și grădinițe de noi spații pentru copiii abandonați și persoanele defavorizate, și încheind cu siguranța cetățenilor — printr-o mai eficientă aplicare de către instituțiile abilitate: primărie, justiție, poliție etc., a legilor în baza cărora își exercită atribuțiile.

Sunt convins că, în cea mai mare parte a lor, toate aceste realități se regăsesc în toate localitățile țării și că abordarea lor în perioada premergătoare alegerilor, locale și parlamentare, a constituit principalul pachet al dezbaterilor în întâlnirile cu cetățenii.

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Românii sunt obligați să finanțeze și furnizorii de energie electrică din România, aceștia umflând nejustificat prețul de vânzare al locuințelor noi.

Vă prezint această declarație politică a mea, întrucât vreau să atrag atenția asupra faptului că, din cauza unor acte normative aberante, așa cum este Hotărârea Guvernului nr. 90/2008, prețul locuințelor noi construite în România este umflat nejustificat cu prețul reprezentat de costurile de extindere a rețelei de electricitate.

Să vă explic mecanismul:

Un viitor consumator de energie electrică, investitor, dezvoltator imobiliar care dezvoltă un ansamblu de locuințe, în mecanism intrând inclusiv locuințele sociale construite prin ANL prin această Hotărâre a Guvernului nr. 90/2008, execută lucrările aferente componentei B (extinderea rețelei, branșamentul sau racordul electric), de ordinul milioanelor de RON, pe care este obligat să le predea operatorului de rețea (E.ON, ENEL, CEZ) fără să primească contravaloarea investiției în energie electrică de la acesta. Aceste costuri legate de componenta B se recuperează prin includerea lor în prețul final al locuințelor, astfel încât contravaloarea lor crește nejustificat.

La capitolul II din anexa nr. 2, art. 6, 7, 8, dacă un finanțator, dezvoltator imobiliar construiește un cartier de locuințe pentru amărâții de români din țară sau care muncesc în străinătate, potrivit acestei hotărâri de guvern, instalațiile electrice de alimentare (post de transformare, rețele de distribuție etc.), de ordinul miliardelor, sunt incluse în prețul apartamentelor și oferite prin legea Guvernului Tăriceanu în mod gratuit operatorului de rețea. Deci cetățeanul român plătește din bruma lui de muncă instalațiile electrice ce intră în gestiunea operatorului de rețea din zonă doar din cauza acestei mârșave hotărâri de guvern.

Tineretul care muncește în străinătate sau în țară, din sudoarea muncii sale, îmbogățește operatorul de rețea din zona respectivă și, atenție!, acest lucru se întâmplă și în cazul locuințelor sociale construite prin ANL.

Voi pune în balanță această nedreptate cu faptul că, gândiți-vă, prin acest mecanism nedrept prețul unei locuințe poate să crească cu până la 10%, dacă ne raportăm doar la racordul la utilitățile de furnizare a energiei electrice, și cu până la 22%, dacă ne gândim că în mod similar se extind și rețelele de apă curentă, canalizare sau gaz, aproape toate concesionate sau exploatate de multinaționale pe tot cuprinsul țării.

Stimați colegi,

Stimate colege,

Declarația mea politică este intitulată „Bugetul Guvernului Boc arată că 2009 este un an al responsabilității pentru cetățenii României, și nu un an electoral”.

Doresc să încep această nouă sesiune parlamentară cu o scurtă analiză a bugetului pe anul 2009.

După cum știm, la sfârșitul săptămânii trecute noul Guvern a reușit să finalizeze proiectul bugetului pe anul în curs.

Din cauza crizei economice mondiale, ale cărei efecte se fac resimțite și în țara noastră, Executivul s-a văzut nevoit să recurgă la o serie de măsuri care pot părea, la prima vedere, austere. Trebuie însă specificat că, în pofida perioadei nefaste pe care o traversează România, repartizarea noului buget s-a făcut în concordanță cu programul de guvernare asumat în timpul campaniei electorale.

Definiția acestui buget este clară: un buget care asigură locurile de muncă, care protejează oamenii de efectele crizei. Prioritatea Guvernului Boc a fost să nu transforme criza economică în criză umană. Noul Guvern dorește foarte mult ca oamenii care lucrează în sectoarele active ale economiei românești să nu fie afectați de șomaj în următoarea perioadă.

În acest sens, prim-ministrul Emil Boc a dat asigurări că va finanța din investiții publice atât menținerea persoanelor care sunt angajate în prezent, cât și crearea de noi locuri de muncă.

Totodată, în proiectul de buget al Guvernului este prevăzută o creștere a nivelului salariilor și pensiilor cu 5% în acest an, care va fi alocată în două tranșe, prima fiind acordată începând cu luna aprilie, iar cea de-a doua din luna octombrie.

Noul Guvern a alocat o sumă importantă, de aproximativ 10 miliarde de euro, în vederea îmbunătățirii infrastructurii rutiere, feroviare, din educație și sănătate. Trebuie menționat faptul că alocarea aceasta, de 20 de procente din buget, pentru investiții publice generale este superioară celei realizate de Guvernul Tăriceanu.

Guvernul Boc va sprijini pensionarii ale căror venituri sunt foarte mici. Astfel, începând cu luna mai a acestui an, fiecărui pensionar îi va fi garantată o pensie minimă de 300 de lei, urmând ca nivelul acesteia să crească, începând cu luna octombrie a acestui an, la 350 de lei. În aceste condiții, multe persoane, în special din mediul rural, vor putea să iasă din sărăcia cronică în care i-a menținut vechiul Guvern. Pentru îmbunătățirea situației financiare, România trebuie ca în acest an să acceseze cât mai mulți bani de la Uniunea Europeană. Pentru a se evita contraperformanțele fostului Guvern, premierul a decis crearea unei structuri care va monitoriza permanent progresul făcut de România în acest domeniu. Absorbția de fonduri va deveni astfel o prioritate a Guvernului Boc.

Declarația mea politică este intitulată „Marea descentralizare a început cu naționalizarea resurselor financiare ale comunităților locale”.

Programul de guvernare al noului Executiv instalat la Palatul Victoria în data de 22 decembrie 2008 proclama, prin măsurile propuse, „o descentralizare reală”, un adevărat Eldorado în administrația publică locală pentru perioada imediat următoare.

„Descentralizarea, inclusiv financiară, a administrației publice locale prin delimitarea clară a competențelor, pe principii europene, în scopul creșterii autonomiei administrative, cu respectarea principiului subsidiarității”, iată unul dintre obiectivele fundamentale pe care și le-a asumat

Guvernul Boc în angajamentul său numit program de guvernare.

Cu toate că dispune de o majoritate politică confortabilă de peste 70% în Parlament, noul Guvern și-a început mandatul prin adoptarea unor acte normative lipsite de suport de specialitate, măsuri dispuse pe picior care au creat valuri semnificative în rândul mai multor categorii profesionale prestigioase din societatea românească.

Noii guvernanți au dat uitării foarte repede promisiunile electorale și, prin invocarea situației economice internaționale și interne, se vinde cetățenilor gălușca imposibilității punerii în practică a măsurilor promise. Nu se mai dau salarii mărite profesorilor, care așteaptă, conform promisiunilor, ca din prima zi a guvernării să se respecte promisiunile coaliției guvernamentale în acest sens, dar se încearcă interzicerea cumulării pensiei cu salariul — nevorbindu-se un cuvânt de abrogarea legilor care prevăd posibilitatea pensionării după alte criterii, mai favorabile, pentru unele categorii profesionale —, se blochează ocuparea prin concurs sau examen a tuturor posturilor vacante din cadrul autorităților și instituțiilor publice, inclusiv cele pentru care procedurile de ocupare au fost demarate, ceea ce ridică mari semne de legalitate.

Deși guvernanții susțin sus și tare că intemperiile financiare ale vremii nu vor afecta țara noastră în aceeași măsură în care au afectat alte state europene, totuși se invocă presiunile și riscurile determinate de evoluțiile economice interne și externe.

Vă propun să trecem la ordinea de zi.

Avem o agendă de proiecte de lege.

La punctul 6 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Turcia privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la București la 3 martie 2008.

Raportul este întocmit de Comisia economică, industrii și servicii.

Cine susține raportul din partea comisiei?

Domnule președinte Varujan Vosganian, vă rog.

Cel dintâi proiect de lege la care Comisia economică, industrii și servicii a fost chemată să-și dea avizul este Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Turcia privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la București la 3 martie 2008.

Acest proiect de lege, care are ca obiect de reglementare tocmai ratificarea acordului de care am pomenit și a cărui necesitate este mai presus de orice îndoială, a primit din partea membrilor Comisiei economice, industrii și servicii un raport de admitere, fără amendamente.

Mulțumesc.

Reprezentantul Guvernului, domnul secretar de stat Doică.

## **Domnul Cătălin Doică** — _secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere și raportul favorabil al comisiei, o să vă citesc textul cu principalele prevederi ale acordului, prevederi care se referă la acordarea unui tratament just și echitabil, nu mai puțin favorabil decât cel acordat de fiecare parte contractantă investițiilor efectuate pe teritoriul statului său de către propriii investitori sau de către investitorii oricărui stat terț.

Aceste prevederi se referă și la posibilitatea impunerii de restricții privind transferurile de capital, astfel încât să nu se aducă prejudicii intereselor Comunității Europene, precum și la introducerea clauzei privind posibilitatea amendării acordului, prin consimțământul reciproc al părților contractante, dacă se va considera necesar.

Având în vedere raportul favorabil al comisiei, vă rugăm să fiți de acord cu proiectul de act normativ. Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc, domnule secretar de stat. Există intervenții din partea grupurilor parlamentare? Nu. Legea are caracter de lege ordinară.

Supun la vot raportul și proiectul de lege.

La punctul 7 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind ratificarea Protocolului adițional dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Maroc, semnat la Rabat la 26 ianuarie 2008, la Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Maroc privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la Rabat la 28 ianuarie 1994.

Domnule secretar de stat, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin semnarea acestui protocol adițional s-a creat cadrul juridic adecvat prin care România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, are în vedere atât menținerea unor relații bilaterale susținute cu Regatul Maroc, cât și satisfacerea exigențelor Comisiei Europene, în sensul alinierii acordului la legislația comunitară.

Amendamentele modifică, în conformitate cu dispozițiile comunitare, clauzele acordului încheiat inițial de România cu Regatul Maroc.

Față de toate acestea, având în vedere și raportul favorabil al comisiei de specialitate, vă rugăm să fiți de acord cu actul normativ.

Domnule președinte Vosganian, vă rog să prezentați raportul comisiei.

## Vă mulțumesc.

Într-adevăr, România și-a asumat angajamentul ca, în conformitate cu art. 307 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană și în baza Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană, care prevede obligația statelor membre de a adopta măsurile necesare pentru a elimina incompatibilitățile dintre tratatele la care acestea sunt părți și dreptul comunitar, să asigure compatibilitatea necesară în cazul acordurilor din domeniul cooperării economice, inclusiv cu Regatul Maroc, motiv pentru care, luând act și de avizul favorabil al Comisiei pentru politică externă, membrii Comisiei economice, industrii și servicii au întocmit un raport de admitere, fără amendamente.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc foarte mult.

La punctul 8 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind ratificarea Protocolului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Cehe, semnat la Praga la 22 ianuarie 2008, privind amendamentele la Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Cehe pentru promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la București la 8 noiembrie 1993.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Încheierea acestui protocol este necesară întrucât, deși acordul existent nu ridică aspecte de incompatibilitate cu dreptul comunitar, dat fiind faptul că ambele state, în calitatea de membre ale Uniunii Europene, sunt obligate să-și armonizeze legislațiile naționale cu cea comunitară, partea cehă a solicitat amendarea art. 8 al acordului, în sensul introducerii unui amendament prin care sunt ierarhizate sursele de drept ce vor fi luate în considerare de tribunalul arbitral la soluționarea diferendelor dintre un investitor al unei părți contractante și partea contractantă gazdă a investiției.

Ca atare, acest amendament a fost introdus în protocol. Guvernul României, ca și comisia de specialitate, susține adoptarea prezentului act normativ.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte Vosganian, vă rog.

## Vă mulțumesc.

În completare la cele spuse de reprezentantul Guvernului, trebuie să amintesc că Acordul privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor dintre România și Republica Cehă a fost realizat prin lege, Legea nr. 62/1994, motiv pentru care și acest protocol care modifică legea respectivă trebuie ratificat tot prin lege.

Luând act de avizul favorabil al Consiliului Legislativ și al Comisiei pentru politică externă, membrii Comisiei economice, industrii și servicii au acordat proiectului de lege un raport de admitere, fără amendamente.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc foarte mult.

La punctul 9 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Convenției dintre România și Republica Tadjikistan pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital, semnat la Dușanbe la 6 decembrie 2007. Vă rog, domnule secretar de stat Doică.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Pentru dezvoltarea cooperării economice, intensificarea și diversificarea schimburilor comerciale, tehnico-științifice și culturale dintre România și Republica Tadjikistan, precum și pentru lărgirea actualului cadru juridic bilateral, a fost semnată la Dușanbe la 6 decembrie 2007 Convenția dintre România și Republica Tadjikistan pentru evitarea dublei impuneri, precum și pentru prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital.

Textul semnat al convenției este în concordanță cu legislația din țara noastră, corespunde practicii promovate de România în acest domeniu, precum și legislației și practicii Uniunii Europene. Convenția reglementează și aspecte referitoare la schimbul de informații, nediscriminare, metodă de evitare a dublei impuneri.

Având în vedere și raportul favorabil al comisiei de specialitate, vă rugăm să fiți de acord cu actul normativ.

Vă mulțumesc. Domnule președinte Vosganian, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Respectiva convenție reglementează o categorie de impozite, printre care veniturile sub formă de dividende, veniturile provenite din dobânzi și redevențe, veniturile din dobânzi și din profiturile realizate, și, cu avizul favorabil al Consiliului Legislativ și al Comisiei pentru politică externă, membrii comisiei, luând act de necesitatea acestor reglementări, au hotărât în unanimitate întocmirea unui raport de admitere fără amendamente.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc.

La punctul 10 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea celui de-al doilea amendament, semnat la București la 2 iulie 2007, la Acordul de garanție dintre România și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului de modernizare și introducere a taxării pe autostrada București—Pitești, semnat la București la 5 august 1996.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Explicația va fi puțin mai lungă.

Acordul de garanție pentru finanțarea proiectului de modernizare și introducere a taxării pe autostrada București—Pitești este în valoare de 53,1 milioane dolari SUA, iar Ministerul Finanțelor a garantat îndeplinirea tuturor obligațiilor asumate în acest acord încheiat între BERD și Autoritatea Națională a Drumurilor.

La cererea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, în data de 30 martie 2007 Ministerul Finanțelor a solicitat BERD modificarea paragrafului E al Secțiunii „Alte obligații” din Acordul de garanție după cum urmează: garantul va menține, în orice moment, în cursul perioadei de implementare a proiectului, precum și pe parcursul perioadei rambursării împrumutului, o alocație de la bugetul de stat pentru împrumutat, în sume suficiente să asigure întreținerea adecvată a rețelei de drumuri naționale, fondurile în contrapartidă pentru implementarea programului de investiții în sectorul drumului și să garanteze finalizarea proiectului, așa cum poate fi convenit între garant și bancă.

Amendamentul nu introduce obligații suplimentare financiare pentru România.

Având în vedere și avizul favorabil al comisiei, v-am ruga să fiți de acord cu proiectul de act normativ.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte Vosganian.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Practic, odată cu introducerea rovignetei, a rezultat că autostrada București—Pitești nu mai poate fi exploatată în regim de taxare, urmând ca banii împrumutați, cum a arătat și reprezentantul Ministerului de Finanțe, să fie folosiți pentru întreținerea și modernizarea rețelei de drumuri.

Față de cele prezentate, membrii comisiei, cu majoritate de voturi, au hotărât să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Acest raport este însoțit și de avizul favorabil al Consiliului Legislativ și al Comisiei pentru politică externă.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

La punctul 11 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 106/2008 privind înființarea Autorității Naționale pentru Comunicații.

Din partea Guvernului, îl invit pe domnul secretar de stat Topcian să prezinte punctul de vedere.

## **Domnul Costel Topcian** — _secretar de stat în Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Punctul de vedere al Guvernului este de a respinge acest proiect de lege din cauza aplicării primei etape a procedurii de infringement.

În momentul de față, lucrăm la un nou proiect de lege, împreună cu Comisia Europeană, pentru a elimina neconcordanțele în aplicarea legislației europene.

Vă mulțumesc. Domnule președinte Vosganian.

Vă mulțumesc foarte mult.

În elaborarea raportului, membrii Comisiei economice, industrii și servicii au luat act de faptul că, prin această ordonanță, Autoritatea Națională pentru Comunicații nu mai este o autoritate autonomă aflată în subordinea Parlamentului, motiv pentru care colegii mei au considerat că ordonanța respectivă diminuează autoritatea și independența acestei autorități și au decis să elaboreze un raport de respingere.

Sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare? Vă rog, domnule senator Frunda. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doar o întrebare către domnul secretar de stat. Nu am înțeles ce este cu procedura de infringement legată de această autoritate.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule secretar de stat, să fiți mai explicit.

## Sigur.

Am primit de la Comisia Europeană o scrisoare de avertizare, de punere în întârziere, care va avea un termen de două luni, pentru a transmite observațiile noastre către

doamna Viviane Reding, comisar european privind comunicațiile electronice.

Deci, într-un termen de două luni, va trebui să găsim soluții agreate de comun acord.

Înțeleg că la nivelul Comisiei Europene s-a constatat încălcarea acquis-ului comunitar în domeniu...

## Nu.

Este doar prima etapă în procedura de infringement, cea de avertizare privind punerea în întârziere din cauza unor neconcordanțe care trebuie remediate în aplicarea legislației europene.

Vă rog, domnule senator Frunda.

## Vă mulțumesc.

Și mulțumesc domnului secretar de stat pentru răspuns. Vreau să subliniez că nu este vorba despre procedura de infringement. Procedura de infringement începe după această fază prealabilă. Ar fi foarte grav să fim în această procedură a infringement-ului, motiv pentru care îl rog pe domnul secretar de stat ca în expunerea pe care o face să fie exact în definițiile și noțiunile pe care le folosește.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte Vosganian.

## Vă mulțumesc foarte mult.

Aș vrea, de această dată ca membru al fostului Executiv, să vă ofer și o explicație privind apariția acestei ordonanțe de urgență, câtă vreme, potrivit celor spuse de colegul meu de la Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, era pe rol o altă ordonanță de urgență, vă reamintesc că ordonanța respectivă fusese retrimisă de către Președintele României spre reexaminare Parlamentului pe motiv că la Camera Deputaților comisia avizată în fond a decis ca autoritatea respectivă să se afle numai sub controlul comisiei de specialitate a Camerei Deputaților, un lucru cu totul inedit în experiența parlamentară, unde orice autoritate autonomă se află sub controlul comisiilor similare din cele două Camere, și, în al doilea rând, s-a considerat că, fiind vorba de înființarea unei noi autorități, Camera decizională nu este Camera Deputaților, ci Senatul, și anume Comisia economică, industrii și servicii a Senatului, singura abilitată să dea raportul de fond pentru autorități nou-înființate în domeniul respectiv și aflate în subordinea Parlamentului, astfel încât, pentru ca în această perioadă să nu existe vreo îndoială, vreun vid de natură legislativă sau punere sub semnul îndoielii a funcționării acestei autorități, Guvernul a procedat la ordonanța de urgență care nu putea să fie similară celei aflate în proces de revizuire și care a avut conținutul pentru care, acum, în majoritate, colegii mei din Comisia economică, industrii și servicii au propus respingerea, însoțind acest act și de avizul favorabil al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă mulțumesc.

Cred că aceste argumente preliminarii... Vă rog, domnule președinte Greblă. Microfonul 4.

Domnule președinte,

O scurtă precizare vreau să fac.

Mâine, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări îl avea pe ordinea de zi spre examinare. Din discuțiile cu colegii din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, noi ne gândisem să dăm aviz negativ ordonanței.

Aș vrea să revenim la propunerea făcută de comisia de specialitate, care a exprimat un aviz din partea comisiei.

Cred că, în condițiile în care Comisia economică, industrii și servicii — comisia care prezintă raportul — a obținut avizele comisiilor de linie, avizarea acestui raport...

Vă rog, domnule președinte, să-mi permiteți.

Vă rog, domnule președinte.

## Stimate coleg,

Cu adresa nr. 562 din 4 noiembrie 2008 Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și-a dat avizul pe care îl am aici, vi-l pot prezenta, dacă doriți.

Deci 562 din 4.11.2008, semnat, președinte Norica Nicolai, secretar Nicolae Iorga.

Guvernului nr. 106/2008 privind înființarea Autorității Naționale pentru Comunicații.

Vă rog, domnule secretar de stat Topcian.

Menționăm că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 134/2006, supusă reexaminării, este abrogată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 106/2008 privind înființarea Autorității Naționale pentru Comunicații, încât cererea pentru reexaminare nu mai are obiect.

Propunem respingerea ordonanței.

Domnule președinte Varujan Vosganian, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să adaug celor spuse mult prea concis de către reprezentantul Guvernului faptul că această ordonanță de urgență completează Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 106/2008 în ceea ce privește responsabilitățile și modul de funcționare. Din moment ce noi am respins Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 106/2008, în consecință Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 211/2008 nu mai are obiect.

Oricum, raportul este de respingere.

Raportul este de respingere.

Menționez că de această dată nu avem avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, dar pentru a nu risca o aprobare tacită am procedat la raportul de fond.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Menționez că acest proiect de lege este de natură organică și, de aceea, întâi raportul de respingere...

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Este unul dintre proiectele de lege care au făcut tranziția între cele două Senate și, din punct de vedere strict regulamentar, avizul este conform și a fost însușit ca atare de către comisia avizată pentru raport, respectiv Comisia economică, industrii și servicii.

De aceea, avem, practic, un raport de respingere pe care vi-l

Pe baza acestui vot pentru raport, avem un proiect de lege de respingere a ordonanței de urgență și vă rog să votăm.

La punctul 12 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 211/2008 pentru modificarea Ordonanței de urgență a

Este o lege ordinară, suntem la punctul 12 din ordinea de zi, domnule președinte!

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Este o lege ordinară. Iertați-mă, eram la punctul 13.

Doamnelor și domnilor senatori,

Similar cu situația anterioară, vă

Punctul 13 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 134/2006 privind înființarea Autorității Naționale pentru Reglementare în Comunicații și Tehnologia Informației, adoptat de Camera Deputaților.

Mă scuzați, am inversat punctele din cauza emoțiilor... Iar acum ajungem la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 134/2006 și propunem respingerea acesteia din cauza faptului că este abrogată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 106/2008.

Solicităm respingerea proiectului de aprobare.

Domnule președinte Varujan Vosganian, aveți cuvântul.

Dat fiind că ea a fost abrogată printr-o altă ordonanță de urgență, cererea de reexaminare nu mai are obiect, motiv pentru care membrii comisiei, având și încurajarea raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, au adoptat un raport de respingere a cererii de reexaminare.

Mulțumesc.

Cu încurajarea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări... Dacă sunt puncte de vedere din partea grupurilor parlamentare, aveți cuvântul.

Domnule senator, vă rog.

Întrucât nu am avut ocazia să discutăm la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, cel puțin în această legislatură, succesiunea de abrogări a ordonanțelor din materia autorității care controlează comunicațiile, am și eu o întrebare pe care o adresez reprezentantului Guvernului.

Ca urmare a acestor abrogări, vrem să știm și noi ce se va întâmpla în ceea ce privește persoana care conduce în acest moment Autoritatea Națională pentru Comunicații, pentru că știm că aici a existat și o suită de procese, cu o suită de numiri și de revocări din funcții făcute de Guvernul Tăriceanu, și am vrea să știm cum se va reflecta în planul conducerii ANC-ului această suită de abrogări în domeniul ordonanțelor de urgență care au tot normat domeniul. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

În momentul de față, odată cu aprobarea acestor respingeri ale ordonanțelor, până la decizia Camerei Deputaților, la conducerea ANC-ului va rămâne domnul Liviu Nistoran.

Cum poate să rămână la conducerea ANC-ului domnul Liviu Nistoran? Și să conducă ce anume? Înțeleg că ANC-ul nu mai există.

Domnule senator Șerban Mihăilescu, aveți o precizare la acest subiect?

Vă rog, aveți cuvântul la microfonul 4.

Mulțumesc colegului că a pus problema foarte corect. Deci nu a întrebat ce se întâmplă cu autoritatea, ci a întrebat ce se întâmplă cu persoana.

Fondul problemei este următorul, și îmi permit să dau aceste lămuriri pentru că am participat la toate aceste chestiuni. De câte ori a fost numit un director pe criterii politice a apărut o ordonanță care să permită numirea acestuia, și celălalt dinainte a fost obligat să facă apel la justiție, și s-a ajuns la o situație de neconceput în această chestiune.

Revin la istorie, foarte scurt, pentru ca să înțelegem că este totuși corect cum procedează Senatul în această seară. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 134/2006, cea care face obiectul reexaminării pe care o discutăm la acest punct, practic a fost abrogată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 106/2008, deci cererea de reexaminare nu mai are obiect.

În acest moment, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 106/2008 se abate de la cerința importantă a Uniunii Europene ca această autoritate să fie în subordinea Parlamentului. Deci un alt motiv, indiferent că este faza întâi sau va urma o fază ulterioară.

Prin faptul că sunt două Camere ale Parlamentului în România, această abrogare de către Senat obligă Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale să vină urgent în perioada în care proiectul de lege va pleca de la noi, până la decizia finală a Camerei Deputaților, care este Cameră decizională, cu un proiect de ordonanță corectat pe baza recomandărilor Uniunii Europene. Aceasta este sarcina. Autoritatea Națională pentru Comunicații rămâne în funcțiune până la votul definitiv al Camerei Deputaților.

Recunoaștem că este o situație inedită, dar modul în care au procedat directorii acestor autorități nu a fost cel mai corect. Cred că prin acest exemplu dovedim Guvernului ce rău este când, de fiecare dată, apare o invazie de ordonanțe care, de multe ori, produc asemenea...

Nu „produc”, domnule senator! Nu folosiți cuvântul „invazie”!

Poftim? Ordonanțele produc, domnule președinte, că nu vreau să spun mai mult, dacă vreți, dar mă rog, important este ce a rămas, nu..., iar noi suntem puși acum într-o situație...

Într-adevăr, observația este corectă. Din punctul nostru de vedere, legal, rămâne în vigoare Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 106/2008 până la votul definitiv al Camerei Deputaților.

Dacă Camera Deputaților va merge pe o soluție în subordinea Guvernului, deci împotriva avizului Uniunii Europene, este o altă problemă, dar, până atunci, sunt convins că ministrul își va face datoria.

Vă mulțumesc.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul, vă rog.

Aș vrea să vă anunț că Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, pe 29 ianuarie, a luat act de Decizia Comisiei Europene de a declanșa procedura de infringement împotriva României pe tema asigurării independenței autorității de reglementare în domeniul comunicațiilor. Este prima fază care se declanșează, faza de primă etapă în declanșarea procedurii de infringement. În această primă etapă se specifică că trebuie să punem neapărat în concordanță legislația românească cu legislația europeană. Noi lucrăm în acest moment la un nou proiect de lege și într-o lună de zile vom veni cu acest proiect.

În momentul de față, domnul ministru a vorbit cu doamna Viviane Reding și avem două luni de zile, de fapt, pentru a nu se declanșa această primă etapă, urmând ca pe data de 12 februarie domnul Fabio Colasant, director pentru societatea informațională, să vină la București, apoi domnul ministru merge la Praga pentru a se întâlni cu doamna Viviane Reding, și sperăm să creăm un proiect de lege care să fie în concordanță cu acquis-ul comunitar.

Domnule senator Puiu Hașotti, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Are dreptate domnul senator Șerban Mihăilescu, nu este bine când se fac numiri pe criterii politice. Am convingerea că actuala putere nu va face acest lucru, mai puțin numirea domnului secretar de stat care a venit aici în fața Senatului foarte bine pregătit, ne-a prezentat și agenda domnului ministru Gabriel Sandu, un ministru, într-adevăr, foarte competent la locul acela.

Mulțumesc.

Cred că dezbaterea noastră trebuie să se concentreze asupra cererii de reexaminare făcută de Președintele României.

Vreau să reamintesc ceea ce avem în discuție în acest moment. Avem de-a face cu o cerere de reexaminare din partea Președintelui României în care, succint vorbind, se invocă faptul că nu Camera Deputaților este în mod necesar și obligatoriu Cameră decizională pe o speță de acest gen, invocându-se anumite argumente de natură juridică.

Raportul comisiei este de respingere a cererii de reexaminare din partea Președintelui României, ceea ce ar însemna, dacă se votează conform raportului, că această cerere de reexaminare merge către Camera Deputaților, care va decide da sau nu, definitiv.

În condițiile în care Camera Deputaților va decide în favoarea cererii de reexaminare, se intră pe un canal, iar dacă se votează împotrivă, se intră, cum spunea și domnul secretar de stat, către regândirea acestui mecanism.

Deci noi astăzi nu cred că avem o discuție pe fond pe aceste instituții și autorități, ci avem, de fapt, de votat asupra cererii Președintelui României de reexaminare a acestei inițiative. Aceasta este speța noastră, din punct de vedere strict, agenda și programul nostru din această după-amiază. Dacă doriți să facem o dezbatere despre aceste autorități în sens mai larg, sunt la dispoziția dumneavoastră, dar nu cred că este sensul votului pe care trebuie să-l dăm astăzi.

Cu o precizare, dacă mai există intervenții și din partea Grupului parlamentar al PD-L, vă rog.

Domnul senator Șerban Mihăilescu și, după această intervenție, doamna senator Anca Daniela Boagiu.

Precizarea este că cererea de reexaminare pe care o supuneți votului, practic, nu are obiect, ordonanța fiind deja abrogată anterior, aceasta era observația, nu dacă o aprobăm sau nu, pentru că nu mai avem ce aproba, nemaiavând ordonanță.

Vă mulțumesc pentru această observație.

Doamna senator Anca Daniela Boagiu, vă rog, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În opinia mea, cred că fondul este altul. Atâta vreme cât ignorăm, de-ndată ce am devenit stat membru, legislația europeană, vom avea în permanență astfel de situații și vă asigur, dragi colegi senatori, că vom avea foarte multe astfel de situații din cauza faptului că după 1 ianuarie 2007 legislația europeană a fost ignorată. Ceea ce avem astăzi în față este un astfel de exemplu și mai sunt multe altele.

Putem lua în calcul că există numiri politice, da, dar atâta vreme cât numirile politice sunt împănate cu dorința celor care ocupă anumite poziții de a-și lua atribuții suplimentare, fără a ține cont de ceea ce prevede acquis-ul comunitar, vom avea în continuare astfel de situații și vă asigur că vor mai apărea proiecte de lege care trebuie să fie modificate, iar cererea de reexaminare, din punctul meu de vedere, este absolut justificată. Cred că trebuia să o luăm în calcul înainte ca, de la nivel european, comisarul european responsabil cu acest domeniu să ne semnaleze încălcarea acquis-ului comunitar și să ne dea această perioadă de răgaz de două luni pentru a intra în linie cu legislația europeană. Suntem stat membru al Uniunii Europene și trebuie să respectăm legislația europeană și, foarte curând, dacă Tratatul de la Lisabona va fi aprobat, vom fi obligați să dezbatem, atât în Senat, cât și în Camera Deputaților, proiectele care ne vin de la nivel european.

Este o lecție care sper să nu se mai repete. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnule președinte Varujan Vosganian, aveți cuvântul.

Aș vrea să iau cuvântul nu în calitate de președinte, ci în calitate de reprezentant al grupului parlamentar.

Nu am decât o scurtă observație, pentru că, într-adevăr, colegii au dreptate, discuția degenerează.

## Stimată doamnă,

Rugămintea mea este ca, pe viitor, să nu intrăm în astfel de polemici. Dumneavoastră ați fost membră a Camerei Deputaților și veniți să ne explicați nouă de ce ați greșit când erați în Camera Deputaților și ați votat ca această autoritate să aibă o singură reglementare din partea Camerei Deputaților?!

Vă rog ca, pe viitor, să îmbinăm mustrările acordate altora cu propriile responsabilități. Nu vreau să mai intervin pe această temă.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Și eu v-aș ruga să păstrăm discuția. Până la urmă este o chestiune de a expedia un subiect care nu mai este de actualitate, de fapt. Din punct de vedere al fondului problemei, astăzi îndeplinim o formalitate. Problema de fond rămâne să fie discutată, pentru că avem o dificultate la Comisia Europeană.

În condițiile în care Guvernul ne cere să fim de acord cu respingerea cererii de reexaminare ca nemaiavând obiect, cred că, în acest moment, trebuie să procedăm la depășirea acestui punct din ordinea de zi și să

Trecem la punctul 14 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiect privind completarea sprijinului financiar acordat de Uniunea Europeană pentru restructurarea agriculturii) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 28 decembrie 2007.

Raportul a fost întocmit de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Ministerul Finanțelor Publice este reprezentat de domnul secretar de stat Cătălin Doică.

Vă rog să expuneți punctul de vedere al Guvernului, până când comisia de specialitate va prezenta punctul său de vedere.

Vă rog, domnule secretar de stat.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Obiectivele principale ale Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare sunt

creșterea numărului de aplicanți și a ratei de eligibilitate a terenurilor agricole și a asociațiilor familiale în ceea ce privește finanțarea în cadrul pilonului I al politicii agricole comune din Fondul european agricol pentru garantarea în agricultură; de asemenea, creșterea capacității de absorbție a fondurilor din cadrul pilonului II al politicii agricole comune din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, prin întărirea capacității Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale de a furniza servicii constând în orientarea populației agricole și de a crește astfel numărul de potențiali aplicanți; de asemenea, crearea cadrului pentru acordarea unor servicii de consiliere și orientare.

Costul proiectului se cifrează la aproximativ 51,4 milioane de euro echivalent și va fi finanțat din bugetul de stat, din bugetul Ministerului Administrației și Internelor, din bugetul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și din bugetul propriu al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară.

Având în vedere avizele favorabile ale comisiilor de specialitate din Senat, vă rugăm să fiți de acord cu Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

## Da.

Vă rog să prezentați raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege reglementează ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, proiect privind completarea sprijinului financiar acordat de Uniunea Europeană pentru restructurarea agriculturii, în valoare de 47,7 milioane de euro echivalent.

Proiectul se realizează de unitatea de management al proiectului, înființată în cadrul Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, precum și de actuala unitate de management al proiectului, privind modernizarea sistemului de informare și cunoaștere în agricultură din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

Urmare a analizării proiectului de lege, comisia a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Dacă nu sunt alte intervenții,

Trecem la punctul 15 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru ratificarea amendamentului convenit între România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, prin scrisoarea semnată la București la 18 aprilie 2008 și la Paris la 29 aprilie 2008, la Acordul-cadru de împrumut dintre România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la București la 27 decembrie 2005 și la Paris la 10 ianuarie 2008.

Vă rog să prezentați punctul de vedere al Ministerului Finanțelor Publice.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege reglementează ratificarea amendamentului convenit între Guvernul României, prin Ministerul Finanțelor Publice, și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei la Acordul-cadru de împrumut dintre România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.

Prin proiectul finanțat din sumele împrumutului se va asigura un împrumut pentru construcția și reabilitarea a 9.462 de locuințe sociale pentru tineri cu vârste cuprinse între 18 și maximum 35 de ani, destinate închirierii.

Suma aprobată este de 140 de milioane de euro, costul total al proiectului fiind de 250 de milioane de euro.

Față de raportul favorabil al comisiilor, vă rugăm să fiți de acord cu actul normativ.

## Mulțumim.

Vă rog să prezentați raportul comisiei, domnule senator.

Prin proiectul finanțat din sumele împrumutului se va asigura un împrumut, așa cum ați fost informați, pentru reabilitarea unui număr de 9.462 de locuințe sociale pentru tineri cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, destinate închirierii.

Suma aprobată este de 140 de milioane de euro, costul total al proiectului, inclusiv costul terenului unde se efectuează lucrările, fiind de 250 de milioane de euro.

Ca urmare a analizării proiectului de lege, comisia a hotărât, în unanimitate, să adopte un raport de admitere.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Trecem la punctul 16 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2008 privind acordarea de ajutor de stat individual având ca obiectiv dezvoltarea regională.

Punctul de vedere al Guvernului, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În fapt, este vorba despre ajutorul de stat acordat pentru vânzarea pachetului de acțiuni deținut de statul român la SC „Automobile” Craiova — SA către „Ford Motor Company”.

În contractul de vânzare, „Ford Motor Company” se angajează la investiții totale de 675 de milioane de euro pentru modernizarea și retehnologizarea fabricii. Ford va

implementa la Craiova două proiecte de investiții, respectiv un proiect destinat producerii de automobile, ale cărui costuri eligibile sunt în valoare de 435 de milioane de euro, și un proiect destinat producerii de motoare pentru autovehicule, având costuri eligibile de 165 de milioane de euro.

La elaborarea prezentului act privind aprobarea ajutorului de stat au fost avute în vedere liniile directoare privind ajutoarele de stat regionale pentru perioada 2007—2013, aprobate de Comisia Europeană, precum și Decizia Comisiei Europene nr. C1613/30 aprilie 2008, dată în această speță.

Suma, în valoare nominală, prevăzută a fi alocată din bugetul Ministerului Finanțelor Publice pe o perioadă de cinci ani, respectiv anii 2008—2012, pentru acordarea ajutorului de stat în vederea sprijinirii investițiilor reprezintă echivalentul în lei de până la 143 de milioane de euro, corespunzător unor costuri eligibile de peste 600 de milioane de euro.

Având în vedere avizul favorabil al comisiilor, vă rugăm să fiți de acord cu actul normativ.

Vă rog să prezentați raportul comisiei de specialitate, domnule senator.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a dezbătut proiectul de lege în ședința din data de 28 ianuarie 2009 și a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere fără amendamente, cu mențiunea că în cuprinsul proiectului de lege sintagma „Ministerul Economiei și Finanțelor” se va înlocui cu „Ministerul Finanțelor Publice”.

Consiliul Legislativ și Comisia economică, industrii și servicii au transmis aviz favorabil.

## Mulțumesc.

Aș avea o solicitare către domnul secretar de stat.

În ultima perioadă, un număr mare de companii importante din România, din cauza situației financiare globale, au cerut sau au reînnoit solicitarea pentru aceste scheme de ajutor de stat, evident legitime, conform legii, și necesare cu atât mai mult.

Rugămintea noastră către Ministerul Finanțelor Publice ar fi ca, prin comisia de specialitate, să ne prezentați o situație la zi cu aceste solicitări. Sunt firme importante care se adresează Guvernului și cred că, în mod firesc, ar trebui să avem o imagine globală asupra impactului bugetar și financiar al schemelor de ajutor de stat într-o perioadă atât de dificilă.

Evident, Ford este o companie fanion care trebuie să fie încurajată să rămână în România, să producă în România, dar sunt multe alte companii și, în contextul dezbaterii despre buget — de îndată ce acesta va veni în Parlament —, cred că această dimensiune, această anvelopă de scheme de ajutor de stat ar trebui să fie un subiect pe care să-l cunoaștem mai în detaliu.

Vă rog să transmiteți conducerii ministerului solicitarea noastră pe acest subiect și, evident, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital să aibă acest lucru în atenția sa.

De aceea, în condițiile în care raportul este favorabil și punctul de vedere al Guvernului este favorabil, supun la vot raportul și proiectul de lege.

Există vreo intervenție?

Vă cer scuze, nu am fost atent.

Vă rog, domnule senator Verestóy Attila, microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur că, în condițiile în care suntem, trebuie chiar să ne bucurăm că există o primă pasăre care poate să aducă și o primăvară în constrângerea aceasta care se numește criză, care se apropie de noi, dar, așa cum este bine menționat, nu se poate ca să rămânem la acest exemplu, pentru că am crea un disconfort și o inechitate față de acele societăți și chiar sectoare întregi din industrie care, în momentul de față, poate sunt mai îndreptățite decât „fanionul”, cum spunem noi, Ford, pentru a beneficia de acest ajutor de stat, de fapt această contribuție a statului în dezvoltare și în investiții.

În acest sens, eu cred că va trebui să și urgentăm trecerea acestei legi și, în același timp, să așteptăm ca, după ce veți prezenta, într-adevăr, o situație generală a celorlalte inițiative de acest gen, să răspundem afirmativ și foarte repede, pentru că timpul este un inamic în această situație, lucrează împotriva noastră, să răspundem cât mai repede la celelalte solicitări similare, evident după ce și-au prezentat o justificare. Altfel, riscăm ca peste trei-patru luni de zile să avem un milion de șomeri și să avem, într-o spirală care ne duce în jos, lipsa posibilității de cumpărare din cauza faptului că nu mai există salarii date muncitorilor, care nu mai au bani să cumpere, și așa mai departe. Nu cred că este momentul să întârziem și să fim mai delăsători în ceea ce privește acest subiect foarte, foarte important în acest moment.

Mulțumesc domnului senator Verestóy și completez solicitarea mea către reprezentantul Guvernului pe acest subiect. A apărut recent, din cauza contextului financiar dificil, o modificare a directivei europene care guvernează schemele de ajutor de stat, ceea ce obligă statele membre de drept să opereze modificări similare în legislația internă.

Din informațiile pe care le-am primit din partea unor firme similare, vă dau exemplul unor firme care încearcă să aducă 1.000 de locuri de muncă la Ineu, în județul Arad, se pare că la Ministerul Finanțelor Publice există un proces birocratic cam lung și în care se cere acestor firme să reia toată documentația pentru ajutor de stat de la începutul procedurii, ceea ce-i pune, pur și simplu, să piardă, poate, câteva luni de zile.

De aceea, cred că solicitarea pe care am făcut-o și care cred că este în asentimentul senatorilor și al membrilor Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, să primească o situație completă cu privire și la firmele care au fost implicate și, poate, și la mecanismele de celeritate pe care le putem avea în această situație dificilă.

Cred că domnul ministru Vosganian are un comentariu pe acest subiect.

În primul rând, doresc să vă spun că sunt cu totul de acord să urgentăm această lege.

Dacă Ford vine în România, țara noastră ar putea să fie, în perioada 2010—2011, cel mai important producător de automobile din Europa Centrală și de Est, mai ales că, probabil, atunci se vor mai risipi puțin norii crizei, însă aș vrea să adaug altceva, domnule președinte. Mi se pare solicitarea dumneavoastră foarte îndreptățită. Ea, cu siguranță, ar fi avut deja un temei de dezbatere dacă am fi avut până acum un program anticriză, dar ceea ce vreau să adaug este că primul răspuns pe care trebuie să-l dea Guvernul la întrebarea pe care dumneavoastră și alți colegi ați pus-o este chiar proiectul de buget. În proiectul de buget pe anul 2009 trebuie să se prevadă aceste sume care să fie disponibile pentru ajutorul de stat, luând act de faptul că bugetul este cel mai eficient instrument al Guvernului pentru creșterea forței de muncă și pentru dezvoltarea economică.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Cu aceste comentarii și solicitări exprese către Ministerul Finanțelor Publice, vă propun să trecem la votul pe raport și pe proiectul de lege.

La punctul 17 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale.

O rog pe doamna secretar de stat în Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, Oana Badea, să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

**Doamna Iulia Adriana Oana Badea** — _secretar de stat în Ministerul Educației, Cercetării și Inovării_ **:**

## Punctul de vedere al Guvernului este negativ.

Guvernul nu susține aceste modificări, precizând că poziția noastră este susținută de Ordinul ministrului nr. 2.268/2007, care reglementează programul „A doua șansă” atât pentru învățământul primar, cât și pentru învățământul secundar inferior, dând posibilitatea celor care nu au parcurs niciun an de învățământ, nici măcar primar, pentru a putea intra într-o zonă de profesionalizare, dând acestora șansa să parcurgă etapele de școlarizare.

## Mulțumesc.

Îl invit pe domnul senator Frunda György, președintele Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități, să prezinte raportul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La data de 7 octombrie 2008 membrii comisiei au luat în discuție propunerea a trei foști colegi deputați care doreau modificarea Legii nr. 116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale.

Am primit avize favorabile de la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și de la Comisia pentru egalitatea de șanse.

Studiind inițiativa colegilor deputați, am ajuns la concluzia că unele dintre propunerile Domniilor Lor se află deja în lege, și este vorba, în primul rând, de programele de alfabetizare, iar programele de recuperare școlară și programele de tipul „Șansa a doua” sunt la latitudinea ministerului de resort.

Ținând cont de aceste lucruri, precum și de faptul că ministrul de resort a emis și Ordinul ministrului nr. 2.268/2007 privind programul „A doua șansă”, vă propunem un raport de respingere.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Doamna senator Lia Olguța Vasilescu, vă rog. Aveți cuvântul.

Sigur că ideea în sine este foarte generoasă, însă pentru a o susține nu avem nevoie de un proiect de lege, ne trebuie doar un ordin de ministru și, după știința mea, există acest ordin de ministru.

În al doilea rând, nu trebuie să aruncăm în sarcina bugetelor locale asemenea proiecte de lege. Cei care reprezentăm colegii rurale știm ce înseamnă acest lucru și mai știm și ce probleme mari au consiliile locale, pentru că nu au fonduri nici pentru plata salariilor, deci a-i pune pe consilierii locali să ducă la îndeplinire asemenea programe este mai mult decât aberant. Cred că totul se poate regla printr-o simplă interpelare pe care inițiatorii trebuie să o facă doamnei ministru al educației, cercetării și inovării pentru a susține programe de asemenea tip.

Așadar, și noi susținem respingerea propunerii legislative. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Emilian Valentin Frâncu.

Vă rog. Microfonul 1.

Doresc să subliniez faptul că, din păcate, redactarea acestei propuneri legislative este defectuoasă.

În primul rând, programele de recuperare școlară se încadrează, așa cum sunt definite, în categoria programelor de tip „A doua șansă”, și nu „Șansa a doua” de alfabetizare, și pot fi finanțate de la bugetele consiliilor locale.

În al doilea rând, chiar titlul propunerii este eronat formulat, fiind vorba doar de modificarea art. 20 al Legii nr. 116/2002, nu și de completarea sa.

Prin urmare, Grupul parlamentar al PNL este de acord cu propunerea de respingere.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, supun la vot raportul de respingere întocmit de Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități.

Nu am cartelă.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Aveți. Mergeți și votați, că acum, pe sistem uninominal, alegătorii din colegiu vor fi foarte atenți la fiecare vot pe care îl vom da.

Vă așteptăm să puteți vota și dumneavoastră.

Vă mulțumesc foarte mult.

Ne revedem miercuri la ora 9.00 pentru ședința de plen a Senatului.

## _Ședința s-a încheiat la ora 18.00._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul de vânzări și informare, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|268692]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 2/12.II.2009 conține 20 de pagini.**

Prețul: 4,00 lei