Stenogramă plen

Doamnelor și domnilor senatori, vă invit în sală. Îl rog pe domnul senator Onofrei să facă apelul până se adună colegii senatori în sala de ședințe.

Albert Álmos prezent Andrei Florin Mircea absent Andronescu Ecaterina Guvern Antonescu George Crin Laurențiu absent Arcaș Viorel prezent Ariton Ion prezent Badea Viorel Riceard delegație Banias Mircea Marius prezent Bara Ion prezent Bașa Petru absent Bădescu Iulian prezent Bălan Gheorghe Pavel învoire Belacurencu Trifon absent Berca Gabriel prezent Berceanu Radu Mircea Guvern Bîgiu Marian Cristinel absent Bîrlea Gheorghe prezent Blaga Vasile Guvern Boagiu Anca Daniela prezentă Boitan Minerva prezentă Bokor Tiberiu prezent Borza Dorel Constantin Vasile absent Bota Marius Sorin Ovidiu absent Calcan Valentin Gigel prezent Câmpanu Liviu absent Chelaru Ioan absent Chirvăsuță Laurențiu prezent Chivu Sorin Serioja prezent Cibu Constantin Sever prezent Cinteză Mircea absent Coca Laurențiu Florian prezent Constantinescu Florin prezent Constantinescu Viorel absent Cordoș Alexandru prezent Corlățean Titus prezent Crăciun Avram absent Cseke Attila Zoltán prezent Necula Marius Gerard prezent Nedelcu Vasile prezent Nicoară Marius Petre absent Nicoară Romeo Florin absent Nicolaescu Sergiu Florin absent Nicula Vasile Cosmin absent Nistor Vasile absent Niță Mihai absent Onofrei Orest prezent Oprea Dumitru prezent Oprea Mario Ovidiu prezent Panțuru Tudor absent Pașca Liviu Titus absent Păran Dorin prezent Pereș Alexandru prezent Pintilie Vasile absent Plăcintă Sorina Luminița prezentă Pop Gheorghe prezent Popa Cornel absent Popa Mihaela prezentă Prodan Tiberiu Aurelian delegație Prunea Nicolae Dănuț prezent Rasaliu Marian Iulian absent Rădulescu Cristian prezent Rădulescu Șerban delegație Robu Nicolae absent Rotaru Ion prezent Rușanu Dan Radu prezent Rușeț Ion prezent Saghian Gheorghe prezent Savu Daniel absent Sârbu Ilie Guvern Sbîrciu Ioan prezent Secășan Iosif prezent Severin Georgică absent Silistru Doina absentă Staicu Dumitru Florian absent Stănișoară Mihai Guvern Șova Dan Coman absent Tămagă Constantin absent Toma Ion absent Țopescu Cristian George prezent Țuțuianu Adrian absent Udriștoiu Tudor prezent Urban Iulian prezent Valeca Șerban Constantin absent Vasilescu Lia Olguța prezentă Verestóy Attila absent Voicu Cătălin absent Voiculescu Dan absent Vosganian Varujan prezent

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc, domnule secretar. Opriți-vă aici, vă rog.

Doamnelor și domnilor senatori, vă invit să luați loc în sala de ședințe.

Declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 1 aprilie 2009, ședința fiind condusă de subsemnatul, asistat de domnii senatori Orest Onofrei și Cornel Popa, secretari ai Senatului.

Din totalul de 137 de senatori, absentează motivat 11 colegi senatori, 8 sunt membri ai Guvernului, 3 sunt în delegație și unul este învoit.

Programul de lucru al Senatului de astăzi cuprinde: lucrări în plen până la ora 13.00, iar de la ora 15.00 lucrări în comisiile permanente de specialitate.

Pe ordinea de zi avem probleme organizatorice și proiecte de lege de dezbătut și de votat.

Fac o propunere, dacă-mi permiteți — sigur, am să

La punctul 1 din ordinea de zi avem probleme organizatorice: aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 6 — 11 aprilie 2009.

Biroul permanent, împreună cu liderii de grup, vă propune ca în săptămâna 6 — 11 aprilie să lucrăm după programul standard, respectiv:

— luni, de la ora 14.00 — lucrări în grupurile parlamentare; începând cu ora 15.00, până la ora 16.30 — declarații politice; între orele 16.30 și 17.30 — dezbaterea proiectelor de lege înscrise în ordinea de zi; între orele 17.30 și 18.00 — vot final pe inițiative legislative; între orele 18.00 și 19.30 — întrebări, interpelări și răspunsuri, adresate și, respectiv, primite de la Guvern;

— pentru ziua de marți, 7 aprilie, de la ora 9.00 — lucrări în comisiile permanente; la ora 13.00 — ședința Biroului permanent al Senatului;

— miercuri, 8 aprilie 2009, între orele 9.00 și 13.00 — lucrări în plenul Senatului; de la ora 15.00 — lucrări în comisiile permanente;

— joi, 9 aprilie, de la ora 9.00 — lucrări în comisiile permanente;

— vineri, 10 aprilie, și sâmbătă, 11 aprilie — activități în colegiile electorale din circumscripții.

Vă rog, dacă sunt observații asupra programului de lucru pentru săptămâna viitoare?

Nu sunt.

Vă mulțumesc.

-

La punctul 2 din ordinea de zi sunt înscrise Rapoartele Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții asupra petițiilor primite în trimestrele III, IV și, cumulat, în semestrul II ale anului 2008.

Ele v-au fost distribuite.

Pentru a face economie de timp, considerăm că au fost prezentate.

Nu sunt supuse votului plenului Senatului, așa că vă rugăm, împreună cu domnul președinte al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții, să luați act de ele.

Dacă aveți observații, sigur, le puteți comunica Biroului permanent al Senatului.

Punctul 3 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 16/2009 privind abrogarea art. II din Legea nr. 305/2008 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații.

Avem o propunere din partea doamnei senator Lia Olguța Vasilescu de retrimitere la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a acestui proiect de lege. Îl rog pe domnul secretar de stat Gabriel Tănăsescu să ne spună dacă are observații din punctul de vedere al acestei propuneri.

Vă rog. Microfonul 10.

**Domnul Gabriel Tănăsescu** — _secretar de stat în Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Suntem de acord cu propunerea doamnei senator.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Stimați colegi, vă rog să vă exprimați prin vot asupra acestei propuneri de retrimitere la comisie pentru mici modificări, nu de fond, ci de formă.

Urmează ca, în termen scurt, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări să ne prezinte un raport suplimentar, de completare a raportului de admitere.

În continuare, luăm în discuție punctul 7 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 221/2008 pentru stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale.

Proiectul de lege este adoptat de Camera Deputaților. Suntem în procedura de continuare a dezbaterilor generale.

Din partea colegilor senatori mai sunt solicitări pentru a exprima un punct de vedere la acest proiect de lege?

Vă rog.

Nu sunt solicitări.

Vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 9, domnul secretar de stat Radu Stancu.

## **Domnul Radu Stancu** — _secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

În punctul său de vedere Guvernul vă adresează rugămintea să adoptați Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 221/2008 pentru stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule președinte Petru Filip, punctul de vedere al comisiei și raportul au fost prezentate în ședința de luni, da? Vă rog. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte. Continuăm dezbaterile de lunea trecută.

Repet, comisia a discutat și a întocmit un raport de admitere în unanimitate.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

## Vă mulțumesc.

Având în vedere că este vorba de o lege organică, votul pe raport și pe...

Domnule senator Attila Cseke, am întrebat dacă sunt intervenții la dezbateri generale. Probabil că nu ați auzit. Microfonul 2, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am de susținut un amendament respins de comisie — este după dezbateri generale —, dacă-mi permiteți.

Stimați colegi,

La alin. (3) al art. 24 se prevede că viceprim-ministrul are în coordonare cinci autorități și instituții publice, printre care, la litera e), Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice din subordinea Ministerului Administrației și Internelor.

Am solicitat, prin acest amendament, eliminarea literei e), având în vedere că nu numai viceprim-ministrul, ci orice altă persoană, într-o funcție, nu poate coordona o autoritate care se află și în subordinea ministerului pe care îl conduce.

După părerea noastră, este împotriva regulilor care trebuie să guverneze administrația publică centrală de a avea în coordonare și în subordonare aceeași instituție, iar acestea să fie exercitate de aceeași persoană. Viceprim-ministrul va avea în subordine această autoritate în calitate de ministru al administrației și internelor.

Deci susțin amendamentul pe l-am propus. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc și vă cer scuze... Luat cu valul acestei schimbări, mi-a scăpat că există un amendament respins. Punctul de vedere al comisiei cu privire la amendamentul respins din anexa nr. 1, vă rog, domnule președinte Filip.

Comisia a discutat acest amendament propus de domnul senator Cseke și l-a respins, plecând de la ideea că, până la urmă, coordonarea acestei autorități, fie că se află în subordinea directă a Ministerului Administrației și Internelor, respectiv a ministrului de interne, fie că se află în subordinea viceprim-ministrului, nu schimbă datele problemei.

Sigur că, din punct de vedere teoretic, amendamentul poate fi luat în discuție, dar comisia a considerat că textul ordonanței poate să rămână așa chiar în situațiile în care un viitor Guvern ar putea să nu-i mai dea vicepremierului în răspundere directă unul dintre ministerele cabinetului.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Radu Stancu.

Microfonul 9.

Domnule președinte,

Nu susținem amendamentul formulat de domnul senator Cseke. De altfel, și în cadrul altor ministere, dar și la Ministerul Administrației și Internelor sunt și alte direcții care intră în coordonarea directă a viceprim-ministrului și ministrului de interne.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Alte amendamente nu mai sunt.

Vom vota atât raportul, cât și proiectul de lege în ședința noastră de plen de luni, având în vedere că suntem în fața unei legi cu caracter organic, luni, 6 aprilie anul curent, între orele 17.00 și 18.00.

Revenim la punctul 4 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2009 privind acordarea unui împrumut Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România — SA în scopul refinanțării împrumutului acordat de Trezoreria Statului în anul 2004.

Termenul de adoptare tacită este 4 mai 2009.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital este raportoare.

Domnul președinte Ion Ariton, microfonul 6.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Iuliu Cosmin Coman.

Vă rog, domnule secretar de stat, aveți cuvântul. Microfonul 8.

## **Domnul Iuliu Cosmin Coman** — _secretar de stat_

_în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prezentul act normativ are ca obiect de reglementare acordarea către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) a unui împrumut în sumă de 190 de milioane de lei, pe o perioadă de doi ani, cu o rată a dobânzii situată la nivelul ratei de politică monetară practicate de Banca Națională a României, la care se adaugă 4%.

Împrumutul este necesar în scopul refinanțării unui alt împrumut acordat de Trezoreria Statului, în baza Hotărârii Guvernului nr. 252/2004 pentru finanțarea deficitului Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România pe anul 2003.

Față de cele de mai sus, Ministerul Finanțelor Publice propune și susține, în numele Guvernului, adoptarea prezentului act normativ.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Dau cuvântul domnului Ion Ariton. Microfonul 6, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a dezbătut proiectul de lege în ședința din 25 martie anul curent și a adoptat un raport de admitere, fără amendamente.

Consiliul Legislativ și Comisia economică, industrii și servicii au avizat favorabil acest proiect de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și Senatul este primă Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Sunt întrebări pentru inițiator? Vă rog, domnule senator. Microfonul 4, domnul senator Șerban Mihăilescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia economică, industrii și servicii a avizat favorabil acest proiect, iar grupul nostru va vota pentru el.

Totuși, pentru stenogramă, vreau să reamintesc că se împlinesc 14 ani de când AND-ul a semnat cu BERD-ul la Londra un proiect prin care s-a angajat că se va reforma.

Ceea ce facem noi aici, am discutat și în comisie că le mai dăm încă doi ani un împrumut, este o formulă strict financiară, dar atragem atenția că, dacă nu se face ceva în acest domeniu, va rămâne una dintre marile găuri ale economiei, fără nicio posibilitate de revenire pentru a se face programele care s-au spus.

Suntem pentru a treia oară în plen, am aprobat la etapa 5 de reabilitare returnarea tuturor banilor, aprobăm acum acest împrumut, toate acestea sunt măsuri financiare, ca să le spun așa, dar nu contribuie cu nimic la derularea unei activități coerente în acest domeniu.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Mai sunt intervenții la dezbaterile generale? Vă rog, domnule senator Gheorghe Marcu. Microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

Stimați colegi,

Fondul acestui împrumut se adresează unei societăți comerciale. Corect și normal, o societate comercială are un reprezentant legal care este președintele consiliului de administrație. În cadrul unei societăți comerciale avem și un acționariat, presupun că Ministerul Finanțelor Publice reprezintă acționariatul în această societate pe acțiuni.

Întrebarea mea firească este dacă această societate pe acțiuni are achitate toate datoriile către stat când se acordă acest împrumut.

De ce pun această întrebare? Pentru că noi știm foarte bine că domnul ministru Pogea a precizat că însumarea tuturor datoriilor către bugetul de stat al societăților cu capital de stat se ridică la circa 15 miliarde de euro.

Am vrea să știm, pentru că mi se pare corect și normal în momentul în care se acordă acest împrumut, modul cum sunt administrate aceste societăți comerciale cu capital de stat. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Varujan Vosganian, microfonul 2 sau microfonul central.

## **Domnul Varujan Vosganian:**

Stimate domnule președinte, Dragi colegi,

Ne aflăm în față unui proiect de act normativ care pune guvernarea într-o situație paradoxală. Din două, una: ori ceea ce a spus Guvernul până acum este adevărat, și atunci acest act normativ este imposibil de aplicat, ori acest act normativ poate fi aplicat, și prin votul dumneavoastră vă asumați faptul ca actualul Guvern a dezinformat, ca să nu folosesc un cuvânt românesc care duce inevitabil la lungirea nasului.

Tema este extrem de serioasă și vă rog să nu o abordați cu ușurință. În primul rând, este vorba de un fel de ping-pong la perete. Guvernul a dat niște bani în 2004 Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale, care nu este capabilă să-i returneze, și acum tot Guvernul îi dă niște bani, încă pentru doi ani, pentru a returna acest împrumut. Până aici, lucrurile par a fi în regulă.

Nu se poate însă ca noi să nu remarcăm trei lucruri.

În primul rând, faptul că acest act normativ vorbește din start de venituri proprii mici ale companiei, de incapacitatea companiei de a da acești bani.

Dacă lărgim puțin aria de interes, noi observăm un lucru. Față de programul de guvernare, față de toate mesajele triumfaliste din perioada învestirii Cabinetului, de fapt cheltuielile pentru transport s-au dezumflat lamentabil. De altfel, asta s-a văzut și din atitudinea domnului Berceanu la dezbaterile bugetare, că era mult mai rezervat față de momentul în care s-a prezentat la învestire, când avea un program de dezvoltare a drumurilor care transforma România într-un adevărat păienjeniș.

De fapt, în 2009 sumele, ca procent în PIB, sunt mai mici decât în 2008. De fapt, cele 10 miliarde de euro promise românilor ca investiții sunt blana ursului din pădure. Din acestea, numai două miliarde de euro sunt așa-zise sume certe, adică din venituri bugetare, restul sunt ipotetice. Două miliarde și ceva din fondurile europene — și vă previn că vine foarte repede scadența, când o să vă întrebăm ce ați făcut cu miliardul și jumătate pe care noi vi l-am adus în curte și nu ați reușit nici până acum să-l folosiți —, două miliarde și jumătate sunt credite bancare, uitați-le în condițiile economice actuale, iar două miliarde și ceva ar fi din deficit, să le uitați și pe acestea, pentru că deficitul care se mărește pe zi ce trece va fi folosit pentru cu totul altă destinație.

Vă mulțumim, domnule senator, pentru aceste sfaturi deosebit de pertinente și de bine argumentate.

- Dau cuvântul domnului senator Cristian Rădulescu. Microfonul 2, vă rog.

## **Domnul Cristian Rădulescu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

S-ar zice că soarta nu numai a infrastructurii, dar a întregii guvernări pe anii următori stă în acest discurs. Nici măcar cu ocazia discutării Legii bugetului de stat pe 2009 domnul Varujan Vosganian, care, țin minte, era absent atunci, nu a reușit să fie vocal nici măcar câteva secunde, dat fiind faptul că a evitat să fie aici în sală.

Mărturia mea, ca să zic așa, este cu atât mai valoroasă cu cât eu, în materie de finanțe, sunt, să zicem, un simplu cetățean, pe când dânsul a fost ministru de finanțe. Cu toate acestea, îmi este ușor mie, ca simplu cetățean, să remarc niște inadvertențe în cele expuse de dânsul, care sunt vizibile cu ochiul liber de către orice neofit. Aici nu este vorba de cele 10 miliarde care vor fi date pentru infrastructură în următorul an și, de asemenea, poate ceva mai mult în anii care vor urma în mandatul actualului Guvern, este vorba de 40 de milioane de euro. Atât! Comparativ cu celelalte sume spuse și comparativ cu sumele enorme despre care am vorbit noi în discuțiile politice referitoare la banii prost cheltuiți de guvernarea PNL — guvernarea Tăriceanu —, aici este vorba de o floare la ureche: 40 de milioane de euro.

Pe de altă parte, ce este cu acești bani? Este vorba de o refinanțare a unui credit angajat în 2004 și care, într-adevăr, nu a putut fi plătit, că de aceea e nevoie de refinanțare pe parcursul mandatului 2005—2008, dintre care o foarte bună parte... Să ne amintim cine a avut responsabilitatea totală asupra domeniului...

Nu. Îmi pare foarte rău, domnule ministru, și dumneavoastră, ca ministru...

Vă rog, nu conturbați vorbitorul, domnule senator. Vă rog. Noi v-am ascultat cu mare atenție și pe dumneavoastră, vă rog să procedăm la fel și cu colegul Rădulescu. Vă rog frumos.

Și primul-ministru care a avut două mandate și a totalizat patru ani de zile a avut responsabilitate totală asupra domeniului, și este total incorect în momentul de față, și spun că asta este o remarcă a unui om care nu se pricepe mult la finanțe, dar cred că are logică.

Spunem că o companie nu a fost eficientă și este nevoie de un credit refinanțat, și imputăm asta cui? Unui Guvern care a venit acum, în loc să imputăm unui prim-ministru care a stat patru ani de zile. Acolo se află ineficiența respectivă!

Referitor la alte nelămuriri, fiindcă văd că ori din neștiință, ori din rea-credință se aruncă pe piață diverse cifre, în partea dreaptă se vorbește de 2 miliarde de euro — și această cifră este corectă —, care sunt datorii ale statului către agenții privați, în partea stângă se vorbește de 8 miliarde de euro. Nu s-a spus niciodată, eu n-am auzit de această sumă. Am auzit poate de 8 sau 9 miliarde de RON, ceea ce este cu totul altceva. Suma adevărată este 2,1 miliarde de euro și până în momentul de față au fost achitați mai mult de jumătate. Acestea sunt declarațiile și faptele de moment.

Că n-ar fi societăți private care să aibă de primit bani de la stat, aceasta este chiar o afirmație de care poate râde oricine și, în particular, mă ofer să-i dau domnului coleg Vosganian o listă lungă de societăți care și acum, după vreo 6, 8, 9 luni de zile, își așteaptă banii pe care Guvernul Tăriceanu II nu i-a plătit.

10 miliarde în investiții?

Nu este vorba numai de infrastructură, la care ne referim în momentul de față, este vorba și de investițiile în mediu, și de investițiile în infrastructură, în clădiri, investiții mari în sănătate și de cele în educație. Pe ansamblu, acest Guvern, când s-a referit la 20% din PIB sau la 10 miliarde și ceva de euro, s-a referit la toate investițiile.

Dincolo de asta, aceste cifre aruncate așa, în aer, numai pentru presă, care văd că în momentul de față nu prea agreează discuțiile noastre, deci numai pentru a crea confuzie între noi, cred că ar fi putut fi lămurite la comisie, unde putea să aibă loc o discuție mai clară în această privință, eventual cu prezența cuiva mai autorizat de la Guvern, sau știți că există instituția dezbaterilor în public, cu invitarea unui ministru sau a prim-ministrului. Vă rog să-l invitați și să-i spuneți dumneavoastră care sunt insatisfacțiile referitoare la programul de infrastructură și, de asemenea, să vă dea lămuriri.

Vă mulțumesc, domnule senator. Un moment... O să vă dau cuvântul, domnule senator Rușanu.

Domnule senator Daea, vă rog. Microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Mă uit cu atenție să-l zăresc în sală pe distinsul nostru coleg fost ministru, senator în legislatura trecută, domnul Vosganian.

Îl văd... Și vă mulțumesc, domnule Meleșcanu, că mi-l arătați.

Aș vrea să îl rog să revină la microfon și să-și ceară scuze pentru formula de adresare nepotrivită — vizavi de valoarea intelectuală a domnului Vosganian, vizavi de statutul de senator —, când acum câteva minute spunea: „Voi trebuie să faceți...”.

Domnule senator, dacă în această listă ați introdus pe alții, din afara Senatului, este problema dumneavoastră și o faceți acolo unde doriți, dar în Senatul României v-aș ruga, pentru această formulă de adresare, să vă cereți scuze.

Vă mulțumesc și vă rămân același prieten pe care trebuie să contați și în momentele în care intervine cu corecturi la comportamentul altora. O fac și pentru mine, și pentru conștiința mea, dar și pentru dumneavoastră deopotrivă. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnule senator Dan Radu Rușanu, pentru o problemă de procedură? Microfonul 1.

Nu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnul coleg Cristian Rădulescu spunea că va pune la dispoziția domnilor senatori și a domnului Varujan Vosganian, în special, lista societăților rămase neplătite din datoriile anterioare.

Rugămintea mea către colegul meu, domnul senator, ar fi să ne pună la dispoziție lista societăților care au primit bani. Aceea este mai interesantă decât cea cu cele care n-au primit bani.

Rugămintea este, deci, să ni se pună la dispoziție lista societăților care au primit bani din datoriile trecute în ultimele trei luni de zile.

Vă mulțumesc și aștept răspunsul.

Dacă mai așteptați, sigur, o perioadă de timp, o să primiți lista întreagă a societăților care au avut datorii și au fost plătite.

Domnule senator Vosganian, un minut, vă rog. Microfonul 2.

N-aș vrea să mă mai refer la ce a spus domnul Cristian Rădulescu, pentru că nu are legătură cu intervenția mea. Eu n-am contestat un împrumut de 190 de milioane, care este pentru lucrări făcute în 2003, am evocat chestiunea investițiilor, pentru că se vorbea de faptul că nu sunt venituri. Și, în general, când eu vă prezint cifre, dumneavoastră nu trebuie să mă combateți, ci trebuie să vă duceți la sursă și să vedeți dacă sunt reale. Cum a fost și alaltăieri, când v-am vorbit de forța de muncă, eu vin în fața dumneavoastră cu paginile din buletinul Institutului Național de Statistică, iar dumneavoastră vorbiți de cu totul alte lucruri. În legătură cu domnul Daea, stimate coleg, eu sunt de vină, vă rog să mă iertați.

Am crezut că doar doi senatori sunt atenți și le-am spus „voi”. Dumneavoastră, fiind al treilea — și mă bucur —, ar fi trebuit să mă adresez cu „dumneavoastră”.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă veți mai aștepta o perioadă, o să venim și noi cu cifre reale. Dumneavoastră ați avut posibilitatea și probabil că dețineți încă cifrele de la Institutul Național de Statistică cu privire la tot ce s-a petrecut până în 2008 în Guvernul României și în țară.

Vă mulțumesc. Domnule senator Daea, o scurtă intervenție. Vă rog. Microfonul 4.

Sunt atent la nuanțe. De regulă, gust inteligența subtilă, dar, dacă s-ar număra printre cei doi și domnul Vosganian, atunci primesc scuzele și vă mulțumesc, stimate coleg.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc, domnul senator.

Stimați colegi, avem raport de admitere, fără amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Am rugămintea ca printr-un singur vot să ne exprimăm și asupra raportului, și asupra proiectului de lege.

Am rugămintea să vă ocupați locurile în sală și să vă exprimați votul.

Punctul 5 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe.

Pentru raport, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnul președinte Petru Filip.

Microfonul 7.

Din partea inițiatorilor participă domnul Ion Andreica, secretar de stat, căruia îi dau cuvântul. Aveți cuvântul, domnule secretar de stat. Microfonul 9.

## **Domnul Ioan Andreica** — _secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Având în vedere sarcina României și a celorlalte state europene de reducere a consumurilor de energie și, implicit, a emisiilor de gaze cu efect de seră în formarea producției de energie, cât și necesitatea reducerii în mod foarte serios a consumurilor de energie la consumatorii finali, adică la proprietarii din blocurile de locuințe, Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței a promovat un nou act normativ privind reabilitarea termică a blocurilor de locuințe, în care vine cu foarte multe elemente de noutate, motiv pentru care s-a și rescris legea și s-a propus abrogarea tuturor celorlalte acte normative anterioare.

Pe scurt, elementele de noutate ale prezentului act normativ sunt următoarele: pentru prima dată, am impus o

normă de consum pe an și pe metru pătrat în apartamente, respectiv prin proiectele de reabilitare termică să se ajungă la maximum 100 kWh/m[2] /an într-un apartament, față de 150–200, chiar 240 kWh/m[2] /an, consum de energie termică care se găsește astăzi în apartamente.

De asemenea, s-a propus un nou montaj financiar, adică s-a ridicat cota de contribuție din bugetul de stat la 50%, cota de contribuție a consiliilor locale la 30%, rămânând pe asociație de proprietari doar 20%, aceasta pentru a facilita de fapt accesul, pentru a permite asociațiilor de proprietari cu venituri reduse să intre în acest program.

S-a permis, pentru prima dată, preluarea de către consiliile locale a cotei de 20% acolo unde se dovedește că anumiți proprietari nu au resurse — sigur, consiliul local va face această analiză —, de asemenea, consiliul local să preia chiar întreaga cotă a asociației pe perioadă limitată de timp, pentru a da drumul la proceduri, și să-și recupereze, ulterior, prin diferite taxe speciale sumele.

Mulțumesc, domnule secretar de stat. Explicațiile au fost lămuritoare. Domnule președinte Petru Filip, vă rog. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a discutat în 24 martie, dar și în câteva sesiuni anterioare, acest proiect de lege foarte important, de altfel, pentru că analizează și discută starea tehnică a acestor structuri de locuire de tip condominial și care va ridica o mare problemă în perioada următoare, o mare problemă pe care, vă spun sincer, societatea românească nu știu cum o să o rezolve, ținând cont de faptul că sunt blocuri construite după 1950 — nu mă refer și la celelalte de dinainte de 1950 — și asupra cărora intervențiile tehnice de remediere, de consolidare s-au făcut sporadic, în condițiile în care ele aparțineau statului, iar în proporție de peste 90%, nu cred că greșesc, dintre cei care locuiau în aceste apartamente erau chiriași înainte de 1990.

Într-adevăr, după 1990 ei au devenit proprietari. Nu vreau să comentez condițiile în care au devenit proprietari și prețurile la care au devenit proprietari oameni cu posibilități financiare mai mari sau mai mici. Cert este că aceste blocuri, aceste apartamente, au intrat, foarte multe dintre ele, într-o stare de degradare, după părerea mea, ireversibilă și asupra cărora cineva — sigur, poate să spună cineva cel care este proprietar, altcineva poate să spună cel care a vândut — trebuie să intervină.

Acest proiect de lege rezolvă numai o parte, un aspect al problemei. Este important, sunt niște bani, niște fonduri pe care Guvernul României le acordă celor care sunt interesați de starea blocurilor în care locuiesc, a apartamentelor în care locuiesc. Această lege nu este imperativă, nu este obligatorie. Au mai apărut în presă fel de fel de interpretări false, că acest proiect de lege este obligatoriu. Nu este obligatoriu. Cine dorește, cine este interesat poate să apeleze la acești bani, gratis, pe care Guvernul și bugetul de stat îi oferă.

În cursul anului 2009 sunt alocate circa 225 de milioane de euro, cu care s-ar putea rezolva circa 82-83 de mii de apartamente. Interesul, vă spun sincer, este suficient de mare în acest moment. În jur de 40 de mii de apartamente sunt implicate în diverse proiecte deja înregistrate la Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței.

Și eu vă mulțumesc, domnule președinte. Aveți întrebări către inițiatori? Vă rog, domnule senator Mărcuțianu. Microfonul 2.

Domnule președinte, Stimați colegi,

O întrebare pentru reprezentantul Guvernului.

Prin intermediul acestei ordonanțe de urgență există posibilitatea refacerii funcționalității blocurilor care prezintă pericol de prăbușire în caz de cutremur?

În funcție de răspuns, aș dori să comentez.

Domnule secretar de stat Andreica, haideți că am intrat în altă zonă.

Vă rog. Microfonul 9.

Foarte pe scurt, expertul tehnic, prin expertiza pe care o face, va constata dacă blocul necesită o consolidare, iar dacă nu necesită o consolidare va face un raport simplu. Dacă necesită o consolidare, se va întoarce înapoi la autoritatea publică, adică la primărie, va face un raport și va spune că blocul necesită, mai întâi, o consolidare și, apoi, o reabilitare termică. Deci din acest moment blocul va ieși din programul de reabilitare termică, va intra în programul de consolidare, pe alt program, și se va întoarce înapoi la reabilitare termică.

Așadar, pot fi asemenea situații, ele se vor selecta din expertiza tehnică, care este primul pas.

Vă mulțumesc. Continuați, da? Nu?

Deci este o chestiune lămurită, s-a lămurit. Un moment, vă rog.

Domnule senator Alexandru Mazăre, vă rog. Microfonul 3.

Domnule președinte,

Vreau să ridic trei probleme, trei observații pe care le am vizavi de acest text de lege.

Din capul locului vreau să spun că, în principiu, ceea ce se propune este extrem de util, este poate chiar o prioritate în momentul de față, dar vă dau trei puncte de reflecție asupra acestei legi:

1. Se vorbește despre o contribuție de 30% a autorităților locale.

Haideți să vedem puțin cam ce ar însemna în cifre, și am să vă spun că la nivelul municipiului Constanța, spre exemplu, pentru numai 53 de blocuri proiectarea înseamnă 1.000.000 de euro și execuțiile, cota autorității locale, 3.000.000 de euro. Pentru 1.800 de blocuri ajungem undeva la 135.000.000 de euro cota autorității locale, o sumă exorbitantă.

Vreau să avem în vedere că în momentul în care vorbim despre aceste sume, practic, ele sunt o parte importantă a bugetului local și înseamnă că privăm autoritățile locale de posibilitatea de a face altfel de investiții, celelalte investiții specifice în zona respectivă. Este o sumă importantă și haideți să ne gândim că, totuși, mai sunt și zone periferice, zone cu case, oamenii aceștia sunt și ei contribuabili, iar eu nu-i văd în niciun fel contribuabili de rangul doi, luăm din contribuțiile lor și le dăm pentru acest program.

2. Din aceste 53 de blocuri, spre exemplu, de asociații de proprietari care au aplicat până acum la nivelul municipiului Constanța, 95% sunt în zona centrală — deci aș putea spune că sunt asociații care reprezintă oameni cu putere de cumpărare mai mare — și numai 5% sunt asociații de proprietari din zonele periferice, pentru că să știți că și această cotă de 20% automat va face o triere. Din calculele noastre rezultă că contribuția unui apartament ar însemna undeva la 700 — 1.000 de euro, ceea ce vă spun că, automat, constituie o barieră pentru anumite familii cu venituri reduse.

Așadar, poate ne gândim cumva ca și această contribuție să o facem gradual, în funcție de zonarea și de amplasarea asociației de proprietari într-o zonă anume, poate, zonele de periferie să aibă o contribuție mai mică decât asociațiile care se află într-o zonă centrală.

Vă mulțumesc, domnule senator. Domnule senator Cibu, vă rog. Microfonul 1.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Grupul parlamentar al PNL a sprijinit în comisia de specialitate această ordonanță costisitoare, care se va desfășura pe parcursul mai multor ani, privind creșterea performanței energetice pentru încălzire la blocurile de locuințe.

Cu certitudine, cetățenii care locuiesc la bloc vor avea mai multă căldură în apartamente, iar consumul energetic redus va influența pozitiv cheltuielile bugetare și va avea un efect benefic asupra mediului înconjurător.

Totuși, noi considerăm că această ordonanță este o primă etapă în rezolvarea acestei probleme spinoase a încălzirii cu consumuri energetice reduse. Această ordonanță, necoroborată și cu alte măsuri, nu va ajunge niciodată să aibă eficiența maximă scontată.

Grupul parlamentar al PNL își va permite ca în următoarea perioadă să vină cu o inițiativă legislativă care să completeze această ordonanță pentru a avea o eficiență maximă scontată.

Ce se va întâmpla astăzi? Așa cum am spus, cetățeanul care locuiește la bloc va avea mai multă căldură în apartament.

Cum va proceda? La ora actuală el nu face altceva decât să deschidă geamul, pentru că toate instalațiile de alimentare, zic eu la 90% din blocuri, sunt învechite, robinetele nu mai funcționează și așa mai departe.

Fără ca această măsură să fie coroborată, de exemplu, cu o contorizare individuală, nu va avea rezultatele scontate.

La Brăila pot să vă spun că am realizat, cât am fost primar, patru blocuri cu contorizare individuală, iar prețurile plătite de locatari s-au redus cu 30-40% față de un bloc similar, neînsemnând faptul că li s-a vândut gigacaloria mai ieftin, dar le-am dat posibilitatea să o gestioneze așa cum doresc.

Deci fiecare apartament este dotat cu un gigacalorimetru, iar proprietarul, atunci când este cald, mai închide din robinet, când pleacă de acasă, la fel, închide din robinet și așa mai departe.

De asemenea, această inițiativă cu care va veni Grupul parlamentar al PNL trebuie să rezolve în mod echitabil și problema locuințelor individuale, prin acordarea acelorași facilități ca și în cazul cetățenilor care locuiesc la bloc. De ce spun asta? Pentru că cetățenii care locuiesc la bloc au beneficiat și beneficiază și în prezent de mai multe facilități, fără să mai vorbim de prețul la care au fost achiziționate aceste apartamente în ’90 și mai încoace. Ei beneficiază de un sprijin din partea Guvernului, care asigură 45% din consumul CET-ului respectiv la care sunt arondați, mai beneficiază de o serie de facilități privind vânzarea gigacaloriei, diferența dintre producție și prețul de vânzare care este suportat de bugetul local, și în această situație sunt foarte multe voci care spun: „Domnule, de ce din banii publici se acordă facilități numai unui segment de populație care locuiește la bloc?”

Mi se pare normal ca această problemă să fie rezolvată și pentru locuințele individuale. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Alte puncte de vedere nu sunt. Domnule președinte Petru Filip, vă rog.

## Domnilor colegi,

Vă rog să-mi permiteți să spun și eu câteva cuvinte în plus față de cele spuse în calitate de președinte al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și să vă solicit susținerea acestui proiect de lege.

Grupul parlamentar al PD-L va susține acest proiect de lege, pentru că el este, de fapt, un început și, dacă nu era început și nu se demara un astfel de proiect de lege, probabil că începutul rezolvării problemei apartamentelor din blocuri nu ar fi existat.

Când spun acest lucru, mă refer la experiența trăită, și eu, poate la fel ca și domnul senator Cibu, în calitate de primar al municipiului Oradea foarte mulți ani, în care aplicarea vechii

forme a legii, cu finanțarea 33% — 33% — 33%, practic, a făcut ca în câțiva ani de aplicare numai circa 85 de blocuri, la nivelul României, să fie rezolvate.

Sigur, discutăm despre un parteneriat, discutăm despre o solidaritate în rezolvarea acestei probleme, apropo de ceea ce domnul senator Alexandru Mazăre corect a precizat vizavi de implicarea administrațiilor publice locale în soluționarea unei probleme care poate părea o problemă privată, pentru că discutăm despre niște locuințe private, o intervenție asupra unor locuințe private care, până la urmă, duce la creșterea valorii acestor locuințe.

Problema este că, atâta timp cât Guvernul, și, nota bene, și-a luat această răspundere, să finanțeze din bugetul propriu, poate cineva ar putea să spună: „Bun, dar cu banii ăștia bugetul statului putea să facă alte intervenții, alte investiții”, este logic, și o administrație publică poate să spună același lucru: „Dar de ce să intervin cu 20%, când cu banii ăștia aș putea să fac o altă investiție?”

Dacă fiecare dintre noi, sigur, ar spune la fel, o problemă care ține de o solidaritate a acestei nații nu ar mai putea fi rezolvată.

Eu cred că acest proiect de lege trebuie susținut, cu imperfecțiunile lui, în momentul actual, în faza actuală, urmând ca, evident, până la sfârșitul acestui an, după o primă aplicare...

Cum am spus și în prezentarea raportului comisiei, există un interes în multe zone ale României. Sigur, așa este, poate că unii au surse de finanțare de a interveni cu fonduri proprii mai mult decât alți oameni nenorociți, este adevărat. Aici administrațiile publice locale, societatea civilă, dacă vreți, vor trebui să ajute aceste familii, pentru ca acea cotă de 20% din proiectul de reabilitare a acelui bloc să poată fi acoperită.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Îl rog pe domnul secretar de stat Andreica — la microfonul 9 — să dea câteva lămuriri, dar vă rog referiți-vă și la problemele ridicate de domnul senator Alexandru Mazăre și de domnul senator Constantin Sever Cibu, pentru că am această obligație de a supune votului propunerea formulată anterior, dacă domnul senator Mazăre susține în continuare retrimiterea la comisie, pentru că ele vor trebui să fie cuprinse în niște amendamente care schimbă pe fond conținutul ordonanței.

Vă rog, din acest punct de vedere, să ne răspundeți.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Rugămintea mea este să votăm acest act normativ în forma în care a trecut prin dezbaterea publică, prin Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, pentru că toate problemele ridicate astăzi au făcut obiectul discuțiilor.

Bunăoară, de ce nu am cuprins în conținutul legii și casele proprietate privată? Vreau să vă informez că, pe de o parte, peste 90% din consumurile energetice se localizează în blocurile de locuit multietajate, pe de altă parte, foarte multe case au diverse structuri din cărămidă, din pământ, nu prea sunt case din beton.

Problema numărul 1 este izolarea blocurilor din beton. Probabil, și credem cu toții, că peste un an sau doi ani vom găsi și soluții pentru casele uninominale, pentru familiile uninominale, dar urgența numărul 1 este blocul de locuințe.

Indirect, toată lumea beneficiază, până la urmă, de efectele acestei izolări termice, pentru că vor scădea implicit importurile de energie ale statului român, vor scădea, în general, costurile cu producția de energie termică.

Referitor la prețuri, sigur, noi am făcut socoteli pe blocuri-tip de patru etaje, cu 30-40 de apartamente. Costurile se ridică undeva la 3.500 — 4.000 de euro/apartament. De aceea, bunăoară, la Constanța credem că se vor situa la 7.0008.000 de euro, și nu la 20.000. Cred că trebuie revăzute studiile de fezabilitate și proiectele.

În noua ordonanță sunt prevăzute foarte clar operațiile care se pot realiza și cred că costurile vor fi mult mai mici decât se estimează de către unii la această oră.

Mai am o singură precizare. În ordonanță prevedem și înlocuirea unor elemente de instalații de încălzire, părți comune din subsol, pe verticală, pe coloane, sau pe orizontală, acolo unde se constată că sunt îmbătrânite, ruginite, blocate sau cu pierderi de agent termic. Contorizarea, sigur, trebuie să facă obiectul altui program și, în principal, este legată de operatorul de rețea, și nu de blocul de locuințe. Nu spun că sunt foarte multe zone în țară care au deja centrale proprii de apartament, unii au centrală pe bloc, unii sunt încă la instalația centralizată. Deci ne referim strict la bloc, celelalte probleme legate de distribuția energiei termice în oraș fac obiectul altor programe. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Domnul senator Dumitru Oprea. Vă rog. Microfonul 2.

Toate punctele de vedere de astăzi sunt foarte corecte, domnul senator Mazăre, colegii din Grupul parlamentar al PNL surprind diverse probleme care, de fapt, reprezintă interesul cetățenilor.

Eu vin cu o situație tragică din Iași, unde pentru a răspunde problemelor cetățenilor firme private, încălcând legea, fără autorizații, au exploatat foarte agresiv subiectul acesta, au colectat milioane de euro de la oameni — cazul este mediatizat în ultimele săptămâni în presa locală și centrală —, au dispărut cu banii, deci și cu speranța oamenilor de a li se rezolva problema.

Dacă veți merge în cartierele din Iași, veți vedea tot felul de încercări izolate de a rezolva un apartament la etajul trei, unul la etajul cinci, unul la etajul șapte. Asta înseamnă că izolarea termică este o mare problemă, iar dacă astăzi Senatul adoptă acest proiect de lege se rezolvă o bună parte din necazurile oamenilor, iar toate celelalte cred că pot constitui proiecte punctuale în completarea celor de astăzi.

Eu vă mulțumesc în numele celor care abia așteaptă acum acest lucru, din partea firmelor de construcții care nu mai au de lucru — și asta ar fi o altă problemă —, dându-li-se și lor un front destul de mare în toată țara, și în acest fel și cealaltă problemă ar fi rezolvată corect. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator. Nu mai sunt intervenții.

Îl consult pe domnul senator Mazăre dacă mai insistă asupra propunerii de retrimitere la comisie a proiectului de lege.

Sigur, sunt lucruri care, probabil, ar veni în completarea ordonanței de urgență a Guvernului, dar am înțeles că altul este sensul, acela de a începe și, ulterior — mă refer în decursul timpului —, să corectăm, pe cât este posibil, această ordonanță sau acest proiect legislativ.

Vă rog. Microfonul 3.

## Domnule președinte,

Cred totuși că, dacă proiectul de lege ar fi retrimis la comisie și ar fi analizat o săptămână sau două, nu ar fi un capăt de țară. Înțeleg că termenul de adoptare tacită este la începutul lunii mai.

4 mai.

4 mai. Ar mai fi timp.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

## Stimați colegi,

Conform regulamentului, voi supune votului dumneavoastră această propunere de retrimitere a proiectului de lege la comisia sesizată în fond, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, pentru raport suplimentar.

- În această situație, am să

La punctul 6 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea art. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 17/1999 privind constituirea, organizarea și funcționarea Serviciului Public de Radiocomunicații Navale de Apel, Pericol și Salvare.

Raportul va fi prezentat de domnul senator Petru Filip, președintele Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Din partea inițiatorilor participă la dezbateri domnul secretar de stat Dan Cârlan.

Microfonul 10.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

## **Domnul Dan Cârlan** — _secretar de stat_

## _în Ministerul Mediului_ **:**

Nu.

Poftim?

Așa scrie aici, Dan Cârlan, secretar de stat.

Nu am venit pregătit pentru acest subiect, pentru că nu este la ministerul nostru, dar îl pot prezenta dacă...

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Permiteți-mi, atunci, să dau cuvântul domnului Valentin Iliescu, secretar de stat la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul.

Vă rog.

Microfonul 9.

Aveți cuvântul.

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu** — _secretar de stat_

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 17/1999 privind constituirea, organizarea și funcționarea Serviciului Public de Radiocomunicații Navale de Apel, Pericol și Salvare, aprobată prin Legea nr. 450/2001.

În acest sens, se propune mărirea duratei de asigurare a Serviciului Public de Radiocomunicații Navale de Apel, Pericol și Salvare de către Compania Națională de Radiocomunicații Navale „Radionav” — SA Constanța de la 10 la 20 de ani.

Doamnelor și domnilor senatori,

Punctul de vedere al Guvernului este favorabil, de aceea

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul domnului Petru Filip, președintele Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Vă rog. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a adoptat un raport de admitere, fără amendamente.

În acest moment, Compania Națională de Radiocomunicații Navale „Radionav” este singura care realizează acest Serviciu Public de Radiocomunicații Navale de Apel, Pericol și Salvare. Nu am găsit nimic care să ne oprească de a da acest raport favorabil, în sensul în care acest contract poate fi prelungit de la 10 ani la 20 de ani. Și sigur că în această perioadă și piața specifică pentru această zonă de servicii se poate diversifica și specializa.

Există avize din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și din partea Consiliului Legislativ.

Senatul este prima Cameră sesizată, iar legea este o lege ordinară. Mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc, domnule președinte. Vă invit la dezbateri generale. Nu sunt.

Vă mulțumesc. Stimați colegi, Suntem în fața unui raport de admitere, fără amendamente, iar proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă propun ca printr-un singur vot să ne pronunțăm atât asupra raportului de admitere, cât și asupra proiectului de lege.

Vă reamintesc că punctul 7 din ordinea de zi l-am discutat după punctul 3.

La punctul 8 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului privind Registrul poluanților emiși și transferați, adoptat la Kiev la 21 mai 2003 și semnat de România la Kiev la 21 mai 2003, la Convenția privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Pentru raport, domnul Titus Corlățean, președintele Comisiei pentru politică externă. Microfonul 7.

Din partea inițiatorului participă la dezbateri domnul Dan Cârlan.

Microfonul 10.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

România a ratificat Convenția privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998.

În aplicarea acestei convenții, a fost semnat la Kiev la 21 mai 2003 Protocolul privind Registrul poluanților emiși și transferați. Un număr de 36 de state au semnat acest protocol, cuprinzând toate statele membre ale Comunității Europene.

Protocolul de la Kiev obligă părțile contractante să elaboreze un registru public care să conțină date și informații privind Registrul poluanților emiși și transferați, precum și faptul ca accesul la acest registru să fie liber și ușor. Prin facilitarea accesului publicului la luarea deciziilor în probleme de mediu, protocolul reprezintă un mecanism care permite aplicarea altor prevederi ale acquis-ului comunitar privind participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție.

În aplicarea Protocolului de la Kiev la nivel comunitar a fost deja adoptat Regulamentul CE nr. 166/2006 al Parlamentului European și Consiliului privind înființarea Registrului european al poluanților emiși și transferați.

Mai fac mențiunea că în România acest registru este deja în funcțiune din 2005 și poate fi consultat de către orice cetățean pe site-ul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Domnule președinte Titus Corlățean, aveți cuvântul. Vă rog. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Protocolul privind Registrul poluanților emiși și transferați, adoptat la Kiev la 21 mai 2003 și semnat de România la Kiev la aceeași dată, completează prevederile Convenției privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu, semnat la Aarhus la 25 iunie 1998 și ratificat de România în 2000.

Accesul publicului la informațiile de mediu și luarea deciziei în domeniu reprezintă aspecte importante ale procedurii de emitere a acordului de mediu și a celui de autorizare a activităților reglementate prin legislația națională, care transpun în dreptul intern Directiva 96/61 a Consiliului Europei privind prevenirea și controlul integrat al poluării.

Prin ratificarea Protocolului privind Registrul poluanților emiși și transferați, adoptat la Kiev în 2003, alături de 36 de state, dintre care 26 aparținând Uniunii Europene, România permite realizarea Registrului de poluanți emiși și transferați, ceea ce va contribui la creșterea nivelului de informare și de participare a publicului la procesul de luare a deciziilor în domeniul mediului, în conformitate cu angajamentele asumate prin ratificarea Convenției de la Aarhus, ratificată de România, cum spuneam, în 2000.

S-au primit avize favorabile de la Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și de la Consiliul Legislativ.

În urma dezbaterilor din ședința din 31 martie, comisia a hotărât cu unanimitate de voturi să adopte raport de admitere fără amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Domnule președinte de ședință, mai am un comentariu acum, ca să nu mai revin la dezbaterile generale.

Una dintre problemele ridicate de colegii noștri senatori din comisie, după ce am încheiat dezbaterea și domnul secretar de stat care a participat a părăsit ședința, se referă la o chestiune bilaterală cu Ucraina. Este vorba de — plecând de la un lucru recunoscut public, faptul că relația cu Ucraina, în ceea ce privește cooperarea bilaterală pentru protecția mediului, este departe de a fi ireproșabilă — niște raportări de date care ar trebui transmise părții române, în ceea ce privește aspecte legate de protecția mediului, fie că vorbim de poluarea cu metale grele a Siretului, ca să dau un exemplu, fie că vorbim de anumite depozite, mine în care sunt depozite cu tot felul de substanțe sau arme chimice, care, încet-încet, încep să fie desființate, dar care produc un anumit impact negativ asupra mediului, care se transmite și pe teritoriul României.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, acest lucru trebuie să-l supunem informării, nu dezbaterii Biroului permanent al Senatului — și o vom face, pentru a fi o solicitare armonizată —, discuțiile nu le facem în sală, ci în Biroul permanent al Senatului. De fapt, este o propunere de bun-simț care, sigur, trebuie luată în considerare.

Îl rog, de asemenea, pe domnul secretar de stat Valentin Iliescu să se conformeze.

Ați auzit solicitarea domnului președinte, da?

Vă rugăm să transmiteți Ministerului Afacerilor Externe să-și trimită delegați competenți pentru a ne putea lămuri asupra unor situații de asemenea natură.

Vă mulțumesc.

Mai sunt și alte puncte de vedere? Nu.

Avem un raport de admitere fără amendamente, iar proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Trecem la punctul 9 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru ratificarea Amendamentului, semnat la București la 11 iulie 2008, la Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la București la 24 octombrie 1998.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, raportoare.

Domnule președinte Teodor Meleșcanu, microfonul 7. Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Valentin Iliescu.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat. Microfonul 9.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea în domeniul apărării a fost semnat la 24 octombrie 1998 la București și ratificat prin Ordonanța Guvernului nr. 42/1999, aprobată prin Legea nr. 14/2000.

Negocierea și semnarea documentului s-au făcut pe fondul demersurilor întreprinse de România pentru aderarea la Alianța Nord-Atlantică. Deși România a încheiat procedura internă de ratificare a acordului în august 1999, acesta a intrat în vigoare la data de 28 februarie 2004, întrucât la această dată partenerul francez a finalizat parcurgerea procedurii legislative interne. Conform prevederilor art. 21 din acord, „finanțarea cooperării se realizează pe baza principiului reciprocității”.

În anul 2005, partenerul francez și-a exprimat dorința de a se renunța la aplicarea principiului reciprocității, argumentul constituindu-l calitatea României de membru al Alianței NordAtlantice, incluzând normele aplicabile în interiorul NATO în acest domeniu și necesitatea suportării de către fiecare stat a propriilor cheltuieli pe care le implică activitățile bilaterale.

Pe data de 18 ianuarie 2007 a fost remis părții franceze un _non-paper,_ conținând contraproiectul Ministerului Apărării Naționale la proiectul de amendare trimis de partea franceză.

Prin Memorandumul nr. M 1.093/2007, CSAT a aprobat negocierea și semnarea Amendamentului la Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la București la 24 octombrie 1998.

Pe data de 11 iulie 2008, documentul a fost semnat la București de ministrul apărării naționale și de ambasadorul Franței în România.

Textul este în concordanță cu principiile dreptului internațional și corespunde legislației interne a fiecăruia dintre cele două state.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Domnule președinte Teodor Meleșcanu. Microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În principiu, din tot ceea ce a spus domnul secretar de stat trebuie să reținem esența modificării. Dacă în raporturile cu alte state în materie de colaborare militară până acum noi am mers pe principiul reciprocității, fiecare am suportat în țara noastră cheltuielile legate de orice întâlnire, în interiorul țărilor membre ale Alianței se merge pe principiul că fiecare când se duce într-o vizită își suportă toate cheltuielile.

În consecință, amendamentul vizează punerea de acord a practicii noastre cu noul statut de țară membră NATO.

Am primit un aviz favorabil de la Comisia pentru politică externă și în dezbaterile pe care le-am avut am hotărât cu unanimitate de voturi să adoptăm un raport de admitere. Vă mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dezbateri generale. Întrebări?

Nu sunt.

Este un raport de admitere fără amendamente, iar proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă propun ca, printr-un singur vot, să ne dăm avizul și asupra raportului, și asupra proiectului de lege.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 56 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, s-au adoptat atât raportul, cât și proiectul de lege.

Trecem la punctul 10 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 224/2008 pentru modificarea art. 5 alin. (2) din Legea nr. 415/2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Raport: Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, domnule președinte Meleșcanu — microfonul 7.

Inițiator: domnul secretar de stat Valentin Iliescu.

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Procedură!

Procedură? Vă rog, domnule senator. Îmi cereți prezența.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Nu voi face ceea ce solicită chiar colegi din partidul dumneavoastră.

Stimați colegi,

Vin în continuarea celor spuse de domnul senator Titus Corlățean. Se știe foarte bine că la fiecare minister este un secretar de stat pentru relația cu Parlamentul. Dacă domnii miniștri sunt foarte ocupați — și îi putem înțelege —, secretarii de stat pentru relația cu Parlamentul trebuie să vină în plenul Senatului și al Camerei Deputaților să susțină proiectele Guvernului.

Oricât de competent ar fi domnul secretar de stat Iliescu, și este, a fost colegul nostru, îl cunoaștem, nu le poate ști chiar pe toate. Sunt probleme pe care Domnia Sa le prezintă aici de la politică externă la politică de apărare... absolut toate domeniile. Menirea Departamentului pentru Relația cu Parlamentul este tocmai să-i aducă în plenul Camerelor pe secretarii de stat din fiecare minister.

Subliniez încă o dată: fiecare minister are un secretar de stat pentru relația cu Parlamentul care, în situația în care un secretar de stat foarte specializat în domeniul respectiv nu poate veni, vine el ca reprezentant al Guvernului și al ministerului respectiv.

Nu se poate ca domnul secretar de stat Iliescu să prezinte toate proiectele Guvernului!

Vă rog, domnule președinte, să transmiteți această rugăminte și observație a mea, care vine în continuarea celei prezentate de domnul senator Corlățean.

Vă mulțumesc, domnule senator. Sigur, aveți perfectă dreptate.

Este vorba de regulamentul pe care l-am adoptat, inclusiv de principiile pe care se bazează legiferarea. Cu plăcere v-am ascultat, dar îmi amintesc cu neplăcere că, în alte situații, erau prezenți în sală doar directori generali din ministere și, sigur, nu chiar ministerele solicitate... și mai legiferam și așa.

Permiteți-mi să termin și după aceea vă dau cuvântul. Aveți perfectă dreptate. Am reținut propunerea dumneavoastră.

Rog Direcția pentru organizarea lucrărilor plenului Senatului să avem din timp pregătite asemenea solicitări de la ministerele responsabile pe proiectele de lege.

Pe de altă parte, vreau să vă spun că, sigur, există un Departament pentru Relația cu Parlamentul. Avem un secretar de stat aici, este un om competent, a fost parlamentar ca și noi și probabil că o expunere de motive sau niște subiecte privind o situație oarecare apărută, la un moment dat, în proiectele de lege o poate susține.

Domnule Hașotti, sigur, văd zâmbetul dumneavoastră, dar ceea ce am spus este adevărat. Amintiți-vă de aceste lucruri. Încă o dată vă spun: am reținut și voi transmite mai departe această solicitare a dumneavoastră.

Aveți cuvântul, domnule senator. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ori am dreptate, ori vă aduceți aminte de practici cu care nu ați fost nici dumneavoastră de acord. Da?

Noi nu trebuie să persistăm în greșeală. Știți cum se numește cel care nu învață din greșelile altora, da? Dacă odinioară, în nu știu ce guvernare mai mult sau mai puțin blamată, s-a greșit, nu înseamnă că în această guvernare trebuie să se greșească în continuare.

Problema este că exact la ceea ce vă refereați dumneavoastră, știu bine la ce vă referiți, nu venea doar secretarul pentru relația cu Parlamentul, mai venea câte un secretar de stat, câte doi, câte cinci...

Și mai veneau și directori generali de prin ministere.

Chiar și dumneavoastră, după ce ați dat bir cu fugiții din guvernare, ați condamnat cu vehemență momentele în care existau astfel de disfuncționalități.

Mă bucur că la începutul intervenției dumneavoastră mi-ați dat dreptate și vă mulțumesc pentru asta.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

V-am dat dreptate și v-am ascultat cu plăcere, dar avem în față acum în banca Guvernului un secretar de stat pentru relația cu noi și cu Camera Deputaților.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Igaș Traian. Microfonul 2. Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Sigur că n-am să intru într-o polemică cu domnul Hașotti. Vreau doar să-i subliniez și eu un lucru foarte important, acela că în ultimii doi ani de guvernare a Guvernului Tăriceanu și la comisii erau prezenți, de multe ori, directori sau — eu știu? — persoane care nu aveau capacitatea de a decide în plenul ședinței despre un proiect de lege și așa mai departe.

Vreau să mai spun că, la această oră, la Camera Deputaților sunt ședințe în comisii. Sigur că acești reprezentanți ai Guvernului, miniștrii secretari de stat trebuie să participe și la aceste ședințe, iar astăzi aici, în sală, îl avem și pe domnul Valentin Iliescu, care este secretar de stat pentru relația cu Parlamentul, și cred că prezența dânsului este bine-venită, iar atunci când acești secretari de stat vor termina la comisiile respective dezbaterea pe ordinea de zi sunt bine-veniți și la noi, în plenul Senatului.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc.

Dacă e pe procedură, vă rog.

Domnule președinte, nu aveam de gând să dau curs solicitării chiar a unor colegi ai dumneavoastră, dar, în calitatea pe care o am, solicit verificarea cvorumului.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Îi rog pe domnii secretari să verifice, deocamdată vizual, și, dacă nu suntem în cvorum, o să...

O să strigăm din nou catalogul.

Este ora 11.30. Oricum, lucrăm până la ora 13.00, da? Vă rog, domnule secretar Popa Cornel, facem o verificare a cvorumului prin strigarea catalogului. Vă rog.

Albert Álmos prezent Andrei Florin Mircea absent

|Andronescu Ecaterina|Guvern| |---|---| |Antonescu George Crin Laurențiu|absent| |Arcaș Viorel<br>Ariton Ion|prezent<br>prezent| |Badea Viorel Riceard<br>Banias Mircea Marius|delegație<br>prezent| |Bara Ion|prezent| |Bașa Petru<br>Bădescu Iulian|absent<br>prezent| |Bălan Gheorghe Pavel|învoire| |Belacurencu Trifon<br>Berca Gabriel|absent<br>prezent| |Berceanu Radu Mircea<br>Bîgiu Marian Cristinel<br>Bîrlea Gheorghe|Guvern<br>absent<br>prezent| |Blaga Vasile|Guvern| |Boagiu Anca Daniela|prezentă| |Boitan Minerva<br>Bokor Tiberiu|prezentă<br>prezent| |Borza Dorel Constantin Vasile<br>Bota Marius Sorin Ovidiu<br>Calcan Valentin Gigel<br>Câmpanu Liviu|absent<br>absent<br>prezent<br>absent| |Chelaru Ioan<br>Chirvăsuță Laurențiu|absent<br>prezent| |Chivu Sorin Serioja|prezent| |Cibu Constantin Sever<br>Cinteză Mircea|prezent<br>absent| |Coca Laurențiu Florian<br>Constantinescu Florin<br>Constantinescu Viorel<br>Cordoș Alexandru|prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent| |Corlățean Titus<br>Crăciun Avram|prezent<br>absent| |Cseke Attila Zoltán|prezent| |Daea Petre|prezent| |David Cristian|absent| |David Gheorghe|prezent| |Diaconescu Cristian|Guvern| |Diaconu Mircea|absent| |Dobra Nicolae<br>Dumitru Constantin|prezent<br>absent| |Fekete-Szabó András Levente<br>Feldman Radu Alexandru<br>Filip Petru<br>Fodoreanu Sorin|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Frâncu Emilian Valentin<br>Frunda György<br>Găină Mihăiță<br>Geoană Mircea Dan|prezent<br>absent<br>absent<br>absent| |Ghișe Ioan|absent| |Greblă Toni<br>Grosu Corneliu|prezent<br>prezent| |Günthner Tiberiu|absent| |Gyerkó László|prezent| |Hașotti Puiu|prezent| |Hărdău Mihail<br>Humelnicu Augustin Daniel<br>Ichim Paul|prezent<br>absent<br>prezent| |Igaș Traian Constantin<br>Ion Vasile|prezent<br>absent| |Iordănescu Anghel|prezent| |Jurcan Dorel|absent| |Lazăr Sorin Constantin|prezent| |Luca Raymond|absent| |Mang Ioan|absent| |Marcu Gheorghe<br>Mardare Radu Cătălin<br>Marian Ovidiu|prezent<br>delegație<br>absent| |Marian Valer|prezent| Markó Béla absent Mazăre Alexandru prezent Măgureanu Cezar Mircea prezent Mărcuțianu Ovidius prezent Meleșcanu Teodor Viorel prezent Mihăilescu Petru Șerban prezent Mitrea Elena prezentă Mitrea Miron Tudor absent Mîrza Gavril prezent Mocanu Alexandru prezent Mocanu Toader prezent Moga Nicolae prezent Mustățea Vasile prezent Mutu Gabriel prezent Necula Marius Gerard prezent Nedelcu Vasile prezent Nicoară Marius Petre absent Nicoară Romeo Florin absent Nicolaescu Sergiu Florin absent Nicula Vasile Cosmin absent Nistor Vasile absent Niță Mihai absent Onofrei Orest prezent Oprea Dumitru prezent Oprea Mario Ovidiu prezent Panțuru Tudor absent Pașca Liviu Titus absent Păran Dorin prezent Pereș Alexandru prezent Pintilie Vasile absent Plăcintă Sorina Luminița prezentă Pop Gheorghe prezent Popa Cornel absent Popa Mihaela prezentă Prodan Tiberiu Aurelian delegație Prunea Nicolae Dănuț prezent Rasaliu Marian Iulian absent Rădulescu Cristian prezent Rădulescu Șerban delegație Robu Nicolae absent Rotaru Ion prezent Rușanu Dan Radu prezent Rușeț Ion prezent Saghian Gheorghe prezent Savu Daniel absent Sârbu Ilie Guvern Sbîrciu Ioan prezent Secășan Iosif prezent Severin Georgică absent Silistru Doina absentă Staicu Dumitru Florian absent Stănișoară Mihai Guvern Șova Dan Coman absent Tămagă Constantin absent Toma Ion absent Țopescu Cristian George prezent Țuțuianu Adrian absent Udriștoiu Tudor prezent Urban Iulian prezent Valeca Șerban Constantin absent Vasilescu Lia Olguța prezentă Verestóy Attila absent Voicu Cătălin absent Voiculescu Dan absent Vosganian Varujan prezent

Mulțumesc, domnule secretar. Stimați colegi, vă rog să vă ocupați locurile.

Îl rog pe domnul președinte Teodor Meleșcanu să poftească la microfonul comisiei.

Doamnelor și domnilor senatori, vă rog să vă ocupați locurile.

Continuăm ședința.

Domnule secretar de stat Valentin Iliescu, vă rog — microfonul 9 —, punctul de vedere al Guvernului.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Fiindcă am această posibilitate, dacă mi-ați permite, înainte de a prezenta punctul de vedere, aș dori, pentru informarea domnilor senatori, să vă aduc la cunoștință că în fiecare săptămână ministrul delegat Victor Ponta prezintă Cabinetului prezența secretarilor de stat la lucrările în plen și în comisii, atât la Camera Deputaților, cât și la Senat, și că, în spiritul considerației și respectului pe care Guvernul dorește să vi le acorde, de fiecare dată, se fac demersuri ca secretarii de stat din ministere să fie prezenți aici, la tribuna Parlamentului.

Faptul că uneori — și îndrăznesc să spun, în foarte puține ocazii — încerc să-i substitui pe colegii mei se datorează faptului că domnii secretari de stat sunt prezenți la acțiuni extrem de importante, apărute în ultima clipă, și lipsesc din fața dumneavoastră din motive obiective.

Să-mi permiteți să vă prezint și argumentația pentru susținerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 224/2008.

La acest moment, conducerea forului legislativ nu era reprezentată în niciun fel în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, ceea ce nu este explicabil, având în vedere faptul că președintele Senatului României îndeplinește, practic, a doua funcție de demnitate publică în stat, asigurând inclusiv interimatul funcției de Președinte al României, potrivit sistemului constituțional actual. Neincluderea în conducerea Consiliului Suprem de Apărare a Țării a conducerii Parlamentului României poate conduce la deficiențe în activitatea acestui organism, deoarece CSAT este autoritatea administrativă învestită, potrivit Constituției, cu organizarea și coordonarea unitară a activităților care privesc apărarea țării și siguranța națională.

Luând în considerație necesitatea asigurării unei conduceri a Consiliului Suprem de Apărare a Țării care să reflecte importanța acestei instituții, precum și rolul președintelui Senatului României în sistemul constituțional actual, este imperios necesară consacrarea prezenței reprezentantului forului legislativ în sistemul decizional al CSAT.

Potrivit celor expuse, vă adresăm rugămintea de a acorda votul dumneavoastră favorabil proiectului de lege în forma aprobată de Guvern.

Și eu vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Înainte de a-i da cuvântul domnului președinte Teodor Meleșcanu, vă informez, stimați colegi, că au răspuns prezent la apelul făcut de domnul secretar Cornel Popa un număr de 85 de colegi senatori.

Domnul președinte Teodor Meleșcanu — microfonul 7 —, vă rog.

Vă mulțumesc foarte mult. Domnule președinte,

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a examinat ordonanța de urgență a Guvernului. În cadrul dezbaterilor s-a menționat argumentul potrivit căruia în favoarea ordonanței pledează ideea că președintele Senatului nu este reprezentat în CSAT. Pe de altă parte, s-a ridicat și tema faptului că prevederile constituționale care stipulează în România principiul separației puterilor nu ar permite o asemenea reprezentare.

În final, la vot, cu cinci voturi pentru și două voturi împotrivă, comisia a hotărât să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Deci raportul pe care vi-l prezentăm este un raport de admitere fără niciun amendament. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule președinte. Întrebări, dezbateri generale.

Domnul senator Teodor Meleșcanu, microfonul central, vă rog.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Voi începe prin a vă face o confesiune. Sunt unul dintre cei doi care am votat împotriva raportului de admitere. Dacă am venit astăzi în fața dumneavoastră, nu este pentru a vă explica această poziție, ci pentru a face un apel la necesitatea de a ne apleca cu responsabilitate asupra proiectului de ordonanță în cadrul dezbaterilor noastre.

Primul lucru pe care vreau să vi-l spun este că nu suntem atât de naivi încât să nu înțelegem că, în cazul unei guvernări într-o coaliție, există foarte multe probleme practice care urmăresc să asigure un echilibru fragil, sensibil, pe care îl înțelegem foarte bine.

Ca dovadă este faptul că această propunere a apărut întâi în presă în contextul negocierilor pentru constituirea coaliției. Respectăm acest lucru, îl înțelegem foarte bine, încă o dată vă spun, nu suntem atât de naivi, dar, din păcate, soluția care s-a găsit în acest caz este o soluție care, dincolo de avantajele practice pentru cele două partide care formează coaliția, creează probleme juridice și practice deosebite.

Pentru noi, principala problemă pe care o are proiectul de ordonanță este faptul că ea încalcă principiul separației puterilor în stat, principiu prevăzut de Constituție.

Legea nr. 415/27 iunie 2002, lege care privește organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, spune foarte clar la art. 1 că acest Consiliu Suprem de Apărare a Țării este o autoritate administrativă. Deci, în mod foarte clar, legea definește Consiliul Suprem de Apărare a Țării ca făcând parte din ramura Executivului, ca autoritate administrativă și, mai mult, dacă vă uitați, în continuare, la compoziția acestui Consiliu Suprem de Apărare a Țării, dacă vă uitați la cine e președinte și vicepreședinte, respectiv Președintele României și prim-ministrul, cred că lucrurile sunt foarte clare.

În al doilea rând, la art. 2 se precizează că activitatea Consiliului Suprem de Apărare a Țării este supusă examinării și verificării parlamentare.

Principala dificultate pentru noi nu este doar cea legată de încălcarea, în opinia noastră, a principiului separației puterilor în stat. Nu se poate ca al doilea demnitar din stat, care conduce Senatul României, să aibă o poziție subordonată, într-un organism executiv, altor demnitari, oricât de importanți ar fi ei. Acest lucru contravine principiului separației puterilor în stat.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc, domnule președinte Teodor Meleșcanu, președintele Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Vă mulțumesc și în calitate de senator, și în calitate de președinte că ați prezentat raportul.

Mai sunt și alte puncte de vedere? Vă rog, domnul senator Frunda. Microfonul 2, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Într-adevăr, și Grupul parlamentar al UDMR consideră că ordonanța supusă astăzi dezbaterii și adoptării nu respectă principiul separației puterilor în stat, care este prevăzut expres de Constituția României.

Respectarea acestui principiu nu este o chichiță avocățească, este un principiu de fond, este regula generală după care legile și aplicarea legilor trebuie să funcționeze în România.

Atunci când s-a construit Consiliul Suprem de Apărare a Țării și i s-a stabilit componența și atribuțiile, aceasta s-a făcut pe baza actului fundamental și a unui scop bine determinat, ca să existe o instituție a statului care să se întâlnească ciclic sub conducerea președintelui republicii, pe baza prevederilor constituționale, și să prevadă care sunt acele domenii care necesită reglementări speciale din punct de vedere al apărării țării.

Tocmai de aceea, în componența Consiliului Suprem de Apărare a Țării sunt miniștri. Am putea deschide o amplă dezbatere, care miniștri sunt prezenți și dacă ar trebui să fie prezenți, alți miniștri ar trebui eliminați, unii să vină, alții să devină un corp mai restrâns sau, dimpotrivă, un corp mai lărgit, dar în gândirea constituantei și în gândirea Parlamentului, neparticiparea niciunui parlamentar la ședințele Consiliului Suprem de Apărare a Țării este fundamentată. De ce? Deoarece Consiliul Suprem de Apărare a Țării rezolvă problemele cotidiene, probleme de executare, care sunt atribuțiile Executivului. Este adevărat că Președintele Republicii participă la aceste ședințe, dar face acest lucru pe baza unei prevederi exprese a Constituției. Dacă Constituția nu ne-a permis ca membrii Legislativului să participe la acest corp decizional, atunci noi nu putem adăuga la Constituție. Nici prin mod direct, nici prin interpretare. Rolul nostru este altul. Atunci când Consiliul Suprem de Apărare a Țării consideră că este necesar, poate interveni pe lângă Parlament, ceea ce s-a și întâmplat în anii precedenți, să ceară modificarea unor legi. Este foarte actuală problema. Astăzi s-au întâlnit colegii din Comisia comună permanentă pentru exercitarea controlului parlamentar asupra SRI și Comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, pentru ca, tocmai la sugestia făcută, printre altele, de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, să discutăm legile siguranței naționale ale țării.

Vă mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Titus Corlățean, vă rog. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Nu este o dezbatere simplă. Eu nu sunt membru al Comisiei de apărare, ordine publică și siguranță națională, deci n-am participat la dezbaterile comisiei, acolo unde, din câte am văzut, cu 5 voturi în favoare și două voturi împotrivă, s-a propus un raport de admitere.

Aș face un singur comentariu, însă, pentru că dezbaterea, din punct de vedere juridic, realmente este pasionantă, și eu sunt de acord că pot exista argumente în favoarea uneia sau alteia dintre teze.

Aș face o precizare care cred că este necesară și pe care juriștii și constituționaliștii poate o pot împărtăși. Spre deosebire de alte sisteme constituționale, Constituția României, așa cum a fost ea elaborată în 1991, nu statuează o separație rigidă a puterilor în stat, așa cum a statuat-o Montesquieu. Cel care va citi toate documentele Constituantei și ale părinților fondatori ai Constituției va remarca faptul că la noi, dimpotrivă, s-a preferat un alt sistem, pe care eu, personal, l-am criticat, un sistem de întrepătrundere și de echilibrare reciprocă între puteri.

Nu întâmplător, sistemul constituțional românesc stabilește că președintele Senatului — care reprezintă totuși a doua funcție de demnitate publică în stat — este cel care asigură interimatul pentru Președinția României. Nu este prim-ministrul, nu este altcineva din Executivul propriu-zis, este vorba de a doua funcție de demnitate publică în statul român, de cel care asigură președinția pe o perioadă determinată, exercitând cel puțin o parte dintre competențele importante ale șefului statului.

Aceasta este rațiunea, între altele, care a stat la baza acestei propuneri. Putem fi de acord sau putem să nu fim de acord cu ea, dar cred că este mai degrabă un minus, și nu un plus să nu avem reprezentat Legislativul în Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

Noi, cei din Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, vom vota în favoarea acestui proiect de lege — cred că se va vota luni, fiind lege organică — și ne menținem această poziție.

Mulțumesc.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Mai sunt luări de cuvânt? Nu.

Există propunerea domnului senator György Frunda de a retrimite la comisie proiectul de lege, dar, având în vedere că este o lege organică, am să-i ofer posibilitatea ca luni, 6 aprilie anul curent, să revină cu această propunere. Dacă nu va fi aprobată, sigur, vom trece la votarea raportului care, vă reamintesc, este de admitere, fără amendamente, și a proiectului de lege care face parte din categoria legilor organice.

Deci vot pentru retrimiterea proiectului de lege la comisie sau vot final luni, 6 aprilie 2009. Punctul 11 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 31/2007 privind reorganizarea și funcționarea Academiei Oamenilor de Știință din România.

Este vorba de o reexaminare.

Îl rog pe președintele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, domnul senator Mihail Hărdău, să poftească la pupitru.

Microfonul 7.

Din partea Guvernului participă domnul Valentin Iliescu, secretar de stat. Îi dau cuvântul. Microfonul 9.

## **Domnul Mihail Hărdău**

**:**

Domnule președinte, o clipă!

Pe procedură? Poftiți, domnule senator. Microfonul central, vă rog.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Aveți în față un proiect de lege la care am întâmpinat o problemă: deoarece am primit două puncte de vedere din partea Guvernului, două poziționări diametral opuse, solicităm întocmirea unui raport suplimentar. Dezbaterea proiectului de lege în cadrul comisiei a avut loc în intervalul de timp scurs până la sosirea celui de-al doilea punct de vedere.

Consider că merităm dreptul de a rediscuta acest proiect de lege și v-aș ruga să fiți de acord cu retrimiterea la comisie pentru un raport suplimentar.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc, domnule președinte. Reprezentantul Guvernului este de acord? Da.

Punctul 12, ultimul punct din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 141/2008 pentru modificarea Legii nr. 17/2007 privind educația tinerilor supradotați, capabili de performanță înaltă.

Raportoare: Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, domnul președinte Mihail Hărdău.

Microfonul 7.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Valentin Iliescu.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat. Microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte.

Legea nr. 17/2007 privind educația tinerilor supradotați, capabili de performanță înaltă creează cadrul juridic pentru organizarea instituțională și desfășurarea programelor de instruire diferențiată a acestor tineri.

Prezentul proiect de act normativ, ordonanța aflată în dezbaterea Senatului astăzi, propune eficientizarea activităților referitoare la pregătirea tinerilor supradotați, capabili de performanță înaltă și utilizarea în mod eficient a resurselor. Acest proiect de act normativ elimină paralelismele și suprapunerile dintre activitățile Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare în Învățământul

Preuniversitar și cele ale Centrului Național de Instruire Diferențiată.

De asemenea, prin acest proiect de act normativ se creează posibilitatea unei abordări sistemice a selecției și pregătirii tuturor tinerilor capabili de performanță în cadrul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare în Învățământul Preuniversitar și a valorizării pregătirii tinerilor supradotați în cadrul concursurilor și olimpiadelor.

Guvernul României vă solicită sprijinul pentru acest proiect de lege așa cum a fost amendat de Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport din Senatul României.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Punctul de vedere al comisiei, domnul președinte Mihail Hărdău. Microfonul 7.

Comisia noastră a analizat acest proiect de lege.

În urma dezbaterilor, a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamentele care sunt cuprinse în anexă.

V-aș îndrepta să priviți cu atenție un amendament prin care s-a modificat titlul, devenind: „Lege privind educația tinerilor capabili de performanță înaltă”, ca să nu mai zâmbiți cu multă înțelegere.

Guvernul susține adoptarea acestui proiect de lege. S-au primit avize favorabile din partea Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, Comisiei pentru egalitatea de șanse și din partea Consiliului Legislativ.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule președinte. Întrebări adresate inițiatorului? Nu sunt.

Dezbateri generale, vă rog. Domnul senator Paul Ichim. Microfonul 1, vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

La acest proiect de lege, în mare, nu am de comentat. Aș avea o întrebare pentru oamenii care au experiență în educație, deoarece sunt obișnuit ca o treabă pe care o începi să aibă și o finalitate, iar mie mi se pare că proiectul de lege duce până într-un anumit loc, dar nu închidem ciclul. Să mă explic.

E bine că în România avem grijă de handicapați și, în sfârșit, se pare că avem grijă și de copiii supradotați... Rectific, persoane cu dizabilități, nu handicapați. Bine că avem grijă de copiii supradotați, este foarte bine, dar avem grijă doar până la sfârșitul liceului, după aceea nu știm ce facem cu ei.

Segmentul acesta reprezintă o problemă despre care cred că nu este rezolvată în interesul nostru, ca popor, și cred că ar trebui inserată în legislație. De ce? Acest segment supradotat reprezintă acel pluton de copii care pleacă cu burse în străinătate, iar noi nu prea avem o ofertă care să îi facă să se reîntoarcă în țară, să ajute statul român, poporul acesta, și atunci, foarte frumos, descoperim că exportăm materie cenușie. În loc să facem ceva pentru acești copii supradotați — eventual o bursă, un contract — și să-i aducem înapoi după aceea, să ne ajute, pentru că așa ar fi interesant, zic eu, noi am prevăzut această ofertă doar până la sfârșitul liceului. Eu acum transmit un mesaj celor care sunt în învățământ. La fel am făcut, experimental, cu învățământul de tip Waldorf: au terminat primul ciclu și intră în al doilea — poate nu stăpânesc termenii corect, domnule ministru, vă rog să mă corectați —, și atunci copiii aceia intră într-un ciclu nou și, pentru că nu au continuitate, au probleme de adaptare.

E bine că am ajuns până aici, cred eu, și e bine că facem ceva pentru copiii supradotați, dar trebuie să continuăm. Interesul nostru, ca națiune, este să-i ajutăm să fie absolvenți, performeri la olimpiade, dar și să-i folosim în continuare, să le putem facilita ceva în așa fel încât statul român să beneficieze de aportul acestor oameni talentați. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Domnule senator Ion Rotaru, vă rog. Microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș veni să subliniez și eu importanța acestei legi și, pe aceeași lungime de undă cu domnul senator Ichim, aș fi vrut să subliniez același lucru, și anume faptul că art. 24 alin. (2) spune: „Centrul Național de Instruire Diferențiată este înființat în scopul identificării, pregătirii, stimulării și valorificării potențialului tinerilor capabili de performanță înaltă.

Sigur că este bine că se încearcă acum, la nivelul fiecărui județ, înființarea acestor centre de instruire diferențiată. Sigur că este bine că ele vor funcționa pe un cadru legal, bine definit și care poate fi urmărit și pus în practică, dar aș sublinia ideea aceea că avem mulți tineri olimpici, valoroși care obțin rezultate la concursuri internaționale și nu numai și care, atunci când ajung în țară, dacă-i întrebi cum au fost stimulați... Stimulentele sunt uneori derizorii. Se lasă mult de dorit în ceea ce privește efectiv factorul stimulator, factorul care să-i încurajeze și să-i determine să meargă mai departe. Aici cred că Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, Ministerul Finanțelor Publice ar trebui să se aplece cu mai mare atenție pentru a stimula efectiv performanța.

Subscriu, de asemenea — și era ideea pe care voiam s-o subliniez —, în totalitate la ceea ce spunea domnul senator Ichim, faptul că nu ducem până la capăt această idee, că ar trebui să îi preluăm într-o formulă a cercetării multidisciplinare, să găsim un mecanism, să găsim un organism care să preia aceste valori, pentru că un proverb românesc spune „Cine nu are bătrâni să și-i cumpere.”, iar eu aș spune, parafrazând, „Cine are tineri supradotați să nu-i cedeze ieftin”, pentru că vor fi mult mai mari costurile pentru țară.

Grupul nostru parlamentar susține în totalitate acest proiect de lege, cu observațiile pe care le-am făcut și eu. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Alte intervenții?

Nu mai sunt.

Domnule președinte Hărdău, vă rog să oferiți dumneavoastră câteva explicații în legătură cu cele două intervenții.

Există în lege o modificare, la art. 27, dacă-mi permiteți, citez: „Ministerul Educației, Cercetării și Inovării poate aloca din bugetul propriu fonduri pentru programe de instruire diferențiată ale Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare în Învățământul Preuniversitar”. Deci se lăsă ministerului posibilitatea, pe baza unor politici, a unor strategii de evaluare și valorificare — ca să răspund celor doi senatori —, de a aloca diferențiat sume sau, mă rog, premii, compensații materiale, financiare, care să stimuleze și să realizeze o anumită reglementare echitabilă între efortul acestor copii și rezultatele lor, dar niciodată excelența nu se plătește ca un salariu. Excelența îți aduce anumite avantaje și un premiu.

Ideea de a salariza acești copii, cum spunea un coleg, nu cred că este benefică.

Acel elev capabil de performanță beneficiază de instruire suplimentară finanțată de către statul român. Acesta este un mare premiu, care este săptămânal.

Noi am introdus câteva amendamente prin care am dorit să facem funcționale vechile centre de excelență. Ideea este generoasă. Inițial, centrele de excelență au funcționat pe o lege veche. Cunosc situația de la Cluj, unde a funcționat un astfel de centru. În țară, au mai funcționat centre în patru locuri din 42 de județe, ceea ce arată nivelul de aplecare spre performanță al personalului din învățământul românesc. Se încearcă o resuscitare, o revitalizare a acestui concept, cu aplicație directă spre evoluția copiilor cu performanță.

Haideți să dăm girul ministerului să pună în aplicare această lege cu modificări care fac posibilă o anumită flexibilizare în politica educațională de la nivelul fiecărui județ. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raportul comisiei este favorabil, având amendamente admise.

Sunt observații asupra amendamentelor admise? Nu.

Vă mulțumesc.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților, Senatul este Cameră decizională, deci nu suntem constrânși de termenul de adoptare.

De asemenea, este vorba de o lege cu caracter de lege organică și, în acest caz, votul pe raport și votul final le vom da luni, 6 aprilie 2009.

Stimați colegi,

Am epuizat ordinea de zi.

Vă mulțumesc pentru stoicism și pentru răbdare. După-amiază, de la ora 15.00, avem programate ședințe în comisiile permanente ale Senatului.

## _Ședința s-a încheiat la ora 12.15._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|269101]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 43/10.IV.2009 conține 20 de pagini.**

Prețul: 4,00 lei