Stenogramă plen

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și vă anunț că, din totalul de 334 de deputați, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 201. Sunt absenți 133, din care 59 participă la acțiuni parlamentare. În conformitate cu prevederile regulamentare, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaților următoarele documente:

– ordinea de zi pentru ședința în plen din zilele de marți, 21, și miercuri, 22 aprilie 2009;

– programul de lucru pentru perioada 21–25 aprilie 2009;

– lista rapoartelor depuse în perioada 14–21 aprilie 2009 de comisiile permanente sesizate în fond;

– informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente;

– lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale;

– sumarul privind conținutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I.

Intrăm pe ordinea de zi, la punctul 2.

Vă anunț câteva modificări în componența nominală a unor comisii permanente ale Camerei Deputaților.

Grupul parlamentar al PD-L propune trecerea doamnei deputat Mihaela Ioana Șandru de la Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare la Comisia pentru sănătate și familie, în calitate de membru.

Dacă sunt observații în legătură cu această propunere? Dacă nu, o să vă rog să introduceți cartelele și să votăm asupra acestei propuneri.

Votul este deschis.

A doua solicitare este din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, ca domnul Bogdan Olteanu să facă parte din Comisia pentru buget, finanțe și bănci, renunțând la statutul de membru al Comisiei pentru politică externă.

Dacă sunt observații în legătură cu această propunere? Nu sunt.

Îi dau cuvântul domnului deputat Nicușor Păduraru pentru a prezenta acest proiect de hotărâre.

## Stimați colegi,

Este un proiect de hotărâre foarte simplu. El vine ca urmare a corespondenței efectuate de către comisia de anchetă cu diverse autorități ale statului, inclusiv cu Curtea de Conturi.

Ca urmare a solicitărilor noastre către Curtea de Conturi, este necesar votul dumneavoastră în așa fel încât Curtea de Conturi să își fixeze ca obiectiv această verificare. Precizăm

că prin adresa cu nr. 30054/2 aprilie Curtea de Conturi și-a exprimat disponibilitatea de a efectua acest control.

Curtea de Conturi va putea face acest control în limita atribuțiilor și a competențelor prevăzute de Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și a obiectivelor comisiei de anchetă cu privire la situația patrimoniului statului român și la afectarea bugetului de stat prin modul în care a fost gestionată și controlată Societatea Comercială „Nicolina” – SA.

Menționez faptul că statul român, prin intermediul AVAS, deține pachetul majoritar de acțiuni, de 56,87%, la Societatea Comercială „Nicolina” – SA. Prin urmare, ne aflăm în cadrul legal, în sensul că statul deține un procent majoritar, și vă rog să aprobați această solicitare a comisiei noastre pentru continuarea activității și pentru o mai clară verificare a tuturor datelor.

Vă mulțumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare în cadrul dezbaterilor generale există intervenții?

Nu sunt.

Atunci intrăm în dezbaterea pe articole a acestui proiect de hotărâre.

Titlul, „Hotărâre privind efectuarea unui control de către Curtea de Conturi la Societatea Comercială «Nicolina» – SA.”.

Dacă sunt observații?

Nu sunt.

Aprobat.

La art. 1, dacă sunt observații? Nu sunt.

Aprobat

La art. 2, observații? Nu sunt.

Aprobat. La art. 3, observații? Nu sunt.

Aprobat.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Punctul 6, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2007 privind transmiterea unei suprafețe de teren din domeniul public al statului și din administrarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr Brașov, județul Brașov, în domeniul public al județului Brașov și în administrarea Consiliului Județean Brașov, pentru realizarea obiectivului Aeroport Internațional Brașov-Ghimbav.

Este în procedură de urgență.

Îi dau cuvântul reprezentantului inițiatorului.

Din partea Guvernului, dacă domnul secretar de stat Hoinaru și domnul ministru Radu Berceanu vor să intervină. ## **Domnul Marian Hoinaru** – _secretar de stat_

_în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale_ **:**

## Doamnă președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Prin efectul actului normativ, după construirea aeroportului, pistele de decolare, aterizări, căi de rulare și platformele pentru îmbarcare-debarcare situate pe acestea și terenurile pe care sunt amplasate vor intra în domeniul public al statului, potrivit punctului 1, anexa nr. 1 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare.

Suprafața care face obiectul prezentului proiect trece din administrarea ADS în administrarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof din județul Brașov.

Vă mulțumesc.

Ministerul Transporturilor este, de asemenea, inițiator, și am să-l invit pe domnul Radu Berceanu să susțină proiectul.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu** _– ministrul_

_transporturilor și infrastructurii_ **:**

## Doamnelor și domnilor deputați,

Această chestiune legată de realizarea unui aeroport la Brașov este una mai veche.

Eu am fost la Brașov în perioada în care am fost ministru, 2006, începutul anului 2007, și am spus acolo niște lucruri în legătură cu Aeroportul Brașov, pe care am să le repet în fața dumneavoastră acum, aici, aceleași lucruri, și anume: sigur că nu numai Brașovul, oricare capitală de județ din România are nevoie de un aeroport. Până la urmă, orice mare oraș sau chiar orașe mai mici au nevoie de aeroporturi pentru a deservi chestiuni utilitare – mă refer aici la bolnavi care să fie transportați de urgență cu avionul –, aeroporturi sportive, aeroporturi turistice și așa mai departe.

Din acest punct de vedere, nu ideea de a face un aeroport la Brașov este o idee care ridică semne de întrebare, ci dimensiunea la care se dorește realizarea acestui aeroport.

Aș vrea să vă aduc tuturor aminte că în România există, transferate la consiliile județene, vreo 15 aeroporturi, toate de dimensiuni destul de mari, multe dintre ele foste aeroporturi militare, sau cel puțin care deserveau și partea militară, dintre care câteva, pentru că sunt amplasate în locuri care determină un aflux de pasageri regional, s-au dezvoltat – Aeroportul Cluj, aeroporturile Sibiu, Oradea, sigur, putem cita Timișoara, care este în continuare un aeroport de stat, deci nu aparține Consiliului județean –, iar altele, foarte multe, nu reușesc, deși au toate dotările de care noi vorbim aici – pistă, turn de control, instalații de decolare-aterizare le au pe toate, sunt existente –, nu reușesc nici măcar să aibă veniturile ca să le poată întreține, începând de la Caransebeș și terminând cu multe altele, inclusiv, dacă vreți, Bacău, care,

de curând, a trecut de la Consiliul județean, printr-o asociere, în mâini private.

De aceea am spus atunci la Brașov, și am venit să spun și aici, în fața dumneavoastră, că probabil trebuie să discutăm sau ar fi trebuit discutat mai întâi ce fel de proiect de aeroport urmează să se realizeze la Brașov, pentru că există un proiect care nu are nevoie de nicio suprafață nouă de teren, un proiect care înseamnă o pistă de 1.500 sau 1.800 de metri și care poate fi realizată pe terenurile aparținând IAR Ghimbav – Întreprinderea de Avioane Ghimbav – și ale Aeroclubului, care sunt alăturate Întreprinderii de Avioane. Acest proiect este, practic, tot în aceeași zonă, ceva mai departe și pe o altă direcție, și necesită această suprafață foarte mare, care trebuie transferată de la stat la Consiliul județean pentru realizarea proiectului.

Investitorul!

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

...săptămâna trecută la Sibiu și, pentru cei care mă felicită, le aduc aminte că în Guvernul Tăriceanu I, foarte diferit de Tăriceanu II, s-a discutat despre unificarea aeroporturilor Otopeni și Băneasa, care se concurează în mod greșit între ele, în beneficiul celor care le utilizează. Toată lumea râde de noi.

A fost aprobată hotărârea de guvern. După plecarea mea din Guvern și a Partidului Democrat, domnul Tăriceanu a declarat și public că la Aeroportul Băneasa trebuie făcut un proiect imobiliar și că de aceea trebuie desființat mai devreme sau mai târziu, pentru că el se învecinează cu proiectul Băneasa și că trebuie realizat un aeroport în sudul Bucureștiului, la Adunații-Copăceni, unde, întâmplător, existau niște terenuri ale prietenilor prietenilor domnului Orban și ai altora, care au crescut în valoare foarte mult datorită acestui anunț, dar nu s-a făcut niciodată niciun studiu că ne-ar mai trebui un al treilea aeroport la București, când noi nu acoperim cu trafic nici pe cele două existente.

Vă mulțumesc.

Am auzit din public „Investitorul”.

Investitorul canadian nu are experiență în această direcție.

Scrie aici, prin documentele astea, că o firmă de consultanță Mott McDonald a realizat un studiu. Am văzut și eu acel studiu. Firma de consultanță a primit tema să spună dacă se poate face un aeroport acolo și a spus: „Da, se poate.” Puteam să vă spun și eu. Se poate face un aeroport și pe amplasamentul dorit de primărie, și pe amplasamentul dorit de consiliul județean, și pe multe alte amplasamente de pe acolo. Problema e dacă odată existent aeroportul folosește la ceva cuiva.

Și am să închei prin a vă spune, pentru că este vorba de un investitor canadian, că la Montréal s-a luat decizia să se realizeze un alt aeroport decât aeroportul care exista de foarte multă vreme, s-au cheltuit 4 miliarde și jumătate de dolari canadieni – este o chestiune care există în presa de specialitate, de aceea o dau ca exemplu– și, după aceea, până în zilele noastre, aeroportul a rămas gol pentru că nu s-a făcut un studiu de ce trafic ar putea să vină, când ar putea să vină și cum se va muta traficul și cât se va muta din el de pe aeroportul existent pe aeroportul nou-construit.

De aceea, cel puțin actualul Minister al Transporturilor sau, dacă doriți, actualul ministru al transporturilor nu susține această ordonanță de urgență din cauză că nu există nici cel mai mic element că un astfel de aeroport, odată realizat, ar folosi la ceva din punct de vedere aeronautic.

Asta vă spune unul care a aterizat de mai multe ori la manșă fiind la Brașov...

Felicitări!

Pe procedură, domnul Fenechiu, vă rog.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

În primul rând, dați-mi voie să vă spun tuturor „Hristos a înviat!” că a fost Paștele.

Se pare că unii au mâncat mult și le-a căzut greu Paștele acesta.

Stimată doamnă președinte,

Din câte am înțeles eu, este o procedură de urgență, așa încât ar fi trebuit, la dezbaterile generale, să se stabilească niște timpi. Având în vedere că înțeleg că s-au stabilit timpi pentru discuții, vă promit că nu voi depăși timpul alocat antevorbitorului meu.

Stimați colegi,

Observați, cred, nu trebuie să vin eu să vă spun...

Domnule Fenechiu, sper că nu ați intrat în dezbateri generale, pentru că nu suntem la acest capitol. Eram la capitolul punctul de vedere al Guvernului, deci vă rog frumos să sesizați procedura. Dacă nu, vă permit să interveniți în cadrul dezbaterilor generale.

Nu, suntem doar la procedură. Nu voi discuta absolut nimic pe fond despre transferul de terenuri.

Vreau să vă spun doar că în România a existat mereu câte un guru. Acum vreo zece ani, un guru ne spunea că n-avem nevoie de autostrăzi, că sunt niște prostii. Cred că ați văzut cu toții că s-a contrazis.

Vine acum un alt guru, din întâmplare cam din același partid, și ne spune că n-avem nevoie de aeroporturi în România, și vine și ne dă o lecție așa, la toți cei de aici, că noi suntem niște copii veniți într-adevăr după Paște și ne spune că nu e nevoie de aeroporturi, pentru că stabilește dumnealui. E nevoie la Craiova! Nu știu dacă știți că atunci când a mai fost o dată ministru, chiar în Cabinetul Tăriceanu I, domnul Berceanu a pus dumnealui, de la dumnealui putere, o cursă de la București la Craiova, pe care a luat-o de la un alt aeroport, și pe acea cursă mergea numai dumnealui cu avionul, că nu erau alți pasageri, dar așa a considerat dumnealui că este bine.

Acum, tot domnul Berceanu, în noul mandat de ministru, vine și schimbă traseul unei autostrăzi, de la Pitești la Craiova, și face dumnealui o altă autostradă, direct de la București la Craiova – e prima prioritate a acestei țări! – și vine și ne spune nouă, aici, că nu-i nevoie de aeroport la Brașov, că știe dumnealui, că a aterizat dumnealui acolo.

Păi nu vă supărați, doamnă președinte, ce fel de proceduri sunt acestea, în Parlament, când vine domnul Berceanu și ne dă lecții despre tot ceea ce trebuie și nu trebuie să facem?

Eu aș vrea, doamnă președinte, pentru că suntem la proceduri parlamentare, ca președintele comisiei avizate în fond să vină și să spună timpul alocat pentru dezbateri și să se încadreze toată lumea în acest timp, inclusiv inițiatorul.

Mulțumesc.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

O să dau cuvântul tot pe procedură...

V-a invocat numele?

De multe ori!

## **Doamna Aurelia Vasile:**

Doamna președinte,

Vă rog să-mi indicați articolul și alineatul din Regulamentul desfășurării ședințelor Camerei Deputaților unde un ministru, care nu este semnatar al proiectului de lege, al ordonanței, poate să vină în fața parlamentarilor și să ne tragă de urechi.

Întâi îmi spuneți, vă rog, care este articolul din regulament și alineatul.

Îi dau cuvântul domnului Călin Popescu-Tăriceanu.

Mă scuzați, domnule Tăriceanu!

Doamna Aura Vasile, este contrasemnat de ministrul transporturilor, deci avea tot dreptul să vorbească.

Vă mulțumesc.

Domnul Tăriceanu.

## Doamnă președinte,

Domnule ministru Berceanu,

Ați vorbit, ca de obicei, foarte mult, extrem de mult și, din păcate, în cea mai mare parte a timpului, pe lângă subiect. Însă, vreau să abordez o problemă la care ați făcut referire, legată de București.

Am spus, și nu neg acest lucru, și continui să cred că, în perspectivă, Aeroportul Băneasa va fi cu totul și cu totul în afara oricăror reguli referitoare la transportul aerian și va crea enorm de multe probleme tuturor locuitorilor din zonă.

Nu cred că există în Europa vreun oraș care să aibă în mijlocul lui un aeroport și, din acest considerent, cred că Aeroportul Băneasa nu va avea o viață lungă. Probabil, probabil, nu știu, se va găsi o soluție pentru utilizarea acelui spațiu după ce în prealabil – cred că ar trebui să fiți de acord cu acest punct de vedere – zborurile lung-curier vor fi eliminate și aeroportul va rămâne să fie folosit mai degrabă pentru zboruri de afaceri sau ca pistă utilizată de Întreprinderea Romaero.

Nu știu dacă acest lucru, probabil, nu vi-l aduceți aminte, nu știu dacă ați citit vreodată afirmațiile colegului dumneavoastră, coleg de cabinet, coleg de partid, domnul Videanu, care pe vremea când era primar general al Bucureștiului a venit cu propunerea construirii unui nou aeroport în sudul orașului, în locația la care v-ați referit – nu știu cum se cheamă locația –, deci nu este nicidecum inițiativa mea sau inițiativa colegului meu, domnul Orban, la care v-ați referit, ci a fost prima dată făcută vorbire despre acest proiect de colegul dumneavoastră Adriean Videanu, din niște considerente care cred că sunt pertinente.

Deci nu încercați să transformați această dezbatere legată de Aeroportul din Brașov într-una politică. Cred că sunt momente în care trebuie să lăsați deoparte considerentele politice care vă animă, considerente de partid. Cred că important pentru Brașov este să aibă un aeroport. Cred că este firesc ca proiectul care este cel mai avansat să pornească și să nu fie permanent blocat cu diferite obstacole de ordin administrativ, și îmi permit să-i rog pe colegii membri ai Parlamentului să voteze în favoarea acestui proiect de lege prin care proiectul să-și poată continua mersul și să nu fie nevoiți cei care vor să vină la Brașov pentru afaceri sau pentru sporturi de iarnă să facă 150 de kilometri pe drum pe potențiala autostradă. Chiar dacă va fi autostradă, Brașovul nu poate să fie considerat ca o locație turistică adecvată în condițiile în care va trebui să faci 150 de kilometri de la București ca să ajungi în zona Văii Prahovei sau la Brașov. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul Ioan Oltean... Tot drept la replică? Domnule Orban, vă rog. Suntem la capitolul drept la replică.

## **Domnul Ludovic Orban:**

Doamnă președinte, Stimați colegi,

Deoarece au fost făcute niște afirmații neadevărate, făcute în stilul caracteristic al domnul Berceanu, care mai mult ascultă cu urechea decât să citească documente, îl informez în fața plenului Parlamentului că decizia de construire a unui aeroport în sudul Bucureștiului este o decizie guvernamentală. Guvernul, prin hotărâre de guvern, a mandatat Ministerul Transporturilor să efectueze studiul de fezabilitate privind amplasamentul aeroportului.

Domnule Berceanu, poate știți dumneavoastră unde o să-l amplasați...

În ceea ce privește Guvernul Tăriceanu, Guvernul Tăriceanu a hotărât, iar dumneavoastră, ca ministru al transporturilor, ar fi trebuit deja să demarați procedurile pentru efectuarea studiului de fezabilitate, astfel încât să stabiliți prin intermediul specialiștilor pe care îi coordonați care e amplasamentul aeroportului din sud.

Cât despre aeroportul din Brașov, domnule Berceanu, așa cum de multe ori dumneavoastră ați fost o frână în calea dezvoltării investițiilor în foarte multe zone din țara asta, și în cazul Brașovului opoziția dumneavoastră este complet nefundamentată, construcția aeroportului se face cu bani privați, prin intermediul unui contract de concesiune, este un proiect de investiții fundamental pentru dezvoltarea Brașovului.

Trebuie să vă spun, domnule Berceanu, în caz că nu știți, că în perioada dinainte de Primul Război Mondial exista deja o cursă aeriană între București și Brașov, așa că, practic, știu că nu erați la manșă în perioada respectivă, dar sper să nu fiți niciodată la manșă pe viitoarele curse care se vor desfășura între București și Brașov.

Opoziția dumneavoastră este o opoziție care demonstrează faptul că gândiți totul politic, că aveți o gelozie de partid împotriva unor alte forțe politice care au capacitatea de a aduce investiții private în România.

Mulțumesc, doamna președinte.

De aceea, stimați colegi, nu cred că putem să îngrădim într-un fel sau altul regulamentar posibilitatea unui ministru de a exprima de la această tribună poziția Domniei Sale sau a Guvernului pe care îl reprezintă, în raport cu un act normativ ce face obiectul dezbaterii la nivelul Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Și eu vă mulțumesc.

Înțeleg că tot pe procedură, domnul ministru Niță.

**Domnul Constantin Niță** _**–** ministrul întreprinderilor mici și mijlocii, comerțului și mediului de afaceri_ **:**

## Doamnă președinte,

## Stimați colegi,

Din câte știu eu, Guvernul și-a dat aviz pozitiv. Ministrul agriculturii a semnat acest schimb și există în anexă, deci nu puteți să spuneți că Guvernul Boc nu a fost de acord cu acest proiect legislativ.

Prin urmare, vă rog să trecem la dezbateri generale pentru că acest acord există și este necesar ca dumneavoastră să puneți în discuție această ordonanță de urgență.

Vă mulțumesc.

Vă rog.

Întâi domnul Borbély și după aceea dumneavoastră, domnule Nicolăescu.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Ioan Oltean, pe procedură.

## Doamnă președinte,

## Doamnelor și domnilor colegi,

Intervenția mea se dorește, dacă vreți, o reacție la intervenția doamnei deputat Aura Vasile, pentru că e nevoie să precizez un lucru care este unul foarte clar.

Domnul Radu Berceanu, în calitatea Domniei Sale de ministru, a vorbit aici în numele Guvernului și a exprimat un punct de vedere al Guvernului Emil Boc, din care face parte și Partidul Social Democrat.

Conform Regulamentului Camerei Deputaților, un ministru care este inițiator al unui act normativ poate oricând, pe parcursul dezbaterilor sau în cadrul luării de cuvânt de la începutul dezbaterilor generale, să-și exprime opinia legată de actul normativ. Nu am semnalat pe parcursul intervenției Domniei Sale că ar fi fost urecheați parlamentari. A exprimat un punct de vedere care mi se pare absolut corect și necesar, legat de oportunitatea dezbaterii sau luării unei decizii față de o ordonanță de urgență.

Vă mulțumesc, doamna președinte. Stimate colege,

Stimați colegi,

După părerea mea, în această dispută s-a depășit de mult ceea ce înseamnă obiectivitate, ceea ce înseamnă o analiză tehnică, pentru că e vorba de o investiție într-o zonă importantă a țării, și s-a politizat excesiv acest subiect, din păcate, și nu prima și, probabil, nu ultima oară.

Eu, ca ministru care am fost 4 ani în cele două guverne, așa este, cele două guverne, timp de 4 ani, între 2005 și 2008, o să-mi exprim un punct de vedere personal, ca fost membru al Guvernului.

În primul rând, eu cred că trebuia să existe un punct de vedere oficial al Guvernului. Eu rog respectuos, domnule Berceanu, sau Comisia care a analizat această ordonanță de urgență, dacă a revenit Guvernul și are un alt punct de vedere, atunci să ne prezinte acest document. Atunci ar fi putut domnul ministru Berceanu, în numele Guvernului – îmi pare rău s-o spun, o spun numai procedural –, să vină în fața Parlamentului și să spună: stimați colegi, acesta este noul punct de vedere al Guvernului. Până atunci, el, ca ministru al transporturilor, când e vorba de o ordonanță de urgență, dacă avea dubii, trebuia să meargă în Guvern cu o notă, Guvernul analiza această notă și spunea da sau ba.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Nicolăescu, înțeleg, pe procedură și domnul Toader, pe procedură, după care trecem la dezbateri generale.

## Doamnă președinte,

Speram ca după Sfintele Sărbători de Paște unii dintre colegii noștri sau dintre cei care vin la această tribună să fie puțin mai curați la suflet și la minte. Dar, din păcate, nu sunt așa.

Și, atunci, suntem datori să facem o serie de precizări ca să fie lucrurile clare. Articolul 100 din regulament la alin. (1) spune că: „Dezbaterea generală a proiectului de lege sau a propunerii legislative este precedată de prezentarea de către inițiator a motivelor care au condus la promovarea proiectului”.

Proiectul de lege de care discutăm, ordonanța de urgență, se numește simplu: „Ordonanță de urgență privind transmiterea unei suprafețe de teren din domeniul public al statului și din administrarea Institutului Național de CercetareDezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr Brașov, județul Brașov, în domeniul public al județului Brașov...”. N-am auzit deocamdată că Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr se află în subordinea Ministerului Transporturilor! Acest institut se află în subordinea Ministerului Agriculturii. Dacă unii dintre colegii noștri vor să prezinte o serie de informații eronate este treaba dumnealor. Ministerul Transporturilor nu este inițiator al acestei ordonanțe de urgență. Ministerul Transporturilor este avizator – ca să fie lucrurile clare –, inițiator este Ministerul Agriculturii.

În consecință, domnul Radu Berceanu a vorbit de la această tribună ca să se afle în treabă, ca să spună un punct de vedere al Grupului PD-L, pentru că nu știu de ce PD-L-ul n-a fost capabil singur să-și spună un asemenea punct de vedere.

Eu cred că dumneavoastră, doamna președinte, ați încălcat din nou Regulamentul Camerei Deputaților, cum o faceți în mod repetat, nerespectând regulamentul, pentru că domnul Berceanu nu avea de ce să vorbească pe acest proiect de lege.

## Doamna președinte,

Am vorbit pe procedură ca să nu fie lucrurile din punctul meu de vedere decât foarte clare, dar, tot pe procedură, dumneavoastră trebuie să puneți lucrurile la punct și să îl apostrofați pe domnul Berceanu, pentru că nu avea dreptul să vorbească la acest proiect de lege.

## Domnule Nicolăescu,

Aș aprecia foarte mult dacă înainte de a acuza ați citi proiectul de ordonanță de urgență. Poate, cine știe, ați avea niște revelații.

Domnule Toader, vă rog.

## Doamna președinte,

## Stimați colegi,

Sigur că la dezbateri generale voi susține și o modalitate de... și felul cum înțelegem noi această ordonanță, dar eu sunt de acord cu domnul Borbély referitor la un punct de vedere al Guvernului, dacă s-a schimbat. Sigur, în calitate de lider de grup m-am simțit obligat să întreb, altă modalitate nu am avut, să-l întreb pe premier dacă într-adevăr a fost discutat un alt punct de vedere și trebuie să vă informez că s-a discutat un alt punct de vedere, și acest punct de vedere a fost de respingere a ordonanței. De ce nu a venit scris sigur că pot să întreb.

Deci, domnule ministru, eu vă spun că l-am întrebat pe premierul Emil Boc. De ce nu a apărut scris nu este problema mea. Eu am un punct de vedere al ministrului Videanu prin care se solicită ca orice transfer din domeniul public care se află în inventarul Ministerului Apărării trebuie să treacă prin CSAT. Nu există acest aviz al CSAT-ului. ( _Vociferări din partea Grupului parlamentar al PNL.)_

Vă rog, eu am spus un punct de vedere.

Deci acesta este, ca procedură.

Guvernul, în totalitatea lui, are un aviz negativ al acestei ordonanțe.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

## Domnul Ioan Oltean.

O să vă rog să abordăm cu calm această discuție. Avem un timp îndelungat alocat dezbaterilor, chiar și discuțiilor pe procedură. Cred că nu e nicio problemă să abordăm cu calm discuția.

Domnul Ioan Oltean.

## Doamna președinte,

## Doamnelor și domnilor colegi,

Consider că această tribună oferă fiecăruia dintre noi posibilitatea de a ne exprima un punct de vedere și, ca întotdeauna, atunci când dăm lecții altora să fim absolut convinși că ceea ce spunem este și corect, și legal, și regulamentar, pentru că, altfel, cazi în derizoriu.

## Stimați colegi,

Art. 74 din Constituția României spune: „Inițiativa legislativă aparține, după caz, Guvernului, deputaților, senatorilor sau unui număr de cel puțin 100 de mii de cetățeni.” Nicăieri nu scrie că un minister, că un ministru are drept de inițiativă legislativă.

În consecință, ordonanța care face obiectul dezbaterii noastre de astăzi are drept inițiator Guvernul României, și nu Ministerul Agriculturii, iar domnul Radu Berceanu reprezintă aici Guvernul României.

Deci, domnilor colegi, v-aș ruga să aveți în vedere aceste lucruri înainte de a face observații altora. Vă mulțumesc.

Era domnul Márton Árpád înscris, după care, domnul Mihai Voicu, doamna Aura Vasile...

Domnul Mihai Voicu e ocupat să ia cuvântul...

## Doamnă președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Dacă domnul deputat Ioan Oltean ar fi avut timp să mai citească și din regulament, și alte articole din Constituție, ar fi ajuns și la revelație, cine și prin ce proceduri ar reprezenta în cazul unor dezbateri Guvernul.

În primul rând, ministerul respectiv, dacă nu este, primulministru, ministrul care are relația cu Parlamentul, care este în sală tocmai în acest moment, sau a fost, nu știu, că stau cu spatele, deci există niște prevederi legale, nicidecum un alt ministru, dacă, evident, nu are această însărcinare din partea primului-ministru.

Dar, trecând peste toate aceste dezbateri, cred eu, inutile pe procedură, noi, liderii grupurilor parlamentare, am propus ca acest proiect de lege de aprobare a ordonanței de urgență să fie supus votului plenului fără raport, pentru că, în mod evident, s-a tergiversat raportul pentru că s-a solicitat în prima instanță retrimiterea la comisie pentru o dezbatere de două săptămâni, să se vadă care sunt acele probleme care trebuie să fie rezolvate. A trecut mai mult de o lună peste cele două săptămâni și nu s-a făcut nimic, nici pe ordinea de zi a comisiei n-a ajuns, și atunci am luat această decizie.

Existând această decizie, doamna președinte, dumneavoastră trebuie să solicitați președintelui comisiei să propună timp de dezbatere, să intrăm în dezbateri generale,

fiecare să-și spună punctul de vedere, să vadă acea zonă centrală a țării cât de mult este iubită de anumite partide sau de un anumit partid, de reprezentanții partidului respectiv, și mâine să dăm votul final.

Vă mulțumesc.

Domnul Mihai Voicu.

Vă mulțumesc.

Câteva chestiuni de procedură, legate de punctul de vedere al Guvernului.

Guvernul ia decizii în ședință de guvern și aceste decizii sunt transpuse în niște documente scrise.

Domnul Berceanu poate exprima un punct de vedere al Guvernului dacă vreodată Guvernul – într-o ședință și ca urmare a acestei ședințe prin transmiterea unui document de către ministrul pentru relația cu Parlamentul către Camera Deputaților – s-a pronunțat în acest sens. Și o să-l rog pe ministrul pentru relația cu Parlamentul să vină la tribună să ne explice dacă există o astfel de decizie.

În al doilea rând, noi discutăm un proiect de aprobare a unei ordonanțe de urgență. Din punct de vedere procedural, cum este absolut evident, ordonanțele de urgență nu sunt însoțite de un punct de vedere al Guvernului, pentru că ar fi ridicol ca Guvernul, odată ce emite ordonanță de urgență, să mai atașeze și un punct de vedere prin care se declară de acord cu propria ordonanță de urgență.

Guvernul este o entitate cu continuitate juridică. Deci faptul că acum avem un guvern cu altă componență din punct de vedere juridic nu are nici cea mai mică importanță. Guvernul în continuare susține această ordonanță, pentru că e emisă de Guvernul României. Guvernul are la dispoziție o metodă, dacă nu mai este de acord cu această ordonanță, are la dispoziție calea de a emite ordonanță de urgență de abrogare a fostei ordonanțe, care este în vigoare și produce efecte juridice. Înțeleg că Ministerul Agriculturii a semnat sau e pe cale să semneze documentele de transfer al suprafeței de teren către Consiliul Județean Brașov.

De aceea, invocarea argumentelor cu privire la punctul de vedere al Guvernului, în acest caz fiind vorba de o ordonanță de urgență, este absolut inutilă. Dacă totuși ministrul pentru relația cu Parlamentul dorește să ne explice dacă – dar pentru informarea noastră, nu că ar avea vreo legătură – dacă s-a discutat vreodată în ședința de guvern schimbarea punctului de vedere cu privire la această ordonanță, eu îl rog, sigur, cu permisiunea dumneavoastră, să o facă. Vă mulțumesc.

Doamna Aura Vasile.

Domnul Valeriu Tabără, era și domnul Nicolicea înscris...

## **Doamna Aurelia Vasile:**

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Am să fac referire pe procedură la ce a spus colegul meu Mircea Toader.

Nu știu de când primul-ministru sau orice ministru al Guvernului trebuie să dea dispoziție Parlamentului. Din câte îmi aduc aminte, noi, Parlamentul, am votat prim-ministrul și tot noi, prin comisiile parlamentare și prin plenul Parlamentului, am votat fiecare ministru în parte. Deci niciodată – vreau să spun, să anunț plenul Camerei, de la acest microfon al Parlamentului – nu îi impune primulministru și niciun ministru. Procedurile care trebuie respectate sunt de la Parlament către Guvern, și nu invers. Deci nu puteți să veniți să-mi spuneți că ministrul dă o dispoziție, că ați vorbit dumneavoastră cu el la telefon, ca după ce ați vorbit dumneavoastră cu el la telefon să ne spuneți nouă, întregului plen al Camerei, ce trebuie să facem.

## Doamna președinte,

Vă rog să intrați pe procedurile regulamentare, avem de dezbătut o lege de aprobare a unei ordonanțe de urgență. În condițiile în care până acum suficient am fost în afara regulamentului, invitați vă rog comisia să-și prezinte raportul și să ne vedem de treabă. Iar domnul prim-ministru să conducă Guvernul, iar miniștrii să-și rezolve problemele pe zonele dumnealor, iar noi, Camera, să facem ceea ce avem de făcut, de a supraveghea, și nu de a primi ordine.

Un drept la replică din partea domnului Mircea Toader.

Îi dau și eu colegei mele Aura Vasile un drept la replică. Mi-a menționat numele și vreau să spun că intervenția mea a fost ca urmare a intervenției domnului Borbély, care a spus foarte clar: dacă există un alt punct de vedere al Guvernului, să-l cunoaștem și, într-adevăr, să discutăm pe el. Asta a fost intervenția mea și am întrebat, logic, dacă există un alt punct de vedere și v-am spus poziția mea.

Domnul Tabără.

## **Domnul Valeriu Tabără:**

## Doamna președinte,

## Stimați colegi,

Îmi pare rău că nu am luat primul cuvântul, pentru că n-aș fi făcut altceva decât să vă reamintesc cauzele pentru care această ordonanță se regăsește azi în dezbatere, în fața Camerei Deputaților. Și îmi pare rău, și vă spun, domnule ministru Nicolăescu, că mintea e întreagă, și atunci, la comisie, când am lucrat împreună cu toți colegii din toate partidele politice, anul trecut – de fapt, ordonanța este din 2007, și n-am înțeles de ce nu s-a legiferat până acum. Și vă spun eu de ce nu s-a legiferat: pentru că există inexactități în ceea ce înseamnă suprafețele de teren. Inclusiv în ultimul

aviz pe care ni l-a dat Ministerul Agriculturii apar, la cele 3 sole, diferențe care merg de la 0,8–0,4–0,97 hectare. Nu mai vorbesc de ceea ce înseamnă în ordonanță o evaluare – atenție! o evaluare, nu o suprafață determinată cu precizie –, de 200 de hectare, care de fapt se transformă în PUZ-ul aeroportului în 91,7 hectare. O diferență de 110 hectare rămâne la latitudinea dacă va fi sau nu ocupată.

## Stimați colegi,

Ordonanța respectivă este în discuție astăzi pentru că proiectul și suprafețele care intră în societatea respectiv constituită nu sunt reale, iar ceea ce scriem în această ordonanță nu facem decât ceea ce îmi spunea un prefect, de fapt un eminent jurist, în 1999, când îi reproșam multele ordonanțe de urgență care au acoperit interese, nu mai spun de care, și replica a fost următoarea: „Da, domnule deputat, aveți dreptate, sunt ilegalități, dar le-am acoperit cu legi!” Iar ceea ce facem acum aici este de acoperit cu o lege o chestiune care nu este bine făcută din punct de vedere patrimonial, deci nu este legală, iar ceea ce facem aici este o „Băneasa II”, numai că din punct de vedere legislativ acoperim o ilegalitate aici și eu îi rog pe ziariștii de la Brașov să vină să vadă dosarul.

De fapt, stimați colegi, am întâmpinat dificultăți formidabile în a obține avizul de la Guvern, și vă spun cum: pe data de 3 aprilie, de la Comisia pentru agricultură, industrie alimentară, silvicultură și servicii specifice, cu avizul colegilor, am transmis la ministere și la Guvern. La Guvern însă nu a ajuns, a ajuns la celelalte ministere. De la Ministerul Agriculturii primesc exact... inexactități, nu așa de mari ca cele înscrise în ordonanță, deci 200 de hectare.

## Nu v-am întrerupt, stimate coleg...

Iar ceea ce am făcut anul trecut în aceeași Comisie pentru agricultură, industrie alimentară, silvicultură și servicii specifice a fost să vă sesizăm că în ordonanță există lucruri care nu sunt normale și pe care nu le putem legifera noi, Camera Deputaților, nu ne putem transforma, sau cel puțin eu, și nu numai eu, într-unul care să valideze o chestiune de proiect care nu este făcut corespunzător cu cerințele legale.

Aici nu este vorba de a ceda teren. Vă mai puteți lua încă 300 de hectare de la Brașov și faceți ce vreți cu ele, că Institutul „Cartof” și așa este fără apărare, nu are nicio problemă...

Problema este că în această ordonanță este ilegalitate. Sunt 110 hectare care se duc unde? Unde se duc? ( _Vociferări din partea Grupului parlamentar al PNL. Aproape toți deputații PNL s-au ridicat în picioare.)_

Nu! Eu întreb ca deputat, ca președinte de comisie care trebuie să își pună o semnătură pe această lege. Și vă rog foarte mult, și am o rugăminte, aceea de a o amâna, nu de a o anula, pentru că dorim cu toții ca la Brașov să-și dezvolte orașul și zona așa cum doresc dânșii, dar nu dincolo de ce înseamnă legea. ## Stimați colegi,

Haideți să mai amânăm încă câteva zile, să primim, să facem o analiză corectă a ceea ce înseamnă un proiect major pentru o zonă și după aceea să putem sta cu inima curată! Eu vă spun sincer, eu voi ieși din sală. Și încă ceva! Zilele trecute mi s-a dat un telefon de la Brașov, și zice: „Domnule Tabără, știu că nu sunteți de acord, dar vă rog să nu vorbiți în fața Parlamentului!” Nu pot să nu vorbesc, pentru că vorbesc aici de mai mult timp, și anul trecut am venit cu ea în fața dumneavoastră, cu colegii de la PSD am discutat ce probleme erau pe această ordonanță, le-am discutat, iar astăzi s-a dat un semnal de dincolo de Parlament de a o vota.

## Stimați colegi,

Haideți s-o votăm, dar nimeni n-are dreptul, nici din presă, să ne acuze de o Băneasa II. Și v-o spun de pe acum. Nimeni! Pentru că am citit tot ce s-a scris. Vă rog să veniți să vedeți dosarul. Sunt hărți colorate, este absolut tot ceea ce trebuie aici.

Încă o dată, sigur, Biroul permanent poate trece peste o comisie, n-am dat... al doilea deci..., raportul suplimentar, pentru că n-am primit răspunsul. Zilele acestea se pregătește și răspunsul de la Guvern. Așteptăm acest răspuns, cu o analiză corectă, după care responsabilitatea... noi ne-am făcut datoria de a sesiza ceea ce era de sesizat într-un proiect de ordonanță care acoperă o chestiune care nu este făcută corect și legal.

Mulțumesc foarte mult. ( _Aplauze.)_

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

## Doamnelor și domnilor deputați,

Lucrurile prezentate aici de domnul președinte al Comisiei pentru agricultură sunt într-adevăr și grave și implică și o responsabilitate foarte mare.

În baza prevederilor regulamentare, dispun trimiterea la comisie cu un termen de două săptămâni, în care...

Ba da, domnule Mihai Voicu!

...în care o să avem și un punct de vedere, și solicit, sub semnătura primului-ministru, un punct de vedere al Guvernului, al noului Guvern, și în același timp toate aceste lucruri vor fi discutate cu responsabilitate.

Știți de ce suntem în această situație? Pentru că, în realitate, noi am trimis Comisiei pentru agricultură..., am retrimis acest proiect, așteptând un nou raport. Din păcate, acest raport nu există.

Dragi colegi, vă cer îngăduința să reluăm aceste discuții peste două săptămâni.

Vă mulțumesc mult.

Sistez discuțiile și trecem la următorul punct al ordinii de zi.

La punctul 5, din păcate, l-am trecut din greșeală cu vederea, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de

urgență a Guvernului nr. 22/2009 privind înființarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații.

## Lege organică.

Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, proiectul de lege se consideră adoptat, în conformitate cu prevederile art. 115 alin. (5) din Constituție și ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Eu vă sugerez să luăm o pauză de consultări cu liderii grupului de 15 minute.

Vă mulțumesc.

Invit liderii de grupuri parlamentare în sala Biroului permanent.

## **Domnul Ioan Oltean:**

Doamnelor și domnilor colegi,

Dați-mi voie să deschid ședința consacrată...

## **Domnul Ioan Munteanu**

**:**

Întâi închideți ședința, să plecăm și noi acasă. Ședința nu a fost închisă.

## Doamnelor și domnilor colegi,

Dată fiind ora 18.05, închidem ședința consacrată dezbaterilor actelor normative înscrise pe ordinea de zi. Ne revedem la această ședință mâine dimineață la ora 10.00.

După-amiază plăcută și „Paște fericit!” și astăzi celor care se mai pot bucura de el.

În același timp, dați-mi voie să deschid ședința consacrată răspunsurilor orale la întrebări. Avem astăzi patru secretari de stat care sunt prezenți aici pentru a da răspunsurile solicitate de către o parte dintre colegii noștri.

De la început vreau să amintesc că domnul secretar de stat Marian Hoinaru de la Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale a înaintat în scris domnului deputat Florin Țurcanu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, răspunsul la întrebare.

Și acum o să-l rog pe domnul secretar de stat Valentin Preda, din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, să prezinte răspunsul la întrebarea adresată de domnul deputat Florin Iordache, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat+Partidul Conservator.

Domnule ministru, aveți cuvântul. ## **Domnul Valentin Preda** _**–** secretar de stat_

## _în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor parlamentari, Domnule deputat Florin Iordache,

Referitor la întrebarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaților, ce vizează domeniul de activitate al ministerului nostru, vă comunicăm următoarele: elaborarea studiilor de fezabilitate pentru autostrada București–Roșiori de Vede–Craiova a fost cuprinsă în proiectul listei de investiții cu finanțare de la bugetul de stat aferente anului 2009, urmând ca, după aprobarea acesteia, să se demareze procedurile legale în vederea contractării serviciilor necesare acestei etape.

Traseul autostrăzii București–Roșiori de Vede–Craiova propus prin caietul de sarcini este următorul: kilometrul zero al autostrăzii îl va constitui nodul rutier de la kilometrul 90 al viitoarei autostrăzi de centură București-Sud. Traseul se va desfășura către zona de sud-vest a României, intersectând Drumul național DN 6, și va continua aproximativ paralel cu acesta, trecând prin nordul municipiului Alexandria.

## Mulțumesc, domnule ministru.

Domnule deputat Florin Iordache, aveți cuvântul pentru a face o observație sau a-i mulțumi domnului ministru.

Vă rog.

Vreau să-i mulțumesc domnului secretar de stat pentru precizări.

Întrebarea mea viza, așa cum a spus și dumnealui, pe de o parte, o autostradă a sudului, la care făcea referire domnul ministru Berceanu, cât și modernizările la DN 6 cu centurile de ocolire.

Sper că există o disponibilitate din partea Guvernului de a urgenta începerea lucrărilor, pentru că, așa cum vedem cu toții în zilele de sărbătoare sau atunci când traficul este îngreunat pe relația Slatina–Pitești–București, această autostradă a sudului ar veni în sprijinul celor care circulă, să preia o parte din trafic.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, domnul Andrei Micu, secretar de stat, este invitat la microfon pentru a răspunde întrebării adresate de către domnul deputat Mircia Giurgiu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

Domnule deputat...

## Vă mulțumesc.

Am primit răspunsul scris de la domnul secretar de stat. Sunt mulțumit.

Fiindcă dânsul trebuie să plece la alte activități, îi mulțumim.

Mulțumesc, domnule deputat.

Mulțumesc, domnule ministru.

Să aveți o după-masă plăcută în continuare!

Ministerele sau reprezentanții Ministerelor Economiei, Mediului și Sănătății au solicitat amânarea răspunsurilor pentru o altă dată, care va fi planificată.

Urmează ședința consacrată interpelărilor.

Interpelările, stimați colegi, în conformitate cu art. 173 din Regulamentul Camerei Deputaților, se fac în scris, arătându-se pe scurt obiectul acestora, fără nicio dezvoltare.

Cei mai mulți colegi de-ai noștri au depus în scris interpelările adresate unor membri ai Guvernului.

Dacă domnul deputat Mircea Irimescu este prezent pentru susținerea interpelării?

Domnul Valeriu Tabără.

Am să iau în ordine să vedem cine este în sală și dacă mai dorește să-și susțină interpelarea: domnul deputat Gheorghe Ana, domnii deputați Aurel Vlădoiu, Emil Radu Moldovan, Carmen Axenie, Ion Stan, Petru Călian, Toader Stroian, Alin Popoviciu, Marian Neacșu, Horia Grama, Cristian Rizea, Filip Georgescu, Marian Ghiveciu, Mircea Irimescu, Vasile Gherasim, Petru Movilă, Angel Tîlvăr, Tudor Ciuhodaru, Valeriu Tabără, Nicolae Stan, Eugen Nicolicea, Alina Gorghiu, Ioan Stan, Ioan Cindrea, Cornel Cristian Resmeriță, Mircea Drăghici, Vasile Filip Soporan, Sorin Ioan Roman, Mihai Lupu, Andrei Dominic Gerea, Marin Almăjanu, Mihectarei Cristian Adomniței, Bogdan Radu Țîmpău, Titi Holban, Cristian Burlacu, Horia Cristian, Ion Tabugan, Mihăiță Calimente, Cornel Pieptea, Mircia Giurgiu... Nelipsit.

Nelipsitul nostru coleg este invitat pentru a-și prezenta interpelarea.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

O să prezint pe scurt doar o singură interpelare. Celelalte șapte le depun în scris.

Este o interpelare adresată domnului Adriean Videanu, ministrul economiei, și este vorba despre localitatea Lunca Vișagului, din comuna Poeni, județul Cluj, unde există 22 de familii care nu au nici acum energie electrică, chiar dacă locuiesc aproape de barajul de la Floroiu.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule deputat.

Sunt convins că domnul ministru Adriean Videanu va trata

cu foarte multă seriozitate interpelarea dumneavoastră.

Îl rog pe domnul deputat Amet Aledin să-și prezinte interpelarea.

Două interpelări am. Foarte pe scurt.

Ambele sunt adresate domnului Theodor Paleologu, ministrul culturii, cultelor și patrimoniului național.

Se referă la situația geamiilor din județul Constanța.

O primă interpelare: în localitatea Cumpăna, județul Constanța, este o geamie veche care are nevoie de anumite modificări, inclusiv de reconsolidare. Autoritățile locale au demarat procedurile pentru a obține suma necesară efectuării acestor lucrări.

Solicit verificarea demersului respectiv.

Cea de-a doua interpelare: în municipiul Constanța, în cartierul Piața Chilia, a fost construită în urmă cu câțiva ani o geamie. Se cunoaște că în zonă există o importantă comunitate de musulmani. Ca și în cazul geamiei din localitatea Cumpăna, reprezentanții Muftiatului au demarat procedurile pentru a fi alocată suma necesară finalizării clădirii geamiei.

Solicit verificarea demersului respectiv.

Vă mulțumesc mult.

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

Domnul deputat Gheorghe Coroamă, dacă este în sală. Nu este.

A depus în scris.

Mihai Alexandru Voicu, Gigel Sorinel Știrbu...

Toți colegii care au fost citiți au depus în scris interpelările la secretariatul tehnic al Camerei Deputaților.

Nemaiexistând alte solicitări, declar închisă ședința consacrată prezentării interpelărilor pe scurt adresate membrilor Guvernului și ne revedem mâine dimineață, la ora 8.30, la ședința consacrată declarațiilor politice.

Stimați colegi,

O seară bună tuturor!

## _Ședința s-a încheiat la ora 18.15._

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

> „Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|269187]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 51/30.IV.2009 conține 12 pagini.**

Prețul: 2,40 lei