Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·16 martie 2010
Camera Deputaților · MO 32/2010 · 2010-03-16
Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților
Aprobarea modificării ordinii de zi
Informare privind depunerea de către deputați aparținând Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat și Partidului Conservator a moțiunii simple cu tema „Șeitan, un tsunami PD-L care înghite salariile, pensiile și locurile de muncă ale românilor”
Solicitare adresată Guvernului de a prezenta o poziție fermă asupra declarațiilor făcute cu ocazia zilei de 15 martie
· Informare · informare
· other
· Informare · informare
11 discursuri
## Doamnelor și domnilor deputați,
Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și anunț că, din totalul celor 333 de deputați, și-au înregistrat prezența 234, sunt absenți 99, din care 40 participă la alte acțiuni parlamentare.
Dezbateri politice organizate în temeiul art. 180 din Regulamentul Camerei Deputaților, la solicitarea Grupului parlamentar al PD-L, cu tema „Necesitatea creării de noi locuri de muncă și îmbunătățirea mediului de afaceri din România”
În conformitate cu prevederile regulamentului, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaților ordinea de zi,
programul de lucru, lista rapoartelor depuse, informarea cu privire la inițiativele legislative și lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale, precum și sumarul fiecărui Monitor Oficial.
Înainte de a intra în ordinea de zi, există o intervenție pe procedură a domnului Anghel Stanciu și încă una a domnului Zgonea..., și a domnului Dușa.
## **Domnul Anghel Stanciu:**
Doamnă președinte, Onorat prezidiu, Domnule prim-ministru, Stimați domni și stimate doamne deputați, Domnilor miniștri,
Mă bucur că doamna președinte, în conformitate cu prevederile regulamentului, mi-a dat cuvântul. Mă bucur pentru că am fost coleg cu domnul prim-ministru, dânsul era lider, eu eram vicelider – este drept că amândoi la alte partide.
Și vreau acum, în baza art. 91 alin. (3) și, respectiv, art. 141 alin. (3), care spune că: „La solicitarea motivată a unui lider de grup parlamentar, pot fi aduse amendamente ordinii de zi.” Ordinea de zi ne-a fost înmânată când am semnat, nu fac apel la ceea ce făcea domnul lider de grup, domnul deputat Boc, că trebuia cu șapte zile înainte și așa mai departe – astea-s vremuri trecute.
Ca atare, vreau să vă anunț, stimate doamne, stimați domni deputați, domnule prim-ministru și domnilor miniștri, că, în seara aceasta, cel târziu mâine, din aer, veți ateriza la Iași. Veți ateriza la Iași pe un aeroport, pe o pistă și, în virtutea acestui lucru, vreau, domnule prim-ministru, prin intermediul doamnei președinte, să vă reamintesc dorința Moldovei și a Iașiului, ca proiectul de lege care este la poziția 16 să fie la poziția 2, după Ford, deși, în mod normal, ar trebui să fie înaintea Fordului, că Fordul este terestru. Aeroportul sper să nu mai fie, domnule prim-ministru, aerian.
De aceea, doamnă președinte, deși lucrurile par a nu fi chiar strict procedurale, în virtutea articolului pe care l-am amintit, în calitate de vicelider – asta o am, și știe domnul prim-ministru, din 1992 –, o calitate care începe să mă depășească, vă solicit să supuneți Camerei și cred că veți face acest lucru și domnul prim-ministru va fi de acord să spună mâine la Iași că pe locul doi este legea care privește Aeroportul Internațional Iași.
Și vă mulțumesc pentru votul dumneavoastră unanim înainte de a fi de acord domnul prim-ministru.
Vă mulțumesc.
## **Doamna Roberta Alma Anastase:**
Vă mulțumesc, domnule Anghel Stanciu.
Vă pot spune că am avut o discuție în Biroul permanent, toți colegii mei din Biroul permanent susținând ideea că vom ajunge mâine, cu siguranță, la punctul 16, toți susținând să luăm foarte în serios în discuție acest punct.
Dar, dacă sunteți pregătiți, putem să supunem la vot această propunere a domnului Anghel Stanciu de modificare, înțeleg, de punere la punctul 2 al ordinii de zi, dar vreau să vă spun că la punctele 3 și 4, tot prin acordul liderilor, se află acordurile cu Fondul Monetar Internațional și, dacă-mi permiteți, aș propune locul 5, dacă dumneavoastră sunteți de acord.
Aveți cartelele pregătite pentru a încheia acest subiect și să intrăm în ordinea de zi?
Deci vă supun la vot propunerea domnului Anghel Stanciu, de mutare la punctul 5 pe ordinea de zi a proiectului referitor la Aeroportul Iași.
Votul este deschis,
Vot · Amânat
Informare privind depunerea de către deputați aparținând Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat și Partidului Conservator a moțiunii simple cu tema „Șeitan, un tsunami PD-L care înghite salariile, pensiile și locurile de muncă ale românilor”
Voci din sală
#5668Nu merge.
## **Doamna Roberta Alma Anastase:**
Repet, votul este deschis,
Vot · Amânat
Informare privind depunerea de către deputați aparținând Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat și Partidului Conservator a moțiunii simple cu tema „Șeitan, un tsunami PD-L care înghite salariile, pensiile și locurile de muncă ale românilor”
## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**
Marți, trei ceasuri rele. Bună ziua, doamnelor și domnilor! Ne bucurăm că ne vedem după atât timp.
Doamnă președinte,
Stimați colegi,
În conformitate cu prevederile Constituției și ale Regulamentului Camerei Deputaților, dați-mi voie să depun, în numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat și al Partidului Conservator, moțiunea simplă la adresa ministrului muncii și protecției sociale, domnul Șeitan, moțiunea cu tema: „Șeitan, un tsunami PD-L care înghite salariile, pensiile și locurile de muncă ale românilor”.
Vă mulțumesc.
Până verificăm dacă sunt îndeplinite condițiile, am să-i dau cuvântul domnului Dușa.
Doamnă președinte, Stimați colegi, Domnule prim-ministru, Domnilor miniștri,
Vreau să profit astăzi de...
Domnule coleg, îl lăsați pe domnul prim-ministru... Aștept să terminați discuția...
Domnule prim-ministru,
Vreau să profit de prezența dumneavoastră aici. Știu că prezența dumneavoastră se referă la o anumită temă, dar, pentru că sunteți aici și avem ocazia să fiți în mijlocul parlamentarilor, vreau să vă adresez o întrebare, chiar dacă nu ține de temă.
Vreau să vă și salut cu această ocazie: Jó napot kívánok! Știți că, zilele trecute, în județele din care eu vin, au avut loc tot felul de manifestări cu ocazia zilei de 15 martie, zi în care eu, de fiecare dată, i-am felicitat pe maghiari și le-am adresat îndemnul la colaborare și la bună înțelegere.
Dar cu ocazia manifestărilor organizate sâmbătă, duminică, luni s-au făcut o serie de afirmații obraznice: și legate de autonomie, și de anumite steaguri, și legate de limba română și de faptul că ar trebui un raportor pentru această zonă, de parcă am fi în Kosovo! și multe, multe alte aberații de acest gen. Și nu am auzit o poziție fermă a Guvernului României legată de aceste afirmații care au fost făcute la tot felul de întâlniri de către anumiți lideri maghiari. Sigur, de aceste afirmații, UDMR-ul s-a dezis, au făcut acest lucru și eu apreciez, pentru că de fiecare dată, împreună cu dânșii, am participat la aceste festivități și am încercat ca ele să fie festivități normale și festivități care, într-adevăr, să comemoreze eroii Revoluției de la ʼ48.
Poate că, în câteva cuvinte, astăzi, dacă aveți bunăvoința, ne veți prezenta puțin care este poziția dumneavoastră și a Guvernului României în legătură cu aceste aspecte. Vă mulțumesc.
S-au verificat și semnăturile de pe cererea depusă în numele Grupului parlamentar al PSD+PC. Numărul de semnături necesare este realizat. Mâine, în Biroul permanent, vom discuta calendarul pe care trebuie să-l urmeze această moțiune simplă. ## Domnule prim-ministru, Domnilor miniștri, Doamnelor și domnilor deputați,
Potrivit ordinii de zi și programului de lucru aprobate, începem dezbaterile politice organizate în temeiul Regulamentului Camerei Deputaților, la solicitarea Grupului parlamentar al PD-L. Dezbaterea noastră de astăzi se intitulează „Necesitatea creării de noi locuri de muncă și îmbunătățirea mediului de afaceri din România.”
Vă reamintesc faptul că procedura desfășurării acestor dezbateri politice a fost aprobată în ședința Camerei Deputaților din ziua de luni, 8 martie: 10 minute au fost rezervate Grupului parlamentar al PD-L pentru expunerea principalelor probleme ale temei supuse dezbaterii politice, 45 de minute sunt rezervate prim-ministrului, minute pe care le poate utiliza la începutul și la încheierea dezbaterilor.
Fiecărui grup parlamentar i se rezervă timp maxim pentru participare la dezbateri în raport cu numărul inițial al membrilor săi, calculat la 10 secunde pentru fiecare deputat, după cum urmează: PD-L 19 minute, PSD+PC 19 minute, PNL 11 minute, UDMR patru minute, minoritățile naționale trei minute și deputaților independenți li se rezervă, de asemenea, trei minute.
În continuare, dați-mi voie să o invit la microfon pe doamna deputat Mihaela Stoica, din partea Grupului parlamentar al PD-L, pentru a prezenta tema supusă dezbaterii astăzi.
## **Doamna Mihaela Stoica:**
Bună ziua! Domnule prim-ministru, Domnilor miniștri, Dragi colegi,
O criză economică generează șomaj. Nu putem opri acest lucru, dar, prin acțiuni ferme, putem atenua efectele produse, în special prin crearea unei legislații favorabile creării de noi locuri de muncă și oportunități pentru cei dezavantajați.
În contextul ultimilor doi ani, România s-a confruntat cu probleme legate de scăderea economică, deficit bugetar peste 7% în anul 2009 și creșterea inflației de 4,7%.
O analiză strict tehnică ne demonstrează că, în anii 2002–2003, România a trecut printr-o perioadă cu o rată a șomajului foarte mare, de aproximativ 13,5% în februarie 2002, în condiții de creștere economică pozitivă, cu un număr de 1.270.000 de șomeri, înregistrați conform Institutului Național de Statistică. Astăzi avem o rată a șomajului de 8,3% în februarie 2010 și 763 de mii de șomeri.
Și, totuși, suntem într-un an cu criză economică la nivel global și cu un șomaj de 10% în Uniunea Europeană.
Acest lucru demonstrează că măsurile luate de Guvern în ultimul an s-au dovedit eficiente și că trebuie să continuăm un anumit optimism economic pentru partea a doua a anului 2010.
Un indicator important al pieței forței de muncă îl reprezintă rata în ocupare, astfel încât să încercăm să păstrăm în zona activă cât mai multe persoane.
Creșterea productivității reprezintă, de asemenea, un stimulent important pentru sustenabilitatea creșterii economice.
Reducerea cheltuielilor bugetare constituie o măsură prin care trebuie să asigurăm un sistem birocratic flexibil, funcțional și profesionist.
În scopul creării condițiilor favorabile pentru menținerea și crearea de noi locuri de muncă, Guvernul a luat inițiativa elaborării unor legi și lansării unor programe care și-au propus atenuarea efectelor crizei economice.
De asemenea, vom prezenta și câteva propuneri de noi legi și programe necesare atingerii scopurilor propuse: păstrarea locurilor de muncă, crearea de noi locuri de muncă și asigurarea dezvoltării sustenabile a economiei prin
investiții publice, reflectate prin acordarea a 6,4% din PIB pentru lucrări de infrastructură.
Situația șomajului în perioada 2000–2004 cu creștere economică pozitivă: februarie 2001 1.032.000 de șomeri 10,7%, februarie 2002 1,267 de milioane de șomeri, adică 13,5%, în perioada 2005 – februarie 2010 8,3% și pentru februarie 2009 situația este comparabilă cu cea din 1993.
Comparabil cu țările Uniunii Europene, în perioada 2000–2004, rata șomajului a fost între 3 și 7%, iar pentru 2010 rata șomajului a atins 10%.
În aceste condiții, s-au impus măsuri pe care Guvernul le-a luat în scopul atenuării crizei economice. Astfel, s-a modificat Codul fiscal, Legea nr. 571/2003, și a fost adoptată scutirea de impozit a profitului reinvestit.
Prin Legea nr. 136/2009, Programul „Rabla” a introdus tichetul valoric de 3.800 de lei.
Prin Ordonanța de urgență nr. 4/2010, s-a prelungit perioada de acordare a șomajului tehnic, s-a acordat 75% din salariul de bază, s-a modificat stagiul de cotizare fără plata contribuției: contribuția de asigurări sociale, contribuția de asigurări pentru șomaj, contribuția pentru accidente de muncă și boli profesionale etc.
Prin Ordonanța de urgență nr. 13/2010 s-a reglementat plata contribuției timp de șase luni, dacă sunt angajați din șomaj, cu condiția ca, în ultimele trei luni, să fi fost în evidența Agenției de Șomaj.
Alte măsuri luate pentru combaterea crizei economice au fost: Programul „Prima Casă” și Programul „Primul Siloz”, Programul ANL, care dă posibilitatea tinerilor de a-și cumpăra locuințele, Programul de izolare termică a locuințelor, programul de investiții în infrastructură și alocarea a peste 6,3% din PIB investițiilor, Fondul de Garantare pentru Creditarea Întreprinderilor și Schema de minimis prin Ministerul de Finanțe, modificările Legii nr. 76/2002 prin mărirea perioadei de șomaj cu trei luni, adăugându-se de la 12 la 15 luni, prin Ordonanța de urgență nr. 28/2009, modificarea Legii nr. 448/2006, Programul de pietruire a drumurilor din mediul rural, Programul pentru casele specialiștilor din mediul rural, acordarea a 220 de tipuri de prestații sociale pentru 9.520.000 de beneficiari, Legea nr. 329/2009 de restructurare a agențiilor guvernamentale, păstrarea TVA-ului și a impozitului unic la valori nemodificate.
De asemenea, sunt propuneri de la Guvern care au venit pe masa Parlamentului: Legea privind sistemul unitar de pensii, introducerea pensiei ocupaționale, Legea responsabilității fiscale, utilizarea eficientă a fondurilor europene, elaborarea codului de asistență socială și introducerea standardelor de cost.
În aceste condiții, cred că este bine să sprijinim Guvernul în măsurile pe care le-a luat și le ia în continuare pentru combaterea crizei economice.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Îl invit, în continuare, la tribună pe domnul prim-ministru Emil Boc.
Domnule prim-ministru, aveți cuvântul.
**Domnul Emil Boc** _– prim-ministrul Guvernului României_ **:**
Doamnă președinte al Camerei Deputaților, Distins prezidiu, Doamnelor și domnilor, Distinși colegi miniștri,
Vă mulțumesc în numele Guvernului României pentru invitația pe care ne-ați adresat-o în vederea discutării, astăzi, unui subiect extrem de important pentru ceea ce înseamnă viața de zi cu zi a românilor, pentru ceea ce înseamnă pregătirea relansării economice a țării, pentru ceea ce înseamnă locul de muncă al fiecărui cetățean din această țară.
Spun asta în condițiile în care locul de muncă și sprijinirea mediului de afaceri reprezintă, practic, prioritatea majoră pe care o are Guvernul în acest moment. Suntem convinși că locul de muncă și sprijinirea mediului de afaceri reprezintă, în ultimă instanță, și cea mai bună formă de protecție socială. Practic, orice loc de muncă nou-creat este un avantaj pentru fiecare familie, este un avantaj pentru bugetul de stat, este un avantaj pentru noi, ca țară, și pregătește, în continuare, încheierea recesiunii economice și ieșirea din criza economică.
Trebuie, însă, să recunoaștem: ne aflăm încă într-o situație dificilă. Guvernul, pe de o parte, trebuie să aibă grijă de cei care sunt cei mai vulnerabili în societatea românească în momentul de față, pe de altă parte trebuie să luăm în continuare măsuri care să vizeze modernizarea țării și ieșirea din recesiunea economică. Aceste două priorități pot părea a fi în contradicție: protecție socială și modernizare. În fapt, ele nu sunt în contradicție una cu cealaltă, cu o singură condiție majoră: să fim cu toții cumpătați, să nu cerem mai mult decât se poate da, să nu cerem mai mult decât economia poate în acest moment.
Criza a fost trecută mai ușor de cei care au fost cumpătați înainte de criză, chiar și când economia duduia și la ei. Din nefericire, noi – și mă refer la România – n-am fost cumpătați în anii de creștere economică, dimpotrivă, am folosit resursele publice pe care le aveam atunci nu pe infrastructură, nu pe creare de locuri de muncă, ci pentru susținerea unui fals consum. Trebuie să învățăm și din această lecție a trecutului.
Ce se va întâmpla dacă vom pune satisfacerea unor interese imediate deasupra intereselor economice ale țării? Vom putea rezolva pe moment probleme punctuale, dar nu vom putea realiza modernizarea acestei țări. Să spunem că acest Guvern ar lua decizia să majoreze pensiile, salariile cu 200%. Ar putea să o facă. Ar fi acesta un gest responsabil? Am putea trăi cu toții foarte bine poate o lună-două de zile, dar, după aceea, nota de plată ar fi înfricoșătoare pentru România, pentru români și pentru generațiile următoare. Credeți că ar exista un prim-ministru în această țară care să nu dorească să ia asemenea măsuri care să îi aducă popularitate? Evident că și-ar dori oricine să le facă, dar, am spus de la învestitură, vom face ceea ce trebuie și mai puțin ceea ce ne-ar plăcea. Asta înseamnă, după părerea noastră, o dovadă de responsabilitate într-un moment major pentru România, din perspectiva destinului viitor pe care îl așteaptă.
Oprirea cursului reformelor ar însemna întoarcerea României pe marginea prăpastiei. A continua ritmul reformelor și a face ceea ce trebuie – și repet, nu neapărat ceea ce ne-ar plăcea – înseamnă a ieși din recesiunea economică, a asigura stabilitate economică, a da un viitor pe termen mediu și lung acestei țări, printr-o creștere economică sănătoasă, și nu una bazată pe împrumut și consum.
Nu deținem monopolul adevărului și am spus că suntem deschiși să ascultăm propunerile Parlamentului – evident, care le transformă în legi și care sunt obligatorii pentru noi –, să colaborăm cu patronatele, cu sindicatele, cu mediul de afaceri. Și am făcut-o și o vom face în continuare, și o parte din propunerile lor au fost deja preluate în actul de guvernare, însă, nu putem să sacrificăm șansa majorării, șansa imensă pe care o are această țară de a ieși cu fruntea
sus din această recesiune economică, cedând unor interese particulare, de moment.
Mesajul meu este următorul, foarte simplu și foarte clar: să consolidăm ceea ce am obținut, să lăsăm de-o parte demagogia și populismele.
Guvernul va continua și va extinde măsurile de sprijinire a locurilor de muncă și a mediului de afaceri, și semnele, după cum ați văzut, au și început să apară, prin faptul că agenții de rating deja poziționează România pe o poziție mult mai bună decât în trecut, prin faptul că producția industrială, exporturile au început să crească, avem o rată a șomajului mai mică cu aproape 2% decât media din Uniunea Europeană, succesul emisiunii de eurobonduri de la sfârșitul săptămânii trecute pe piețele europene sunt câteva dintre semnalele pe care le avem și care arată că suntem pe direcția bună, chiar dacă impactul lor pentru viața de zi cu zi a românilor va apărea mai târziu direcția pe care mergem este una corectă.
Sunt foarte multe clișee care s-au vehiculat în această perioadă. Printre ele îl amintesc pe cel pe care sunt convins că și opoziția îl va repeta astăzi: Guvernul nu a făcut nimic, Guvernul nu a luat nicio măsură anticriză, Guvernul n-a luat nicio măsură pentru sprijinirea locurilor de muncă sau a mediului de afaceri. Și le-aș răspunde, de pe acum, retoric, acelora care pun o asemenea întrebare.
Dacă Guvernul nu a făcut nimic, atunci de ce cursul euro-leu a rămas stabil și n-a avut soarta monedelor din alte țări afectate de criză? Sau, dacă Guvernul n-a făcut nimic, de ce șomajul în România este, în condițiile acestea de criză internațională, cu aproape 2% sub media din Uniunea Europeană?
Dacă Guvernul nu a făcut nimic, de ce dobânzile, după cum ați putut observa, au început să scadă? De ce inflația nu este o amenințare în România? De ce deficitul bugetar a reușit să fie menținut în limite controlabile, în contextul în care am avut o cădere economică la fel ca toate țările din Uniunea Europeană și am reușit să ne respectăm angajamentele internaționale pe care le avem cu Fondul Monetar, Comisia Europeană și Banca Mondială? De ce exporturile au început să crească de mai bine de trei luni?
De ce, dacă Guvernul nu a făcut nimic, comenzile din industrie încep să fie încurajatoare? De ce agențiile de rating, așa cum am spus, au îmbunătățit deja perspectiva țării, în condițiile în care, repet, trecem prin această criză economică? De ce, dacă nu a făcut nimic Guvernul, România are una dintre cele mai scăzute cote unice de impozitare din Europa, atât pentru persoane juridice, cât și pentru persoane fizice, 16%? La persoane juridice, e clar că doar puține țări, vreo trei sau patru, au o cotă unică mai mică decât România, iar în privința persoanelor fizice, să ne comparăm cu alte țări în care este un nivel al impunerii de 39, 40 sau chiar 50%. Noi suntem la 16%. De ce în România, în condițiile acestea ale crizei economice, când spuneți că Guvernul nu a făcut nimic, s-a reușit să se termine 42 de kilometri de autostradă, când, în urmă cu patru ani de zile, un guvern a făcut 5 kilometri de autostradă, în condiții de maximă creștere economică posibilă? I-a făcut pentru că a știut să acorde investițiilor prioritate.
Dacă Guvernul n-a făcut nimic, de ce 16.000 de familii au astăzi o casă și, cu banii pe care îi plăteau pe chirie, acum au o casă în proprietate și pot să respire ca o familie și să trăiască mult mai bine?
Pe scurt: de ce a fost România ferită de bolile și pierderile care s-au instalat în alte țări? Pentru că Guvernul n-a făcut nimic? Nu. Pentru că am făcut ceea ce trebuia. Spun asta pentru că am reușit să limităm efectele negative ale crizei economice. Atât s-a putut face. Iar acum, în 2010, să pregătim ieșirea din recesiune, și acest lucru va sta în continuare ca o prioritate pentru Guvernul pe care-l reprezint.
Misiunea de bază a acestui Guvern este și va rămâne în continuare salvarea și crearea locurilor de muncă pentru români. Este prioritatea majoră în acest an, și, de aceea, o să-mi permiteți, foarte pe scurt, să fac o trecere în revistă a celor mai importante măsuri pe care Guvernul le-a luat, pe care le are în vedere pentru sprijinirea mediului de afaceri și de susținere a locurilor de muncă în această țară.
Prima măsură – și poate cea mai importantă – este cea care se leagă de investiții publice substanțiale pentru susținerea activității economice și a locurilor de muncă ale românilor.
În 2009 și în 2010, Guvernul României a alocat cel mai mare procent din produsul intern brut pentru investiții din ultimii 20 de ani. Și spun asta în contextul în care trecem printr-o perioadă de criză economică, cu restrângeri majore ale cheltuielilor și ale activității private. Am pornit, însă, de la premisa că, în vremuri de criză, când, din nefericire, comenzile în mediul privat s-au restrâns, când piețele internaționale au suferit o contractare, este rolul Guvernului să ia inițiativa și să asigure mai multe investiții în infrastructură și în toate domeniile. Și am făcut acest lucru, repet, alocând cel mai mare procent din PIB de după 1989, și în 2009, și în 2010, pentru infrastructură. Motiv pentru care, ați putut observa că, în 2009, s-au finalizat 42 de kilometri de autostradă, am terminat si Pasajul Băneasa din București – pentru că îl puteți observa cu toții când veniți la muncă –, am lucrat și la Centura Timișoarei, circulați și pe Centura Ploieștiului, cei care veniți la București, sunt lucruri care se văd alături de alte zeci și sute de obiective de investiții din întreaga țară.
Evident că lucrările vor continua și în 2010 în materie de infrastructură. Vor fi continuate lucrările la Autostrada Transilvania, de asemenea, va fi finalizat terminalul de sosiri interne de la Aeroportul Internațional din Timișoara.
De asemenea, în 2010, avem în vedere modernizarea metroului, iar primul tronson, Drumul Taberei–Universitate, este un obiectiv extrem de important și îi vom acorda maximă atenție. Construcția Autostrăzii Nădlac–Arad, la care se vor începe demersurile, Autostrada Timișoara–Lugoj, Autostrada Orăștie–Sibiu, Lugoj–Deva, sau variantele de ocolire Deva–Orăștie, sau reabilitarea drumului Zalău–Aleșd, sau reabilitarea DN24 Galați–Vaslui–Crasna–Albița, Alexandria–Craiova, București–Copăceni, Curtici–Simeria sau, în continuare, Autostrada București–Ploiești, căreia în continuare îi vom asigura finanțarea, construcția Autostrăzii Cernavodă–Constanța, Craiova–Turnu Severin–Lugoj, Centura de ocolire a municipiului Constanța, Centura Iașiului, Centura Sucevei, Centura de ocolire Lugoj sunt doar câteva dintre obiectivele de investiții în materie de infrastructură pe care le avem în vedere, la care se adaugă – cu siguranță le recunoașteți – lucrările pe Ordonanța nr. 7, pe HG nr. 577 cu drumuri județene, lucrările care vizează reabilitarea de școli, de spitale, programele din agricultură, sunt obiective concrete prin care va fi susținută investiția publică, astfel încât locurile de muncă să fie menținute, iar altele noi să fie create.
A doua măsură: sprijinirea mediului de afaceri prin neimpozitarea profitului reinvestit.
Pentru 2009, cuantumul impozitului scutit în vederea realizării de investiții se ridică la 17,7 milioane de lei. Având în vedere că ea a fost aplicată numai în ultimul trimestru, avem în vedere, în 2010, evident, aplicarea în integralitate, pe parcursul întregului an, a acestei măsuri. Pentru anul 2010, Ministerul Finanțelor estimează că, prin această facilitate, firmele vor beneficia de 328 de milioane de lei
pentru acordarea de scutiri de la plata impozitului pentru profitul reinvestit. O măsură concretă, o măsură care creează locuri de muncă, o măsură care menține locuri de muncă.
3. Sprijinirea firmelor care angajează șomeri, prin scutirea de la plata contribuțiilor de asigurări sociale.
Am venit, pe această cale, cu o ordonanță de urgență prin care, pe de o parte, încurajăm firmele să angajeze șomeri, iar pe de altă parte le dăm posibilitatea firmelor ca timp de șase luni de zile să beneficieze de scutirea contribuțiilor de asigurări sociale dacă angajează persoane care se află în șomaj.
Printr-o asemenea măsură, Guvernul vizează crearea a cel puțin 50 de mii de locuri de muncă în acest an, prin care să putem depăși, așa cum am spus, perioada dificilă în care ne aflăm.
· other
1 discurs
<chair narration>
#273984. Programul „Prima casă”.
Până în 15 martie 2010 au fost acordate 16.968 de garanții. Asta înseamnă că 16.968 de familii au o casă și plătesc rată la bancă și nu mai plătesc chirie și au o casă în proprietate. Este un sprijin important al statului prin care, utilizând instrumentul garanțiilor guvernamentale, venim și cu sprijinirea domeniului construcțiilor, pentru a crea și menține locuri de muncă, dar și pentru a-i sprijini pe cei care nu au astăzi o locuință în proprietate, să nu mai plătească chirie și să poată beneficia de acest sprijin.
În 2010 am adăugat o componentă nouă la program. Am încurajat, prin ceea ce am prevăzut în textul hotărârii de guvern, construcția locuințelor de la zero. De aceea, garanțiile guvernamentale pentru cei care-și construiesc o locuință de la zero sunt de 70 de mii de euro, dacă construiesc individual, sau 75 de mii de euro dacă construiesc în asociere.
Se menține în continuare plafonul de 60 de mii de euro pentru cei care achiziționează locuințe construite. Am alocat un plafon de 700 de milioane de euro pentru 2010, în vederea susținerii în continuare a Programului „Prima casă”.
În concluzie, Programul „Prima casă” a salvat, după aprecierile pe care le avem la ministere, până în prezent circa 500 de firme și 9.500 de locuri de muncă.
· other
1 discurs
<chair narration>
#286945. Continuarea și extinderea Programului „Rabla”, precum și impunerea Programului „Primul tractor”.
În anul 2009, în cadrul Programului „Rabla” s-au cheltuit 96 de milioane de lei pentru 32.327 de beneficiari. Pentru anul 2010 am îmbunătățit programul, majorând suma acordată de la 3.000 la 3.800 de lei, și, de asemenea, am impus posibilitatea pentru persoanele fizice de a intra în acest program și dând posibilitatea și persoanelor fizice să caseze cât mai multe rable, pentru a rezolva și o problemă de mediu, dar și pentru a susține activitatea economică.
În acest an estimăm cam 110 mii de aplicanți. Pentru 60 de mii am avut deja alocată în buget suma de 228 de milioane de lei și am decis împreună cu ministrul mediului să suplimentăm cu încă 50 de mii de tichete valorice, respectiv, bugetul cu încă 190 de mii de lei, astfel încât Programul „Prima rablă” însumează acum o finanțare totală de 418 milioane de lei.
Pentru susținerea agriculturii, am inițiat Programul de stimulare a înnoirii parcului național de tractoare și mașini agricole autopropulsate. Care e situația în momentul de față în România? Circa 73% din numărul de tractoare și 75% din numărul de combine aferente parcului de tehnică agricolă au durata normală de funcționare depășită. De aceea am introdus acest program și pentru tractoare și mașini agricole. În condițiile acestea, suma alocată acestui program este de 100 de milioane de lei, iar cuantumul primei de casare este de cel mult 17 mii de lei, ceea ce înseamnă posibilitatea înlocuirii din parcul de tehnică agricolă a circa 5.880 de tractoare și mașini agricole în anul 2010.
· other
34 de discursuri
Vă mulțumesc și eu, domnule prim-ministru. Urmează să intrăm în dezbaterile susținute de reprezentanții grupurilor parlamentare.
Pentru început, și sper cu acordul liderilor grupurilor parlamentare, am să-l invit la microfon pe domnul Varujan Pambuccian, ca reprezentant al Grupului parlamentar al minorităților.
Aveți la dispoziție trei minute.
Mulțumesc, doamnă președinte. Domnule prim-ministru,
Stimați colegi,
Sigur, suntem departe de a ieși din depresia economică în care ne aflăm, și noi, și celelalte țări ale lumii. Primul semn de ieșire ar trebui să fie măcar 6 luni succesive de creștere a consumului și de scădere a șomajului, ceea ce nu se întâmplă nicăieri.
Dincolo de acest lucru, care ține de un adevăr simplu, restul poate să fie o imagine mai mult sau mai puțin frumoasă: intenții, încercări. Fenomenul economic, însă, este dincolo de foarte multe dintre dorințele sau încercările noastre.
Există un singur loc în care statele pot cu adevărat să intervină în situații de genul acesta, și locul acesta se numește pârghia fiscală. Absolut toate celelalte încercări, și am văzut, am văzut anul trecut sume enorme cheltuite de multe dintre state, în sistemele bancare proprii, care s-au transformat în profituri pentru bănci, la sfârșitul anului trecut, și în bonusuri pentru managementul acestora, tot la sfârșitul anului trecut, pe bani publici de data asta. Am văzut multe încercări de genul ăsta, și cred, în continuare, că singurul lucru cu adevărat funcțional este unul foarte vechi, pe care mulți l-au folosit de multe ori în istorie, într-un mod cât se poate de sănătos, și anume pârghia fiscală.
În momentul de față trebuie să fim cu toții conștienți că tot greul stă pe umerii întreprinderilor. Din punctul ăsta de vedere și privind cu ochii angajatorilor, noi avem o problemă: locurile de muncă sunt încă scumpe, din punctul de vedere al unui angajator, ceea ce este descurajant și pentru crearea de noi locuri de muncă, și pentru menținerea celor existente și duce de foarte multe ori la o suprasolicitare a angajaților, pentru că ele îl costă mult pe angajator.
În același timp, sunt o grămadă de dări, pe lângă cele mari, clare, pe care le știm, pe care din nou întreprinderea trebuie să le plătească, unele în avans, adică din bani pe care nu i-a încasat încă.
Cred că ăsta ar fi primul lucru pe care ar trebui să-l facem, și chiar v-aș propune, aș face propunerea aceasta doamnei președinte al Camerei, să avem o discuție din aceasta, nu cu foarte multă lume, nu în plenul Parlamentului, o discuție de specialiști, în care să vedem concret ce se poate face. Cred că în fiecare dintre partide există suficienți oameni care știu bine și cum arată realitatea și care și-ar da concursul la deblocarea situației în care ne găsim. Este în interesul nostru, al tuturor.
Cred că sunt măsuri aici care vor avea rezultate, în ceea ce a prezentat prim-ministrul până acum. Mă gândeam, însă, în timpul discursului pe care l-a susținut, că, iată, atunci când vorbim despre fonduri europene sunt zone, cum este măsura 322 sau Programul operațional sectorial de dezvoltare a resursei umane, în care solicitările au fost mari și cu rezultate bune, și sunt domenii întregi, axe, în care solicitările sunt mai puține.
Poate că, acum, după 2-3 ani de experiență, ar fi bine să revizuim puțin și felul în care am structurat noi, ca țară, zonele și modalitățile de cheltuire a banilor europeni. Poate că și lucrul ăsta ar merita să facă subiectul unei discuții, pentru că sunt zone în care absorbția este foarte mare, și
acolo poate că ar trebui mai multe fonduri, și zone în care absorbția s-a dovedit a fi foarte scăzută, și de acolo pot fi luate fonduri și mutate dincoace.
Am să vă rog să finalizați. Vă mulțumesc.
Atunci, doamnă președinte, cred că este mai bine să mă opresc aici, pentru că fiecare dintre chestiunile punctuale, pe care voiam să le ating, merită o minimă dezvoltare.
Vă mulțumesc și vă propun să avem o discuție cu cei care sunt specializați în chestiunile economice din partea partidelor parlamentare, tocmai pentru a putea veni în sprijinul găsirii unor măsuri din acestea, venite din viața de zi cu zi, din practica de zi cu zi, care să eficientizeze și activitatea întreprinderii, și cheltuirea banului public și care să sprijine întreprinderea, pentru că, fără ea, șomajul va continua să crească, consumul va continua să scadă. Vă mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc.
Dau cuvântul, în continuare, domnului Mircea Toader, din partea Grupului parlamentar al PD-L.
## **Domnul Mircea Nicu Toader:**
Domnule prim-ministru, Domnilor miniștri,
Stimați colegi deputați și doamne deputate,
Vreau să subliniez, încă o dată, deschiderea pe care a avut-o Guvernul Boc pentru a aduce în plenul Camerei Deputaților asemenea dezbatere, și sunt convins că măsurile care au fost prezentate și tot ceea ce a prezentat premierul, și ca măsuri care au fost realizate anul trecut, și, în special, în acest an, ne vor permite să traversăm această perioadă foarte grea.
Și cred că domnul prim-ministru este de acord că trebuie să mulțumim, în primul rând, mediului privat, acelor întreprinzători mici, mari, care în această perioadă foarte grea, în care, fără să stea la ușa ministerelor, fără să asigure prin sindicate presiuni, au reușit să traverseze o perioadă grea, fiind, practic, singurii contribuitori la bugetul de stat. Pentru și către ei trebuie să ne îndreptăm atenția, să le asigurăm toate măsurile necesare pentru a funcționa în această perioadă grea, de a-și menține afacerile și de a reuși ca, după această perioadă de criză, în care revirimentele au început să apară, în primul rând, spre această zonă, fiindcă oricât am vrea noi, oricâte micșorări de cheltuieli am face în sectorul bugetar, fără alimentarea bugetului de stat și fără a influența mediul privat nu putem merge înainte.
Apropo de acest lucru, cred că modul în care a gândit Guvernul ca mediul de afaceri să fie cât mai curat, chiar și așa, cu mult discutatul impozit forfetar, și dați-mi voie să vă dau niște cifre: au fost închise 173.000 de firme, dintre care 93.000, deci 53%, aveau zero, pur și simplu, nu au depus niciun fel de bilanț. De asemenea, 32% erau în pierdere, și numai 21.000 erau cele care aveau profit.
Și altă cifră care poate să fie concludentă, faptul că s-au transformat, în această perioadă, din societăți comerciale, 75.477, în societăți în care activitatea comercială este considerată de persoane fizice autorizate, și s-au mai înființat 64.000 de societăți comerciale, fiind aproape echilibrat cu numărul celor care s-au închis, dovedește că măsurile pe care le-a luat Guvernul Boc pentru această modalitate de echilibrare a modului în care sunt privite societățile comerciale, indiferent de zona în care activează, a fost bună.
Și eu vă mulțumesc.
În continuare, dau cuvântul domnului Ioan Cindrea, din partea Grupului parlamentar al PSD+PC.
Eu vreau să vă mulțumesc că mi-ați dat cuvântul și n-aș continua cu mulțumirile prezentate de reprezentantul PD-L la adresa prim-ministrului. Ușor, am avut senzația că ne aflăm într-o altă epocă, în care mulțumim conducătorului, și cred că multora dintre noi ne-a fost rușine, în această sală, de modul în care și-a încheiat discursul reprezentantul PD-L.
Situația nu este deloc roz, și eu stăteam și mă gândeam de ce PD-L și Guvernul PD-L au grăbit această dezbatere și nu au respectat procedura statutară de a anunța cu 7 zile înainte, de a pune la dispoziție materialele, de a realiza o dezbatere reală în folosul românilor.
Cred, și nu numai eu, că, din păcate, se urmărește altceva de la superficialitatea cu care s-a pregătit această dezbatere. Cred că este un exercițiu de imagine publică, de a spune românilor ce s-a făcut pentru ei, când românii, în realitate, pierd locurile de muncă, când firmele, în realitate, se închid.
Evoluția numărului de firme din România, faptul că anul trecut am avut aproape 200.000 de firme care s-au închis, faptul că șomajul de la 4,4% a ajuns la 8,3% ne arată că suntem într-o criză profundă.
Dacă ne uităm în statistici, vedem că între 800 și 1.000 de oameni își pierd locurile de muncă zilnic, și acest lucru a condus la o cifră a șomajului alarmantă pentru piața muncii, alarmantă pentru România, cu perspectiva de a ajunge la 1 milion de șomeri, dacă nu cumva numărul de 1 milion a fost atins, fiindcă cifrele oficiale, prezentate de Guvern, ne prezintă șomajul înregistrat. Nimeni nu vrea să prezinte cealaltă metodă statistică de calcul al șomajului din România, care ne arată, de regulă, că șomajul real este cu două procente mai mare decât cel înregistrat, din cauza numeroșilor șomeri de lungă durată, care și-au pierdut locurile de muncă și care nu se mai înregistrează la agențiile pentru ocuparea forței de muncă, instituție publică destinată sprijinirii șomerilor, ea nu oferă locuri de muncă.
Deci, din punctul de vedere al ocupării, am trecut de la o extremă la alta, sub conducerea măreață a Guvernului Boc. De la o criză a locurilor de muncă, de la o criză de forță de muncă, repet, o criză de forță de muncă, când angajatorii nu aveau oameni să ocupe locurile de muncă, am ajuns la o criză a locurilor de muncă și vedem zilele acestea că nu există, practic, locuri de muncă disponibile pentru cei aproape 1 milion de șomeri din România.
Și eu vă mulțumesc. În continuare îi dau cuvântul domnului Călin PopescuTăriceanu.
## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**
Doamnă președinte al Camerei Deputaților, Domnule prim-ministru, Stimați membri ai Guvernului, Doamnelor și domnilor deputați,
Am ascultat cu mare atenție prezentarea făcută de domnul prim-ministru Emil Boc, care, de la început, ne-a prezentat câteva dintre prioritățile de acțiune ale guvernului Domniei Sale, printre care a menționat măsurile de protecție socială – după părerea mea perfect justificate într-o perioadă de criză –, ne-a vorbit, inclusiv astăzi, despre modernizarea statului. Nu știu ce legătură directă are cu subiectul pe care, după aceea, l-a dezbătut în detaliu.
Singura întrebare pe care doresc să i-o pun astăzi, pentru că este prezent printre noi, este următoarea: domnule prim-ministru, vreau, într-o bună zi, să aveți amabilitatea și să veniți la o dezbatere serioasă în Parlament și să ne explicați dacă stimularea dezertării parlamentarilor din grupurile politice din partidele care au primit votul de încredere al cetățenilor la alegerile parlamentare din anul 2008 este o măsură de modernizare a statului și de reformă a instituțiilor.
Sigur că este o întrebare mai mult retorică, dar cred că trebuie să reflectați serios la această practică, care este cea mai gravă formă de corupție cunoscută în lumea politică și în toate manualele de științe politice. Coruperea parlamentarilor este catalogată ca cea mai gravă formă de corupție. Și când vorbim despre modernizarea statului, atunci gândiți-vă bine la aceste practici pe care, din păcate, le susțineți.
Acum, pe fondul problemei. Pe fondul problemei, domnule prim-ministru, chestiunea stă în felul următor, ceea ce s-a observat de la distanță, de un an de zile, de când conduceți destinele Guvernului României, este următorul lucru: acțiunea dumneavoastră a fost axată, în principal, pe reducerea cheltuielilor pentru a face față provocărilor și pericolelor crizei.
Este o măsură care, de principiu, este corectă, pentru că în perioada de criză trebuie să strângi cureaua, așa cum se spune, dar vreau să înțelegeți foarte bine că, având în vedere efectele acestei crize, modul în care evoluează criza, care este, din păcate, în continuare, de o amploare fără precedent, numai reducerea cheltuielilor nu poate fi o soluție pentru că, pe măsură ce economia se contractă, nu veți mai avea ce cheltuieli să reduceți.
Și eu vă mulțumesc. Tocmai voiam să vă atrag atenția... Nu mai sunt alte solicitări pentru intervenții. Domnul Adomniței?
Aveți timpul expirat. Din păcate, nu vă pot da cuvântul. Pe procedură, dar intervenția o să vă rog să fie scurtă, pentru că domnul Tăriceanu a depășit cu patru minute timpul alocat.
Procedura se referă la faptul că un principal acuzator al vechiului Guvern, domnul Mircea Toader, nu este în sală și... Este?
Unde?
A, se ocupă cu altceva!
Îi spun colegului meu Mircea Toader, de față cu toată lumea, că sunt doritor, nu doar dispus, să merg în județul Domniei Sale, Galați, și să-mi arate măcar un exemplu din cele peste 400 de lucrări făcute în perioada Guvernului Tăriceanu, de școală realizată unde să fie construcția făcută, băncile puse, ca să fac această remarcă, și nu erau copii. O fi poate acum, când Domnia Voastră, cu Guvernul Domniei Voastre, ați desființat școli fără să aduceți microbuze în loc. Și mai fac o remarcă: dacă sunteți tot atât de doritor, poate rezolvați Colegiul Național „Alexandru Ioan Cuza” din Galați, care are retrocedat un corp de clădire istorică, unde am făcut campus școlar, s-au dat deja 16 miliarde de lei vechi investiți, nu ați mai continuat de doi ani de zile nimic, în schimb ați dat bani la campusul din Tecuci, unde este primar PD-L. Mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc.
Drept la replică domnul Mircea Toader, dar o să vă rog să nu-i pronunțați numele!
Am să-i răspund domnului ministru. Școala este în comuna Moscu, ce aparține de Târgul Bujor, una dintre ele. Microbuze sunt câte două în comuna Liești, care nu are niciun fel de sat alăturat. Iar referitor la „Alexandru Ioan
Cuza” și Tecuci, 16 miliarde, într-adevăr, pentru „Alexandru Ioan Cuza”, și pentru Tecuci numai 7 miliarde.
Vă mulțumesc.
Din partea Grupului parlamentar al PSD înțeleg că mai există o intervenție din partea domnului deputat Solomon. Vă rog.
Vă mulțumesc, doamnă președinte.
Nu o să-i mulțumesc, însă, domnului prim-ministru, pentru că și astăzi a venit și ne-a vorbit despre nimic, pentru... Stă cu spatele, este aici! Pentru a cincia oară în trei luni, domnul prim-ministru ne citește același discurs. Probabil că este o problemă la nivelul consilierilor Domniei Sale și ar trebui să nu-l mai pună în această situație delicată, pentru că ne pune și pe noi într-o situație jenantă.
O voce din sală
#84105Pe tine!
Și pe dumneata! Și stai liniștit, nu te enerva, că o să ai, probabil, drept la replică.
Stăm aici și discutăm despre nimic, pentru că mai nimic au făcut domnul Boc și Guvernul Domniei Sale în ultimul timp și ne vorbește despre măsuri de modernizare a țării. Eu îi atrag atenția domnului Emil Boc că țara este acea entitate cu străzi, cu orașe, cu sate și cu oameni în ea, iar ceea ce vrea să facă Domnia Sa împreună cu domnul președinte Băsescu este o modernizare a statului, numai că, pornind de la ideile pe care le au Domniile Lor în plan, eu nu cred că putem vorbi despre o modernizare sau reformare a statului, ci doar despre o deformare a statului.
Astfel că domnul prim-ministru vine pentru a nu știu câta oară în ultimele luni și ne vorbește despre responsabilitate, dorind să ne prezinte nouă persoana sa ca fiind cea mai responsabilă persoană care ocupă funcția de prim-ministru. Și haideți să vă spun cât de responsabil este Domnia Sa. De exemplu, în chestiunea șomajului, domnul Adrian Năstase în 2001, când a ajuns premier, a găsit o rată a șomajului de 10,5%. În 2004, rata șomajului era de 5,9. Domnul Tăriceanu, aici de față, a găsit în 2005 o rată a șomajului de 5,9 și l-a lăsat în 2008 la 4,4%.
Domnul Boc, într-un singur an a reușit performanța, ce-i drept, istorică, de a ridica rata șomajului de la 4,4% la 8,3%. Asta este o responsabilitate de prim-ministru, cel care vine în fața dumneavoastră și vă spune de atâtea ori că face destule lucruri pentru ieșirea din criză, dar nu știe cum să trimită cât mai mulți oameni în șomaj.
A produs acest Guvern și nu se spune nimic aici despre o hotărâre de guvern cu privire la finanțarea per elev, iar această hotărâre de guvern lasă învățământul românesc în subfinanțare și, mai mult decât atât, vedeți ce se întâmplă în toată țara, au rămas profesorii fără bani încă de la începutul anului. Gândiți-vă că la sfârșitul trimestrului IV nu există la nicio primărie bani prevăzuți pentru fondul de salarii în învățământ. Prin urmare, cei 15.000 de șomeri vor fi făcuți doar în urma acestei hotărâri, care, din birou și dintr-un calcul contabilicesc, va trebui să trimită, iată, 15.000 de dascăli în șomaj, lăsând, până la urmă, rezolvarea problemei subfinanțării învățământului pe seama altcuiva.
O să vă rog să finalizați, vă rog, pentru că termenul a fost expirat.
## O secundă, doamnă.
De ce, domnule Boc, nu faceți câte o șosea de centură la fiecare oraș și la unele faceți câte două?
Și, dacă ar fi să concluzionez, se vorbește despre stimularea investițiilor și despre tot felul de măsuri de acest gen. Eu vreau să vă întreb, domnule premier, v-ați gândit vreodată la o măsură, nu știu, în Codul fiscal, în Legea administrației publice, prin care să dați posibilitatea autorităților locale să acorde stimulente fiscale, scutiri de taxe, știu eu, terenuri gratuite, poate, pentru investitori sau la prețuri foarte mici? Pentru că așa cum este legislația astăzi, dacă un primar face astfel de chestiuni, îl plimbați cu televiziunea pe la DNA.
Vă mulțumesc.
S-a încheiat lista vorbitorilor, s-au încheiat dezbaterile din partea grupurilor parlamentare.
Îl invit acum la microfon pe domnul prim-ministru Emil Boc pentru a răspunde la problemele ridicate de dumneavoastră.
## **Domnul Emil Boc:**
Doamnă președinte, Doamnelor și domnilor,
Încă o dată vă mulțumesc pentru invitația la această dezbatere.
Mulțumesc tuturor pentru ideile și lucrurile menționate, dar nu pot, însă, să nu observ uneori reaua-credință cu care se încearcă a fi prezentate unele lucruri.
Am spus de la început că nu mă așteptam de la opoziție să recunoască lucrurile bune care se fac, dar nu mă așteptam să se nege evidențele. Eu nu spun că totul este
bine și frumos, dimpotrivă. Spun că încă suntem într-o situație dificilă, spun că încă n-am ieșit din recesiune economică, dar spun că vom ieși anul acesta. Spun că ceea ce am putut face în 2009, și facem și în 2010, a fost să limităm efectele negative ale crizei economice, să evităm derapajele și să păstrăm sub control atât economia, cât și plata drepturilor salariale, pensii, alocații în această țară. L-am auzit pe un coleg de la PSD, parcă trăia într-o altă lume. Cred că acum a ajuns în Parlamentul României și nu știe că în acest moment Europa și lumea se află în recesiune globală, în cea mai cruntă recesiune de după cel de Al Doilea Război Mondial, cea mai cruntă recesiune economică.
Să nu credeți că cineva din această sală are o vină că a venit această criză economică mondială. Ea, însă, ne-a găsit așa cum ne-a găsit, mai puțin pregătiți decât alte țări să facem față acestei crize economice. Alții au fost cumpătați în vremuri de creștere economică și au trecut poate un pic mai bine prin această criză economică. Noi, atunci când am avut creștere economică, am făcut petreceri pe bani publici. Noi, când am avut 8% creștere economică am lăsat țara cu un deficit de 5,4%. Noi, când am avut bani din privatizări, 4 miliarde de euro, aproximativ, i-am cheltuit pe petreceri. Aceasta trebuie să ne răspundă domnul Tăriceanu de la această tribună. Dar nu l-am auzit spunând un lucru: ce a făcut cu banii din Fondul Național de Dezvoltare? Ați avut banii din vânzarea BCR-ului, ați avut 11 miliarde de lei, aproape 4 miliarde de euro! Cum a fost posibil ca din acești bani să nu se aleagă cu nimic țara asta?! N-ați fost în stare nici măcar pasajul de la Băneasa să-l finalizați. Când am ajuns la guvernare, 15% era făcut din pasajul Băneasa. Doi ani de zile v-ați chinuit, n-ați făcut nimic. A trebuit să vină acest Guvern să pună ordine în București și să facă un pasaj, ca să arate ca o capitală europeană, cât de cât.
Vorbeați despre investiții. Da, cifrele ne dovedesc faptul că acest Guvern pe care îl conduc a avut cea mai mare alocare de resurse publice pentru investiții. În termeni concreți, pentru că ați cerut, în 2009, 32 de miliarde de lei, în 2010, 34 de miliarde de lei. Acești bani sunt, repet, în buget și pot fi văzuți inclusiv de dumneavoastră.
În privința Fondului de garantare și contragarantare, în 2009 acest fond de garantare a sprijinit IMM-urile, a sprijinit 90.000 de locuri de muncă să nu fie pierdute, aproximativ 5.600 de firme, iar în 2010, 110.000 de locuri de muncă, vor fi asistate aproximativ 6.000 de firme pentru a fi salvate.
Valoarea garanțiilor date prin intermediul fondului a fost, în 2008 și 2009, de 14 milioane de euro. Sunt lucruri directe, lucruri concrete care, repet, au salvat și salvează locurile de muncă ale românilor. Și, încă o dată repet, pentru cei care nu vor să vadă nimic din ce s-a întâmplat și ce se întâmplă pozitiv: eu nu spun că totul este roz, nu spun că este bine, sunt mai realist ca oricine din această țară și știu câte greutăți mai avem de trecut și știu că rezultatele acestea bune pe care le avem în materia unor indicatori economici își vor arăta rezultatele mai târziu un pic. Dar nu pot, însă, să nu mulțumesc colegilor mei și celor din PSD, când au fost la guvernare, și celor care sunt în continuare în Guvern, cu mine acum, pentru că au făcut eforturi să ținem lucrurile sub control, și am spus: datorită acestui efort de a nu lăsa țara să cadă în derapaje avem și o cifră a șomajului cu două procente mai mică decât media din Uniunea Europeană.
Dacă aveam un șomaj de 18–20%, ca în unele țări din Uniunea Europeană, era mai bine?
Dacă România scăpa de sub control deficitul bugetar era mai bine?
Dacă cursul euro-leu o lua razna și ajungeam la un curs de 6–8 lei și nimeni nu mai putea să-și plătească creditele, comenzile scăpau de sub control, prețurile ieșeau din orice barem, era bine?
Aceste lucruri s-au ținut cu greu sub control, că am reușit să reducem cheltuielile bugetare acolo unde a fost abuz. Am reușit în aceste condiții să facem câteva lucrări de infrastructură importante. Dobânzile acum au început să scadă. Nu mai sunt dobânzi de 20–30%, ci dobânzi de 11–13%. Dobânda de referință a Băncii Naționale este 7%, nu mai este 10%. Standard&Poorʼs nu ne-a retrogradat așa, ca în vremea domnului Tăriceanu, ci, dimpotrivă, ne-a dus la stabil și obiectivul nostru este să obținem Investment Grade în perioada următoare pentru România.
Vă mulțumesc și eu, domnule prim-ministru. Domnul Dușa, înțeleg, pe procedură. Domnul Tăriceanu, drept la replică.
## Domnule prim-ministru,
Sigur că ați răspuns multor probleme ridicate de colegii mei și chiar unor persoane. Numai mie, fiind minoritar, nu mi-ați răspuns la întrebare. Nu vă mai chinuiesc, dar aștept, totuși, răspuns scris, dar, dacă este scris, să fie bilingv, că eu așa răspund în colegiu celor care se adresează în audiență.
## Vă mulțumesc.
Da, domnul prim-ministru dorește să dea un răspuns, dar după dreptul la replică al domnului Tăriceanu.
## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**
## Domnule prim-ministru,
Am numărat, de vreo 15 ori mi-ați pronunțat numele. Și, atunci, dacă ați fi spus o dată, de două ori, poate renunțam la acest drept la replică.
Știți ce se întâmplă? Constat un lucru: că lucrul care doare cel mai tare este adevărul. Vă doare când vă spun că mințiți. Autostrada Transilvania, cei 42 de kilometri au fost gata de la finele anului 2008 și în anul 2009 au făcut marcajele și au pus semnele de circulație. Spre deosebire de dumneavoastră, eu am fost la Autostrada Transilvania înainte. Puteați să veniți, că erați primar al Clujului și, dacă aveați acest interes național, nimic nu vă împiedica să vedem împreună, când am fost în nenumărate rânduri – și în 2006, și în 2007, și în 2008. Și sunt nemulțumit de modul cum au evoluat lucrările, din cauze comune, comune Guvernului și comune constructorului. Dar acest lucru nu vă dă dreptul acum să vă împăunați cu ceva ce nu vă aparține de fond. Orice om bine informat, la nivelul unui guvern, știe că un kilometru de autostradă se realizează, în medie, la 4-5 ani de la luarea deciziei politice privind angajarea proiectului respectiv. Nu mă faceți să cred că dumneavoastră inversați ordinea naturală a lucrurilor și o să ne spuneți, probabil, că nașterea unui copil nu se face la 9 luni, se face la 6 luni, în mod normal. Dacă vreți să ne acreditați ideea asta, în sfârșit, se poate, dar sigur că copiii riscă să rămână subdezvoltați.
Deci, în rest, nu vreau să continui. Rămâne cum am stabilit.
Domnule prim-ministru, o să vă rog să răspundeți.
## **Domnul Emil Boc:**
Vă mulțumesc, doamnă președinte, pentru posibilitatea de a-mi exercita dreptul la replică.
Îmi cer scuze, domnule deputat, nu am făcut-o intenționat, să omit dreptul la replică. Am respectul cuvenit față de munca dumneavoastră și de modul în care susțineți procesul legislativ în Parlamentul României.
Vreau să spun foarte clar și răspicat, în privința întrebării dumneavoastră. Din punctul meu de vedere, prevederile Constituției României nu se negociază. Ele se aplică. Nu am niciun fel de îndoială că acest lucru este înțeles de către toată lumea. Prezența la guvernare a partenerilor de la UDMR nu înseamnă negocierea Constituției României. Și cu asta, cred că am spus absolut tot ce trebuie să fie spus și sunt convins că și partenerii și colegii noștri de la UDMR au această convingere, că acest text al Constituției României este în vigoare, nu se negociază, se aplică și se respectă ca atare.
În privința intervenției domnului Tăriceanu, aveam multe formule de replică, dar încerc să le reprim. Sunt convins că, dacă veți trece pe la Cluj sau prin zona Ardealului, vă vor da răspunsul ardelenii cu privire la ce ați făcut pentru Autostrada Transilvania.
Vă mulțumesc foarte mult.
## **Doamna Roberta Alma Anastase:**
Și eu vă mulțumesc.
Cu aceasta, am epuizat ordinea de zi pentru astăzi. Urmează ultima parte a ședinței – primirea de răspunsuri la interpelările adresate prim-ministrului și membrilor Guvernului.
Vă mulțumesc.
## PAUZĂ
* *
## DUPĂ PAUZĂ
## Stimați colegi,
După cinci minute continuăm cu răspunsurile la interpelările adresate membrilor Guvernului.
Vă mulțumesc.
Domnul Aurel Vlădoiu este în sală?
A adresat o întrebare Ministerului Administrației și Internelor.
Nu este.
Vă rog să-i transmiteți răspunsul în scris.
Domnul deputat Lucian Riviș-Tipei.
Este în sală?
Domnul Riviș este în sală?
A adresat o interpelare Ministerului Sănătății.
Vă rog să-i răspundeți în scris.
Domnul deputat Cristian Adomniței a adresat o interpelare Ministerului Muncii și Familiei.
Este în sală?
Nu este.
Vă rog să-i transmiteți, doamnă secretar de stat, răspunsul în scris.
Domnul deputat Nini Săpunaru a adresat o întrebare Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.
Vă rog să-i transmiteți răspunsul în scris.
Domnul deputat Nicolae Păun a adresat o întrebare Ministerului Educației.
Vă rog să-i transmiteți răspunsul în scris.
Domnul deputat Ialomițianu Gheorghe a adresat o întrebare Ministerului Finanțelor Publice. Aveți cuvântul, domnule deputat.
Domnule președinte de ședință,
Am primit răspunsul de la Ministerul Finanțelor. Este un răspuns bun, pe care-l apreciez.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Mircea Dușa:**
Vă mulțumesc.
Domnul deputat Robert Sorin Negoiță a adresat o întrebare ministrului transporturilor.
Vă rog să-i transmiteți răspunsul în scris.
Dacă sunt și alte intervenții?
Dacă nu sunt, declar ședința dedicată întrebărilor și răspunsurilor închisă și reluăm mâine, la ora 8.30, cu declarațiile politice.
Vă doresc o seară bună!
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR
#104202„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.
&JUYDGY|438590]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 32/26.III.2010 conține 16 pagini.**
Prețul: 3,20 lei
Sigur că măsura pe care a propus-o premierul pentru a stabili cu adevărat un impozit forfetar, pentru cele care sunt în zona evazionistă, este foarte bună. Și vreau să subliniez, încă o dată, și credeți-mă, că provin din acest mediu, problema TVA-ului.
Este prima dată când un guvern s-a aplecat cu adevărat asupra modului în care se rambursează TVA-ul, asupra modului și timpului în care societățile comerciale își preiau înapoi TVA-ul, fără a trece o perioadă foarte mare de timp.
Ca motiv de evaziune, știți că zona cea mai importantă a evaziunii e zona din agricultură, și faptul că acel ordin al ANAF-ului, care prevede că și pentru exportatori cu categorii mai speciale, pe baza unei garanții bancare, se returnează TVA-ul, urmând ca controlul să fie efectuat în următoarea perioadă, înseamnă pentru ei o gură de oxigen și, în mod cert, o modalitate de a funcționa în bune condițiuni activitatea.
Și, apropo de domeniul public, de investițiile publice, stimați colegi, avem 54.000 de investiții publice începute de toate guvernele, care trebuie, într-o formă sau alta, finalizate. Nimeni nu a gândit, sau cine a fost la guvernare în perioada trecută, cât de importante sunt. De aceea avem școli, și sunt la mine în județ școli nou-nouțe, cu bănci, cu tot ce le trebuie, dar nu au niciun elev. Sigur că sunt investiții care sunt pornite, și ca să le poți finaliza ne mai trebuie încă două bugete și ceva. De aceea, acest Guvern are sarcina deosebită de a găsi și soluții pentru finalizarea acestor investiții începute, dar, mai important, pentru a porni investiții capabile să asigure o funcționare a mediului privat.
Și, apropo de aceasta, domnule prim-ministru, vă garantăm că parlamentarii Partidului Democrat Liberal vor sprijini acțiunile Guvernului, vor promova inițiativele legislative capabile să sprijine acțiunile dumneavoastră și vom găsi, și dorim să găsim, o soluție, împreună cu dumneavoastră, ca aceste achiziții publice și, în special, modul prin care se realizează achizițiile publice, acele licitații mult discutate, să găsim și să blocăm acea zonă a mafiei care oprește aceste investiții și care de multe ori ne duce spre o imposibilitate de a realiza investițiile.
În concluzie, domnule prim-ministru, vă mulțumim pentru discursul dumneavoastră competent, mulțumim Guvernului pentru măsurile pe care le-a luat și le va lua în continuare, și sunt convins că, la următoarea declarație și la următorul raport pe care le faceți dumneavoastră în fața plenului, vom avea rezultate și mai bune.
Mulțumesc mult.
Ce este grav și nu spune Guvernul este că Guvernul, prin măsurile pe care le ia, nu face altceva decât să adâncească criza. Și aș lua două exemple: Legea salarizării își propune reducerea treptată a numărului de salariați din sectorul bugetar și din companiile naționale. Acest lucru se întâmplă. Dacă ne uităm în bugetarea fondurilor posturilor la instituții publice, după aprobarea bugetelor de venituri și cheltuieli, vedem că anul acesta între 80 și 100.000 de români care lucrează la stat își vor pierde locurile de muncă. Guvernul nu are grijă nici măcar de locurile de muncă din propria ogradă, lucru grav într-o perioadă de criză. Alte țări din Uniunea Europeană au încercat în disperare să păstreze aceste locuri de muncă, nu să le restructureze.
Ceea ce este grav este că cei care au lucrat cu statul, din cauza întârzierilor mari în plata lucrărilor, în decontarea lucrărilor executate, au intrat în incapacitate de plată și generează, la rândul lor, tot din cauza statului și ineficienței Guvernului de a plăti la timp aceste lucrări, generează șomaj.
Este foarte grav că și cei aproape 1 milion de șomeri n-au nicio șansă pe piața muncii. Tinerii absolvenți... din păcate, doar 10% din promoția anului trecut și-au găsit oficial un loc de muncă, lucru grav într-o economie, fiindcă nu oferim o șansă tinerilor, dar nici celor care sunt peste 45 de ani. Unul din patru șomeri, deci un sfert sunt șomeri de lungă durată, au depășit limita de un an și au intrat în categoria șomerilor de lungă durată și n-am văzut nicio vorbă de sprijinire a acestor oameni să-și găsească real un loc de muncă.
Ce este grav, există zone în care rata șomajului depășește 14% și se apropie de cote de 20%. Mă refer la zone întregi din Moldova, la sudul țării, mă refer la zone din Transilvania, în care rata șomajului a depășit 14%, iar zonele monoindustriale, practic, nu oferă nicio șansă șomerilor și persoanelor care nu au un loc de muncă.
Cadrul legislativ cu care s-a prezentat că vine Guvernul există, dar nu se folosește acest cadru legislativ și mă refer nu mai departe de măsurile active de la Legea șomajului, care sunt subfinanțate. De la formarea profesională, pregătirea șomerilor, până la stimularea șomerilor să-și caute un loc de muncă, până la stimularea angajatorilor să încadreze anumite categorii defavorizate pe piața muncii, cum ar fi absolvenții, cum ar fi întreținătorii unici de familie, persoane peste 45 de ani, persoane care domiciliază în mediul rural, practic sunt inexistente din cauza bugetului propus de Guvern și aprobat în Parlament, contrar voinței opoziției. Sunt subfinanțate și nu oferă nicio soluție, deși cadrul legislativ există.
M-aș referi și la o altă sursă financiară importantă pentru sprijinirea fie a creării, fie a sprijinirii mediului economic pentru a păstra locurile de muncă. Mă refer la fondurile europene. Ultimele cifre oferite de reprezentanții Guvernului ne arată că, din 4,2 miliarde euro, doar 1,8 au fost efectiv consumați, doar 70 milioane lei, și, din 6.000 de proiecte, doar 10% au fost aprobate: 620 de proiecte. Restul, fără motive întemeiate, sunt în așteptare din cauza birocrației și poate a altor interese care funcționează în această zonă a Ministerului Muncii care gestionează și administrează aceste fonduri europene.
Aș concluziona, înainte de toate, că nu există astăzi un program de sprijinire a mediului economic și de creare, nu de creare, aș vorbi de menținere a locurilor de muncă. Realitatea ne arată că se pierd, în fiecare zi, 1.000 locuri de muncă și nu există un program real, unitar și coerent al Guvernului.
De asemenea, prin măsurile luate de reducere a cheltuielilor, fie prin reducerea cheltuielilor cu salariile, prin reducerea de la 9,4% a cheltuielilor din PIB cu salariile la 7% prin Legea unică a salarizării, prin reducerea cheltuielilor cu pensiile de la 8 la 6% din PIB, prin Proiectul de lege a pensiilor, nu facem altceva decât să reducem consumul, să adâncim criza economică și să dispară noi locuri de muncă de pe piața muncii.
Nu funcționează dialogul social, partenerii sociali și, în special, sindicatele sunt într-o stare de agitație și cred că tensiunea socială din cauza lipsei dialogului social va duce la explozie socială dacă nu se deschide un dialog real cu partenerii social.
Cred că bulgărele care a mers spre domnul prim-ministru și care, cu profesionalism, a fost preluat de una dintre gărzile de corp, se va putea transforma, ar putea să crească, într-un bulgăre mare, care să producă o avalanșă în ceea ce privește tensiunea pe piața muncii. Nu ne dorim acest lucru. Dorim să sprijinim acele eforturi reale ale Guvernului de a menține locurile de muncă și de relansare a mediului economic.
Am depus astăzi o moțiune. La finalul moțiunii există 11 măsuri pe care le-am propus. Din lipsă de timp și din cauza spațiului insuficient de timp acordat, domnule prim-ministru, analizați, împreună cu cabinetul dumneavoastră, măsurile propuse de Partidul Social Democrat, care se referă la domeniul creării, menținerii locurilor de muncă, domeniul pensiilor, domeniul social, domeniul fondurilor europene pentru dezvoltarea resurselor umane, și sunt convins că veți găsi multe dintre soluțiile pe care le-am propus în această moțiune de cenzură.
Mă opresc aici, spunând că eu cred că această dezbatere este târzie. Trebuia să aibă loc anul trecut, ca să putem repara multe dintre greșelile care s-au făcut în această perioadă.
Mulțumesc frumos.
Ca atare, Domnia Voastră ar trebui să vă concentrați pe măsurile active de relansare a economiei și de pornire a motoarelor economice. Din păcate, astăzi nu am avut decât o palidă prezentare, decât un palid proiect a ceea ce ar trebui să fie o acțiune guvernamentală susținută. Și am reținut de la dumneavoastră, din gura dumneavoastră chiar, aș spune, că Guvernul nu poate fi lăudat pentru ceea ce a făcut. De exemplu, nu o să vă lăudăm că ați dus șomajul la 8,3%, și sunt perspective ca în curând să ajungem la 10% șomaj, dar am putea, în schimb, să vă lăudăm pentru ceea ce n-ați făcut. De exemplu, nu ați modificat cota unică. Și sigur că în privința măsurilor pe care ar trebui să le luați, eu am încercat să vi le sintetizez în trei puncte mari.
Primul lucru: investiții publice. Și o să discutăm în detaliu ce înseamnă investiții publice în accepțiunea dumneavoastră, și ce ar trebui să însemne, poate.
În al doilea rând: stimularea mediului de afaceri, pentru că ați vorbit în câteva rânduri despre stimularea mediului de afaceri. Dar stimularea mediului de afaceri se face prin reducerea fiscalității, nu prin majorarea fiscalității, cum ați făcut, prin stimularea conformării voluntare de plată a impozitelor, și nu prin stimularea evaziunii fiscale, așa cum ați făcut, ci prin păstrarea și crearea de locuri de muncă, nu prin stimularea șomajului, respectiv a șomajului tehnic, așa cum ați procedat.
În fine, a treia direcție de acțiune consistentă necesară este legată de stimularea consumului și reintroducerea încrederii la nivelul consumatorilor pentru a cumpăra, pentru a cumpăra bunuri și servicii produse de economia românească.
Analizând lista foarte lungă, de peste 27 de măsuri pe care le-ați prezentat, am observat o aplecare a dumneavoastră excesivă pentru elementele punctuale, pentru elementele de detaliu, și cred că riscați să nu vedeți care sunt direcțiile mari și importante pe care acțiunea dumneavoastră, și aș spune acțiunea personală a dumneavoastră, ar trebui să se axeze.
Ați vorbit inclusiv despre proiecte viitoare, pe care le știm de ani și ani de zile: terminalul de gaze lichefiate, cablul submarin până în Turcia, Centrala de la Tarnița, Centrala hidroelectrică de pe Dunăre, cu bulgarii. Sigur că sunt proiecte interesante, nu le contest, important ar fi fost, poate, dacă aveți să ne spuneți ceva nou, dacă s-a făcut vreun progres în această privință și unde s-a avansat.
Până atunci, permiteți-mi să fac o primă remarcă de început. Am stat de vorbă de curând cu un grup de oameni de afaceri români care exprimau o îndoială fundamentală în privința capacității dumneavoastră personale de a vă ocupa de problemele economice, și unul dintre ei a făcut o remarcă pe care vreau să v-o reproduc aici. Nu este foarte măgulitoare, din păcate, dar aceasta este. Cineva spunea așa: domnul Boc se vede că nu are pricepere în chestiunile economice, am convingerea că dacă i-am da pe mână un butic l-ar băga în faliment într-o săptămână. Dumneavoastră ați reușit, din păcate, într-un an de zile să băgați 100.000 de firme românești în faliment. Și sigur că acest lucru este extrem de grav.
Vreau să analizăm puțin, punctual, câteva dintre lucrurile pe care le-ați anunțat. Investiții publice substanțiale în 2009 și 2010. Ați alocat cel mai mare PIB de după 1990. Trebuia să ne spuneți nu cât este procentul, că să știți că investițiile nu se fac cu procente, ci se fac cu bani, deci era important să ne spuneți cât e valoarea totală. Ați anunțat 10 miliarde de euro investiții. Unde sunt cele 10 miliarde de euro? Pentru că dacă vorbim despre proiecte concrete, atunci când vorbiți despre 42 de kilometri de autostradă, domnule Boc, să știți că cei 42 de kilometri de autostradă erau realizați toți în 2008. Eu am fost pe autostradă și am văzut. Puteați să mergeți și dumneavoastră, că erați la doi pași! Ce au făcut în anul 2009? Vă spun eu: marcajul, vopseaua!
Vorbiți despre pasajul de la Băneasa. Păi, nu mai menționați, domnule prim-ministru, pasajul de la Băneasa, că e lung, mare și lat, are 150 de metri. Dacă aceasta este investiție cu care să se fălească prim-ministrul României, ne facem de râs. Cred că nu aveți simțul ridicolului, mă scuzați că vă spun lucrul ăsta.
Mai departe. Ați vorbit despre măsuri fiscale și vorbeam despre simțul măsurii. Măsura fiscală referitoare la impozitul reinvestit sau mai bine zis la neimpunerea impozitului reinvestit, care a adus în anul 2009 un rezultat de... cred că n-am auzit bine, 17 milioane de lei... Păi, aceasta înseamnă cu puțin mai mult de 4 milioane de euro. Ce înseamnă aceasta la nivelul unei economii cum este România?
Apoi, ați vorbit despre scutirea plății CAS pentru angajatorii care angajează șomeri, pe care ați decis să o introduceți acum două săptămâni. Foarte bine, dar eu vă întreb un lucru: această măsură ați găsit-o pusă în aplicare când ați preluat dumneavoastră mandatul de prim-ministru, de ce v-a trebuit un an de zile să o anulați dacă o introduceți acum?!
Ați vorbit despre programul „Prima casă” și despre 16.968 de garanții. Vreau să vă întreb câte case noi s-au construit, nu câte case s-au vândut, pentru că ceea ce s-a întâmplat cu cele 17.000 de garanții reprezintă, în majoritate covârșitoare, diminuarea stocului de case construite. Prin urmare, nu vorbiți despre noi locuri de muncă, ci mai degrabă despre deblocarea pieței imobiliare, ca să fim corecți și riguroși.
La punctul 5 ați vorbit despre programul „Rabla” pentru 2010. Programul „Rabla” pe 2010 botezați-l, vă rog eu, „Epava”. Știți de ce? Pentru că fiecare cetățean care a găsit în curte o tablă care semăna cu o mașină și care era folosită drept coteț de găini a dus-o la REMAT, a încasat un voucher. Ce ați făcut dumneavoastră? Ați pus pe piață până acum 26.000 de vouchere. Nu s-au vândut mașini noi, dar ați făcut o piață secundară, la negru să-i spunem, nu e grav, de tranzacționare de vouchere. Dar efectul, până în momentul de față, este nesemnificativ. De ce? Pentru că nu există încrederea cetățenilor și capacitatea lor, nu numai încrederea, de a-și cumpăra mașini noi. Deci încercați să consultați mediul de afaceri, economia reală și să vedeți, să cuantificați care este efectul măsurilor pe care le aplicați, pentru ca ele, eventual, să fie corectate, pentru că trebuie să afirm, nu am nicio îndoială că ați făcut-o cu bună intenție.
Ați vorbit despre zona învățământului și despre case pentru profesorii de la țară, 25.000 de case. Intrăm deja în categoria măsurilor punctuale, mărunte, care vor produce efecte. Am să-l rog pe colegul meu, Cristian Adomniței, să vină pentru un minut la microfon și să-i răspundă domnului deputat Mircea Toader în legătură cu școlile despre care dânsul spune că au fost făcute fără să existe elevi. E bine să știți un lucru: nu există în județul domnului Toader nicio școală la care s-a început construcția și care să nu aibă elevi.
Continui cu măsurile pe care le-ați anunțat: reabilitarea și modernizarea a 10.000 de kilometri de drumuri. O să vedem. Programul urmează. Vânzarea locuințelor către ANL, așijderea. Sprijinirea IMM-urilor prin fondul de garantare. Aveți evaluări? Dați-ne niște evaluări. Ce efecte concrete a produs acest fond de garantare? Ne-am bucura, dar veniți cu elemente concrete.
Mai departe. Sprijinirea firmelor prin amânarea la plată a obligațiilor restante. Ați vorbit despre 660 de cereri la nivelul unei țări. Cred că este o măsură care nu este de nivelul dumneavoastră să o anunțați. Chemați un secretar de stat să ne spună despre ea. Nu coborâți la nivelul acesta!
Scutirea de suspendare a obligațiilor de plată: CAS-ul, șomajul tehnic pentru trei luni. OK! Este o măsură corectă, dar vedeți că aplicarea ei a dus la creșterea semnificativă a șomajului și, practic, nu la stimularea păstrării locurilor de muncă.
Compensarea TVA-ului de recuperat cu cel de plătit. Să știți că se făcea de multă vreme chestiunea aceasta!
Mai departe. Ajutoare de stat. Preiau câteva, pentru că nu am timp suficient. În privința ajutoarelor de stat vă dau un exemplu care este, după părerea mea, grav, și este cel referitor la investiția Ford de la Craiova. Pregătirea suportului legal pentru acordarea de ajutor de stat a fost făcută încă din trimestrul IV 2008. Tot anul 2009, Ministerul de Finanțe, condus de domnul Pogea, nu a mișcat un deget. Iar în ceea ce privește Parlamentul, vreau să vă spun că astăzi a venit solicitarea pentru aprobarea acordului de împrumut cu BEI-ul pentru această investiție și Parlamentul a decis să voteze acest acord mâine.
Mai departe. Ați vorbit în treacăt, foarte subțire, despre accesarea fondurilor europene. Puteți să ne spuneți cât a fost accesarea fondurilor europene în 2009, pentru că îmi aduc aminte că ne-ați criticat foarte mult pentru un nivel de accesare insuficient în anii precedenți. Și eu sunt primul care să spun: da, România a accesat insuficient fonduri europene până la finele lui 2008. Dar ar fi bine să ne spuneți ce ați făcut dumneavoastră în anul 2009. Vreți să vă spun eu? Nesemnificativ.
În fine, ați vorbit despre cota de impunere a persoanelor fizice, 16%. Da, este o măsură, bine că s-a menținut, pentru că, în rest, dumneavoastră ați adoptat câteva măsuri care sigur că sunt de criticat, și anume, măsurile de creștere a fiscalității. Vă readuc aminte: impozitul forfetar v-ați angajat în campanie că îl anulați și vreau să știu când se întâmplă minunea aceasta, creșterea contribuțiilor sociale pe care ați făcut-o, eliminarea facilităților pentru IMM-uri. Acestea sunt câteva lucruri pe care este bine să le aveți în vedere.
Am să închei, însă, cu un comentariu făcut de Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare și care mă scutește pe mine de orice concluzie. Știți care este comentariul. Stimați colegi, pachetul anticriză din România a avut mai mult un efect imaginar. Aceasta este, dacă vreți, cea mai bună etichetă pe ansamblul de măsuri pe care l-ați promovat în anul 2009.
Vreau să sper că anul 2010 va fi un an mai fast pentru economia românească și pentru întreaga țară și veți avea măsuri mai consistente și mai inspirate.
Vă mulțumesc.
Vorbește domnul prim-ministru despre investiții în diverse domenii și nu mai comentăm, pentru că nu are rost, că toate sau majoritatea acestora, cele mai importante, se duc în vestul țării. Eu vin dintr-un județ, și anume Vasluiul, care are 14% rată a șomajului în scripte, ceea ce înseamnă că șomajul real este undeva la peste 25%. Și nimic, nicio investiție nu se duce către acea zonă a țării, pentru a putea absorbi din șomerii pe care i-a produs acest Guvern și nu altcineva.
Vorbește despre faptul că va face destule investiții, în diverse domenii, dar nu vorbește despre cei 10.000 de șomeri de la CFR Marfă. Duce CFR-ul acest Guvern în faliment, iar toate mărfurile se transportă pe străzi și autostrăzi, câte or fi ele în România, cu camioane care distrug nu numai șoselele din țara aceasta, dar și străzile din municipiile și orașele acestei țări, unde Guvernul Boc nu găsește de cuviință să facă șosele de centură.
De ce, domnule premier, duceți CFR-ul în faliment și nu faceți ceva ca toate aceste mărfuri să fie transportate pe calea ferată, pentru că, un singur lucru vă atrag atenția, în România singura cale de circulație fără gropi este Dunărea, restul toate sunt pline de gropi. Și le-ați adus în acest stadiu dumneavoastră și ministrul Berceanu, cei care, de un an de zile, vă tot lăudați cu fel de fel de investiții în infrastructură și nu reușiți să faceți mai nimic.
Vorbește domnul Toader care, iată, nu este în sală, despre cât de bun este Guvernul Boc. Și normal că poate să vorbească! Domnul Toader este deputat de Tecuci. Un lucru minunat. Și să-i dorim sănătate și celor care l-au ales. Numai pentru că domnul Toader este lider de grup la Grupul PD-L din Camera Deputaților, la Tecuci se începe luna aceasta a doua șosea de centură, în vreme ce Bacăul, Bârladul, Deva și alte orașe importante din țara asta nu au șosea de centură...
Vorbeați despre Autostrada Transilvania, domnule Tăriceanu. Se vede că nici măcar nu ați fost pe acolo, că nu cunoașteți nimic din ce este în Transilvania. Cum spuneți că ați terminat Autostrada Transilvania și noi am venit și am tras marcajele? Nu sunteți penibil?! Nu sunteți penibil un pic, chiar nu vă uitați în oglindă când spuneți aceste lucruri?! De unde credeți că vin? Pe unde credeți că trăiesc? Ați făcut și ați blocat cât ați putut Autostrada Transilvania, cât ați fost la guvernare. Ați blocat-o! Ați făcut 5 kilometri din Autostrada Transilvania. Am făcut într-un an 42 kilometri, ca o formă de respect pentru o lucrare extrem de importantă pentru acea zonă a țării, așa cum sunt importante și lucrările de la București cu metroul, și Centura Constanței, și Centura Iașiului, și Centura Sucevei, și Centura Timișoarei, Centura Ploieștiului și Autostrada Nădlac–Timișoara și așa mai departe. Noi am abordat toate aceste lucrări. Dumneavoastră aveți tupeul să veniți să spuneți că a venit Boc și a tras liniile de marcaj la Autostrada Transilvania, ca și când până atunci s-ar fi circulat pe Autostrada Transilvania.
Întrebați-i pe cei din Transilvania care se uită acum la noi, să vă răspundă ce ați făcut dumneavoastră în materia acestei autostrăzi. Deci a pune echivalentul la cei 5 kilometri pe care i-ați făcut să alerge iepurii, pentru că nu aveau nicio finalitate, nu duceau nicăieri, cu cei 42 kilometri, cred că este o diferență uriașă și imensă.
Sunt lucruri concrete care s-au făcut. Imaginați-vă: agențiile internaționale de rating – și mă refer la Standard&Poorʼs – în 2008, cu creștere economică de 8%, în plin boom economic, când duduia economia, cum ne spunea domnul Tăriceanu, a ajuns să fie retrogradată țara la negativ, din perspectiva agențiilor internaționale de rating. Noi, pe criză economică, am adus înapoi la stabil și ne pregătim să mergem spre Investment Grade.
Deci acestea sunt lucruri concrete. Am reușit să stăm în angajamentele cu organismele internaționale când nimeni nu credea acest lucru. Credeți că a fost ușor și este încă ușor? Nu, este greu și va fi în continuare greu. Credeți că este greu să impunem o lege a pensiilor unitară, echitabilă, corectă, pentru 22 de milioane de români, prin pierderea privilegiilor, inclusiv ale parlamentarilor? Vă cerem sprijinul să facem acest lucru, pentru că e nevoie pentru această țară. Avem nevoie în continuare de sprijinul dumneavoastră pentru reforma în sănătate, în administrația publică, Legea responsabilității fiscale, pentru Legea educației naționale.
Sunt lucruri care, împreună cu pachetul de măsuri economice, ajută această țară să meargă pe drumul cel bun. Și, da, avea o mare dreptate domnul Mircea Toader aici, și cred că este și de datoria mea și o spun explicit de la această tribună a Parlamentului. Le mulțumesc public tuturor oamenilor de afaceri, tuturor firmelor care-și plătesc impozitele și taxele în această țară, în condiții grele, și mențin și salvează locuri de muncă. Lor le datorăm, în primul rând, faptul că suntem unde suntem și statul face tot ce-i stă în putință să-i sprijine cu măsuri raționale, repet, cu ceea ce se poate da, nu neapărat cu ceea ce ne-am dori. Pentru că ne
dorim foarte multe, dar cu ceea ce se poate oferi pentru a ieși din această situație în care ne aflăm.
Și vreau să vă asigur pe toți că nu există o preocupare nici acum, nici în viitor, pentru noi, mai mare decât locul de muncă și sprijinirea activității economice, pentru că orice loc de muncă, repet, este, în primul rând, o sursă de bani suplimentară pentru întreținerea pensiilor, salariilor din această țară, alocațiilor și, în același timp, o sursă de prosperitate pentru fiecare român. Nu este altă formă mai bună de protecție socială decât locul de muncă al fiecărui român din această țară și, în limitele resurselor pe care le avem, ale deficitelor bugetare pe care trebuie să le păstrăm ca echilibru, acest Guvern își menține angajamentul de a face din locul de muncă și din mediul de afaceri prioritatea lui de fiecare zi.
Vă mulțumesc pentru invitația la această dezbatere și vă asigur că, împreună cu colegii mei, vom veni în fața dumneavoastră ori de câte ori ne veți solicita.
Vă mulțumesc.