Stenogramă plen

## Bună dimineața!

Îl rog pe domnul senator Onofrei să dea citire listei alfabetice pentru a putea mobiliza toți colegii către sala de plen.

Domnule senator Onofrei, vă rog.

|**Domnul Orest Onofrei:**|| |---|---| |Albert Álmos|absent| |Andrei Florin Mircea|absent| |Andronescu Ecaterina|prezentă| |Antonescu George Crin Laurențiu|absent| |Arcaș Viorel|absent| |Ariton Ion|absent| |Badea Viorel Riceard|absent| |Banias Mircea Marius|absent| |Bara Ion|prezent| Cordoș Alexandru prezent Corlățean Titus absent Crăciun Avram absent Cseke Attila Zoltán Guvern Daea Petre prezent David Cristian absent David Gheorghe prezent Diaconescu Cristian absent Diaconu Mircea prezent Dobra Nicolae absent Dumitru Constantin prezent Fekete-Szabó András Levente absent Feldman Radu Alexandru absent Filip Petru absent Fodoreanu Sorin prezent Frâncu Emilian Valentin delegație Frunda György absent Găină Mihăiță absent Geoană Mircea Dan prezent Ghișe Ioan prezent Greblă Toni absent Grosu Corneliu absent Günthner Tiberiu prezent Gyerkó László prezent Hașotti Puiu prezent Hărdău Mihail absent Humelnicu Augustin Daniel prezent Ichim Paul absent Igaș Traian Constantin prezent Ion Vasile delegație Iordănescu Anghel absent Jurcan Dorel absent Lazăr Sorin Constantin prezent Luca Raymond prezent Mang Ioan absent Marcu Gheorghe prezent Mardare Radu Cătălin prezent Marian Ovidiu absent Marian Valer prezent Markó Béla Guvern Mazăre Alexandru absent Măgureanu Cezar Mircea absent Mărcuțianu Ovidius absent Meleșcanu Teodor Viorel prezent Mihăilescu Petru Șerban absent Mitrea Elena absentă Mitrea Miron Tudor absent Mîrza Gavril absent Mocanu Alexandru delegație Mocanu Toader prezent Moga Nicolae absent Mustățea Vasile absent Mutu Gabriel prezent Necula Marius Gerard absent Nedelcu Vasile prezent Nicoară Marius Petre prezent Nicoară Romeo Florin absent Nicolaescu Sergiu Florin prezent Nicula Vasile Cosmin absent Nistor Vasile absent Niță Mihai prezent Onofrei Orest prezent Oprea Dumitru prezent Oprea Mario Ovidiu prezent Panțuru Tudor absent Pașca Liviu Titus absent Păran Dorin prezent Pereș Alexandru prezent

Pintilie Vasile absent Plăcintă Sorina Luminița prezentă Pop Gheorghe absent Popa Cornel prezent Popa Mihaela absentă Prodan Tiberiu Aurelian absent Prunea Nicolae Dănuț prezent Rasaliu Marian Iulian delegație Rădulescu Cristian absent Rădulescu Șerban prezent Robu Nicolae prezent Rotaru Ion absent Rușanu Dan Radu absent Rușeț Ion absent Saghian Gheorghe prezent Savu Daniel absent Sârbu Ilie prezent Sbîrciu Ioan absent Secășan Iosif prezent Severin Georgică prezent Silistru Doina prezentă Staicu Dumitru Florian absent Stănișoară Mihai absent Șova Dan Coman absent Tămagă Constantin absent Toma Ion absent Țopescu Cristian George absent Țuțuianu Adrian prezent Udriștoiu Tudor prezent Urban Iulian absent Valeca Șerban Constantin absent Vasilescu Lia Olguța prezentă Verestóy Attila absent Voicu Cătălin absent Voiculescu Dan absent Vosganian Varujan absent

Reluăm. Albert Álmos prezent Andrei Florin Mircea absent Andronescu Ecaterina prezentă Antonescu George Crin Laurențiu absent Arcaș Viorel absent Ariton Ion absent Badea Viorel Riceard absent Banias Mircea Marius prezent Bara Ion prezent Bașa Petru prezent Bădescu Iulian absent Bălan Gheorghe Pavel prezent Belacurencu Trifon prezent Berca Gabriel absent Berceanu Radu Mircea Guvern Bîgiu Marian Cristinel absent Bîrlea Gheorghe prezent Blaga Vasile Guvern Boagiu Anca Daniela prezentă Boitan Minerva absentă Bokor Tiberiu prezent Borza Dorel Constantin Vasile prezent Bota Marius Sorin Ovidiu absent Calcan Valentin Gigel absent Câmpanu Liviu absent Chelaru Ioan delegație Chirvăsuță Laurențiu prezent Chivu Sorin Serioja prezent Cibu Constantin Sever absent Cinteză Mircea absent Coca Laurențiu Florian prezent Constantinescu Florin prezent Constantinescu Viorel absent Cordoș Alexandru prezent Corlățean Titus absent Crăciun Avram prezent Cseke Attila Zoltán Guvern Daea Petre prezent David Cristian absent David Gheorghe prezent Diaconescu Cristian absent Diaconu Mircea prezent Dobra Nicolae absent Dumitru Constantin prezent Fekete-Szabó András Levente absent Feldman Radu Alexandru prezent Filip Petru prezent Fodoreanu Sorin prezent Frâncu Emilian Valentin delegație Frunda György prezent Găină Mihăiță absent Geoană Mircea Dan prezent Ghișe Ioan prezent Greblă Toni prezent Grosu Corneliu absent Günthner Tiberiu prezent Gyerkó László prezent Hașotti Puiu prezent Hărdău Mihail absent Humelnicu Augustin Daniel prezent Ichim Paul absent Igaș Traian Constantin prezent Ion Vasile delegație Iordănescu Anghel prezent Jurcan Dorel prezent Lazăr Sorin Constantin prezent Luca Raymond prezent Mang Ioan prezent Marcu Gheorghe prezent Mardare Radu Cătălin prezent Marian Ovidiu absent Marian Valer prezent Markó Béla Guvern Mazăre Alexandru absent Măgureanu Cezar Mircea prezent Mărcuțianu Ovidius absent Meleșcanu Teodor Viorel prezent Mihăilescu Petru Șerban prezent Mitrea Elena absentă Mitrea Miron Tudor absent Mîrza Gavril prezent Mocanu Alexandru delegație Mocanu Toader prezent Moga Nicolae prezent Mustățea Vasile absent Mutu Gabriel prezent Necula Marius Gerard absent Nedelcu Vasile prezent Nicoară Marius Petre prezent Nicoară Romeo Florin absent Nicolaescu Sergiu Florin prezent Nicula Vasile Cosmin prezent Nistor Vasile absent Niță Mihai prezent Onofrei Orest prezent Oprea Dumitru prezent Oprea Mario Ovidiu prezent

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Până în acest moment, vreau să vă informez că și-au înregistrat prezența 84 de senatori pentru plenul nostru de astăzi. Sunt convins că rândurile noastre se vor completa pe măsură ce avansăm cu discuția noastră.

Deschid ședința Senatului de astăzi, 31 martie 2010. Voi fi asistat și sprijinit de domnii senatori Orest Onofrei și Cornel Popa, secretari ai Senatului.

Așa cum v-am spus, 84 de senatori... 85 de senatori și-au înregistrat prezența până în acest moment. Aș vrea să fiți atenți și îi rog și pe colegii din Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC să ne acorde puțină atenție, să încercăm să ne aplecăm asupra ordinii de zi de astăzi. Este o agendă relativ densă, cu un număr de inițiative legislative care au termen de adoptare tacită 1 aprilie 2010.

De aceea, vă propun și

Am rugămintea către toți colegii să fie atenți atunci când exercită votul pentru a putea fi înregistrat.

Înainte de a trece la programul de lucru pentru ziua de astăzi și pentru săptămâna viitoare, înțeleg că, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Hașotti, liderul grupului, dorește să ne comunice ceva.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Bună dimineața! Vă mulțumesc, domnule președinte. Înainte de toate, dacă tot am venit la acest microfon, pentru că nu știu dacă voi mai reveni, doresc să vă urez tuturor „Un Paște fericit!”

Mai este... Săptămâna viitoare.

O voi face și atunci, domnule lider. Domnule președinte, Stimați colegi,

În conformitate cu art. 112 din Constituția României și cu art. 153–157 din Regulamentul Senatului, astăzi am onoarea să vă înaintez, domnule președinte, textul moțiunii simple intitulate „Educația – de la supraviețuire la colaps”. Doresc să mulțumesc colegilor de la Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC și, mai ales, domnului lider Toma, pentru ajutorul pe care ni l-a dat. Evident, se știe că Grupul parlamentar al PNL nu are numărul suficient de senatori și foarte mulți colegi, 18 de la Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, au găsit de cuviință să semneze această moțiune. Vreau să-i mulțumesc și doamnei Ecaterina Andronescu pentru corectele observații și rectificări pe care le-a făcut textului inițial.

Spre surprinderea mea, colegii de la un grup parlamentar – suntem în Săptămâna Mare, nu cred că trebuie să avem dispute politice prea aprinse – găsesc de cuviință ca toată săptămâna viitoare să fie liberă. Acest lucru nu s-a mai întâmplat niciodată în Senat. Îmi pare rău că vă dezamăgesc, doamnă senator.

Vreau să vă mai spun că, în mod demagogic și ca o dezinformare grosolană, toți pretindem că am fost aleși uninominal. Este fals. Repet și voi avea o declarație politică, la un moment dat, pe această temă: votul nu a fost uninominal, a fost vot politic fiindcă fiecare dintre noi, dacă am fi candidat de la nu știu ce partide cu 0,1% nu am fi fost aici. Oamenii au votat în continuare partide. Dar dacă tot pretindem că am fost aleși uninominal, cred că trebuie să dăm dovadă de mai multă responsabilitate.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Vă mulțumesc.

În acest moment, rog și echipa noastră tehnică să verifice și condițiile regulamentare, art. 153, cu privire la depunerea unei moțiuni simple. Nu sunt motive să ne îndoim de numărul de semnături.

Înainte de a trece la punctul 2 din ordinea de zi, probleme organizatorice, inclusiv programul de lucru pentru săptămâna viitoare, aș dori să vă

Pentru programul de săptămâna viitoare, îl rog pe domnul lider Igaș, din partea Grupului parlamentar al PDL, să prezinte punctul de vedere al grupului.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Vorba unui coleg din sală „Noi vrem să muncim!” Am spus de fiecare dată că principala noastră activitate, aici, în Senat, și asta ne-am propus și asta încercăm să facem, este să legiferăm. Nu ne-am propus niciodată să venim aici să „ardem gazul” de pomană, așa cum s-a întâmplat de multe ori în această sală.

Pentru că domnul Hașotti ne-a atacat puțin pe noi, cei de la Grupului parlamentar al PDL, vreau să-i spun că propunerea pentru săptămâna viitoare, cu acel program, nu vine din zona noastră. Mai degrabă, din partea Grupului parlamentar al PNL, și vă rog frumos să verificați stenogramele, pentru că nu vreau să aducem cuvinte grele aici, în plenul Senatului, unor colegi care nu le merită.

În ceea ce privește moțiunea pe care a depus-o astăzi Grupul parlamentar al PNL, plus liderul Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, cred că este dreptul fiecărui partid din opoziție să facă acest lucru, dar, până la urmă, cred că ceea ce se întâmplă în aceste zile, ceea ce dorește Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, dacă tot vorbim despre sistemul de educație din România, este un lucru bun.

Discutăm despre reforma statului, discutăm despre reforma clasei politice și cred că trebuie să discutăm și despre reforma în învățământ. Noi susținem demersurile pe care le face Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului în acest moment și susținem această lege, chiar dacă sunt colegi de la alte partide care nu susțin acest lucru și sigur că atunci când legea va veni spre noi, în Senat, o vom dezbate și vom tranșa, până la urmă, cum trebuie să fie această lege.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În aceste condiții, categoric că ne vom revedea săptămâna viitoare în plen, mai ales că – și o spun aici, fără nicio reținere – oricum Grupul parlamentar al PDL va fi prezent săptămâna viitoare în București, pentru că avem și alte acțiuni.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Un drept la replică al domnului senator Puiu Hașotti. După aceea, am să-l rog pe domnul senator Verestóy să vină la microfon.

## Vă mulțumesc.

Stimați colegi, chiar nu am dorit să revin la microfon. Domnul lider al Grupului parlamentar al PDL m-a obligat.

În primul rând, n-am să folosesc expresii licențioase, precum „a arde gazul”. Am să spun însă că cele mai periculoase neadevăruri sunt cele care conțin și puțin adevăr. Trebuie însă să informez plenul Senatului că, în momentul în care am anunțat Biroul permanent că astăzi depun o moțiune simplă, în urma deciziei conducerii Partidului Național Liberal, pentru a respecta adevărul istoric de acum, toți cei trei sau patru membri ai Grupului parlamentar al PDL din Biroul permanent au votat împotriva discutării moțiunii săptămâna viitoare și au cerut ca această moțiune să se dezbată luni.

Sigur, domnule lider Igaș, sensul acestei moțiuni nu este de a crea probleme Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. Dimpotrivă, am convingerea că nu pretindeți că Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și domnul ministru Funeriu, oricât de genial ar fi dânsul, sunt deținătorii adevărului absolut în educație. Textul acestei moțiuni, care este un text consistent, de mai bine de zece pagini, vine chiar cu o serie de chestiuni care pot ajuta Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului să facă o lege cât de cât bună, pentru că, în opinia noastră, această lege este o calamitate pentru educația românească – dar este opinia noastră, s-ar putea să nu avem dreptate. Nu înseamnă însă că nu ajutăm Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului venind cu această moțiune, care este o platformă de dezbatere, iar domnul ministru Funeriu, bineînțeles, va veni în plen și va oferi argumentele Domniei Sale în contrapartidă cu argumentele aduse de moțiune.

Este o chestiune cât se poate de corectă, de democratică, așa cum și dumneavoastră ați subliniat. Dar haideți să așezăm lucrurile acolo unde sunt! Faptul că dumneavoastră aveți nu știu ce întâlnire politică înseamnă că veți fi și aici, la Senat. Dacă nu aveați această întâlnire politică, ce făceați? Nu veneați? Este o chestiune care, pe undeva, vă creează un anumit disconfort.

Eu nu am spus nimic. Eu doar am depus această moțiune. Conform regulamentului, domnul președinte stabilește ziua și ora dezbaterii moțiunii și cred că aceste discuții trebuie încheiate.

Domnul senator Verestóy.

Vreau, până când domnul Verestóy se apropie de microfon....

Vă rog, domnule senator.

## Domnule președinte, Onorați colegi,

Sigur că noi dorim să avem o contribuție din partea opoziției la orice act guvernamental, inclusiv la elaborarea unei noi legi a învățământului, de care este atâta nevoie, preluând, evident, tot ce e bun și creat în aceste două decenii, pentru că s-a creat totuși un fundament și cred că este necesară și se impune numai o îmbunătățire a acestuia. Anumite elemente vor rezulta din dezbaterea publică, pe care, nu știu de ce, onorații colegi din opoziție nu vor să o aștepte pentru că au putut urmări sau au putut chiar participa la anumite dezbateri care sunt organizate în aceste zile și vor mai fi organizate în zilele următoare. Dânșii doresc să-și aducă contribuția cât mai repede. Am înțeles acest deziderat, sigur, este o opțiune politică, totul e să fie conformă cu regulamentul.

În momentul de față, dumneavoastră, domnule președinte, cu ajutorul serviciului tehnic, probabil că sunteți pe cale de a verifica dacă există dorința arzătoare a celor 18 colegi care, după cum spunea domnul senator Hașotti, au susținut, prin semnătură, această moțiune. Dânșii doresc această impunere a datei, începând cu ziua de astăzi. Nu e nicio problemă, asta se verifică și, după ce se va constata că mai există numărul de semnături necesare, conform art. 155 din Regulamentul Senatului, pe care toată lumea îl știe, domnule președinte, veți stabili ca, în termen de cel mult șase zile – deci asta înseamnă ziua de marți, ziua de luni este o zi liberă, ziua de marți este a șasea zi, socotind de astăzi –, să avem programul zilei de luni și să dezbatem moțiunea, dar sigur, după ce ați stabilit că au fost îndeplinite condițiile impuse de art. 153 din Regulamentul Senatului.

Dacă se întâmplă acest lucru – și se pare că veți putea constata foarte repede – atunci, dumneavoastră, conform regulamentului, veți fi în situația de a anunța că veți modifica programul de lucru de săptămâna viitoare. După acest anunț, credeți-mă că cel mai corect lucru ar fi, după opinia mea, să

convocați repede o ședință a Biroului permanent, pentru că înseamnă că avem un alt program pentru săptămâna viitoare, să luăm o decizie privind programul de săptămâna viitoare, în condițiile în care, conform art. 153 din Regulamentul Senatului și ca o consecință a art. 155, se impune schimbarea programului propus de Biroul permanent și votat de plen ieri.

Domnule senator Verestóy, mai aveți un comentariu?

## O singură completare.

Nu cred că noi suntem înzestrați cu prea mult timp liber și zilele pe care le-am fi lucrat în circumscripții, în colegii, nu consider că sunt zile libere, pentru că, spre deosebire de partide, care, probabil, nu mai au același electorat, noi l-am cam păstrat și el ne cam cere socoteală. Se întâmplă să fim nevoiți să răspundem la cerințele lor, pentru că ei există. În condițiile în care o forță politică nu mai dispune de acest electorat și interesul spre el nu mai există decât prin forța microfonului Parlamentului, asta este o altă situație, dar e treaba dânșilor.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Doamna senator Boagiu, o ultimă reacție din partea Grupului parlamentar al PDL. Vreau, după aceea, să putem să trecem la agenda de legiferare și să decidem și programul de lucru pentru săptămâna viitoare.

Doamna senator Boagiu, microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Intervenția mea are un singur scop, acela de a transmite colegilor din opoziție că obiceiurile proaste, de a bloca orice demers al celor care, într-un moment sau altul, se află în opoziție, de către cei de la putere, nu au fost preluate de Partidul Democrat Liberal, motiv pentru care eu îl felicit pe domnul Hașotti pentru faptul că este atât de perseverent și de insistent și dorește să aducă o contribuție mai mult decât pozitivă, dacă se poate spune lucrul acesta în limba română, în ceea ce privește Legea educației din România, mai ales că tot efortul Domniei Sale este făcut, iată, înainte de Paști, înainte de Săptămâna Luminată. Îmi imaginez că întreg textul este luminat de sfârșitul de săptămână care va aduce multă înțelepciune în ceea ce va exista ca o contribuție la Legea educației.

Deci asigur grupurile parlamentare, colegii parlamentari din opoziție, semnatari ai moțiunii, că nu ne opunem dezbaterii acestei moțiuni. Nu vom folosi practicile folosite anterior și pe care am fi putut să le deprindem cu multă ușurință, ci, mai mult decât atât, vom fi prezenți pentru a dezbate această moțiune. Sper să fiți prezenți și dumneavoastră, ținând cont că este un demers care vă privește. În ceea ce privește restul intervenților, v-aș ruga, domnule președinte, luând în considerație și intervenția domnului senator Hașotti, și intervenția domnului senator Verestóy, să trecem la dezbaterea strict procedurală, iar dezbaterea pe moțiune, care am sesizat la un moment dat că devine foarte tentantă de la microfonul Senatului, să fie făcută în ziua în care vom decide, conform regulamentului, să dezbatem moțiunea.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, domnul senator Daea.

Mulțumesc, domnule președinte al Senatului. Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Prețuiesc colegii, foarte mult pe doamna senator Boagiu. Astăzi m-a determinat să vin la microfon, pentru că nu mă așteptam ca Domnia Sa să ne vorbească de „obiceiuri proaste”. În Senatul României nu sunt obiceiuri, sunt norme, e un regulament, îl respectăm cu toții și o face, deopotrivă, și doamna Boagiu, cu excepția de astăzi.

Îmi îngăduiți să fac această observație, într-un plen al Senatului, unei doamne, intervenție pe care n-aș fi vrut niciodată să o am, dar mă obligă statutul de senator și calitatea mea de senator în opoziție. Nu am obiceiuri și, cu atât mai mult, nu am obiceiuri proaste. Sunt senator al României și am în față un regulament și un statut al senatorilor. Îl respectăm cu toții, o fac și astăzi, cu rugămintea să se înțeleagă de către toți cei care vorbesc și intervin la microfonul Senatului.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Un drept la replică, doamna senator Boagiu. Pe procedură, domnul senator Greblă.

## Mulțumesc.

Cu același drept de senator și cu, poate, un număr mai mare de voturi în spate, cu aceeași responsabilitate, intervenția mea a fost făcută tocmai pentru a spune că vrem să dezbatem moțiunea și că toate acuzațiile aduse Grupului parlamentar al PDL sunt nefondate.

Deci, repet, noi vrem să dezbatem această moțiune și, în conformitate cu prevederile regulamentare, statutare, constituționale, vom fi prezenți în această sală indiferent de disponibilitatea sau indisponibilitatea celorlalți senatori. Punct. Deci Grupul parlamentar al PDL susține dezbaterea acestei moțiuni.

Mulțumesc.

Este o chestiune regulamentară firească. Domnul senator Greblă.

Strict pe procedură, domnule președinte. Stimați colegi,

Suntem în fața unui fapt împlinit. Partidul Național Liberal a depus moțiunea de cenzură, astfel încât...

Moțiunea simplă.

...moțiunea simplă..., astfel încât nu mai trebuie să comentăm acest fapt.

Dacă s-a depus astăzi moțiunea simplă, termenul este de șase zile libere și el se împlinește miercuri, astfel încât dumneavoastră, după verificarea celorlalte condiții cerute de regulament, trebuie să fixați data plenului, fie marți, fie miercuri. Inclusiv ziua de miercuri se încadrează în termenul de șase zile, pentru că sunt șase zile libere, prima și ultima zi nu intră în calculul acesta.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Domnul senator Sârbu, cu rugămintea să închidem după această intervenție și am să vă

## Domnule președinte, Intervenția mea va fi scurtă.

Am constat că celelalte grupuri parlamentare doresc ca moțiunea să fie dezbătută – suntem în fața unui fapt împlinit, moțiunea a fost depusă – și aș vrea să rezulte că Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC nu este de acord ca săptămâna viitoare să avem un program normal de lucru.

În acest context, respectăm programul pe care îl vom vota, dincolo de ceea ce s-a stabilit ieri la Biroul permanent.

Dacă din punct de vedere regulamentar mai trebuie să aveți o ședință a Biroului permanent, aceasta poate fi destul de scurtă. Apoi reveniți în plen și vom supune la vot.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Vă mulțumesc. Stimați colegi,

Lucrurile sunt extrem de clare și nu suntem aici să dezbatem dacă o moțiune simplă, regulamentar depusă, va fi dezbătută sau nu.

Singura întrebare este: când ar putea fi dezbătută? Dacă este depusă regulamentar, stafful Senatului verifică aceste condiții obligatorii.

Așa cum a fost deja invocat de la microfonul Senatului, art. 155 alin. (1) spune extrem de clar: „Președintele Senatului stabilește data dezbaterii moțiunii simple care nu poate depăși 6 zile de la depunerea acesteia, înștiințând Guvernul asupra datei stabilite”.

Deci este o chestiune care nu mai are nevoie să fie discutată în Biroul permanent.

Programul de săptămâna viitoare are nevoie să fie discutat în Biroul permanent.

De aceea, în condițiile în care această moțiune simplă va fi îndeplinit condițiile regulamentare de la art. 153 – și echipa tehnică verifică acest lucru – supun aprobării plenului Senatului punctul 1 din ordinea de zi, probleme organizatorice, aprobarea programului de lucru pentru săptămâna viitoare, 5–10 aprilie anul curent, ca miercuri să avem zi de plen, în care această moțiune, repet, dacă va îndeplini condițiile – se va verifica –, să fie dezbătută.

Vă propun ca ziua de miercuri să devină ziua de luni obișnuită, pentru că este de fapt o glisare, așa cum s-a întâmplat și cu alte ocazii, cu atât mai mult cu cât este o sărbătoare atât de importantă, ca cea de Paști, care este sărbătorit și de creștinii ortodocși, și de catolici, și de alte confesiuni creștine, în această săptămână, și

## Domnule președinte, Onorat Senat,

Sigur, ceea ce spuneți este perfect adevărat, dar vă rog să așteptați verificarea, că poate nu sunt semnăturile și nu se impune dezbaterea pe o moțiune care nu îndeplinește condițiile cerute de regulament.

Eu sunt de acord, sigur, sunt de acord și vom fi prezenți cu toții la dezbaterea moțiunii – poate ne aduce ceva elemente noi –, dar vă rog să așteptăm verificarea condițiilor pe care trebuie să le îndeplinească.

Propunerea pe care v-am făcut-o este ca săptămâna viitoare să avem o zi de plen, miercuri, în condițiile zilei de luni...Ce vom dezbate miercurea viitoare, dacă veți aproba, plenul va decide.

Domnule președinte,

Scuzați-mă, cel mai corect ar fi un scurt Birou permanent de cinci minute în care să venim cu propunerea Biroului permanent pentru programul de săptămâna viitoare, ca să respectăm regulamentul, nu pentru altceva.

Vă mulțumesc foarte mult. Vă rog, domnule senator Traian Constantin Igaș.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

Uzez de calitatea mea de lider de grup și cer o pauză de consultări de zece minute. Membrii Biroului permanent se vor putea întâlni aici și vom putea clarifica aspectele în ceea ce privește programul de săptămâna viitoare. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Zece minute pauză de consultări.

Vă rog să ne întâlnim cu toții aici. Din acest moment avem 10 minute.

Rog liderii de grup și membrii Biroului permanent să ni se alăture.

Rog și echipa tehnică să elibereze zona pentru a avea această întâlnire.

PAUZĂ

## Stimați colegi,

Vă rog să vă ocupați locurile pentru a putea să reluăm lucrările noastre și să vă comunicăm deciziile și propunerile pe care vi le avansăm.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC îl propune pentru funcția de vicepreședinte al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională pe domnul senator Moga Nicolae.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc.

Acest anunț a fost făcut în fața plenului.

În această scurtă pauză am convocat și Biroul permanent al Senatului, iar propunerea care s-a degajat – este propunerea pe care Biroul permanent o face plenului – este ca programul de lucru pentru săptămâna viitoare să conțină: miercuri, programul zilei de luni, cu dezbaterea moțiunii simple, în condițiile în care această moțiune are toate elementele procedurale îndeplinite, iar ziua de joi să fie o zi de plen de miercuri obișnuită.

Practic, săptămâna viitoare, programul de lucru va fi: miercuri, zi de luni, iar joi, zi de miercuri, cu tot programul aferent.

Biroul permanent se va întruni miercuri, 7 aprilie anul curent, la ora 13.00, liderii grupurilor parlamentare se vor întâlni la ora 14.00 și, în continuare, plen.

La punctul 2 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind stimularea construcției de locuințe sociale. Dintre inițiatori, o invit la microfon pe doamna senator Lia Olguța Vasilescu.

Vă rog, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Construcția locuințelor, în mod particular a celor sociale destinate unor categorii de persoane cărora nivelul de resurse nu le permite accesul la o locuință în proprietate sau închirierea unei locuințe în condițiile pieței, este o componentă importantă a politicilor publice în domeniul social care trebuie să răspundă nevoilor tuturor cetățenilor și să contribuie la îmbunătățirea structurii sociale.

Această măsură produce efecte favorabile și în ceea ce privește stimularea mediului local de afaceri, protecția locurilor de muncă etc., aspecte deosebit de importante, în special în contextul actualei crize economico-financiare.

Obiectivul principal urmărit este asigurarea condițiilor decente de locuire categoriilor de persoane care nu pot avea acces la credite bancare, destinate achiziției de locuințe, din cauza veniturilor reduse și a lipsei garanțiilor în procentul solicitat de bănci, și nici nu pot avea posibilitatea să închirieze o locuință la prețul pieței.

România dispune de un fond de circa 8,2 milioane de unități locative, aproximativ 380 locuințe la 1.000 de locuitori, aproape 88,4% din totalul fondului locativ este în proprietate privată.

România are cel mai mare deficit de unități locative din Uniunea Europeană, circa 1,6 milioane de unități.

În perioada 2001–2004, prin finanțare de la bugetul de stat, s-au realizat 9.552 de locuințe. 10.825 de locuințe erau în execuție în diverse stadii de finisare, iar 11.725 de locuințe erau în pregătire.

În 2007, Guvernul s-a angajat că va construi prin ANL 3.000 de locuințe pentru tineri, iar în 2008, un număr de 5.000 de locuințe.

Până la finele anului 2007, au fost recepționate 750 de locuințe, iar până la 1 octombrie 2008 au fost recepționate 1.040.

Conform Barometrului de Opinie Publică – „Tineret 2008”, 70% din tineri declară că nu dețin o locuință proprietate personală, 94% din tineri cred că achiziționarea unei locuințe reprezintă o problemă foarte serioasă din cauza veniturilor, a accesului la credite pe termen lung, precum și a situației existente pe piața imobiliară, 80% apreciază că șansa tinerilor de a avea un loc de muncă reprezintă o problemă.

## Vă mulțumesc.

Din partea Guvernului, ofer cuvântul domnului secretar de stat Tanczos Barna.

## **Domnul Tánczos Barna** – _secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect crearea unui fond locativ de cel puțin 50.000 de locuințe sociale, complet echipate.

Construcția acestor locuințe sociale va trebui să se realizeze prin obiective de investiții publice promovate și derulate de autoritățile administrației publice locale, cu finanțări din surse ale bugetului de stat, bugetelor locale și din credite bancare pe termen lung, garantate de stat.

Prin promovarea prezentei propuneri legislative, inițiatorii urmăresc reglementarea unui nou program de construcții de locuințe care presupune un efort bugetar suplimentar atât din

partea bugetului de stat, cât și a bugetelor locale, în condițiile în care acestea sunt implicate în alte programe.

Precizăm faptul că Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului derulează Programul de construcții de locuințe sociale în conformitate cu prevederile Legii nr. 114/1996, Legea locuinței, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Menționăm că reglementările propuse de inițiatorii prezentei propuneri legislative se regăsesc în cuprinsul Legii nr. 114/1996, Legea locuinței, modificată și republicată.

În ceea ce privește sursele de finanțare, menționăm că acestea nu se încadrează în prevederile legale în vigoare cu privire la formarea, administrarea, angajarea și utilizarea fondurilor publice, realizarea investițiilor propuse presupunând un efort suplimentar atât din partea bugetului de stat, cât și a bugetelor locale. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 138 alin. (5) din Constituția României, nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare.

Ținând cont de cele expuse mai sus, precum și de raportul Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, vă rugăm să respingeți această propunere legislativă.

Mulțumesc.

Îi ofer cuvântul domnului senator Păran pentru a prezenta raportul comisiei.

Propunerea legislativă a fost supusă dezbaterii în ședința din data de 23 februarie 2010, iar comisia a hotărât, cu 6 voturi pentru și un vot împotrivă, adoptarea unui raport de respingere.

Propunerea legislativă a fost avizată favorabil de Consiliul Legislativ.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a transmis aviz negativ. Guvernul nu susține această propunere legislativă.

În consecință, supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative, cu mențiunea că aceasta face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

## Mulțumesc.

Sunt dezbateri, intervenții pe fondul acestei inițiative? Îi ofer cuvântul domnului senator Daea, urmează doamna senator Andronescu.

Domnule președinte al Senatului, Doamnelor și domnilor senatori,

Este o inițiativă de curaj, de bun-simț, o inițiativă cu logică economică și socială. Este o inițiativă care pune în pagina juridică o realitate existentă în România fără echivoc, cunoscută de către toți și interpretată, evident, diferit de către unii și de către ceilalți. Este firesc și normal. Diversitatea de idei este ceea ce compune unitatea, uneori, când decizia este extrem de greu de luat.

Dar astăzi nu este vorba de a lua o decizie grea. Astăzi este vorba de a lua o decizie de bun-simț, și anume aceea că, în spațiul realității, nu poți să vii cu un răspuns negativ la o asemenea inițiativă, când forța ei îți imprimă o atitudine corectă și, zic eu, echilibrată. Este adevărat, Guvernul poate avea un punct de vedere vizavi de prioritățile de stabilit în guvernare, dar noi, aici, luăm o decizie politică. La decizia aceasta politică Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC va răspunde prin vot pozitiv.

Mulțumesc.

Îi ofer cuvântul doamnei senator Andronescu, urmează domnul senator Günthner Tiberiu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și eu am venit la microfon cu rugămintea pe care o adresez colegilor, să votăm această inițiativă legislativă. Cred că fiecare dintre noi știe că suntem adesea abordați cu multe dintre problemele pe care cetățenii le au, iar între ele, poate cu frecvența cea mai mare, aceasta de a-i sprijini să-și găsească o locuință. Intervenția mea este cu atât mai susținută, cu cât majoritatea acestor familii au copii, copii de vârstă școlară, iar nevoia de locuință este, fără îndoială, extrem de acută și foarte importantă.

De aceea, încă o dată vă adresez rugămintea să votăm această inițiativă legislativă care vine în sprijinul celor cu multe nevoi sociale.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnule senator Günthner, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vreau să vă spun din start că voi vota această inițiativă legislativă, chiar dacă ceea ce voi spune poate nu vine neapărat în susținerea ei. Voi vota pentru că această inițiativă legislativă își are originea în recunoașterea faptului că ea vine nu numai în întâmpinarea și rezolvarea, soluționarea unei probleme sociale, ci, dacă s-ar pune cu adevărat în practică, cred că ar aduce și o oarecare relansare economică prin crearea de locuri de muncă și ar face mult bine economiei românești.

Problema pentru România nu este lipsa programelor de locuințe sociale, avem programe, practic, pentru toate categoriile nevoiașe: avem programe ANL pentru tineri, pentru cei cu posibilități reduse, avem programe pentru romi, avem programe pentru chiriași evacuați, deci nu ducem lipsă de programe de construire de locuințe, ci ducem lipsă de fonduri, de bani pentru realizarea lor. Or, în acest domeniu, nici această inițiativă legislativă nu aduce, practic, nimic nou.

Se propune un fond de garantare pentru autoritățile locale, susținut de Loteria Română, susținut prin donații, prin taxe care, la ora actuală, au cu totul alte destinații. Cred că un asemenea fond nu este cu adevărat viabil, iar autoritățile locale, la ora actuală, chiar nu dispun de posibilități de realizare a unor asemenea programe.

Având în vedere că Guvernul are bani puțini, cred că soluția ar fi atragerea banilor privați, ai investitorilor privați, stimularea lor cu banii pe care-i avem și asigurându-i că aceste locuințe pe care le-ar putea realiza fondurile private ar avea clienți, ar avea chiriași, ar avea cumpărători. Cred că soluția bună ar trebui să meargă în această direcție, în atragerea banilor privați în acest domeniu.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Mai sunt intervenții? Nu sunt.

Aș face și eu un comentariu și aș adresa o întrebare domnului ministru. Această propunere legislativă la care sunt coautor reprezintă un proiect pe care un număr important de

state europene l-au pus în practică în condițiile recesiunii severe. Este extrem de clar că, dincolo de dimensiunea socială, este vorba de un proiect de tip anticriză, pentru că, dacă ne uităm la modul în care sectorul construcțiilor care, până mai deunăzi, contribuia, alături de consum, ca motor principal de creștere economică în România, astăzi, sectorul construcțiilor se află în continuare într-o mare suferință.

Mai mult decât atât, programul „Prima casă” care, în forma sa inițială, s-a referit, în principal, la construcții deja efectuate și a stimulat o anumită înviorare a pieței imobiliare, dar nu a stimulat orizontala sectorului de construcții, și-a arătat o anumită limită, deși Guvernul a încercat să corecteze în ultimele luni, încercând să încurajeze folosirea acestui program pentru construcții de la zero.

Mai mult decât atât, ceea ce a mers cu relativ succes în programul „Prima casă” a fost Fondul de garantare, pentru că, apropo de finanțare, această inițiativă legislativă propune un fond de garantare – îl numim „social” – în care statul are la dispoziție o rezervă mai generoasă din partea Fondului Monetar Internațional, pe care poate să o folosească prin creșterea volumului pe care Guvernul României poate să-l folosească. Rata de multiplicare a unui astfel de fond variază între 1 la 31, la 15. Deci în momentul în care Guvernul pune ca garanție de stat un euro, sectorul privat – așa cum spunea și un antevorbitor – ar putea să profite.

De aceea această inițiativă legislativă, în opinia mea, este o inițiativă pe care Guvernul ar trebui s-o ia în considerare. Dacă sunt elemente de corectare sau elemente limitative obiective, evident că acest lucru poate fi făcut, dar absența unui program guvernamental de relansare a sectorului construcțiilor astăzi, în România, este acut simțită de sectorul privat și, evident, o problemă socială care persistă, având un deficit de construcții de locuințe și de unități locative semnificative la nivel european.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Nimeni nu contestă faptul că aceste locuințe sociale chiar sunt necesare însă din expunerea doamnei senator s-a înțeles faptul că s-a făcut o analiză, iar prețul pe metrul pătrat care reiese din execuția acestor locuințe ajunge undeva la 833 de euro. În contextul în care avem un an și jumătate de criză care și-a pus amprenta profund pe acest segment al pieței, vin cu întrebarea: cum este posibil să facem o analiză și să spunem că prețul pe metrul pătrat este de 833 de euro, în contextul în care astăzi, în piață, se construiește cu aproximativ 500 de euro pe metrul pătrat, inclusiv cu mobilare? Dacă discutăm de locuințe sociale, nu putem discuta de mobilier de lux. Luând în calcul și acest aspect, probabil că prețul pe metrul pătrat ajunge undeva la 500 de euro.

Aș vrea să mai completez la ceea ce ați spus dumneavoastră, domnule președinte. Dacă dorim o relansare a acestui segment, cred că ar trebui să ne aplecăm asupra altor legi. Avem norme care reglementează – și aici mă refer la grila de impozitare pe care notarii publici o folosesc astăzi, în contextul în care ea a fost reactualizată în 2010 la un nivel cu 30% mai jos față de anul 2009...

Să se înțeleagă că dacă în anul 2008 aveam, spre exemplu, pentru un metru pătrat o mie de euro, astăzi notarii publici taxează tranzacțiile imobiliare pe aceste imobile cu mai puțin de 30%, lucru care este inadmisibil, în contextul în care prețul imobilelor și al terenurilor a scăzut de la simplu la de 10 ori. Este imposibil să se realizeze o creștere sau o dezghețare a acestui segment. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator Mutu.

Doamna senator Lia Olguța Vasilescu mai are un comentariu, după aceea îi ofer cuvântul domnului ministru pentru a comenta.

## Domnule președinte,

Este vorba despre locuințe complet echipate, în cuantum de până la 50.000 de euro. Pot să fie și mai ieftine, dacă este vorba de 60 de metri pătrați, cât discutam înainte. Oricum, această valoare pe metrul pătrat nu este prevăzută în propunerea legislativă. Este pur și simplu o statistică făcută la vremea respectivă, când, într-adevăr, prețul pe metrul pătrat era de o mie de euro. Noi am calculat că se poate la 833 de euro metrul pătrat, dar, încă o dată, în inițiativa legislativă nu se prevede cât este exact metrul pătrat, ci doar că trebuie să fie în cuantum de până la 50.000 de euro, asta pentru a nu-și face domnul senator probleme că ar putea să se cheltuiască bani în plus de la stat.

De asemenea, aș vrea să mai fac o precizare, și anume că 10% din numărul locuințelor sociale construite va fi destinat persoanelor evacuate în baza unor hotărâri judecătorești de restituire a proprietăților, deci cu atât mai mult propunerea legislativă își are o utilitate și este de interes public.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule secretar de stat, doriți să interveniți?

## Mulțumesc, domnule președinte.

Dați-mi voie să răspund fiecărei observații și, în primul rând, să încerc să-l lămuresc pe domnul Günthner, stimatul și prietenul nostru coleg senator UDMR.

Domnule senator, într-adevăr, sunt programe – și aveți dreptate – sunt multe programe inițiate și derulate în momentul de față de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului. Problema este lipsa fondurilor pentru ceea ce ar dori să facă acest minister în momentul de față. Drept urmare, cred că dilema dumneavoastră a și găsit un răspuns la sfârșitul expunerii dumneavoastră. Nu avem nevoie de zeci de programe, avem nevoie de programe care să fie viabile și care să fie derulate cum trebuie.

## Domnule președinte,

Într-adevăr, sunt elemente care pot fi luate în considerare în acest program, dar, în momentul de față, considerăm că ministerul trebuie să se concentreze pe acele programe care, pe termen scurt, pot aduce un plus și o creștere pentru domeniul construcțiilor.

Drept urmare, în momentul de față, lansarea unui program care va începe cu studii de fezabilitate, proiecte tehnice și norme de aplicare, cu siguranță implementarea unui asemenea program nu va avea efecte imediate. Credem că programele derulate în momentul de față de minister – aș enumera unele dintre ele: Programul de finanțare a construcțiilor de locuințe sociale în condițiile prevederii Legii nr. 114/1996, Programul de finanțare a construcțiilor de locuințe sociale destinate chiriașilor evacuați, Programul național de construcții de locuințe pentru tineri, destinate închirierii, derulat prin ANL, Programul de reabilitare a unor blocuri de locuințe situate în localități din zone defavorizate, Programul-pilot „Locuințe sociale pentru comunitățile de romi” sau măsurile de genul: Acordarea primei de stat conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006, acordarea subvențiilor pentru construcția de locuințe pentru Programul național de sprijinire a construcțiilor de locuințe proprietate personală, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2006 – sunt programe care, în cazul că au suficiente fonduri și sunt susținute de Guvern, pot reprezenta o soluție imediată pentru firmele de construcții, pentru segmentul respectiv din industrie, și, din aceste motive, cred că trebuie să ne concentrăm pe ceea ce în momentul de față este în derulare, să asigurăm fonduri suficiente pentru aceste programe.

## Mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Pașca, să exprimați punctul de vedere la ceea ce a prezentat domnul secretar de stat..

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să spun, din partea Grupului parlamentar al PNL, că și noi am avut o propunere legislativă asemănătoare. Având în vedere că mult din ceea ce doream noi în proiectul de lege a fost preluat în propunerea legislativă a PSD-ului, susținem adoptarea acestei propuneri legislative. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc, foarte mult.

Încheiem aici dezbaterea acestei propuneri legislative.

Dincolo de considerentele de natură politică, este clar că sectorul construcțiilor are nevoie de sprijin și de stimulente guvernamentale, evident, în condiții de piață, și ne uităm cu preocupare la faptul că estimările pentru anul 2010 sunt în continuare de scădere dramatică a activității acestui segment al economiei naționale, care a reprezentat unul dintre principalele motoare de creștere. Estimările sunt de scădere cu 30% și în anul 2010, ceea ce ne obligă pe toți, în principal Guvernul, să gândească sau să regândească modul în care se apleacă asupra acestui sector.

Suntem în fața unui raport de respingere.

Propunerea legislativă are caracter de lege ordinară, așa cum v-a informat domnul senator Păran.

O secundă.

Dau cuvântul domnului senator Rotaru, pe procedură.

## **Domnul Ion Rotaru:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să fac următoarea observație.

Se pare că Grupul parlamentar al PNL are o ședință de grup sau are ceva probleme – vă propun ca votul pentru această inițiativă legislativă să-l dăm atunci când este și Grupul parlamentar al PNL în sală.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Atâta vreme cât suntem în cvorum de ședință, și suntem, sunt obligat să procedez regulamentar și să

Liste de vot pentru liderii de grup.

Nu cred că este un motiv de satisfacție sau insatisfacție politică. Este un subiect cu adevărat important și nu cred că acest lucru pălește în vreun fel.

La punctul 3 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Vă consult dacă dintre inițiatori...

Domnul președinte Frunda?

Îl invit pe domnul președinte Frunda la microfonul 6 pentru a prezenta punctul de vedere al inițiatorilor.

## **Domnul Frunda György:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Rog să acordăm atenția și respectul pe care le datorăm tuturor colegilor.

Distins Senat...

Domnule senator Urban, vă rog să-i ascultăm cu deferență pe toți colegii care doresc să prezinte. Vă rog, domnule președinte Frunda.

## **Domnul Frunda György:**

Distins Senat,

Doamnelor și domnilor senatori,

Inițiativa pe care au semnat-o membrii Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități, senatori din toate partidele politice, se vrea a fi un instrument pentru ajutarea

societăților comerciale și întreprinzătorilor, mai ales în perioadă de criză.

Din câte știți, la ora actuală, toți cei care emit facturi fiscale, în momentul emiterii facturii sunt obligați să plătească TVA-ul aferent către Trezoreria statului. Ei nu sunt siguri că suma facturată va fi încasată sau când va fi încasată, deci au un dublu risc. Pe de o parte, au riscul neplății facturii emise, iar pe de altă parte, plătesc către stat suma care reprezintă TVA.

S-a întâmplat de multe ori și se întâmplă din ce în ce mai des, în perioadă de criză, că societățile respective nu vor ajunge niciodată să-și recupereze suma pe care au facturat-o. În plus, plătesc TVA aferent.

Din cauza acestui mecanism financiar-fiscal, multe societăți comerciale au ajuns în situație de faliment.

Noi credem că așa cum în multe țări ale Uniunii Europene plata TVA-ului se face în momentul încasării sumei facturate, și aceasta este un stimulent pentru societăți...

Putem acorda atenție... Domnule senator Verestóy!

Domnule senator Verestóy, putem acorda atenție și respect unui coleg, întâmplător din același grup parlamentar, care încearcă să expună rațiunea extrem de serioasă a unei teme sensibile?

Vă mulțumesc foarte mult și rog toți colegii să acorde atenție.

Este o inițiativă legislativă importantă, care afectează milioane de oameni de afaceri și firme mici și mijlocii din România.

Domnule senator Frunda, vă rog.

## **Domnul Frunda György:**

Vă mulțumesc, domnule președinte pentru ajutor. Doamnelor și domnilor colegi,

Înțeleg că suntem încă sub emoția votului dat la propunerea legislativă anterioară.

Vă rog să înțelegeți că prin inițiativa legislativă în discuție ajutăm sute de mii de firme. Ajutăm în mod direct bugetul central, pentru că dacă TVA-ul ar trebui să se plătească în momentul emiterii facturii, foarte multe societăți nu au posibilitatea de a plăti sumele respective. Foarte multe societăți vor ajunge în stare de faliment. Dacă schimbăm mecanismul și facem statul interesat să ajute societatea să-și încaseze suma facturată și TVA-ul se plătește în momentul încasării sumei, ceea ce ar asigura un echilibru, o egalitate între stat și persoana juridică plătitoare de TVA, acest lucru, mai ales în moment de criză, este în favoarea statului. De aceea, cu toată opoziția Guvernului care, cred, nu înțelege că prin aceasta va câștiga bani – va câștiga bani și va avea mai mulți bani la buget –, insistăm, convinși fiind de dreptatea noastră în adoptarea acestei propuneri legislative.

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Din partea Guvernului, o invit pe doamna secretar de stat Grațiela Iordache să prezinte punctul de vedere. Microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea legislativă prezentată dumneavoastră de către inițiator are o serie de vicii de natură tehnică, comparativ cu Directiva 112 CE, printre care următoarele:

În primul rând, Directiva 112 CE permite plata TVA-ului la cel mult încasarea facturii numai pentru anumite operațiuni sau categorii de operatori economici, lucru care nu se întâmplă în această propunere legislativă, care se referă generalizat la toți operatorii economici.

În al doilea rând, aș dori să evidențiez că această măsură are un impact deosebit asupra veniturilor bugetare, și nu unul pozitiv, pentru că nu are cum. Atâta vreme cât se vorbește de plata TVA-ului la încasarea facturii, și nu se vorbește nimic despre deducere, să nu uităm că, în aceste condiții, agentul economic are dreptul să plătească TVA-ul la încasare, dar are dreptul să deducă oricând, lucru care automat prezintă un impact asupra bugetului de stat.

De asemenea, creșterea sarcinilor administrative, care se va remarca atât la nivelul operatorilor economici, cât și la nivelul administrațiilor fiscale, dați-mi voie să vă dau un exemplu: dacă avem o factură emisă în luna ianuarie pentru suma de 1.000.000 de lei, dacă aceasta va fi încasată în zece tranșe pe parcursul mai multor luni, va trebui evidențiată de fiecare dată în fiecare decont de TVA, ceea ce presupune că ar trebui alocat personal care să urmărească încasările atât la furnizori, pentru a evidenția taxa colectată, cât și la beneficiari, pentru a evidenția taxa deductibilă. Există posibilitatea apariției unor fenomene evazioniste, bazate pe înțelegeri între agenții economici, mai ales între persoanele afiliate în ceea ce privește încasarea, tocmai în scopul evitării plății TVA. Pot exista, de altfel, înțelegeri și pentru compensări reciproce de datorii, care ar putea fi greu de identificat de către organele fiscale.

În ceea ce privește exercitarea dreptului de deducere a TVA-ului, este important de precizat că Directiva 112 CE stipulează clar faptul că dreptul de deducere a TVA-ului de către beneficiar ia naștere în momentul în care aceasta devine exigibilă, respectiv în momentul în care beneficiarul achită factura emisă de furnizor sau prestator. De aceea, pentru a asigura funcționarea unui sistem echitabil, amânarea exigibilității la TVA la momentul încasării facturii ar trebui să presupună automat și amânarea dreptului de deducere a taxei până la data achitării furnizorului.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Păran pentru a prezenta raportul comisiei.

## **Domnul Dorin Păran:**

În ședința din 23 februarie 2010, comisia a hotărât cu 4 voturi pentru, două voturi împotrivă și o abținere să adopte raport de respingere, având în vedere că legislația națională cu privire la „Taxa pe valoarea adăugată” a fost armonizată în totalitate cu prevederile comunitare în domeniu, iar, ca regulă generală, obligația de plată a TVA ia naștere la data livrării bunurilor, la data livrării bunurilor, la data prestării serviciilor sau la data încasării de avansuri înaintea livrării bunurilor sau a prestării serviciilor.

Consiliul Legislativ a transmis aviz favorabil. Comisia economică, industrii și servicii a transmis aviz negativ. Guvernul României nu susține. Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative. Legea are caracter de lege ordinară. Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Onofrei.

## **Domnul Orest Onofrei:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Inițiativa pe care o dezbatem astăzi, dacă ne aducem foarte bine aminte, seamănă cu o altă inițiativă pe care tocmai am adoptat-o în Senat săptămâna trecută, aproape similară, și, sigur, pun o întrebare: aici sau la Camera Deputaților aceste inițiative vor fi dezbătute separat sau vor face parte dintr-o singură inițiativă?

Vă rog, să acordăm atenție și respect celor care iau cuvântul.

Vă rog, domnule senator.

Sigur că, fiind și autor al inițiativei de data trecută, sunt obligat să susțin asemenea inițiativă cu precizările de rigoare pe care cred eu că și Ministerul Finanțelor Publice ar trebui să le ia în calcul. Am văzut și data trecută că nu există neapărat interdicții din partea Comisiei Europene la asemenea reglementări și că ele ar trebui să fie circumscrise pentru situații speciale și specifice. Directiva 112/2006 nu interzice asemenea lucruri. Doamna secretar de stat ne-a explicat că în Directivă se precizează că cel mult anumite lucruri pot fi făcute.

Pe de altă parte, noi am promis, în campania electorală, și noi, ca partid, am promis că între cetățean și stat trebuie să intervină cândva, sau în anumite domenii măcar, egalitatea părților. Or, în acest domeniu eu rămân puțin surprins de ce Guvernul ne spune că s-ar fi putut face cumva, că așa cum s-a făcut nu-i bine, dar că s-ar fi putut face altfel. Or, totuși Guvernul este prezent la dezbaterea în comisii și acolo s-ar fi putut face cum ne explică acum că s-ar fi putut face și nu s-a făcut.

Este foarte adevărat că pot interveni probleme la facturare, la deducere înainte să încasezi, sau să nu încasezi niciodată, sau să facturezi de dragul numai ca să încaseze celălalt. Cel puțin, noi am fost de acord – și eu personal sunt de acord în continuare – ca măcar această reglementare să intervină în relația agentului economic cu statul. ( _Rumoare, discuții._ ) Nu cred că e corect ca statul care cere bani să-i ceară fără ca el, la rândul lui, să-și achite obligațiile de plată către agentul respectiv, care a făcut serviciul respectiv. Mă refer, în special, la autoritățile publice locale și centrale. Îmi pare foarte rău că asemenea inițiative, care ar ajuta mediul de afaceri, nu sunt susținute de Guvern, nu sunt corectate cu sprijinul Ministerului Finanțelor Publice în Comisiile pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital pentru a putea fi și aplicate.

Din punctul meu de vedere, susțin o asemenea inițiativă și rog și Ministerul Finanțelor Publice ca, în Camera Deputaților, să o pună de acord și să o facă așa cum trebuie.

Un inițiator. Domnule senator Rotaru, vă rog să interveniți. Am notat și celelalte intenții de a interveni în dezbateri. Microfonul 4.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sigur că tema inițiativei legislative este extrem de importantă dacă ne referim la impactul major pe care îl poate avea asupra mediului de afaceri și, evident, și asupra încasărilor la bugetul statului.

Aș pleca însă de la premisa exprimată aici și de domnul senator Onofrei că, cel puțin deocamdată, agentul economic nu este niciodată în situația de a fi pe picior de egalitate cu statul. Avem cele trei elemente. Elementul de deducere a TVA-ului, elementul de încasare și momentul în care trebuie să se întâmple acest lucru, când devine exigibilă suma, și al treilea element, deosebit de important – care trebuie privit în corelație și în acest context –, este acela al rambursării TVA-ului, care este extrem de important și trebuie legat neapărat de celelalte două elemente.

Dacă ne ducem pe acest raționament, vom constata și sunt date ale ANAF-ului, eu am cerut un răspuns de la Guvern, într-o intervenție, care sunt sumele de rambursat și câte firme au solicitat acest lucru, care este perioada de întârziere. Nu am primit acest răspuns. Am câteva date pe care, foarte succint, în 30 de secunde, aș vrea să le prezint așa cum au apărut în presă, presa precizând că sunt surse ANAF.

Aș vrea să fac următoarea remarcă. Dacă la finele anului 2009 erau 8.455 cereri de rambursare, reprezentând o sumă de 3.730 milioane de lei, impactul asupra bugetului cu această inițiativă legislativă reprezintă mai puțin decât această sumă de rambursat la sfârșitul anului 2009. Acest lucru continuă și în 2010, mă refer la rambursarea TVA-ului, iar în ianuarie erau 10.188 de cereri, reprezentând o sumă ceva mai mare decât la sfârșitul anului 2009, adică 3.774 milioane de lei.

Aș vrea să vă spun, de asemenea, că 43,1% din aceste cereri, reprezentând doar 792, echivalau cu 1.582 de milioane, deci aproape jumătate din suma de rambursat. Iată ce sume se vehiculează, iată că agentul economic este pus în imposibilitatea de a-și rezolva problemele stringente pe care le are de plăți și de lichidități, în condițiile în care orice datorie către bugetul de stat a doua zi este executată de inspectori și tot ce înseamnă organe abilitate în acest sens.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Günthner, microfonul 2. Îl rog pe domnul secretar de stat să fie un factor de coagulare a unei dezbateri disciplinate.

## **Domnul Günthner Tiberiu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

După cum știți – s-a și spus aici – săptămâna trecută, luni, o inițiativă cu un conținut identic a fost inițiată de stimații colegi din partea principalului partid de guvernământ, a fost promovată, a trecut de plenul Senatului, urmează a fi dezbătută și în Camera Deputaților și, eventual, promovată.

Bănuiesc că supărarea domnului senator Hașotti nu vine de la faptul că partidele din Coaliția de guvernare au început să mănânce pâinea opoziției, în sensul promovării unor inițiative legislative oarecum populiste, nesusținute de Guvern și care ar putea avea repercusiuni foarte serioase asupra bugetului țării. Să nu uităm că salariile profesorilor sunt plătite din TVA, chiar și pensiile, chiar și alte categorii de bugetari sunt plătite din TVA și, dacă cumva, ca urmare a unei asemenea inițiative, Guvernul va trebui să închidă ușile la Palatul Victoria și să plece acasă, nu știu cine va purta răspunderea.

Vă mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Mutu, microfonul 2.

## **Domnul Gabriel Mutu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum spunea și antevorbitorul meu, în plenul Senatului a fost aprobată o inițiativă legislativă a colegului nostru Urban Iulian însă, dacă tot avem o inițiativă cu același conținut, aș vrea să fac câteva referiri pentru că această inițiativă îmbracă mai multe aspecte: unele pozitive, altele negative.

În primul rând, este clar că dacă vom aproba și vom accepta ca TVA-ul să fie plătit către bugetul de stat în momentul încasării, vom ajuta firmele private să-și realizeze un _cash flow_ mult mai flexibil.

Pe de altă parte, doamna secretar de stat are dreptate când spune că, atâta timp cât TVA-ul nu este încasat, el nu poate fi dedus. Categoric. Din punctul meu de vedere ar trebui cuprins în această inițiativă ca TVA-ul deductibil să fie înregistrat ca atare în momentul în care este încasat.

Pe de altă parte, avem situația prezentată de doamna ministru secretar de stat, în care un serviciu prestat este încasat în rate, deci în mai multe tranșe. Categoric că putem discuta în aceeași inițiativă legislativă ca plata TVA-ului către bugetul de stat să se facă pe măsura încasării.

Mai vreau să fac o remarcă. Până la urmă, cine este vinovat de neplata TVA-ului, cel care prestează serviciul, adică vrea să muncească, vrea să genereze un impozit pentru stat, sau cel care beneficiază de acest serviciu și nu-și plătește obligația? Aici cred că Ministerul Finanțelor Publice ar trebui să-l execute pe cel care are obligația de a plăti acea factură, și nu pe cel care are obligația de a plăti acest decont de TVA pentru că a prestat un serviciu.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Daea, microfonul 4, pe urmă domnul senator Rușanu.

## **Domnul Petre Daea:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

O zi productivă pentru Senatul României. O similitudine de idei cum ar trebui să apară și au apărut în Senatul României pe o problemă extrem de complicată și complexă. Este complicată pentru că decizia este greu de luat și complexă pentru că are reverberații economice și o serie întreagă de mișcări în sistemul actual.

Dar ceea ce este important astăzi este că toate partidele, prin reprezentanții lor, au aderat la acest concept economic la care doamna secretar de stat nu este atentă acum.

Dar poate va fi atentă când va trece prin votul Senatului un asemenea mecanism și atunci și preocuparea Domniei Sale, și a altora vor însemna altceva, și anume schimbarea unui mecanism.

În folosul cui? Păi în folosul tuturor: și al Guvernului, și al celor din viața economică, producători de TVA. Guvernul României nu produce TVA, ci încasează, iar TVA-ul, ca să fie încasat, trebuie să fie producție, marfă vândută și încasată. Cine o face? Agentul economic.

Nu cred că există în sala aceasta vreun coleg de-al nostru care să nu se fi întâlnit în viața reală cu dorința agenților economici care vizează încasarea TVA-ului în momentul în care primesc banii. Cu alte cuvinte, dai TVA din ce încasezi și când încasezi, nu dai TVA pentru o factură virtuală care, evident, are cheia de corecție prin deducere.

Dar noi, astăzi, în Senatul României, suntem puși în fața unei decizii – spuneam – nu ușoare, dar corecte din punct de vedere economic. Este corectă din punct de vedere economic pentru că ea este în zona de a produce corecția acolo unde a apărut dificultatea. Cu alte cuvinte, este nevoie de a interveni unde mecanismul nu răspunde în mod echilibrat. Și nu răspunde în mod echilibrat.

Dacă îmi este permis – și aș ruga colegii care au pregătirea necesară să-mi dea clemența intervenției mele vizavi de folosirea unui termen din lumea medicală – este ca un stent într-un sistem circulator care nu funcționează și care trebuie să aibă intervenția necesară pentru a putea să fie vital. Or, o asemenea inițiativă, într-un concept corect, ca mecanism poate, este nevoie să intervenim... și ar trebui s-o faceți dumneavoastră din interesul pe care îl aveți pentru Directiva aceasta 2006/112/CE, un număr fatidic, pentru că toți îl avem în memorie în momentul în care găsim în fața noastră opreliștea, apropo unde sunăm, la 112.

Iată că sunăm acum la directiva europeană pentru un înțeles corect al stării economice în România și ar trebui s-o facem printr-un vot pozitiv și corect.

Domnule senator, dacă doriți să concluzionați?

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mi-am dat seama că este necesar să sun la 112. Am sunat și m-am oprit.

Mulțumesc foarte mult. Domnul senator Rușanu.

## **Domnul Dan Radu Rușanu:**

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Este o temă mai veche pe care am dezbătut-o în Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital în legătură cu plata TVA-ului la încasarea facturii, și nu la facturarea ei.

După cum ați observat, Fondul Monetar Internațional a atras atenția că una dintre condiționalitățile nerealizate de România este acea reducere a arieratelor din economie pe care le are statul către agenții economici. Aceste arierate se compun din două părți: o parte principală, suma efectivă, dar o parte este TVA-ul, respectiv 19%. Deci arieratele din economia românească, astăzi, sunt mai mari cu 19% și din cauza faptului că agentul economic achită TVA-ul la facturare, dar nu îl încasează pe urmă.

Se spune întotdeauna această temă și acest laitmotiv. A fost o argumentație care este de foarte multă vreme și e valabilă, pe undeva: dacă eu nu primesc TVA-ul și alte impozite și taxe ritmic, în partea cealaltă, ca Minister al Finanțelor Publice, ca stat, am obligația să achit salarii, pensii și celelalte ritmic. Nu pot să condiționez însă achitarea pensiilor și salariilor de încasarea TVA-ului. Însă, prin acest mecanism, practic, statul mută presiunea crizei economice de la stat pe agenții economici și pe economia reală.

Întrebarea fundamentală care se pune: această criză economică trebuie să fie suportată de stat sau de către agentul economic? Până la această dată, în România, criza economică a fost suportată, în principal, de către agenții economici, de către economia reală, de către agenții privați. Rezultatele le vedem și astăzi: nu am ieșit încă din criză ca celelalte țări. Efortul pe care, într-adevăr, trebuie să-l facă Ministerul Finanțelor Publice, prin achitarea TVA-ului la încasarea facturii, este foarte mare, dar, în același timp, este condiționat de aparatul de control pe care Ministerul Finanțelor Publice îl are și trebuie să-l pună la treabă pentru a monitoriza această activitate.

De aceea susținem astăzi, aici, achitarea TVA-ului la încasarea facturii, pentru a degreva măcar o parte dintre agenții economici de această presiune care este pe ei astăzi. Statul are o problemă, într-adevăr, dar, în același timp, are și aparatul necesar pentru a surmonta această problemă.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

O invit pe doamna senator Boagiu...

Intenționez să oprim aici dezbaterile cu privire la această chestiune, invitând-o...

Pe procedură, doamna senator Boagiu, după aceea, doamna secretar de stat.

Veți primi cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Intervenția mea, procedural vorbind, se bazează pe prevederile art. 98 din Regulamentul Senatului, și aici vă rog să nu mi-o luați în nume de rău, dar ținând cont că am spus că astăzi legiferăm și este o ordine de zi cu termene de adoptare tacită la majoritatea proiectelor de lege și propunerilor legislative înscrise în ordinea de zi, v-aș ruga, dacă se poate, să respectăm regulamentul, care spune: „Pentru dezbaterea generală a proiectelor de lege sau a propunerilor legislative, fiecare grup parlamentar își desemnează un singur reprezentant”.

Bineînțeles, există și posibilitatea extinderii dezbaterilor generale la un proiect de lege, dar dacă dorim cu adevărat să fim eficienți și să facem ce am spus ieri în Biroul permanent, adică să epuizăm ordinea de zi, respectarea acestui articol este absolut necesară.

Mulțumesc.

## Mulțumesc foarte mult.

Evident, în situații deosebite – și cred că suntem în fața unui text important – și a cutumei noastre, ceea ce mi se pare important este că această inițiativă a avut mai mulți coautori, practic, senatori din toate grupurile parlamentare, ceea ce arată că este un subiect sensibil, dincolo de diferențele evidente dintre putere și opoziție.

Doamna secretar de stat Iordache, vă rog, microfonul 8.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Referitor la observațiile pe care le-ați făcut fiecare dintre dumneavoastră, dați-mi voie să spun următoarele lucruri:

În primul rând, inițiativa de săptămâna trecută și inițiativa legislativă privind plata TVA-ului de săptămâna aceasta categoric nu sunt identice. Una se referea la plata TVA-ului după 30 de zile de la încasarea facturii, lucru care contravine, evident, Directivei 2006/112/CE, iar aceasta se referă la plata TVA-ului la încasarea facturii.

Ce au în comun amândouă, este drept, este faptul că încalcă din nou Directiva 2006/112/CE prin faptul că se referă la toți agenții economici, și nu la anumiți operatori sau anumite operațiuni economice.

Dați-mi voie doar să enumer câteva dintre țările care aplică foarte limitat aceste prevederi, și anume: Austria, unde se aplică numai pentru profesii liberale, Belgia, pentru persoane care efectuează livrări, Germania, pentru populație, pentru profesiunile liberale, Italia, numai la servicii, Olanda, la profesiile liberale, Polonia, pentru IMM-uri, Slovenia, pentru IMM-uri.

Și, pentru că am pomenit cazul Sloveniei, dați-mi voie să remarc în mod deosebit că în Slovenia schema se aplică dintr-un număr de peste 70% de întreprinderi mici și mijlocii în total economie numai de sub 2%. De ce? Tocmai din cauza dificultăților de evidențiere, care sunt, în ultimă instanță, să știți, și către agentul economic. În Slovenia este opțional și agentul economic a decis să nu accepte acest regim, tocmai din cauza dificultăților de administrare.

Deci trebuie luate în considerare și aceste aspecte.

De asemenea, aș fi vrut să fac o scurtă remarcă legată și de faptul că acest impact bugetar este puternic negativ și, din cauza aceasta, conform art. 15 alin. (1) și alin. (3), acest proiect de lege trebuie să indice și sursa de finanțare, cum, de altfel, spune și art. 138 alin. (5) din Constituția României.

Dați-mi voie, de asemenea, pentru că într-adevăr rămăsesem datoare de rândul trecut domnului senator Daea cu un răspuns pe care trebuia să-l dea colegii mei de la ANAF, să-l las pe colegul meu de la ANAF să-i dea răspunsul domnului senator, referitor la rambursarea TVA-ului. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul președinte Frunda.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Voi încerca să fiu foarte scurt, să sintetizez concluziile date.

Vreau să mulțumesc, în primul rând, tuturor celor care și-au spus punctul de vedere, inclusiv doamnei secretar de stat.

Din ceea ce s-a spus până acum nu am observat nicio contradicție. Punctele de vedere sunt complementare și pun o serie de întrebări. Noi avem două șanse, două alternative astăzi: fie o respingem _tale quale_ și lăsăm o problemă suspendată, lăsăm agenții economici în pierdere, lăsăm inegalitatea dintre stat și persoana juridică, lăsăm statul în pierdere de bani – acesta este adevărul –, sau votăm pentru această inițiativă legislativă, mergem cu ea la Camera decizională, Camera Deputaților, unde se vor lua în considerare... și nu numai exemplele pe care le-a spus doamna secretar de stat, sunt mult mai multe țări care, pe anumite plaje, acceptă plata TVA-ului la data încasării sumelor respective: în Germania, în Austria, este benefică o asemenea prevedere, în Ungaria s-a dat această prevedere pentru a ieși din criză.

Deci haideți să n-o respingem _tale quale,_ pentru că Guvernul, după părerea mea, nu a făcut toate analizele și nu a ajuns la concluzii finale, să dăm o șansă ca, la Camera Deputaților, pe cifre exacte, pe proiectări de posibilități pe anul viitor, să se poată lua o decizie finală.

În ce privește sursa financiară, nu am nevoie de o sursă, pentru că eu nu cer să mi se plătească ceva, nu este nevoie de o sursă bugetară pentru plată. Eu cer să se echilibreze sursa bugetară la bugetul statului.

De aceea, în interesul tuturor, al agenților economici, ca un instrument serios de ajutare a agenților în momente de criză profundă, vă cer responsabilitate și un vot pozitiv pentru această inițiativă. Nu va rămâne așa la Camera Deputaților, se va modifica. Va veni Guvernul, va veni ANAF-ul, vor veni toate soluțiile posibile și vom ajuta oamenii.

Dacă o respingem, facem un rău. Vă rog să țineți minte ce vă spun. Nu este o ambiție personală, este o soluție pentru agenții economici care sunt în criză. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc foarte mult.

Domnul senator Vosganian, un foarte scurt comentariu. Cred că opinia unui fost ministru de finanțe este utilă, doar cu rugămintea să încercăm să chibzuim timpul pe care îl avem la dispoziție. Avem și alte inițiative la fel de interesante, la fel de importante.

## **Domnul Varujan Vosganian:**

## Stimați colegi,

Într-adevăr, în perioade de creștere economică, în perioade de normalitate economică, transferarea riscurilor de neplată către stat este, îndeobște, improprie. Suntem însă într-o perioadă cu totul specială. Suntem într-o perioadă în care Guvernul ne spune că dacă introducem această măsură vom avea reduceri la încasările din TVA. N-am introdus această măsură. În anul 2008, pe lunile ianuarie-februarie s-au colectat 7,2 miliarde de lei. În 2009, în ianuarie–februarie, s-au colectat 6,6 miliarde de lei. În lunile ianuarie–februarie 2010 s-au colectat 5,4 miliarde de lei.

Dacă introducem și criteriul deflatorului sau măcar al inflației, vedem că, practic, între 2008 și 2010, colectările din TVA s-au înjumătățit. Și atunci vine întrebarea: de ce dorește Guvernul să păstreze acest sistem, care, iată, își dovedește consecințele nefaste într-o perioadă de criză?

În al doilea rând, eu mă așteptam de la Guvern să vină cu o analiză mai riguroasă, în care să vedem care este impactul negativ al acestei măsuri, care este impactul pozitiv al eventualei amânări pentru recuperările de TVA făcute odată cu amânarea colectărilor de TVA.

Mie mi se pare că Guvernul a venit nepregătit la această discuție, dar motivul, domnule președinte, pentru care am dorit să vorbesc acum, motivul pentru care reprezentanți ai tuturor grupurilor parlamentare au semnat această inițiativă este că ea lansează un serios avertisment Guvernului.

Ați văzut ce a spus domnul Dominique Strauss-Kahn de la tribuna Parlamentului ieri, că însuși Fondul Monetar Internațional, vajnicul promotor al constrângerilor bugetare pentru asigurarea macrostabilizării, și-a schimbat optica și că a dorit să înlocuiască constrângerile cu stimulente fiscale și recomandă tuturor țărilor aflate în situația României introducerea unor stimulente fiscale, pe care dânsul, ca ordin de mărime, le-a evaluat la circa 2% din produsul intern brut, ceea ce, pentru România, ar însemna circa 10 miliarde de lei.

Dacă ar fi existat aceste stimulente, cu siguranță că noi am fi acceptat faptul că Guvernul încearcă să reducă riscurile inerente crizei. Guvernul, nefăcând acest lucru, trebuie să asumăm noi ceea ce ignoră Guvernul, și anume această mutație extraordinară pe care au făcut-o mai toate țările europene – și Germania, și Franța –, care au acordat stimulente fiscale și au acordat fonduri investiționale prin intermediul sistemului bancar de finanțare.

Vă mulțumesc. Vă rog, domnule senator Pereș.

Vă mulțumesc. Domnule președinte, Onorat Senat,

Eu am înțeles și în Biroul permanent de ieri, și inclusiv în declarațiile – unele – de astăzi-dimineață că astăzi încercăm să legiferăm și să trecem prin filtrul Senatului toate cele 22 de propuneri legislative pe care le avem.

În acest ritm, domnule președinte, eu cred că nu o să reușim și o să trebuiască să acceptăm ca unele propuneri legislative să fie adoptate tacit de către Senat.

Tocmai de aceea, am rugămintea – sigur, cu respectul care vi se cuvine, domnule președinte – să intrăm pe regulament și, sigur, atunci când sunt cazuri justificate, la cererea unui grup parlamentar sau a unui domn senator, Senatul să aprobe să supuneți la vot prelungirea dezbaterilor și, dacă sunt luări de cuvânt din partea mai multor domni senatori, să li se dea cuvântul, dar doar cu aprobarea plenului Senatului.

Vă rog frumos să intrăm pe regulament, altfel rămânem iarăși cu legislația netrecută prin filtrul Senatului.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Vă mulțumesc.

Aș vrea să salut faptul că, după o perioadă în care s-au aglomerat aceste dezbateri în plenul Senatului, am reușit să fim, practic, în grafic, iar efortul nostru de lunea trecută a permis epuizarea întregii agende legislative. Sunt convins că o vom face și astăzi.

Am auzit ceea ce s-a spus din partea unui grup parlamentar și vom încerca să comprimăm dezbaterile noastre, cu rugămintea ca, atunci când sunt proiecte care

sunt, cu adevărat, foarte dense și extrem de relevante, să putem să ne acordăm și un timp suplimentar și un răgaz suplimentar pentru dezbateri.

În acest moment,

- propunerea legislativă a fost adoptată de plenul Senatului. Listă pentru liderii de grup.

La punctul 4 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

Inițiatorii – sunt deputați din partea Grupului parlamentar al PDL – nu sunt prezenți.

În aceste condiții, o invit pe doamna secretar de stat Grațiela Iordache să ne expună punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 8, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține această propunere legislativă, deoarece principalele schimbări introduse prin această modificare legislativă, practic, duc la majorarea tarifelor către populație. De ce?

În conformitate cu prevederile Ordinului președintelui Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei, taxele stabilite de autoritățile centrale sau locale sunt considerate de către ANRE costuri de operare și de mentenanță necontrolabile la determinarea venitului reglementat asociat serviciului de transport sau distribuție a energiei electrice.

Totodată, prin decizia aceleiași autorități, taxele locale se includ și în costurile recunoscute de ANRE pentru desfășurarea activității de distribuție reglementată în cadrul categoriei costurilor preluate direct.

Din acest motiv și având în vedere că punctul de vedere al ANRE este că aceasta presupune creșterea costurilor și, implicit, a tarifelor de distribuție pentru aceste utilități, Ministerul Finanțelor Publice nu susține propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Păran, punctul de vedere al comisiei.

În ședința comisiei din data de 2 martie 2010, comisia a hotărât, cu 7 voturi pentru, să adopte raport de respingere, având în vedere că aplicarea acestei măsuri conduce la creșterea costurilor aferente serviciului de transport al energiei electrice, respectiv de distribuție a energiei și, implicit, a tarifelor reglementate aferente acestor servicii.

Au transmis avize favorabile Consiliul Legislativ, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, Comisia economică, industrii și servicii. Guvernul României nu susține adoptarea propunerii legislative.

Ca urmare, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Legea este ordinară, Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Sunt intervenții pe fond? Nu sunt.

Vă rog, atenție, pentru că procedăm la vot.

Vă rog să fim cu toții atenți la votul pe care trebuie să-l dăm pe raportul de respingere, așa cum v-a fost prezentat de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Vă rog să vă pronunțați asupra raportului de respingere. Legea este ordinară.

Cu 51 de voturi pentru, 20 de voturi împotrivă, nicio abținere, raportul de respingere a fost adoptat.

Pe cale de consecință, propunerea legislativă este respinsă de plenul Senatului.

La punctul 5 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război.

Inițiatorii nu sunt prezenți.

O invit pe doamna secretar de stat Grațiela Iordache să ne prezinte punctul de vedere al Guvernului.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Prezentul act normativ are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război.

Principalele schimbări introduse prin această modificare legislativă constau în propunerea ca scutirea de la plata impozitului pe teren să se acorde pentru terenurile agricole în suprafață de până la 5 hectare. Aceste scutiri ar trebui să se aplice și văduvelor nerecăsătorite ale veteranilor de război.

Ministerul Finanțelor Publice nu susține propunerea legislativă deoarece, la o propunere similară, modificarea aceasta a fost rezolvată prin apariția Legii nr. 24/2010 pentru modificarea și completarea art. 284 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, și s-a publicat deja în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 143/2010.

În această modificare, în această lege, veteranii de război, văduvele de război și văduvele veteranilor de război care nu s-au recăsătorit beneficiază de scutire de la plata impozitelor și taxelor locale, precum și de la plata impozitului corespunzător pentru terenuri arabile, fânețe și păduri, în suprafață de până la 5 hectare.

Conform prevederilor acestei legi, scutirea acordată de la plata impozitului pe teren depășește ceea ce se dorește prin propunerea legislativă prezentă, în sensul că aceasta se acordă pentru toate terenurile agricole, indiferent de categoriile de folosință și de mărimea suprafeței terenurilor, cu o excepție, și anume terenurile arabile, fânețele și pădurile, pentru care scutirea se acordă numai pentru suprafețele de până la 5 hectare.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În ședința comisiei din data de 23 februarie 2010, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a hotărât, cu 7 voturi pentru, să adopte raport de respingere.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a transmis un aviz favorabil, cu amendamente.

Au transmis avize negative Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități.

Guvernul nu susține propunerea legislativă.

Legea are caracter de lege organică, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Sunt intervenții pe fond, dezbateri generale? Nu sunt.

La punctul 6 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope.

Inițiatorii, colegi deputați, sunt prezenți?

Nu sunt.

Domnule secretar de stat Irimie, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 10, vă rog.

## **Domnul Cristian Anton Irimie –** _secretar de stat_

## _în Ministerul Sănătății:_

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne și domni senatori,

În data de 10 februarie 2010, Guvernul României a adoptat o Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri și pentru completarea Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope, lăsând această propunere legislativă fără obiect.

Având în vedere cele sus-menționate, vă adresez rugămintea de a respinge această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule președinte Daea, raportul comun al Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și al Comisiei pentru sănătate publică.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Păran, punctul de vedere al comisiei.

Este un raport comun, raport de respingere, legea este ordinară, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Sunt intervenții pe fond? Nu sunt.

Pe cale de consecință, propunerea legislativă a fost respinsă de plenul Senatului.

La punctul 7 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea Legii apiculturii nr. 89/1998. Din partea inițiatorilor este prezent cineva? Sunt colegi deputați, dar nu sunt prezenți.

Din partea Guvernului participă domnul vicepreședinte al ANSVSA, domnul Corneliu Ceica. Vă rog, microfonul 10.

**Domnul Corneliu Ceica** – _vicepreședinte al Autorității_

_Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor_ **:**

## Doamnelor și domnilor senatori,

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor nu susține propunerea legislativă în forma prezentată, în principal pentru faptul că reprezentanții instituțiilor publice de la nivel central și local nu pot să facă parte din asociațiile de crescători. Nu pot fi membri în cadrul asociațiilor de crescători.

De asemenea, considerăm că Regulamentul de organizare a stupăritului ar trebui aprobat prin hotărâre de guvern, și nu printr-o lege, așa cum este propus în acest moment.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule președinte Daea, punctul de vedere al comisiei.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a întocmit un raport de respingere, decizie luată cu majoritate de voturi.

Plenul va decide prin votul de astăzi asupra raportului de respingere.

Senatul este primă Cameră sesizată. Legea are caracter de lege ordinară.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Sunt intervenții pe fond?

Nu sunt.

Punctul 8 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil, republicată.

Este prezent inițiatorul? Nu.

Punctul de vedere al Guvernului.

Doamna secretar de stat Irina Cajal, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului.

Această propunere legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 99 din Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil cu un nou alineat, alin. (4), prin care se propune ca retrocedarea colecțiilor de bunuri culturale mobile, preluate ilegal de autorități ale statului după data de 6 septembrie 1940, aflate în procedură de clasare, să poată fi făcută pe părți, nu loturi, anual, deci pe părți anuale, pe măsură ce acestea au fost clasate.

Din modalitatea de formulare a propunerii legislative rezultă că evenimentul legislativ care intervine cu privire la Legea nr. 182/2000 este completarea. Deci având în vedere amendamentele propuse de Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, de către inițiatorul propunerii legislative, considerăm că au fost luate în considerare observațiile și propunerile, din punct de vedere al susținerii, ale Guvernului.

Mulțumesc, doamna subsecretar de stat. Punctul de vedere al comisiei. Domnule senator Radu F. Alexandru, vă rog.

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte. Stimați colegi,

Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a fost sesizată cu adresa L677/8 decembrie 2009, referitoare la inițiativa legislativă pe care o avem supusă atenției dumneavoastră – inițiator domnul deputat Ovidiu Victor Ganț.

Cu adresa nr. 26/827/10.02.2010, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a Senatului ne-a transmis avizul favorabil fără amendamente.

Luând în considerare observațiile și propunerile formulate atât în avizul Consiliului Legislativ, cât și din punctul de vedere al Guvernului, inițiatorul, domnul deputat Ganț, a formulat în scris două amendamente, pe care le-a depus la sediul comisiei.

În ședința din 23 februarie anul curent, Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a luat în dezbatere propunerea legislativă. Membrii comisiei au admis în unanimitate amendamentele inițiatorului la textul propunerii legislative, amendamente acceptate și de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național.

În consecință, în urma dezbaterilor, Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere cu amendamente și să înainteze plenului spre dezbatere propunerea legislativă pe care v-o prezentăm. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc, domnule senator. Sunt intervenții? Domnul senator Urban. Microfonul 2.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

La Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări s-a dat aviz negativ acestei inițiative legislative și vă voi explica de ce: pentru că, în momentul în care reprezentantul Guvernului a venit în fața noastră, noi i-am explicat că aici apare o condiționare destul de stranie în ceea ce privește posibilitatea ca un proprietar de drept al unei asemenea colecții să fie condiționat de a primi aceste bunuri înapoi de aceste trei unități de măsură: pe părți, anual și numai în măsura în care aceste bunuri de patrimoniu sunt clasate.

Am întrebat dacă există un timing, un calendar, de efectuare a acestor clasări, și nu am primit un răspuns lămuritor. Iar eu vă spun că, din punctul meu de vedere, ca jurist, dacă un cetățean al acestei țări care revendică și obține o hotărâre irevocabilă în ceea ce privește restituirea unor asemenea colecții de bunuri culturale, care se duce să o pună în executare, s-ar trezi că i se opune această triplă condiționare ca el să primească înapoi aceste bunuri pe părți, anual și pe măsură ce ele vor fi clasate, acest text de lege va fi invalidat în fața oricărei instanțe de contencios de la orice curte de apel din România, întrucât instituie o condiționare în calea realizării dreptului de proprietate, mai ales că noi, în ceea ce privește aceste bunuri culturale mobile, ne aflăm în condițiile dispozițiilor Codului civil, care se referă la restituirea bunurilor mobile, bineînțeles în completare cu legislația care se referă la modalitățile în care aceste bunuri au fost confiscate.

Repet, aceasta a fost critica pe care noi am adus-o la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări acestui text de lege și este posibil ca această lege, în această formă, să constituie o frână în calea celor care încearcă să-și realizeze un drept obținut printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator, înțeleg că există și o întrebare – am simțit la începutul intervenției – cu privire la durata perioadei de clasare pentru acest tip de elemente de patrimoniu?

Noi am întrebat pentru că ne-am pus în această situație. Dacă eu am o hotărâre irevocabilă care-mi dă dreptul să mi se restituie aceste bunuri culturale și mă duc la un executor judecătoresc, iar acestuia i se va opune faptul că urmează să fie clasate, dar nu se știe când, am spus că atunci această lege devine inaplicabilă și, pe cale de consecință, apare o redundanță aici în ceea ce privește scopul pe care-l urmărește.

Înțelegem faptul că aceste bunuri trebuie clasate pentru că există un interes al patrimoniului național, însă nu trebuie ca acest lucru să pună în umbră faptul că dreptul de proprietate în România este inviolabil și realizarea lui nu trebuie să fie condiționată prin niciun fel de text de lege care atârnă de niște decizii birocratice. Pentru că noi asta am întrebat: în cât timp se clasează o asemenea colecție? Nu se știe. Ele vin, pur și simplu, la serie, număr, nu există un calendar. Acestea au fost dezbaterile de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Mulțumesc foarte mult pentru prezentarea acestei fațete a dezbaterii.

Doamna secretar de stat reprezentând Ministerul Culturii și Patrimoniului Național are un comentariu? Microfonul 8.

Este o procedură complexă, deci acest lucru nu ar afecta dreptul de proprietate. Procedura de clasare este oricum de foarte lungă durată.

Da, este un argument care întărește ceea ce vă spune domnul senator Urban. Nu cred că...

Bun. Sunt alte intervenții, din partea altor grupuri parlamentare sau a altor colegi? Nu.

Domnul senator Radu F. Alexandru. Microfonul 7.

Dacă-mi îngăduiți, o singură precizare.

La data redactării raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, la data discutării în cadrul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări a inițiativei legislative, noi nu am avut punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări. Am purtat toate discuțiile cu inițiatorul, am purtat toate discuțiile cu reprezentantul Ministerului Culturii și Patrimoniului Național, am purtat discuții în prezența consilierului ministrului culturii și patrimoniului național pe probleme de patrimoniu și toată lumea, respectiv opt dintre membrii comisiei, au considerat că toate problemele își găsesc rezolvare în textul inițiativei legislative.

Nu pot decât să iau acum notă de observațiile colegului meu și, eventual, cu mai multă celeritate, la Camera Deputaților, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări să înainteze un punct de vedere care să completeze discuțiile. Dar la data la care s-a întocmit raportul și la data la care anterior am discutat, noi am avut un punct de vedere exprimat cu 8 voturi pentru și o singură abținere.

Ca atare, vă rog, cu toată căldura, să aveți bunăvoința să dați vot de admitere acestei inițiative legislative.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc pentru aceste precizări.

Oricum, intervenția domnului Urban a fost utilă pentru a semnala un potențial impediment în justiție, dacă această propunere legislativă va deveni într-adevăr o lege promulgată.

Suntem în fața unui raport cu amendamente admise și vă rog să vă pronunțați, în condiții de lege ordinară, cu privire la acest raport cu amendamentele admise.

Punctul 9 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia. Suntem în fața unei inițiative a unui număr de senatori și deputați.

Dintre inițiatori nu văd pe nimeni prezent în acest moment.

Am să o rog pe doamna Cajal să ne expună punctul de vedere al Guvernului de la microfonul 8.

Mulțumesc mult, domnule președinte. Domnilor senatori,

Prin această inițiativă legislativă se propune modificarea art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, cu modificările și completările ulterioare, în sensul diminuării de la 15% la 5% a contribuției Societății Române de Televiziune la Fondul Cinematografic. Fondul Cinematografic, prin acest proiect, se diminuează, fapt cu care Guvernul nu este de acord.

Deci nu susținem această propunere legislativă. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc ne-a fost tăiată, deci fondul s-a diminuat oricum.

Având în vedere considerentele menționate, Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Opinia comisiei, domnule senator Radu F. Alexandru.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Stimați colegi, cu adresa L672 din 8 decembrie 2009, Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a fost sesizată. Cu adresa nr. 22/151/9.02, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital ne-a transmis avizul favorabil, fără amendamente.

În ședința din 23 februarie anul curent, Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a luat în dezbatere propunerea legislativă în prezența domnului Vasile Timiș, secretar de stat în Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, a domnului Eugen Șerbănescu, directorul general al Centrului Național al Cinematografiei, și a domnului Alexandru Sassu, președinte director general al Societății Române de Televiziune.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a hotărât, cu 8 voturi pentru și un vot împotrivă, să adopte raport de respingere și să înainteze plenului spre dezbatere propunerea legislativă pe care o supunem atenției dumneavoastră.

## Mulțumesc.

Sunt intervenții pe această temă?

Domnul senator Radu F. Alexandru, o intervenție de la microfonul central.

Stimați colegi, vin la microfonul central al Senatului pentru că nu mai vorbesc în numele comisiei, cu toate că sunt unul dintre cei care au votat acest raport de respingere.

Vă exprim un punct de vedere personal, vă exprim un punct de vedere al unui om care cunoaște cât se poate de bine situația cinematografiei.

Dintr-un punct de vedere, o cunoașteți la fel de bine și dumneavoastră, înțelegând că, la fel ca și mine, cunoașteți și, cu siguranță, vă bucurați și poate nu exagerez dacă spun că sunteți mândri de această colecție de trofee pe care filmul românesc, în ultima vreme, le-a dobândit în cele mai importante confruntări internaționale.

Această bucurie se datorează, pe de o parte, unui har cu totul deosebit pe care acest nou val îl probează în competiție cu numele de referință din cinematografia mondială și unor zbateri, pe care nu vi le puteți imagina, pentru a se încropi banii cu care se realizează filmul.

Stimați colegi, ați auzit, nu o dată, vorbindu-se de noul curent introdus, indus, impus în cinematografia europeană, și nu numai: minimalismul.

Putem discuta de o inovație în domeniul esteticii filmului, dar acest minimalism înseamnă răspunsul pe care regizorii, scenariștii, scenografii, realizatorii filmului românesc sunt obligați să-l dea cu banii puțini pe care-i au.

Televiziunea Română, alături de toate celelalte televiziuni, este datoare prin lege să verse la bugetul cinematografiei 15% din veniturile din publicitate.

Vreau să vă spun un lucru pe care probabil că nu-l știți și nu vi-l imaginați. Filmul românesc nu se realizează cu bani de la bugetul de stat. Filmul românesc se realizează cu bani de la Fondul Național al Cinematografiei, care colectează tocmai astfel de taxe. Deci a reduce de la 15% la 5% suportul pe care Televiziunea Română ar trebui să-l dea filmului românesc, ar trebui să dăm o lovitură de grație filmului românesc.

Sunt lucruri pe care nu am vrut să le mai aduc ieri în discuție. Am avut o intervenție în fața celor două Camere și, așa cum am spus, repet, am fost cât se poate de sincer, nu mi-a făcut deloc plăcere să fac acea intervenție amendând prestația celui care a fost președinte director general al Televiziunii Române. De patru ani de zile Societatea Română de Televiziune nu a virat un leu la acest Fond Cinematografic. A veni acum cu această inițiativă legislativă, a accepta această inițiativă legislativă înseamnă să ne asumăm un grav păcat și să punem filmul românesc într-o mare dificultate.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

## Mai sunt alte intervenții?

Ceea ce a spus domnul senator Radu F. Alexandru este mai mult decât valabil. Suntem în fața unuia dintre puținele elemente care plasează într-o imagine pozitivă România în plan internațional. Este o generație excepțională și cine a avut timp să urmărească la televiziunea publică și în prezența ministrului culturii și patrimoniului național gala în care această industrie de mare succes și-a onorat campionii și laureații, cred că a avut motive de satisfacție suplimentară.

Am o rugăminte, pe un palier complementar, către doamna secretar de stat, de a transmite această rugăminte domnului ministru Hunor Kelemen. În paralel cu industria națională de cinematografie și un alt segment al industriei de profil, producția de filme în România – o industrie importantă care a adus puncte semnificative țării noastre în plan internațional – este într-o cumplită suferință în această perioadă de criză. Din informațiile noastre, de un an de zile nu s-a mai turnat niciun film străin în România, în niciun studio. Aici nu intru în detalii cu privire la competiția, până mai recent acerbă, din acest domeniu.

Înțeleg că există o propunere din partea acestei industrii care, pe de o parte, este în competiție cu țările din regiune care au venit cu stimulente suplimentare: Bulgaria, Ungaria, Cehia și, mai nou, Serbia și Croația.

De aceea, am rugămintea să transmiteți domnului ministru întrebarea noastră, care este o întrebare colegială și constructivă: există în intenția ministerului pe care-l conduce, și pe care-l reprezentați, forme suplimentare de stimulare a industriei și a cinematografiei românești, pentru că sunt discuții cu privire la modul în care acest lucru ar putea să fie făcut mai bine, pentru că este potențial semnificativ și, de asemenea, există vreo intenție de a sprijini, inclusiv prin măsuri de natură fiscală, până la urmă, industria cinematografică, care reprezintă o industrie importantă, aducătoare de devize, aducătoare de vizibilitate și, mai ales, producătoare de meserii ale acestei industrii care, altfel, nu ai cum să le creezi în România? Avem în fața noastră un raport de respingere, care a fost prezentat elocvent de domnul senator Radu F. Alexandru, și vi-l

La punctul 10 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2010 privind modificarea și completarea Legii apelor nr. 107/1996.

Este un proiect de lege care va fi susținut din partea Guvernului de domnul secretar de stat Dan Cârlan, pe care-l invit la microfonul 8 pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

## **Domnul Dan Cârlan** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Mediului și Pădurilor_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Încep prin a explica caracterul extraordinar și de urgență al problematicii atinse de această ordonanță de urgență a Guvernului, respectiv faptul că la 1 decembrie 2008 Comisia Europeană a deschis procedura de infringement împotriva României pentru netranspunerea completă și corectă a Directivei apei.

Directiva apei a fost transpusă în legislația românească, dar s-a apreciat că această transpunere a fost făcută în mod incorect și incomplet, astfel încât la 1 decembrie 2008 am primit scrisoarea de notificare.

În paralel, a fost adoptată Directiva inundații, care impune, de asemenea, transpunerea unor reglementări în legislația românească, termenul pentru această transpunere fiind la sfârșitul anului trecut, atunci când Guvernul se afla în imposibilitatea de a promova proiecte de lege, astfel încât, imediat după reluarea sesiunii parlamentare, în 2010, a fost inițiată prezenta ordonanță de urgență a Guvernului, care are ca obiect exclusiv transpunerea completă și corectă a celor două directive.

Vă rugăm să fiți de acord cu aprobarea ordonanței de urgență a Guvernului în forma elaborată de Guvern, care corespunde întru totul celor două directive citate.

Mulțumesc.

Îi ofer cuvântul domnului președinte Petru Filip pentru a prezenta raportul comisiei.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a adoptat un raport de admitere în unanimitate. Am luat în considerare și am acceptat argumentele prezentate și astăzi de domnul secretar de stat Dan Cârlan. Ca urmare, comentarii suplimentare din partea comisiei nu sunt.

S-au primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ și de la Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală. Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Sunt intervenții, comentarii, dezbateri? Nu sunt.

Vă reamintesc faptul că termenul de adoptare tacită este data de 1 aprilie 2010 și, în aceste condiții, proiectul de lege va fi transmis, probabil, Camerei Deputaților.

La punctul 11 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii de aprobare a Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Anton Marin.

Aveți cuvântul, microfonul 9.

## **Domnul Marin Anton** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii nu susține adoptarea propunerii legislative. Motivul este acela că bugetul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România nu este suficient în prezent pentru realizarea activității curente.

Mulțumesc.

Domnule președinte Filip, vă rog să prezentați raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și Comisia economică, industrii și servicii au elaborat un raport comun de respingere a inițiativei legislative.

De fapt, inițiativa legislativă, pentru informarea dumneavoastră, se referă la trecerea gestiunii drumurilor – porțiuni de drum național care tranzitează municipiile reședință de județ – din administrarea și obligarea de a cheltui bani pentru întreținerea acestor drumuri de la administrațiile municipale în administrația Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale.

Sigur, argumentele Ministerului Transporturilor și Infrastructurii le-am luat în considerare, argumente care au două paliere: un palier este cel legat de obligațiile financiare, deci eforturile financiare suplimentare care ar încărca Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale, care, sigur, este o chestiune ce poate fi luată în discuție și comentată „pro” sau „contra” vizavi de situația actuală sau de viitor, și cel de-al doilea palier, care a fost cel mai important în luarea acestei decizii privind raportul de respingere, ar fi gestionarea greoaie în interiorul municipalităților, prin trecerea acestor drumuri în administrarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale, pentru că, până la urmă, fiind în interiorul unei structuri administrative, aici se pune problema avizelor, dezvoltărilor, schimbării de infrastructură, a construcțiilor, de o parte, și, de alta, prin dezvoltări urbanistice și care țin, în principal, de decizia administrativă a municipiilor. Ca urmare, o gestionare partajată din partea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale, pe de o parte, și a administrațiilor locale ar duce la situații greu de gestionat.

Ținând cont de aceste lucruri reale din practică, am considerat că această propunere legislativă nu poate primi decât acest raport de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Nu a mai existat o altă comisie de aviz, așa încât raportul comun a fost cel de respingere. Mulțumesc.

## Mulțumesc foarte mult.

Domnule senator Tiberiu Günthner, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vreau să vă spun că această problemă care se ridică prin această inițiativă legislativă reprezintă, practic, principala problemă urbanistică a României, a localităților din România: faptul că ele sunt traversate de importante fluxuri de tranzit, de circulații grele de mărfuri, circulații care nu ar avea ce căuta în localitățile respective și care creează un disconfort insuportabil pentru aceste localități, practic pentru toate localitățile României.

Sunt foarte puține localități care pot fi evitate de aceste fluxuri, pentru că nu există acea rețea de circulație independentă de drumuri naționale care să facă posibilă o legătură la mare distanță fără traversarea localităților.

Dacă cineva intră în România în colegiul meu, în Satu Mare, vine din Halmeu un transport de marfă, trebuie să traverseze, practic, sute de localități în care nu are nicio treabă. Nu numai că distrug drumurile, dar creează o poluare a aerului, poluare sonoră, creează pericol pentru circulația pietonală, pentru copiii din localitățile respective, deci creează un disconfort insuportabil pentru aceste localități.

Cred că tocmai acestea sunt motivele pentru care această inițiativă legislativă, până la urmă, nu poate fi acceptată, pentru că nu avem interesul să batem în cuie aceste trasee în cadrul localităților, ci ele trebuie scoase, în mod evident, în afara acestor localități pentru a putea exista legături pe distanțe lungi și atunci s-ar putea crea aceste legături rapide de autostrăzi.

Sigur, ne întrebăm care sunt perspectivele și ce s-a făcut, practic, în ultimii 20 de ani, când în alte țări, cum este Ungaria, de exemplu, în ultimii 20 de ani s-a creat o rețea excelentă de autostrăzi care funcționează, în timp ce în România, nu știu, parcă nici nu s-a început cu adevărat acest program. Nu știu care sunt perspectivele. Poate aici o să ne răspundă domnul secretar de stat.

În mod special, municipiul Satu Mare este într-o situație imposibilă. Există fluxuri de trafic greu din Ucraina și din Ungaria, care nu pot să evite municipiul Satu Mare pentru că, fiind traversat de râul Someș, singurele poduri sunt în centrul orașului, astfel încât centrul vechi al unui oraș milenar este traversat de aceste fluxuri importante de circulație.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Într-o lume ideală nu ar fi nevoie să parcurgem orașele și localitățile, ci am avea centuri de ocolire. Cred că sensul propunerii legislative pe care o avem în față este de a găsi o soluție până când vom avea centuri de ocolire și autostrăzi moderne în România, pentru că ceea ce simțim cu toții, indiferent de culoare politică, este că o axă rutieră importantă are o anumită calitate la nivelul spațiului extraurban, să spunem, iar în clipa în care intri într-o localitate, prin schimbarea de regim, această lucrare suferă foarte mult.

Nu vreau să intru pe fond, dar cred că propunerea legislativă are sens măcar din punctul de vedere al acestei perioade pe care trebuie să o traversăm.

Dacă nu sunt alte intervenții cu privire la această propunere legislativă, vă reamintesc faptul că propunerea legislativă are caracter de lege ordinară și comisia a întocmit și prezentat un raport de respingere.

La punctul 12 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18 din 4 martie 2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe.

Inițiatorul, domnul deputat Fenechiu, nu participă la dezbaterile din plenul Senatului.

Îl invit la microfon pe domnul secretar de stat Barna Tánczos să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere această inițiativă legislativă, dorim să precizăm că propunerea urmărește modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2009 și se propune ca în cazul blocurilor de locuințe construite în perioada 1950–1970 documentația de proiectare să cuprindă numai documentația de avizare a lucrărilor de intervenție și proiectul tehnic, însoțit de detaliile de execuție.

Guvernul nu susține această modificare, din următoarele considerente: conform Metodologiei de calcul al performanței energetice a clădirilor, auditul energetic este o procedură sistematică de obținere a unor date despre profilul consumului energetic existent al unei clădiri, de identificare și de cuantificare a măsurilor pentru realizarea unor economii de energie, precum și de raportare a rezultatelor.

Pentru determinarea performanței energetice a unei clădiri, auditorul energetic pentru clădiri determină consumul energetic existent al clădirii pe baza principalelor caracteristici tehnice și energetice ale construcției, ale instalațiilor aferente acesteia și propune măsuri pentru reducerea consumurilor energetice.

În consecință, pentru blocurile de locuințe în cauză, incluse în programele anuale de creștere a performanței energetice, pentru atingerea țintei de reducere a consumului anual specific de energie, în condițiile de eficiență economică, dezvoltarea proiectului tehnic pentru executarea lucrărilor de izolare termică la acestea se poate face numai pe baza măsurilor cuprinse în auditul energetic.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Dau cuvântul domnului președinte Filip.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a hotărât, în unanimitate, să adopte un raport de respingere.

Am să încerc să argumentez în două cuvinte.

În primul rând, așa cum s-a prezentat de către domnul secretar de stat, referitor la problema oportunității sau a neoportunității realizării auditului energetic pentru tipurile de blocuri construite în perioada 1950 – 1970, am considerat că această categorie de blocuri nu poate reprezenta un segment aparte în abordarea programului de anvelopare, de ridicare a nivelului energetic al blocurilor, ca urmare nu vedem de ce aceste blocuri să nu intre în procedura standard de realizare a acestui audit energetic. Aceasta este prima parte a propunerii legislative.

Cea de-a doua parte se referă la modificarea cotelor de finanțare a anvelopării blocurilor de locuit. Dacă în proiectul de lege procentele sunt: 50% bugetul de stat, 30% bugetul local și 20% bugetele asociațiilor de proprietari, propunerea legislativă vine cu 60% bugetul de stat, 30% bugetul local și 10% bugetele asociațiilor de proprietari. Cu alte cuvinte, cele 10 procente urmează să fie luate de la asociațiile de locatari și trecute în sarcina bugetului de stat.

După cum știți, au mai fost și alte inițiative legislative de modificare a acestor procente, dar de fiecare dată am rămas la această structură de partajare a costurilor pentru anveloparea blocurilor, plecând de la un principiu simplu. Există, fără discuție, implicarea bugetului de stat și a bugetului administrațiilor locale în rezolvarea unei probleme private, până la urmă.

Evident, poate să spună cineva: de ce nu finanțează statul 100%, până la urmă? Se poate și acest lucru.

Prevederea legislativă dă posibilitatea administrațiilor publice locale, dacă se dorește o protecție socială, să se suporte – multe administrații publice fac acest lucru – de către bugetele locale întreaga cotă de cheltuială care revine proprietarilor, dacă se consideră că acest lucru este necesar, în funcție de situația socială a celor care locuiesc.

Cu alte cuvinte, și această propunere legislativă am considerat-o nejustificată în acest moment, existând posibilitatea ca bugetele locale să se implice mai mult sau mai puțin în preluarea obligațiilor proprietarilor de apartamente.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Așteptăm vremuri mai bune, viitorul Acord cu Fondul Monetar Internațional.

Glumesc.

Vă consult dacă sunt intervenții pe marginea acestei propuneri legislative.

Nu sunt.

Avem în față o propunere legislativă cu caracter de lege ordinară și un raport de respingere, așa cum a fost prezentat de domnul președinte Filip.

La punctul 13 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind colectarea selectivă a deșeurilor în instituțiile publice.

Inițiator este doamna deputat Sulfina Barbu, care nu participă la dezbateri.

Îl invit pe domnul secretar de stat Dan Cârlan să prezinte punctul de vedere al Guvernului de la microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Ministerul Mediului și Pădurilor nu susține propunerea legislativă. Motivele noastre nu sunt pe fond, ci pe formă.

Pe fond, inițiatorul dorește instituirea unor măsuri pentru colectarea selectivă a deșeurilor într-un sector bine determinat, respectiv cel al instituțiilor publice. Măsurile propuse de inițiator sunt corecte, sunt în linie cu Directiva 98/2008/CE – Directiva deșeuri.

Motivul pentru care noi nu putem susține această propunere legislativă este evitarea suprapunerii de acte legislative cu obiect similar. România trebuie să transpună în acest an Directiva 98/2008 – Directiva deșeuri. În momentul în care această directivă va fi transpusă în legislația națională, vom avea două acte legislative distincte cu același obiect de reglementare: un act, cel de față, care se referă strict la aplicabilitate în cadrul instituțiilor publice, și altul, cu caracter general, având aceleași prevederi, dar cu aplicabilitate în toate domeniile.

Deci înțeleg că avizul ministerului este negativ.

Ministerul Mediului și Pădurilor nu susține această propunere legislativă. Vom colabora cu inițiatorul în elaborarea actului legislativ de transpunere a Directivei deșeuri, întrucât, repet, pe fond, prevederile de aici sunt în linie cu directiva europeană.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte Filip.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a hotărât, în unanimitate, elaborarea unui raport de respingere, plecând de la argumentul care am crezut noi că trebuie să stea în picioare, legat de coerența unei legislații, iar legislația privind selectarea deșeurilor cu atât mai mult trebuie să aibă această coerență.

Considerăm că, într-adevăr, în legislația privind selectarea și gestiunea deșeurilor s-ar putea ca problematica pe care instituțiile publice o ridică în gestiunea specifică a deșeurilor să reprezinte un anumit capitol al acestei legislații, dar nicidecum o legislație separată. Acesta a fost argumentul principal care a stat la baza emiterii raportului de respingere.

Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil acestei propuneri legislative.

Mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc. Vă invit la dezbateri și intervenții. Nu sunt.

La punctul 14 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind verificarea prin mijloace electronice a dreptului de acces la vot al cetățenilor.

Inițiatorii sunt colegi deputați și nu sunt prezenți la dezbaterile din plenul Senatului.

Din partea Guvernului participă la dezbateri domnul secretar de stat Iosif Moldovan.

Dau cuvântul domnului secretar, microfonul 8.

## **Domnul Iosif Moldovan** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale_ **:**

## Bună ziua!

## Domnule președinte, mulțumesc.

Referitor la Propunerea legislativă privind verificarea prin mijloace electronice a dreptului de acces la vot al cetățenilor, aceasta are ca obiect de reglementare „modul de desfășurare a accesului cetățenilor la alegerile pentru Președintele României” – conform art. 1 – „prin utilizarea unui sistem electronic de control al votului unic” în vederea „eliminării posibilității votului multiplu”.

Astfel, inițiativa legislativă instituie „Registrul electoral” ca fiind „o bază de date centralizată în care sunt înscriși toți cetățenii români, inclusiv cei cu domiciliul sau reședința în străinătate, care au împlinit vârsta de 18 ani, cu drept de vot”, a cărui întocmire, actualizare și păstrare sunt în responsabilitatea Autorității Electorale Permanente.

Avem câteva observații.

În ceea ce privește reglementările propunerii legislative, considerăm că trebuie analizat dacă există infrastructura necesară implementării sistemului informatic.

Totodată, rețeaua sistemului informatic trebuie să asigure confidențialitatea și siguranța datelor transmise către serverul central.

Trebuie precizat ce se întâmplă în cazul în care, printr-un accident, se pierde legătura informatică cu serverul local și transportul informațiilor în acest caz.

De asemenea, trebuie asigurată transparența decizională în raporturile cu cetățenii și asociațiile legal constituite ale acestora, conform prevederilor Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică.

Aș fi fost surprins să fie altfel. Raportul comisiei.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților, în ședința din 9 martie 2010 a luat în discuție Propunerea legislativă privind verificarea prin mijloace electronice a dreptului de acces la vot al cetățenilor și a adoptat un raport favorabil.

Există avize favorabile din partea Consiliului Legislativ, Comisiei pentru politică externă, Comisiei pentru egalitatea de șanse, Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și aviz negativ din partea Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Supunem dezbaterii și votului dumneavoastră raportul favorabil, așa cum a fost votat de Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Intervenții?

Se pare că votul multiplu nu mai suscită interes după alegeri.

Avem în fața noastră un raport al comisiei. Vă propun să dăm un singur vot pe raportul comisiei și pe propunerea legislativă care are caracter de lege organică.

Înțeleg că în sectorul 4 va fi implementat un sistem foarte modern de asigurare a unui vot transparent și dincolo de orice dubiu, în condițiile unor candidați extrem de interesanți.

Trecem la punctul 15 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195 din 12.12.2002 privind circulația pe drumurile publice.

Dintre inițiatori dorește cineva să prezinte? Nu.

Din partea Guvernului, doamna secretar de stat Irina Alexe.

Microfonul 9.

Doamna senator Boagiu, doriți să prezentați inițiativa? Doamna secretar de stat, vă rog să așteptați până ce doamna senator va prezenta propunerea legislativă pe care a inițiat-o.

Vă rog, doamna senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă vizează modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

Este o inițiativă legislativă care vizează modificarea modului de examinare pentru obținerea permisului auto. Ea s-a născut ca urmare a sesizărilor pe care le-am primit din partea cetățenilor, în special din partea celor mai tineri, care doresc să obțină permisul de conducere.

Există două argumente importante care stau la baza propunerii legislative. Primul argument este acela că, în conformitate cu prevederile actuale, dacă un cetățean dorește să obțină permisul de conducere, susține proba scrisă și proba teoretică. Dacă promovează proba teoretică, însă este respins la proba practică, el este obligat să plătească taxa încă o dată și să dea examenul teoretic încă o dată, încălcându-se, practic, un drept dobândit, și anume acela de a promova un examen.

Prin propunerea legislativă pe care am inițiat-o – permiteți-mi să mulțumesc și colegilor din comisiile de specialitate care au analizat propunerea și au avizat-o – noi propunem ca persoana care dorește să susțină examenul pentru obținerea permisului de conducere și care a promovat proba scrisă să nu plătească taxa încă o dată și să nu repete această probă scrisă, să nu i se încalce dreptul unui examen câștigat. Dar, dacă a fost respinsă la proba practică, să o refacă, având obligația ca într-un interval de un an – doar pe o perioadă de un an este recunoscut rezultatul probei scrise – să urmeze, din nou, jumătate din numărul de ore de conducere, astfel încât, atunci când va repeta examenul, să fie pregătită pentru proba practică, fiindcă pe cea teoretică a depășit-o. Bineînțeles că, la rândul ei, va fi obligată să plătească pentru a urma jumătate din orele de conducere. În intervalul de un an persoana poate repeta examenul practic ori de câte ori dorește, până îl va promova, cu aceeași condiție: să continue să se perfecționeze în conducerea autoturismelor.

Aceasta este propunerea pe care noi am făcut-o și ea vine și în susținerea ideii de asigurare a siguranței în trafic, pentru că, dacă un conducător auto este un bun teoretician, dar are o problemă și nu este un bun practician, atunci este mai bine să se perfecționeze pe partea practică, nu pe partea teoretică.

## Vă mulțumesc.

Doamna secretar de stat Irina Alexe.

Punctul de vedere al Ministerului Administrației și Internelor.

## **Doamna Irina Alexe** – _secretar de stat_

_în Ministerul Administrației și Internelor_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Voi prezenta punctul de vedere al Guvernului, așa cum a fost prezentat în scris. Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative pentru motivele invocate. Dacă doriți să le dezvolt...

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului este negativ. Domnul președinte Greblă.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Mergând pe teoria drepturilor câștigate, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a avizat favorabil, cu amendamente, faptul că, dacă ai fost declarat admis la o probă teoretică, te poți prezenta la proba practică în interval de un an de zile, iar cel declarat respins la proba practică, după un termen de 30 de zile, dar nu mai mult de un an, și după efectuarea a jumătate din orele necesare prezentării la prima probă practică, poate susține proba. În acest fel, am dat satisfacție unui formalism. Dacă am promovat proba teoretică și nu am promovat proba practică, nu este nevoie să repet și proba teoretică într-un interval rezonabil de timp.

Drept urmare, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, cu avizele celorlalte comisii și al Consiliului Legislativ, a adoptat un raport de admitere, cu amendamente care au fost însușite și de inițiatori, și vă propunem spre dezbatere și adoptare acest raport de admitere, cu amendamente, împreună cu propunerea legislativă, care face parte din categoria legilor organice. Senatul este primă Cameră sesizată.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Intervenții pe fond. Domnul senator Oprea. Aveți cuvântul, domnule senator.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman**

**:**

Procedură.

Procedură?

O secundă!

Dacă domnul senator Feldman cere o intervenție pe procedură, are întâietate.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, vă mărturisesc că nu am ajuns să citesc și punctul de vedere al Guvernului. Este o lege organică și vă cer îngăduința să consumăm un minut ca doamna secretar de stat să ne prezinte punctul de vedere ale Guvernului, motivația pentru a putea discuta, într-adevăr, în cunoștință de cauză.

La finalul dezbaterilor generale o vom invita pe doamna secretar de stat să prezinte motivațiile.

Domnul senator Oprea, o intervenție pe fondul propunerii legislative, apoi doamna secretar de stat va putea interveni în final.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Probabil că și colegul meu, domnul senator Feldman, așteaptă o poziție, ca și mine, a Guvernului pentru a justifica nesusținerea. Vreau să aduc la cunoștință celor de la Guvern că în România, cel puțin în mediul universitar, nu mai există repetenți. La o disciplină, dacă nu avea notă de trecere, un student repeta tot anul, cu toate disciplinele promovate anterior. Mai mult decât atât, din 2008, la nivel european, s-a votat Sistemul european de recunoaștere a creditelor pentru învățământul vocațional și pentru instruire, care înseamnă că un bun câștigat, un credit obținut anterior, are valabilitate o perioadă dată de timp. De exemplu, sunt universități care recunosc creditele acumulate între 3 și 7 ani.

Aici mie mi se pare foarte corectă propunerea ca doar pe un an să fie recunoscut un credit acumulat. Eu așa îl văd: a fost verificat, a luat o notă, niște puncte, de ce trebuie să fie din nou taxat și examinat?!

## Vă mulțumesc.

Doamna senator Andronescu, apoi domnul senator Mutu. Vă rog să concentrăm dezbaterea, fiindcă suntem aproape de finalul programului de lucru și mai avem de dezbătut trei sau patru propuneri legislative.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și eu susțin această inițiativă legislativă și găsesc punctul de vedere al Guvernului neargumentat. Examenul scris este un examen promovat și, odată promovat, trebuie recunoscut, iar perioada aceasta de un an mi se pare rezonabilă pentru acceptarea menținerii rezultatului obținut la proba scrisă. Vă mulțumesc.

Domnul senator Mutu. Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În susținerea celor spuse de colegii mei, aș vrea să fac o completare: avem două examene cu conținut diferit. Practic, sunt două examene care, din punct de vedere tehnic, reprezintă cu totul și cu totul altceva. Atât timp cât am un examen scris pe care l-am trecut, nu-l pot anula din cauza faptului că am un examen practic la care am fost respins. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Udriștoiu.

## **Domnul Tudor Udriștoiu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doar 30 de secunde vă rețin atenția cu privire la cele ce s-au spus anterior. Am experiența unui om care a sărit demult de un milion de kilometri și a împlinit 38 de ani de conducere.

Siguranța pe drumurile publice nu ține de teorie și nici de acele „minunate” întrebări referitoare la funcționarea motorului, ci ține de competența în conducere.

Susțin cu toată tăria această inițiativă. Vă mulțumesc.

Am rugămintea ca toți colegii care au plecat din sală pentru diverse motive să revină.

Doamna secretar de stat, vă rog să detaliați motivele pentru care Guvernul nu susține această inițiativă. Microfonul 9.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În punctul de vedere pe care l-a transmis, Guvernul a precizat că, potrivit alin. (10) al art. 23 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, „Procedura de examinare a persoanelor pentru obținerea permisului de conducere se stabilește prin ordin al ministrului administrației și internelor”. În temeiul acestui text legal, a fost emis deja un ordin care stabilește procedura.

Într-adevăr, procedura de examinare a persoanelor este determinată de necesitatea reglementării unitare a acestei activități, în condițiile în care aceasta implică parcurgerea mai multor etape, nu numai susținerea celor două probe, cea teoretică și cea practică.

Principiul care a stat la baza stabilirii metodei actuale de examinare a avut în vedere faptul că cele două probe ale examenului constituie un tot unitar, respingerea la una dintre acestea conducând la repetarea întregului examen, aspect valabil în cazul oricărui alt examen.

Totodată, precizăm că modificarea procedurii actuale ar necesita revizuirea aplicației informatice care asigură programarea la examen și examinarea propriu-zisă a

candidaților și, în aceste condiții, apreciem că materializarea dezideratului exprimat de inițiator ar necesita cheltuieli bugetare suplimentare.

Desigur, dacă dumneavoastră veți decide să adoptați propunerea legislativă – și dacă va trece și de Camera Deputaților – va trebui să luăm măsurile tehnice necesare pentru implementarea acestui sistem și să asigurăm resursele financiare pentru materializarea acestui deziderat. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Fac un comentariu cu titlu personal.

Din ceea ce am auzit din partea comisiei și din intervențiile colegilor noștri, mi se pare o propunere mai mult decât de bun-simț, e o propunere logică, corectă, firească și cred că, dacă Senatul se va pronunța favorabil și, evident, Camera Deputaților va face același lucru, este obligația ministerului și a Guvernului să pună în practică ceea ce Parlamentul decide. Nu cred că sunt astfel de probleme.

Închidem aici dezbaterile pe această propunere legislativă și

La punctul 16 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare.

Este o inițiativă a colegilor deputați, dar nu sunt prezenți. Doamna secretar de stat Irina Alexe, aveți cuvântul pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 9.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative, pentru că ar crea o dublă reglementare în legislație.

## Mulțumesc

Vă rog, punctul de vedere al comisiei, succint, domnule președinte, dacă se poate.

## Domnule președinte,

Ne aflăm în fața unei legi organice. Comisia, împreună cu celelalte comisii avizatoare, au adoptat raport de respingere, motiv pentru care vi-l supunem spre dezbatere și adoptare în calitate de primă Cameră sesizată.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Deci regim de lege organică. Avem în față un raport de respingere și vă rog să vă pronunțați. Inclusiv pe domnul senator Moga, îl rog să voteze. Rog ca toți colegii să fie atenți și să încercăm să votăm, inclusiv doamna senator Boagiu, după succesul repurtat acum câteva secunde, vă rog să recuperați cartela de vot.

Puteți vota de acolo, da?

Punctul 17 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 2 alin. (2) al Legii nr. 213 din 2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România.

Inițiatorii sunt prezenți?

Nu sunt prezenți.

Domnul secretar de stat Cristian Irimie, microfonul 10, vă rog.

## **Domnul Cristian Anton Irimie** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Sănătății_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține adoptarea acestei propuneri legislative cu luarea în considerare a propunerilor transmise comisiei, respectiv reformularea art. 2 alin. (2) în sensul prevăzut. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul președinte Rădulescu.

Comisia sesizată în fond a dezbătut cu multă atenție această inițiativă, a luat în considerare și punctul de vedere al Colegiului Psihologilor din România, care nu susține această inițiativă. Comisia pentru sănătate publică ne-a trimis, de asemenea, un aviz negativ.

Aici este vorba de o specializare care este cuprinsă în Legea învățământului, dar asta nu justifică ca această categorie foarte specializată, care lucrează doar cu copiii – este vorba de psihopedagogi – să poată practica psihologia generală. Psihologul general, care este pregătit în acest sens, poate să se refere și la adulți, și la copii, dar psihopedagogul, care este pregătit doar pentru copii, nu poate practica psihologia generală.

Și această inițiativă se înscrie în seria acelora care prevăd că un consilier de conturi poate face și activitate la Curtea Constituțională, un jurist poate să facă alte lucruri, iar parlamentarul, prin asimilare, poate să facă toate lucrurile din țara asta și așa mai departe.

Eu cred că fiecare trebuie să facă ce este cuprins strict în dreptul lui, și aceste asimilări să le limităm pe cât posibil.

Mulțumesc foarte mult. Sunt intervenții pe fond? Domnule senator Udriștoiu, vă rog, microfonul 2.

Aș vrea să spun că există un fel de tendință, un fel de ofensivă la adresa competențelor. Dacă toată lumea, în zilele noastre, se specializează și stabilește foarte exact competențe pentru fiecare lucru, noi avem tot felul de propuneri: psihopedagogii să facă ce fac psihologii, psihologii să facă ce fac psihiatrii, parlamentarii – înainte erau activiștii –

le știu pe toate și atunci pot să facă diverse, studii administrative, magistrați etc.

Eu zic că această tendință este cu totul nesănătoasă pentru evoluția productivității muncii și a societății românești. Vă mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult. Domnul senator Urban.

## Mulțumesc frumos, domnule președinte.

În ședința trecută de plen, Guvernul, la o propunere legislativă care viza persoanele și copiii care suferă de autism, motiva punctul de vedere de nesusținere a proiectului de lege tocmai pornind de la faptul că noi ne refeream la niște specialiști care ar fi trebuit să se ocupe de aceste persoane și care nu se încadrau în specializarea care necesita tratarea bolii lor. Văd că acum Guvernul susține această inițiativă legislativă, deși se spune că ar trebui să facă aceste lucruri niște persoane care nu au calificare pe un anumit domeniu, astfel încât eu nu înțeleg... Cum susține Guvernul? În funcție de cum arată inițiatorii sau...?

Din punctul meu de vedere, eu cred că ar trebui să existe o unitate de măsură. Dacă în ce privește copiii care suferă de autism aceștia trebuie să fie dați în îngrijirea unor persoane care au o strictă specializare în acest domeniu, atunci același lucru trebuie să fie valabil și în cazul acestui proiect de lege, nu să tratăm cu unități de măsură diferite, că nu mai înțelegem absolut nimic din ce vrea Guvernul să facă. Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Mulțumesc.

Suntem în fața unui raport de respingere, așa cum a fost prezentat, pe care îl

Punctul 18, Propunerea legislativă pentru completarea alin. (2) al art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului.

Dacă domnul senator Bîrlea, inițiatorul acestei propuneri, dorește să prezinte inițiativa.

Foarte succint, domnule președinte.

Inițiativa mea pornește de la faptul că, prin modificările aduse legislației privind indemnizația pentru creșterea copilului, nu s-a avut în vedere acordarea unei astfel de indemnizații și pentru persoanele care urmează învățământul postuniversitar cu frecvență, masterat, doctorat sau desfășoară o activitate de cercetare în țară sau în alt stat membru al Uniunii Europene, într-un domeniu recunoscut de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și, pe cale de consecință, considerăm oportună această completare a cadrului legal pentru evitarea inechităților ce ar putea decurge prin excluderea acestor categorii de la beneficiul legii.

Fac precizarea că acordarea acestei indemnizații este condiționată: cel puțin unul dintre părinți să aibă cetățenia română și să nu beneficieze de o indemnizație similară din partea altui stat al Uniunii Europene.

Mulțumesc foarte mult.

Doamna secretar de stat Mariana Nedelcu, punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 8.

## **Doamna Mariana Nedelcu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale_ **:**

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă pentru completarea alin. (2) al art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005 adaugă o altă categorie de beneficiari care nu realizează venituri profesionale supuse impozitului pe venituri. Adăugarea acestei noi categorii este discriminatorie în raport cu alte categorii de persoane care au contribuit la bugetul de stat prin veniturile realizate pe parcursul mai multor ani, dar care, din motive obiective, nu îndeplinesc condițiile impuse de ordonanța de urgență a Guvernului, deoarece nu au 12 luni consecutive de activitate profesională.

În același timp, subliniem faptul că aceste persoane care au finalizat studiile universitare și care urmează cursuri de specializare postuniversitare au un mare potențial de integrare pe piața forței de muncă sau sunt deja active în câmpul muncii și, din acest motiv, inițiativa legislativă nu este corect fundamentată, aceste persoane putând îndeplini condițiile de eligibilitate...

Deci înțeleg că punctul de vedere este negativ din aceste considerente.

Da, este punct de vedere negativ, dar menționăm că ideea prevăzută de prezenta inițiativă legislativă va fi avută în vedere la reanalizarea principiului de acordare a concediului și indemnizației pentru creșterea copilului, în situațiile în care se va modifica Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 148/2005, considerând că aici pot fi introduse și studiile tip Bologna, masterat tip Bologna.

Mulțumesc foarte mult. Domnul președinte Rădulescu.

În ciuda punctului de vedere negativ al Guvernului, comisia sesizată în fond a votat în unanimitate pentru forma revizuită a acestei inițiative, respectiv am scos activitățile de cercetare și perfecționare, pentru că, dacă o luăm așa, într-adevăr, aria de extindere este enormă, și am lăsat, pe bună dreptate, cursurile cu frecvență de masterat și doctorat, pentru că, după însușirea formulei Bologna în legea română, cursurile universitare cuprind și masteratul, și doctoratul.

La început ni s-a spus că organele în drept vor aplica această interpretare în mod implicit. Acum, sigur că eu nu cred că există mulți funcționari pe la primării care să știe care e definiția Bologna a cursurilor universitare și acest „implicit” să-l aplice explicit. De aceea, această inițiativă este bună, fiindcă aduce la zi, față de noile reglementări, o situație care era cuprinsă în lege, dar nu se aplică în practică. E adevărat că e încă o derogare de la principiul contributivității, dar o asemenea derogare există și în momentul de față. Tot Parlamentul României, dacă nu mă înșel, în legislatura trecută, a votat ca doamnele sau domnișoarele care sunt

eleve sau studente la cursuri de zi și nasc un copil să poată și ele beneficia de această indemnizație pentru creșterea copilului, iar în momentul de față noi zicem să beneficieze nu numai ele, ci și cele care au activități asimilate celorlalte activități universitare, conform legii actuale, deci masterat și doctorat.

Cu această modificare pe care noi am operat-o, comisia vă propune un raport de adoptare.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc mult. Sunt intervenții pe fond?

Constat că a fost un vot unanim în comisie, domnule președinte, în favoarea acestei propuneri legislative.

În aceste condiții,

Am rugămintea să verificăm cvorumul de ședință și dacă există cumva... Din numărătoarea noastră, suntem mai mulți decât cei care și-au exprimat votul. Înseamnă că cineva nu a putut să voteze sau s-a blocat sistemul de vot. Trebuie să fie o cauză obiectivă, pentru că văd, practic, unanimitate de opinii în Senat cu privire la această inițiativă și cred că ar fi păcat să nu ne putem exprima ca atare.

Domnule senator Bîrlea, ați votat în favoare, da?

Înțeleg că a existat o mică dificultate la un aparat de vot. Supun încă o dată votului dumneavoastră raportul comisiei, cu amendamentul admis.

-

- amendamente, a fost adoptat.

Am o rugăminte. Știu că au trecut 7 minute peste programul de lucru aprobat, dar suntem prezenți 71 de senatori, și este un proiect important.

Vă propun reluarea votului, deoarece se pare că există o disfuncție undeva.

- Rog toți colegi să-și exercite dreptul de vot. Reluăm votul.

La punctul 19 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 319 din 14 iulie 2006 a securității și sănătății muncii și a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată.

Din partea inițiatorilor, doamna senator Boagiu, vă rog să prezentați propunerea legislativă. Microfonul 6, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea de modificare vine ca urmare a unei situații pe care am observat-o în circumscripția în care am fost aleasă, dar, din nefericire, se pare că se repetă în toate circumscripțiile și în toată România.

Eu pot să vă prezint datele din București. Este vorba de creșterea numărului accidentelor de muncă.

În perioada septembrie – decembrie 2009 și ianuarie – februarie 2010, s-au înregistrat un număr de 276 accidente soldate cu incapacitate temporară de muncă sau urmate de invaliditate. Iată că, într-un interval de timp foarte scurt, a fost înregistrat un număr foarte mare de accidente.

Bineînțeles că am încercat să aflu ce se întâmplă și am constatat că principalele cauze care au condus și conduc la producerea unor astfel de accidente sunt: lipsa autorizațiilor de funcționare a șantierelor, existența de documentații incomplete, neasigurarea de către angajator a echipamentelor de protecție corespunzătoare, nerespectarea legislației în vigoare, poate și foarte multă indulgență, uneori, din partea inspectorilor care merg pe teren, instructaje, uneori, precare în ceea ce privește securitatea și sănătatea muncii și, nu în ultimul rând, un aspect – aș spune – extrem de important, faptul că există pentru foarte multe șantiere de construcții contractorul și subcontractorul, dar responsabilitatea principală, responsabilitatea securității muncii este doar a contractorului. În legislația română nu există, până în acest moment, o prevedere prin care să fie responsabilizat și subcontractorul. De asemenea, cuantumul amenzilor care pot fi aplicate de către inspectorii în muncă, un cuantum care este derizoriu și din cauza sumei mici pe care o au de plătit angajatorii, atunci, aceștia preferă să plătească amenzile care nu ustură atât de tare la buzunar și să nu respecte legislația în muncă, înregistrându-se astfel un număr atât de mare de accidente și, de ce nu, până la urmă, dezastre pentru anumite familii care rămân fără membrii lor.

Pentru acest motiv, vă rog să fiți de acord și să susțineți această propunere legislativă. Propunerea legislativă a fost discutată și cu reprezentanții ministerului, chiar într-o perioadă lungă de timp, existând diverse opinii contradictorii. Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Din partea Executivului, domnul Constantin Miclău, inspector general de stat în Inspectoratul Muncii. Vă rog, microfonul 9.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Prezenta inițiativă legislativă a preluat observațiile și propunerile pe care Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale le-a formulat și, prin urmare, suntem de acord cu forma prezentată în raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială a Senatului.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Rădulescu, punctul de vedere al comisiei.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a apreciat, în ansamblul ei, că este vorba de o inițiativă bună, care încearcă să perfecționeze sistemul. Sigur că mai sunt multe tușe de dat pentru ca opera să fie completă.

În momentul de față, reforma nu a însemnat pentru acest domeniu, neapărat, și mai multă siguranță în muncă. Doamna senator v-a prezentat niște date la nivelul municipiului București.

Înainte, știm cu toții că în fiecare întreprindere exista un compartiment pentru protecția muncii care făcea instructajul, urmărea, controla și așa mai departe.

Acum, aceste activități sunt externalizate și sunt făcute pe fugă și superficial – trebuie să recunoaștem acest lucru –, de aceea există și o recrudescență a accidentelor grave și mortale.

Inițiativa legislativă încearcă să introducă mai multă responsabilitate în sistem. Trebuie să recunoaștem că au existat multe runde de discuții cu reprezentanții Inspecției Muncii și, inițial, au fost multe reticențe.

Raportul pe care-l avem în momentul de față este unul de adoptare, cu forma convenită între inițiatori și Inspecția Muncii.

Rugămintea pe care o am este să priviți cu atenție și amendamentele respinse – și aduc înaintea dumneavoastră conținutul acestora. Aceste amendamente le-am trecut, inițial, la respinse deoarece reprezentanții Inspecției Muncii ne-au spus, la început, că nu trebuie să existe nicio responsabilitate pentru aceste firme de prestări servicii care fac instructajul muncitorilor și că responsabilitatea – și în Directiva europeană care reglementează în domeniu – este sută la sută a angajatorului. Însă, dacă luăm directiva și o citim, vedem că ea spune în felul următor: „Angajatorul are obligația de a...

Domnule președinte, intenționați să prezentați amendamentele respinse sau doar să...

Prezint doar motivația, în 20 de secunde, pentru ca după aceea, oamenii să fie în cunoștință de cauză, de ce să dea un vot pozitiv.

„Angajatorul are obligația de a asigura securitatea și sănătatea lucrătorilor sub toate aspectele. Dacă angajatorul recurge la servicii sau persoane din exteriorul întreprinderii sau unității respective – prestatorul de serviciu – acesta nu este exonerat de răspunderile care-i revin în acest domeniu”, deci răspunderea este solidară, pe bună dreptate, și a angajatorului, și a celui care a făcut instructajul.

În acest caz, toate aceste amendamente pe care le trecusem la respinse, ele vizând responsabilitatea comună, o să vă rog să le acceptați.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc.

Înțeleg că ați propus, în mod formal, în fața plenului Senatului, să avem un vot cu privire la amendamentele respinse, pe care le susțineți, în numele comisiei.

De asemenea, am constatat că inițiatorii cuprind toate grupurile parlamentare, ceea ce face să existe o premisă foarte bună.

Ca să fie o premisă foarte, foarte bună, am rugămintea să fim extrem de atenți la votul pe care-l vom da, pentru că este o lege organică. Suntem în cvorum de ședință și vă rog să fim cu toții atenți.

Listă pentru grupurile parlamentare.

La punctul 20 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare.

Inițiatori, doi colegi deputați, nu sunt prezenți.

Vă rog, domnule secretar de stat Dumitru Cornoiu, punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Această propunere legislativă are la bază faptul că, în permanență, an de an, am văzut pensionari stând de la ora 3.00 noaptea să aștepte biletele de tratament, pentru că acolo, la casa județeană de pensii, primul venit este primul servit.

Am propus ca biletele de tratament să fie în sarcina Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

Spun acest lucru, pentru că numai un medic poate să facă diferența vizavi de cel care are neapărat nevoie de tratament balnear, și nu un funcționar public de la casa județeană de pensii.

Închei spunându-vă că am fost încurajați, toți inițiatorii acestei propuneri legislative, în momentul în care primministrul, domnul Emil Boc – fiind în vizită oficială în municipiul Râmnicu Vâlcea, împreună cu toți directorii de la deconcentrate –, atunci când i s-a prezentat această inițiativă, care este ca urmare a unei interpelări parlamentare, a spus că este o inițiativă interesantă și Guvernul se va apleca mult mai atent asupra ei.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Dumitru Nicu Cornoiu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

În conformitate cu prevederile legale în vigoare, respectând Legea nr. 500/2000, nu susținem propunerea legislativă.

Propunerea legislativă nu aduce îmbunătățiri legislației actuale.

Domnule președinte Rădulescu, punctul de vedere al comisiei.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a propus un raport de respingere.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc. Sunt intervenții pe fond? Nu sunt.

La punctul 21 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Inițiator, domnul senator Coca Laurențiu. Vă rog, microfonul 6.

Mulțumesc foarte mult.

Doamna Pârcălabu, președinta Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Aș vrea să fac câteva precizări legate de trimiterea la tratament balnear, așa cum este această prevedere reglementată de Legea nr. 19/2000. Trimiterea la tratament balnear reprezintă o prestație în natură, de care beneficiază atât asigurații, în calitatea lor de participanți la bugetul asigurărilor sociale de stat, cât și pensionarii. Prin proiectul de act normativ de modificare a celor două articole ale Legii nr. 19/2000 se reglementează doar trimiterea și modalitatea de suportare a contribuției și a contravalorii biletelor de tratament pentru asigurații care cumulează peste 90 de zile de incapacitate temporară de muncă, lucru reglementat în Legea nr. 19/2000, în sensul că această categorie beneficiază gratuit de trimitere la tratament balnear, iar a doua categorie la care se referă modificarea legislativă o reprezintă pensionarii de invaliditate, pentru care se propune suportarea diferenței dintre costul biletului de tratament și contribuția plătită din bugetul Fondului național unic de sănătate.

Apreciem că discutăm de o reglementare dublă. Pe de o parte, cu suportabilitate din bugetul asigurărilor sociale de stat, iar, pe de altă parte, din bugetul Fondului unic de asigurări de sănătate, lucru care este greu de gestionat.

Aș vrea să fac o precizare importantă în ceea ce privește motivul inițierii acestei modificări, și anume că, începând cu acest an, am modificat criteriile în baza cărora se acordă aceste bilete de tratament și am introdus multe criterii care se punctează și, astfel, noi sperăm să eliminăm cozile de la Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale.

Vă mulțumesc.

În condițiile în care sunt mai puține bilete de tratament decât în anii precedenți.

Domnule președinte Rădulescu, vă rog.

propune plenului Senatului adoptarea proiectului de lege în forma prezentată în raportul comisiei.

Este vorba de șomajul tehnic.

Și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a considerat această inițiativă foarte interesantă, la fel cum a considerat-o primul-ministru Boc, aflat în vizită în colegiul domnului senator Coca.

Întrebând însă cele două instituții implicate, Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale și Casa Națională de Asigurări de Sănătate care este opinia lor, niciuna nu a fost de acord cu acest transfer.

Dincolo de acest accept formal, sigur au mai existat și alte argumente tehnice care au stat la baza fundamentării unui raport de respingere.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Comentarii pe fond? Nu sunt.

Punctul 22 din ordinea de zi, ultimul, tot în sfera socială – Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2010 privind reglementarea unor măsuri de protecție socială pentru anul 2010.

Doamna președinte Pârcălabu, vă rog.

Domnule Cornoiu, dumneavoastră ați rămas la timonă. Vă rog.

Proiectul de lege își propune acordarea de facilități angajatorilor pentru menținerea forței de muncă. Este un lucru pe care trebuie să-l susținem, pentru că, astfel, prelungim activitatea oamenilor angajați. Față de cele prezentate, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale

Da.

Domnule președinte Rădulescu, vă rog.

Este una dintre inițiativele Guvernului la care votul comisiei a fost unanim pentru.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Mulțumesc.

Este o lege cu caracter ordinar.

Vă rog să vă pronunțați cu privire la raportul comisiei și proiectul de lege.

Un singur vot.

Doresc să vă urez, din partea mea și a colegilor, un Paști fericit!

Vreau să fac un anunț, la finalul ședinței noastre. Pe baza deciziei plenului Senatului cu privire la programul de lucru pentru săptămâna viitoare, liderii grupurilor parlamentare s-au consultat și, în unanimitate, ne-au propus – și vom proceda în consecință – ca miercuri, la ora 15.00, să începem direct cu dezbaterea moțiunii simple, urmând ca declarațiile politice să fie reportate pentru săptămâna următoare.

Înțeleg că plenul este de acord cu această propunere. Vă mulțumesc foarte mult.

„Paște fericit!” familiilor, celor dragi, celor apropiați și presei, care a avut răbdare să stea până la acest moment cu noi.

Vă mulțumim foarte mult.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.411.58.33 și 021.410.47.30, fax 021.410.77.36 și 021.410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|438743]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 47/9.IV.2010 conține 32 de pagini.**

Prețul: 6,40 lei