Stenogramă plen

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

## Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și vă anunț că, din totalul celor 333 de deputați, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 201 de deputați. Sunt absenți 132 de deputați, din care șase participă la alte acțiuni parlamentare. Stimați colegi,

## Doamnelor și domnilor,

Înainte de a începe această ședință a Camerei Deputaților, aș vrea să spun câteva cuvinte despre evenimentele și tragedia prin care trece Polonia în aceste zile.

După cum știți, acum două zile, președintele republicii, domnul Lech Kaczyński, împreună cu alți demnitari și cetățeni polonezi și-au pierdut viața într-un accident aviatic. Printre alții, în acel accident și-au pierdut viața și 17 parlamentari polonezi.

Este un moment fără precedent în istoria recentă a Europei. Cu domnul președinte Kaczyński am avut plăcerea de a mă întâlni chiar anul trecut, mai precis în octombrie, în cadrul vizitei pe care dumnealui a efectuat-o în România. Domnia Sa a fost unul dintre cei mai convingători, integri și neobosiți promotori ai idealurilor și valorilor care leagă națiunile noastre surori.

În timpul mandatului domnului președinte Kaczyński România și Polonia au semnat un parteneriat strategic. De aceea, în solidaritate cu națiunea poloneză, vă invit ca, înainte de a începe lucrările noastre de astăzi, să păstrăm un moment de reculegere în memoria victimelor acestei tragedii.

Vă mulțumesc.

În conformitate cu prevederile regulamentare, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaților ordinea de zi pentru ședințele în plen de astăzi și de mâine, programul de lucru pentru perioada 12–17 aprilie 2010, lista rapoartelor depuse în perioada 8–12 aprilie de comisiile permanente sesizate în fond, informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente, precum și sumarul privind conținutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I.

Acum vă propun să intrăm în ordinea de zi a noastră, de astăzi.

Punctul 2, Proiectul de lege pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Turcia privind cooperarea în cadrul „Operațiunii _Black Sea Harmony_ ”, semnat la Istanbul la 31 martie 2009. Dacă din partea inițiatorilor...? Vă rog.

## **Domnul Mihail Vasile-Ozunu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Apărării Naționale_ **:**

Doamnă președinte, Doamnelor și domnilor deputați,

„Operațiunea _Black Sea Harmony_ ” a fost, inițial, o operațiune națională a Turciei din 2004 pentru contracararea

riscurilor asimetrice din zona Mării Negre. Ulterior, datorită sporirii complexității și interesului sporit al Uniunii Europene și al NATO pentru securizarea rutelor maritime, Turcia a adresat invitația de participare și altor state riverane Mării Negre.

Drept urmare, Rusia și Ucraina s-au alăturat acestei inițiative în 2006 și, respectiv, în 2007.

Având în vedere și preocupările României pentru securitatea Mării Negre, la 31 martie 2009 s-a semnat la Istanbul un memorandum între Guvernul României și Guvernul Republicii Turcia în ceea ce privește schimbul de informații în legătură cu operațiunea menționată.

Având în vedere faptul că proiectul de lege pe care vi-l propunem și textul memorandumului sunt în deplină concordanță cu principiile dreptului internațional și cu legislația internă, vă adresez rugămintea de a acorda votul dumneavoastră favorabil acestui proiect de lege. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Fac precizarea că și comisia a adoptat acest document în forma prezentată.

Dacă în cadrul dezbaterilor generale sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare?

Nu sunt solicitări pentru intervenții, nu există nici amendamente, prin urmare rămâne la votul final.

Punctul 3, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2010 privind măsuri financiare pentru reglementarea ajutoarelor de stat acordate producătorilor agricoli începând cu anul 2010.

Din partea Guvernului, domnul ministru Mihail Dumitru. Vă rog.

## **Domnul Mihail Dumitru** _– ministrul agriculturii și dezvoltării rurale_ **:**

## Doamnă președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței nr. 14 creează cadrul legal prin care în perioada 2010–2013 se pot acorda ajutoare de stat în domeniul agricol și forestier, conform art. 87 și 88 ale Tratatului de constituire a Uniunii Europene.

Ordonanța nr. 14 transpune, într-un cadru general, formele de ajutor de stat prevăzute de liniile directoare comunitare privind ajutorul de stat în agricultură în perioada 2007–2013 și prevederile Regulamentului 1857 privind aplicarea art. 87 și 88 în întreprinderile mici și mijlocii din sectorul agricol și forestier.

Întrucât, prin ordonanța de urgență, Guvernul nu a fost abilitat să reglementeze în afara sectorului agricol, proiectul de lege aduce unele amendamente care completează formele de ajutor de stat prevăzute în aceste două acte comunitare, astfel încât ajutorul de stat poate fi acordat și pentru anumite forme în sectorul forestier, dar, de asemenea, prevede aplicarea Directivei 96/2003, care prevede posibilitatea acordării unei accize reduse în domeniul carburanților folosiți pentru agricultură.

Amendamentele aduse acestui proiect de lege sunt în conformitate cu reglementările europene și, în consecință, vă supunem atenției dumneavoastră și vă rugăm să votați acest proiect de lege.

Vă rugăm, așteptăm avizul dumneavoastră favorabil. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Raportul comisiei. Domnul Tabără, vă rog să-l prezentați.

## Doamnă președinte,

Stimate colege și stimați colegi deputați,

Vă prezint raportul asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 14/2010 privind măsuri financiare pentru reglementarea ajutorului de stat acordat producătorilor agricoli începând cu anul 2010.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 14/2010 privind măsuri financiare pentru reglementarea ajutorului de stat acordat producătorilor agricoli începând cu anul 2010.

Proiectul de ordonanță are ca obiect de reglementare ajutoarele de stat acordate producătorilor agricoli din sectorul agricol începând cu anul 2010, având ca temei legal art. 1 punctul 1 poziția 5 din Legea nr. 9/2010 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate în ședința din 8 aprilie 2010.

Proiectul de lege este de competența decizională a Camerei Deputaților.

Comisia propune admiterea cu modificări și completări a proiectului de lege.

Doamnă președinte,

Pe parcurs o să-mi permit să fac câteva intervenții, pentru că sunt câteva inadvertențe de redactare, nu de fond, în raport.

Mulțumesc foarte mult.

Am înțeles, domnule președinte.

În cadrul intervențiilor grupurilor parlamentare, domnul deputat Tinel, din partea Grupului parlamentar al PDL.

## Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Am să încep prin a vă spune că actul acesta normativ era foarte necesar dacă l-am fi avut anul trecut, prin luna august sau septembrie.

Vă aduceți aminte discuțiile pe care le-am avut anul trecut vizavi de imposibilitatea acordării subvențiilor începând cu 1 ianuarie 2010 pentru fermierii români. Este vorba despre subvențiile la carnea de pasăre, de porc, ajutorul de minimis și celelalte forme de sprijin.

Niciodată nu este prea târziu și Ordonanța nr. 14 vine să reglementeze tocmai aceste forme de sprijin care trebuia acordat de la 1 ianuarie 2010.

Să sperăm că, în perioada următoare, Guvernul va găsi și resursele financiare, în așa fel încât să poată pune în practică Ordonanța nr. 14/2010.

Din acest punct de vedere, Grupul parlamentar al PDL susține, în forma prezentată și cu amendamentele propuse, textul proiectului de ordonanță.

Mulțumim.

Vă mulțumesc.

Domnul Kelemen Atilla, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Mulțumesc, doamnă președinte. Domnule ministru, Stimați colegi,

Într-adevăr, această ordonanță ridică o problemă deosebit de importantă și, oarecum, acordă un sprijin financiar celor două sectoare, pasăre și porc, care, până acum, n-au fost ajutate.

Totuși, atrag atenția, oarecum și antevorbitorul meu a atras atenția la această problemă, să nu sacrificăm, de exemplu, sectorul taurin, bovinele, pe altarul acestui ajutor.

Eu cer conducerii ministerului, vă cer, domnule ministru, să nu uităm nici sectorul bovin, care este primordial și foarte important, mai ales în zonele de unde vin eu, zona Ardealului, zona Timișoara, zona Suceava, deci mai multe zone din țară.

Mulțumesc.

UDMR va vota această ordonanță, acest proiect de lege.

Și eu vă mulțumesc. Din partea altor grupuri parlamentare? Doamna Aura Vasile.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Și Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat și al Partidului Conservator va vota acest proiect de lege, dar am dori să-l rugăm pe domnul ministru, prezent la această dezbatere, ca normele despre care se vorbește în această ordonanță să fie elaborate în timp real, să fie corecte pentru toți producătorii și toate formele juridice – sau pe înscriere ca persoană individuală – egale, iar ceea ce vorbim despre recuperarea sumelor care nu au fost în concordie cu ajutorul de stat privind legislația europeană, unde se vorbește de compensarea acestor sume, să avem grijă cum o facem, pentru a nu da peste cap, în acest moment, toată activitatea producătorilor agricoli.

## Domnule ministru,

Este o inițiativă bună. Dacă ea este făcută cu deschidere, dacă ea este făcută în condițiile în care toată lumea să fie egal tratată, atunci, într-adevăr, vom putea să beneficiem de această inițiativă legislativă.

Deci vom vota acest proiect de lege în condițiile în care, bineînțeles, alte structuri și alți producători de alt caracter decât ceea ce este specificat în această inițiativă să rămână pe capitolele pe care le-au avut și până acum, dacă nu putem să le ajutăm și mai mult.

Domnule Eugen Nicolăescu, vă rog.

## Doamnă președinte,

## Stimați colegi,

În primul rând, vreau să remarc prezența ministrului agriculturii în sală. Miniștrii PDL, în general, sunt flori rare. De aceea, nu fac decât să apreciez prezența dumneavoastră, domnule ministru.

În același timp, vreau să vă spun din start că grupul nostru parlamentar, Grupul PNL, va vota acest proiect de lege, dar am o nedumerire. În expunerea de motive la ordonanța de urgență supusă astăzi dezbaterii și aprobării plenului, la secțiunea a 4-a, la impactul financiar asupra bugetului general consolidat, avem o cifră foarte clară – sper s-o înțelegeți dumneavoastră –, și anume: „Sumele necesare acordării ajutoarelor de stat se vor încadra în prevederile bugetare afectate Ministerului Agriculturii”. Dacă dumneavoastră credeți că noi așa putem să discutăm și să dezbatem un proiect de lege în care nu ni se spune măcar o sumă orientativă pe care are de gând Guvernul să o finanțeze pentru acest sector, cred că s-a greșit și adresa, s-a greșit și rolul Parlamentului de a controla Guvernul, de a adopta bugete și așa mai departe.

Ori este neseriozitate, ori este lipsă de profesionalism, ori este, dacă vreți, o lipsă de respect față de Parlament.

Dar, fiind ministrul agriculturii în sală, poate, totuși, are capacitatea să ne spună și nouă la cât se preconizează să se ridice suma necesară pentru finanțarea acestei ordonanțe de urgență.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Nu mai sunt alte intervenții din partea grupurilor parlamentare.

Prin urmare, intrăm în dezbaterea pe articole a legii. Domnul ministru dorește să răspundă? Vă rog, domnule ministru.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Aș dori să mulțumesc tuturor grupurilor parlamentare pentru sprijinirea acestui proiect de lege pentru aprobarea Ordonanței nr. 14. Este o lege foarte importantă pentru viitorul agriculturii, pentru următorii patru ani.

Această lege creează un cadru general, creează un cadru general prin transpunerea formelor de ajutor de stat permise la nivelul Uniunii Europene. Pe acest cadru general, Guvernul, Ministerul Agriculturii, elaborează forme de ajutor de stat conforme pe care le adoptă în Guvern și, de aceea, nu am putut face un calcul exact al costurilor financiare ale acestei ordonanțe de urgență.

Vă pot spune că pe formele de ajutor de stat pe care Ministerul Agriculturii le-a pregătit până în prezent, și este vorba despre o hotărâre de guvern pentru reducerea accizei la motorină la nivelul minim permis de Directiva 96/2003, precum și pe două forme de ajutor de stat pentru bunăstarea animalelor în domeniul porcinelor și păsărilor am făcut o evaluare, și suma totală se ridică la 500 de milioane de euro pe acest an, deci 2 miliarde de euro.

Încă o dată vă mulțumesc pentru sprijinul dumneavoastră pentru acest proiect de lege.

2 miliarde?

Domnule ministru,

Știți cum e, „de la cot până la minte” sau cum „de la minte până la cot” e foarte...

Discuțiile au fost foarte aprige ca să ne mai întrebăm cât este suma.

Doamna Aura Vasile.

Nu am să spun că sunt pe procedură, ci, teoretic, tot pe dezbateri generale la ceea ce domnul ministru ne-a informat și colegul de la Partidul Democrat Liberal a încercat să puncteze.

Cred eu că dacă, prin înțelepciunea sa, Guvernul, Ministerul de Finanțe al Guvernului, care a fost prezent tot timpul, ar fi fost de acord cu amendamentul Partidului Social Democrat, al colegilor mei din comisia de specialitate, lucrurile ar fi fost mai demult rezolvate, în condițiile în care suma de 2 miliarde de lei pe an aș putea să spun că este egală cu suma neplătită pe toate obligațiile care erau față de producători pe anul trecut.

Cred eu că, de foarte multe ori, dacă luăm din buzunarul stâng să punem în buzunarul drept și invers, nu vom putea să progresăm și, teoretic, tot aici vom rămâne, tot la cea mai proastă agricultură pe care o dezvoltăm în țările membre ale Uniunii Europene.

Domnule ministru,

Să știți că, cunoscând cât de cât CV-ul dumneavoastră, felul în care v-ați aplecat asupra problemelor din agricultură în România, mi-am pus multe speranțe că, într-adevăr, o branșă care poate să fie aducătoare de venit într-o țară în care nu merge nimic poate să fie un lucru important.

Deocamdată nu am văzut mare lucru, dar, socotind că lucrurile încă nu sunt târzii, că de-abia începe anul agricol, o să aștept cu mult interes evoluția proiectelor dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

Intrăm în dezbaterea pe articole a legii.

Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 14/2010 privind măsuri financiare pentru reglementarea ajutoarelor de stat acordate producătorilor agricoli începând cu anul 2010.

Înțeleg că este un amendament. Vă rog.

Da, 2 miliarde de lei am spus. 500 de milioane de euro, 2 miliarde de lei.

Vă mulțumesc.

Pe procedură, domnul Tinel Gheorghe.

## **Domnul Tinel Gheorghe:**

## Doamnă președinte,

Aș vrea să-i spun colegului de la Partidul Național Liberal că, dacă-și aduce aminte, au fost foarte multe discuții la aprobarea bugetului și inclusiv colegii dânsului au susținut suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii cu acea sumă de 2 miliarde de lei, absolut necesară pentru acordarea tuturor formelor de sprijin, începând cu 1 ianuarie 2010, pentru Ministerul Agriculturii.

## **Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu**

**:**

Asta nu e procedură, au furat microfonul!

Așa cum spuneam, doamnă președinte, este o scăpare: la „articol unic” vine „art. I”, după care urmează „articol unic” și mai departe.

O să rog să se consemneze în stenogramă această precizare.

La punctul 2, dacă sunt observații? Nu.

La punctele 3, 4 și 5, dacă sunt observații? Nu.

Adoptate. Punctul 6, observații? Nu.

Adoptat. Punctul 7, observații? Nu. Adoptat. Punctul 8, observații? Nu. Adoptat. Punctul 9, observații? Nu sunt. Adoptat. Punctul 10, observații? Nu sunt. Adoptat. Punctul 11, observații? Nu sunt. Adoptat. Punctul 12, observații? Nu sunt. Adoptat. De la punctul 13 la punctul 15, dacă sunt observații? Nu. Adoptate. Punctul 16, observații? Nu sunt. Adoptat. De la punctul 17 la punctul 23, dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptate. Punctul 24, vă rog.

Doamnă președinte,

La art. 24, două chestiuni: art. 18 devine art. II și, în text, „la intrarea în vigoare a prezentei legi”, pentru că a rămas „a prezentei ordonanțe”, care și-a depășit termenul. Deci pentru punerea în actualitate.

Tot pentru a se consemna în stenogramă. Punctul 25, observații? Nu sunt. Adoptat. Punctul 26, observații?

La punctul 26, „art. 19” devine „art. III”, tot de formulare legislativă.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Art. 27? Nu sunt observații. Adoptat.

Punctul 4, Proiectul de lege privind completarea anexei la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2006 pentru aprobarea Programului național privind sprijinirea construirii de locuințe proprietate personală.

Din partea Guvernului, vă rog.

## **Domnul Tánczos Barna** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului_ **:**

Mulțumesc, doamnă președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea unor articole din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2006 pentru aprobarea Programului național privind sprijinirea construirii de locuințe proprietate personală, cu modificările și completările ulterioare, în vederea susținerii accesului tinerilor specialiști navetiști, care doresc să-și stabilească domiciliul în localitățile în care lucrează, la o locuință proprietate persoană.

Inițiatorii prezentei propuneri legislative propuneau, în prima fază, în forma inițială, modificarea lit. a) a alin. (1) al art. 2 din anexă, al cărei conținut se referă la majorarea

limitei de vârstă a persoanelor care pot beneficia de subvenția acordată de la bugetul de stat pentru construirea de locuințe proprietate personală.

Inițial, punctul de vedere al Guvernului a fost unul de nesusținere a proiectului de lege, pe fondul prevederilor inițiale ale semnatarilor acestei propuneri.

Însă, în urma dezbaterilor, atât din Senat, cât și din Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic s-a ajuns la o formă cu care Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului a fost de acord. Astfel, a fost eliminată din forma primită de la Senat sintagma de „specialiști navetiști”, în forma propusă spre adoptare definindu-se doar condițiile pe care trebuie să le îndeplinească persoanele în vârstă de până la 40 de ani pentru a beneficia de subvenția pentru construirea unei locuințe prin credit ipotecar.

Drept urmare, vă rugăm, doamnelor și domnilor deputați, să adoptați propunerea legislativă în forma amendată în Comisia pentru administrație publică.

Vă mulțumesc. Din partea Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, vă rog.

Mulțumesc, doamnă președinte.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, punctul de vedere al Guvernului așa cum a fost expus, de altfel, la care s-a revenit.

La Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2006 pentru aprobarea Programului național privind sprijinirea construirii de locuințe proprietate personală s-au introdus acele categorii de beneficiari, și anume specialiștii care au vârsta până în 40 de ani și care doresc să-și stabilească domiciliul în localitățile unde lucrează, respectiv în mediu rural sau urban, sub 10 mii de locuitori.

La comisie au participat 31 de deputați din totalul de 33 ai comisiei.

S-a votat în unanimitate și comisia propune plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise.

Mulțumesc.

Intervenții din partea grupurilor parlamentare? Doamna Aura Vasile, vă rog.

## **Doamna Aurelia Vasile:**

Mulțumesc, doamnă președinte. Doamnă președinte,

Nu înțeleg de ce ministerul de resort, care, teoretic, astăzi reprezintă punctul de vedere al Guvernului, după ce a dat un aviz favorabil, își retrage susținerea acestei inițiative legislative a doi colegi din Partidul Național Liberal, așa cum și în expunerea de motive, acolo unde se susține de ce trebuie să existe această modificare la art. 1 alin. (1) și (2) și la alte litere, în condițiile în care este știut că, în acest moment, în satele, comunele României nu avem specialiști, specialiști în agricultură, în învățământ, sănătate, administrație publică și culte, chiar și în orașe mai mici, chiar și în orașe mai importante ale județelor, în condițiile în care, mai devreme, vorbeam despre Ordonanța nr. 14 privind sprijinul care trebuie dat în agricultură.

Dar, mă întreb eu, cu cine și cum o să implementăm ceea ce ministrul agriculturii ne-a prezentat? Cred că ceea ce Comisia pentru administrație publică a adoptat, în condițiile în care, pe lângă condiția punctului e), persoane cu vârsta până în 40 de ani, care să îndeplinească și trei condiții cumulative, este un lucru bun, în condițiile în care, în acest fel, cred eu, stimați colegi, putem să legăm specialiștii de glie, știind că noi, românii, în momentul în care avem un domiciliu, acolo unde avem patru pereți, mai greu ne luăm bocceluța pentru a ne muta în alte colțuri. În condițiile în care avem o familie de specialiști într-un oraș mai mic, într-o comună, într-un sat, este clar că există o stabilitate, copiii lor sau alte persoane putând să vină și să continue această traiectorie.

Trebuie, stimați colegi, să începem de undeva, în condițiile în care vrem să trimitem specialiști în aceste zone, dar fără să le dăm salarii, fără să le dăm spații de locuit sau fără să găsim o soluție pentru a putea să-i fentăm și pentru a putea să îi integrăm repede în comunitățile respective.

Grupul meu parlamentar va vota acest raport de proiect de lege, în condițiile în care și Comisia pentru administrație publică locală a dat aviz favorabil acestui proiect de lege.

Dacă mai sunt intervenții la dezbateri generale? Domnul secretar de stat.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Aș vrea doar să clarific că, așa cum am susținut și în intervenția mea precedentă, Guvernul susține ultima variantă votată de Comisia pentru administrație publică, având în vedere că s-a ajuns la o soluție de compromis.

Inițial eram împotriva proiectului de lege. Pe parcursul dezbaterilor din Comisia pentru administrație publică am schimbat punctul de vedere și susținem și noi.

Mulțumesc.

Mulțumim.

Dacă mai sunt intervenții la dezbateri generale? Dacă nu, trecem la dezbaterea pe raportul comisiei. Dacă la punctul 1 sunt obiecțiuni?

La punctul 2?

La punctul 3?

Proiectul de lege rămâne la vot final.

Trecem la următorul punct de pe ordinea de zi, punctul 5, Proiectul de lege privind reparațiile morale și materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată după 23 august 1944.

Inițiatorul?

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru apărare.

Gheorghe Ana, secretarul Comisiei pentru apărare.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură obișnuită, cu Proiectul de lege privind reparațiile morale și materiale pentru fostele cadre militare active îndepărtate abuziv din armată după 23 august 1944, trimis cu adresa PL-x 531 din 2 noiembrie 2009 și înregistrat cu nr. 32/569 din 3 noiembrie 2009.

Consiliul Legislativ, cu nr. 473/12.05.2009, a avizat favorabil, cu observații și propuneri, această inițiativă legislativă.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a avizat favorabil acest proiect de lege.

Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați, cu nr. 37/673 din 11 noiembrie 2009, a avizat favorabil, cu un amendament, acest proiect de lege.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci, cu nr. 600 din 22 decembrie 2009, a acordat un aviz favorabil acestui proiect de lege.

Guvernul, prin punctul său de vedere, transmis cu adresa nr. 1.521 din 15 iunie 2009, nu susține adoptarea inițiativei legislative în forma prezentată.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare acordarea unor reparații morale și materiale fostelor cadre militare active îndepărtate abuziv din armată după 23 august 1944.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art. 73 din Constituția României, republicată.

La dezbateri au participat, în conformitate cu prevederile art. 54 și 55 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, domnul secretar de stat Viorel Oancea, șeful Departamentului pentru politică de apărare, domnul Mihail Vasile-Ozunu, secretar de stat pentru relația cu Parlamentul, domnul locotenent-colonel Paul Nenciu și doamna Aurora Hidec, consilieri juridici în cadrul Direcției pentru relația cu Parlamentul și asistență juridică a Ministerului Apărării Naționale.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 27 octombrie 2009.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) punctul 2 lit. j) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Din partea Guvernului dacă dorește...? Poftiți!

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor deputați,

Așa cum s-a menționat, punctul de vedere al Guvernului este de nesusținere a proiectului de act normativ, pentru că inițiatorii nu au indicat sursele de finanțare.

Pe de altă parte, așa cum a rezultat din dezbaterea la Comisia pentru apărare, au fost făcute unele precizări pentru care punctul de vedere al Guvernului era negativ, respectiv stabilirea strictă a perioadei de referință până la 31 decembrie 1961, ceea ce conduce la faptul că proiectul de act normativ se referă la circa 100 de foști ofițeri, toți în vârstă de peste 80 de ani.

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale dacă dorește cineva? Doamna deputat Aura Vasile.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat și al Partidului Conservator va vota acest proiect de lege, considerând că se face o corecție celor care au suferit.

Aș face o trimitere și plecând, dacă vreți, de la expunerea de motive a autorilor proiectului de lege, care spun la un moment dat că îndreptarea abuzului suferit de unele dintre cadrele militare ale armatei române care, în slujba patriei, cu credință, în anii celei de-a doua conflagrații mondiale au fost îndepărtate. Deci acest lucru s-a făcut în mod abuziv.

Aș putea să fac trimitere în acest moment la anii premergători integrării în Uniunea Europeană, integrării în NATO, unde, din nou, pe perioada Guvernului Năstase, pentru a putea să corespundem, au fost scoși din rândurile active o serie de bărbați, considerăm noi tineri și încă în putere, pentru care se cheltuiseră suficiente sume de bani, dar legea este lege. Numai că acești oameni au avut în viața civilă dreptul să muncească, au avut dreptul de a putea să își întrețină familiile și de a se integra social pe alte meserii, de data aceasta, sau meserii echivalente cu activitățile pe care le depuseseră ca și cadre militare.

Constatăm în ziua de astăzi că ceea ce autorul legii spune despre cei care au avut aceste necazuri, într-un anume moment al istoriei României, le au din nou, în condițiile în care cei care aveau dreptul să muncească, cei care erau integrați în viața civilă, dintr-o dată se văd marginalizați, la fel ca și cei care au fost în armata regală.

Cred că este corect să facem îndreptarea acestor ofițeri, a acestor oameni care au fost în slujba patriei, dar trebuie să nu uităm, și din nou fac apel la colegii mei, de bărbații din ziua de astăzi care și ei și-au slujit patria și au depus jurământ de credință patriei și poporului român, iar fără nicio noimă și fără nicio justificare sunt trecuți într-o situație de negură, în condițiile în care nu li se mai permite să muncească, vezi Doamne, pentru o pensie pe care au primit-o la vârsta de 35, 36, 40 de ani.

Cred eu că umilința și suferința celor 100 de bărbați putem să le transpunem și celor din ziua de astăzi, care, după cum vedem pe media, după informările pe care le primim la grupurile parlamentare sau prin corespondența noastră, a parlamentarilor, se zbat pentru a-și apăra un drept câștigat și te pomenești că mâine, poimâine, o să avem o inițiativă legislativă unde nu o să vorbim despre cadre militare ale armatei regale, ci o să vorbim despre cadre militare ale unei republici democrate, membră a țărilor europene.

Domnul deputat Calimente.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal susține și va vota acest proiect de lege.

Este un proiect de lege care face o reparație morală ofițerilor armatei regale care, imediat după 23 august 1944, au fost înlăturați din Armata României, pentru că, nu-i așa, doream să avem o armată populară.

Acești ofițeri care își făcuseră datoria față de patrie și în special își făcuseră datoria pe frontul de est, deci luptaseră împotriva Uniunii Sovietice, în concepția de atunci a ocupantului și a colaboraționiștilor lui din România nu mai puteau face parte din cadrele armatei. De altfel, știm că noua armată populară a fost construită pe scheletul celor două divizii de trădători, putem spune, care s-au înrolat în Rusia ieșind din prizonierat și care au venit împreună cu rușii, și mă refer la cele două divizii – Horia, Cloșca și Crișan și Tudor Vladimirescu.

Din rândul acestor ofițeri, atunci când această asociație a lor a fost constituită în anul 1997, făceau parte aproximativ 700 de foști ofițeri, oameni, și la acea vreme, cu o vârstă destul de înaintată. Astăzi, așa cum spunea și domnul secretar de stat, mai sunt în viață aproximativ 100. Cred că dacă nu ne grăbim să votăm această lege și să o promulgăm vor fi și mai puțini, pentru că, din cauza vârstei – sunt oameni de peste 85 de ani –, de la lună la lună sunt mai puțini.

Implicarea, să spun, asupra bugetului ministerului este infimă. De altfel, reprezentanții ministerului și-au arătat disponibilitatea de a suporta material această recompensă care li se dă și care este mai mult cu titlu de reparație morală, drept pentru care cred că vom fi de acord cu toții să votăm acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva să intervină la dezbateri generale?

Dacă nu, trecem la dezbaterea proiectului de lege, conform raportului.

## Domnule președinte de ședință,

Sigur că reparația morală face parte din faptele pozitive pe care poate să le facă Parlamentul, dar, așa cum a subliniat și reprezentantul Guvernului, întotdeauna trebuie să ai o susținere financiară.

Chiar și în această inițiativă, problema despăgubirilor morale... Deja, în mare parte, acești oameni care au luptat pe frontul de răsărit, că despre ei este vorba în general, au primit și în general au fost... și au revenit la vechile grade și la drepturile care li se puteau permite conform gradului respectiv, dar nesusținerea financiară a unor drepturi materiale, pe care Guvernul în actuala situație nu poate să o facă, ne face, totuși, ca grupul nostru parlamentar, cu toate că colegii mei în parte au votat, să nu putem susține, să fim în acord cu reprezentanții Guvernului.

Mulțumesc.

Mulțumim. Dacă mai sunt... Poftiți, domnule deputat!

## **Domnul Kerekes Károly:**

Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Iată, a apărut un nou proiect de lege cu privire la reparație. După ce avem o mulțime de legi în acest sens privind veteranii de război, cei de la DGSM, deținuți politici, persecutați din punct de vedere etnic și altele, nu aceasta este tragedia, că vom avea o nouă lege, ci faptul că...

Ce obiectez eu? Modul de a stabili reparația.

Este o premieră legislativă să stabilești o indemnizație reparatorie lunară de 0,5% din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului de stat.

La toate celelalte legi cu caracter reparatoriu se stabilește o sumă fixă.

Aici se întâmplă următorul lucru: dacă unui fost ofițer i se stabilesc drepturile cu caracter reparatoriu în anul acesta, va beneficia într-un fel de o sumă în anul acesta, dacă altuia i se stabilește în anul viitor, atunci este o altă sumă.

Dincolo de acest lucru aș vrea să vă aduc în atenție faptul că anul trecut am adoptat Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada 6 martie 1945– 22 decembrie 1989. În opinia mea, această lege ar rezolva și problema acestor cadre militare îndepărtate din armată, deci nu este nevoie de această lege, în opinia mea.

Doamna Aura Vasile, vă rog.

Poate că colegul nostru, domnul deputat al Partidului UDMR, are dreptate. Poate că ar trebui să îndreptăm acest proiect de lege înapoi la comisie, pentru a putea să facem amendamentele care să întrunească la un moment dat condiții egale și pentru acești oameni. Este posibil ca cei 100 de supraviețuitori ai evenimentului să facă deja parte dintr-una dintre categoriile care sunt cuprinse în proiectul de lege arătat, nr. 221/2009, și atunci să putem să stabilim același lucru și pentru cei care pot să nu fie cuprinși nicăieri.

Deci, doamnă președinte, solicit retrimiterea la comisie, pentru a putea comisia de specialitate să vadă cum este încadrarea, în condițiile în care și cei care nu sunt cuprinși la niciuna dintre categoriile lui 221 să poată să beneficieze de drepturile de care beneficiază și celelalte îndreptări ale istoriei pe care le-am făcut. Cred eu că numărul bărbaților în viață, care au fost prezentați de către Guvern și de către comisia de specialitate, probabil că vor fi și mai puțini, dacă unii sunt cuprinși ca veterani sau alții ca oameni care au suportat rigori de închisoare și cred eu că și cei care au rămas pot să beneficieze.

Doamnă președinte, solicit retrimiterea la comisie, pentru a face concordie cu 221.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

## Vă mulțumesc.

O să vă rog să pregătiți cartelele de vot.

Dacă aveți cartelele de vot pregătite,

Vă mulțumesc.

Punctul 6, Proiectul de lege privind externarea persoanelor decedate, de religie islamică.

Din partea inițiatorilor, vă rog.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

În România se găsește o importantă comunitate de musulmani, existând, firesc, și numeroase unități de cult.

Această comunitate, formată în special din tătari și turci, și-a păstrat într-un mod corect tradițiile.

De sute de ani, mai ales în zona Dobrogei, tradițiile, inclusiv cele religioase, sunt respectate.

Islamul, ca religie, are anumite particularități, printre care și necesitatea ca persoanele decedate să fie înhumate cât mai repede posibil. Din păcate, în ultimii ani au existat unele neînțelegeri, când persoane decedate de religie islamică nu au putut fi externate în cel mult 24 de ore din cauza unor carențe legislative.

Demersul, agreat de membrii Senatului, își propune să completeze legislația în vigoare.

Doamnelor și domnilor colegi,

Rugămintea mea este să votați pentru adoptarea inițiativei legislative.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Doamna Rodica Nassar, din partea comisiei. Vă rog.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Proiectul de lege privind externarea persoanelor decedate, de religie islamică are ca obiect de reglementare instituirea, în cazul persoanelor de religie islamică decedate, unei excepții de la reglementările care interzic externarea persoanelor decedate mai devreme de 24 de ore de la data declarării decesului.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

Camera Deputaților este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru sănătate și familie propune plenului Camerei Deputaților adoptarea cu modificări a proiectului de lege.

Din partea grupurilor parlamentare dacă sunt intervenții? Vă rog, domnule Mircia Giurgiu, și domnul Vainer după aceea.

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Așa cum ne-am obișnuit, de fapt întotdeauna, în Parlamentul României și mai ales în Camera Deputaților există respect pentru minorități, există respect pentru tradiții și există respect pentru tot ceea ce credem că merită să fie păstrat.

Așadar respectăm tradițiile, drept pentru care și noi susținem acest proiect de lege.

Mulțumim pe această cale doamnei director al Departamentului legislativ din Camera Deputaților, care a venit și ne-a sprijinit, pentru a nu face cumva vreo greșeală față de persoanele române care sunt căsătorite cu persoane de religie islamică, în așa fel încât credem că totul este în regulă.

Vă mulțumim.

Domnule Vainer, vă rog.

Doamnă președinte, Stimate colege,

## Stimați colegi deputați,

Din partea Grupului minorităților naționale aș dori să susțin acest proiect de lege și să aduc și o mărturie. Cunosc situația celor de religie islamică, care trebuie să răspundă unei cutume, unui canon de a fi înmormântați foarte repede, a doua zi cel mult. Acest lucru este valabil și la evrei, dar noi nu am avut cazuri grele din acest punct de vedere. Și, ca atare, este pe deplin justificat ca Parlamentul României să agreeze o astfel de lege, să acorde un drept care se cuvine minorității celor care sunt de religie mahomedană sau islamică.

Ca atare, noi vom vota acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

Dacă sunt alte intervenții? Doamna Aura Vasile.

Și Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat și al Partidului Conservator va vota această inițiativă legislativă, știut fiind că partidul meu respectă tradițiile, atât culturale, cât și religioase, ale colectivităților de altă religie și de altă cultură decât ale românilor.

Totodată, trebuie să remarc că existăm alături de cei de cultură islamică sau musulmană de sute de ani. Ne gândim că am luat nu numai anumite tradiții, nu numai că familiile au început să fie mixte, dar, gândindu-ne și la baclavalele și la sarailiile pe care acum le mâncăm în toate regiunile și aproape în toate casele românilor, cred că colaborarea a fost excelentă și că, așa cum noi am luat de la ei, și ei au luat de la noi.

Deci respectăm aceste tradiții și vom vota această inițiativă legislativă.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, vă rog.

Doamnă președinte, Stimați colegi,

Grupul parlamentar al PNL va vota această inițiativă legislativă.

Ea a fost dezbătută destul de aprig în Comisia pentru sănătate a Camerei Deputaților și am stabilit cu toții că ea nu contravine legislației în vigoare și nu contravine problemelor medico-legale legate de decesul persoanelor în spital. Vă mulțumesc.

Domnule Toader, vă rog.

Doamnă președinte,

Sigur că este de prisos să spun că și grupul nostru susține o asemenea inițiativă.

Voiam să fac o remarcă a necesității unei conlucrări mult mai apropiate între Guvern și comisii sau Parlament, fiindcă inițial a fost un refuz al Guvernului, după care, în cadrul comisiei, având în vedere și o modificare legislativă ulterioară, s-a permis ca o asemenea prevedere în lege să poată fi acceptată.

Și, sigur, un semn de întrebare: chiar și pentru așa ceva trebuie să prevedem o lege? Mi se pare un lucru care de multe ori duce la un exces legislativ. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Intrăm în dezbaterea pe articole.

Titlul legii: Lege privind externarea persoanelor decedate, de religie islamică.

La titlu dacă sunt observații? Nu sunt.

Adoptat.

La punctul 2, articolul unic, sunt observații? Nu sunt.

Și la punctul 3, care vizează art. 2, sunt observații? Nu sunt.

Adoptat. Rămâne la... Guvernul, vă rog. Punct de vedere? Pentru completarea punctului 3. Vă rog.

## **Domnul Cristian Anton Irimie** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Sănătății_ **:**

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Voiam să semnalez doar o defecțiune tehnică, care trebuie corectată acum. La art. 2: „În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi Ministerul Sănătății va propune completarea corespunzătoare a Hotărârii Guvernului nr. ... pentru aprobarea...” Deci va propune Guvernului, că noi nu putem să hotărâm acest lucru.

O să cer să se consemneze în stenogramă, pentru a putea fi modificat și vă mulțumesc.

Cu aceasta am încheiat dezbaterile la acest proiect de lege și urmează votul final.

Punctul 7, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe și nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate.

Din partea inițiatorilor, doamna Pocora.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Prezenta propunere legislativă are drept scop completarea și modificarea Legii privind taxele percepute de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României din exterior pentru serviciile prestate persoanelor fizice și juridice române și străine.

Prezenta propunere legislativă este utilă deoarece, la aproape un an de la intrarea în vigoare a Legii nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe și nivelul taxelor consulare la misiuni diplomatice și oficii consulare ale României în străinătate, s-au constatat o serie de puncte slabe, disfuncționalități care trebuiau îndreptate pentru a crea cadrul și instrumentele necesare pentru asigurarea protecției cetățenilor români cu domiciliul sau rezidența în străinătate.

Astfel, legea își propune reașezarea cuantumului unor taxe percepute pentru prestarea serviciilor consulare, respectarea instrucțiunilor comune consulare și a normelor Schengen privind activitatea consulară și, de asemenea, respectarea angajamentelor României luate față de partenerii străini privind protecția și repatrierea asistată a copiilor fără tutelă și neînsoțiți și a persoanelor aflate în situații deosebite.

Propunerea legislativă are raport favorabil din partea comisiei de specialitate și, de aceea, stimați colegi, vă cer votul pentru a fi adoptată și a putea intra în vigoare. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Intervenții din partea grupurilor parlamentare.

Înainte de asta, punctul de vedere al Guvernului și, pe urmă, raportul comisiei.

Vă rog.

Mulțumesc, doamnă președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Este vorba despre un proiect care vine în sprijinul cetățenilor români aflați în străinătate. Mai exact, ne străduim să stabilim o justă corelare a cuantumului taxelor cu capacitatea misiunilor diplomatice de a presta servicii consulare în regim de urgență.

Vă mulțumesc.

10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 51/22.IV.2010

Vă mulțumesc și eu. Comisia.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Comisia pentru politică externă a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe și nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate.

Camera Deputaților este Cameră decizională, iar prin obiectul de reglementare și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 16 februarie 2010.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, iar reprezentanții Guvernului au susținut forma rezultată din prezentul raport.

Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați a avizat favorabil acest proiect de lege, iar Comisia juridică, de disciplină și imunități a avizat negativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 198/2008, în sensul reașezării cuantumului unor taxe percepute pentru prestarea serviciilor consulare, astfel încât să se poată asigura fondurile necesare atât executării în regim de urgență și de calitate a acestor servicii, cât și a altor servicii ce revin misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale României din angajamentele asumate de statul român față de partenerii străini, în special cele care vizează protecția și repatrierea asistată a copiilor fără tutelă și neînsoțiți, precum și a persoanelor aflate în situații deosebite.

Membrii Comisiei pentru politică externă au dezbătut proiectul de lege în ședința din 17 martie 2010 și l-au adoptat cu unanimitate de voturi, cu amendamente admise și respinse, redate în anexele la prezentul raport.

Reprezentanții Guvernului prezenți la ședință au susținut forma rezultată din dezbateri.

## Doamnă președinte,

Pentru stenogramă, mai este necesară o precizare redacțională, adică se adaugă un asterisc la „viza de tranzit” și „viza colectivă” din tabel, care să stipuleze că, la data la care România va adera la spațiul Schengen și va aplica Codul comunitar de vize, dispozițiile prevăzute la vizele menționate vor deveni inaplicabile, aceste tipuri de vize neexistând în Codul comunitar.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare? Domnule Toader, vă rog.

Sigur, deși este o lege la care Guvernul a dat inițial un aviz negativ și revin cu rugămintea, chiar pentru stenogramă, ca, atunci când există un aviz inițial negativ dat de Guvern și apoi se revine în comisie, reprezentanții Guvernului să specifice acest lucru, pentru a putea fi foarte clar, fiindcă nu numai cei din comisie, ci și colegii noștri trebuie să înțeleagă.

Deci revin la acest fapt, și noi susținem categoric această modalitate de modificare legislativă și, în mod firesc, o și votăm.

Vă mulțumesc. Intrăm în dezbaterea proiectului de lege. Vă rog, din partea UDMR.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Am vrut numai să fac o precizare și o mulțumire față de colegii care au inițiat această modificare de lege. De ce? Pentru că a fost o dezbatere foarte bună, în care pozițiile Guvernului și ale celor care au propus această modificare de lege foarte bine s-au regăsit printr-un compromis inteligent care este în beneficiul cetățenilor, mai ales al celor care sunt în situații foarte complicate, în afara țării.

De aceea susținem acest proiect de lege și, din nou, mulțumesc celor care au contribuit.

Vă mulțumesc și eu. Doamna Aura Vasile, vă rog.

Da, este un proiect de lege care este necesar și colegi din grupul meu parlamentar sunt autori ai acestui proiect de lege.

Într-adevăr, ar trebui să schimbăm imaginea legațiilor și consulatelor românești acolo unde se prezintă cetățenii români, cetățeni care au nevoie de ajutor pe teritoriu străin. Și nu de multe ori personalul nu poate să-i ajute, nu pentru că ar fi rău intenționat, ci pentru că nu au legea care să le permită.

Bineînțeles, noi credem că mai sunt multe de făcut pe lângă aceste lucruri, dar, probabil că până vom ajunge și noi să ne apărăm cetățenii, așa cum Statele Unite ale Americii își păzesc și-și apără cetățenii, indiferent pe care punct al globului pământesc se găsesc, va mai trece mult timp, în condițiile în care să dispară acel mic ghișeu care este așezat la un metru, un metru și ceva și care te obligă să stai mult aplecat ca să poți să vorbești cu funcționarul pe acel geamlâc sau cel puțin între uși. Sau, Doamne ferește, să se întâmple în zile de sărbătoare.

Dar am convingerea că se ridică o generație tânără, o generație care poate va avea o altă atitudine față de activitatea diplomatului, a celui care trebuie să-și ajute cetățeanul în momentul în care nu are cine altcineva să-l ajute.

Vom vota acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții din partea grupurilor parlamentare, intrăm în dezbaterea proiectului de lege.

Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe și nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate. Sunt observații?

Nu.

Adoptat.

La punctele 2, 3 și 4, nemodificate, sunt observații? Nu sunt.

Adoptate.

La punctul 5 există și un amendament respins. Dacă dorește cineva să-l susțină? Nu.

Observații nu sunt. Adoptat.

Punctul 6. Observații? Nu sunt. Adoptat.

La punctul 7 există și un amendament respins. Dorește cineva să-l susțină? Nu. Observații? Nu sunt. Adoptat.

La punctul 8, de asemenea, există un amendament respins.

Dacă sunt observații? Nu sunt. Dorește cineva să-l susțină? Nu.

Adoptat.

Punctul 9. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul rămâne la votul final.

Punctul 8, Propunerea legislativă privind completarea punctului 3 din anexa nr. 1 din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006.

Din partea inițiatorilor dorește să ia cineva cuvântul? Domnul Mircia Giurgiu.

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Împreună cu alți colegi parlamentari din diverse grupuri parlamentare am inițiat acest proiect de lege, pentru a veni în sprijinul celor care au făcut un studiu în Câmpia Panonică și au constatat că este nevoie de protejarea acelei specii, în așa fel încât am redus perioada de vânătoare și sperăm că nici cei care se ocupă cu asta, vânătorii, să nu fie supărați, fiindcă este vorba despre protejarea unei specii de păsări. Vă mulțumesc frumos.

Și eu vă mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului, după care, comisia.

## **Domnul Cristian Apostol** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Mediului și Pădurilor_ **:**

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Referitor la completarea punctului 3 din anexa nr. 1 la Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic, Guvernul susține această modificare.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Comisia.

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

În primul rând aș dori să citesc titlul raportului comun, pentru a corecta o deficiență de tehnică legislativă. Titlul corect al raportului comun este „Raport comun asupra Propunerii legislative privind completarea punctului 3 al lit. B.”, această sintagmă „al lit. B.” lipsește din text, „al lit. B. din anexa nr. 1 din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006”.

Cele două comisii, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, precum și Comisia juridică, de disciplină și imunități, au fost sesizate cu această propunere legislativă privind modificarea unui punct, punctul 3 lit. B. din anexa nr. 1 a acestei legi.

Potrivit prevederilor art. 75, Camera Deputaților este Cameră decizională la această lege.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect, cum a spus și inițiatorul, modificarea unui punct 3 lit. B.,

supranumită „PĂSĂRI”, din această anexă a Legii vânătorii nr. 407, lege care propune modificarea perioadei de vânătoare pentru cioara de semănătură, _Corvus frugilegus_ , între 15 august și 15 martie, în loc de prezenta perioadă de vânătoare care este între 1 iunie și 31 martie.

Cele două comisii sesizate în fond, cu unanimitate de voturi, propun raportul de adoptare, cu amendamentele admise, a acestei legi.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare și nu organice, cum scrie în acest raport.

Vă mulțumesc. Intervenții din partea grupurilor parlamentare? Vă rog, domnul Avram și, după aceea, domnul Kelemen.

## Stimați colegi,

Am rugămintea de a susține acest proiect de lege. Ceea ce nu s-a spus este că vânturelul de seară este o specie care, conform unui studiu european, se află în pericol. El are perioada de depunere a ouălor după cioara de semănătură. Practic, protejând cioara de semănătură, dăm o șansă vânturelului de seară pentru a-l avea în fondul cinegetic și în zona noastră.

Un studiu spune că atât în Câmpia Panonică, cât și în țara noastră această specie este în pericol.

Grupul parlamentar al PDL susține acest proiect de lege.

Domnul Kelemen Atilla.

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Ca o mică completare la cele spuse de colegul Avram: vânturelul de seară, _Falco vespertinus,_ este o specie protejată și prezentă, din păcate, în cartea roșie a protecției mediului și a naturii din Europa. Este o specie de pasăre care este pe cale de dispariție în toată Europa, deci merită protecția. De aceea a fost necesară schimbarea, într-adevăr, la cioara de semănătură a perioadei de vânătoare, fiindcă această specie, _Falco vespertinus_ , folosește cuiburile ciorii de semănătură pentru a depune ouăle.

Pe lângă această specie, sunt folosite aceste cuiburi și de _Falco tinnunculus,_ vânturelul roșu, și de _Asio otus_ , ciuful de pădure. Deci este pe deplin justificată această propunere legislativă.

UDMR susține și votează pentru această lege.

Alte intervenții nu mai sunt din partea grupurilor parlamentare.

Intrăm în dezbaterea pe articole a proiectului de lege.

La punctul 1, Lege pentru modificarea punctului 3 din anexa nr. 1 la Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, există observații?

Nu sunt.

Adoptat.

La punctul 2 sunt observații? Nu sunt.

Adoptat.

Punctul 3. Observații? Nu sunt. Adoptat.

Rămâne pentru votul final.

Trecem la punctul 9, dezbaterea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Dacă din partea inițiatorilor dorește să ia cineva cuvântul? Nu.

Comisia, atunci.

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi, prezint raportul Comisiei juridice. Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat inițiativa legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul a trimis Comisiei juridice un punct de vedere revizuit asupra acestui proiect de lege, prin care susține adoptarea actului normativ în domeniul supus reglementării.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat favorabil. În urma analizării în Comisia juridică, propunem plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 275/2006, cu amendamentele admise care sunt prezentate în anexa la prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, care vizează modificarea unei legi organice, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

Intervenții din partea grupurilor parlamentare nu sunt. Atunci intrăm în dezbaterea amendamentelor admise.

Titlul: Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Observații?

Nu sunt.

Adoptat.

La punctul 2, observații? Nu sunt.

Adoptat.

De la punctul 3 la punctul 7, inclusiv, sunt observații? Nu sunt.

Adoptate.

Punctul 8. Observații? Nu sunt. Adoptat. Punctul 9. Observații? Nu sunt. Adoptat. Punctul 10. Observații? Nu sunt. Adoptat. De la punctul 11 la punctul 17 sunt observații? Vă rog, domnule Márton Árpád.

Doamnă președinte, Doamnelor și domnilor deputați,

Am un scurt comentariu legat de acest proiect de lege. Acest proiect de lege va intra în vigoare, evident, după apariția sa. Peste 30 de zile apar normele de aplicare, deci cam în septembrie se va aplica această lege de modificare, care poate, într-adevăr, vine cu niște sugestii bune în ceea ce privește executarea pedepselor, urmând ca din data de 1 ianuarie 2011 să intre în vigoare Codul penal, pe care cu toții l-am aprobat.

Și se lucrează la un Cod de procedură penală care va apărea după câteva zile, săptămâni, luni. N-ar fi fost mai bine să venim cu această modificare după ce avem un cod de

procedură penală? Pe urmă, oricum, această lege va trebui s-o modificăm. Este una dintre întrebările retorice.

Am însă o întrebare pe concret. Văd că această comisie n-a modificat propunerea de abrogare a art. 30, care are titlul „Locul de executare a pedepselor privative de libertate” și are trei alineate. Alin. (1): „Pedeapsa detențiunii pe viață și pedeapsa închisorii mai mare de 15 ani se execută în penitenciare anume destinate sau în secții speciale”.

Înseamnă că vor fi împreună de acum încolo, deși s-a detaliat. S-a mai inclus o prevedere privitoare la persoanele care trebuie să aibă un loc de detenție specială, la art. 20, „precum și a celor care prezintă risc pentru siguranța penitenciarului.” Și acum eliminăm aceste secții speciale și penitenciare speciale? De ce? N-am înțeles.

Am încercat să găsesc locul unde se regăsește altundeva. Nu se regăsește. Adică îi mai includ și pe alții, mai și argumentez de ce e nevoie să extind aria de aplicabilitate a unui sistem strict de menținere în penitenciar și elimin tocmai articolul care spune că am penitenciar sau secții separate pentru cei care au comis fapte mai grave.

Vă spun că eu, unul, nu înțeleg. Poate-mi explicați și voi fi de acord cu această abrogare a art. 30.

Domnul Toader.

## Doamnă președinte,

Și eu cred că-l înțeleg pe domnul Márton. Așa este. De multe ori este o ambiguitate și v-aș propune s-o întoarcem, totuși, la comisie și să răspundă și la ceea ce este modificarea Legii nr. 275.

Domnul Iordache.

Mulțumesc, doamnă președinte. Doamnă președinte,

Sunt două observații pe care colegul Árpád le-a făcut. Legat de cea care vizează noul Cod de procedură penală, dumneavoastră știți că acum un an au fost adoptate și un Cod penal, și un Cod civil. Din păcate, legile de punere a lor în aplicare nu știm dacă vor fi începând cu 1 ianuarie 2011. În aceste condiții, este necesar să modificăm această lege, iar când va apărea Codul de procedură penală, care, deocamdată, e în dezbatere la comisia specială, probabil că peste un an, peste un an jumătate, vom avea în vedere și vom modifica această lege, dar nu putem sta un an jumătate, doi ani, până va apărea acel Cod de procedură penală.

Doi. Vizavi de modificarea pe care a sesizat-o domnul Árpád, la Comisia juridică, împreună cu Ministerul Justiției și cu Administrația Penitenciarelor, da, s-a considerat că este bine să fie eliminat.

Vă mulțumesc. Domnul Márton Árpád.

Înțeleg că domnul Toader este lămurit și, atunci, își retrage propunerea de întoarcere la comisie.

Eu, totuși, aș dori o explicație de la acest microfon. Asta înseamnă că nu vom mai avea penitenciare și secții speciale pentru executarea pedepselor mai severe? Deci vor fi împreună pungașii care au fost condamnați la cinci zile sau zece zile cu cei condamnați pe viață sau înseamnă că vom avea reglementare într-o altă lege sau normă de aplicare a legii? Totuși, aș dori o explicație ca să știu cum să votez. Altfel, doresc, dacă nu primesc explicație, să se supună votului acest articol care propune abrogarea acestui art. 30 cu care eu, personal, nu pot fi de acord.

Domnule Iordache, vă rog.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Comisia, în continuare... Este și doamna secretar de stat Constantinovici, Guvernul, împreună cu Comisia juridică, susține că această modificare este bună. Repet, în continuare nu este nevoie de condiții speciale în penitenciare. Că dumneavoastră asta doriți, eliminarea...

Deci dacă chiar doriți, stimate coleg, putem supune la vot această propunere a dumneavoastră de eliminare, ca să terminăm cu dezbaterile.

Deci, în aceste condiții, doamnă președinte, vă rog, supuneți la vot propunerea pe care domnul Árpád...

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Am să supun la vot amendamentul, și dacă el trece, atunci e în regulă, dacă nu, rămâne forma inițială a proiectului.

În regulă? Deci amendamentul pe care l-a făcut comisia... Bun.

...este la punctul 13. Votul este deschis.

Adoptate.

De la punctul 35 la punctul 38 sunt observații? Nu sunt.

Adoptate.

De la punctul 39 la punctul 47 sunt observații? Nu sunt. Adoptate. Punctul 48. Observații? Nu sunt. Adoptat. Punctul 49. Observații? Nu sunt. Adoptat. Punctul 50. Observații? Nu sunt. Adoptat. Punctul 51.

Observații? Nu sunt. Adoptat. Punctul 52. Observații? Nu sunt. Adoptat.

De la punctul 53 la punctul 56 sunt observații? Nu sunt.

Adoptate.

Rămâne la votul final.

Punctul 10, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Comisia, vă rog.

Doamna președinte Rodica Nassar.

Mulțumesc, doamnă președinte.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, în conformitate cu prevederile art. 73 din Constituția României, republicată.

Prin inițiativa legislativă menționată se dorește crearea cadrului legal, astfel încât medicii care sunt parlamentari, respectiv sunt aleși într-o funcție de demnitate publică, să poată primi sau exercita mandatul de membru al organelor de conducere ale Colegiului Medicilor din România, atât la nivel național, cât și la nivel teritorial, și să poată practica profesia de medic în unități medicale particulare sau de stat, ca medic sau șef de secție.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru sănătate și familie propune plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu amendamentele prevăzute în anexă.

Domnule Eugen Nicolăescu, vă rog.

Doamnă președinte,

Având în vedere că am vorbit și cu celelalte grupuri parlamentare și există, cel puțin în acest moment, opinia că proiectul de lege poate fi îmbunătățit, cred că în acest moment putem face un lucru simplu: să-l retrimitem la comisie, și acolo amendamentele să fie reformulate, astfel încât spiritul legii să fie cel corect și cel normal pentru societatea românească.

Cu alte cuvinte, vă propun retrimiterea la comisie.

Doamnă președinte, Și noi susținem retrimiterea la comisie.

E chiar o soluție discutată în grup, nu este vorba despre a limita posibilitatea medicilor parlamentari să fie și șefi de secție, să nu fie în perioada mandatului, dar dacă au dat concurs, să li se suspende această funcție, urmând ca, după terminarea mandatului, oricând să poată să revină.

Deci suntem pentru a retrimite la comisie.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Vă mulțumesc. Votul este deschis.

Punctul 11, proiectul de lege pentru modificarea alin. (1) și (2) ale art. 8 din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar.

Intervenții?

Doamna Aura Vasile.

Mulțumesc, doamnă președinte. Doamnă președinte,

Grupul meu parlamentar vă solicită retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege, deoarece pe raport, cred că din eroare, apare un amendament care, în cadrul ședinței comisiei, fusese retras. Este trecut ca amendament al Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, lucru nerecunoscut de colegii mei.

Cred că cel mai bine este să retrimitem la comisie, în condițiile în care acest amendament, așa cum este el scris și cum a apărut în raport, creează suspiciuni, și ele nu vreau să planeze asupra unei persoane la care eu țin foarte mult, în cadrul serviciului Camerei Deputaților.

Vă rog, doamnă președinte, să supuneți votului.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Înțeleg că există un acord între liderii de grup. Supun la vot.

Votul este deschis.

Termen de două săptămâni pe proiectul acesta.

Și pentru că mai avem un minut, mai avem la punctul 12 Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Dacă din partea inițiatorilor dorește să ia cineva cuvântul? Guvernul?

Nu.

Dorește cineva din partea comisiei? Domnule Ialomițianu, raportul? Din partea Guvernului, vă rog.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Prezentul act normativ are ca obiect modificarea statuturilor autorităților de reglementare, supraveghere și control din sectoarele piețelor financiare (CSA-ul, CSSPP-ul și CNVM-ul), pentru reglementarea nivelului de independență politică și autonomie financiară a acestora.

Proiectul de lege transpune în practică condiționalitățile aferente sectorului financiar, din cadrul pachetului de împrumuturi pentru politici de dezvoltare, care urmează a fi contractat și aprobat de la Banca Mondială, în linie cu recomandările instituțiilor financiare internaționale și ale organismelor europene, inclusiv cele cuprinse în raportul de Larosière.

Față de cele de mai sus, Ministerul Finanțelor Publice își propune și susține, în numele Guvernului, adoptarea actului normativ în forma aprobată în cadrul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

Mulțumesc.

Comisia, vă rog.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Raport asupra Proiectului de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Conform prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) punctul 2 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins proiectul de lege în ședința din 27 noiembrie 2009.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa legislativă, cu observații și propuneri, conform avizului nr. 586/2 iunie. Comisia juridică, de disciplină și imunități a avizat favorabil proiectul de lege, conform avizului nr. 31/995/ 24 noiembrie 2009.

Comisia pentru muncă și protecție socială a avizat favorabil inițiativa legislativă, cu observațiile conform avizului nr. 27/579/24 noiembrie 2009.

În conformitate cu prevederile art. 61–63 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, proiectul de lege a fost examinat în ședința din 31 martie 2010.

La dezbaterea acestei inițiative legislative, din totalul de 22 membri ai Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare, au fost prezenți toți deputații, iar din numărul total de 35 membri ai Comisiei pentru buget, finanțe și bănci au participat la dezbateri 28 de deputați.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu amendamentele admise, care sunt redate în anexa la prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, care vizează modificarea unor legi organice, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

Propun două minute pentru discuții. Vă mulțumesc.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Vă mulțumesc și eu.

Intervenții din partea grupurilor parlamentare nu sunt. Intrăm în dezbaterea pe lege.

Titlul legii: Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Observații? Nu sunt. Adoptat

De la punctul 2 la punctul 5 sunt observații? Nu sunt.

Adoptate.

De la punctul 6 până la punctul 10 sunt observații? Nu sunt.

Adoptate.

De la punctul 11 la punctul 17, observații? Nu sunt.

Adoptate.

De la punctul 18 la punctul 21, observații? Nu sunt.

Adoptate.

De la punctul 22 la punctul 26 sunt observații? Nu sunt.

Adoptate.

De la punctul 27 la punctul 31 sunt observații? Nu sunt.

Adoptate.

De la punctul 32 la punctul 40 sunt observații? Nu sunt.

Adoptate. De la punctul 41 la punctul 46, observații? Nu sunt.

Adoptate.

De la punctul 47 la punctul 51, observații? Nu sunt.

Adoptate.

Cu aceasta am epuizat și timpul de lucru pentru astăzi. Urmează, în câteva minute, primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului.

Bună seara, domnilor colegi!