Stenogramă plen

## Bună ziua!

Declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 10 aprilie 2012.

Îl rog pe domnul secretar David, până vine domnul Nicula, să poftească la conducerea ședinței.

Începem sesiunea de declarații politice și îl invit la microfon pe domnul senator Dumitru Oprea, Grupul parlamentar al PDL, să prezinte declarația politică a Domniei Sale.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația de astăzi poartă titlul „Preluarea Aeroportului Iași trebuie luată în considerare de Guvern”.

Problema modernizării Aeroportului Iași este una de interes vital pentru economia din regiune. Orice efort de dezvoltare a zonei este împiedicat de întârzierile privind refacerea pistei și a infrastructurii anexe pentru traficul aerian. Mai mult, o serie de controverse și repetate amânări au dus la iminența opririi activități pe acest important nod al transporturilor.

Motivele pentru care s-a ajuns în această dificultate sunt inutil de reluat. Într-un păgubos stil românesc, au contribuit incompetența și orgoliile mai multor factori de decizie și de influență, iar situația s-a deteriorat și mai mult acum, înainte de alegeri, când orice inițiativă este blocată de unii sau alții din calcule electorale.

Așadar, problema este deosebit de gravă. Lipsită de autostrăzi și de linii feroviare eficiente, Regiunea Nord-Est ar rămâne și fără legături aeriene. Tocmai de aceea, țin să înnoiesc o solicitare făcută și cu ceva timp în urmă. Consider că Executivul ar putea lua în calcul, în situația blocării în continuare a proiectului la nivelul Consiliului județean, preluarea aeroportului, dată fiind importanța strategică pe granița de răsărit a Uniunii Europene. Ca un argument în plus, chiar și din perspectiva aderării țării noastre la Schengen, poarta aeriană din estul Uniunii Europene trebuie să fie performantă și sigură.

De asemenea, nu trebuie pierdut din vedere faptul că Iașiul este pol național de creștere pe regiunea Moldovei, iar acest lucru nu poate fi gândit fără un aeroport capabil de curse internaționale. Tocmai de aceea, fac un apel la Guvernul României să analizeze preluarea Aeroportului Iași în administrare, pentru a se elimina astfel orice barieră a modernizării lui, iar dacă unii politicieni locali, chiar și acum, în al doisprezecelea ceas, mai pun contre pe acest subiect, sper ca premierul Ungureanu, printr-un gest înțelept, să facă un mare bine locuitorilor Regiunii Nord-Est.

Vă mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Sorin Constantin Lazăr, Grupul parlamentar al PSD, să prezinte declarația politică.

## Domnilor colegi,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Dă-ne, Doamne, sănătate!”.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor senatori,

Suntem în Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor, care este și ultima săptămână a Postului Paștelui, de la Sâmbăta lui Lazăr până în ziua de Paști. În această săptămână ar trebui să trăim starea de bucurie duhovnicească, starea de tristețe, starea de smerenie și disponibilitatea de a-ți iubi vrăjmașii.

Încerc și eu să simt aceste stări, dar îmi este foarte greu. Mi-e greu să trec cu vederea trădările din sfera politică, mi-e greu să uit faptul că mii de oameni trăiesc în suferință, neavând posibilitatea de a-și cumpăra un medicament care să le aline durerea, mi-e greu să uit că au murit o mulțime de oameni în chinuri, întrucât nu li s-a administrat morfină, e cumplit să știi că propriii noștri copii sunt sortiți la a nu beneficia de un sistem de sănătate demn, și toate într-un context în care reforma în domeniul sănătății, începută acum un an de către guvernanți, lipsește cu desăvârșire.

Dar încerc, măcar prin rugăciune, să schimb ceva în această situație.

Dă-ne, Doamne, sănătate! Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Nicolae Dănuț Prunea, Grupul parlamentar al PSD.

Domnule senator Prunea, doriți să prezentați declarația? Vă așteptăm. Microfonul central.

Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Domnul primministru Mihai Răzvan Ungureanu n-are ce căuta în politica de vârf a României”.

Numirea domnului Mihai Răzvan Ungureanu ca primministru al Guvernului României am privit-o ca pe o izbăvire după deșertul de speranțe provocat de evoluția domnului Emil Boc. Acesta a compromis actul de decizie la cel mai înalt nivel cum nu a făcut-o nimeni în istoria țării. Obediența extremă a domnului Emil Boc în fața președintelui Traian Băsescu nu a fost cauza calității extrem de scăzute a actului guvernamental, ci consecința umorilor prezidențiale împotriva poporului român, stare care a declanșat decizii absurde ale guvernelor PDL-iste din ultimii 10 ani.

Ne-am așteptat ca un intelectual veritabil – cum l-au considerat unii, cu prea mare ușurință, pe domnul Mihai Răzvan Ungureanu – să refuze inepțiile care i se cereau a fi declarate hotărâri ale Guvernului în fruntea căruia a fost numit. În realitate, domnul Ungureanu s-a comportat similar unui membru de rând, adică ca un rândaș al camarilei uzurpatorului Carol al II-lea, încât, treptat, părintele lui moral, Traian Băsescu, a ajuns să se felicite pentru alegerea făcută.

Dar actualul prim-ministru al României nu s-a mulțumit cu aprecierile pe care le primea de la Cotroceni. Narcisist peste măsură, domnul Ungureanu a vrut mai mult. A dorit ca tot poporul țării și al lumii întregi să vorbească și să se încline acestei noi apariții pe firmamentul guvernamental al țării noastre. Modestia sa extinsă la nivel național, după ce a devenit proverbială încă de pe timpul când se juca pe strada unde s-a născut, și dragostea față de propria muncă depusă, oricare ar fi natura și beneficiarul acesteia, a dorit să le transforme în bun național al tuturor românilor de pretutindeni, așa că prima măsură luată în calitate de primministru a fost impunerea ca orar de muncă în toate instituțiile de stat a programului după care Domnia Sa se admira zilnic în oglindă.

În mod normal, a urmat o timidă manifestare a independenței sale politice, că, de, domnul Ungureanu dorește a fi privit de români ca un tehnocrat cu studii la zi, făcute în mod mai temeinic decât oricare altul, nu ca un utecist de rând, reconvertit la valorile democrației, ce urmărește cu mare acribie recompense sociale, naționale și mondiale. Notele obținute în diferite împrejurări s-au dorit a fi cât mai mari, ca moralitatea acțiunilor desfășurate să poată fi compensată sau chiar substituită de ele, astfel că a doua decizie cu rezonanțe publice a fost declarația contrară poziției președintelui țării în problema refacerii treptate a nivelului salariilor reduse în mod drastic în anul 2010 de Guvernul Boc.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe David.

## **Domnul Gheorghe David:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Mi-am intitulat declarația de astăzi, fiind în Săptămâna Mare, „De Sfintele Sărbători Pascale”.

Așa cum cunoaștem cu toții, prăznuim peste câteva zile una dintre cele mai mari sărbători ale lumii creștine: Învierea Mântuitorului Nostru Iisus Cristos.

Cât i-a fost dat să trăiască în lumea pământească, harul divin primit de la Creator și l-a dăruit oamenilor, săvârșind minuni spre binele lor, pe care trecerea anilor nu le-a putut

întina strălucirea, înțelepciunea și puterea de a crede în nemurirea sufletului.

Sfintele Paște vine, ca de fiecare dată, aducându-ne nu doar aminte de patimile Fiului Lui Dumnezeu, înviat din morți, ci și învierea întregii naturi.

Să ne bucurăm, așadar, laolaltă de minunile ce ne însoțesc în cuget și în adâncul sufletului, de această sfântă sărbătoare prin care suntem îndemnați să fim mai buni și mai iubitori față de semeni, față de Cel care s-a jertfit pentru noi aici, pe Pământ, și față de Tatăl Ceresc.

În numele celor care mi-au încredințat dreptul de a vă putea vorbi, al familiei și al celor care îmi sunt dragi, dumneavoastră și tuturor celor care vă sunt apropiați îmi permit să vă adresez binecuvântata urare „Paște Fericit!” și, încă de pe acum, „Cristos a înviat!”.

Vă mulțumesc.

## _Textul integral al declarației politice a domnului senator Gheorghe David:_

„De Sfintele Sărbători Pascale”

Prăznuim peste câteva zile una dintre cele mai mari sărbători ale lumii creștine: Învierea Mântuitorului Nostru Iisus Cristos.

Cât i-a fost dat să trăiască în lumea pământească, harul divin primit de la Creator și l-a dăruit oamenilor, săvârșind minuni spre binele lor, pe care trecerea anilor nu le-a putut întina strălucirea, înțelepciunea și puterea de a crede în nemurirea sufletului.

Viața lumească este doar un popas înspre lumea veșniciei.

Minunile săvârșite în numele credinței în Dumnezeu, ajutându-i pe cei bolnavi să se tămăduiască, pe cei oropsiți să înțeleagă că tămăduirea lor sufletească se află dincolo de limanul vieții trăite, nu de puține ori, în desfrâu și minciună, pe cei dedați la rele și stricăciuni, i-au pricinuit multe dureri, pe care El le-a îndurat înfruntându-le cu nemăsurata sa putere de credință în milostenia Tatălui Ceresc de a le ierta oamenilor păcatele săvârșite cu voia sau fără de voia lor.

Pentru faptele sale a fost răstignit pe Crucea suferinței, o suferință pământeană, fiindcă, până în clipa Marii Treceri spre cele veșnice, chipul său radia în juru-i dorința înțelegerii că suntem robii timpului, ai vremelniciei, în vreme ce omul nu-și poate găsi izbăvirea de păcate decât închinându-se Celui care l-a creat întru începuturile sale pământești. A acceptat schingiuirile alegând să fie pilda credinței Sale în Tatăl Ceresc.

A fost răstignit pe cruce, pentru ca, așa cum toți creștinii o știu, să învie din morți, cu moartea pe moarte călcând, lăsând în urmă-i îndemnul nemuritor de a fi milostivi, drepți și iubitori, fără nicio urmă de prihană față de semeni, față de darurile date nouă încă de la naștere pentru a cugeta și a alege singura dreaptă cale, Calea Mântuirii.

Sfintele Paște vine, ca de fiecare dată, aducându-ne nu doar aminte de patimile Fiului Lui Dumnezeu, înviat din morți, ci și învierea întregii naturi. Să ne bucurăm, așadar, laolaltă, de minunile ce ne însoțesc în cuget și în adâncul sufletului, de această sfântă sărbătoare prin care suntem îndemnați să fim mai buni și iubitori față de semeni, față de Cel care s-a jertfit pentru noi aici, pe Pământ, și față de Tatăl Ceresc.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Mulțumim, domnule senator.

Următorii colegi au depus declarațiile politice, ele fac parte integrantă din stenograma ședinței de astăzi:

– Ion Rușeț, Tudor Udriștoiu, Toader Mocanu, Ion Ariton, din partea Grupului parlamentar al PDL;

– Gheorghe Saghian, Alexandru Cordoș, Doina Silistru, Florin Constantinescu și Gheorghe Pop, din partea Grupului parlamentar al PSD;

– Emilian Frâncu, Cornel Popa, Marius Petre Nicoară, Vasile Nistor și Vasile Mustățea, din partea Grupului parlamentar al PNL;

– Sorin Serioja Chivu și Vasile Nedelcu, din partea Grupului parlamentar progresist.

Declarația politică se intitulează „Redescoperă Gorjul în... Germania”.

Stimați colegi,

Situat în partea de sud-vest a României, județul Gorj este în întregime o zonă turistică presărată cu locuri pitorești, munți împăduriți, pante stâncoase, peșteri și minunate monumente ale naturii. În județul Gorj se află peste 25 de trasee turistice montane pedestre, printre care și două trasee turistice europene de lung parcurs (E3 și E7), trei zone de alpinism (Cheile Sohodolului – Runcu, Cheile Galbenului – Baia de Fier, Cheile Oltețului – Polovragi), cinci zone speologice ce alcătuiesc cel mai mare potențial speologic din România, o stațiune de schi (Rânca), precum și numeroase perimetre de vânătoare și pescuit.

De asemenea, nu trebuie uitate nici numeroasele mănăstiri sau monumentele istorice și de arhitectură răspândite în întreaga regiune, care transformă Gorjul într-un veritabil muzeu. Cel mai important obiectiv turistic al județului Gorj rămâne însă Ansamblul Sculptural al marelui artist de renume mondial Constantin Brâncuși, din municipiul TârguJiu, care cuprinde: „Coloana Infinitului”, „Poarta Sărutului”, „Masa Tăcerii” și „Aleea Scaunelor”.

Am făcut această scurtă introducere pentru că, în ciuda celor prezentate mai sus, Gorjul nu a beneficiat niciodată de o promovare turistică pe măsura resurselor sale, fapt ce dăunează, în primul rând, situației sale economice, dar și pentru a arăta că dezvoltarea și consolidarea turismului

ar trebui să reprezinte o prioritate pentru autoritățile din județ. Probabil, sau cel puțin așa sper, la asta s-au gândit și reprezentanții Consiliului Județean Gorj când au conceput proiectul „Redescoperă Gorjul”.

La nivel declarativ, acest proiect avea ca obiective specifice transformarea județului într-o zonă atractivă pentru investiții, valorificarea patrimoniului natural și cultural și menținerea locurilor de muncă din sectorul turism. În realitate însă, totul a fost doar un fiasco și a avut drept rezultat terfelirea imaginii județului, și asta nu oricum, ci pe bani mulți. Astfel, Consiliul Județean Gorj a plătit aproximativ un milion de lei, bani proveniți din bugetul județului, de la Ministerul Turismului și de la Uniunea Europeană, pentru a-și bate joc de Gorj.

Mai exact, anul trecut, Consiliul Județean Gorj a scos la licitație un pachet promoțional intitulat „Redescoperă Gorjul”, care conținea o serie de materiale de promovare a județului, printre care realizarea unui film de prezentare turistică de 15 minute, concepția unui spot TV cu o durată de 90 de secunde care să fie difuzat pe posturi de televiziune cu difuzare națională, 30.000 de pliante pentru turism monahal, tot atâtea pentru cel montan, istorie, cultură, tradiții, alte 60.000 pentru muzeele și peșterile Gorjului, 2.000 de albume de prezentare a județului Gorj, 10.000 de stegulețe, 10.000 de DVD-uri cu filmul de prezentare turistică, 5.000 de pixuri, 10.000 de brelocuri, tot atâtea hărți turistice ale județului, 5.000 de insigne și un banner.

Declarația politică este intitulată „O sănătate bună adaugă viață anilor”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Au trecut câteva zile de la celebrarea, la 7 aprilie, a Zilei Mondiale a Sănătății, un eveniment pe care îl evoc în plenul Senatului nu pentru a bifa, de la tribună, încă un moment festiv, și nici măcar pentru a sublinia, o dată în plus, o realitate pe care o cunoaștem cu toții, și anume că în România sectorul sănătății este în suferință cronică, iar în lipsa unei reforme profunde și a unui buget decent riscă să intre în colaps.

Aș spune, mai degrabă, că tema aleasă în acest an de Organizația Mondială a Sănătății – îmbătrânire și sănătate – și sloganul care o însoțește – „O sănătate bună adaugă viață anilor” – merită întreaga noastră atenție.

Știm cu toții că România, la fel ca multe alte țări europene, traversează un proces de îmbătrânire semnificativă a populației. Estimările arată că în anul 2050 ponderea persoanelor de peste 65 de ani în totalul populației va fi de peste 30%.

Evident că și reforma sistemului de sănătate – dacă dorim să fie realistă și viabilă – trebuie să țină cont de inevitabila îmbătrânire a populației, care generează o creștere a consumului de servicii de sănătate și impune adaptarea acestora la nevoile populației vârstnice.

Adaptare înseamnă să ținem seama, inclusiv în formarea profesională de specialitate, atât de incidența în creștere a bolilor specifice vârstnicilor, cât și de particularitățile bolilor la vârste înaintate: frecvența mai mare a complicațiilor; patologiile multiple; deteriorarea accelerată a stării de sănătate în lipsa tratamentului adecvat; o perioadă mai îndelungată de recuperare și altele.

Adaptare înseamnă să dezvoltăm serviciile medicale comunitare, îngrijirea la domiciliu, îngrijirea paliativă și terminală, să punem accentul mai mult pe terapia durerii, să extindem rețeaua de centre medicale de zi, de centre comunitare de psihiatrie, de unități medico-sociale.

Adaptarea presupune să responsabilizăm autoritățile locale cu privire la nevoile medico-sociale ale populației vârstnice și să dezvoltăm programele de geriatrie și gerontologie, care au rolul de a menține starea de sănătate a vârstnicului.

Declarația politică se intitulează „Mesaj către USL: «Nu vă mai bateți joc de români!»”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sunt profund dezamăgit și indignat de gestul ignorant al lui Victor Ponta de a rupe scrisoarea prin care Președintele României cerea USL să respecte votul dat la referendum. Nu atât pentru că este vorba despre refuzul unei noi încercări de apropiere și de invitație la dialog, cât pentru faptul că este ignorată dorința românilor, așa cum a fost ea exprimată prin referendumul din noiembrie 2009.

Acest gest josnic, stimați colegi din opoziție, arată cât de puțin înseamnă pentru dumneavoastră voința românilor, pe care o invocați mereu atunci când este în interesul dumneavoastră.

În cazul în care memoria vă joacă feste, vă reamintesc un lucru esențial, acela că în 2009 peste 80% din români au votat pentru un Parlament unicameral și pentru reducerea numărului de aleși la 300 de parlamentari. Este vorba despre voința majorității românilor, pe care dumneavoastră, liderii și membrii USL, o ignorați cu nerușinare și, mai mult, vă doriți instaurarea unui tip de politică în care doar voința dumneavoastră să conteze, în care orice formă de dialog politic să fie inexistentă. Rușine să vă fie pentru că pledați pentru o Românie în care să nu existe dialog și în care să dicteze doar forța pumnului!

Ar trebui să vă fie rușine și pentru discursurile naționaliste și totalitare, care se axează doar pe scoaterea din viața politică și publică a opozanților dumneavoastră și chiar a unor membri nedoriți în interiorul uniunii, și aici nu cred că mai este necesar să adaug nume, pentru că știm cu toții că este vorba tocmai despre persoana care l-a ajutat pe Crin să ajungă în Parlament.

Ceea ce faceți nu este doar oratorie de prost gust, stimați colegi din opoziție, ci și îndepărtarea de la democrație prin discursurile liderilor USL. Spun asta pentru că nerespectarea referendumului și a voinței românilor reprezintă un precedent extrem de periculos pentru democrația românească. Când vorbești despre trimiterea adversarilor la închisoare și despre impunerea prin forță, prin „război”, nu mai poți vorbi și despre democrație sau despre valori europene, iar în cadrul congresului USL românii au putut simți pe propria piele nedreptățile îndreptate de fiecare dată de opoziție către putere. Românii, stimați colegi, au primit un răspuns direct și arogant la dorința pe care și-au exprimat-o în 2009 în număr atât de mare: „Noi nu vrem!”.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Din anul 1950, Ziua Mondială a Sănătății este celebrată în fiecare an pe 7 aprilie, pe o temă care evidențiază un domeniu prioritar pentru Organizația Mondială a Sănătății. Ziua Mondială a Sănătății este o oportunitate pentru întreaga lume de a se concentra asupra unei probleme majore de sănătate publică la nivel global. În acest an, Ziua Mondială a Sănătății are ca temă sănătatea și îmbătrânirea. Ziua Mondială a Sănătății este marcată în acest an sub sloganul „O stare bună de sănătate adaugă viață anilor – vârstnici sănătoși, activi și fericiți!”.

Ziua Mondială a Sănătății are ca temă sănătatea și îmbătrânirea și coincide cu marcarea anului 2012 ca Anul european al îmbătrânirii active și al solidarității între generații (AEIA), care se desfășoară sub auspiciile Comisiei Europene.

În această săptămână, Ministerul Sănătății, prin specialiștii departamentelor de promovare a sănătății din

direcțiile de sănătate publică, în colaborare cu parteneri de la nivel local, a demarat o campanie de promovare. Ministerul Sănătății promite că, până în 2016, în spitalele din țară va fi mărit numărul secțiilor pentru îngrijirea persoanelor în etate. De asemenea, vor fi pregătiți specialiști pentru îngrijirea vârstnicilor.

Scopul acesteia a fost acela de implicare a autorităților responsabile, de la decidenți până la politicieni, precum și a membrilor societății, vârstnici, dar și tineri, pentru a ajuta la protejarea și îmbunătățirea stării de sănătate odată cu îmbătrânirea, a acționa în scopul creării unei societăți care apreciază și recunoaște vârstnicii ca fiind resurse valoroase și al susținerii participării lor depline în societate.

Renunțarea la fumat, prevenirea cancerului, a bolilor infecțioase și a diabetului zaharat, menținerea stării de sănătate fizică și mintală, precum și participarea la viața socială sunt recomandările pentru a avea o stare bună de sănătate și la bătrânețe transmise cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății.

În ultimele decenii, analiza datelor a indicat accelerarea îmbătrânirii populației, ridicând astfel semnale de alarmă privind consecințele acestui proces. Speranța de viață este în creștere, ratele de fertilitate sunt în scădere, iar generațiile născute în perioadele de maximă fertilitate sunt pe cale de a ieși din activitate, urmând să mărească, în viitorul apropiat, numărul pensionarilor. Existența acestor factori a condus la dezbateri privind modul în care statele membre ale Uniunii Europene vor face față impactului pe care modificarea structurii pe grupe de vârstă a populațiilor îl va avea asupra finanțelor publice, a numărului de salariați, a creșterii economice și a altor „zone” ale politicului.

Declarația politică se intitulează „Patimile trăite de români”.

Stimați colegi,

## Doamnelor și domnilor,

Suntem în Săptămâna Mare a Sfintelor Paști. Aceste zile ne îndrumă gândurile către patimile trăite de Iisus. Nu pot să nu mă gândesc la câte patimi am fost supuși în timpul acestei guvernări, la câte sacrificii au fost supuși pensionarii, bugetarii și persoanele cu dizabilități.

Mai mult, mă gândesc la ceea ce va urma, referindu-mă mai exact la reforma în domeniul sănătății, reformă începută de acum un an și nematerializată nici până la momentul actual.

Asistăm la dezastrul din domeniul sănătății și vedem că totul depinde de ceea ce vrea Zeus. Și ce observăm? Că mii de copii mor în chinuri din cauza lipsei de fonduri pentru spitale, că bolnavii de cancer mor în chinuri groaznice, pentru că reprezentanții ministerului nu s-au înghesuit să aducă pe piață morfina atât de necesară în astfel de cazuri, că mii de oameni stau cu dureri groaznice nepermițându-și achiziționarea unor rețete compensate. Stimați colegi,

Vă rog ca măcar în Săptămâna Mare să deschideți ochii asupra acestor mari probleme și să urgentați reforma în domeniul sănătății.

Vă mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „Doamne ferește să fim bolnavi!”.

Analizele medicale efectuate în laboratoarele de stat au devenit la fel de costisitoare ca și cele din laboratoarele private. Ba mai mult, în anumite cazuri, tarifele practicate până acum de direcțiile de sănătate publică au fost dublate.

Creșterea prețurilor analizelor medicale a fost efectuată în conformitate cu Ordinul ministrului sănătății nr. 208/2012, intrat în vigoare începând din această lună.

Actualul demnitar a promovat documentul cu maximă discreție, astfel încât mare parte dintre pacienți nici măcar nu au știut de modificarea prețului la analizele medicale.

Calitatea vieții românilor este „protejată” de actualii guvernanți numai de taxe mărite și scumpiri. La noi, serviciile medicale sunt foarte scumpe, raportat la salarii, mai și plătim cote la sănătate, și nu beneficiem de nimic.

Instalat bine în fotoliul de șef al ministerului, Ritli a luat decizii în defavoarea românilor, dublând și chiar triplând prețurile unora dintre analizele făcute în laboratoarele de stat. Prin aceste măsuri antisociale, s-a reușit să fie „lovite dintr-un foc” mai multe categorii sociale – atât gravidele și mămicile, cu efect direct în scăderea natalității, dar și restul persoanelor care periodic trebuie să facă anumite teste de sănătate.

Poporul român va fi decimat în continuare. Majorarea taxelor, atât în domeniul sănătății, cât și în multe alte domenii, conduce la sărăcirea permanentă, la scăderea calității vieții.

Această măsură este condamnabilă, constituind un adevărat atentat la sănătatea cetățeanului, deoarece numărul pacienților care își vor face analize va înregistra o scădere majoră. Românii vor plăti, în medie, cu 30% mai mult pentru analizele medicale efectuate în laboratoarele de stat.

În numele cetățenilor care mi-au acordat încrederea lor, trimițându-mă în Parlament, solicit un răspuns urgent din partea domnilor guvernanți:

Ce măsuri compensatorii aveți în vedere pentru respectarea principiului constituțional stipulat de art. 34 al Constituției – „Dreptul la ocrotirea sănătății este garantat”?

Declarația politică este intitulată „Cine abandonează agricultura românească?”.

Zilele trecute, citeam o analiză din care reieșea că în România în jur de un milion de hectare de teren arabil sunt neutilizate, devenind ceea ce în limbaj popular se numește pârloagă. Cu alte cuvinte, din suprafața arabilă a României, care este de 9,4 milioane de hectare, un milion de hectare rămân necultivate.

Dacă lăsăm cifrele, niciodată satisfăcătoare pentru orgoliul nostru de fost „grânar al Europei”, și aruncăm o privire asupra realităților din mediul rural, vedem imediat că perspectivele de dezvoltare a agriculturii în România nu sunt deloc optimiste. Abandonarea agriculturii are câteva cauze, pe care toată lumea le știe, dar pe care cei îndreptățiți să ia măsuri le ignoră.

În mediul rural, vorbim de o populație aflată într-un proces accelerat de îmbătrânire și, totodată, de o lipsă de motivație a tinerilor. Această generație, chiar dacă locuiește în rural, tot la oraș își caută de lucru. Un al doilea motiv ține de prețurile extrem de mari pe care le implică prestarea de servicii de mecanizare în agricultură. Țăranul este norocos dacă își recuperează din recoltă măcar banii cheltuiți. În acest an, lovitura de grație este dată de creșterea excesivă a prețului la motorină, care aproape va dubla costurile pentru lucrările mecanizate ale unui hectar de teren agricol. Să mai vorbim de sistemele de irigații distruse sau de terenurile vândute de țărani și cumpărate doar pentru a gaja împrumuturi bancare? Constatăm, și în această primăvară, că politicile de dezvoltare nu sunt deloc în măsură să relanseze agricultura românească într-un ritm care să ne permită, peste câțiva ani, să vorbim și de o bunăstare a țăranului român.

Agricultura românească este în colaps, iar motivele reale sunt cele de mai sus, nicidecum cele enunțate de filozofii de birou sau de supermarket, complet rupți de realitatea cotidiană, care spun că țăranii sunt leneși și asta e cauza pentru care nu își mai lucrează pământul.

În agricultura românească, supraviețuiește cine poate sau cine are noroc. Guvernul dovedește, încă o dată, diletantism, decidenții în domeniu fiind puși să poarte pălării mult prea mari pentru capetele lor.

Declarația politică se intitulează „După două luni de mandat, promisiunile au rămas promisiuni”.

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Ultimii doi ani și jumătate și-au pus amprenta dureros pe viața românilor. Oamenii au rămas fără locuri de muncă, salariile sunt în continuare ciuntite, firme românești, dar și investiții străine au dat faliment, prețurile au crescut fără măsură. Guvernul Boc a eșuat după ce a condus țara în interesul clientelei politice, fraudulos și haotic.

La învestirea noului Guvern, am auzit un text în care Guvernul și-a stabilit obiective mărețe.

După mai bine de două luni, guvernanții par neputincioși față de problemele sociale și economice. Fără o strategie viabilă, fără o viziune de ansamblu, și acest Guvern este pe cale să eșueze.

La nici două luni de la învestire, Guvernul a dat deja primele pomeni electorale. S-au împărțit bani într-un mod discreționar, pe criterii politice, administrațiilor locale. De această dată, se pare că primăriile și consiliile județene portocalii au primit în jur de 80% din totalul de 648,2 milioane de lei. Am salutat la un moment dat gestul premierului de a nu ceda șantajului politic și de a nu da bani pe aceste criterii, însă acum îmi dau seama că acest Guvern nu diferă cu nimic față de Guvernul Boc. Dimpotrivă, am senzația că este mult mai slab.

Temele atacate cu mult festivism de actualul Guvern au rămas, până acum, niște mari necunoscute. Ipoteza scăderii CAS sau a măririi salariilor a rămas suspendată între speranța românilor și neprofesionalismul Guvernului Ungureanu. Ba că e albă, ba că e neagră, oamenii sunt dezorientați. Temele au fost importante la un moment dat. Acum, nu mai sunt.

Creșterea procentului de atragere de fonduri europene, o posibilă redimensionare a fiscalității („când se va putea”) pe zona IMM-urilor – sunt alte două teme la fel de importante. Nici în acest domeniu nu s-a făcut nimic. Practic, doar declarațiile au rămas. Mai rău este că aceste declarații au continuat cu altele, ca într-un lanț al slăbiciunilor. Ministerul Finanțelor Publice a anunțat că face simulări pe scăderea contribuțiilor, iar rezultatul nu este anunțat – nici da, nici nu, ambiguitatea plutește în aer.

Declarația politică este intitulată „S-a dat «prima de iepuraș» în primăriile PDL-iste”.

## Stimate colege,

## Stimați colegi,

650 de milioane de lei le-a adus iepurașul de Paște primăriilor portocalii. Deși premierul Mihai Răzvan Ungureanu se jură de câte ori are ocazia că n-ar avea carnet de partid, criteriile după care a făcut alocările bugetare îl contrazic flagrant. Așa cum ne-a obișnuit fostul „preș” de la Cotroceni, Emil Boc, grosul sumelor a ajuns și de data aceasta tot la primăriile pedeliste. Celorlalți le-au rămas firimiturile. Cu toate asigurările de nepărtinire ale premierului, este evident că, la nivel de țară, repartizarea pe primării s-a făcut strict pe criterii politice. O dovedește chiar documentul în baza căruia s-au dirijat banii, întrucât devine clar faptul că tot primarii pedeliști au luat caimacul banilor alocați de la Guvern.

O privire de ansamblu asupra datelor de la nivel național arată în mod clar că pe primele locuri, cu alocări peste pragul de 25 de milioane de lei, sunt județe conduse de partide din arcul guvernamental, în frunte cu PDL.

Concret, Mureșul, condus de un UDMR-ist, are loc de cinste, cu o repartiție de aproape 29 de milioane de lei, urmat de Arad (PDL), cu peste 26 de milioane de lei. Coborând sub pragul de 25 de milioane de lei, dar nu mai puțin de 15 milioane, avem județe preponderent portocalii, dar și PNL-iste, plus câteva PSD-iste. De la pragul sub 15 milioane, singura prezență PDL este Botoșaniul, cu 14,1 milioane, în rest sunt preponderent județe PSD-iste.

La coada clasamentului s-au poziționat Sălajul, cu 11 milioane (PSD), Argeșul, cu 7 milioane (PSD), Gorjul, cu 6,73 milioane (PSD), Vrancea, cu 5,92 milioane (PSD), Ialomița, cu 5,6 milioane (PSD), și Brăila, cu 4,39 milioane lei (PSD). Ați început să observați un _pattern_ ?

Or fi cei de la PDL în toiul pregătirilor pentru alegeri, dar trebuie să înțeleagă că românii din această țară nu pot fi pedepsiți doar pentru că nu au votat cu portocaliii. Se continuă aceeași politică discriminatorie, aceeași politică nedreaptă, dar acest lucru trebuie să înceteze! Este inadmisibil ca Guvernul să finanțeze cu nerușinare campania electorală a primarilor pedeliști. Folosesc bani publici, banii tuturor românilor, pentru a fura voturi, deși, măcar în acte, Ungureanu este premierul tuturor românilor, dar se comportă precum mahărul fruntaș al vreunui clan politic pedelist.

Declarația politică este intitulată „Sfârșitul tiraniei regimului Băsescu”.

Într-o țară membră a Uniunii Europene, _Anno Domini_ 2012, președintele statului își negociază demisia cu adversarii politici, însă nu în spatele ușilor închise, într-o

cămară tainică, la Cotroceni, ci prin declarații publice la ore de maximă audiență, cu tot patetismul de care este capabil.

Bineînțeles, așa-zisa ofertă prezidențială, prezentată chiar înainte de congresul USL, a avut ca țintă imediată deturnarea atenției opiniei publice de la mesajele de forță ale opoziției, urmărind să estompeze, chiar și printr-o diversiune lesne de dovedit, contrastul puternic dintre imaginea de monolit a PNL – PSD – PC și tabloul trist al dezmembrării ineluctabile a PDL. Pe termen lung, refuzul opoziției de a accepta propunerea-capcană a președintelui va servi ca termen negativ în cadrul campaniilor electorale ce vor urma.

Dincolo de meschinăria acestui gest politic, mesajul președintelui indică un exemplu uriaș de neseriozitate, formulat de la cel mai înalt nivel al tribunei politice, un model de provincialism, de desuetudine balcanică care terfelește încă o dată imaginea României în străinătate. Această stratagemă iresponsabilă dă măsura culturii noastre politice, a locului în care ne situăm ca stat, ca democrație. Președintele a recunoscut, fără să vrea, că destinul acestei țări se conturează în funcție de starea sa de spirit, de capriciile sale, dincolo de instituțiile care ar trebui să-i garanteze stabilitatea, dincolo de lege. Încă o dată, viața acestei nații depinde de gesturile sale mesianice, de tumbele sale mediatice. Este ca și cum viitorul României ar fi fost scos la mezat în piața publică, în contul unor răfuieli politice, într-o încercare disperată de recuperare a decalajului electoral dintre PDL și USL.

Mai nou, președintele Băsescu vrea să își perpetueze influența politică folosindu-se de prezumtivul capital de imagine al actualului prim-ministru Mihai Răzvan Ungureanu. Astfel, crearea unei formațiuni politice care l-ar avea ca „locomotivă” pe fostul șef al SIE ar însemna pentru sforarul de la Cotroceni o șansă în plus, ținând cont de iminenta dispariție a PDL, de a avea un nou partid de manevră, nimic mai mult decât o găselniță prin care se speră recuperarea câtorva procente din electoratul partidului muribund.

Declarația politică se intitulează „Rezervații naturale lipsite de protecție”.

Suntem obișnuiți ca în România protecția mediului să fie pe ultimele locuri în preocupările noastre, însă atunci când vorbim despre o rezervație naturală cum este Pârâul Peța din Bihor, care adăpostește floarea albă de nufăr termal, care a supraviețuit ultimei ere glaciare în mod natural, este nevoie de implicarea adevărată a autorităților.

Mi-e teamă că numele de „zonă protejată” nu este decât o simplă expresie, pentru că, în realitate, nuferii de la 1 Mai supraviețuiesc din inerție, fără protecția adevărată de care ar avea nevoie. Și dacă există persoane care exploatează apa termală sau proprietari de animale care nu înțeleg pericolul pe care îl constituie faptul că le lasă în zonă să pască, autoritățile de mediu sunt datoare să intervină și să ia măsuri, cu atât mai mult cu cât există legislație în vigoare și au toate pârghiile pentru a tranșa problema Rezervației Naturale Pârâul Peța.

Mi-e greu să cred, în același timp, că peste câțiva ani zona aceasta va mai atrage turiști, din moment ce principalele atracții sunt lăsate la voia întâmplării și sunt cu adevărat importante doar pentru biologii județului, pentru ecologiști sau pasionații de natură. Mai mult decât atât, s-a ajuns la situația în care cei care ajung aici sunt dezamăgiți de lipsa de interes evidentă.

Mă alătur și eu celor care au cerut în nenumărate rânduri protecție adevărată pentru speciile rare din Bihor, pentru aria în care trăiesc acestea și interzicerea oricăror activități care ar putea afecta dezvoltarea naturală și viața speciilor protejate, și aștept intervenția directă a Ministerului Mediului și Pădurilor, cel care ar trebui să fie direct interesat de subiect și care are și puterea de decizie.

Mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „Ajutor de la UE, tergiversat de Guvern”.

Mediul de afaceri dezbate de câteva zile subiectul creșterii plafonului cifrei de afaceri de 35.000 de euro până la care se aplică regimul special de scutire de la plata TVA pentru întreprinderile mici la 65.000 de euro. După cum știm, Consiliul Uniunii Europene și-a dat acordul pentru această modificare, însă firmele din România respectă în continuare același plafon de 35.000 de euro cifră de afaceri, întrucât autoritățile nu au operat modificările în legislația internă.

Nu am pretenția ca Guvernul să stabilească recorduri de viteză în punerea în aplicare a unor măsuri dictate sau vizate de UE, însă atunci când se presupune că primează interesul național, local, dacă vreți, mă aștept la celeritate. În cazul de față, nu am auzit nici măcar de începerea demersurilor pentru modificarea Codului fiscal, în sensul materializării acestui ajutor pentru întreprinderile mici și mijlocii.

Și nu înțeleg tergiversarea lucrurilor, cu atât mai mult cu cât activitatea acestor firme cu afaceri de până în 35.000 sau 65.000 de euro reprezintă motorul economiei care trebuie ajutat și care, la rândul lui, poate genera încasări la bugetul de stat și locuri de muncă.

Mă alătur și eu, așadar, celor care cer Ministerului Finanțelor Publice și chiar prim-ministrului să grăbească modificările în dreptul intern și să publice în Monitorul Oficial al României un act normativ în acest sens.

Poate, în felul acesta, devine credibilă politica puterii în domeniul economic, aplicând o măsură care să susțină cu adevărat mediul de afaceri. Vă mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „România, încotro?”. Deseori, mă detașez de ceea ce se întâmplă în jurul meu cu scopul de a deveni, fie și pentru câteva momente, un observator total obiectiv și mă îngrozesc văzând imaginea ce se desfășoară în fața ochilor mei. Statul și țara nu contabilizează niciun progres, nicio mișcare pozitivă cât de cât încurajatoare. Guvernul, care trebuie să decidă și să privească în perspectivă, acționează prin cârpeli jenante, soluții fără temei pentru acum și dezastruoase pentru viitor.

Între timp, aflată între parantezele crizei, populația este cuprinsă de lehamite și de letargie, oameni vlăguiți, îmbătrâniți prematur, cu vigilența slăbită și interes dezamorsat. Voința de a participa la destinul comunității scade continuu. Văd în ochii oamenilor voința fiecăruia de a trăi într-o Românie personală, unde nu mai există partide și șefi de stat, șef de guvern, scandaluri provocate de guvernanți și împărțirea țării după bunul-plac. Văd oameni ce se baricadează în aceste percepții personale despre România și e unica lor șansă de a rămâne fideli destinului care i-a vrut români. Oricum am judeca situația, marii perdanți ai acestor perioade de criză sunt oamenii și țara. Cetățenii simt că interesul lor este disprețuit și, oricum ar fi și oricine ar conduce (președintele sau prim-ministrul), lucrurile nu vor merge mai bine.

Nu am văzut niciun om politic de la guvernare să pălească în fața realității externe dureroase: România nu are acces la decizii de politică universală, și nici zonală. Reprezentăm o zonă strategică, dar punctul nostru de vedere nu are greutate, nu suntem luați în serios, pe aici, pe acolo, suntem tolerați și ca prezență.

Cei care ne ignoră raționează pragmatic: ce bază se poate pune pe o țară pentru proiecte de viitor și de anvergură, dacă această țară, la ea acasă și pentru cetățenii ei, nu făptuiește decât cârpind, fără perspectivă și fără simț analitic?

Din aceeași pricină ne ignoră majoritatea marilor investitori. Inteligența preventivă a capitalismului occidental ne va ocoli, pentru că nu-și asumă nimeni cota de risc economic pe care o probează România. De ani de zile, Guvernul, prin Ministerul Afacerilor Externe în egală măsură, nu s-a mobilizat deloc pentru a dărâma optica și prezumțiile de neîncredere ale Occidentului în privința siguranței investițiilor, prin măsuri concrete. Pe noi ne ocolesc banii, cum ocolesc caravanele nisipurile mișcătoare.

Domnule președinte al Senatului, Doamnelor și domnilor senatori,

La 7 martie 2012, Curtea Constituțională a României a decis că hotărârea Parlamentului prin care a fost învestit Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu este constituțională. Astfel, CCR a respins cu unanimitate de voturi sesizarea USL prin care era contestată învestirea de către Parlament a Guvernului Ungureanu. Sesizarea de neconstituționalitate fusese formulată de un număr de 138 de deputați aparținând Grupurilor parlamentare ale PSD și PNL, pe motiv că hotărârea Parlamentului încălca articolele 1, 64 și 103 din legea fundamentală.

Mai exact, parlamentarii opoziției atrăgeau atenția asupra faptului că a fost încălcat Regulamentul ședințelor Camerelor reunite, având în vedere că nu s-a întocmit avizul comisiei, ci doar niște procese-verbale prin care se recomanda plenului să învestească Guvernul Ungureanu. Or, avizele sunt obligatorii, iar procesele-verbale nu țin loc de avize, domnilor colegi!

Decizia pe care CCR a luat-o în martie 2012 a creat un precedent periculos pentru Legislativul României. Pornind de la premisa că o decizie a Curții Constituționale care făcea referire la o cu totul altă situație este valabilă în orice condiții, unele comisii ale Parlamentului – chiar Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, din care eu însumi fac parte – uită de noțiuni elementare din regulamentele Camerelor. Nu e o noutate ce vă spun eu acum. Unele comisii de specialitate nu mai țin cont de cvorum, lăsând posibilitatea ca o singură persoană să țină ședința. Este un abuz care se repetă deja de prea multă vreme, fără ca nimeni să se sesizeze.

## Domnilor colegi,

Cum este posibil ca această situație să continue la nesfârșit?

Cât vreți să vă mai bateți joc de Parlamentul României? În final, aș avea o sugestie: să ne respectăm unii pe alții și, cu atât mai mult, să respectăm legile țării și regulamentele Camerelor din care facem parte!

Vă mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „Românii și România au nevoie de soluții. Sănătatea, prioritate națională”.

„Un rol la fel de important îl are fiecare dintre noi, față de sine și față de semenii săi, în conservarea sănătății lumii întregi.” (Anthony Quinn)

Starea sănătății românilor se constituie în unul dintre punctele prioritare ale agendei oricărui om politic, indiferent din ce partid face parte, și a oricărui cetățean al societății românești, indiferent de aportul pe care-l aduce propășirii acesteia – fie că este medic sau orice alt cadru medical, fie că este profesor, inginer, tehnician, om de știință ori muncitor. Și pentru România anului 2012 aceasta ar trebui să fie o prioritate, întrucât, timp de 22 de ani de modernizare a statului român, sistemul sanitar nu a fost adaptat reformelor globale, așa cum s-a întâmplat în celelalte state europene.

Legea sănătății este un proiect pe care România îl așteaptă de multă vreme, într-o formă care să acopere nevoile oricărui pacient. Abia în 2006, destul de târziu – după părerea mea –, au apărut primele tentative de reformare a sistemului, prin Legea nr. 95/2006 – o lege încă de la debut contestată și modificată extrem de des cu amendamente la fiecare întâlnire atât în comisii, cât și în plen, din fiecare sesiune parlamentară. Sistemul de sănătate românesc trebuie reformat din două puncte de vedere: ținând cont de evoluția stării de sănătate a populației în raport cu nivelul accelerat de îmbătrânire a acesteia și de orientarea cu celeritate spre programe de prevenire, care pun accent pe întărirea schimbării comportamentelor în rândul populației generale. În mod cert, se simte nevoia unei schimbări la nivel societal, a unei legi a sănătății pentru România și pentru români, iar această schimbare trebuie să se producă repede și eficient.

Consider că este imperioasă supunerea acestei teme unei dezbateri publice. Vorbim de sănătatea poporului român, de cum ne creștem copiii, de cum ne îngrijim bătrânii, de cum ne cultivăm puterea de muncă. Legea sănătății trebuie supusă dezbaterii publice în mod serios și responsabil, în interesul națiunii, apel la care societatea civilă și cei implicați direct în bunul mers al acestui sistem – medicii și celelalte cadre medicale, farmaciștii, asociațiile și organizațiile care sunt preocupate de starea de sănătate a populației – trebuie să răspundă cu solidaritate și responsabilitate, să se implice și să arate starea de omniprezență alături de clasa politică decidentă. Sistemul de sănătate românesc trebuie să se reformeze pe baze noi, astfel încât românii să nu fie supuși unor riscuri inutile sau potențiale aferente îngrijirilor medicale.

Declarația politică se intitulează „Traseist în propriul partid”.

Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Am urmărit și eu, în acest sfârșit de săptămână, marele congres al uslașilor, desfășurat cu mare tam-tam în Capitală și urmat de un scandal în interiorul acestei „monstruoase coaliții” USL, scandal pornit de la înlocuirea lui Andrei Chiliman din fruntea filialei PNL București cu nimeni altul decât deputatul de Călărași Eugen Nicolăescu, acest deputat care a ales să îi „reprezinte” – cu ghilimele de rigoare – pe cetățenii care i-au acordat votul plimbându-se de la o filială la alta, de la un colț al țării la altul, în funcție de interesele sale personale.

Ales de cetățenii din Călărași pentru a-i reprezenta în Parlament, după ce cei de la Mureș l-au alungat, sătui de minciuni și declarații populiste, Nicolăescu n-a prea dat pe la Călărași după ce și-a câștigat mandatul.

Istoria sa în PNL este deosebit de savuroasă, însă în sens negativ: născut la Giurgiu, a avut două mandate de deputat de Mureș și, când oamenii de acolo nu l-au mai vrut, a venit într-un colegiu din Călărași, sprijinit de către actualul primar UNPR Nicolae Dragu. Nicolăescu nu s-a oprit însă aici: din luna ianuarie, s-a întors la prima dragoste, fiind ales din nou liderul PNL Mureș, uitând cu totul de Călărași și de cetățenii care în urmă cu mai bine de trei ani i-au acordat votul de încredere și l-au învestit drept reprezentantul lor în Parlamentul României. Cireașa de pe tort vine abia acum: probabil, nemulțumit că nu mai are aceeași glorie în Mureș ca și în perioada sa de aur, Nicolăescu a țintit spre Capitală și a reușit, la sfârșitul săptămânii, să pună mâna pe șefia PNL București, înlăturându-l pe primarul sectorului 1, Andrei Chiliman – un om respectat în partid –, prin jocuri de culise josnice.

Rezultatul acestor jocuri de culise a fost făcut public la marele congres USL, un eveniment transmis în direct și în reluare de televiziunile de partid, un congres al cărui singur mesaj a fost „Jos Băsescu!” și de la care a lipsit tocmai „il capo di tutti capi” – Ion Iliescu, un eveniment la care, potrivit presei, au fost aduși studenți, aduși cu ora, ca să pară la suprafață că useliștii sunt mulți, și la care Victor Ponta a rupt scrisoarea primită de la șeful statului, copiind un gest similar făcut de Traian Băsescu în 2004, la congresul Partidului Democrat.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Rog liderii de grup să cheme colegii în sală, ca în jurul orei 16.30, conform programului, să începem lucrările propriu-zise.

Vă citesc nota pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alineatele (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

– Lege pentru ratificarea Acordului de stabilizare și de asociere dintre Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Serbia, pe de altă parte, semnat la Luxemburg la 29 aprilie 2008;

– Lege privind ratificarea celui de-al doilea Protocol adițional dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova, semnat la București la 10 august 2011 și la Chișinău la 16 august 2011, la Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro acordat de România Republicii Moldova, semnat la București la 27 aprilie 2010;

– Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind înființarea și funcționarea Centrului Comun de Contact Galați, semnat la Galați la 31 mai 2011;

– Lege pentru aderarea României la Convenția nr. 16 a Comisiei Internaționale de Stare Civilă referitoare la eliberarea extraselor multilingve ale actelor de stare civilă, semnată la Viena la 8 septembrie 1976.

Îl rog pe domnul secretar Gheorghe David să citească catalogul.

Microfonul central, vă rog, pentru catalog.

## **Domnul Gheorghe David:**

Mulțumesc.

|Mulțumesc.|| |---|---| |Albert Álmos<br>Andrei Florin Mircea<br>Andronescu Ecaterina<br>Antonescu George Crin Laurențiu<br>Arcaș Viorel<br>Ariton Ion<br>Badea Viorel Riceard<br>Banias Mircea Marius<br>Bara Ion|prezent<br>prezent<br>prezentă<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Bașa Petru<br>Bădescu Iulian|prezent<br>prezent| |Bălan Gheorghe Pavel|absent| |Belacurencu Trifon|prezent| |Berca Gabriel|prezent| |Berceanu Radu Mircea|prezent| |Bîgiu Marian Cristinel|absent| |Bîrlea Gheorghe|prezent| |Blaga Vasile|prezent| |Boagiu Anca Daniela|prezentă| |Boitan Minerva|absentă| |Bokor Tiberiu|prezent| |Borza Dorel Constantin Vasile|prezent| |Bota Marius Sorin Ovidiu|prezent| |Calcan Valentin Gigel|absent| |Câmpanu Liviu|prezent| |Chelaru Ioan|prezent| |Chirvăsuță Laurențiu|prezent| |Chivu Sorin Serioja|prezent| |Cibu Constantin Sever|absent| |Coca Laurențiu Florian|prezent| |Constantinescu Florin|prezent| |Constantinescu Viorel|prezent| |Cordoș Alexandru|prezent| |Corlățean Titus|prezent| |Crăciun Avram|prezent| |Cseke Attila Zoltán|prezent| |Daea Petre|prezent| |David Cristian|absent| |David Gheorghe|prezent| |Diaconescu Cristian|prezent| |Diaconu Mircea|absent| |Dobra Nicolae|prezent| |Dumitru Constantin|prezent| |Fekete-Szabó András Levente|prezent| |Feldman Radu Alexandru|prezent| |Filip Petru|prezent| |Fodoreanu Sorin|prezent| |Frâncu Emilian Valentin|absent| |Frunda György|absent| |Găină Mihăiță|absent|

Geoană Mircea Dan prezent Ghișe Ioan absent Greblă Toni prezent Grosu Corneliu prezent Günthner Tiberiu prezent Hașotti Puiu prezent Hărdău Mihail prezent Humelnicu Augustin Daniel prezent Ichim Paul prezent Igaș Traian Constantin prezent Ion Vasile prezent Iordănescu Anghel absent Jurcan Dorel absent Lazăr Sorin Constantin prezent Luca Raymond prezent Mang Ioan absent Marcu Gheorghe prezent Mardare Radu Cătălin prezent Marian Ovidiu prezent Marian Valer absent Markó Béla absent Mazăre Alexandru prezent Măgureanu Cezar Mircea prezent Mărcuțianu Ovidius absent Mihăilescu Petru Șerban prezent Mitrea Elena absentă Mitrea Miron Tudor absent Mîrza Gavril prezent Mocanu Alexandru prezent Mocanu Toader prezent Moga Nicolae prezent Mustățea Vasile absent Mutu Gabriel absent Necula Marius Gerard prezent Nedelcu Vasile absent Nicoară Marius Petre absent Nicoară Romeo Florin prezent Nicolaescu Sergiu Florin prezent Nicula Vasile Cosmin prezent Nistor Vasile prezent Niță Mihai prezent Onofrei Orest absent Oprea Dumitru prezent Oprea Mario Ovidiu prezent Panțuru Tudor prezent Pașca Liviu Titus prezent Păran Dorin prezent Pereș Alexandru prezent Pintilie Vasile prezent Plăcintă Sorina Luminița prezentă Pop Gheorghe prezent Popa Cornel absent Popa Mihaela absentă Prodan Tiberiu Aurelian absent Prunea Nicolae Dănuț prezent Rasaliu Marian Iulian prezent Rădulescu Cristian prezent Rădulescu Șerban prezent Robu Nicolae absent Rotaru Ion prezent Rușanu Dan Radu absent Rușeț Ion prezent Saghian Gheorghe absent Savu Daniel prezent Sârbu Ilie prezent Sbîrciu Ioan prezent Secășan Iosif prezent Severin Georgică prezent Silistru Doina absentă Staicu Dumitru Florian prezent Stănișoară Mihai prezent Șova Dan Coman absent Tămagă Constantin prezent Toma Ion prezent Țopescu Cristian George prezent Țuțuianu Adrian absent Udriștoiu Tudor prezent Urban Iulian prezent Valeca Șerban Constantin absent Vasilescu Lia Olguța prezentă Verestóy Attila absent Voicu Cătălin prezent Voiculescu Dan absent Vosganian Varujan absent

## **Domnul Vasile Blaga:**

Vă rog să vă așezați.

Declar deschisă ședința plenului Senatului și vă anunț că, din totalul de 134 de senatori, sunt prezenți 96, 38 fiind absenți.

Așadar, cvorumul legal de lucru, minimum 68 de senatori, este îndeplinit.

Ședința plenului o conduc împreună cu domnii secretari Alexandru Pereș și Vasile Cosmin Nicula.

Ordinea de zi și programul de lucru v-au fost distribuite. Aveți observații?

Nu aveți.

Da, vă rog, funcționează.

Deci supun votului proiectul ordinii de zi.

Cu 76 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, ordinea de zi a fost aprobată.

Programul de lucru pentru săptămâna următoare, 16–22 aprilie 2012.

Biroul permanent vă propune următorul program: luni – zi liberă, marți – o zi normală de plen, miercuri și joi – lucrări în comisiile permanente, vineri, sâmbătă și duminică – 20, 21, 22 aprilie anul curent –, activități în circumscripțiile electorale.

Observații?

Nu sunt.

La următorul punct al ordinii de zi, avem Proiectul de hotărâre privind contul de execuție a bugetului Senatului pe anul 2011, nu înainte de a-i da cuvântul, pe procedură, domnului senator Secășan.

Vă rog. Microfonul 2.

## **Domnul Iosif Secășan:**

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

Doresc să fac un anunț în nume propriu. Cu începere de astăzi, îmi încetez activitatea în cadrul Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal și-mi voi continua activitatea în cadrul Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

Sunt Iosif Secășan, senator de Caraș-Severin.

Mulțumesc, domnule senator.

Îi dau cuvântul domnului senator Cezar Măgureanu. Vă rog. Microfonul nr. 3.

Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Doresc să vă informez că, astăzi, 10 aprilie 2012, îmi dau demisia ca vicelider în cadrul Grupului parlamentar progresist și voi activa ca senator independent.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului chestor Berceanu – ( _Sala se amuză.)_ –, pentru a prezenta Raportul privind execuția bugetară a Senatului României pe anul 2011.

Dau cuvântul domnului Berceanu, sper că am fost clar.

Așa cum am declarat de mult prea multe ori, nu vă faceți iluzii...

Informare privind execuția bugetului Senatului României pe anul 2011

Potrivit Legii bugetului de stat, bugetul Senatului, finanțat integral din resurse de la bugetul de stat, a fost aprobat inițial în sumă de 86.546 de mii de lei.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 465 din mai 2011, bugetul a fost majorat cu 11.037 de mii de lei pentru desfășurarea la București, în perioada 7–10 octombrie 2011, a Sesiunii Anuale a Adunării Parlamentare NATO.

Ulterior, au mai fost rectificări bugetare, astfel încât, la sfârșitul anului 2011, bugetul a fost în sumă de 94.427 de mii de lei, structurat astfel:

1. Cheltuieli curente: 85.482 de mii de lei, din care:

- Cheltuieli de personal: 58.868 de mii de lei;

- Bunuri și servicii: 25.007 de mii de lei;

- Transferuri: 1.094 de mii de lei;

2. Cheltuieli de capital: aproape 9.000 de mii de lei, din

care:

– Active nefinanciare: aproape 9.000 de mii de lei.

Deschiderile de credite bugetare aprobate de Ministerul Finanțelor Publice au fost, până la urmă, în sumă de 92.592 de mii lei și cheltuielile – în sumă de 92.276 de mii de lei. Deci bugetul, la 31 decembrie 2011, a fost realizat în proporție de 99,66%.

Pe titluri, în rezumat:

La „Cheltuieli de personal”, au fost 58.290 de mii de lei.

La „Bunuri și servicii”: 23.580 de mii de lei pentru întreținere și funcționare (iluminat, încălzit, apă și așa mai departe), cheltuieli materiale, cheltuieli de cazare și transport al senatorilor în țară și în străinătate.

La titlul „Transferuri între unități ale administrației publice”, suma a fost de 985 de mii de lei, utilizată pentru funcționarea Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989, care este ordonator terțiar de credite al Senatului.

La titlul „Alte transferuri”, au fost 2 mii de lei.

La titlul „Asistență socială”, au fost 511 mii de lei pentru indemnizațiile funcționarilor Senatului, funcționari parlamentari.

Și la titlul „Active nefinanciare” – credite în sumă de 8.908 mii de lei, e vorba de lucrări de construcții și instalații la corpurile de clădire aflate în administrarea Senatului.

## **Domnul Vasile Blaga:**

## Mulțumesc, domnule chestor.

În condițiile acestea,

## Doamnelor și domnilor,

Salutăm prezența în sala de plen a Senatului României a Delegației Comisiei pentru politică externă a Parlamentului Republicii Irak, condusă de Șeicul Humam Baqer Abdul Majeed Hammmoodi, președintele comisiei.

Din comisie mai fac parte Excelența Sa Mohammed Saeed Al-Shakarchi, ambasadorul Irakului la București, domnul Adeelah Hammood Hussein Saleem, vicepreședintele comisiei, și membrii comisiei: doamna Nada Mohammed Ibrahim Ibrahim și domnul Mohammed Jamsheed Abdullah Alokah.

## Mulțumesc.

La punctul 4 din ordinea de zi, avem aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea următoarei inițiative legislative: este vorba despre Proiectul de lege privind statutul personalului de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și pentru modificarea unor acte normative din domeniul justiției. Adoptat de Camera Deputaților la 22 martie 2012.

Îi dau cuvântul inițiatorului, domnul ministru Cătălin Predoiu.

Microfonul central.

Vă rog, domnule ministru Predoiu.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Această lege a personalului de specialitate din instanțe face parte din angrenajul mai mare al proiectelor de lege care sprijină introducerea codurilor în sistemul judiciar.

În esență, legea transferă o serie de sarcini administrative de la judecători la grefieri și introduce managerii de instanță, care au rolul de a optimiza cheltuirea banului public în sistemul judiciar.

Această lege servește aplicării Codului de procedură civilă, pentru că în acel Cod de procedură civilă o parte dintre proceduri sunt eminamente scrise. Există o etapă scrisă, prealabilă etapei de dezbateri verbale din fața judecătorilor, care necesită un post special de grefier judiciar. Parte din această instituție este, deci, gândită prin legea personalului de specialitate.

Iată un motiv pentru aprobarea ei de urgență de către dumneavoastră, altele ținând de aspecte formale cum ar fi: recomandările din Raportul de țară privind Mecanismul de Cooperare și Verificare sau cele privind introducerea Cărții verzi a grefierului european, inclusă în Recomandarea R (86) 12 a Comitetului de Miniștri al statelor membre.

Deci, atât din punct de vedere substanțial, cât și din punct de vedere formal, susținem aprobarea legii în procedură de urgență de către dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Mulțumesc, domnule ministru.

La punctul 5 din ordinea de zi avem notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului la 4 aprilie 2012, a unor inițiative legislative.

Se consideră adoptate, prin împlinirea termenului la 4 aprilie 2012, în conformitate cu art. 75 alin. (2) din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 141 alin. (2) din Regulamentul Senatului, următoarele inițiative legislative:

1. Propunerea legislativă privind ridicarea și depozitarea vehiculelor staționate neregulamentar.

2. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 237 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

3. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 460/2003 privind exercitarea profesiunilor de biochimist, biolog și chimist, înființarea, organizarea și funcționarea Ordinului Biochimiștilor, Biologilor și Chimiștilor în sistemul sanitar din România, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 836 din 25 noiembrie 2003.

4. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 17 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.

5. Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

6. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii minelor nr. 85/2003.

7. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 16 din Legea nr. 13/2007 privind energia electrică.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Stimați colegi,

Avem în față Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiectul de modernizare a sistemului de asistență socială) dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Este vorba despre un proiect care are în vedere susținerea strategiei Guvernului privind reforma sistemului în domeniul asistenței sociale, dar și modernizarea acestui sistem.

În acest sens, Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare a acordat României un împrumut în valoare de 500 de milioane de euro.

Acordul de împrumut dintre România și BIRD are ca scop susținerea procesului de reformă, așa cum spuneam, în domeniul asistenței sociale, în special ținând cont de necesitatea îmbunătățirii echității prin creșterea ponderii fondurilor de asistență socială destinate celei mai sărace chintile a populației; îmbunătățirea eficienței administrative prin reducerea cu 15% față de valoarea de bază a costurilor de administrare a sistemului și prin participarea beneficiarilor la sistem utilizând formularul unic; reducerea erorilor și a fraudei prin îmbunătățirea sistemelor informatice și a procedurilor de supraveghere și control, dar și consolidarea programelor pentru familiile cu venituri reduse și pentru persoanele cu dizabilități.

Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, prin direcțiile de specialitate, este desemnat agenție de implementare a acestui proiect de lege, în această calitate revenindu-i întreaga autoritate și responsabilitate în realizarea obiectivelor proiectului.

Față de cele prezentate mai sus, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale susține prezentul proiect de lege.

Vă mulțumesc foarte mult.

Și eu vă mulțumesc.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital pentru a prezenta raportul.

Vă rog, domnule senator Ovidiu Marian. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul de reglementare al proiectului de lege îl reprezintă ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, în valoare de 500 de milioane de euro, destinat susținerii procesului de reformă în domeniul asistenței sociale.

Împrumutul este acordat pe o perioadă de 12 ani, din care 11,5 ani perioada de grație, iar dobânda se plătește în fiecare an, la termenele de scadență.

Membrii comisiei au hotărât să adopte un raport de admitere, în forma adoptată de Camera Deputaților. Mulțumesc.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Și eu vă mulțumesc. Domnule senator Daea, este în regulă? Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este Cameră decizională.

La punctul 7 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului privind privilegiile și imunitățile Centrului Sud-Est European de Aplicare a Legii, semnat la București la 24 noiembrie 2010.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamnei secretar general Irina Alexe.

Microfonul 10.

Și eu vă mulțumesc.

Sunt colegi care doresc să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?

Nu.

Declar încheiate dezbaterile generale...

Doriți?

Vă rog, domnule senator Daea. Microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte al Senatului. Doamnelor și domnilor senatori,

O întrebare pentru reprezentantul Guvernului: din cele 500 de milioane de euro, suma totală de împrumut, este cunoscut de Domnia Sa cât din aceasta este pentru componentele pe care le-a enumerat în susținerea necesității încheierii acestui acord?

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Vă rog să răspundeți, domnule secretar de stat. Microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Necesitatea încheierii Protocolului privind privilegiile și imunitățile Centrului Sud-Est European de Aplicare a Legii, denumit SELEC, a rezultat din dispozițiile art. 6 din Convenția SELEC, care a fost deja ratificată de România, potrivit căreia reprezentanții statelor membre SELEC, ofițerii de legătură, directorul general, directorii, personalul SELEC și reprezentanții partenerilor operaționali beneficiază de privilegiile și imunitățile necesare pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în conformitate cu un protocol ce va fi încheiat de către statele membre.

Pe baza acestei dispoziții din convenție, a fost încheiat prezentul protocol, pe care vă rugăm să-l ratificați în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Dau cuvântul președintelui Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul senator Toni Greblă. Microfonul 7.

Vă mulțumesc foarte mult pentru întrebare.

Aș vrea să vă rog să acceptați să revenim cu precizări asupra detaliilor privind bugetul proiectului de lege, pentru că ele nu sunt cuprinse în text, așa cum este prezentat acum în fața dumneavoastră, ci sunt detalii prezentate în anexele proiectului de lege.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este vorba de Acordul cu privire la Centrul Sud-Est European de Aplicare a Legii privind personalul care beneficiază de imunități și privilegii diplomatice, astfel cum sunt ele definite de Adunarea Generală a Națiunilor Unite în 1946 și de Convenția cu privire la relațiile diplomatice, încheiată la Viena în 1961.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în unanimitate, vă propune un raport de admitere a proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este Cameră decizională.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnii senatori doresc să adreseze întrebări inițiatorului? Nu doresc.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este Cameră decizională.

La punctul 8 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre România și Canada privind localurile diplomatice, semnat la București la 11 martie 2011.

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Domnule secretar de stat Anton Niculescu, microfonul 10.

## **Domnul Anton Niculescu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Este vorba despre un proiect de lege pentru ratificarea unui acord care reglementează modul în care se achiziționează terenuri pentru folosința misiunilor diplomatice ale României în Canada și ale Canadei în România.

Acordul conține prevederi referitoare la terenurile folosite exclusiv pentru sediul misiunii diplomatice, condițiile dobândirii dreptului de proprietate asupra terenului, exercitarea tuturor drepturilor și îndeplinirea tuturor obligațiilor ce revin titularului dreptului de proprietate, notificarea de către părți a intenției de a cumpăra, vinde, închiria sau transmite dreptul de proprietate, scutirea de la plata unor taxe și impozite, soluționarea divergențelor, respectiv intrarea în vigoare și valabilitatea acordului.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnului președinte Toni Greblă.

Microfonul 7.

Acordul dintre România și Canada dă posibilitatea ca, pentru buna funcționare a misiunilor diplomatice și a oficiilor consulare, a reședințelor șefilor de misiune și a oficiilor celor două țări, să poată fi dobândit drept de proprietate asupra terenurilor strict necesare activităților diplomatice.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări vă propune, spre dezbatere și adoptare, raportul de admitere și proiectul de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este Cameră decizională.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Dau cuvântul colegilor senatori, dacă doresc să adreseze întrebări.

Nu doresc.

Declar încheiate dezbaterile generale.

La punctul 9 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.

Rog liderii grupurilor parlamentare să cheme colegii senatori în sală.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul domnului ministru Predoiu, pentru a susține punctul de vedere al Guvernului.

Vă rog, domnule ministru. Microfonul central.

Domnule președinte al Senatului, Doamnelor și domnilor senatori,

Dreptul subiectiv rămâne o literă moartă fără o lege de procedură care să-i garanteze vocația împlinirii sau să-i asigure realizarea juridică în cazul necunoașterii sau încălcării.

Legea de punere în aplicare a Codului de procedură civilă are, la rândul ei, rostul de a asigura compatibilitatea acesteia cu legile în vigoare, inclusiv cu noul Cod civil, pus în aplicare în octombrie 2011. Suntem, așadar, în fața unui nou pas important pe drumul așezării cadrului normativ de bază al justiției.

Codul de procedură civilă în vigoare a intrat în aplicare la 1 decembrie 1865 și a fost modificat în 1900, 1925, 1929, 1943, 1948, 1952, 1954, 1985, 1989, 1993, 2000. De aceea avem interpretare neunitară, cu repercusiuni asupra duratei și finalității actului de justiție, de aceea avem condamnări la CEDO privind durata proceselor.

Prin Legea micii reforme din 2010 s-au adus corecții importante, care au pregătit intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă. Acum trebuie să facem însă pasul decisiv, să punem în aplicare noul Cod de procedură civilă.

## Doamnelor și domnilor senatori,

În Raportul Comisiei Europene din 8 februarie 2012 se spune: „Ar trebui, în prezent, să se dea curs declarațiilor recente privind punerea în aplicare prin adoptarea legislației și prin finalizarea unui plan cuprinzător de punere în aplicare.”

Prin adoptarea acestui proiect de lege, Senatul face mai mult decât operă legislativă, își aduce o contribuție directă la europenizarea sistemului judiciar, la integrarea cât mai profundă a României în Uniunea Europeană. Este, de aceea, un moment potrivit să reînnoiesc apelul meu către toate forțele politice pentru a continua să sprijine agenda Ministerului Justiției, așa cum au făcut-o și până în prezent.

Suntem foarte aproape să încheiem un parcurs remarcabil de înnoire a cadrului legislativ al justiției. Suntem foarte aproape să punctăm decisiv în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, prin punerea în aplicare a Codului de procedură civilă.

De aceea, vă solicit, cu deferență, adoptarea acestui proiect de lege.

Mulțumesc, domnule ministru.

Dau cuvântul domnului președinte Greblă, pentru a prezenta raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă rog.

Microfonul 7.

Liderii grupurilor parlamentare să cheme colegii în sală.

Înainte de a lua în dezbatere Proiectul de lege pentru punerea în aplicare a Codului de procedură civilă, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ și de la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități.

Este un proiect de lege foarte complex, este un proiect de lege asupra căruia am stăruit foarte mult, este un proiect de lege care sperăm să răspundă dezideratului justițiabililor, la forme mai simple și accesibile de justiție, care reglementează, în principal, o reconfigurare a competenței materiale a instanțelor de judecată în scopul împărțirii echitabile a cauzelor, eficientizarea procedurii de citare și de comunicare a actelor de procedură, de asemenea, instituirea unor instrumente și mecanisme procedurale menite să contribuie la soluționarea cauzelor civile într-un termen rezonabil, lucru foarte interesant, resistematizarea etapelor procesului civil cu etapa consistentă, o etapă scrisă, de cercetare a procesului, și apoi dezbaterea în fond, care se desfășoară în formă orală. În fine, sunt modificări importante și în ceea ce privește materia executării silite.

Având în vedere toate acestea, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, împreună cu reprezentanții la înalt nivel ai Ministerului Finanțelor Publice, ai Ministerului Justiției, ai Consiliului Superior al Magistraturii, ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, ai Uniunii Naționale a Juriștilor din România, a dezbătut și adoptat, în unanimitate, un raport de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Drept urmare, stimați colegi, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări vă propune spre aprobare raportul de admitere al proiectului de lege, împreună cu amendamentele cuprinse în anexă.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

În cadrul dezbaterilor generale, reprezentanții grupurilor parlamentare...

Domnul senator Georgică Severin.

Microfonul 3.

Vă rog, domnule senator.

## **Domnul Georgică Severin:**

Am ascultat cu foarte multă bucurie și emoție luarea de cuvânt a domnului ministru, în care a lăudat activitatea Parlamentului din acești ani, a lăudat în special activitatea Senatului, și de aceea sunt ferm convins că această bucurie și aceste laude se vor găsi și într-o poziție a Ministerului Justiției pentru Parlament bicameral și pentru susținerea activității parlamentare.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule ministru, și contăm pe dumneavoastră.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Cred că toți colegii senatori sunt în asentimentul dumneavoastră.

Domnul senator Daea, microfonul 4.

## **Domnul Petre Daea:**

Domnule președinte al Senatului, Doamnelor și domnilor senatori, Domnule ministru,

Contez și eu pe ceva. Contez pe trăinicia acestui Cod de procedură civilă. Mi-am notat în colțul de ținere de minte anul în care a pornit la drum un asemenea cod și am făcut un calcul simplu care ne demonstrează faptul că suntem într-un loc al deciziei care face istorie. Un cod cu o viață seculară primește girul Senatului astăzi, într-un moment în care mai toți ne gândim cum să fie mai bine.

Și pentru a încheia, nemailuând cuvântul astăzi, Codul de procedură civilă să aibă viață lungă, iar dumneavoastră „Un Paște fericit!”.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Mai sunt luări de cuvânt? Nu mai sunt.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, Domnule ministru,

După dezbaterile generale asupra raportului întocmit, pentru că sunt amendamente, dacă îmi permiteți, la numărul curent 28, conform Regulamentului Senatului, să deschidem o dezbatere, fiindcă avem anumite observații.

La numărul curent 28 din raportul cu amendamente admise, este vorba despre modificarea Legii privind taxele judiciare de timbru. Până la această modificare, astăzi aflată în vigoare, conform legislației, aceste taxe judiciare de timbru constituie integral venit la bugetele locale.

Prin amendamentul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, se propune o altă defalcare a acestor sume, și anume: 30% din aceste taxe ar reveni Ministerului Justiției și ar fi folosite exclusiv pentru finanțarea instanțelor judecătorești, 30% venit la bugetul de stat, deci la Ministerul Finanțelor Publice, și 40% ar rămâne la bugetele locale.

Am două-trei observații cu privire la acest amendament. În primul rând, Guvernul, prin Proiectul de lege pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, nu ne propune un asemenea amendament, deci este un amendament al nostru, pe care putem, sigur, să-l adoptăm sau nu. Grupul parlamentar al UDMR nu poate

susține un asemenea amendament, pentru că, practic, bugetele locale iarăși vor fi tăiate, scăzute.

În al doilea rând, suntem în timpul unui an bugetar, bugetele locale s-au format având în vedere și aceste sume preconizate. Deci chiar dacă ar fi vorba de adoptarea acestui amendament, trebuia specificat, în mod clar, că intră în vigoare în anul bugetar următor, eventual, pentru că, practic, dacă Parlamentul ar adopta în ambele Camere un asemenea amendament – hai să spunem – sau această lege în forma actuală până în iunie, din iulie aceste sume ar fi conform proporției propuse prin acest amendament, deci nu ar mai reveni integral autorităților locale.

În plus, această reglementare, dacă nu mă înșel, pornește de la o ordonanță de urgență din 2008, care a fost aprobată în 2009, și prin acea lege de aprobare s-a introdus această reglementare. Deci, practic, vorbim de un text de lege, și anume acela că taxele judiciare de timbru revin integral bugetelor locale, pe care l-am aprobat noi, Legislativul actual.

Mulțumesc.

Domnule președinte Greblă, vă rog să vă susțineți amendamentul, în numele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Dacă ar fi așa, probabil, nici Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări nu ar fi modificat proiectul de lege. Pe legea care este în vigoare astăzi în România, taxele de timbru nu constituie venit la bugetele locale, constituie venit la bugetul localității în care se află sediul instanței la care se plătește taxa de timbru. Deci nu toate bugetele locale beneficiază de aceste taxe de timbru, ci beneficiază exclusiv localitatea în care funcționează instanța de judecată. Aceasta ar fi o primă precizare.

Al doilea lucru. Un inconvenient major pe care am căutat să-l eliminăm este faptul că pe legea în vigoare astăzi, justițiabilul fiind obligat să plătească taxa de timbru la bugetul localității în care se află sediul instanței în care se judecă, trebuie să ajungă – cu suficient timp înainte, dacă nu e din localitatea respectivă –, trebuie să ajungă cu suficient timp înainte în acea localitate, care poate să fie Satu Mare, București, Iași, Constanța, capătul celălalt de țară, să caute administrația financiară locală, să plătească taxa de timbru, și după aceea să se ducă la instanța de judecată. Este un lucru foarte dificil de realizat, mai ales pentru justițiabilii care au mijloace financiare și materiale mai mici la îndemână.

Pentru acest motiv, am vrut să eliminăm acest inconvenient și taxa de timbru să se plătească de oriunde din țară într-un cont unic administrat de Ministerul Finanțelor Publice.

Ce să se întâmple cu acești bani? Este normal ca o parte să rămână pentru nevoile instanțelor judecătorești, și noi am propus 30% – după părerea mea, este normal ca 40% din taxa judiciară de timbru să rămână la autoritatea locală, în bugetul localității unde-și are sediul acea instanță judecătorească –, 30%, dar la acea instanță judecătorească plătesc taxă de timbru judiciar locuitorii din jumătate de județ sau, pentru tribunal, din tot județul, la Înalta Curte de Casație și Justiție plătesc taxa de timbru justițiabilii din toată țara. Și atunci, este normal ca numai o parte din această sumă să rămână autorității locale de la sediul instanțelor de judecată, restul să poată să fie redistribuiți tuturor celorlalte autorități locale din raza de acțiune a instanțelor.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Alți colegi doresc să se exprime pe această temă? Nu doresc. Au fost...

Domnule senator Cseke, scuzați-mă, vă rog. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Încerc să fiu scurt.

Deci una este unde se colectează această taxă judiciară de timbru, dacă se colectează în localitatea unde este judecătoria, tribunalul, curtea de apel și așa mai departe – dacă nu vrem să se colecteze acolo și vrem să se colecteze într-un alt cont unic, asta e o discuție, iar asta nu e o problemă –, și alta e care este destinația acestor sume, pentru că, chiar dacă se colectează într-un cont unic, ele, conform legii, pleacă la autoritatea locală sau unde scrie legea.

2. Nu vreau să mă repet. În formularea actuală, pentru că nu s-a prevăzut că aceste procente se vor aplica pentru un buget anual, pentru bugetul anului viitor, în momentul intrării în vigoare a legii, noi, practic, amputăm bugetele locale, pentru că autoritățile locale și-au creionat bugetul proiectându-și anumite venituri din această taxă judiciară de timbru și din iunie, din iulie, când se aprobă legea, aceste taxe nu vor mai veni 100%, vor veni numai 40%.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Și eu vă mulțumesc.

Mai sunt luări de cuvânt?

Nu mai sunt.

Discuțiile au fost lungi și în Biroul permanent al Senatului, de aceea, până la urmă, știam că o să ajungem să tranșăm prin vot.

Vreau să vă spun că Ministerul Justiției este de acord cu oricare variantă, deci nu avem probleme din acest punct de vedere.

De aceea,

Vă rog.

Nu s-a făcut nicio solicitare, astfel încât trebuie să supuneți la vot raportul, cu amendamentele admise.

## Păi noi am înțeles...

Eu am înțeles, din partea colegilor, a domnului senator Cseke, că asta a cerut. Îl întreb pe domnul Cseke dacă asta a cerut.

Vă rog, domnule senator.

## Domnule președinte,

Citesc articolul din Regulamentul Senatului: „În cazurile în care comisia sesizată în fond a operat modificări sau completări la textele proiectului de lege sau propunerii legislative, cuprinse în raportul acesteia, președintele consultă Senatul dacă sunt observații la acestea” – au fost – „și dezbaterile se fac numai asupra textelor la care se referă aceste observații și se rezolvă prin vot.”

Eu cred că nici nu trebuia să cer vot, dar cer, în mod expres, vot.

## **Domnul Vasile Blaga:**

## În regulă.

Deci

Vă rog, domnul...

Liderul Grupului parlamentar al PNL cere două minute pauză de consultări.

Vă rog.

Vă rog să nu plecați din sală, pentru că vor fi două-trei minute pauză de consultări și este un proiect de lege extrem de important.

Domnule președinte, puteți prezenta un punct de vedere? Domnul președinte...

Vă rog să vă ocupați locurile.

Liderul Grupului parlamentar al UDMR, domnul senator Fekete.

Microfonul 2, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,

Noi ne menținem punctul nostru de vedere și vom vota împotriva acestui amendament, inclusiv dacă intră în vigoare de la anul sau nu.

Sigur, ceilalți vor vota după conștiința lor. Sunt pentru administrațiile locale sau nu sunt. Tot luăm de la administrațiile locale. Am luat de la drumuri județene o sumă frumușică, pentru că vine PNDI-ul, acum mai luăm și taxa de timbru judiciar și, uite așa, poate marțea viitoare mai luăm niște bani de la autoritățile locale. Asta da descentralizare! Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnule senator Hașotti, doriți să interveniți? Microfonul 2.

Vă rog să vă ocupați locurile!

Îi dau cuvântul domnului președinte Toni Greblă, pentru a prezenta înțelegerea liderilor.

Da, foarte scurt.

Vă rog.

## **Domnul Toni Greblă:**

Vă rog.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Sunt mandatat să vă rog să fiți de acord cu completarea amendamentului făcut în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în sensul în care această prevedere intră în vigoare începând cu exercițiul bugetar 2013, ca să nu fie niciun fel de problemă. Și, cu asta, cred că se poate accepta.

Domnule senator Severin, vă rog. Microfonul 3. Microfonul 3, vă rog.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Trebuie să gândim ceea ce se întâmplă cu multă atenție. Sunt mai multe aspecte. Îi rog pe toți cei care au în colegii localități în care sunt judecătorii și alte instanțe să se gândească la tot ceea ce înseamnă ca mizerie, ca trafic, parcările, distrugerile din zonă și toate celelalte pe care trebuie să le suporte localitățile, nu altcineva.

În același timp, în contextul în care noi ne îndreptăm totuși spre descentralizare, mi se pare normal ca fondurile să rămână la autoritățile locale.

Vorbesc în numele meu. Eu voi vota împotriva acestui amendament.

Solicit încetarea discuțiilor și apoi să supuneți la vot amendamentul.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Greblă.

Cred că trebuie supusă la vot, mai întâi, propunerea de completare a amendamentului cu ceea ce a fost acceptat, și anume că intră în vigoare din 2013, pentru că invers, dacă e respins, nu s-ar mai putea susține.

În regulă.

Vă rog, domnul senator Constantin Dumitru – microfonul 3 –, dar să nu ne blocăm în...

Nu...

Pe procedură, domnule președinte.

Vă rog mult, domnule senator.

Regulamentar, trebuie să supuneți întâi votului propunerea făcută de lideri.

Este clar.

Nu se poate efectua o modificare asupra unui amendament sau asupra unui text din lege dacă nu se supune întâi votului plenului. După ce se supune votului acest lucru, se completează, într-adevăr, amendamentul și, după aceea, amendamentul se supune votului din nou în noua formulă, cu sau fără această completare pe care au făcut-o liderii.

Așa e regulamentar.

## **Domnul Vasile Blaga:**

## Vă mulțumesc.

Bineînțeles, cu modificarea propusă.

Cu 62 de voturi pentru, 22 de voturi împotrivă, 7 abțineri, amendamentul a fost adoptat.

Acum v-aș ruga să fiți extrem de atenți. Nu mai sunt intervenții asupra acestui proiect de lege.

Rog senatorii din toate grupurile parlamentare, inclusiv din Grupul parlamentar al UDMR, să fie atenți, pentru că inclusiv raportul are nevoie...

Este vorba de o lege organică și raportul are nevoie de cvorum de lege organică. Deci, de aceea, vă rog să fiți foarte, foarte atenți.

Declar închise dezbaterile generale și

Vă rog, liste pentru liderii de grup.

La punctul 10...

Vă rog, domnule senator Țuțuianu.

Procedură?

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Un comentariu, pentru că nu-mi place să rămânem datori.

De la autoritățile locale nu am luat noi bani, ci dumneavoastră, majoritatea existentă, cel puțin, până ieri, modificând Legea bugetului de stat.

Al doilea aspect. PNDI-ul nu l-am înființat noi, domnule senator de la Grupul parlamentar al UDMR, ci dumneavoastră.

Și, în al treilea rând, ați avut grijă ca, prin hotărârea domnului Ungureanu, să rezolvați problema autorităților locale într-un mod care e fără precedent: din 165 de miliarde de lei la Dâmbovița, 163 de miliarde de lei la PDL.

Asta e reforma statului și trebuia să spunem lucrul acesta, ca să nu rămână nedumeriți.

Mulțumesc mult.

## Mulțumesc.

La punctul 10 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995.

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul doamnei secretar de stat Barac.

Microfonul 9.

## **Doamna Lidia Barac** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege privind modificarea Legii nr. 36/1995 este consecința vieții de până acum a acestui proiect de lege și a modificărilor intervenite în relațiile sociale ale României, impuse, în principal, de intrarea în vigoare a Codului civil la 1 octombrie 2011.

A fost nevoie de unificarea și sistematizarea unor norme referitoare la competența notarilor publici, la introducerea unor registre de publicitate prevăzute de Codul civil pentru a operaționaliza chiar și acest cod și, nu în ultimul rând, împreună cu Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, am căzut de acord că este cazul să reevaluăm și normele privind...

## Numai un pic, vă rog.

Vă rog să rețineți că este vorba de al doilea proiect de lege important pentru MCV.

De aceea, rog colegii și pe domnii miniștri chiar – știu că au treabă multă – să revină în bănci. Domnule ministru Berca, vă rog să vă ocupați locul în sală, pentru că, altfel, mai stau vreo trei pe lângă dumneavoastră.

Vă rog.

Doamna secretar de stat, scuzați-mă! Microfonul 9.

Mulțumesc.

Și, nu în ultimul rând, spuneam, au fost reevaluate normele privind integritatea corpului notarilor publici, răspunderea disciplinară și procedurile respective, în strict acord și cu alte legi ale altor profesii conexe justiției, care au fost amendate recent în Parlamentul României.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat. Domnul președinte Greblă, microfonul 7.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Fără să mai repet ceea ce a spus doamna ministru Barac, aș vrea doar să adaug că proiectul de lege împreună cu amendamentele adoptate la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări au fost puse de acord inclusiv cu Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, la lucrările comisiei participând președintele acestei uniuni, domnul Mănescu, astfel încât amendamentele adoptate și proiectul de lege au fost, practic, convenite de membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări atât cu Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, cât și cu Ministerul Justiției.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Urmează să fie supus votului Senatului, împreună cu raportul de admitere, cu amendamente.

Camera decizională este Camera Deputaților.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Mulțumesc. Poziții ale colegilor senatori? Nu sunt.

Declar închise dezbaterile generale.

Punctul 11 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 36/1995 privind notarii publici și activitățile notariale.

Inițiatorul este în sală și dorește să ia cuvântul? Domnul senator Nicoară Marius Petre.

Domnul senator Nicoară nu dorește să ia cuvântul.

Dau cuvântul doamnei secretar de stat Barac, din partea Guvernului.

Doamna secretar de stat, vă rog. Microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte.

Această propunere legislativă, ca și următoarea de la punctul 12, au fost evaluate în contextul discuțiilor în legătură cu inițiativa legislativă pe care tocmai ați adoptat-o, de la punctul 10.

Unele norme și propuneri au fost preluate în legea de bază, inițiativă legislativă a Guvernului, așa că Guvernul României nu susține nici această propunere legislativă, nici pe cea de la punctul 12.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul președinte Greblă – microfonul 7 –, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Am încercat să preluăm din următoarele două inițiative legislative ceea ce era compatibil cu ce modificasem la punctul anterior, astfel încât preluând de acolo ceea ce era important, practic, acesta și următoarea propunere legislativă au rămas fără obiect, astfel încât Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări vă propune, în unanimitate, un raport de respingere a propunerii legislative.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Mulțumesc. Sunt poziții ale colegilor senatori? Nu sunt.

Declar închise dezbaterile generale.

Punctul 12, Propunerea legislativă pentru modificarea lit. b) a art. 42 din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995.

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul este prezent? Domnul deputat Socaciu?

Nu este prezent.

Dau cuvântul doamnei secretar de stat Barac, din partea Guvernului.

Microfonul 9.

Vă rog.

**Domnul Dumitru Nicu Cornoiu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 8 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, în sensul sancționării membrilor Guvernului care, în exercițiul funcțiunii lor, prezintă, cu rea-credință, date inexacte Parlamentului sau Președintelui României, precum și publicului, în ceea ce privește activitatea Guvernului sau a unor instituții.

Mulțumesc, domnule președinte.

Exact pentru aceleași motive, Guvernul nu susține această inițiativă legislativă.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul președinte Greblă, vă rog.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Raport de respingere, lege organică, Senatul, primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Și eu vă mulțumesc.

Declar închise dezbaterile generale, nemaifiind înscrieri la cuvânt.

Punctul 13, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 8 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului.

La punctul 13.

Domnul senator Dan Voiculescu și domnul senator Ghișe nu sunt prezenți.

Are cuvântul, din partea Guvernului, domnul secretar de stat Cornoiu.

Microfonul 10, vă rog.

Mulțumesc.

Domnul senator Greblă, vă rog.

Propunere legislativă pentru modificarea și completarea art. 8 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială.

Având în vedere și avizele negative ale Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități, ale Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și imprecizia textului care ne-a fost propus spre dezbatere și adoptare, vă propunem, stimați colegi, un raport de respingere a propunerii legislative.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Și eu vă mulțumesc.

Declar închise dezbaterile generale, nemaifiind înscrieri la cuvânt.

Ne oprim aici.

Mulțumesc liderilor de grup.

Într-adevăr, discuțiile din Birou și înțelegerea au fost respectate, dar să știți că până la poziția 26 sunt doar inițiative legislative care au termen de adoptare tacită mâine. Vreo 14. Asta este...

Încheiem ședința, nu înainte de a vă informa că o serie de colegi au depus întrebări la secretariatul ședinței:

– din partea Grupului parlamentar al PDL, domnii senatori Ion Rușeț, Dumitru Oprea, Gheorghe David și Florin Mircea Andrei; – din partea Grupului parlamentar al PSD, senatorii Gheorghe Saghian, Doina Silistru, Sorin Constantin Lazăr, Alexandru Cordoș, Gheorghe Pop, Marius Sorin Ovidiu Bota, Florin Constantinescu și Elena Mitrea;

– din partea Grupului parlamentar al PNL, domnii senatori Emilian Valentin Frâncu, Ioan Ghișe, Vasile Nistor și Șerban Rădulescu;

– din partea Grupului parlamentar progresist, domnul senator Sorin Serioja Chivu.

Au depus interpelări la secretariatul ședinței următorii colegi:

– din partea Grupului parlamentar al PDL, domnii senatori Ion Rușeț și Tudor Udriștoiu;

– din partea Grupului parlamentar al PSD, senatorii: Gheorghe Saghian, Doina Silistru, Sorin Constantin Lazăr,

Alexandru Cordoș, Laurențiu Florian Coca, Daniel Savu și Florin Constantinescu;

– din partea Grupului parlamentar al PNL, domnii senatori Emilian Valentin Frâncu și Cornel Popa;

- din partea Grupului parlamentar progresist, domnul

- senator Sorin Serioja Chivu;

– domnul senator independent, de astăzi, Cezar Mircea Măgureanu.

În final, vă urez „Paște Fericit!”, pentru că n-o să ne mai vedem în plen până la Paște, tot ce vă doriți și, în primul rând, multă sănătate dumneavoastră și familiilor!

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|591905]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 29/20.IV.2012 conține 28 de pagini.**

Prețul: 42,00 lei