Stenogramă plen

2. Propunerea legislativă pentru completarea art. 264 din Legea nr. 1 din 5 ianuarie 2011 a educației naționale, publicată în Monitorul Oficial nr. 18 din 18 ianuarie 2011;

3. Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (1) al art. 84 din Legea educației naționale nr. 1/2011;

4. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii minelor nr. 85 din 23 martie 2003 privind interzicerea tehnologiilor de minerit pe bază de cianuri;

5. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal;

6. Propunerea legislativă pentru modificarea lit. a) a alin. (1) al art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăți directe și plăți naționale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007, și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură;

7. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 9 din Ordonanța Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor;

8. Propunerea legislativă pentru aprobarea unor măsuri fiscale pentru sprijinirea mediului de afaceri, crearea de noi locuri de muncă și stimularea consumului;

9. Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Codului penal, cu modificările și completările ulterioare;

10. Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții;

11. Propunere legislativă pentru modificarea și completarea art. 56 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul;

Sunt alte observații? Nu sunt.

Dacă nu sunt, trecem la procedura de vot. Deschid votul. Vă rog să vă exprimați în legătură cu solicitarea.

Cu 98 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, 5 abțineri, s-a aprobat procedura de urgență.

2. Propunerea legislativă pentru completarea art. 264 din Legea nr. 1 din 5 ianuarie 2011 a educației naționale, publicată în Monitorul Oficial nr. 18 din 18 ianuarie 2011 – respinsă de Camera Deputaților.

Se solicită procedură de urgență.

- Susține cineva procedura de urgență? Nu susține.

Mergem mai departe.

3. Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (1) al

art. 84 din Legea educației naționale nr. 1/2011 – respinsă de Camera Deputaților.

- Inițiatori: un număr de senatori și deputați. Cine susține?

Nu susține, deci nu s-a aprobat procedura de urgență. Trecem mai departe.

4. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii minelor nr. 85 din 23 martie 2003 privind interzicerea tehnologiilor de minerit pe bază de cianuri.

- Inițiatori: un număr de deputați și senatori. Susține cineva procedura de urgență? Nu susține.

Nu se aprobă, mergem mai departe.

5. Propunerea legislativă pentru completarea Legii

nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

- Vrea cineva dintre inițiatori să susțină procedura de

- urgență?

- Nu susține. Dacă nu se susține, nu se adoptă. Mergem mai departe.

6. Propunerea legislativă pentru modificarea lit. a) a alin. (1) al art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăți directe și plăți naționale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007, și pentru modificarea art.2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură.

Este cineva dintre inițiatori care să susțină procedura de urgență?

Nu se susține. Nu se supune la vot, nu se aprobă. Mergem mai departe.

7. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 9 din Ordonanța Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor.

Din partea inițiatorilor susține cineva procedura de urgență?

Nu susține. Nu supunem la vot, nu se aprobă.

8. Propunerea legislativă pentru aprobarea unor măsuri fiscale pentru sprijinirea mediului de afaceri, crearea de noi locuri de muncă și stimularea consumului.

Susține cineva procedura de urgență? Domnul senator Rădulescu, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Fiind o inițiativă a tuturor membrilor Grupului parlamentar al PDL, este normal ca eu să o susțin. Repet încă o dată, pentru colegi, o parte din titlu: sprijinirea mediului de afaceri, crearea de noi locuri de muncă și stimularea consumului.

Aici, indiferent de partid, cred că toată lumea are cam aceleași preocupări. De altfel, este vorba de niște măsuri fiscale pe care am văzut că le pomenește și actualul Guvern, și anume: într-o simulare pentru bugetul pe anul următor era vorba de o posibilă scădere a TVA-ului și, pe de altă parte, s-a tot pronunțat necesitatea scăderii CAS-ului. Cam despre astfel de măsuri este vorba și în inițiativa noastră și vă cerem acceptul pentru dezbaterea în procedură de urgență.

Procedura de urgență a fost susținută în plen. Ca urmare, o introducem în procedură de vot. Am deschis votul. Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 53 de voturi pentru, un vot împotrivă, o abținere, procedura de urgență a fost aprobată.

Nu a mers sistemul de vot.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## S-a aprobat procedura de urgență.

O să meargă. Fiți atenți și o să vedeți că o să meargă,

## da?

Nu mai repetăm votul, pentru că... Vă rog.

Nu a mers.

Doamnelor și domnilor din staff, atenție la aparatele domnilor senatori.

Punctul 9, Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Codului penal, cu modificările și completările ulterioare.

Inițiatori... Dacă cineva susține?

## **Domnul Tudor Barbu**

**:**

Procedură.

Procedură. Domnul senator Barbu, microfonul 2.

## **Domnul Tudor Barbu:**

## Domnule președinte,

Îmi cer iertare. Nu știu câți colegi sunt de acord cu mine, dar, uitându-mă pe tabela electronică, au fost 53 de voturi pentru. Suntem în sală o sută și ceva de senatori. Asta nu este o defecțiune minoră, este o viciere a votului în Senatul României.

Vă rog să reluați votul.

## Domnilor senatori,

Situația poate fi următoarea... Deci domnii senatori au la dispoziție patru posibilități: să voteze pentru, să voteze împotrivă, să se abțină sau să nu voteze, da?

Vă mulțumesc foarte mult.

A fost aprobată procedura de urgență.

Când voi fi în situația să constat că este vorba despre un vot viciat, fiți sigur, domnule senator Barbu, că voi fi primul care voi susține ideea de a se respecta votul.

Vă rog, microfonul 2. Domnul senator Barbu.

Pot părea ridicol. Sunt senator al României și am dreptul să mă exprim față de o propunere legislativă prin vot. Aparatul de la mine nu a funcționat. Nu știu câte aparate au funcționat, iar dumneavoastră nu sunteți în măsură să stabiliți dacă aparatele au funcționat și noi nu ne-am exercitat dreptul la vot. Sau este o defecțiune tehnică, sau este nu știu ce.

Repet, 53 de voturi pentru, într-o sală în care sunt o sută și ceva de senatori, este bizar și mă exprim eufemistic.

Domnule senator Barbu, am atras atenția staffului să verifice la următorul vot, să vedem dacă avem o problemă de concentrare sau o problemă de mașinărie.

În mod sigur, dacă se repetă situația la dumneavoastră, vom lua măsurile pentru a fi reparate instalațiile.

9. Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Codului penal, cu modificările și completările ulterioare.

## Susține cineva?

Nu. Nu se susține, nu se supune la vot. Se respinge procedura de urgență.

10. Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.

Susține cineva procedura de urgență?

Dacă nu susține, nu se supune la vot. Se respinge.

11. Propunere legislativă pentru modificarea și completarea art. 56 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul.

Susține cineva procedura de urgență? Nu se susține, nu se supune la vot, nu se acordă.

12. Propunere legislativă privind parteneriatul civil. Susține cineva procedura de urgență?

Nu susține, nu se supune la vot, nu se acordă.

13. Propunere legislativă pentru modificarea alin. (4) al art. 7 din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic.

Susține cineva?

Nu se susține, nu se supune la vot, nu se acordă.

14. Propunere legislativă pentru modificarea alin. (1) al art. 11 din Legea nr. 107/1996 – Legea apelor.

Susține cineva procedura de urgență?

Nu se susține, nu se supune la vot, nu se acordă.

15. Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 92/2007 a serviciilor de transport public local.

Susține cineva procedura de urgență?

Nu susține, nu se supune la vot, nu se acordă. Am terminat.

Doamnelor și domnilor, vă mulțumesc foarte mult.

Vom fi foarte atenți în ceea ce privește votul.

Punctul 3, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (1) al art. 84 din Legea educației naționale... Nu. Pardon!

Precizez că este vorba de un aviz comun al Comisiei pentru cultură și media și Comisiei pentru politică externă ale Senatului.

În temeiul prevederilor Legii nr. 356/2003 privind înființarea, organizarea și funcționarea Institutului Cultural Român, cu modificările și completările ulterioare, precum și ca urmare a sesizării Biroului permanent al Senatului, Comisia pentru cultură și media și Comisia pentru politică externă s-au întrunit în data de 29 octombrie 2013, în ședință comună, pentru audierea candidatului propus pentru funcția de vicepreședinte al ICR.

La propunerea Grupului parlamentar al UDMR, pentru această funcție a fost nominalizat domnul Nagy Mihai Zoltan.

Candidatul a făcut o scurtă prezentare a activității sale și a răspuns întrebărilor formulate de membrii celor două comisii.

După încheierea dezbaterilor, comisiile reunite au avizat favorabil, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți în sală în momentul votului, candidatura domnului Nagy Mihai Zoltan

pentru funcția de vicepreședinte al Institutului Cultural Român.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Doamnelor și domnilor, Aceasta a fost prezentarea raportului.

Fiindcă există o mică discuție... Eu îmi aduc aminte că și vicepreședintele a fost invitat la microfon să-și prezinte... Nu. Atunci, numai președintele.

Având avizul pozitiv al comisiilor de specialitate, trecem la procedura de vot.

Doamnelor și domnilor, vă consult însă dacă nu ar fi cazul să procedăm la un vot secret electronic. Trebuie să supun la vot.

Deschid votul și vă rog să fiți foarte atenți, ca să verificăm și dacă merg mașinăriile. Vă rog să vă exprimați votul.

Cu 105 voturi pentru, un vot împotrivă și 8 abțineri, a fost aprobată procedura de vot, prin vot electronic secret.

Doamnă consilier, vă rog să treceți votul pe vot electronic secret. E trecut. Intrăm în procedură de vot.

Doamnelor și domnilor, deschid votul.

Domnule Nagy, vă felicităm pentru numirea dumneavoastră.

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

Citim hotărârea.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Doamnelor și domnilor, să citim hotărârea.

Imediat citim hotărârea, nu e niciun fel de problemă. Trebuie s-o și adoptăm, de altfel.

Hotărâre privind numirea unui vicepreședinte al Institutului Cultural Român

În temeiul dispozițiilor art. 67 din Constituția României, republicată, ale prevederilor art. 12 din Legea nr. 356/2003 privind înființarea, organizarea și funcționarea Institutului Cultural Român, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 139 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28 din 2005, cu modificările și completările ulterioare,

Senatul adoptă prezenta hotărâre:

Articol unic. – Senatul îl numește pe domnul Nagy Mihai Zoltan în calitate de vicepreședinte al Institutului Cultural Român.

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în ședința de astăzi, 4 noiembrie 2013, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

Vă mulțumesc foarte mult.

Uite, o și semnez. Nu e originalul. Îl semnez și pe acela. Vă mulțumesc foarte mult.

Trecem la punctul următor al ordinii de zi, punctul 4. Întrebare: au fost doamne sau domni senatori care au avut probleme cu aparatul de vot sau cu...?

Nu. Mulțumesc foarte mult.

Doamnă senator Anghel, ați avut o problemă cu... Microfonul 2.

Da, am o problemă cu altă problemă, domnule președinte.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă rog.

Avem bile. Cine îmi garantează mie că acest vot, care se spune că este secret, este secret?

În momentul în care e vorba de numire de persoane, nu contează cât timp pierdem și este vorba de niște noțiuni și de niște lucruri pe care trebuie să le respectăm foarte clar.

Democrația costă și timp, și bani, dar tocmai de aceea este agreată în atâtea țări.

Eu nu am fost și nu sunt de acord... Îmi pare rău, nu am nimic cu persoanele respective – le-aș fi votat cu dragă inimă –, dar eu nu am niciun fel de garanție că cel care a făcut softul nu poate să-l și desfacă tot la fel de bine.

Deci ori votăm cu bile când e vorba de alegerea unor persoane, ori eu refuz să votez.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Stimată doamnă colegă,

Este vorba despre o prevedere regulamentară potrivit căreia votul... Să știți că votul secret este secret, votul electronic.

## Mulțumesc.

În orice caz, dreptul dumneavoastră este să procedați cum doriți.

Punctul 4 al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002 – reexaminare la solicitarea Președintelui României –, adoptat de Camera Deputaților.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru cultură și media.

Raportul este de admitere a legii. Caracterul este organic. Vă rog, domnule senator Georgică Severin. Microfonul 7.

Cu adresa L194 din 2 septembrie 2013, Comisia pentru cultură și media a fost sesizată în fond cu Legea pentru modificarea și completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002, ca urmare a cererii de reexaminare formulate de Președintele României.

Legea, adoptată de Parlamentul României, prevede modificarea și completarea Legii audiovizualului, în sensul

instituirii obligației pentru radiodifuzorii care difuzează servicii generaliste de televiziune de a rezerva, săptămânal, cel puțin 120 de minute pentru emisiuni sau știri cu conținut cultural sau educativ, respectiv pentru radiodifuzorii care difuzează programe de televiziune specializate în știri de a rezerva, săptămânal, cel puțin 30 de minute pentru același tip de emisiuni.

Prin cererea de reexaminare formulată de Președintele României, se solicită respingerea acestei inițiative întrucât impunerea unor condiții și limite în ceea ce privește conținutul programelor furnizate de radiodifuzori nu este oportună, limitând libertatea presei.

În data de 26 iunie 2013, Camera Deputaților, în calitate de primă Cameră sesizată, a hotărât respingerea cererii de reexaminare a Președintelui României.

În ședința din 22 octombrie anul curent, Comisia pentru cultură și media a Senatului a procedat la reexaminarea Legii pentru modificarea și completarea Legii audiovizualului, în prezența inițiatorului propunerii legislative, domnul Taloș, a doamnei Irina Cajal, subsecretar de stat, și a doamnei Laura Georgescu, președintele CNA.

Poziția Guvernului, exprimată de reprezentantul Ministerului Culturii, a fost aceea că Parlamentul este în măsură să decidă, iar punctul de vedere al CNA a fost de respingere a obiecțiilor formulate de Președintele României.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru cultură și media a hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți – 6 voturi pentru, 4 voturi împotrivă și o abținere –, respingerea obiecțiilor formulate de Președintele României în cererea de reexaminare și, în consecință, admiterea legii în forma trimisă la promulgare.

Îmi cer scuze față de doamna secretar de stat. Trebuia să-i dau Domniei Sale cuvântul întâi, pentru că... Însă este vorba despre o reexaminare. Deci procedura este îndeplinită. Îi dau cuvântul acum.

Doamna subsecretar de stat Cajal, microfonul 10.

## **Doamna Irina Sanda Marin-Cajal** _– subsecretar de stat în Ministerul Culturii_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Apreciem că stabilirea prin lege a unor condiții minimale pentru difuzarea de emisiuni cu conținut cultural sau educativ dintr-o paletă largă, așa cum sunt definite de inițiator, este compatibilă cu normele europene și cu legislația națională.

De asemenea, semnalăm că și Consiliul Național al Audiovizualului a avizat favorabil propunerea legislativă.

Din această perspectivă, Guvernul menține punctul de vedere exprimat și consideră că, în condițiile actuale, dumneavoastră veți decide în folosul comunității.

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor, Deschid dezbaterile generale. Sunt intervenții?

Domnul senator Tudor Barbu, microfonul 2.

Mulțumesc mult, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Am să încerc să prezint cât mai pe scurt punctul meu de vedere. Vin din zona media – am lucrat 30 de ani în domeniul audiovizualului, în televiziune, în speță.

Inițiativa legislativă pare – și-mi asum ce spun – a fi corectă și de sorginte europeană. Nici pe departe. Ea se referă la radiodifuzori privați, instituții de presă, televiziuni sau posturi de radio private, a căror grilă de programe este apanajul exclusiv al acelui radiodifuzor, ca să mă exprim în termenii inițiativei legislative, acelui post de radio sau de televiziune, post de radio sau de televiziune care se presupune – și în majoritatea situațiilor așa și este – că trăiește din banii pe care-i obține în funcție de cota de piață, de rating sau de market share-ul acelui radiodifuzor.

Este adevărat că pare puțin: jumătate de oră pe lună, trei sferturi de oră la două săptămâni. Pare puțin. Mie mi se pare că doamnele și domnii senatori trebuie să știe un adevăr: această inițiativă legislativă este doar un fond de ten, nu are nicio legătură cu tenul, cu tegumentul. Nu vine cu nimic bun sau, mă rog, ca apa sfințită, dar o apă sfințită care reprezintă o imixtiune în politica de programe a acelor radiodifuzori.

Singurele instituții în care noi, ca parlamentari, putem avea un punct de vedere sunt televiziunea publică și radioul public, instituții care funcționează pe baza unor legi pe care noi, aici, le-am făcut – e adevărat – prost în decursul vremii. Ca dovadă și rezultatele acelor două instituții, care, în mare parte, sunt lamentabile – rezultatele, nu instituțiile.

Deci, vă rog frumos, atunci când votați această lege, să vă gândiți la ce înseamnă o picătură de miere într-un borcan de ce vreți dumneavoastră, căci asta reprezintă inițiativa legislativă. Jumătate de oră la o lună este nimic într-un uriaș program sau uriașă grilă de programe. Asta, una.

Al doilea, ne vom trezi că mâine sau la următorul mandat colegii noștri vor dori să facă jumătate de oră pe zi sau jumătate de oră la jumătate de zi în grilă acelor televiziuni, pe baza precedentului pe care noi, astăzi, prin vot, îl creăm.

Mulțumesc.

Domnul senator Roșca-Stănescu, microfonul 2.

## Stimați colegi,

Este o realitate faptul că programele televiziunilor noastre sunt inconsistente din punctul de vedere al emisiunilor cu caracter cultural-educativ.

Din această perspectivă, apreciez drept lăudabilă și pozitivă inițiativa colegului nostru liberal de la Camera Deputaților.

Totuși, sunt pentru prima dată în situația – nu numai în Parlamentul României, dar și în general –, să mă declar de acord cu președintele Traian Băsescu, care a respins acest proiect de act normativ pe considerentul că provoacă o distorsiune în ceea ce privește libera concurență, în ceea ce privește situația și posibilitatea televiziunilor private de a supraviețui, pentru că, în realitate, inconsistența

cultural-educativă a programelor acestor televiziuni derivă din starea lor financiară precară. Iar dacă noi, prin lege, le impunem anumite programe, le scădem ratingul și, ca atare, le scădem publicitatea, televiziunile comerciale vor avea de suferit și, finalmente, programele vor fi de o calitate și mai slabă, pentru că aceste televiziuni nu vor putea să plătească programe de o calitate mai bună.

Este motivul pentru care, alături de Georgică Severin, am susținut respingerea proiectului de lege. Am fost învinși, democratic, în comisie, așa că eu voi vota împotriva acestui proiect de lege, chiar dacă admir bunele intenții ale colegului meu liberal.

Domnul senator Ghișe, microfonul 2.

Domnule președinte de ședință și stimați colegi,

Există o directivă europeană – și-mi cer respectuos scuze că nu am venit pregătit pentru punctul acesta, v-aș fi spus exact și numărul ei, este de prin 2011 – care se referă la programele posturilor de televiziune în Uniunea Europeană.

Chiar în art. 5 al acestei directive se face următoarea precizare: programele de televiziune sunt, în egală măsură, atât instrumente culturale, cât și instrumente comerciale. Deci trebuie ținut cont de acest echilibru între dimensiunea comercială a programului de televiziune și cea culturală.

Cu scuzele de rigoare, nu am venit pregătit să vă spun numărul directivei respective. Este foarte important, pentru că trebuie să ținem cont și de câștig, dar trebuie să ținem cont și de efectul de masă pe care televiziunile îl produc. Mulțumesc pentru atenție.

Doamnelor și domnilor,

Domnul senator Dumitru Oprea, microfonul 2.

Am tot respectul pentru profesioniști, pentru oamenii care într-un domeniu au cunoștințe vaste, dar în cazul acesta se discută despre statutul unor prestatori cărora, în cazul în care ei sunt privați, un liberal – și mă surprinde chestia asta tare – vine și le pune pumnul în gură. Noi trebuie, în condițiile astea, să lăsăm libertatea Consiliului Național al Audiovizualului.

Într-o bună zi o să vină, probabil, nu un liberal, altcineva să spună că o firmă privată trebuie să producă numai un anumit tip de produse, chiar dacă piața, respectând regulile ei, are un alt trend.

Mi se pare că a vota așa ceva este un amestec al Legislativului în executivul unor zone în care profesioniștii trebuie să-și spună cuvântul.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnul senator Mazăre, microfonul 4.

## Domnule președinte,

Eu am să susțin proiectul de lege, deoarece consider că, în acest moment, avem mare nevoie de așa ceva.

De undeva trebuie să începem, pentru că, dacă stăm o zi în fața televizorului și ne uităm la gama de produse care se oferă publicului, ne luăm cu mâinile de cap.

O să vedeți greșeli de exprimare, o să vedeți subcultură și așa mai departe.

Plus că trebuie să ne înțelegem: 30 de minute pe săptămână pentru un post de știri înseamnă patru minute pe zi în care pot fi prezentate – știu eu –? spectacole, când au avut loc în capitală sau în orașele țării, interviuri cu regizori, interviuri...

În lege este trecut și este foarte detaliat ceea ce înseamnă program cultural și este o gamă foarte largă pe care sunt convins că televiziunile o pot acoperi.

Referitor la ceea ce a spus domnul senator Ghișe, așa este. Este o directivă europeană care stabilește, pentru televiziunile care operează în spațiul european, proporția dintre programele europene și programele americane importate.

Această proporție trebuie să conțină un anumit procent în favoarea programelor europene. Exact același principiu.

Mulțumesc.

Domnul senator Georgică Severin, microfonul central.

## Stimați colegi,

Îmi amintesc cum, acum doi ani, când s-a votat această lege chiar aici, în această sală, am fost singurul care am votat împotriva proiectului de lege și mă bucur că multe persoane care acum doi ani au votat pentru sunt acum de părerea mea.

Nu aș fi crezut vreodată că ajung să am aceeași părere cu Traian Băsescu sau, mai bine zis, el să aibă părerea pe care am exprimat-o prin vot acum doi ani.

Sunt de acord cu ce spune colegul Mazăre, că foarte multe televiziuni au ajuns la un nivel de calitate execrabil. Sunt de acord cu ce spune domnul Ghișe, că există o directivă europeană care face o diferențiere între european și american, dar european și american nu se referă la conținut. Nu se vorbește de cultural, sport, politică, știință, documentare sau altceva. Este vorba doar de origine, care ține cont de cu totul altceva.

Nu avem nicio garanție că o mulțime de televiziuni pe care le-am obliga să facă acest lucru – și mă gândesc, de exemplu, la Taraf TV, Etno și mai știu eu care altele – nu vor da o definiție care ne va îngrozi privitor la ceea ce înseamnă viziune culturală. Legea nu precizează absolut nimic despre ce înseamnă cultural. Spune cultural sau educativ.

Am o întrebare: în situația în care o televiziune va da – să spunem – un documentar de educație sanitară, intră în această lege, se acoperă?

Creăm o cutie a Pandorei uriașă, uriașă, în sensul în care va trebui să definim, prin tot felul de contestații și reclamații, ce înseamnă cultural, ce înseamnă educativ.

Vom avea o problemă uriașă, pentru că dăm o putere CNA-ului să intre pe conținut și să verifice dacă se respectă. De aceea, nici nu m-a mirat că CNA-ul a fost de acord, că chiar își dorește să aibă asemenea puteri.

În același timp, cea mai grea amenințare este aceea a unui precedent pe care îl creăm cu mâna noastră. Acela ca noi, ca Legislativ, și CNA-ul, ca organism de control, să putem interveni pe conținutul aprobat al unei televiziuni. Ea și-a luat o licență, și-a luat o anumită grilă. În acel moment, când noi intervenim pe așa ceva, suntem în situația extrem de ingrată de a introduce cenzura.

Domnul președinte Markó Béla, microfonul 2. Eu zic să închidem, domnule...

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Trebuie să recunosc că nu am avut cunoștință de acest proiect de lege. Nu știu cum a trecut de mine, dar mă confrunt prima dată cu această problemă.

În același timp, recunosc că este o dilemă pentru mine, la fel ca și pentru majoritatea dintre dumneavoastră, probabil.

Totuși, nu sunt de acord și nu aș fi de acord cu ideea ca să lăsăm pe seama liberei competiții și pe seama economiei de piață, dacă vreți, problema culturii.

Sunt de acord cu cei care afirmă că totuși valorile culturale trebuie să fie impuse într-o anumită măsură în ceea ce privește televiziunea, în general, sau presa, sau mijloacele de comunicare în masă, fiindcă știm cu toții că, în acest moment, cultura în sine și valorile culturale nu sunt competitive, față de ceea ce ar vrea să emită televiziunile comerciale, posturile comerciale și așa mai departe.

În același timp, sunt de acord că acest proiect de lege, așa, la prima lectură, implică și anumite pericole, anumite riscuri în ceea ce privește posturile de televiziune comerciale.

Totuși, dacă nu mai avem posibilitatea de a rediscuta, de a reanaliza încă o dată în comisie această problemă, trebuie să vă spun că eu voi vota acest proiect de lege și nu voi fi de acord cu anularea acestor dispoziții care, într-adevăr, impun un anumit spațiu, un anumit timp săptămânal acordat culturii, dar nu e vorba de cenzură, fiindcă nu se definește conținutul acestor emisiuni și nu se impune un anumit conținut. Se impune un anumit domeniu în sensul larg al cuvântului, și anume că televiziunile, inclusiv cele comerciale, trebuie să aibă domeniul cultural, în fiecare săptămână, într-un anumit spațiu de timp.

Recunosc și accept că e o dilemă reală. Accept că există anumite riscuri, dar totuși voi vota pentru această „restrângere”, dacă vreți.

În cazul televiziunilor publice sau televiziunii publice nu am niciun dubiu că este utilă o astfel de dispoziție legală.

În cazul televiziunilor comerciale, la fel, cred că, dacă interpretăm corect și dacă CNA-ul va interpreta corect această dispoziție legală, la fel, ar putea să fie utilă o astfel de impunere a domeniului cultural.

Domnul senator Filip, microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Trebuie să recunosc că, atunci când discutăm despre un subiect ce privește mass-media, respectiv televiziunile, este un subiect delicat, dificil și clasa politică, în general, se ferește de a da o legislație foarte clară sau foarte directă.

Din punct de vedere strict teoretic, pentru că discutam... sau domnul senator Oprea făcea referire la o activitate care poate fi legiferată sau nu, poate să fie liberă sau nu, teoria spune că discutăm despre un serviciu public realizat de către instituții private. Dar asta nu înseamnă că, în această zonă, Legislativul sau tot ce însemnă instituțiile publice nu au obligația să se implice, pentru că, de fapt, au răspundere asupra ceea ce se transmite în zona publică.

Deci nu este o imixtiune, de fapt, în ceea ce înseamnă activitate economică a unui agent economic privat, ci este, de fapt, o reglementare asupra unui serviciu public realizat prin instrumente private, așa cum același serviciu este realizat și prin instituții publice.

Ca urmare, decizia noastră de astăzi este una perfect legală, nu este o imixtiune, așa cum este o justificare în punctul de vedere al Președinției, pentru că se limitează dreptul de exprimare al unor posturi de televiziune private.

De aceea, eu cred că rolul și importanța culturii în ceea ce însemnă educarea, până la urmă, a unui popor sunt foarte importante și cred că nu este un lucru grav ca, după 25 de ani, printr-un act legislativ, televiziunile să aibă acel element de cultură absolut necesar pentru educația alegătorului, pentru educația cetățeanului.

Mulțumesc frumos.

Stimați colegi,

Tot respectul pentru apărătorii acestui act legislativ, în sensul că publicul are nevoie, evident, de emisiuni culturale, dar acesta este rolul televiziunii publice. Acesta este rolul, de fapt, al Consiliului de administrație de la televiziunea publică și al posturilor specializate pe cultură și rolul profesorilor, rolul părinților etc., etc.

Aici însă avem o chestiune care, îmi pare rău că trebuie să o spun în această situație, în sensul că se discută cererea de reexaminare după ce a trecut prin ambele Camere, este un act profund neconstituțional. Haideți să ne uităm exact despre ce vorbim. Se încalcă evident libertatea presei. În Constituție te obligă sau, mai bine zis, una din obligațiile presei este să informeze corect. Să informeze corect! Câte televiziuni informează corect, asta vedem în fiecare zi în partizanatul acelor posturi de televiziune. Dar atât te obligă în Constituție. În rest, ai libertatea pe care presa a folosit-o până astăzi, încălcându-se prin această lege, chiar dacă scopul este nobil. Adică modificarea sau, mai bine zis, impunerea acelor ore de emisie este în scop educativ, dar e o încălcare.

Mai este o încălcare la care vă rog foarte mult să vă gândiți foarte bine. Este vorba despre libertatea economică. Nimeni nu are voie în țara asta să facă ceva pe banii altuia, obligându-l să cumpere anumite programe. Nimeni nu are voie să stânjenească o activitate economică prin o anumită impunere. Sună frumos, arată frumos, dar asta este o încălcare a unui drept constituțional care se numește libertatea celui care își investește banii într-o anumită activitate.

Noi putem vota cum doriți. Mie îmi pare bine că au existat voci – eu nu am participat la acele voturi –, că au existat voci, și atunci, și acum, în legătură cu nesusținerea acestui act. Dar să ajungem din nou ca un act votat de noi să fie declarat neconstituțional, pentru că..., vă rog acum, și nu numai pentru memoria hârtiei, nu poate să treacă un asemenea act de Curtea Constituțională. Vă rog să mă credeți, am și eu o anumită experiență juridică, de 40 de ani, nu se poate ajunge să se încalce aceste două drepturi.

Doamna senator Anghel.

Dar, înainte... Vorbiți, doamnă, și după aceea o să fac un apel.

Mulțumesc. Domnule președinte, Scurt: este o ingerință impardonabilă.

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnul senator Popa, Vlad Popa, și, după aceea, doamna senator Anghel.

Treaba televiziunilor comerciale este să și-o facă așa cum vor ele. Atâta timp cât statul nu contribuie cu niciun leu, atâta timp cât ei aleargă după publicitate ca să poată să-și plătească salariile și să facă ce fac, atâta timp cât noi spunem că avem libertatea de conștiință, trebuie să-i lăsăm să facă ce vor totuși din punctul acesta de vedere, pentru că, altfel, mâine, vom constata că trebuie să le impunem să vorbească mai puțin despre unii și mai mult despre alții, răspoimâine, că nu mai trebuie să vorbească nici despre Parlament, nici despre altcineva sau trebuie să vorbească numai o jumătate de oră. Deci nu mi se pare normal să ne amestecăm în treburile televiziunilor private. Să-i lăsăm să-și facă treaba cum vor ei.

## Doamnelor și domnilor colegi,

Vă atrag, în mod respectuos, atenția că săptămâna aceasta vom lucra azi, mâine și poimâine, din dorința noastră, a tuturor, să recuperăm o anumită lentoare și întârziere legislativă, care fac să avem pe ordinea de zi a acestor trei zile în jur de 75 de proiecte de lege.

De asemenea, aduc, în mod respectuos, în atenția dumneavoastră faptul că există un regulament, potrivit căruia la fiecare proiect de lege poate să intervină un reprezentant din partea unui grup parlamentar. Eu nu am ținut cont de această precizare. Dorința mea este însă... rugămintea mea este să vă concentrați intervențiile. Am avut intervenții și de cinci minute, mă scuzați, am început să le și cronometrez.

Vă rog să vă concentrați intervențiile, iar dacă ele nu sunt necesare – bun, asta e decizia dumneavoastră – nu mai putem..., pentru că, altfel, se va întâmpla că vom sista discuțiile. Nu e în folosul dezbaterii să sistăm discuțiile. Și, dacă vrem să poată lua cuvântul un număr mai mare de colegi, haideți să ținem seama de această mică înțelegere transpartinică, să vorbim exact strictul necesar.

Vă aduc aminte, în Parlamentul European, maximum cât poate să intervină un lider de grup sau un parlamentar este de două minute.

Mulțumesc.

Domnul senator Sârbu.

Vă rog, microfonul central.

Aveți o doleanță?

## **Domnul Ilie Sârbu:**

## Domnule președinte,

Nu e atât o doleanță, cât am văzut că sunteți foarte înțelegător astăzi și toată lumea s-a putut exprima și am zis: da’ eu de ce să nu mă exprim?!

Și am doar de pus o întrebare retorică. Citeam aici, în actul care vine de la domnul președinte Băsescu – nu am să-l citesc pe tot: „nu este oportună, limitând libertatea presei” și noi, concentrându-ne pe lege, discutând de toate, nu ne-am gândit la cel care ne retrimite legea la reexaminare. Întrebarea pe care aș pune-o eu: când a cerut să nu se uite poporul, națiunea română la Antena 3, era vorba de libertatea presei?!

Nu are cine să ne răspundă, evident. Era doar o recomandare.

## Doamnelor și domnilor,

Închid dezbaterile generale, nu mai sunt alte intervenții din partea doamnelor și domnilor...

A, doamna senator Gabriela Crețu, ultima intervenție, microfonul 3.

Mă scuzați!

Doar două foarte scurte precizări, pentru că invocăm false principii.

Piața audiovizualului este o piață ca orice piață și, drept urmare, reglementată. Așa cum nu putem vinde cocaină sau alcool și țigări minorilor, la fel există reglementări pentru piața audiovideo.

În al doilea rând, prevederile acestei legi – pentru că cunosc foarte bine – nu încalcă, nici într-un fel nu contravin prevederilor din Directiva 2010/13/CE, directiva audiovizualului, ba chiar sunt departe de a-i atinge obiectivele. Sunt mult mai puternice obiectivele din directivă decât cele din lege.

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Doamnelor și domnilor,

Merge pentru mâine, la ora 12.00, la votul pentru legile organice, fiind o lege organică.

Punctul 5, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Irlandei privind cooperarea în prevenirea și combaterea traficului ilicit de droguri, spălării banilor, criminalității organizate, traficului de persoane, terorismului, finanțării terorismului și a altor infracțiuni grave, semnat la Dublin la 17 ianuarie 2013.

Adoptat de Camera Deputaților.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări este sesizată în fond cu raport de admitere.

Legea este ordinară.

Participă doamna chestor... Chestor?! Păi, are rang de secretar de stat, domnu’...

Doamna Irina Alexe, Ministerul Afacerilor Interne.

Păi, de ce o acceptați?

## Poftim?

Vă cunoaștem, de aia.

**Doamna Irina Alexe** _– secretar general adjunct în cadrul Ministerului Afacerilor Interne_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prin proiectul de lege supus astăzi dezbaterii și adoptării dumneavoastră se propune ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Irlandei privind cooperarea în prevenirea și combaterea traficului ilicit de droguri, spălării banilor, criminalității organizate, traficului de persoane, terorismului, finanțării terorismului și a altor infracțiuni grave, semnat la Dublin la 17 ianuarie 2013.

După cum precizează și titlul acordului, scopul acestuia îl constituie cooperarea în domeniile precizate. Acordul conține prevederi referitoare la autoritățile competente și modul de realizare a cooperării, schimbul de informații conține, de asemenea, dispoziții referitoare la protecția datelor cu caracter personal, la dezvoltarea unor programe de pregătire și la modul de implementare concretă a acordului.

De asemenea, pentru partea română, doresc să precizez faptul că au fost desemnate autorități competente pentru implementarea acordului: Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații, Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor și Ministerul Public.

Vă rog să fiți de acord cu adoptarea proiectului de lege în forma prezentată și vă mulțumesc.

Vă rog să-i transmiteți domnului ministru Stroe ca, data viitoare, să fie prezent un secretar de stat.

Vă mulțumesc foarte mult.

E secretar de stat.

A, e secretar de stat?

Da.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Păi, de ce îmi spuneți aici, doamnă, chestor?! Chestorul e altceva.

Doamnă secretar de stat, nu-i mai transmiteți nimic domnului ministru Stroe.

Adică vreți să înțeleg că nivelul de chestor este de secretar de stat?

Nu cred.

## **Domnul Mărinică Dincă**

**:**

Nici vicepreședinții nu sunt președinți.

Deci secretarii generali și generalii nu sunt secretari de stat, da?

Bun. Mulțumesc.

Doamna senator Federovici, microfonul 7, să prezinte raportul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Asupra proiectului de lege care face obiectul dezbaterii, Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil.

De asemenea, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au acordat un aviz favorabil.

Scopul și conținutul proiectului de lege au fost precizate, în consecință, în ședința din 22 octombrie 2013, membrii Comisiei juridice au analizat proiectul de lege și au hotărât să adopte, în unanimitate, un raport de admitere.

Prin conținutul său normativ, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează să fie supus votului plenului Senatului împreună cu raportul de admitere.

Senatul, în aplicarea dispozițiilor din Legea fundamentală și din Regulamentul Senatului, este Cameră decizională.

## Mulțumesc.

Pauză. _Breaking news_ , cum se spune, că tot am fost... Art. 98 din regulamentul nostru:

„(1) Înainte de prezentarea punctului de vedere al grupului parlamentar, senatorii pot adresa întrebări inițiatorului proiectului de lege sau al propunerii legislative.

(2) Pentru dezbaterea generală a proiectului de lege sau a propunerii legislative, fiecare grup parlamentar își desemnează un singur reprezentant.

(3) În cazuri justificate, la cererea oricărui senator, Senatul poate aproba, cu votul deschis al majorității senatorilor prezenți, să dea cuvântul la dezbaterile generale și altor senatori.”

Vă rog, în mod insistent, să ținem seama de acest art. 98 măcar în această săptămână, când încercăm să terminăm ordinea de zi, ca să nu mai avem această încărcare, care este ca un balast și ne duce în situația neplăcută de a se aproba tacit proiecte de lege, ceea ce este o rușine, pentru că avem și rapoarte la ele.

Vă mulțumesc pentru înțelegere.

Dezbateri generale, intervenții.

Domnul senator Oprea, microfonul 2.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

O frază.

Dimineață, parlamentarii din Camera Deputaților spuneau: „Domnule, la noi este jale, nici nu ai dreptul să deschizi gura, spre deosebire de Senat unde chiar este un cu totul alt comportament.” Nu-l stricați!

Să înțeleg că vreți să candidați, data viitoare, la Camera Deputaților, domnule senator, da? E mai frumos acolo.

La dezbateri generale sunt intervenții?

Nu sunt intervenții.

Trecem la procedura de vot.

Este vorba de o lege ordinară. Raportul este de admitere. Deschid votul. Supun la vot raportul și proiectul de lege. Vă rog să vă exprimați votul.

Cu 104 voturi pentru, niciun vot împotrivă și două abțineri, a fost adoptat.

Punctul 6, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2013 privind acordarea de drepturi unor membri ai Corpului diplomatic și consular al României.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru politică externă. Raportul e de admitere. Legea este ordinară.

Domnul secretar de stat Ciamba, de la Ministerul Afacerilor Externe.

Microfonul 8.

Vă rog să prezentați, pe scurt, proiectul de lege.

## **Domnul George Ciamba** _– secretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul ordonanței este instituirea unei indemnizații diplomatice lunare. E vorba de membrii Corpului diplomatic și consular al României care au vechime neîntreruptă în Ministerul Afacerilor Externe de minimum 15 ani și care, la data de 31 august 2010, erau pensionari.

Actul normativ nu aduce modificări pensiilor diplomaților, iar indemnizația diplomatică nu intră în categoria drepturilor de pensie. Aceasta are natura juridică a unei indemnizații de merit ca prestație socială compensatorie.

Aceste indemnizații se pot acorda, pentru un număr maxim de 250 de persoane, numai celor care la data de 31 august 2010 erau pensionari.

Mulțumesc.

Domnul președinte Filip, microfonul 7. Vă rog să prezentați raportul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru politică externă a analizat acest proiect de lege și a dat un raport de admitere, fără amendamente, plecând de la câteva idei.

În primul rând, faptul că nu este vorba de o modificare a Legii pensiilor, ceea ce ar fi dat, evident, prilejul unor discuții la nesfârșit.

Pe de altă parte, categoria diplomaților este o categorie de funcționari care a pierdut foarte mult la aplicarea Legii pensiilor și, pe de altă parte, numărul celor care ar putea beneficia, limitat, de această indemnizație este limitat la 250 de persoane, cu o indemnizație maximă de 3.700 de lei, urmând ca Ministerul Afacerilor Externe să fie cel care să gestioneze modalitatea, după un regulament propriu, modalitatea în care acești oameni ar putea să aibă dreptul la această indemnizație.

Sigur, apar o serie întreagă de discuții și am fost conștient de acest lucru, pentru că, de fiecare dată, în astfel de situații, pot apărea și alte categorii de oameni, îndreptățiți, de altfel, care ar putea să aibă pretenții vizavi de modificarea legislației, dar am considerat că, în acest moment, acest pas, prin această ordonanță de guvern, a fost bine făcut, bine justificat, și de aceea Comisia a dat un vot în unanimitate. Mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc. Dezbateri generale. Domnul senator Ghișe, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte, Stimați colegi,

Sigur că fiecare categorie socială afectată de tăierile de pensii și salarii este îndreptățită să dorească să aibă veniturile pe care, în mod legal, le-a avut până în 2010. Însă, stimați colegi, astăzi, în România, poate știți cu toții, un profesor de matematică sau informatică cu gradul didactic I câștigă 1.400 de lei, un medic primar cu 28 de ani vechime câștigă 2.800 de lei și, dacă este să facem dreptate până la capăt, atunci normal este ca, odată cu Legea bugetului de stat și cu propunerile de modificări în legislația muncii, să se vină cu măsuri care să repună în discuție, pe principii de competență, importanță socială a muncii, și alte categorii profesionale.

Sunt aici, în Parlament, nu doar în Senat, colegi care au servit cu multă cinste țara tot vreo 15–20 de ani, unii sunt, cred că – domnul Markó Béla nu mai este prezent –, de prin 1990 în Parlament și au servit țara și ei. Oare ce ar însemna ca și acestor categorii de cetățeni să li se dea indemnizații pentru faptul că au servit țara onorabil?!

Eu nu pun la îndoială faptul că între cei 200 și ceva de beneficiari n-or fi și oameni care și-au servit țara cu multă cinste și onorabilitate, și profesionalism, dar oare cei care acum au peste 20 de ani vechime în Ministerul de Externe, oare ce făceau acum 23 de ani? Cum serveau țara? Și pentru ce regim?

Așadar, eu vă rog să țineți cont de observațiile pe care le-am formulat și, ca să facem dreptate până la capăt, să cerem Guvernului să vină cu o nouă Lege a pensiilor și cu o nouă Lege a salarizării în sectorul bugetar, pentru că nu este normal ca oamenilor care au avut venituri în valută la vremea de până în 1990 și care și-au servit țara în străinătate – știm în ce condiții și cum –, acum, să li se dea o indemnizație, altceva decât pensia, care înseamnă salariul a trei profesori de gradul întâi sau mai mult decât salariul unui medic primar chirurg. Mi se pare că s-ar crea o discriminare pozitivă pentru puțini și ar nemulțumi foarte mulți.

Mulțumesc pentru atenție.

Domnul senator Popa, cu rugămintea să concentrați...

## **Domnul Nicolae Vlad Popa:**

Foarte concentrat, pentru că această ordonanță întrece orice măsură. Noi, vorba unui cântec, n-avem bani pentru o pătură să ne acoperim copiii, n-avem bani la Oltchim să..., n-avem bani să scoatem aurul nostru, n-avem bani să capitalizăm CFR Marfă, n-avem bani să reparăm drumul ăla... care leagă Bucovina de Baia Mare, n-avem bani pentru nimic, n-avem bani pentru alocații, n-avem bani...

Și totuși, și totuși ocolim, driblăm, înșelăm legile acestei țări, care au spus „nu” pensiilor „nesimțite” – acesta este cuvântul –, adică 80% din ultimul salariu al unui diplomat în funcție acum, și, ocolind această formulă, pentru o anumită categorie – și aici o să revin – acordăm...

Concentrați, domnule Popa, vă rog!

...câte 3.000 și ceva... pentru că nu contează 10.000.000 de lei astăzi. Ei trebuie să ajungă unde? La o clientelă. Și, dacă vă uitați pe condițiile acestea din lege, și anume să ai 15 ani vechime și să lucrezi în Corpul diplomatic, o să vedeți că este vorba de garnitura de echipă, echipa fostului ministru de externe Năstase. Ăștia sunt cei 250 de oameni care trebuie să primească aceste premii.

Nu este... Este discriminatoriu – vorbesc acum de încălcările Constituției...

Concentrați, domnule Popa, concentrați!

Este, unu, discriminatoriu: nu există niciun fel de urgență, nu se poate spune că este urgență, că trebuie să intri în bugetul anului acesta. Asta nu este urgență, așa cum spune Constituția.

Deci se votează astăzi o lege neconstituțională, nedreaptă și care, astăzi, în criza de fonduri, este o bătaie de joc la adresa cetățenilor.

Domnul senator Valeca, microfonul 3. Vă rog să concentrați și dumneavoastră.

## Mulțumesc, domnule președinte.

N-o să fiu patetic ca antevorbitorul meu, vreau numai să spun că ce nu s-a spus aici este faptul că aceste indemnizații sunt date și pentru cei care ajută, în continuare, Ministerul de Externe, deci pentru muncă în continuare, pentru acești diplomați. Chiar săptămâna trecută am fost la o acțiune la Academia Română, la o conferință privind neproliferarea, la care au participat trei din aceste persoane, trei ambasadori care sunt pensionari.

Deci este vorba de activități care se desfășoară în continuare și Ministerul de Externe îi folosește în continuare. Noi vom susține proiectul de ordonanță așa cum este. Mulțumesc.

import-export și cooperare economică internațională, desfășurându-și activitatea în condiții de stres și îndurând aceleași «vicisitudini» ca ceilalți diplomați, toți fiind pensionați în baza acelei Legi nr. 595/2003.”

Prin urmare, creăm o discriminare și va trebui să le dăm și acestor domni, dacă aprobăm lucrul acesta.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc.

Domnul Costică Severin, microfonul 4. Georgică Severin.

Și cu rugămintea de a concentra, domnule senator.

## **Domnul Georgică Severin:**

## Nu are importanță.

## Stimați colegi,

Nu intenționam să intervin, dar am auzit spuse aici niște lucruri care m-au îngrozit.

Vorbim de 200–250 de oameni, oameni cu care ne-am mândrit permanent. O să dau un singur nume: profesorul Mircea Malița. La Domnia Sa vă refereați, domnule profesor? Referiți-vă tot timpul... Aceștia sunt oamenii care făceau politica externă a României, oamenii din spate. Nu sunt ai lui Adrian Năstase, ei au fost diplomații României.

Când echipa uriașă care a muncit pentru integrarea României în Uniunea Europeană sau în NATO... și aici sunt și din partid de la dumneavoastră oameni care cunosc și nu se exprimă așa față de cei care merită aceste lucruri, despre acei oameni vorbim.

Faptul că, într-un anumit moment, v-ați gândit să tăiați toate pensiile speciale, că așa era ordinul, asta nu înseamnă că trebuie să distrugem niște valori, niște oameni care, cu discreție și profesionalism, au luptat pentru această țară pe fronturi pe care mulți dintre noi nici nu ni le imaginăm. Putem să facem cât vrem noi gargară, dar valorile diplomației... După dumneavoastră, probabil, Titulescu trebuia să trăiască din pensia de 600 de lei pe lună. Dar nu am ce să mai aștept de la unii dintre dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Doamnă, nu...

Închidem dezbaterile generale.

Mulțumesc.

Doamna senator Anghel, microfonul 2.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Eu chiar nu știu cât este de bine sau rău, dar pot să spun că domnul consilier diplomatic Mircea Lăzărescu a trimis un memoriu la cabinetul nostru, al Partidului Conservator, în care-și exprima următorul punct de vedere: „Ordonanța respectivă, făcută pe genunchi de un grup de privilegiați din MAE, este total discriminatorie, întrucât nu include și diplomații proveniți din Ministerul Comerțului Exterior, care și-au adus o importantă contribuție în activitatea de

**Domnul Nicolae Vlad Popa**

**:**

Mi-a spus numele.

## **Domnul Georgică Severin**

**:**

Nu am spus niciun nume.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Nu v-a pronunțat...

Am vorbit de un singur vorbitor din partea unui grup parlamentar. Mulțumim.

Trecem la procedură...

Aveți posibilitatea să răspundeți prin vot. ## Doamnelor și domnilor,

Ne pregătim de procedura de vot. Am închis dezbaterile generale.

Deschid votul.

Vă rog,

Mulțumesc foarte mult.

Punctul 7 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale.

Procedură de urgență.

Comisiile sesizate în fond: Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru afaceri europene, cu raport comun. Raportul este de admitere, cu un amendament admis.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Participă doamna secretar de stat Anca Laura Ionescu – Departamentul pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri și Turism. Microfonul 10.

Vă rog să prezentați, pe scurt, proiectul de lege.

## **Doamna Anca Laura Ionescu** _– secretar de stat_

_în cadrul Departamentului pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri și Turism_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Uniunea Europeană a adoptat Directiva 2010/41/UE privind aplicarea principiului egalității de tratament între bărbați și femei care desfășoară o activitate independentă. Ca atare, România are obligația transpunerii acestui act normativ în legislația națională.

Această directivă creează premisele recunoașterii activității soțiilor, soților lucrătorilor independenți, în cazul în care aceștia participă în mod obișnuit la activitățile lucrătorului independent, îndeplinind aceleași sarcini. Se introduce deci o nouă categorie de beneficiari ai sistemelor de prestații sociale.

Având în vedere faptul că această nouă categorie nu este definită în legislația națională în vigoare, s-au considerat necesare modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, cu modificările și completările ulterioare, în sensul completării corespunzătoare a acesteia, conform textului supus votului Parlamentului...

Poftim?

Adică am vrut să spun să concentrați, doamnă. Dacă domnii senatori concentrează...

Da, imediat. Gata.

...sintetizați și dumneavoastră, că sintetizarea e o formă de a reduce din... păstrând esențialul.

În concluzie, propunem plenului Senatului proiectul de lege propus de Guvern, cu amendamentul Comisiei pentru afaceri europene și al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială.

Vă mulțumesc.

Domnul președinte Pop, microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisiile reunite, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru afaceri europene, supun spre dezbatere și adoptare raportul comun de admitere a proiectului de lege, cu amendamente, și proiectul de lege. Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor, Deschid dezbaterile generale. Sunt intervenții? Domnule senator Oprea, vă rog. Urmează doamna senator Crețu.

Eu o ajut pe doamna din partea Guvernului, care a fost întreruptă în intenția de a spune că, de fapt, termenul de finalizare a transpunerii era 5 august 2012, după care, Comisia Europeană, în septembrie 2012, cere ca în două luni să lămurim lucrurile. România, pe 21 noiembrie, spune că ne ținem de cuvânt și, până în aprilie 2013, vom face și vom drege. Nu s-a întâmplat nimic.

Exista pe atunci riscul procedurii de infringement prin transmiterea avizului motivat și, de asemenea, era și plata unei sume forfetare și a unor penalități cu titlu cominatoriu.

Ce s-a întâmplat cu ele, că noi ne-am dus mult departe? Nu știu cine e de vină. Termenul era totuși 2013, iar în momentul ăsta suntem abia la Senat.

Mulțumesc.

Doamna senator Crețu, microfonul 3.

## **Doamna Gabriela Crețu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Ar trebui să încep prin a da o explicație domnului Oprea, dar eu nu pot să critic Guvernul Boc–Ungureanu pentru că nu s-a ocupat de egalitatea de șanse, întrucât nu mă așteptam de la acest guvern să se ocupe de egalitate – nu e dintre valorile sale –, întrucât era data ultimă în august anul trecut, nu anul acesta.

Altceva voiam să vă spun. În primul rând...

Deci înțelegem că transpunerea unei directive ar trebui să se facă totdeauna pe ultima sută de metri. Eu cred că transpunerea oricărei directive înseamnă a atinge niște obiective care îi privesc pe cetățenii României și, întrucât am fost, în Parlamentul European, pe vremea în care mai eram acolo, unul dintre cei care au lucrat pe această directivă, vă reamintesc că e vorba de Directiva 2010/41/UE. Dar altceva voiam să vă spun.

Cu asta voiam să încep, cu satisfacția...

Mulțumesc. Dacă asta a fost introducerea, riscăm să nu votăm proiectul de lege în seara asta.

Da, scurt, scurt, două observații care o să-i placă domnului Oprea.

Deci, întâi, îmi exprim chiar satisfacția că am fost raportoare pe transpunerea unei directive la care am lucrat. Răspund, de asemenea, domnului coleg că, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83 din decembrie 2012, s-a transpus parțial directiva. Aceasta este o parte suplimentară a directivei care trebuia transpusă. Și vreau să profit doar de prezența Guvernului, pentru a spune că e nevoie de încă o clarificare a consecințelor juridice care există din recunoașterea soției partenerului colaborator în ceea ce privește pensiile și, de asemenea, vreau să atrag atenția că avem o problemă procedurală. Suntem, cumva, pe muchie de cuțit, întrucât Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008, pe care o modificăm prin acest proiect de lege, este încă la Camera Deputaților, legea de adoptare a Ordonanței de urgență nr. 44/2008, și poate ar fi fost mai simplu să se depună niște amendamente pe Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008, aflată la Camera Deputaților. Dar, în orice caz, eu mă bucur că facem un pas înainte în transpunerea directivei.

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc, doamnă. Mulțumesc foarte mult.

Doamnelor și domnilor, intrăm în procedură de vot.

Domnul senator Oprea dorește să-i dau drept la replică. 20 de secunde, că se termină ședința, domnule senator Oprea.

Microfonul 2.

O stimez pe colega mea, dar eu m-am adresat Guvernului, nu colegilor mei din Parlament.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă mulțumesc foarte mult pentru înțelepciunea arătată.

Intrăm în procedură de vot. Am deschis votul. Vă rog să vă exprimați prin vot.

Nu a mers.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Nicio problemă. Reluăm votul.

Am deschis votul. Vă rog să vă exprimați prin vot.

Am să dau conducerea de ședință domnului vicepreședinte Nistor.

Trebuie să supunem la vot și proiectul de lege în ansamblu.

Vă rog să vă exprimați și asupra proiectului de lege în ansamblu. Încă un vot pe proiectul de lege.

Închidem ședința de dezbateri. Începe sesiunea de întrebări și interpelări.

Bună seara!

Trecem la ultima parte a ordinii de zi: întrebări, interpelări și răspunsuri.

Dau cuvântul doamnei senator Silistru Doina, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Pop Liviu Marian.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea mea este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății, și este referitoare la „Campania de vaccinare antigripală”.

Domnule ministru,

La nivelul județului Vaslui, circa 53.000 de persoane fac parte din categoriile de risc și trebuie vaccinate antigripal. Anul trecut, până la această dată, direcțiile de sănătate publică din țară știau deja câte doze urmau să primească, însă, acum, nu se cunosc nici numărul dozelor ce le vor fi repartizate, nici data la care va începe campania de vaccinare.

În acest sens, vă întreb, domnule ministru, când va fi repartizată prima tranșă de vaccin antigripal în județul Vaslui și când preconizați că va începe campania de vaccinare în acest an, în condițiile în care numărul persoanelor diagnosticate săptămânal cu viroze respiratorii este din ce în ce mai mare.

Solicit răspuns în scris. Mulțumesc.

Mulțumesc, doamnă senator.

Îl rog pe domnul senator Pop Liviu Marian, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Oprea Dumitru.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am două întrebări, ambele adresate domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale.

Prima întrebare: „Sporuri pentru învățătorii pensionari”. Domnule ministru,

În ultimul timp am primit mai multe sesizări din partea unor învățători pensionari care își continuă activitatea în învățământ și care reclamă faptul că nu beneficiază de sporul de predare simultană sau de sporul de dirigenție, în condițiile în care realizează aceleași activități ca și celelalte cadre didactice.

În aceste condiții, vă întreb, domnule ministru, care este punctul dumneavoastră de vedere și dacă intenționați să găsiți soluții pentru a sprijini și învățătorii pensionari.

Solicit răspuns în scris.

A doua întrebare: „Sesizarea de la Școala Gimnazială «Mihai Drăgan», județul Bacău”.

## Domnule ministru,

Am primit un memoriu din partea unui grup de cadre didactice, profesori și învățători, de la Școala Gimnazială „Mihai Drăgan”, Bacău. Aceștia reclamă unele inadvertențe de natură legală cu privire la modul în care, în urmă cu două luni, a fost numit directorul adjunct al acestei unități școlare.

Având în vedere cele prezentate mai sus, precum și cele din conținutul memoriului pe care vi-l atașez, vă întreb, domnule ministru, care este opinia dumneavoastră cu privire la această situație și ce măsuri intenționați să luați pentru rezolvarea celor reclamate.

Menționez că mai depun și o interpelare scrisă. Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc tare mult, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Oprea Dumitru, Grupul parlamentar al PDL.

Se pregătește domnul senator Grigoraș Viorel.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prima întrebare este adresată domnului ministru Liviu Voinea, ministrul delegat pentru buget.

Obiectul și motivarea întrebării: „Propunerea de modificare a cursului valutar pentru calculul accizelor încalcă reglementările europene”.

## Domnule ministru,

Chiar dacă pentru o parte a membrilor Guvernului USL reglementările Uniunii Europene și armonizarea legislației românești nu sunt elemente de interes, considerăm că propunerea lansată de dumneavoastră, de modificare a modului de calcul al accizelor, încalcă mai multe directive europene. Astfel, afirmația dumneavoastră că aveți în vedere un alt curs valutar decât cel publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la 1 octombrie 2013, pentru că nu vedeți nicio logică în utilizarea acelui curs, nu face decât să demonstreze că Executivul caută cu disperare să facă rost de bani pentru anul electoral, chiar dacă încalcă normele europene.

Dincolo de dezbaterile politice pe marginea acestui subiect, domnule ministru, vă rugăm să ne răspundeți la următoarele întrebări:

– Care este suportul legal pe baza căruia veți lua decizia ca baza de calcul pentru accize să aibă un alt curs valutar decât cel de la 1 octombrie 2013?

– Care sunt măsurile de stimulare a mediului de afaceri pentru susținerea economiei private, astfel încât bugetul de stat să fie alimentat prin creștere economică și nu prin superfiscalizare?

– Când se va cunoaște cu exactitate strategia de construire a bugetului, iar Guvernul se va opri din a arunca tot felul de presupuneri, care derutează complet mediul economic?

Solicităm răspuns în scris.

A doua întrebare este mai scurtă, adresată domnului Nicolae Liviu Dragnea, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice.

Obiectul și motivarea întrebării: „Totuși, care este sursa din care va fi acoperită creșterea salariilor pentru primari și viceprimari?”.

## Domnule ministru,

Vă mulțumim pentru răspunsul transmis la întrebarea anterioară privind sursele de venituri pentru creșterea salariilor pentru primari și viceprimari. Revenim totuși cu aceeași solicitare de clarificare, având în vedere că pentru orice act normativ există obligativitatea prezentării fișei financiare pentru a evalua impactul asupra bugetului de stat. Or, în răspunsul dumneavoastră nu precizați nicio valoare pentru aceste creșteri și nici sursa de unde le veți acoperi.

Mulțumesc tare mult, domnule senator.

Urmează domnul senator Grigoraș Viorel, Grupul parlamentar al PNL.

Se pregătește domnul senator Bujor Marcel.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Întrebarea din seara aceasta este adresată doamnei Mariana Câmpeanu, ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice.

Obiectul întrebării: „Nerespectarea termenului de soluționare și răspuns din partea Ministerului Muncii”.

Doamnă ministru,

Am primit la cabinetul parlamentar solicitarea domnului Dimitriu Rodrig, domiciliat în Botoșani, în legătură cu recalcularea pensiei la care are dreptul conform legii, dar care întârzie nepermis de mult, din motive dependente de angajații ministerului pe care îl conduceți. Domnul Dimitriu s-a pensionat anticipat parțial în anul 2012, fără a i se calcula pensia, mai bine zis sporul pentru lucru sistematic peste programul normal de muncă, speță ce cade sub incidența Legii nr. 263/2010 și a Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 5/2010. Din partea Casei Județene de Pensii a primit dreptate verbal, singura soluție fiind contestația, pe care a și făcut-o în același an 2012.

Începând cu ianuarie 2013, îndeplinind condițiile de pensionare pentru limita de vârstă, trebuia să beneficieze de recalcularea pensiei conform legii și de ridicarea penalizării pentru pensionarea anticipată, lucru care nu s-a întâmplat. Explicația a fost faptul că lipsește dosarul omului, trimis la Comisia Centrală de Contestații a Casei Naționale de Pensii Publice, în tot acest timp fiind privat de un drept stabilit prin lege și de diferența de bani până la pensia recalculată.

Nici Casa Națională de Pensii nu a lămurit situația, ba, mai mult, răspunsul trimis domnului Dimitriu Rodrig prin adresa nr. 3.103/26.04.2013 denotă lipsa de organizare și interes a angajaților acestei instituții prin faptul că nu știu când va fi soluționată contestația depusă.

Având în vedere cele relatate, vă rog să precizați când va fi rezolvat dosarul domnului Dimitriu și când își va primi pensia meritată, conform legii.

Vă mulțumesc.

Vă solicit răspuns în scris. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Bujor Marcel, Grupul parlamentar al PP-DD.

Se pregătește doamna senator Federovici Doina Elena.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului Daniel Constantin Barbu, ministrul culturii.

Obiectul întrebării: „Lucrări de restaurare în cadrul Conacului Răducanu-Rosetti, sat Căiuț, comuna Căiuț, județul Bacău”.

Conacul Răducanu-Rosetti, ridicat în anul 1840 în satul Căiuț, este încadrat în lista de inventar a monumentelor istorice realizată în anul 2010, având ca temei legal Ordinul nr. 2.361/2010 pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului culturii și cultelor nr. 2.314 din 2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice actualizată și a Listei monumentelor istorice dispărute.

Personalități literare și politice din Moldova secolului XIX, printre care Radu Rosetti, Alexandru Ioan Cuza, Costache Negri, Vasile Alecsandri, au trecut pragul acestui conac, aflat în prezent într-o stare avansată de degradare. În anul 2002, Ministerul Culturii a întreprins o lucrare de restaurare a acestui imobil de patrimoniu, dar, pe parcurs, a abandonat această lucrare, probabil din lipsă de fonduri.

Având în vedere că această clădire de patrimoniu se deteriorează pe zi ce trece, vă rog, domnule ministru, să-mi precizați când o să dispuneți reluarea lucrărilor de restaurare,

conservare și punere în valoare a acestui imobil care se află în stare de abandon și degradare.

- Solicit răspuns în scris.

- Cu deosebită considerație, senator PP-DD de Bacău,

- Marcel Bujor.

- Domnule președinte, dacă-mi permiteți, pot să prezint și

- interpelarea?

- Da. Am o interpelare.

Vă rog.

Mulțumesc tare mult.

Interpelarea este adresată domnului viceprim-ministru Daniel Chițoiu.

Obiectul interpelării: „Prevenirea și combaterea evaziunii fiscale și a fraudei fiscale”.

Potrivit datelor publicate de către Institutul Național de Statistică la sfârșitul primului semestru al anului în curs, România pierde zilnic 54 de milioane de euro din cauza evaziunii fiscale și a fraudelor fiscale.

Neîncasarea taxei pe valoarea adăugată, munca la negru, industria alimentară, contribuțiile de asigurări sociale neîncasate, contrabanda cu țigări, băuturi alcoolice și produse energetice sunt domeniile în care statul pierde cel mai mult din cauza evaziunii fiscale.

Cazul recent de evaziune fiscală din industria cărnii, intens mediatizat, cu un prejudiciu de peste 50 de milioane de euro suferit de statul român, demonstrează sumele impresionante de bani care nu mai ajung în visteria statului și necesitatea unor soluții care să limiteze cât mai eficient consecințele nedorite ale acestui fenomen.

Având în vedere aceste aspecte, vă întreb, domnule ministru, care este strategia instituției pe care o conduceți în vederea prevenirii și combaterii evaziunii fiscale și a fraudei.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, senator PP-DD de Bacău, Marcel Bujor.

Vă mulțumesc mult.

Mulțumesc, domnule senator.

O invit la microfon pe doamna senator Elena Doina Federovici, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Saghian Gheorghe.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea mea de astăzi este adresată domnului Gheorghe Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății, obiectul întrebării fiind „Completarea contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2013–2014”.

Stimate domnule ministru,

Organizațiile membre ale Coaliției profesioniștilor din sistemul de sănătate din județul Botoșani au înaintat Comisiei de Dialog Social revendicările acestui for. Printre acestea se află o sesizare a Ordinului Biochimiștilor, Biologilor și Chimiștilor din sistemul sanitar din România, care stipulează:

„Introducerea și modificarea art. 44 alin. (9) din Secțiunea a 7-a (Asistența medicală ambulatorie de specialitate pentru specialitățile clinice, paraclinice, asistență medicală dentară și asistență medicală ambulatorie pentru specialitatea clinică reabilitare medicală – condiții specifice – Condiții de eligibilitate a furnizorilor de servicii medicale în asistența medicală ambulatorie de specialitate) din Hotărârea Guvernului nr. 117/2013 pentru aprobarea Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2013–2014, cu următoarea completare: «Furnizorii de servicii medicale paraclinice încheie contracte cu casele de asigurări de sănătate pentru medicii care îi reprezintă, în baza specialității obținute de către aceștia și confirmate prin ordin al ministrului sănătății, și pentru biologi, chimiști și biochimiști în specialitatea obținută – bineînțeles – (grad specialist sau principal) și confirmată prin ordin al ministrului sănătății».”

În acest context, având în vedere cele prezentate, vă întreb, domnule ministru, care este poziția ministerului pe care îl conduceți față de cele solicitate.

Am și o interpelare, dar rămâne depusă la secretariat. Mulțumesc.

Mulțumesc, doamnă senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Saghian Gheorghe, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Cordoș Alexandru.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată Institutului Român pentru Drepturile Omului.

Obiectul întrebării: „Cercetări și avize formulate de Institutul Român pentru Drepturile Omului”.

Teza a doua a art. 4 din Legea nr. 9 din 29 ianuarie 1991 privind înființarea Institutului Român pentru Drepturile Omului prevede că: „Institutul va putea efectua cercetări, pe bază de contract, cu instituții sau organisme științifice, și va putea elabora avize la solicitarea unor foruri de specialitate din țară și din străinătate. Tarifele pentru astfel de servicii se vor stabili de conducerea institutului.”

În acest sens, vă rog să-mi comunicați numărul cercetărilor și avizelor formulate de Institutul Român pentru Drepturile Omului și cuantumul sumelor aferente.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită stimă, senator PSD de Galați, Gheorghe Saghian.

Interpelarea este adresată doamnei Mariana Câmpeanu, ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice.

Obiectul interpelării: „Rapoarte de sinteză și analize la nivel național privind rezultatele acțiunilor de control ale Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială”.

## Stimată doamnă ministru,

Potrivit datelor de pe site, în cadrul Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială funcționează Direcția de inspecție socială, care, printre alte multe atribuții, are și rolul de a elabora rapoarte de sinteză și analize la nivel național privind rezultatele acțiunilor de control efectuate.

În acest sens, vă rog să-mi comunicați câte rapoarte de sinteză și analize la nivel național privind rezultatele acțiunilor de control efectuate s-au efectuat și care sunt concluziile acestora.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită stimă, senator PSD Galați, Gheorghe Saghian.

Vă mulțumesc mult.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Cordoș Alexandru, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește, pentru o interpelare, domnul senator Ilieșiu Sorin.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului Constantin Niță, ministrul delegat pentru energie.

Obiectul întrebării: „Hidrocentrala de la Tarnița–Lăpuștești”.

Stimate domnule ministru,

Odată finalizată, hidrocentrala cu acumulare prin pompaj de la Tarnița–Lăpuștești ar avea o capacitate instalată de 1.000 MW/oră și va fi echipată cu patru turbine-pompă. Lucrările sunt estimate să dureze până la șapte ani, iar costurile ar urma să ajungă la 1,2 miliarde de euro. Centrala va fi echipată cu patru grupuri reversibile turbină-pompă de câte 250 de MW.

Sindicaliștii clujeni cer începerea construcției hidrocentralei de la Tarnița–Lăpuștești. Reprezentanții angajaților Hidroserv Cluj susțin că salariații companiei s-ar putea ocupa de lucrările de automatizări, precum și de cablurile electrice ale viitoarei hidrocentrale.

Domnule ministru,

Cunoscând preocuparea dumneavoastră pentru creșterea capacității naționale de producție a energiei electrice și sprijinul oferit pentru realizarea hidrocentralei de la Tarnița–Lăpuștești, vă rog să-mi răspundeți în ce stadiu se află demararea acestui proiect.

Solicit răspuns în scris.

Mai am o întrebare adresată domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale, precum și o interpelare adresată doamnei Mariana Câmpeanu, ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice, pe care am să le depun în scris.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ilieșiu Sorin, Grupul parlamentar al PNL.

Urmează domnul senator Isăilă Marius Ovidiu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelare adresată domnului Robert Cazanciuc, ministrul justiției.

Stimate domnule Robert Cazanciuc – ministru al justiției,

Chiar dacă Eugen Ionescu, cel mai strălucit dintre inventatorii teatrului absurdului, s-a născut – nu întâmplător – în țara noastră, cred că s-ar impune totuși niște limite ale absurdului în justiția din România. În acest context, în condițiile în care pedeapsa cu moartea a fost abolită la noi în țară în 1989, abolire consfințită de Constituția României din 1991 și de cea din 2003, vă rog să lămuriți opinia publică națională și internațională cum a fost posibil ca, în 2013, mai precis acum trei zile, Înalta Curte de Casație și Justiție din România să mențină condamnarea la moarte a savantului american de origine română Constantin Răuță.

## Domnule ministru,

Jurnalistul Andrei Bădin a arătat de curând, în ziarul „Evenimentul zilei”, că decizia din 1 noiembrie 2013 a Curții Supreme din România „vine la câteva zile după ce la Deveselu a început construirea scutului antirachetă american. Un american de origine română, dar și cu cetățenie română, savant reputat la NASA, continuă să fie condamnat la moarte în România, țară aliată Statelor Unite. O decizie ilogică și, mai ales, neexecutorie. Constantin Răuță vine foarte des în România. O să fie arestat și executat? În niciun caz. Sau e doar un semn din partea sistemului comunist că încă mai există?

Ironia sorții: Răuță are un rol în scutul antiamerican de la Deveselu: a fost implicat în dezvoltarea sistemului de protecție antirachete balistice (sistemul SM-3, mai cunoscut ca sistemul antirachetă) sau în proiectul telescopului spațial Hubble.”

Domnul Constantin Răuță, născut în 6 noiembrie 1943 la Alba Iulia, împlinește poimâine 70 de ani. A afirmat public că dorește să-și pună energia și știința în slujba României de azi. Credeți, domnule ministru, că putem să-i urăm „La mulți ani fericiți!” în România de azi?

Am deosebită încredere în tinerețea dumneavoastră și în faptul că erați copil când s-a prăbușit sistemul juridic comunist.

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Isăilă Ovidiu Marius, Grupul parlamentar al PDL.

Urmează la microfon domnul senator Coca Laurențiu Florian.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Eugen Teodorovici, ministrul fondurilor europene.

Obiectul interpelării: „Realocarea fondurilor europene”.

## Domnule ministru,

Realocarea a 350 de milioane de euro de la Programele Operaționale Mediu și Transport către Programul Operațional Regional este o măsură care va avea un impact negativ asupra dezvoltării economice. Deja lucrările de investiții în infrastructură stagnează în urma rectificărilor bugetare negative, iar acum Guvernul propune să ia și din banii europeni care aveau o destinație clară.

Este necesară o explicație clară, prin care să fie arătate proiectele care vor fi afectate de această realocare și argumentele care susțin această modificare. La Programul Operațional Transport aveam o listă de proiecte agreată cu Comisia Europeană, iar în acest caz ele nu vor mai fi realizate sau vor fi amânate pe termen nedeterminat.

Având în vedere aceste aspecte, vă rog, domnule ministru, să faceți publice proiectele care vor pierde bani în urma realocării propuse, de 350 de milioane de euro, dar și proiectele care vor primi finanțare.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

## Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Coca Laurențiu Florian, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Bereanu Neculai.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Întrebarea mea este adresată domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale.

Obiectul întrebării: „Metodologia pentru Regulamentul de organizare și funcționare a unităților din învățământul preuniversitar”.

## Domnule ministru,

În urma audiențelor primite la biroul meu senatorial, vă aduc la cunoștință următoarea sesizare din partea mai multor cadre didactice.

De ce nu se elaborează metodologia pentru Regulamentul de organizare și funcționare a unităților din învățământul preuniversitar, conform Legii nr. 1/2011, ținând cont că, actualmente, școlile funcționează în conformitate cu Ordinul nr. 4.925/2005, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 847 din 29 septembrie 2005?

Cu deosebită considerație, senator de Vâlcea, Laurențiu Florian Coca.

Solicit răspuns în scris.

Vreau să vă mai informez, domnule președinte, că mai am o întrebare adresată doamnei Mariana Câmpeanu, ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice, cu titlul „Situația Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane”, pe care o să v-o depun dumneavoastră.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Urmează domnul senator Bereanu Neculai, Grupul parlamentar al PSD.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Următoarea întrebare este adresată domnului Daniel Constantin, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Obiectul întrebării: „Ce măsuri se preconizează în sprijinul micilor fermieri pentru achiziționarea și folosirea tehnologiei necesare obținerii laptelui conform începând cu anul 2014?”.

Stimate domnule ministru,

Este cunoscut faptul că, potrivit normelor UE, din 2014 nu va mai fi acceptat în circuitul comercial decât laptele conform. Obținerea acestuia presupune o minimă tehnologie: aparate de muls, tancuri de răcire și alte utilaje.

În condițiile în care, potrivit ultimelor declarații ale reprezentanților puterii: „agricultura este unul din obiectivele prioritare ale guvernării USL”, vă rugăm să ne precizați următoarele: în strategia ministerului pe care cu onoare în conduceți, începând cu anul 2014, ce măsuri concrete ați prevăzut pentru a veni în sprijinul acestor categorii de fermieri pentru a se încadra în normele UE?

Aș dori să dau citire și interpelării.

Adresată domnului Radu Stroe, ministrul afacerilor interne.

Obiectul interpelării este „Suplimentarea numărului de lucrători de poliție în orașul Broșteni, județul Suceava”.

Stimate domnule ministru,

– Orașul Broșteni, înființat în anul 2005, este al doilea din țară ca întindere, având în aria sa de competență șapte localități, pe o suprafață de 424 de km[2] .

– În momentul constituirii orașului ca structură de sine stătătoare, Poliția orășenească Broșteni avea în organigramă 18 posturi.

– În prezent, ca urmare a reducerilor treptate de posturi, în schema Poliției Broșteni mai activează patru agenți și un ofițer de poliție.

– Situația este cu atât mai gravă atunci când unii dintre aceștia se află în concediu medical sau de odihnă. Nu se pot asigura compensările cu timp liber pentru serviciul realizat peste norma de ore.

Vă adresăm rugămintea, domnule ministru, să analizați cât de repede cu putință această situație deosebită și să dispuneți o soluție care să ducă la rezolvarea situației și la ameliorarea acestei stări critice.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Donțu Ovidiu Liviu, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Todirașcu Valeriu.

Întrebare adresată domnului viceprim-ministru Liviu Dragnea, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice.

Obiectul întrebării: „Lege privind constituirea și funcționarea parcurilor industriale”.

Fiind unul dintre inițiatorii acestei legi, sunt mereu interpelat de conducerile administrațiilor locale și județene cu privire la modalitățile de punere în practică a acestei legi.

Atragerea de fonduri europene, atragerea de investitori pentru dezvoltarea unor regiuni în vederea asigurării locurilor de muncă sunt doar câteva dintre problemele care se pot rezolva prin constituirea și funcționarea parcurilor industriale. Acest lucru se poate realiza odată cu elaborarea instrucțiunilor specifice.

La data intrării în vigoare a prezentei legi s-a abrogat Ordinul nr. 264/2002 al ministrului dezvoltării și prognozei pentru aprobarea instrucțiunilor de acordare și anulare a titlului de parc industrial.

În asemenea condiții, vin cu următoarea întrebare:

Când se vor aproba și emite noile instrucțiuni privind constituirea și funcționarea parcurilor industriale? Vă mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Todirașcu Valeriu, senator independent, afiliat Grupului parlamentar al PDL. Urmează domnul senator Mohanu.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Întrebarea de astăzi este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății.

Stimate domnule ministru,

Pe prima pagină a site-ului Ministerului Sănătății este afișat raportul final, cu recomandări, emis în ianuarie 2012 de către NICE International – National Institute for Health and Care Excellence, cu sediul la Londra, Marea Britanie, pentru care Guvernul a plătit, iar contribuabilii au suportat un cost de un milion de euro.

În acel raport, experții britanici au ajuns la următoarea concluzie, dramatică și adevărată, despre sistemul românesc de sănătate: „Nu există nicio analiză a prețului, a eficienței costurilor, a impactului bugetar total sau a costului de oportunitate pentru sistemul de sănătate de care să se țină seama și care să influențeze utilizarea oricăror resurse financiare, care să determine eficiență și asistență de înaltă calitate.”

Ca soluții identificate pentru sănătate, raportul menționează: „Este necesară concentrarea asupra funcției HTA (Health Technology Assessment – în traducere – Autoritate de Management privind Evaluarea Tehnologică) – prin dezvoltarea corespunzătoare a competențelor – și asupra introducerii explicite și transparente a HTA în procesul de luare a deciziilor privind alocarea resurselor.”

Suplimentar, raportul recomandă că, pentru luarea deciziilor privind alocarea resurselor, inclusiv cele financiare, Autoritatea Națională de Management în Sănătate ar trebui să aibă o foarte bună colaborare între Ministerul Sănătății și Casa de Asigurări, respectiv Autoritatea de Management să nu fie subordonată Ministerului Sănătății și Casei de Asigurări.

Funcționarea acestei autorități nu ar costa mai mult de 10 milioane de euro anual, dar economia realizată și risipa diminuată din furt și incompetență ar depăși, cu certitudine, evaluarea anuală de un miliard de euro.

Referitor la cele de mai sus, vă solicit răspuns în scris la următoarele întrebări:

1. Când va fi pusă în practică recomandarea Institutului pentru Excelență în Sănătate din Marea Britanie de a se înființa în România Autoritatea Națională de Management în Sănătate?

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Mohanu Nicolae, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Popa Ion.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea mea se adresează domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale.

Obiectul întrebării: „Soluții pentru prevenirea și combaterea violenței în școli”.

Domnule ministru,

În ultimele zile, am fost informat asupra unor incidente violente ce au avut loc în școlile și liceele din Teleorman, mai exact asupra unui caz concret, al unui băiat de nouă ani, elev la o școală din Drăgănești-Vlașca, ale cărui fotografii au apărut pe rețele de socializare. Întâmplător sau nu, maniera în care se vorbește despre violență confirmă faptul că fenomenul violenței în școli pare să fie o problemă insuficient conștientizată. Sunt de părere că există o problemă la nivelul managementului școlar, întrucât directorii de școli par să ezite în a recunoaște violența în școli și în școlile manageriate de ei, fie din cauza insuficientei cunoașteri a acestui fenomen, fie ca o încercare de a ascunde realitatea care contravine regulamentului și disciplinei școlare.

Înțelegând faptul că la nivelul ministerului pe care-l conduceți se lucrează la strategii pentru combaterea violenței în școli, domnule ministru, vă rog să-mi precizați ce soluții concrete aveți în vederea soluționării problemelor generate de acest fenomen și pentru asigurarea siguranței elevilor în școală.

## Solicit răspuns în scris.

Și o interpelare pentru domnul ministru al fondurilor europene. Este vorba de domnul ministru Eugen Teodorovici.

Obiectul interpelării: „Corecțiile financiare și problemele din Sistemul de Achiziții Publice”. ## Domnule ministru,

Am urmărit, în ultimele zile, declarațiile dumneavoastră referitoare la corecțiile financiare pe care România trebuie să le plătească Comisiei Europene pentru deficiențele depistate în sistem în perioada 2009–2011.

Înțelegând faptul că, de principiu, Guvernul României trebuie să-și asume situațiile în care beneficiarii au suportat o corecție financiară din cauza unor acte emise de către o structură centrală, fie ANRMAP, fie alte structuri ale Guvernului, dar și faptul că peste 90% din cazuri se referă la proceduri incorecte de achiziții publice, vă solicit, domnule ministru, să-mi precizați ce soluții concrete aveți în vederea soluționării problemelor din Sistemul de Achiziții Publice, din care au rezultat actualele corecții financiare, astfel încât, pe viitor, să nu mai fim supuși la plata unor sume de asemenea anvergură.

Mulțumesc tare mult.

Domnul senator Popa am înțeles că și-a retras interpelarea.

Îl invit la microfon pe domnul senator Zisu Ionuț Elie, Grupul parlamentar al PNL.

Se pregătește domnul senator Frătean.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea este adresată domnului ministru Remus Pricopie, ministrul educației naționale.

Stimate domnule ministru,

Începând cu anul 1946, data de 13 noiembrie marchează, la nivel internațional, Ziua Educației Copiilor Nevăzători. Aș dori să folosesc acest prilej pentru a vă adresa o serie de întrebări referitoare la situația educațională a acestor copii, care, din păcate, înfruntă zilnic probleme ce le pot afecta o dezvoltare normală.

Ca urmare, ținând cont de nevoile speciale de ordin educațional ale acestor copii, vă rog respectuos să-mi comunicați în scris un răspuns la următoarele întrebări:

1. Care este numărul copiilor nevăzători înregistrați oficial în școlile destinate copiilor cu nevoi speciale?

2. Care sunt ofertele educaționale dezvoltate de Ministerul Educației pentru acești copii, atât la nivel preșcolar și școlar, cât și la nivel universitar?

3. Ce măsuri suplimentare pot fi luate astfel încât acești copii să se poată integra mai rapid pe piața muncii?

4. Care este nivelul de finanțare oferit de Ministerul Educației către copiii cu cerințe speciale și cum estimați că va evolua acesta pe viitor?

Convins de posibilitatea și oportunitatea de a aduce în acest domeniu acele modificări care să vină în sprijinul copiilor nevăzători și al specialiștilor care se ocupă de educația lor, aștept cu încredere răspunsul pe care mi-l veți transmite și vă mulțumesc, domnule ministru, pentru parcurgerea acestor rânduri.

Cu stimă, Ionuț Elie Zisu, senator ales în Colegiul uninominal 4, Argeș.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Frătean, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Pereș Alexandru.

## Bună seara!

Interpelarea mea de astăzi este adresată doamnei Ramona Nicole Mănescu, ministrul transporturilor.

Obiectul interpelării: „Integrarea județului Mureș în strategia de dezvoltare a infrastructurii din România”.

Stimată doamnă ministru,

Vă supun atenției o temă importantă, aflată permanent în aria de preocupare atât la nivelul autorităților, cât și pe agenda publică, dar care este de interes major în special în perioada actuală, când se conturează strategiile și programele de dezvoltare pentru perioada 2014–2020, și anume problema infrastructurii de transport, premisa fundamentală a dezvoltării economice de ansamblu a țării, dar care trebuie, în aceeași măsură, să asigure o dezvoltare regională echilibrată, facilitând interconectarea de la nivel local, județean și regional cu Europa și lumea întreagă, prin toate tipurile de infrastructură de transport.

De asemenea, vreau să subliniez că, pentru județul Mureș, pe care-l reprezint în Senatul României, infrastructura de transport a fost mereu o prioritate, iar personal, atât în cele două mandate de vicepreședinte al consiliului județean, cât și ca prefect, am susținut toate proiectele sub competența și autoritatea județeană. Județul Mureș și-a construit strategia, dorind să fie un punct nodal de legătură, pentru a-și pune în valoare potențialul și a contribui la dezvoltarea întregii regiuni și avem astăzi Aeroportul Internațional „Transilvania”, aflat în plină dezvoltare, dar și o rețea de drumuri județene bine structurată.

În acest context, interpelarea mea se referă la modul în care județul Mureș este integrat în strategia de dezvoltare a infrastructurii din România pentru perioada următoare de programare multianuală, iar punctual sunt interesat de cuprinderea județului Mureș și a principalelor sale orașe în traseul autostrăzilor care străbat această zonă, pentru a asigura acces la coridoarele paneuropene.

Cu toată stima și considerația, aștept răspuns în scris. Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile Nistor:**

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Alexandru Pereș, Grupul parlamentar al PDL.

## **Domnul Alexandru Pereș:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Național și Investiții Străine, domnului ministru delegat Dan Coman Șova. Obiectul interpelării este: „Când vor fi finalizate lucrările la tronsonul Pecica – Arad, parte a Coridorului IV European de transport al Autostrăzii Nădlac – Arad?”.

## Domnule ministru delegat,

În această toamnă ar fi trebuit să fie dat în folosință tronsonul Pecica – Arad (de 16,6 km), parte a Coridorului IV European de transport al Autostrăzii Nădlac – Arad. Românii puteau deja să circule pe acest tronson de autostradă, dacă, la sfârșitul lunii iunie, lucrările nu erau întrerupte. Înțeleg că firma care se ocupa de construirea tronsonului, Alpine Bau, a intrat în faliment.

CNADNR a anunțat, într-adevăr, în cursul lunii iulie, că lucrările au fost întrerupte. Suntem la începutul lunii noiembrie și nu a fost anunțată nicio licitație pentru a fi reluate aceste lucrări.

## Domnule ministru delegat,

Am observat, de-a lungul timpului, că unele lucrări la autostrăzile din România care sunt în curs de finalizare se confruntă cu întreruperi de durată, de aceea, vă întreb: când va demara CNADNR noua licitație pentru continuarea lucrărilor de finalizare a tronsonului Pecica – Arad al Autostrăzii Nădlac – Arad?

Solicit răspuns în scris.

Cu stimă, senator de Alba, Alexandru Pereș.

Interpelarea este adresată Ministerului Economiei, domnului ministru Andrei Dominic Gerea.

Obiectul interpelării: „Stadiul în care se află activitățile de închidere a câmpului de sonde al Salinei Ocna Mureș”.

Domnule ministru,

Pentru orașul Ocna Mureș, exploatarea de sare gestionată de SALROM – SA, prin Salina Ocna Mureș, a reprezentat mulți ani inima vieții economice. A reprezentat însă și coșmarul locuitorilor orașului, pentru că această exploatare, uneori făcută irațional, a fost generatoarea unor dezastre naturale de amploare, care au creat panică în rândul oamenilor, dar și distrugeri semnificative. Aceasta îndeosebi din cauza faptului că acest câmp de sonde se află chiar în mijlocul orașului. Inundarea galeriilor în 1978 a pus capăt exploatării prin galerii a sării, a distrus salina construită în subteran și a reprezentat începutul decăderii orașului Ocna Mureș ca stațiune balneară.

## **Domnul Vasile Nistor:**

## Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Rotaru Ion, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea de astăzi este adresată Ministerului Educației Naționale, domnului ministru Remus Pricopie.

Obiectul interpelării: posibilitatea modificării prevederilor din Legea învățământului referitoare la „Finanțarea _per capita_ – un aspect problematic”.

## Domnule ministru,

Problema subfinanțării este una dintre problemele cu vechime și de notorietate cu care se confruntă sistemul de învățământ. Finanțarea _per capita_ aplicată în învățământul preuniversitar de stat din anul 2010 a acutizat dificultățile financiare cu care se confruntă unele școli, fiind blamată și reclamată, în nenumărate rânduri, de profesorii din toată țara.

Zilele trecute, presa locală din Brăila titra: „Școlile în faliment”, relatând problemele pe care le întâmpină acele școli din Brăila unde elevii sunt puțini, iar cadrele didactice au vechime mare, grade profesionale și gradații. Banii alocați sunt puțini în raport cu numărul mic de elevi, iar dacă pe parcursul anului unitățile de învățământ reușesc să se descurce, spre sfârșitul anului, când fondul de salarii începe să se epuizeze, apar problemele. Nu mai rămân bani nici pentru salarii, nici pentru cheltuieli cu utilitățile, achiziții de material didactic sau dotarea claselor la standarde europene, spre care tinde sistemul educațional românesc de ceva vreme. Soluții se găsesc. Se apelează la autoritățile locale, care iau bani de la școlile cu număr mare de elevi și dau la școlile cu puțini elevi, sau se mai apelează și la banii părinților. Însă funcționarea școlilor în acest regim de subzistență, de la o lună la alta, prin eforturi și intervenții, reprezintă doar un compromis, nicidecum o rezolvare. Este clar pentru toată lumea, și profesorii au susținut asta încă din anul 2010, că principiul finanțării _per capita_ afectează învățământul românesc, și nu doar sub aspect financiar. În goana după elevi, criteriile valorii și performanței nu-și mai găsesc locul. Orice elev, indiferent cât de nepregătit sau indisciplinat, înseamnă un ban în plus, iar școala are nevoie de bani pentru a funcționa.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați ce măsuri aveți în vedere pentru rezolvarea acestei probleme care afectează grav sistemul de învățământ.

Mulțumesc, domnule senator.

Au mai depus întrebări și interpelări următorii senatori:

– Constantinescu Florin, Lazăr Sorin Constantin, Mitu Augustin Constantin, Moga Nicolae, Bodog Florian, Toma Ion, Vâlcov Darius Bogdan, Butnaru Florinel, Butunoi Ionel Daniel, Pop Gheorghe – Grupul parlamentar al PSD;

– Cotescu Marin Adrănel, Boeriu Valeriu, Tudor Doina Anca – Grupul parlamentar al PNL;

– Tișe Alin, Marian Dan, Flutur Gheorghe, Ghilea Găvrilă – Grupul parlamentar al PDL;

– Vochițoiu Haralambie, Agrigoroaei Ionel, Marian Valer, Miron Vasilica Steliana – Grupul parlamentar al PP-DD.

La interpelări:

– Bădălău Niculae, Lazăr Sorin Constantin, Mitu Augustin Constantin, Federovici Doina Elena, Constantinescu Florin, Toma Ion, Butnaru Florin, Butunoi Ionel Daniel, Pop Gheorghe, Pop Liviu Marian, Cordoș Alexandru – Grupul parlamentar al PSD;

– Tudor Doina Anca, Popa Ion, Tomoiagă Ștefan Liviu, Burlea Marin, Bodea Cristian, Cotescu Marin Adrănel – Grupul parlamentar al PNL;

– Tișe Alin, Popa Nicolae Vlad, Boagiu Anca Daniela, Flutur Gheorghe – Grupul parlamentar al PDL;

– Agrigoroaei Ionel, Marian Valer, Vochițoiu Haralambie – Grupul parlamentar al PP-DD.

Declar închisă ședința Senatului de astăzi, 4 noiembrie 2013.

Vă mulțumesc, domnilor colegi, secretari ai Senatului.

## _Ședința s-a încheiat la ora 18.55._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|647961]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 137/12.XI.2013 conține 28 de pagini.**

Prețul: 70,00 lei