Stenogramă plen

Și eu vă mulțumesc.

## Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și anunț că, din totalul celor 409 deputați, până în acest moment și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 212, fiind absenți 197, din care 155 participă la alte acțiuni parlamentare.

Cvorumul legal este îndeplinit, 205 deputați.

Pentru început, în conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele în plen din zilele de luni – 17 și marți – 18 iunie 2013; programul de lucru pentru perioada 17–22 iunie 2013; lista rapoartelor depuse în perioada 10–17 iunie 2013 de comisiile permanente sesizate în fond; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; sumarul privind conținutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I.

Primul punct pe ordinea de zi este proiectul de hotărâre privind structura organizatorică a serviciilor Camerei Deputaților.

Mă iertați, înainte de acesta, mă iertați, domnule secretar, o secundă, să dau cuvântul celor doi colegi deputați.

Domnule Tănase Răzvan Ionuț, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Subsemnatul Tănase Răzvan Ionuț, deputat ales în Circumscripția electorală nr. 31 – Prahova, Colegiul uninominal nr. 6, în conformitate cu art. 19 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, vă aduc la cunoștință că începând cu data de astăzi îmi încetez activitatea în

Domnule deputat Răzvan Rotaru, vă rog, aveți microfonul.

## **Domnul Răzvan Rotaru:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Subsemnatul Răzvan Rotaru, deputat ales în Circumscripția electorală nr. 20 – Gorj, Colegiul uninominal nr. 1, în conformitate cu art. 19 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, vă aduc la cunoștință că începând cu data prezentei voi activa ca membru în cadrul Grupului parlamentar al Partidului Conservator.

Menționez că mi-am dat demisia din funcția de membru al Partidului Poporului – Dan Diaconescu și că în prezent sunt membru al Partidului Conservator.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Proiectul de hotărâre privind structura organizatorică a serviciilor Camerei Deputaților.

Îl rog pe domnul secretar Mircovici să-i dea citire.

Hotărâre privind structura organizatorică a serviciilor Camerei Deputaților

În temeiul prevederilor art. 67 din Constituția României, republicată, precum și ale art. 31 alin. (1) lit. m) și ale art. 85 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 13 noiembrie 201, având în vedere avizul favorabil al Biroului permanent, Camera Deputaților adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1 – (1) Serviciile Camerei Deputaților asigură condițiile organizatorice, de specialitate și materiale pentru desfășurarea activităților parlamentare.

(2) Structura organizatorică a serviciilor Camerei Deputaților este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. (3) În cadrul subdiviziunilor prevăzute în anexă, prin hotărâre a Biroului permanent al Camerei Deputaților se pot organiza, după caz, direcții și servicii, birouri sau compartimente.

(4) Departamentele și direcțiile generale din cadrul serviciilor Camerei Deputaților sunt conduse de șefi de departamente și de directori generali.

Art. 2 – Numărul maxim de posturi pentru fiecare subdiviziune din structura serviciilor Camerei Deputaților se stabilește prin statul de funcțiuni, care se aprobă de către plenul Camerei Deputaților la propunerea Biroului permanent.

Art. 3 – (1) Secretarul general al Camerei Deputaților conduce și răspunde de întreaga activitate funcțională a Camerei Deputaților sub autoritatea și controlul Biroului permanent.

(2) Secretarul general conduce personalul care își desfășoară activitatea în cabinetele membrilor Biroului permanent, la Secretariatul pentru grupurile parlamentare și la cabinetele președinților comisiilor parlamentare sub aspectul pregătirii profesionale și al respectării ordinii interioare în cadrul serviciilor Camerei Deputaților.

Art. 4. – (1) Numirea și eliberarea din funcție a personalului din cadrul serviciilor Camerei Deputaților, prevăzute în Legea nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, se realizează prin ordin emis de către secretarul general, în condițiile legii.

(2) Numirea și eliberarea din funcția de șef de departament și din cea de director general se realizează prin ordin emis de către secretarul general, cu avizul conform al Biroului permanent.

Vă mulțumesc.

Dacă există intervenții?

Nu există.

Hotărârea merge mâine la votul final, la ședința de vot final.

Mergem mai departe.

Proiectul de lege privind organizarea și funcționarea sistemului de probațiune.

Guvernul?

Aveți microfonul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de lege privind organizarea și funcționarea sistemului de probațiune este primul dintre cele patru proiecte de lege care au mai rămas de adoptat pentru finalizarea reformei în materie penală și procesual penală.

Adoptarea noului Cod penal și a noului Cod de procedură penală a impus o reconfigurare a sistemului probațiunii prin reorganizarea sistemului actual, având în vedere că prin noile coduri au fost introduse și diversificate sancțiunile și măsurile neprivative de libertate aplicabile în cursul procesului penal.

Elementele de noutate ale acestei legi pot fi grupate în două mari categorii. O primă categorie vizează organizarea sistemului de probațiune, și actualele servicii teritoriale sunt reorganizate în subordinea Direcției de probațiune din cadrul Ministerului de Justiție și legea reglementează întreaga organizare a acestor servicii, iar în ceea ce privește activitatea de probațiune propriu-zisă, elementele de noutate vizează întreaga activitate pe care urmează să o desfășoare consilierii de probațiune. De altfel, rolul acestora va fi foarte mare în contextul aplicării noilor coduri în materie penală.

În prezent sunt aproximativ 300 de consilieri de probațiune angajați în țară, iar în următorii 3 ani numărul acestora se preconizează a ajunge la circa 1.000. Este definit pentru prima dată, este definit procesul de supraveghere ca fiind un ansamblu integrat între activitatea de control și de asistare, este introdus pentru prima dată rolul de manager de caz pentru consilierul de probațiune și pentru activitatea aceasta de probațiune rolul instituțiilor din comunitate va fi esențial.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnule Ciucă, vă rog. Președintele Comisiei juridice de disciplină și imunități.

Aveți, domnule deputat, microfonul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Raport asupra Proiectului de lege privind organizarea și funcționarea sistemului de probațiune

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege privind organizarea și funcționarea sistemului de probațiune.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare, așa cum se spunea, organizarea și funcționarea sistemului de probațiune, completându-se astfel reforma legislației penale realizată prin adoptarea Codului penal, Legea nr. 286/2009, și a noului Cod de procedură penală – Legea nr. 135/2010.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Superior al Magistraturii a trimis punct de vedere de susținere, cu unele observații și propuneri.

În urma examinării inițiativei legislative și a opiniilor exprimate de către membrii comisiei și de către invitați, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, să se supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare Proiectul de lege privind organizarea și funcționarea sistemului de probațiune, cu amendamentele admise, astfel cum sunt redate în anexa 1 la prezentul raport.

Amendamentele respinse sunt cuprinse în anexa 2 la prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Domnule președinte,

Dați-mi voie doar să fac o precizare ce se dorește a fi o îndreptare a unei erori materiale. La marginal 438, la art. 120 alin. (1) termenul, în loc de „4 zile”, este de „40 de zile”. Deci eroarea materială ar trebui corectată prin schimbarea termenului de 4 zile în 40 de zile. Pentru stenogramă am făcut această observație.

Mulțumesc, domnule președinte.

Îi rog pe toți colegii să facă modificarea în rapoartele pe care le au, fiind vorba de o eroare materială nu trebuie să insistăm mai mult. Deci 40 de zile, alin. (1) art. 120, în loc de 4 zile; s-a pierdut un zero pe drum, în mod evident.

Dacă din partea grupurilor parlamentare există intervenții? Vă rog.

Nu există.

Intrăm la dezbaterea pe articole. Lucrăm pe raportul comisiei, bineînțeles. Începem cu numărul curent 1, nemodificat. Dacă există intervenții? Nu sunt.

Adoptat

Numerele curente 2, 3, 4 și 5, nemodificate. Dacă sunt intervenții?

Nu sunt. Adoptate.

Numerele curente 6, 7, 8 și 9, nemodificate. Dacă există intervenții? Nu sunt.

Adoptate. Numerele curente 10, 11, 12, 13 și 14, nemodificate. Dacă sunt intervenții? Nu sunt. Adoptate. Numerele curente 15, 16, 17 și 18. Intervenție, domnul Márton. Să-mi spuneți la ce punct.

Domnule vicepreședinte, Doamnelor și domnilor deputați, Între punctele 18 și 19 am un amendament respins, la punctul 1, pagina 95 din anexa 2, adică amendamente respinse.

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

Da. Există.

Haideți, este vorba de amendamente respinse, la art. 11, da? Alin. (2). După alin. (2) nu am ajuns încă.

Acolo avem de făcut.

Dați-mi voie să

## **Domnul Márton Árpád Francisc:**

Așa cum și în susținerea din partea Guvernului a fost enunțat, noua formulă a serviciului de probațiune are un rol foarte important în toată filozofia reformei în domeniul penal. N-am vrut să intervin la dezbateri generale, dar la acest articol trebuie să spun câteva cuvinte despre rolul consilierului de probațiune.

Acest consilier are rolul de a supraveghea, pe de o parte, adulții care au fost condamnați la forme neprivative de libertate, cum se integrează ei în societate. Pe de altă parte, datorită reformei penale, majoritatea delincvenților minori au condamnări neprivative de libertate și sunt puși în ocrotirea acestor consilieri.

Avem o prevedere în art. 11 corectă, în alin. (1), respectiv (2), care prevede clar că acelei persoane trebuie să i se aducă anumite informații într-o limbă pe care o cunoaște.

Avem în Codul penal și în Codul de procedură penală o situație specifică, cea a persoanelor aparținând minorităților naționale. Pentru că este just ca unei astfel de persoane să i se aducă la cunoștință acele informații în limba maternă, nu, eventual, într-o altă limbă, engleză sau franceză, de exemplu.

Avem această prevedere în Codul de procedură penală, exact în formula în care am expus și la alin. 2[1] .

Deci în cazul cetățenilor români aparținând minorităților naționale informarea prevăzută la alin. (1), adică într-o limbă pe care o înțelege, se face în limba lor maternă, la cererea... Este o reformulare solicitată de membrii comisiei. Nu știu, după ce am fost de acord cu această reformulare, de ce au votat împotrivă, deci „la cererea persoanei evaluate”.

V-am mai spus că acest consilier de probațiune are în grija lui, în foarte multe cazuri, copii minori delincvenți, adică persoane care nu prea umblă pe la școală. Stau, eventual, în sânul familiei, unde în anumite zone vorbesc doar limba minorității respective. Deci degeaba încercăm să ne adresăm unui astfel de copil încercând să-l introducem în societate, să avem o înțelegere față de el, într-o limbă pe care cică o înțelege, când el are nevoie de grijă și e nevoie de grija societății față de acest copil.

Domnule deputat, vreți să veniți un pic, să vă apropiați? Domnule Márton Árpád, vă rog să vă apropiați o secundă! Stimați colegi,

Am stat de vorbă și cu comisia, și cu Guvernul, amendamentul domnului Márton are, de fapt, două puncte: 2[1] și 2[2] .

Datorită faptului că 2[1] nu este în contradicție cu nimic din ceea ce există în legislația românească și sprijină, iar 2[2] înseamnă cheltuieli financiare pe care nu ni le putem permite astăzi, deși, sigur, pe fond, domnul Árpád are dreptate, l-am rugat să renunțe la 2[2] și, în cazul ăsta, amendamentul Domniei Sale, deci doar paragraful nou 2[1] , va fi acceptat de către comisie și de către Guvern.

Sunteți de acord, domnule deputat?

6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 84/26.VI.2013

Sunt de acord.

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

Mulțumesc.

În acest caz, amendamentul respins îl împărțim în două. La partea a doua, (2[2] ), renunță domnul deputat și partea întâi o recitesc: „În cazul cetățenilor români aparținând minorităților naționale, informarea prevăzută la alin. (1) se face în limba lor maternă, la cererea persoanei evaluate.”

Am să-l

Mergem mai departe. Numerele curente 19, 20, 21, 22 și 23, nemodificate. Există intervenții? Nu.

Adoptate. Numerele curente 24, 25, 26, 27, 28 și 29, nemodificate. Există intervenții? Nu. Adoptate. Numărul curent 30. Există intervenții? Nu, iertați-mă, am făcut o încurcătură... Numărul curent 23 e în regulă. Numerele curente 24, 25, 26, 27 și 28, nemodificate. Dacă sunt intervenții? Nu sunt. Adoptate. Numărul curent 29. Există amendament admis al comisiei.

Dacă există intervenții? Nu. Amendamentul a fost adoptat. Numărul curent 30, amendament al comisiei. Dacă sunt intervenții? Nu sunt. Adoptat. Numărul curent 31, amendament al comisiei. Dacă există intervenții? Nu. Adoptat. Numele curente 32, 33, 34, nemodificate. Dacă sunt intervenții? Nu sunt. Adoptate. Numerele curente 35, 36, 37, nemodificate. Dacă există intervenții? Nu sunt. Adoptate. Numărul curent 38, amendament admis al comisiei. Dacă există intervenții? Nu sunt. Adoptat.

Numărul curent 39, amendament admis al comisiei. Dacă există intervenții? Nu sunt. Adoptat.

Numărul curent 40, amendament admis al comisiei. Dacă există intervenții? Nu sunt. Adoptat. Numărul curent 41, amendament admis al comisiei. Dacă există intervenții? Nu sunt. Adoptat. Numărul curent 42, nemodificat. Dacă există intervenții? Nu sunt. Adoptat. Numărul curent 43, amendament admis al comisiei. Dacă există intervenții? Nu sunt. Adoptat. Numărul curent 44, amendament admis al comisiei. Dacă există intervenții? Nu sunt. Adoptat. Numerele curente 45, 46 și 47, nemodificate. Dacă există intervenții? Nu sunt. Adoptate. Numărul curent 48, amendament admis al comisiei. Dacă există intervenții? Nu sunt. Adoptat. Numerele curente 49, 50 și 51, nemodificate. Dacă există intervenții? Nu sunt. Adoptate. Numărul curent 52, amendament admis al comisiei. Dacă există intervenții? Nu sunt. Adoptat. Numărul curent 53, nemodificat. Dacă există intervenții? Nu sunt. Adoptat. Numărul curent 54, amendament admis al comisiei. Dacă există intervenții? Nu sunt. Adoptat. După numărul curent 55 există un amendament respins la art. 18 alin. (2). Dacă susține cineva amendamentul? Nu. Mergem mai departe. Numărul curent 55, amendament admis al comisiei. Dacă există intervenții? Nu sunt. Adoptat. Numărul curent 56, amendament al comisiei. Dacă există intervenții? Nu sunt. Adoptat. Numărul curent 57, amendament admis al comisiei. Dacă există intervenții? Nu sunt. Adoptat. Numărul curent 58, amendament admis al comisiei. Dacă există intervenții? Nu sunt. Adoptat. Numărul curent 59, amendament admis al comisiei. Dacă există intervenții? Nu sunt. Adoptat. După numărul curent 59 avem amendament respins. Dacă-l susține cineva? Nu. Mergem mai departe. Numărul curent 60, amendament admis al comisiei. Dacă există intervenții? Nu sunt. Adoptat. Numărul curent 61, amendament admis al comisiei. Dacă există intervenții? Nu sunt. Adoptat. Numărul curent 62, amendament admis al comisiei. Dacă există intervenții? Nu sunt. Adoptat. Numărul curent 63, amendament admis al comisiei. Dacă există intervenții? Nu sunt. Adoptat. Numărul curent 64, amendament admis al comisiei. Dacă există intervenții? Nu sunt. Adoptat. Numărul curent 65, amendament admis al comisiei. Dacă există intervenții? Nu sunt. Adoptat. După 65 avem amendament respins. Dacă cineva susține amendamentul respins la numărul curent 4 – amendamente respinse? Nu. Mergem mai departe. Numărul curent 66, amendament admis al comisiei. Dacă există intervenții? Nu sunt. Adoptat. Numărul curent 67, amendament admis al comisiei. Dacă există intervenții? Nu sunt.

Suntem la amendamentul 441, da? Da. Mergem din cinci în cinci, mai repede. 441–445. Obiecții? Comentarii? Nu. Aprobate. 446–450. Obiecții? Comentarii? Nu. Adoptate. 451 până la 453. Obiecții, comentarii? Nu. Aprobate. Textul de lege merge la votul final. Sistemul de probațiuni. Are caracter organic.

4. Următorul proiect de lege, Proiectul de lege privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

Caracter organic. Pl-x 129. Inițiatorul. Domnule ministru, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Acest proiect de lege vizează executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate. În prezent, nu avem o asemenea lege. Va fi o lege nouă care este necesară în condițiile în care prin noile coduri, penal și de procedură penală, s-a extins sfera sancțiunilor și a măsurilor neprivative de libertate, astfel încât era necesară o reglementare-cadru în această privință.

Din elementele de noutate aduse de noua reglementare, amintim faptul că au fost introduse și detaliate principiile care guvernează executarea sancțiunilor și a măsurilor neprivative de libertate, au fost regândite statutul și rolul judecătorului delegat cu executarea, s-a prevăzut în mod expres implicarea activă a instituțiilor din comunitate în procesul de executare a acestor pedepse, a fost regândit sistemul sancționator al minorilor prin noul Cod penal, astfel încât a fost necesară și regândirea punerii în executare a măsurilor educative neprivative de libertate sub coordonarea consilierului de probațiune.

Și, în sfârșit, proiectul reglementează și alte măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, astfel încât sunt cuprinse măsuri de punere în executare a controlului judiciar, a controlului judiciar pe cauțiune, precum și dispoziții de punere în executare a măsurilor preventive dispuse față de o persoană juridică.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Comisia.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Comisia juridică propune, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de lege privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu amendamentele admise.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri generale.

Domnule deputat Mircea Toader, aveți cuvântul.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Sigur, e pentru prima dată când apare o astfel de lege, dar am o întrebare, în același timp, când discutăm de măsurile dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Nu cumva aceste măsuri... că trebuie să spunem numai organele judiciare care pot să ia sentințele definitive sau și măsuri în timpul desfășurării procesului...

Cred că titlul e puțin ambiguu și i-aș întreba pe cei din comisie dacă nu noi trebuie să fim mult mai clari. Sunt măsuri care se iau la sfârșitul procesului penal cu sentință definitivă, sunt și altele în timpul desfășurării atât a anchetei penale, cât și a anchetei judecătorești, practic, a procesului judecătoresc. Și nu știu dacă este bine formulat „numai în cursul procesului penal”.

Comisia.

Domnul deputat vă permite.

Legea are ca obiect măsurile dinainte de apariția unei hotărâri penale definitive. Și din acest motiv...

Păi nu, tocmai din acest punct de vedere titlul este, din punctul nostru de vedere, complet.

Mulțumesc.

Nu mai doriți, da?

Mai sunt alte luări de cuvânt la dezbateri generale?

Nu.

Intrăm atunci pe articole.

Avem amendamente admise și respinse.

Mergem pe amendamentele admise.

O să rog colegii care au amendamente respinse să fie atenți pentru a le susține.

Calupuri de zece. Sunteți de acord? Mulțumesc. 1–10. Obiecții, comentarii? Admise. 11–20. Obiecții, comentarii? Admise.

21–30.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul deputat Márton Árpád, Grupul parlamentar al UDMR.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor, N-aș dori să intervin mult...

La ce amendament?

La amendamentul respins de la punctul 1...

Am înțeles.

## **Domnul Márton Árpád Francisc:**

...care ar urma un alin. 2[1] la art. 11, după punctul 29. Stimați colegi,

Adineauri, la legea privind probațiunea, ați adoptat acest amendament și, prin similitudine, pentru că este vorba de aceeași instituție,

Mulțumesc.

Liderii grupurilor parlamentare, două minute până la mine, sus, să discutăm.

Domnule ministru, vă rog frumos...

Dragi colegi, Amendamentul respins...

O să-l rog pe domnul Árpád, conform înțelegerii liderilor grupurilor parlamentare, să reformuleze: „...se face în limba maternă a acestora, la cererea persoanei evaluate.”

„...se face în limba maternă, la cererea acestora.”

„...la cererea persoanei evaluate.”

„...la cererea persoanei evaluate”.

Sau „...la cererea persoanei”.

„...la cererea persoanei evaluate”.

„...la cererea persoanei”.

„...la cererea persoanei”, fără „evaluate”, că „evaluate” era la proba...

„...se face în limba maternă a acestora, la cererea persoanei.”

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

„...în limba maternă a acestora, la cererea persoanei.” Este de acord comisia? Da.

Mergem pe acest text.

Vă rog frumos să vă introduceți cartelele.

Deci, după art. 11... asta înseamnă la amendamentul admis 28, după alin. (1), se introduce un nou alineat care sună astfel: „În cazul cetățenilor români care aparțin unei minorități naționale, informarea prevăzută la alin. (1) se face în limba maternă a acestora, la cererea persoanei.”

„În cazul cetățenilor români care aparțin unei minorități naționale, informarea prevăzută la alin. (1) se face în limba maternă, la cererea acestora.”

Text agreat.

Mulțumesc foarte mult.

Vă rog frumos să introduceți cartelele. Ne pregătim de vot.

Mergem la amendamente admise. Mai departe. 49 și 50, nu sunt obiecții. Aprobate. Nu. Scuzați-mă! 29 și 30. Obiecții, comentarii? Nu. Admise. De la 31 la 40. Obiecții, comentarii? Nu. Admise. De la 41 la 50. Obiecții, comentarii? Nu. Admise. De la 51 la 60. Obiecții, comentarii? Nu. Admise. De la 61 la 70. Obiecții, comentarii? Nu. Admise. De la 71 la 80. Obiecții, comentarii? Nu. Admise. De la 81 la 90. Obiecții, comentarii? Nu. Admise. De la 91 la 100. Obiecții, comentarii? Nu. Admise. De la 101 la 110. Obiecții, comentarii? Nu. Admise. De la 111 la 120. Obiecții, comentarii? Nu. Admise. 121–130. Obiecții, comentarii? Nu. Admise.

14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 84/26.VI.2013

131–140. Obiecții, comentarii? Nu. Admise. 141–150. Obiecții, comentarii? Nu. Admise. 151–160. Obiecții, comentarii? Nu. Admise. 161–170. Obiecții, comentarii? Nu. Admise. 171–180. Obiecții, comentarii? Nu. Admise. 181–190. Obiecții, comentarii? Nu. Admise. 191–200. Obiecții, comentarii? Nu. Admise. 201–210. Obiecții, comentarii? Nu. Admise. 211–220. Obiecții, comentarii? Nu. Admise. 221–230. Obiecții, comentarii? Nu. Admise. 231–240. Obiecții, comentarii? Nu. Admise. 241–250. Obiecții, comentarii? Nu. Admise. 251–260. Obiecții, comentarii? Nu. Admise. 261–270. Obiecții, comentarii?

Nu. Admise. 271–280. Domnul deputat Márton Árpád.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor,

La poziția 270 aveți textul marginal „Informarea minorului și a familiei”, respectiv art. 65, cu două alineate, deci modul cum se face această informare.

Propunerea mea constă în următorul text: „Prevederile art. 11 se aplică în mod corespunzător.” Deci tocmai ce am votat, și în cazul informării minorilor, se aplică corespunzător.

Mi se pare că acest amendament de tehnică legislativă, aș putea zice, chiar este bine-venit. Vă mulțumesc.

Ministerul?

Ministerul Justiției nu este de acord cu această modificare, cu acest amendament.

Este vorba despre o informare pe care o face judecătorul către persoana respectivă.

Și, ca atare, considerăm că nu trebuie adoptat. Mulțumesc.

Comisia?

Și noi ne opunem amendamentului, exact din aceleași motive ca și reprezentantul Ministerului Justiției. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule Árpád, vă rog frumos, aveți cuvântul să resusțineți.

Domnule președinte,

Este adevărat că această informare se face de către judecător, dar se face către un minor și vă aduc în atenție tot cuprinsul art. 11, că această informare se poate face și prin ajutorul unui translator, inclusiv mimical.

Deci judecătorul este în fața unui minor care ori este surdomut – dispoziția alin. (1) din art. 11 –, ori, cum am mai spus când am dezbătut Legea serviciului de probațiune, provine dintr-un segment familial unde se vorbește o limbă a unei minorități naționale și nu prea umblă pe la școală, de aceea a devenit delincvent, și judecătorul trebuie să-i spună ce să facă, cum să facă.

Mi se pare just ca acestui minor, care eventual nu înțelege o altă limbă sau este surdomut, deci are nevoie de comunicare gestuală, să i se aplice întocmai art. 11, așa cum prevăd toate variantele articolului, în mod corespunzător.

Deci asta susține legea, tocmai pentru a înțelege minorul ce înseamnă pedeapsa pe care o primește și cum trebuie să se comporte.

Încă o dată vă spun, este vorba despre un minor, cu o capacitate mai restrânsă de înțelegere a elementelor decât un major.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Mulțumesc.

Vă rog frumos să vă pregătiți cartelele.

272 are un amendament al domnului Árpád, amendamentul nr. 2 din amendamente respinse.

273–280, obiecții, comentarii? Nu.

281–290, obiecții, comentarii? Nu.

291–300, obiecții, comentarii? Nu.

301–310, obiecții, comentarii? Nu.

311–320, obiecții, comentarii? Nu.

321–330, obiecții, comentarii? Nu.

331–340, obiecții, comentarii? Nu.

341–350, obiecții, comentarii? Nu.

351–360, obiecții, comentarii? Nu.

361–370, obiecții, comentarii? Nu.

371–380, obiecții, comentarii? Nu.

381–390, obiecții, comentarii? Nu.

391–399.

Domnule deputat Márton Árpád, care este amendamentul?

La art. 92 – nu? – alin. (5).

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor,

Este vorba despre un amendament foarte important și vă spun sincer că nu știu de ce nu a fost adoptat. Nu înțeleg de ce nu a fost adoptat acest amendament.

Este vorba despre intrarea în vigoare a legii.

Într-adevăr, legea trebuie să intre în vigoare și aplicabilitatea legii trebuie să intre în vigoare odată cu intrarea în vigoare a Legii privind Codul penal și Codul de procedură penală. Este punctul 3, pagina 112, și se referă la poziția nr. 397 alin. (2), de la pagina 108.

Vă rog să observați că, tocmai având în vedere reforma în penal a acestui pachet de legi, trebuie să avem aplicabile toate prevederile deodată. Degeaba am Codul penal și Codul de procedură penală intrate în vigoare în același termen, dacă, prin termenele pe care le propuneți aici, pedepsele date în conformitate cu aceste prevederi vor putea fi aplicate doar peste 9 luni. În aceste 9 luni ce ne facem?

Deci, așa cum se preconizează și în altă legislație, aplicabilitatea întregii legi trebuie să intre în vigoare deodată cu Codul penal și cu Codul de procedură penală. Ca atare, acele elemente premergătoare acestor legi trebuie să fie luate înainte. Deci, dacă eu mă duc și fac o normă de aplicare la 60 de zile de la intrarea în vigoare, după care mai dau încă 50 de zile, după care mai dau încă 90 de zile ca să intre în vigoare toate prevederile care se referă la Serviciul de probațiune, de exemplu, atunci degeaba am legea și degeaba îmi intră legea în vigoare odată cu Codul penal și cu Codul de procedură penală, că nu va putea fi aplicată decât peste 9 luni.

Ca atare, eu am propus că în termen de 5 luni de la publicarea prezentei legi, Guvernul va adopta, prin hotărâre, regulamentul de aplicare a dispozițiilor acesteia, prevăzute la art. 19 alin. (2). Este vorba despre Serviciul de probațiune.

Deci am dat Guvernului 5 luni după intrarea în vigoare, după publicarea acestei legi.

Deci, dacă noi votăm mâine legea, ea se publică în iunie, peste 5 luni va fi adoptată hotărârea de guvern și când intră în vigoare legea avem normele de aplicare, avem și ce trebuie să facă consilierul de probațiune.

Vă mulțumesc.

Îl salutăm și pe domnul Iulian Iancu, care a venit la această discuție pe care dumneavoastră ați deschis-o.

Domnul ministru – președintele Comisiei pentru industrii și servicii – a venit special să asculte.

Mulțumesc, domnule președinte. Ne-am pus și noi această problemă.

Ideea este că nu se poate adopta o hotărâre de guvern care este dată în baza unei legi, fără ca legea respectivă să fie în vigoare.

Deci, evident, hotărârea de guvern poate fi adoptată doar după intrarea în vigoare a legii. Termenele prevăzute de lege pe care le-am văzut noi au fost maximale. De altfel, în Comisia juridică, de disciplină și imunități, ele au mai fost reduse și nu înseamnă că legea nu se va aplica, ci doar că în 60 de zile de la data intrării în vigoare a legii va fi adoptat și regulamentul de aplicare a acestei legi, dar aceasta nu înseamnă că legea nu va fi aplicabilă imediat.

Pe mine m-ați convins, domnule ministru. Gata!

Mulțumesc.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Pregătiți cartelele.

Nu avem un text specific. Era un amendament care completa la textul art. 92. Bun. 399.

Este ultimul amendament. Obiecții, comentarii? Nu. Legea merge la votul final. Vă reamintesc că are un pic caracter organic. Pozițiile 4, 5... Nu, 4 l-am făcut. 5, raportul de la poziția 5 nu a venit încă. 6 – nu.

7 – stafful tehnic, nu avem raportul. Mulțumesc. Intrăm în procedură de urgență. Caracter ordinar – în procedură de urgență.

8. Proiectul de lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2012.

Inițiatorul.

Domnule ministru, aveți cuvântul, scurt.

reglementările interne și ale Uniunii Europene, al produselor românești.

La data la care s-a inițiat acest proiect nu aveam cristalizată o soluție exactă pentru Combinatul Oltchim, pentru care s-ar fi putut aplica această hotărâre, și, pentru că la vremea respectivă nu fusese definitivată soluția pe care o cunoaștem astăzi, aceea a insolvenței, am preferat să păstrăm acest document ca soluție de rezervă, acest act normativ.

Astăzi, când soluția este cunoscută, vehiculul comercial nu ar face decât, în lipsa activității, să greveze asupra patrimoniului Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie, motiv pentru care, cu acceptul dumneavoastră, am dori să retragem opinia favorabilă de atunci și suntem de acord cu respingerea, care este rezoluția comisiei.

Mulțumesc. Comisiile?

Din partea celor două comisii, economică și juridică?

## Mulțumesc, domnule președinte.

În unanimitate, cele două comisii propun spre dezbatere și adoptare Proiectul de lege pentru respingerea ordonanței de urgență, în forma adoptată de către Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri? Nu avem dezbateri generale. Conform art. 106, merge la votul final. Nu avem amendamente. Caracter ordinar.

9. Următorul Proiect de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2013, care modifică Ordonanța Guvernului nr. 19/2002 – PL-x 145.

Caracter ordinar.

Este în procedură de urgență.

## **Domnul Adrian Ciocănea** _– secretar de stat_

_în Ministerul Economiei_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Poziția este 8.

Poziția 8 – PL-x 29.

Este vorba despre proiectul de lege care avea ca obiect de reglementare mandatarea Ministerului Economiei în vederea înființării unei societăți comerciale cu capital integral de stat, care să asigure intermedierea accesului pe piețele emergente, în condiții de concurență, în conformitate cu

Raportul conține amendamente admise și două anexe. Din partea inițiatorului?

Doamnă ministru, aveți cuvântul.

## **Doamna Cristina Crișu** _– secretar de stat_

_în Departamentul pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Prezentul proiect are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 19/2002, vizând modificarea titlului ordonanței, având în vedere faptul că vânzarea bunurilor imobile aparținând domeniului privat al statului se realizează potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 101/2011. Totodată, prin proiect este stabilită lista cuprinzând bunurile mobile și imobile, care fac parte din baza materială de reprezentare și protocol, trecerea în domeniul public al statului a bunurilor mobile preluate în conformitate cu dispozițiile Hotărârii Guvernului nr. 16/2013.

Comisia a elaborat un raport de adoptare, cu amendamente, cu care Guvernul este de acord. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Celebrele comisii, de administrație și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Doamnă deputat, aveți cuvântul.

## Domnule președinte,

## Onorată asistență,

În conformitate cu prevederile art. 95 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgență.

Prin urmare, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în ședința din 13 mai 2013.

În urma examinării intervenției legislative și a opiniilor exprimate de către membrii Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, aprobarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2013 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 19/2002 privind unele măsuri pentru constituirea și utilizarea fondului locativ de protocol proprietate publică a statului și pentru vânzarea unor imobile proprietate privată a statului aflate în administrarea Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”, cu amendamente admise prezentate în anexa la prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Propun timp de dezbatere 3 minute.

Onorabilii membri ai grupurilor parlamentare care doresc să ia cuvântul?

Domnul deputat, Grupul parlamentar al PDL.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Proiectul de act normativ pe care îl dezbatem astăzi are câteva lucruri care trebuie lămurite în plen și pentru care și Guvernul, dar și dumneavoastră va trebui să explicați de ce în anexă, la lista bunurilor mobile și imobile, treceți și baza de

cercetare de la Uzlina, și ne aducem aminte când toate acele discuții de acum două luni de zile, cu sala de conferințe aparținând Ministerului Mediului, ca să fiu foarte bine înțeles, au trecut la Secretariatul General al Guvernului, din administrarea Ministerului Mediului, ca, dintr-o dată, să venim pe urmă și să modificăm Ordonanța Guvernului nr. 101, pe care, iată, o amânăm la aprobare pe 2011 privind vânzarea unor imobile aparținând RAAPPS, prin Ordonanța nr. 35/2013, pe care am aprobat-o săptămâna trecută, și prin care am modificat pe fond condițiile de vânzare a acelor imobile.

Nu înțeleg... Din nota de fundamentare, spunem aici: „Sumele neacoperite de cele cinci instituții beneficiare rezultate ca diferență între cheltuielile efective pentru administrarea, funcționarea, conservarea și protejarea bazei materiale de reprezentare și protocol înregistrate de regie și sumele prevăzute cu această destinație în bugetele proprii, cu rectificările ulterioare ale celor cinci instituții beneficiare preluate în contractele de prestări de servicii anuale se suportă de către regie de venituri proprii.” Și, mai departe, ni se spune că din suma totală de 20.999.240 lei cheltuiala efectivă cu întreținerea regiei este de 15.000.000, vezi, Doamne!, celelalte instituții: Camera Deputaților, Senatul, Administrația Prezidențială și Curtea Constituțională nesuportând decât 2.000.279.

Or, eu întreb: pe de o parte, prindeți, modificați Ordonanța nr. 101/2011 și creați facilități ca și cum RA-APPS-ul este un ANL, cu posibilități de valorificare, prin reducerea prețului, după prima licitație cu 10%, după a doua cu 20, după a treia cu 30, cu plata în rate eșalonată după valoarea de 50.000, iar pe de altă parte, preluați de la instituțiile statului, cele care au în administrare astfel de spații, unele imobile în subordinea SGG-ului, tocmai pentru a justifica – ce?! – faptul că onor Guvernul sau prim-ministrul nu are unde să se ducă în Delta Dunării, și că trebuia preluată și baza de la Uzlina?

Domnule deputat, două minute aveți. Ați depășit!

Două minute, bineînțeles, dar trebuie lămurite lucrurile astea! Ori suntem... Am venit anterior și am spus: „Domnule, retragem Ordonanța nr. 59, pentru că, chipurile, nu mai este Ministerul Economiei, nu-și mai poate îndeplini rolul pentru care am gândit-o anul trecut.” Dar acum venim și, în loc să păstrăm o ordine cronologică, corectă, firească, a adoptării actelor normative, din care să și rezulte scopul activității noastre, dați-mi voie să vă spun că, intenționat, în momentul de față, „alambicăm” – între ghilimele – toată această analiză, pentru a nu mai înțelege nimeni ce se întâmplă și prelungim la nesfârșit adoptarea Ordonanței Guvernului nr. 101/2011, care este baza vânzării acestor imobile, până la urmă, modificată prin 35, iată, venită acum și modificată prin 24, modificată prin 19, ca să nu înțeleagă... să nu mai știe nimeni ce se întâmplă cu acest patrimoniu.

Domnule deputat, vă cer permisiunea... Vă rog frumos să încheiați!

Eu cer explicații Guvernului, în momentul de față, să explice de ce la anexa nr. 2, în listă, apare și baza de cercetare de la Uzlina.

Domnule deputat, sunt de acord.

Există sesiunea de întrebări și interpelări. Aș vrea să vă reamintesc, cu tot respectul pe care vi-l port, știți că vă dau cuvântul...

Am o singură rugăminte... Mergem pe ceea ce am discutat tot timpul. Știu că dumneavoastră vă răzgândiți la cutumă, dar, vedeți, din informațiile mele, grupul dumneavoastră parlamentar nu are în Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic doar trei membri..., și doar doi, câți au lipsit în cele două comisii, care au aprobat în unanimitate...

Dacă vă uitați în raport, sunt aprobate cu unanimitate amendamentele și dezbaterea a fost făcută cu unanimitate: și 30 din 33, și 24 din 26... așa încât, vă rog frumos, dumneavoastră sunteți viceliderul grupului parlamentar, nu poate să vă răspundă pe ce s-a făcut în unanimitate în comisie și colegii dumneavoastră de la PDL au acceptat așa. Înțeleg că discuția a fost și s-au lămurit acolo. Nu poate să vă răspundă ministrul acolo unde au răspuns cei care erau de specialitate și au discutat.

Am să vă rog frumos să-mi dați voie să mergem la amendamente admise și respinse, dacă nu mai sunt alte intervenții.

Vă rog, încă o precizare.

Vă rog frumos, domnule deputat.

Nicio comisie nu poate să preia sau să ia dreptul plenului de a dezbate, în cadrul capitolului de dezbateri generale, aspectele legate de aprobarea unui act normativ, absolut nicio comisie, și de aceea există prevederi în regulament, în cadrul dezbaterilor generale, să punem întrebări și să explicăm, și să exprimăm punctul de vedere al grupului parlamentar, să știți. În comisii, aspectele au...

Domnule deputat, într-un timp rezonabil, nu într-o dezbatere între dumneavoastră și un ministru, da?

Ați ridicat o chestiune, eu v-am explicat, din ce am citit, așa, la prima strigare, în raportul făcut de onorabilii mei colegi din cele două comisii, la care am observat că și colegii dumneavoastră au participat și au votat în unanimitate, că

așa scrie în raport. Este semnat de ambii președinți și de ambii secretari din cele două comisii.

O să rog frumos, din partea celorlalte grupuri parlamentare, dacă mai sunt luări de cuvânt.

Domnule vicelider, aveți dreptate.

Pe procedură este...

Numai o secundă, vă rog frumos.

Grupul parlamentar al PSD.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Exact cum a spus și domnul președinte, în Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, cu unanimitate de voturi, s-a votat acest act normativ, propunerea pentru acest act normativ...

Trebuie să nu confundăm lucrurile. Este vorba că la începutul anului 2013, prin HG nr. 16 s-au dat în administrarea RA-APPS bunuri imobile, iar prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 15 – tot anul curent, 2013 – niște bunuri imobile. Este vorba de a acoperi cheltuielile pe care RA-APPS-ul le are cu administrarea, gestionarea, întreținerea și conservarea patrimoniului pe care îl are în administrare, și știți foarte bine că cele cinci instituții – Camera Deputaților, Senatul, Administrația Prezidențială, Guvernul și Curtea Constituțională – acoperă o parte din aceste cheltuieli.

Diferența, până la suma totală pe care RA-APPS-ul o are, ocazionată cu cheltuielile pentru administrarea respectivului patrimoniu, sunt acoperite din surse proprii. Tocmai de aceea, prin aceeași Ordonanță nr. 15 din 2013 este stipulat ca 50% din profitul pe care RA-APPS-ul îl obține în urma vânzărilor imobilelor aflate în administrare să se ducă pentru modernizarea și consolidarea respectivelor imobile.

Mai mult, știți foarte bine că în urma sentințelor judecătorești definitive și irevocabile prin care s-au restituit foștilor proprietari – vezi Legea nr. 10 – anumite imobile, de fapt, ce face respectivul act normativ? Pune de acord o situație de fapt cu o situație de drept și reglementează foarte clar utilizarea fondului protocolului. Asta este, de fapt, marea noimă a acestui act normativ.

Vă mulțumesc frumos.

## Mulțumesc.

Alte grupuri parlamentare dacă mai au luări de cuvânt? Nu mai sunt.

Pe procedură, domnul deputat Mircea Toader. Domnule deputat, aveți cuvântul.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

În primul rând, vreau să vă spun – nu spun că vă atrag atenția, că nu este frumos: ce decidem noi la nivel de grup cu ce este în comisie este cu totul altceva. Noi am avut o dezbatere pe această ordonanță, am avut un punct de vedere, și pe acela îl și susținem. Problema-i a noastră, de ce în comisie a fost într-un fel și de ce grupul votează altfel.

Un al doilea punct de vedere: vedeți că sunt două ordonanțe cam cu același punct de vedere. Sigur, cea care prevede un mod de vânzare, după care o revenire asupra ei. Este o practică, și o știți și dumneavoastră, domnule președinte, foarte bine, când sunt două inițiative legislative – că-s ordonanțe, că nu sunt ordonanțe – ele se discută în comun, cu un singur raport. Una din cele două ordonanțe se ia în raport de respingere, să iasă o lege ca lumea. Aici are dreptate colegul meu, Gheorghe Tinel, când spune că bulversăm.

Și v-aș propune, în acest sens, s-o întoarcem la comisie și să vină, așa cum este procedura comună, să spună: ordonanța asta se respinge, asta se aprobă, în următorul text.

Vă rog.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Domnule deputat, ați rămas pe vechea Constituție.

## **Domnul Tinel Gheorghe**

**:**

Nu, pe noua.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Pe noua Constituție... tocmai că nu avem voie să facem așa ceva.

Liderul Grupului parlamentar al PDL cere retrimiterea la comisie.

Vă rog frumos să pregătiți cartelele. Propunerea de retrimitere la comisie.

Nu mai sunt intervenții la dezbateri generale. Mergem la amendamente admise. Calupurile le știți, de 5.

1–5, obiecții, comentarii? Nu sunt. Admise.

6–10, obiecții, comentarii? Nu.

Admise. 11–15, obiecții, comentarii? Nu.

Admise. 16–17, obiecții, comentarii? Nu. Admise. Anexa nr. 1, obiecții, comentarii? Nu.

Admisă. Anexa nr. 2, obiecții, comentarii? Nu.

Admisă.

Merge la votul final. Are caracter ordinar.

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2013 privind ratificarea Scrisorii de intenție semnate de autoritățile române la București la 12 septembrie 2012, aprobată prin Decizia consiliului directorilor executivi ai Fondului Monetar Internațional din 28 septembrie 2012, precum și a Scrisorii semnate de autoritățile române la București la 8 martie 2013, aprobată prin Decizia consiliului directorilor executivi ai Fondului Monetar Internațional din 15 martie 2013, prin care se solicită prelungirea Aranjamentului stand-by dintre România și Fondul Monetar Internațional, de tip preventiv, intrat în vigoare prin Scrisoarea de intenție semnată de autoritățile române la București la 10 martie 2011, aprobată prin Decizia consiliului directorilor executivi ai Fondului Monetar Internațional din 25 martie 2011 (PL-x 154/2013).

Caracter ordinar.

Procedură de urgență.

Domnul ministru a venit, eu aveam și rugămintea din partea Guvernului să-l dezbatem fără... Un reprezentant al Guvernului era la Senat.

Domnule ministru,

Vă rog frumos să susțineți.

## **Domnul Dan Manolescu** _– secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență privind ratificarea Scrisorii de intenție semnate de autoritățile române la București la 12 septembrie 2012 și aprobată prin Decizia consiliului directorilor executivi ai Fondului Monetar Internațional, precum și Scrisoarea prin care se solicită prelungirea Aranjamentului stand-by dintre România și Fondul Monetar Internațional este supusă astăzi ratificării dumneavoastră.

## Mulțumesc.

Onorata Comisie pentru buget. Comisia cu banii. Domnule deputat, aveți cuvântul.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Sunt deputatul Doboș Anton, din Colegiul nr. 12, Iași. Raportul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci asupra Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2013 privind ratificarea Scrisorii de intenție semnate de autoritățile române la București la 12 septembrie 2012, aprobată prin Decizia consiliului directorilor executivi ai Fondului Monetar Internațional din 28 septembrie 2012, precum și a Scrisorii semnate de autoritățile române la București la 8 martie 2013, aprobată prin Decizia consiliului directorilor executivi ai Fondului Monetar Internațional din 15 martie 2013, prin care se solicită prelungirea Aranjamentului stand-by dintre România și Fondul Monetar Internațional, de tip preventiv, intrat în vigoare prin Scrisoarea de intenție semnată de autoritățile române la București la 10 martie 2011, aprobată prin Decizia consiliului directorilor executivi ai Fondului Monetar Internațional din 25 martie 2011

În conformitate cu prevederile art. 95 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2013 privind ratificarea Scrisorii de intenție semnate de autoritățile române la București la 12 septembrie 2012, aprobată prin Decizia consiliului directorilor executivi ai Fondului Monetar Internațional din 28 septembrie 2012, precum și a Scrisorii semnate de autoritățile române la București la 8 martie 2013, aprobată prin Decizia consiliului directorilor executivi ai Fondului Monetar Internațional din 15 martie 2013, prin care se solicită prelungirea Aranjamentului stand-by dintre România și Fondul Monetar Internațional, de tip preventiv, intrat în vigoare prin Scrisoarea de intenție semnată de autoritățile române la București la 10 martie 2011, aprobată prin Decizia consiliului directorilor executivi ai Fondului Monetar Internațional din 25 martie 2011, trimisă cu adresa PL-x 154 din 27 mai 2013, înregistrată sub numărul 22/206 din 28 mai 2013.

Conform prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (8) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Și eu.

Din partea Comisiei pentru buget, finanțe și bănci a luat cuvântul domnul deputat...

Din partea grupurilor politice parlamentare, domnul ministru Ialomițianu.

Domnule ministru, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin actul normativ, de fapt, ce aprobăm? Două scrisori de intenție semnate de autoritățile române – de Guvernul Ponta – și de Fondul Monetar.

Prima scrisoare se referă la angajamentele pe care le-a luat Guvernul Ponta față de organismele internaționale, față de Fondul Monetar – Ponta 1 –, iar a doua scrisoare este o scrisoare de scuze. Adică nu v-ați făcut temele!

Deci Guvernul Ponta, prin semnarea celei de-a doua scrisori, a rămas corigent, cerând prelungirea acordului cu trei luni.

Aș vrea, dragi colegi de la USL, să vă aduceți aminte de ce scrie aici atunci când ieșiți în spațiu public.

Ce angajamente v-ați luat?

V-ați luat angajamentul că măriți impozitele și taxele și ați făcut-o prin Ordonanța nr. 8, ați spus că plătiți arieratele autorităților locale, nu ați făcut-o și nici acum n-ați ajuns la nivelul stabilit cu Fondul Monetar.

Ați spus că liberalizați prețurile la energie și gaze. Ați făcut lucrul acesta și să vă aduceți aminte că ați votat...

Domnule președinte! Domnule ministru, ca să nu vă certe cineva...

Un minut, un minut.

La chestiune, vă rog frumos, la chestiune.

Da.

Ați votat prin Legea nr. 123 în iunie calendarul de liberalizare a prețurilor la energie și gaze și să-i spuneți premierului că a votat și dânsul, și nu alții au angajat aceste obligații, de ați omorât mediul de afaceri, iar foarte mulți nu pot să-și plătească factura la gaze.

V-ați angajat că privatizați o serie de companii, v-ați angajat că închideți unele companii.

Sigur, astea sunt în scrisoare și vă rog foarte mult să citiți, ca să știți la ce v-ați angajat. Să sperăm că acum, în iunie, Fondul Monetar va finaliza acordul, dar cred că este, așa, un cinci amărât, ca în sesiunea de toamnă.

Sper că Fondul Monetar o să spună: „Doamne-ajută, că am scăpat de acest Guvern! La revedere!”

Un cinci amărât...

Fondul Monetar o să zică: „La revedere!”

Să trăiți! E mai bun decât un patru amărât în sesiunea de vară, să știți.

Doamna deputat, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Am luat trei ani patru la rând și am murit. Ne era foame. Acum mai bine iau cinci și trec clasa.

Doamnă deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Stimați colegi,

Este trist când ai memorie scurtă și când nu realizezi, de fapt, că cel care a îndatorat România este chiar cel care vorbește de la această tribună, reprezentantul Partidului Democrat Liberal, și care ne-a pus în situația în care să negociem constant, să negociem permanent cu Fondul Monetar Internațional.

Cred că este important să ne reamintim cine a cerut – dacă a cerut cumva – opinia și părerea opiniei publice vizavi de această îndatorare și, mai mult decât atât, faptul că se dorește astăzi semnarea și ratificarea celor două scrisori este un pas important pentru noul acord stand-by pe care trebuie să-l avem cu Fondul Monetar Internațional, deoarece cred că trebuie să oferim încă o dată credibilitate instituțiilor publice și mediului politic din România, prin acest acord și prin această colaborare.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Alte grupuri politice parlamentare?

Domnule deputat, aveți punctul roșu. Nu v-a pronunțat numele.

V-a acuzat? Pe dumneavoastră?

Nu-i adevărat, n-a spus numele dumneavoastră, domnule deputat.

L-ați enervat pe domnul deputat Rățoi.

Vă rog frumos. Nu pot! Iertați-mă!

Mă ceartă domnul deputat după aceea, Tinel Gheorghe.

Vă rog din suflet!

Dau cuvântul colegilor care nu sunt menționați. Dumneavoastră, v-am...

Eu sunt președintele Camerei, n-am ce să fac, decât dacă...

Eu pot să pronunț cuvântul.

N-aveți drept la replică la președintele Camerei. Asta-i viața!

Da, bun, deputați. Nu scrie președintele Camerei.

Dacă alte grupuri politice parlamentare mai doresc să ia cuvântul?

Nu.

Mergem...

Tot respectul pe care vi-l port, știți că vă dau cuvântul de câte ori vă pronunță numele cineva.

Din partea grupului parlamentar?

Vă rog frumos, Grupul parlamentar al PP-DD. Imediat.

Domnul deputat Tinel Gheorghe după aceea, din partea Grupului parlamentar al PDL, pe procedură.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnilor,

Dumnezeu ne-a dat două urechi și o singură gură, ca să ascultăm mai mult decât vorbim.

Oare noi știm dacă cei care ne-au trimis aici sunt de acord cu deciziile pe care noi le luăm? Acele privatizări de care vorbim... și dacă conștiința ne îndeamnă că lucrările pe care le facem sunt cele corecte, de ce nu suntem de acord cu toții?

Mulțumesc mult.

Domnul deputat Tinel Gheorghe. Pe procedură, domnule deputat. Aveți cuvântul.

## Domnule președinte,

Vă citesc din prevederile art. 151 alin. (3) și (4), pentru că ele trebuie reținute așa cum sunt redate în text: „Un deputat poate solicita cuvântul pentru probleme de procedură numai în cazul în care se consideră că în acel moment al dezbaterilor au fost încălcate anumite prevederi ale regulamentului, prevederi la care va face referire în intervenția sa.”

Iar (4) spune: „Un deputat poate cere dreptul la replică în situația în care, la adresa sa, în acel moment al dezbaterilor, s-au făcut afirmații incorecte sau ofensatoare de la microfonul Camerei Deputaților. Dreptul la replică va fi formulat într-un mod care să nu genereze un nou drept la replică.”

„La adresa sa” nu presupune rostirea numelui, domnule președinte. Și indirect poți să faci referire „la adresa sa”. Și altfel textul...

## Domnule deputat,

Vă rog să mă iertați, nu scrie așa ceva în textul regulamentului. Sunteți deputat în al doilea mandat.

Dați-mi voie! Atâta timp cât în textul regulamentului nu se face precizare expresă că „la adresa sa” presupune și invocarea numelui, referire „la adresa sa” poți să faci și prin „vorbitorul anterior”. Poți să evidențiezi acest lucru, asta înseamnă că nu te poți referi decât la cel care a vorbit anterior.

Dați-mi voie să-i permiteți colegului meu, Gheorghe Ialomițianu, un drept la replică...

Doar dacă i se pronunță numele.

...pentru că mi se pare că-i incorect.

Reprezentantul PSD-ului a făcut o referire care nu-i conformă cu realitatea.

Domnule deputat, numai dacă i se pronunță numele! Nu mai încercați! Cu tot respectul!

Și acesta este un microfon, dar este al președintelui de ședință. Așa, putem să interpretăm cum vrem fiecare regulamentul. Ciclul 2013–2016 într-un fel, 2008–2012 în alt fel.

Regulamentul e unul singur. Știți! Când aveți dreptate, vă dau dreptate!

Domnului deputat i-am dat cuvântul de fiecare dacă când a... chiar și peste program.

Mai țineți minte când Grupului parlamentar al PDL i-am dat de două ori cuvântul, deși la dezbateri scrie regulamentul că doar o dată? Mai țineți minte? Ați uitat. Era săptămâna trecută și acum două săptămâni.

Iertați!

## Bun!

Potrivit 106 din Regulamentul Camerei, nu sunt amendamente admise sau respinse.

Procedură de urgență.

Merge la votul final.

Vă mulțumesc foarte mult.

A venit Proiectul de lege privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, care nu avea raportul.

Cred că este pe poziția 5 a ordinii de zi. Are amendamente admise și respinse. Inițiatorul.

Sunt deputați inițiatorii. Nu doresc să ia cuvântul. Din partea comisiei.

Dezbateri generale!

## Poftiți?

Aveți răbdare, mai e până la dezbateri. Începem cu inițiatorii, după care comisia.

Raportul este comun, făcut de către Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia pentru muncă și protecție socială.

Domnule președinte, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Voi prezenta raportul comun asupra acestui proiect de lege.

Este un raport comun al Comisiei pentru apărare și Comisiei pentru muncă.

Am ținut cont de avizul Consiliului Legislativ, al Consiliului Economic și Social.

Punctul de vedere al Guvernului, care susține această inițiativă legislativă.

Adoptarea proiectului de lege o găsiți cu amendamentele admise în anexa nr. 1 și amendamentele respinse în anexa nr. 2.

Și Camera Deputaților este Cameră decizională. Vă mulțumesc.

Vă rog frumos, din partea grupurilor politice parlamentare. Domnule deputat, aveți cuvântul, după care domnul deputat Mircovici, Grupul minorităților naționale.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Aici e vorba despre... cum s-a anunțat prin expunerea de motive – n-am auzit reprezentantul ministerului, dar avem în scris motivarea proiectului de lege –, e vorba despre eliminarea unor inechități la pensiile militarilor.

Deci este vorba de pensie specială. Un mic istoric despre pensiile speciale.

În 2010, prin Legea nr. 119 și prin Legea nr. 263 privind sistemul public de pensii, s-au eliminat pensiile speciale.

Pensia specială a magistraților s-a menținut cu concursul larg al Curții Constituționale.

Pensia specială a militarilor se va restabili prin această lege.

Dar ce vom face cu celelalte pensii speciale: pensiile diplomaților, ale corpului diplomatic, pensiile aviatorilor și pensiile parlamentarilor?

Noi suntem de acord totdeauna să eliminăm inechitățile, dar de această dată – să nu vă supărați – se face pe cale ocolită. Se face o eliminare a inechității numai pentru militari.

Hai să o facem împreună cu celelalte categorii socioprofesionale cărora li s-au luat aceste pensii speciale, nu pe această cale, ci împreună, pentru toate celelalte categorii socioprofesionale.

N-am nimic... și respect Armata română, militarii Armatei române. Dar, iertați-mă, nu pot să fiu de acord să beneficieze de pensie specială – de pensia aia mare – toți torționarii care, în regimul ceaușist, au făcut – știți foarte bine ce au făcut, iar celelalte categorii socioprofesionale de care am vorbit, cărora li s-au luat aceste drepturi, să nu beneficieze în continuare de pensia specială.

Este de nepermis – nu vă supărați – ca un fost plutonier să aibă o pensie mai mare decât un diplomat de carieră.

Nu facem altceva, prin această lege, ci creăm din nou inechități.

Pentru aceste motive, Grupul parlamentar al UDMR nu va vota acest proiect de lege.

Mulțumesc.

Grupul parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Mircovici, după care – vă cer permisiunea – domnul deputat Iordache, din partea Grupului PSD, după care domnul deputat Mircea Toader, din partea Grupului PDL.

În ordinea înscrierii pe tricou.

## Domnule președinte,

proiect de lege prin care să se revină la militari la pensia ocupațională.

Și explicam în legislatura trecută, atunci când am fost unul din cele două voturi care au votat împotriva Legii pensiilor – legii acesteia unitare a pensiilor –, tocmai din considerentul că militarii nu au salariu, ci au soldă, adică sunt la dispoziția statului când are nevoie de ei 24 de ore din 24.

Ceea ce mă surprinde însă – pentru că nu vreau să mai iau cuvântul o dată și în momentul în care se va discuta pe amendamente, domnule președinte, și vă rog să-mi dați voie să fac acest lucru acum – este că a existat un amendament semnat, culmea, de grupurile parlamentare aflate la putere – de Partidul Social Democrat, de Partidul Național Liberal, de UNPR și de Grupul parlamentar al minorităților – prin reprezentanți care aveau direct legătură cu sistemul militar, respectiv președintele, vicepreședintele, secretarul Comisiei pentru apărare, prin care s-a solicitat ca, în momentul în care se revine la pensiile din octombrie..., din decembrie 2010, să se aibă în vedere Ordonanța nr. 1/2013, pe care Guvernul României a dat-o, prin care a corectat punctul de pensie cu 4%.

## Doamnelor și domnilor,

După cum ați putut constata întotdeauna, Grupul parlamentar al minorităților naționale a avut o poziție echilibrată și niciodată nu a mers pe variante politicianiste atunci când s-a discutat adoptarea unei legi.

În momentul de față, noi nu discutăm despre o pensie specială și nici despre revenirea la o pensie specială.

A fost un moment, în istoria noastră recentă, în anul 2010, când o pensie ocupațională... – așa cum există în toate statele NATO, din care și România face parte – s-a renunțat la Legea nr. 164 ca lege ocupațională și în niciun caz ca lege specială, și în aceste condiții s-a creat o inechitate nu pentru foștii torționari, ci pentru militarii mai tineri, care au plătit cu prețul carierei lor intrarea României în NATO prin reducerea Armatei române de la 320 de mii de oameni la 90 de mii.

Deci nu putem să vorbim de o pensie ocupațională.

Faptul că, prin această lege, Guvernul actual corectează o inechitate care s-a făcut unei părți dintre militari – aproximativ 10 procente –, prin care s-a luat o pensie obținută pe drept la momentul trecerii în rezervă – fără voia lor, repet – este salutar.

Mă roagă domnul deputat Tinel Gheorghe să fiți mai scurt în intervenția dumneavoastră. Mă roagă frumos să vă rog!

Intrasem de la dezbateri generale pe amendament, ca să nu revin.

Dacă nu, mă opresc și revin la amendament, domnule președinte.

Vă rog frumos să reveniți lângă mine, aici, sus.

Revin la amendamentul respins în momentul în care-l veți discuta.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul deputat Florin Iordache, președintele Comisiei pentru muncă și protecție socială.

Mi-am dat eu seama.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Rolul acestei inițiative legislative nu este acela de a reveni la pensiile speciale.

Dacă colegii noștri din anumite grupuri parlamentare doresc o astfel de inițiativă, este foarte simplu: ori individual, ori pe grupuri parlamentare pot veni să inițieze o astfel de inițiativă pentru anumite pensii speciale.

Rolul acestei inițiative este unul foarte simplu: să îndreptăm o nedreptate pe care a făcut-o Guvernul Boc în anul de grație 2010, astfel încât aproximativ 18.600 de pensionari și-au pierdut – la momentul adoptării acelei legi – un drept deja câștigat, un drept constituțional. Pensia nu poate fi diminuată.

Deci, printr-o lege, a venit Guvernul Boc de la acel moment și a diminuat pentru 18.000 de pensionari, le-a diminuat pensiile.

Foarte pe scurt, domnule președinte.

Vă rog frumos, că pleacă și domnul profesor Stanciu și nu mai avem auditoriu.

Da. Ne vede la televizor domn profesor Stanciu. Domnul academician.

Acum, vorbind foarte serios, domnule președinte, rolul acestei inițiative pe care Guvernul o susține începând cu 1 octombrie este să îndreptăm o inechitate, astfel încât un drept constituțional, acela la pensie câștigată, să nu poată fi diminuat.

Noi am susținut și în Comisia pentru muncă, și în Comisia pentru apărare.

Mulțumesc.

Mulțumesc mult.

Domnul deputat Mircea Toader, Grupul parlamentar al PDL.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

N-am văzut aici, în motivație, susținerea protocolului cu domnul Dogaru. Probabil că în spate trebuie să existe și acel celebru protocol prin care dumneavoastră v-ați angajat, USL-ul, e adevărat, să susțineți punctul de vedere al domnului Dogaru, care, la rândul lui, reprezintă o categorie din cei care au lucrat – într-o formă sau alta – în serviciul militar. Spun într-o formă sau alta, că unii au lucrat la „Viața militară”, n-au avut legătură directă cu armata decât, așa, pe scris.

Dar, în esență, voiam să vă spun că pe lângă faptul că există presiunea aceasta – a domnului Dogaru, nu a străzii – mai există și o inechitate. Știți foarte bine că această lege celebră a pensiilor, mult discutată, a avut și alte categorii de pensionari cărora li s-a diminuat pensia.

De ce la o categorie dăm și la altă categorie nu? Și nu spunem că la 80 și vreo trei la sută din militari le-a crescut pensia chiar foarte mult?

În esență, sigur, a mai spus-o domnul Iordache, problema pensiilor ocupaționale.

Domnule Iordache, programul dumneavoastră de guvernare prevede modificări legislative privind pensiile ocupaționale.

Vă rog s-o faceți și, când o faceți, participăm și noi.

Deci dumneavoastră sunteți cei care trebuie să inițiați și, ca atare, așteptăm să inițiați inclusiv categorii care trebuie să fie un supliment, nu trebuie să amestecăm una cu alta.

Pensiile ocupaționale reprezintă o măsură corectă, dar vă rog s-o faceți. O aveam și noi în program, dar n-am făcut-o.

N-ați mai apucat să implementați programul. Am înțeles. Dar, uite, ne ținem noi de cuvânt în locul dumneavoastră. Mergem mai departe.

Nu mai sunt luări de cuvânt.

Mergem pe amendamente admise sau respinse. Calupuri de câte cinci.

Amendamente admise 1–5, obiecții, comentarii? Nu sunt.

Adoptate.

Amendamente respinse nu mai sunt.

Eu v-am întrebat. De ce mă certați?

_Igen_ , da... _Igen, igen_ , dar trebuie să fim atenți. Amendamente admise, anexa nr. 1, de la 1–5.

Obiecții, comentarii?

Domnule Vladu, bănuiesc că este amendamentul 4. Amendamentul 4, art. 1 alin. (2). Da?

Deci până atunci nu mai avem nicio obiecție, niciun comentariu.

Domnule Vladu, dați-mi voie, că e domnul Mircovici înainte.

Toată lumea vrea să susțină amendamentul, dar nu-i atentă. Era, dar nu era...

Domnule Mircovici, art. 1 alin. (1), aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte, pentru că sunteți foarte atent și nu... mi-ați tăiat... Eram convins că voi lua cuvântul la această problemă.

Amendamentul nostru, al celor patru de la cele patru partide menționate anterior, vizează o singură situație care poate apărea, și nu alta. Situația celor cărora le-a scăzut pensia cu 2% și cărora la 1 ianuarie 2013 le-a crescut cu 4%, că a crescut punctul de pensie și în momentul în care se va adopta această lege, de revenire, de reparație, în loc să li se dea, li se va lua, exact ca la Radio Erevan.

Atât, asta era problema.

Am înțeles că nu există posibilitatea, am înțeles că s-a oferit varianta de la 1 octombrie, în loc de la 1 ianuarie. Probabil că vor înțelege și militarii cărora le va scădea pensia prin această lege reparatorie.

Mulțumesc.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

## Da. Pregătiți-vă cartelele.

Amendamentul nr. 1 din anexa nr. 2, amendament respins, art. 1 alin. (1), care se referă la amendamentul respins nr. 2, bănuiesc că e contrapondere, că nu văd în altă parte unde-i 1.

Mergem pe amendamentul 2 în textul adoptat de către comisie, nemodificat, cel de la Senat.

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Guvernul Ponta 1 a promis din alegerile locale, de anul trecut, că va da cadrelor militare. N-a reușit. A promis la alegerile generale din toamnă că va da această sumă. N-a reușit.

Vin cu propunerea să dăm acești bani începând cu data de 1 august 2013. Sper că sunteți cu toții de acord, ca această sumă să fie dată cu data de 1 august 2013.

Deci ce nu ați reușit dumneavoastră să dați să dăm noi mai devreme, nu? Am înțeles.

Dumneavoastră numai de luat...

E promisiunea dumneavoastră și vin în sprijinul...

De luat luați și de dat nu dați. Am înțeles.

...să vă țineți de cuvânt.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Am înțeles. Să ne ținem noi de cuvânt. Da, da. Păi, ne ținem de cuvânt, nu vedeți?

Domnul Vladu vrea mai devreme să ia.

Vă supun la vot... Să-l luați... Păi, noi dăm, dumneavoastră luați.

Nu mai sunt amendamente respinse.

Mai aveți? La art. 4, amendamente admise. Obiecții, comentarii? Nu.

Domnul Kerekes Károly are un amendament respins care se referă la art. 2 alin. (2), dar nu are legătură cu amendamentele admise.

Domnule deputat, dați-mi voie să aprob și amendamentul admis de la alin. (2) cu 1.

Obiecții, comentarii? Nu.

Aprobat.

Domnul deputat Kerekes are la alin. (2) al art. 2 un amendament respins.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Aici, la alin. (2) al art. 2, în teza a doua a alin. (2), se introduce o derogare, și anume: „Sumele plătite necuvenit, în urma recalculărilor, nu se restituie.”

Gândiți-vă bine! În sistemul public de la toți muritorii de rând recuperăm sumele plătite necuvenit. Nu credeți că va crea o tensiune în cazul tuturor acelor persoane din cadrul sistemului public care sunt obligate să restituie sumele plătite primite necuvenit, iar în cazul militarilor nu aplicăm aceeași regulă?

Dincolo de acest lucru, dacă între timp decizia de recuperare va fi confirmată printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, tot intervine acest drept al militarilor de a nu mai plăti înapoi aceste sume? Eu, în cel mai... în modul cel mai serios întreb și aștept un răspuns din partea Ministerului Apărării Naționale. Își poate permite această derogare? Își asumă această răspundere? Vă rog să-mi răspundeți.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Domnule deputat, ne-o asumăm noi prin vot, să știți! Nu ministerul. Noi, cei care suntem aici! Știți cum e cu armata, armata ne-a dat revoluția. Suntem liberi, avem Parlament, mai și dăm...

Doamnelor și domnilor colegi,

Amendamentul domnului Károly Kerekes îl supun la vot.

Nu mai sunt amendamente admise.

Merge la votul final. Caracter organic, procedură de urgență. Doamnelor și domnilor colegi, Programul nostru a luat sfârșit.

Ne vedem, membrii Biroului, mâine-dimineață, la 9.30, în Birourile permanente reunite. La ora 10 începe plenul Camerei. Da, la Camera Deputaților... nu aveau sală.

La ora 10, plen Camera Deputaților. La ora 11, plen reunit, după care facem votul final la Camera Deputaților.

Vă urez o zi frumoasă!

Aprobat.

La amendamentul 5, amendament admis.

PAUZĂ DUPĂ PAUZĂ

_După pauză, ședința a fost condusă de domnul deputat Eduard Raul Hellvig, vicepreședinte al Camerei Deputaților_ .

Bună seara!

Stimați colegi,

Deschid ședința consacrată răspunsurilor orale la întrebări.

Aș vrea să văd dacă este în sală doamna deputat Manuela Mitrea.

Dacă nu este, am rugămintea la domnul ministru și cu plecăciune vă salut pentru prezența în Parlament, cu mulțumiri, să trimiteți doamnei deputat răspunsul pe care l-a solicitat.

Vă mulțumesc mult.

Dacă există domnul deputat Solomon Adrian?

Dacă nu, domnule ministru, aceeași rugăminte, să trimiteți domnului deputat răspunsul dumneavoastră.

Domnul Rădulescu Romeo de la PDL?

De la Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale. Sărut mâna, doamnă ministru.

Doamnă ministru, sărut mâna!

Am o rugăminte, având în vedere că domnul deputat nu este în sală, am rugămintea să-i trimiteți răspunsul în forma scrisă.

Dacă există domnul deputat Vladu Iulian?

Domnule ministru, se pare că nu aveți parlamentar căruia să-i răspundeți astăzi. Am rugămintea să trimiteți și dumneavoastră răspunsul, în scris, domnului deputat. Cu mulțumiri!

Trecem la deputații înscriși pentru a prezenta interpelări pe scurt.

Domnule deputat, dacă doriți, aveți cuvântul. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelare adresată doamnei Mariana Câmpeanu, ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice de către deputat PSD Ion Eparu, Colegiul 10 – Ploiești, Circumscripția electorală nr. 31 – Prahova.

Obiectul interpelării: măsurile vizate de Ministerul Muncii pentru eliminarea discrepanțelor în stabilirea pensiilor în cazul salariaților care au lucrat în grupa I de muncă.

Stimată doamnă ministru,

Anularea măsurii de reducere a vârstei de pensionare pentru persoanele care au lucrat în grupa I de muncă, așa cum este prevăzut în Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii, a provocat discrepanțe între diferite categorii de salariați ce urmează să devină pensionari, precum și nemulțumiri din partea celor care și-au câștigat dreptul la o valoare mai mare a pensiei, ca urmare a condițiilor grele de muncă.

În cadrul audiențelor susținute la cabinetul parlamentar din municipiul Ploiești, am primit mai multe sesizări legate de faptul că, după adoptarea Legii nr. 263/2010, persoanele ce se văd nevoite să se pensioneze din cauza bolilor profesionale ajung să primească o pensie mai mică decât salariații cu un stagiu mai mic de cotizare, dar care au încetat raporturile de muncă înainte de adoptarea acestui cadru legal.

Față de cele prezentate, vă solicit, doamnă ministru, să-mi prezentați strategia Ministerului Muncii cu privire la stabilirea unei modalități echitabile de calcul al pensiilor pentru categoriile de salariați care au lucrat în grupa I de muncă, precum și perioada pe care o aveți în vedere pentru implementarea acestei măsuri.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Deputat Ion Eparu.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

O invit la microfon pe doamna deputat Liliana Mincă. Doamnă deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată domnului Cristian David, ministrul delegat pentru românii de pretutindeni.

Subiectul interpelării: Morții din frigiderele Europei au rude care vă votează.

## Domnule ministru,

De peste 5 ani, câteva milioane de români, aflați la muncă peste hotare, cer guvernelor din România să rezolve problema românilor decedați în alte țări.

Repatrierea românilor decedați, cu familii fără posibilități materiale, a rămas încă la stadiul de promisiune electorală. Cunoscută ca fiind problema „morților din frigidere”, repatrierea trupurilor celor decedați la muncă în străinătate trebuie rezolvată în regim de urgență. Morgile Europei sunt pline cu trupurile neînsuflețite ale românilor. Din cauza lipsei de bani, corpurile acestora ajung să rămână cu lunile în morgile spitalelor, pentru că rudele nu pot plăti costurile repatrierii.

Domnul Costel Boaru, din localitatea Bozieni, orașul Săveni, județul Botoșani, își așteaptă și acum copila de 19 ani decedată în Italia. Omorâtă la 16 aprilie și descoperită la 20 aprilie anul acesta, Florentina Boaru încă zace abandonată într-o morgă italiană. Tatăl îndoliat a solicitat sprijinul președintelui Consiliului Județean Botoșani care, după ce a promis că îl ajută, i-a transmis că nu mai poate întrucât nu are cadru legal. Costel Boaru a trimis memorii la premierul Victor Ponta și la Președintele României, domnul Traian Băsescu, care, drept ajutor, au ales calea reculegerii. Adică nici măcar nu i-au răspuns. Consulatul român din Italia i-a răspuns că nu se poate implica și că nu dispune de fonduri pentru repatrierea tinerei omorâte în Catania, Italia. Cu privire la aceste scuze oficiale, vă reamintim, domnule ministru, că repatrierea corpului neînsuflețit al tinerei omorâte în Italia se poate face în baza art. 15 din Legea nr. 198/2008 privind serviciile consulare, cu modificările ulterioare. Actul normativ stipulează că plata cheltuielilor de repatriere a cetățenilor români decedați pe teritoriul statelor de reședință, pentru care familia nu poate suporta cheltuielile de repatriere, se poate face de către Ministerul Afacerilor Externe utilizând taxele consulare percepute pentru serviciile prestate în regim de urgență.

Mulțumesc, doamnă deputat. Îl invit pe domnul deputat Eugen Tomac la microfon. Domnule deputat, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Mircea Dușa, ministrul apărării naționale.

Obiectul interpelării: ce demersuri a întreprins Ministerul Apărării Naționale, prin Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, privind reabilitarea Cimitirului Eroilor de la Chișinău, Republica Moldova.

Cimitirul Eroilor din Chișinău, Republica Moldova, adăpostește osemintele a aproximativ 900 de soldați români și de alte naționalități, aparținând unor state NATO, căzuți la datorie în cele două războaie mondiale.

Amenajat de către Așezământul Național „Regina Maria” pentru Cultul Eroilor între anii 1927 și 1938 și vizitat, în 1942, de către Regele Mihai I și Regina-mamă Elena, cimitirul a

fost în întregime distrus în anul 1944, mormintele fiind nivelate cu buldozerul. În 1961, pe teritoriul cimitirului a fost construită Clinica de Ftiziologie și Pneumologie, demolată la sfârșitul anului 2007. De atunci, Cimitirul Eroilor din Chișinău este distrus și vandalizat, distrugându-se și ultimele ruine rămase.

Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, aflat în subordinea Ministerului Apărării Naționale, are printre atribuțiile principale și protejarea mormintelor și operelor comemorative de război românești din străinătate.

În acest sens, solicit să mi se comunice ce demersuri a întreprins Ministerul Apărării Naționale pentru clarificarea situației și, respectiv, reabilitarea Cimitirului Eroilor de la Chișinău, Republica Moldova.

Solicit răspuns în scris și oral.

Cu respect, Eugen Tomac, deputat.

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

Le depuneți la secretariat, vă rog.

Înainte de a citi lista parlamentarilor care au depus și în scris interpelări, am rugămintea la domnul deputat, dacă dorește să-și susțină declarația... interpelarea.

Doriți s-o susțineți?

Da, vă rog frumos, domnule deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea se adresează domnului Daniel Chițoiu, viceprim-ministru, ministrul finanțelor publice, și are ca obiect măsuri proactive pentru orașele mici.

Domnule ministru,

Orașele mici ale României suferă de aceeași boală ca satele României: depopularea masivă, accelerată în ultimii ani de lipsa locurilor de muncă, a perspectivelor, a unui mediu social sănătos și a siguranței traiului zilnic.

Orașul Babadag din județul Tulcea, de aproximativ 10.000 de locuitori, este un exemplu elocvent în acest sens, pentru că tinerii plecați la studii universitare nu au motive să revină, piața muncii de aici nu le oferă nimic, iar cei plecați să muncească în străinătate sau în alte orașe se stabilesc acolo definitiv.

Dat fiind trendul înregistrat în atâtea orașe de dimensiunea Babadagului și cu aceleași caracteristici, tind să cred că în curând vom avea și orașe îmbătrânite, nu doar sate cu populație preponderent pensionară.

Având în vedere prevederile Codului fiscal actual care acordă unele facilități celor care încadrează în muncă șomeri, persoane peste 45 de ani sau tineri fără experiență, dar și programele naționale care vizează IMM-urile din mediul rural, consider la fel de important ca Guvernul să gândească o strategie similară și pentru cei care creează locuri de muncă în orașele mici. În lipsa unei astfel de strategii și a unui program național de intervenție, locuitorii acestor orașe nu au altă șansă la o viață mai bună decât schimbarea domiciliului. Dată fiind situația prezentată, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Aveți în vedere acordarea de facilități angajatorilor din

orașele mici?

2. Nu considerați că în schemele ajutoarelor de stat

aceste localități ar trebui să constituie priorități? Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

Lista deputaților care au depus interpelări pe scurt la secretariatul de ședință este formată din: Alexandru Nazare, Vasile Gudu, cu două interpelări, Cornel Mircea Sămărtinean – 6 interpelări, Damian Florea – două interpelări, Mircea Man, – o interpelare, Dorin Silviu Petrea – 4 interpelări, Ileana Cristina Dumitrache – o interpelare, Iacob Pușcaș – o interpelare, Dumitru Niculescu – două interpelări, Mihaela Stoica – o interpelare, Cristina Nichita – două interpelări, Ioan Munteanu – două interpelări, Dănuț Culețu – o interpelare, Gheorghe Udriște – două interpelări, Claudia Boghicevici –

o interpelare, Florin Gheorghe – două interpelări, Liviu Laza-Matiuța – o interpelare, Marian Neacșu – trei interpelări, Cristian Buican – două interpelări, Florin Buicu – două interpelări, Diana Tușa – o interpelare, Maria Sonia Drăghici – o interpelare, Ionuț Cristian Săvoiu – o interpelare, Ciprian Nica – o interpelare, Lucreția Roșca – o interpelare, Ion Bălan – două interpelări, Iuliu Nosa – o interpelare, Gheorghe Frăticiu – o interpelare, Aurel Vlădoiu, Florin Costin Pâslaru – două interpelări, Valeriu Andrei Steriu – o interpelare, Clement Negruț – o interpelare, Ovidiu Cristian Iane – trei interpelări, Camelia Bogdănici – o interpelare, Andreea Maria Paul – două interpelări și Ovidiu Ioan Dumitru – o interpelare.

Cu acestea, declar închisă ședința dedicată interpelărilor pe scurt și consacrată răspunsurilor orale, urmând ca de mâine-dimineață, la 8.30, să deschidem ședința dedicată declarațiilor politice.

Doamne-ajută!

- O seară bună!

## _Ședința s-a încheiat la ora 18.30._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|647435]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 84/26.VI.2013 conține 28 de pagini.**

Prețul: 70,00 lei