Stenogramă plen

Vă mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Tătaru Nelu, rugându-l să se pregătească pe domnul senator Oprea Dumitru.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Titlul declarației politice: „Amnistia fiscală extinsă, o altă pomană electorală”.

Stimați colegi,

Adoptarea amnistiei fiscale extinse a fost prezentată și sărbătorită de reprezentanții puterii ca o victorie sau ca o adevărată reușită în plan economic. În fapt, nu a fost decât o măsură cu tentă electorală. Deși ne-a fost vândută ca o măsură de echitate socială, nu a fost decât pomană electorală, împachetată frumos într-un ambalaj al altruismului. Într-adevăr, nu ar trebui să plătească niște oameni de bună-credință pentru greșelile unor funcționari, dar nici noi nu ar trebui să o facem. Chiar dacă promotorii acestei amnistii au grijă să repete cu obstinație că nu va afecta în niciun fel bugetul, știm cu toții că orice cadou, mai ales în campaniile electorale, se plătește scump după. Poate că nu va fi afectat bugetul acum, dar banii aceia au venit de undeva, deci a fost afectat în trecut, și toate acele sporuri greșit calculate vor fi recuperate de la noi toți.

Domnilor, nimic nu va rămâne neplătit. Așa cum imensul prejudiciu de la Bancorex a fost plătit de noi toți, prin taxa de solidaritate, așa vom plăti și de data aceasta.

În România șomajul real în rândul tinerilor este de aproximativ 40%, perspectivele de viitor lipsesc, sunt 5,2 milioane de pensionari și 4,4 milioane de persoane angajate, adică fiecare salariat susține, în medie, 1,17 pensionari, iar dacă la toate acestea adăugăm și faptul că la jumătatea lunii august Eurostat anunța că România a avut două trimestre consecutive cu contracție a PIB, ceea ce înseamnă că a intrat în recesiune tehnică, factura pentru toate aceste politici relaxate și cadouri va fi una destul de mare.

Toate aceste mici ajutoare nu rezolvă problemele reale ale acestei categorii, pentru că ele vin o dată la patru ani, cinci ani și se plătesc după, cu vârf și îndesat. Pe termen lung, nu este decât un comportament păgubos, care marchează incapacitatea de a gândi și a implementa strategii sustenabile. Doar de atât este în stare echipa guvernamentală, să închidă pe moment gura nemulțumiților cu o mărire infimă de pensii sau salarii, cu o pomană în momente-cheie, dar nu și să pornească proiecte și să dea de lucru economiei. Când se va ajunge la fundul sacului cu promisiuni și cadouri, ce se va întâmpla? Atâta timp cât Guvernul nu vine cu programe și politici, ce va împinge economia înainte?

Mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Dumitru Oprea, rugându-l să se pregătească pe domnul senator Motoc Octavian.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația se numește „PSD se îndreaptă spre BAC-ul promovat din oficiu”.

Au trecut abia câteva zile de la farsa manualelor digitale, înlocuite cu foi trase la xerox și cu tipărirea de cărți vechi. E încă proaspăt și șocul admiterii în colegii fără bacalaureat, iar Guvernul Ponta dă o nouă lovitură învățământului românesc. Acum este vorba despre o a treia sesiune a examenului de BAC, premierul invocând în sprijinul acestei aberații nevoia de „învățământ incluziv” și promovarea unei „școli pentru toți”. În plus, premierul Ponta practică și o ipocrizie fără margini cu privire la efectele acestei măsuri. Domnia Sa pretinde că, în ciuda adăugării de sesiuni fără limite ale BAC-ului, Guvernul încurajează în continuare elitele și performanța.

Este uluitor cum, în ciuda reacțiilor profund negative venite dinspre oamenii de școală din această țară, ministrul de resort și domnul Ponta se încăpățânează să demoleze orice credibilitate a învățământului liceal. Astfel, prin efectele produse de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2014, elevii sunt încurajați să creadă că nivelul lor de pregătire este irelevant, din moment ce toți tinerii vor trece, într-un fel sau altul, peste acest obstacol sau, cum spune românul, ca gâsca prin apă.

Cum se promovează, așadar, performanța? Cum am mai putea crede că diplomele își vor păstra valoarea lor simbolică? Cum să ne mai așteptăm la seriozitate și la respect pentru școala românească în astfel de condiții?

În plus, în toată această poveste există și un perfid interes electoral. Așa cum ne-a obișnuit, PSD vrea să dea chiar și pomeni educaționale, în speranța că 250.000 de elevi, laolaltă cu părinții lor, vor fi recunoscători și vor mulțumi din inimă partidului la alegeri. De aceea, considerăm că, prin acest tip de populism, se atinge un apogeu al inconștienței politice și o degradare continuă a credibilității școlii românești. În acest sens, n-ar fi de mirare ca premierul și ministrul Pricopie să propună scăderea numărului de probe la bacalaureat, micșorarea notelor de promovare sau chiar acordarea diplomelor din oficiu. Adică a unor hârtii cu o valoare academică similară unor doctorate luate de cei care astăzi pretind că duc școala românească pe culmi noi de mare performanță.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Motoc Octavian, rugându-l să se pregătească pe domnul senator Florian Cristian Daniel.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează „Ponta și PSD, luați mâna de pe TVR!”.

În anii de glorie ai lui Adrian Năstase, nimeni de prin presă nu prea mai îndrăznea să critice în vreun fel abuzurile puterii. Riscurile erau prea mari, amenințările directe și, oricât de bun jurnalist ai fi fost, niciun patron de trust media nu-și permitea luxul de a se pune contra curentului, asta însemnând tăierea accesului la publicitatea provenind de la instituțiile publice și clientela de partid, însemna controale, mai mult sau mai puțin planificate, de la CNA, Curtea de Conturi, Direcția Generală a Finanțelor Publice, care ar fi găsit, în mod invariabil, diverse nereguli și ar fi aplicat amenzi cu nemiluita. Au existat și excepții, dar acestea nu fac decât să confirme regula.

Au trecut ceva ani de atunci și visam toți la o presă independentă, la informație corectă, la rolul de câine de pază al democrației al presei românești. În timpul acesta, PSD-ul nu a stat, ci a lucrat, și nu în folosul democrației. Și-a subordonat mai toată presa locală din România, a obținut controlul asupra majorității posturilor naționale private de televiziune, prin care manipulează în mod curent informația relevantă în interesul acestei formațiuni politice și, încet-încet, și-a adus aminte de performanțele obținute în era Năstase și în raporturile cu televiziunea națională.

Odată cu venirea în TVR a jurnalistului Stelian Tănase, un om care nu cunoaște ce este aceea obediență politică, mai mulți jurnaliști de la diverse departamente importante ale TVR au crezut că acesta este un semn al faptului că ei se pot manifesta în continuare în mod liber, că pot furniza informații necenzurate politic, că pot să informeze populația în mod corect, indiferent dacă această corectitudine este sau nu în folosul puterii. Iată însă că, în urmă cu câteva zile, Stelian Tănase a ajuns să declare public că este supus la presiuni politice enorme din partea cercurilor foarte înalte din PSD, în sensul că i se cere capul unui realizator: Sorin Avram, realizatorul emisiunii de dezbateri politice „Vorbește liber!”. „Nu mă descurc, pot să vă spun cu toată onestitatea. Iar acum, când se apropie campania, e aproape o isterie, un fel de balamuc”, a spus Stelian Tănase.

Același manager al TVR a mai spus într-un interviu pentru „Gândul” că premierul Victor Ponta exercită influență asupra TVR prin intermediul purtătorului de cuvânt al Guvernului, Corneliu Calotă, care, într-o poziție clară de incompatibilitate, a fost până în acest moment membru al Consiliului de administrație al televiziunii publice, având cel mai important cuvânt de spus în cadrul ședințelor consiliului de administrație.

Și lucrurile nu s-au oprit aici. Pentru pozițiile lor intransigente în relația cu puterea și premierul Victor Ponta, emisiunile altor trei jurnaliști de marcă, Moise Guran – emisiunea „Biziday”, Cornel Nistorescu – „Foc încrucișat” și Dragoș Pătraru – „Starea nației”, au fost la un pas să dispară din grila de toamnă a postului, cu toate că audiența lor este una foarte bună. Doar reacția opiniei publice, a forțelor politice din opoziție a determinat oprirea acestor demersuri, cel puțin pentru moment. PSD-ul mârâie, strânge din dinți, poate așteaptă să treacă alegerile prezidențiale, pe care speră să le câștige – deși m-ar mira să aibă atâta răbdare –, după care își propune să pună călușul în gură și televiziunii publice.

În calitate de fost jurnalist și actual senator PNL, le cer în mod expres liderilor PSD să renunțe la presiunile de subordonare a TVR, să renunțe la selectarea jurnaliștilor din cadrul emisiunilor difuzate altfel decât pe criteriul profesionalismului și nivelului de audiență al materialelor difuzate, să renunțe la gândul că TVR mai poate să redevină un simplu post de ridicat osanale conducătorilor iubiți, cum se așteaptă unii membri vechi mai melancolici după vremuri trecute atât de dragi lor.

De asemenea, vă solicit să lăsați măcar TVR să informeze corect populația acestei țări, după intoxicările unor trusturi de presă private, care numai informații obiective nu dau.

Ponta și PSD, luați mâna de pe TVR!

Vă mulțumesc.

## Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Florian Cristian Daniel, rugându-l să se pregătească pe domnul senator Ichim Paul.

„Scoția, apel la unitate” Domnule președinte, Domnilor secretari,

## Stimați colegi,

UDMR a lansat joi contestabilul proiect de autonomie, în aceeași zi în care scoțienii au fost chemați la urne pentru a spune dacă sunt sau nu sunt de acord cu independența de Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.

Scoțienii au votat în proporție de 55,3% împotriva independenței Scoției de Marea Britanie. Cetățenii Scoției au înțeles că viitorul este împreună, și nu divizați, au înțeles că sunt o forță doar împreună. Mesajul Scoției pentru întreaga Uniune Europeană este unul pozitiv, de unitate și consider că și noi, politicienii români, ar trebui să ținem cont de acest mesaj. În plus, contextul internațional dificil în care ne aflăm, provocările din vecinătatea estică a Uniunii Europene și a NATO, inclusiv a țării noastre, ne determină să susținem unitatea, integritatea, și nu fragmentarea. Un rezultat favorabil independenței Scoției ar fi însemnat un vot împotriva unității cu greu câștigate, ar fi însemnat un exemplu de „divorț” pașnic, democratic, putând fi preluat de alte regiuni din țări precum Spania, Belgia, Ucraina, România etc.

Proiectul UDMR de autonomie a Ținutului Secuiesc a fost deja criticat dur de Consiliul Superior al Magistraturii, care precizează că acesta excedează cadrului constituțional în materia înfăptuirii justiției în România și „reprezintă un potențial de afectare a independenței și a prestigiului acesteia, precum și agresiunea la principiile statului de drept”. Cu toate acestea, diferența dintre referendumul scoțian și alte referendumuri care ar putea fi organizate în alte țări este notabilă. Scoția este o țară care a fost independentă și care are o tradiție de autoguvernare, are Parlament și a organizat un referendum pentru independență, iar în cazul țării noastre, spre exemplu, proiectul UDMR de susținere a autonomiei privește un ținut regional care dorește autonomia. Așadar, interesul tuturor cetățenilor acestei țări trebuie să se manifeste în vederea unității și integrității teritoriale a României, mai ales în condițiile geostrategice actuale, în care o forță agresivă din exterior afectează suveranitatea și independența unui stat vecin.

În concluzie, stimați colegi senatori, consider că trebuie să luptăm cu forța argumentelor pentru o Românie unită. În fapt, puterea reală o are numai statul român, care trebuie să fie principalul instrument de dezvoltare și continuitate a neamului românesc, pentru a aduce bunăstare și a asigura stabilitate tuturor cetățenilor acestei țări, indiferent de etnie. Vă mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Ichim Paul, rugându-l să se pregătească pe domnul senator Dincă Mărinică.

Nu am găsit încă un nume pentru declarație, probabil „Sănătatea, eterna poveste”. Probabil. Dar îmi vin mai multe lucruri în cap.

Am să caut să fiu cât mai scurt.

În primăvara anului curent, PNL-ul, ajutat cu prietenie deosebită de către pesediști, a lăsat guvernarea, a lăsat libere niște portofolii, ocupate, din dragoste pentru țărișoara noastră, de către pesediști.

Unul din portofolii a fost cel de la sănătate. Miniștrii liberali, inclusiv cel de la sănătate, scutiți de grija bugetului – pentru că ei nu aveau buget, totul era controlat doar din partea pesedistă –, n-au făcut decât să declare ce și-ar fi dorit să facă, așa încât ministrul liberal al sănătății, la nivel declarativ, a fost în consens cu teleguvernarea: mult declarăm, puțin executăm. Și, astfel, în sănătate, am enumerat toate problemele din sistem: lipsă dotare, lipsă resurse umane, lipsă lista cu medicamente compensate, lipsa vaccinurilor autohtone, problemele din industria autohtonă cu vaccinurile, Institutul „Cantacuzino” și toate cele care sunt cunoscute foarte bine de cei din sistem.

S-a terminat și guvernarea penelistă. Singura realizare: un chinuit ajutor pentru medicii rezidenți.

A venit noul ministru al sănătății, colegul nostru, Bănicioiu, de la Camera Deputaților. În momentul în care a fost audiat în comisiile reunite, i-am transmis că poate dânsul reușește să fie prieten cu ministrul de finanțe și ministrul bugetului, fiind în aceeași familie politică, deoarece reformă și ajutor în sănătate nu se pot face în lipsa banilor.

De bun-simț, până astăzi nu am comentat nimic cu ministrul sănătății, pentru că el este la executarea unui buget deja votat și nu-i nici corect ca pe acest om, în câteva luni, să-l iei la întrebări. Însă, din programul vechi acceptat chiar de PSD, venind și rectificarea, trebuie totuși să consemnăm niște lucruri în sistem.

Nu s-a întâmplat nimic cu lista de compensate. Țin minte declarația de la începutul mandatului: rectificăm, băgăm molecule noi. Nimic. Nu s-a făcut nicio dotare, nimic. Doar un elicopter scăpat la Galați. Era prins. Nu s-a întâmplat nimic cu rezidenții, nu s-a întâmplat nimic cu posturile ocupate din sistem, nu s-a dotat cu aparatură de terapie intensivă, nu s-a dotat cu aparatură de energie înaltă în oncologie. Nimic.

Singura realizare, datorită unor șoferi năuci care ne culcă autocarele cu turiști români pe afară, a fost mobilizarea de ultimă oră a Ministerului de Interne și aducerea în țară a răniților români. Asta să fie singura realizare în sistemul medical?

Și atunci constat, după șase luni, și-i transmit ministrului Bănicioiu că nu are prieteni în actualul Guvern și că, din această guvernare galactică – perla asta am aflat-o săptămâna trecută –, dânsul cred că nu va avea nici statutul de cometă, nu va lăsa nimic în urma lui.

Nu este grija mea să-i atenționez pe guvernanți că se câștigă și se pierd alegerile pe sănătate, însă atenționez – și sper să rămână bine consemnat – că problemele din sănătate se adâncesc și va fi mult mai costisitor să fie redresate în următoarele guvernări.

Vă mulțumesc pentru atenție.

## Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Dincă Mărinică, rugându-l să se pregătească pe domnul senator Zisu Ionuț Elie.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi are titlul „Stop minciunii, domnule Victor Viorel Ponta!”.

## Domnule Ponta,

Sunt 4.000 de olteni care lucrează la fabrica Ford și la furnizorii acesteia, care așteaptă de doi ani și jumătate să vadă dacă mințiți sau spuneți adevărul în legătură cu autostrada Craiova – Pitești, cu centura de sud a Craiovei, cu drumul european Craiova – Calafat.

Locurile de muncă ale acestor oameni din fabrica Ford depind în mod direct de aceste investiții, iar pe această cale vă comunic, domnule Ponta, că din septembrie 2013 producția și numărul de ore lucrate s-au redus simțitor, culminând cu această lună în care oamenii lucrează într-o săptămână trei zile, iar patru stau, fiind plătiți doar cu 80% din salariu.

Mai mult, furnizorii Ford – Kirchhoff Automotive, IAC, Grup Yazaki și Magna – au fost nevoiți să își reducă producția și, de asemenea, să facă reduceri de personal.

Ultima declarație a domnului director general al Ford în România, Zoltan Brassai, arată că așteaptă ca în România să se demareze totuși un proces de modernizare a infrastructurii, pentru a susține investițiile existente și a încuraja noi investiții.

În acest sens, a menționat în mod direct drumul european Craiova – Calafat, de care ați fugit la inaugurarea podului de la Calafat, acolo unde ați venit cu elicopterul, drum pentru care de mai bine de doi ani și jumătate nu alocați bani pentru finalizare, deși românilor le spuneți că ați rezolvat această problemă.

Aceeași minciună o livrați românilor și în cazul autostrăzii Craiova – Pitești, și în cazul centurii de sud a orașului Craiova.

Pe această cale, domnule Ponta, vă adresez un îndemn: nu mai mințiți, ci munciți!

Mulțumim, domnule senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Zisu Ionuț Elie, rugând-o să se pregătească pe doamna senator Silistru Doina.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de azi se intitulează „Despre un ministru penibil al educației, un premier asemenea și un început ratat de an școlar”.

Domnule președinte de ședință,

## Stimați colegi,

Vulpea proverbială a ministrului educației, Remus Pricopie, și-a băgat coada și a stricat, pentru milioane de elevi, părinți și dascăli, noul început de an școlar. Vulpea este de vină, nu ministrul educației, că peste trei milioane de elevi înscriși în clasa I au rămas fără manuale. Vulpea, nu ministrul, este vinovată că elevii de clasa a II-a au rămas și ei fără manuale. Această vulpe își bate joc de învățământul românesc și ar trebui să rămână fără coadă. Fără cap și fără coadă sunt, de fapt, ministrul educației și premierul Victor Ponta, care au depășit în incompetența lor orice imaginație.

Cum este posibil ca cei mici să înceapă școala fără manuale? Cum este posibil ca soluția propusă de Victor Ponta la această situație de neînchipuit în ridicolul ei să fie la fel de ridicolă? În loc de manuale educative, prim-ministrul ne propune să facem educația copiilor prin telefon și tabletă. Argumentul invocat de premier este că tot copilul român știe să folosească aceste dispozitive. Înseamnă că în fruntea acestei țări stau proțăpite niște vulpi, nu oameni cu capul pe umeri.

## Domnule prim-ministru,

Există mulți copii în țara pe care o conduceți care nu merg la școală pentru că părinții lor nu au bani pentru mâncare, nu au bani ca să-i îmbrace, nu au bani de rechizite. Există școli unde toaleta este încă în spatele curții, unde iarna, în clase, este la fel de frig ca afară.

## Domnilor guvernanți,

Copiii acestei țări sunt inteligenți, sunt minunați, avem minți geniale în mediul rural, care, din păcate, se pierd pe parcurs din cauza neajunsurilor, pentru că nimeni dintre cei responsabili cu educația lor nu-i ajută. Sunt copii care se trezesc în miez de noapte pentru a merge la școală.

Un vechi proverb românesc spune că „cine nu are carte nu are parte”. Guvernul Ponta i-a obligat pe cei mai tineri dintre școlari să plece cu stângul la un drum atât de important. Este an de alegeri, după cum se știe, pomenile electorale curg, sfidând nevoile reale ale copiilor și inteligența părinților.

## Domnilor guvernanți,

Nu este suficient ghiozdanul electoral oferit copiilor o dată pe an, inscripționat cu însemnele partidului care guvernează această țară. Elevii au nevoi zilnice, iar școala românească are nevoie să scape cât mai repede de impostura care conduce Ministerul Educației în acest moment. Școala românească are nevoie să scape urgent de un guvern care răspândește prin toți porii lui impostură, incompetență și incultură.

Fuga de responsabilitate este singurul sport pe care-l practică acest Guvern până la perfecțiune. Este păcat de copiii noștri, este păcat de această țară să risipim munca și talentul cadrelor didactice dedicate întru totul meseriei de dascăl, să risipim talentul copiilor noștri, care au dreptul să se bucure de o educație europeană.

Rușine Guvernului Ponta!

Mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator.

O invităm la microfon pe doamna senator Silistru Doina și-l rugăm să se pregătească pentru a veni la microfon pe domnul senator Burlea Marin.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi mi-am intitulat-o „Prietenul la nevoie se cunoaște”.

Vă rețin astăzi atenția cu doar câteva sublinieri din mesajul extrem de important pe care, recent, domnul Iurie Leancă, premierul Republicii Moldova, l-a adresat tuturor românilor. Domnia Sa a spus că atât el, cât și cetățenii Republicii Moldova își leagă speranțele de viitorul președinte al României. Iar acesta este Victor Ponta, un partener politic de încredere, care și-a respectat toate angajamentele asumate față de românii de peste Prut.

Un Prut, stimați colegi, care devine tot mai îngust, nu doar datorită dorinței comune de a reface trupul românismului, ci și datorită lucrurilor bune întâmplate în timpul guvernării PSD. Gazoductul de la Ungheni este, iată, o realitate. Urmează construirea unui nou pod rutier peste Prut și lista rămâne deschisă. Avem proiecte concrete, de a căror realizare premierul Victor Ponta, viitorul președinte al României, încă este responsabil. Va rămâne în sarcina viitorului Guvern să le finalizeze, dând astfel o șansă în plus și unei altfel de uniri.

În acest context, nu putem omite rolul extrem de important pe care îl va juca țara noastră în garantarea parcursului european al Republicii Moldova. Într-o Europă tot mai frământată, vom fi, domnule Leancă, acel prieten adevărat de care vorbeați, acel prieten care la nevoie se cunoaște!

Mulțumesc.

Mulțumim, doamnă senator.

Îl invităm la microfon pe domnul senator Burlea Marin, rugând-o să se pregătească pe doamna senator Federovici Doina.

Domnule președinte,

Dragi colegi,

Voi prezenta declarația politică „Vizita Grupului parlamentar de prietenie România – Maroc”.

În perioada 14–19 septembrie 2014 am făcut parte din delegația română aflată în vizită în Maroc și organizată de președintele Grupului de prietenie Maroc – România, domnul Rachid El Kabil, în colaborare cu președintele Grupului de prietenie România – Maroc, domnul senator Sebastian Grapă, și ambasadorul României la Rabat, Simona Mariana Ioan.

Programul delegației a fost extrem de dens. A început pe 14 septembrie cu vizite la Rabat, Casablanca, Dakhla și am fost primiți de organisme parlamentare, deputați, senatori, ministere, inclusiv ministrul de externe, ministrul educației, și am vizitat Universitatea de Medicină și Facultatea de Drept.

În urma întâlnirii cu reprezentanții ministerelor Economiei, Afacerilor Externe, Relației cu Parlamentul și Societății Civile, Turismului, s-a constatat că există o tradiție în relațiile economice și diplomatice dintre România și Maroc, că românii au construit opt porturi în Maroc, că, în general, s-au bucurat de mare prestigiu și apreciere și că sunt disponibilități și sunt condiții pentru dezvoltarea în continuare a relațiilor atât în domeniul educațional, cât și în domeniul economic, în domeniul turismului. Și, ca un lucru, dacă vreți, important, în România studiază 1.400 de studenți marocani.

Întâlnirile reprezentanților români au continuat și în zilele următoare și s-au apreciat condițiile bune de colaborare în domeniu pe piața marocană. În ceea ce privește exportul de produse, este un excedent. România exportă mult mai mult în Maroc decât importă.

Doresc să valorificăm la maximum prietenia și respectul reciproc – în special în domeniul economic, în domeniul turismului –, care se vor manifesta sau exprima prin vizite la diverse niveluri și pe diverse specialități în perioadele următoare.

Vă mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator.

O invităm la microfon pe doamna senator Federovici Doina.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, distinși colegi!

Tema declarației politice de astăzi este o temă locală și am intitulat-o sugestiv „Împărăție fără împărat!”.

Distinși colegi,

Pentru următoarele două luni, până pe data de 24 noiembrie 2014, Consiliul Județean Botoșani rămâne fără președintele ales, pentru că cel care ocupă vremelnic această funcție, domnul Florin Țurcanu, baronul PNL de Botoșani, supranumit și „împăratul”, intră în concediu pentru a face politică. De fapt, pentru a-i face campanie lui Klaus Iohannis în județ.

Într-un comunicat de presă al Consiliului Județean Botoșani se arată următoarele: „Florin Țurcanu, în calitate de președinte al Consiliului Județean Botoșani, aduce în atenția opiniei publice faptul că, în perioada 22 septembrie 2014 – 24 noiembrie 2014, se va afla în concediu de odihnă. Perioada de concediu de care acesta beneficiază, conform legislației în vigoare, este aferentă anilor 2013–2014. Florin Țurcanu îi asigură pe toți botoșănenii că aparatul de specialitate al consiliului județean va lucra în continuare pentru bunul mers al județului și buna funcționare a activității instituției.”

Acest binemeritat concediu îi succedă celui prezentat pe larg în mass-media națională, în care acesta, alături de familie și consilierii personali, pe banii Consiliului Județean Botoșani și cu mașinile instituției, a petrecut la mare, la așa-zise cursuri de administrație, achiziționate la prețuri astronomice. Practic, Florin Țurcanu petrece la Botoșani doar două-trei zile pe săptămână, dar și atunci doar pentru a incita la scandal, principala sa grijă reprezentând-o critica adusă actualului Guvern, prim-ministrului, precum și foștilor aliați USL din Botoșani.

În slugărnicia care-l caracterizează, Florin Țurcanu și-a luat concediu pentru a-l întâmpina pe Klaus Iohannis în vizita pe care acesta o efectuează la Botoșani și pentru a se ocupa personal de discreditarea PSD și a lui Victor Ponta în încercarea disperată de a strânge câteva voturi pentru candidatul ACL la prezidențiale. Aceștia sunt oamenii lui Iohannis, cel care visează să ocupe funcția de Președinte al României.

Nu ne rămâne, distinși colegi, decât să reflectăm încă o dată la înțelepciunea populară românească: „Spune-mi cu cine te însoțești, ca să-ți spun cine ești!”

Vă mulțumesc.

## **Domnul Marius Lucian Obreja:**

## Mulțumim, doamnă senator.

## Stimați colegi,

Deoarece timpul alocat acestei sesiuni de declarații politice s-a încheiat, mulțumind domnilor senatori Ion Simeon Purec și Mario Ovidiu Oprea pentru asistare, vă mai informez că au depus declarații politice scrise:

– Firea Gabriela, Vochițoiu Haralambie, Saghian Gheorghe, Butunoi Ionel, Butnaru Florinel, Lazăr Sorin, Bereanu Neculai, Coca Laurențiu, Donțu Ovidiu, Bumbu Liviu, Toma Ion – din partea Grupului parlamentar al PSD;

– Cristina Ioan – din partea Grupului parlamentar al PNL;

– Tișe Alin, Pașcan Marius, Boagiu Anca, Ghilea Găvrilă, Chiru Gigi – din partea Grupului parlamentar al PDL;

– Nistor Vasile – din partea Grupului parlamentar liberal-conservator;

– Biró Rozalia – din partea Grupului parlamentar al UDMR;

– Marian Valer – din partea senatorilor independenți. Cu aceasta, declar sesiunea de declarații politice închisă.

Declarația politică se intitulează „Morala domnului Andrei Pleșu a atins un minimum istoric”.

Potrivit alineatului (2) al articolului 29 din Constituția României, „libertatea conștiinței este garantată; ea trebuie să se manifeste în spirit de toleranță și de respect reciproc”. În continuare, la articolul următor, art. 30 al legii supreme, scrie negru pe alb în primul paragraf: „Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credințelor și libertatea creațiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.”

Aceste lucruri nu au însă nicio valoare pentru domnul Andrei Pleșu, despre care profesorul Andrei Marga spunea, nu cu multă vreme în urmă, că este „un frustrat în fața istoriei, un favorit al fiecărui regim”.

Domnul Pleșu, fost ministru al culturii, fost ministru de externe, fost consilier prezidențial, actualmente doar filozof și moralist, s-a simțit deranjat de faptul că maestrul Radu Beligan a găsit de cuviință, în virtutea Constituției, să sprijine candidatura la președinție a domnului Victor Ponta și, circumstanță agravantă, a decis să facă public acest lucru prin intermediul unei înregistrări care a fost difuzată în cadrul evenimentului de pe Arena Națională.

Deloc deranjat de faptul că președintele în exercițiu (apropo, AMR 88 de zile!) a făcut același lucru pentru un alt candidat, deși Constituția îi interzice să facă politică partizană din calitatea pe care o are, domnul Pleșu a purces la demolarea lui Radu Beligan. Nici imaginația sa debordantă, nici erudiția nu l-au ajutat însă în acest demers, așa că a fost nevoit să scoată de la naftalină acuzațiile de colaboraționism cu regimul comunist, pe care, culmea, tot Domnia Sa le minimaliza în aceeași argumentație. Pe scurt, ideea era că talentul și cariera în teatru ale lui Radu Beligan sunt suficiente pentru a anihila orice derapaje ale omului Radu Beligan, cu excepția delictului de a-l susține pe Victor Ponta.

Domnule Andrei Pleșu, pentru că acum mă adresez direct dumneavoastră, prin textul la care fac referire, publicat în cotidianul „Adevărul” și reluat de toți confrații dumneavoastră doctrinari, nu vă exercitați, pur și simplu, dreptul la opinie, ci vă investiți imaginea într-o jalnică operațiune de propagandă, într-un exercițiu manipulator de un gust îndoielnic. De ce o faceți? Poate doar pentru faptul că „L’enfer c’est les autres”, _n_ ’ _est pas_ ? Ceilalți, care nu-l adulează pe Băsescu...

Dacă tot aveți astfel de porniri de specialist în etică și sunteți pus pe dat verdicte, v-aș reaminti un mare adevăr spus de un filozof român: „Specialistul în etică poate avea competență etică, dar nu are, în chip necesar, autoritate și competență morală.” („Minima moralia”, p. 15)

Vă mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate 2014–2020, un program ce ajută peste 2,5 milioane de persoane sărace cu fonduri europene în valoare de 442,5 milioane de euro și cu o contribuție de 78 de milioane de euro de la bugetul de stat”.

Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Îi felicit de la tribuna Senatului României pe ministrul fondurilor europene, Eugen Teodorovici, și întreaga sa echipă ce va implementa Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate 2014–2020.

Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate este programul operațional care sprijină distribuirea de alimente și asistență materială de bază pentru persoanele cele mai defavorizate, la care se face referire în art. 2(5) din Regulamentul (UE) nr. 223/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 privind Fondul european de ajutor destinat celor mai defavorizate persoane.

Alimentele reprezintă una dintre formele cele mai importante de sprijin pentru oamenii foarte săraci.

Scopul programului este de a spori securitatea alimentară a celor mai dezavantajate persoane, de a asigura o sursă stabilă de alimente pentru populația-țintă și de a contribui la incluziunea socială a acestora.

Raportul Crucii Roșii „Gândește diferit – Impactul umanitar al crizei economice în Europa”, emis în 2014, menționează că: „Un procent substanțial de societăți naționale au raportat un număr tot mai mare de persoane ce trăiesc sub pragul sărăciei și au nevoie de asistență, de asemenea o creștere în intensitate a sărăciei însemnând că cei săraci sunt acum și mai săraci, precum și un decalaj tot mai mare între bogați și săraci.”

Pentru toate aceste persoane, niciun efort nu este prea mare. De aceea, le doresc mult succes celor de la Ministerul Fondurilor Europene în implementarea acestui proiect și să facă tot ce este posibil necesar ca persoanele dezavantajate să beneficieze de aceste fonduri încă din acest an.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Declarația politică se intitulează „Păstrarea tradițiilor în satele românești”.

## Stimați colegi,

## Doamnelor și domnilor,

Temelia spiritualității unui popor este reprezentată de cultură și tradiție. Plaiurile românești, din timpuri străvechi, parte a istoriei și culturii naționale, dispun de bogate comori spirituale, de valori artistice. Nu în zadar se spune că veșnicia s-a născut la sat, deoarece aici sunt valorificate și promovate frumoasele tradiții populare.

Știm cu toții că un rol deosebit în existența socială îl au normele tradiționale, care influențează în mod substanțial conduita individuală și colectivă a membrilor societății. Printre

ele, un loc deosebit îl ocupă tradițiile, obiceiurile, normele de conviețuire socială, sărbătorile, ritualurile etc.

Tradiția pune la dispoziția membrilor societății simbolurile persuasive ale identității colective, întărind înrădăcinarea și revigorând loialitățile față de națiune, comunități, grupuri. Tradițiile naționale, cu imnurile, steagurile, mitologia și ritualurile publice, sunt doar niște exemple ale acestei funcții a tradiției. Istoria și trecutul sunt utilizate ca factori generatori ai identității sociale comune. Tradițiile regionale, ale orașelor sau comunităților locale îndeplinesc un rol similar de a „lega” cetățenii sau membrii de un spațiu dat.

În societatea actuală s-a ajuns la deteriorarea tradiției, la înnoirea forțată cu anumite valori, care nu au de a face cu valorile comunității românești. Prin urmare, perioada de tranziție în care trăim ne obligă să revenim la fundamentele tradiționale ale existenței omenirii, pe care le-am pierdut în această perioadă de criză profundă pe care o traversează civilizația.

## Stimați colegi,

Nu trebuie să uităm cine suntem. Împreună cu autoritățile locale, trebuie să contribuim la diminuarea dezechilibrelor socioeconomice existente în regiunea satelor. În conformitate cu politicile naționale, trebuie să promovăm strategii, să atragem resurse, să identificăm și să implementăm programe de finanțare, să oferim servicii pentru stimularea creșterii economice durabile și a parteneriatului și spiritului antreprenorial.

Consider că școala ar trebui și ea să răspundă provocărilor lumii moderne, prin promovarea sau nu a unor categorii de valori în rândul tinerilor. Prin calitatea sa educațională, școala poate reprezenta unul dintre locurile de păstrare și transmitere a valorilor identitare.

Cu deosebită stimă, senator Gheorghe Saghian.

Declarația politică este intitulată „Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 46/2014 – «gura de oxigen» a celor împovărați de plata obligațiilor financiare derivate din creditele bancare”.

Stimați colegi,

## Doamnelor și domnilor,

La finele lunii iunie a acestui an, Guvernul României a adoptat o măsură fiscală menită să vină în ajutorul celor care sunt supuși unei grele presiuni financiare determinate de creditele bancare pe care le-au contractat și a căror rambursare devine uneori de-a dreptul imposibilă.

Astfel, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 46/2014 a fost modificat Codul fiscal și a fost creat cadrul legal pentru restructurarea creditelor bancare în beneficiul persoanelor fizice cu venituri mici.

Așadar, cei care se descurcă greu cu restituirea către unitățile bancare a creditelor și au venituri mai mici de 2.200 de lei lunar pot apela la mijloacele legale instituite de actul normativ emis de Guvern și pot solicita restructurarea creditului. Această restructurare a creditului se transpune în diminuarea cu până la 35% a obligațiilor lunare de plată, iar Guvernul vine în ajutorul debitorilor, în sensul că, după încheierea perioadei de scădere a ratei, acestora li se acordă o deducere specială din venitul lunar impozabil, reprezentând rata din această perioadă, dar nu mai mult de 900 de lei lunar.

În plus, împrumutătorul nu poate majora rata dobânzii sau alte costuri aferente creditului și nici nu poate impune alte costuri, în afara celor prevăzute în contract la data restructurării. Totodată, ordonanța Guvernului impune împrumutătorului obligația de a pune la dispoziția debitorilor, înainte ca aceștia să intre în procedura de restructurare a creditelor, scadențarul aferent întregii durate de viață a mecanismului de restructurare.

Toate aceste dispoziții cuprinse în actul normativ menționat ne îndreptățesc să afirmăm fără a greși că ne aflăm în fața unei scheme fiscale care poate constitui „gura de oxigen” necesară datornicilor care sunt în impas și nu mai pot face față ratelor pe care trebuie să le suporte lunar. Deși aceștia au toată disponibilitatea de a plăti, resursele financiare de care dispun nu le permit acest lucru.

În concluzie, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 46/2014 se înscrie în seria de măsuri luate de Executiv în sprijinul cetățeanului, promovându-se o politică socială în beneficiul populației.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Cu deosebită stimă, senator Butunoi Ionel Daniel.

Declarația politică se intitulează „Sănătatea – prioritate națională”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Stimați colegi,

Sănătatea, sistemul de sănătate din România se află într-o situație îngrijorătoare, de cele mai multe ori constatându-se discrepanțe majore în accesul la servicii de sănătate.

Din punctul de vedere al stării de sănătate, populația României prezintă unii dintre cei mai defavorabili indicatori din întreaga zonă europeană. Statistica negativă privind indicatorii de mortalitate infantilă și mortalitate maternă, datele de morbiditate și mortalitate ne arată că, în ciuda unei creșteri a ponderii cheltuielilor totale pentru sănătate din PIB, nivelul de finanțare a sistemului de sănătate din România a rămas scăzut în context european.

Consider că ar trebui făcute niște suplimentări de fonduri, corelate cu o creștere a accesibilității pacienților la serviciile medicale.

Consider că trebuie să investim mai mult în modernizarea unităților sanitare pentru a oferi pacienților condiții sigure și decente, consider că ar trebui să stimulăm personalul din sistemul sanitar pentru a minimiza exodul medicilor, consider că ar trebui pus accent mai mult pe prevenție și educație,

consider că ar trebui să punem bazele unor asigurări private de sănătate.

Sunt foarte multe lucruri pe care le putem face, trebuie doar să conștientizăm că sunt foarte multe necesități și ar trebui oarecum să facem o listă de priorități.

Apreciez faptul că, după mulți ani de așteptări, începând de vineri, 19 septembrie 2014, a început procesul de predare-primire a cardului național de sănătate. Acest card va asigura contribuabilii că banii pe care îi plătesc ajung să fie folosiți pentru servicii de sănătate, și nu pentru decontarea unor servicii fictive.

Vă mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „Corina Crețu – comisar european din partea României”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

După cum bine cunoaștem, ieri, doamna Corina Crețu a fost audiată în comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților și Senatului.

Propunerea Corinei Crețu în funcția de comisar european din partea României este una demnă de apreciat. Portofoliul politicii regionale a UE reprezintă practic o politică de investiții, ceea ce presupune crearea locurilor de muncă, competitivitatea, creșterea economică, îmbunătățirea calității vieții și dezvoltarea durabilă.

Potrivit Strategiei „Europa 2020”, în perioada 2014–2020, UE va investi o sumă totală de 351 de miliarde de euro în regiunile Europei. Sunt sigur că doamna Crețu va rezolva cu profesionalism viziunea europeană și nu va uita de faptul că este reprezentanta României.

Propunerea Corinei Crețu în funcția de comisar european, ca femeie, ar trebui să fie considerată ca o lecție de democrație. Știm cu toții că un sistem bazat pe competiție politică în care se perpetuează inegalități nu este unul deschis și nici nu ține cont de principiul meritocrației și de competențe. Creșterea participării politice a femeilor în structurile de guvernare este considerată una dintre modalitățile principale de consolidare a echilibrului de gen în societate.

Participarea femeilor în structurile și procesele politice, acolo unde se iau decizii cu privire la utilizarea resurselor generate atât de bărbați, cât și (mai ales) de femei, creșterea participării femeilor în structurile de guvernare sunt considerate unele dintre modalitățile de bază de restabilire a echilibrului de gen în Uniunea Europeană.

Atitudinile și controversele apărute după nominalizarea Corinei Crețu din partea anumitor oameni politici constituie, pentru România, niște bariere în vederea implementării coerente a viziunii europene. Deoarece sprijinul tuturor reprezintă un factor determinant pentru succesul ei în noua funcție, vă rog, stimați colegi, să reflectăm asupra modului de a desemna oameni competenți în funcții de conducere.

Declarația politică se intitulează „O șansă istorică!”. Stimate colege, Stimați colegi,

Suntem încă sub impactul emoțiilor și bucuriei produse de numirea europarlamentarului român, doamna Corina Crețu, în funcția de comisar european pentru politici regionale.

După opinia mea, acest lucru demonstrează, în primul rând, maturitatea românilor, care au știut să trimită în Parlamentul European oameni de mare calitate, de probitate morală și profesională, iar, în al doilea rând, ne arată că la nivelul clasei politice românești există un serios segment de politicieni de mare calibru, patrioți și care pun mai presus interesele naționale decât cele de partid sau personale. Fără îndoială, în această categorie intră și doamna Corina Crețu, alături de alți numeroși politicieni români cu care ne mândrim în țară și în structurile europene, dar și internaționale.

Așadar, bucuria și emoțiile sunt justificate, dar să trecem din imperiul sentimentelor în perimetrul acțiunilor practice. Cu alte cuvinte, se impune de îndată să valorificăm cu operativitate și înțelepciune fondurile ce ne sunt acordate în exercițiul financiar 2014–2020, cu accent și pe cele ce vin din bugetul gestionat de comisarul european pentru politici europene, ce depășesc cu mult suma de 300 de miliarde de euro.

Pe aceste temeiuri practice, îmi propun ca în perioada imediat următoare să sprijin autoritățile locale din colegiu pentru elaborarea unui portofoliu de proiecte pe principalele teme și domenii ce privesc zona montană:

– infrastructura și logistica strategică;

– valorificarea optimă a surselor și resurselor locale în folosul comunităților;

– eficientizarea oportunităților imense ale turismului din Bucovina;

– sprijinirea crescătorilor de animale prin constituirea de asociații și ferme;

– atragerea tinerilor în circuitul economic prin crearea de locuri de muncă și diminuarea procesului de plecare din țară.

Doamna comisar european Corina Crețu va trata cu obiectivitate și zona noastră, dacă avem în vedere că Regiunea Nord-Est este la finele clasamentului european în ceea ce privește dezvoltarea economică și standardul de viață.

Trebuie să folosim cu multă înțelepciune această șansă istorică ce ni se oferă în noile conjuncturi.

Un politician american, foarte pragmatic, spunea următoarele: „Când ne uităm în trecut, să ne scoatem pălăria, când ne uităm înainte, să ne suflecăm mânecile și să ne apucăm de treabă.”

Conștienți de aceste adevăruri confirmate de viață, să folosim din plin această oportunitate istorică în interesul tuturor românilor.

Declarația politică este intitulată „Moțiunea de cenzură, un exercițiu ipocrit fără formă, fără fond al opoziției parlamentare”.

Astăzi mă voi referi doar la hotărârea Guvernului României de a adopta un act normativ prin care aleșii locali să poată opta pentru afilierea politică pe care o agreează, pentru a nu mai fi legați de un partid care una le-a promis în campania electorală și cu totul altceva a făcut după alegeri. În aceste condiții, a da posibilitatea aleșilor locali să-și urmeze drumul în conformitate cu mandatul asumat la alegeri este o decizie cât se poate de firească, de legală și morală.

Rațiunea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2014, care dă posibilitatea primarilor, consilierilor și președinților de consilii județene să opteze pentru un partid sau să activeze ca independenți, rezultă din logica evenimentelor care s-au petrecut de la alegerile locale din primăvara lui 2012 și din logica realității pe care comunitățile locale o trăiesc în prezent.

În fapt, ordonanța guvernamentală nu face altceva decât pune în acord atașamentul politic al aleșilor locali cu schimbările din cadrul alianțelor și partidelor politice, cu direcțiile cursului social și economic al societății, mult diferite de acelea în care se aflau la data la care acești reprezentanți ai comunităților locale și județene au fost aleși, acum mai bine de doi ani. Problema își are sorgintea și cauza nu la nivel local, ci la cel central al partidelor.

Liderii și conducerile unor partide au decis să schimbe partenerii și direcția de acțiune, iar acest lucru a avut și are consecințe deosebite în toată țara. Or, acești lideri centrali și-au desconsiderat propriii aleși locali. Înțelegem să-și exprime părerea și cei care nu agreează un astfel de demers, așa cum sunt partidele și alianțele politice, societatea civilă, mass-media, dar disperarea unor lideri ia o turnură urâtă atunci când continuă cu pâra pe la Uniunea Europeană și pe la ambasadele străine. Dacă pentru orice nimic se aleargă cu jalba în proțap prin străinătate, până la urmă se vor plictisi și partenerii externi de văicărelile unor politicieni veleitari.

Liderii opoziției, precum și cei din străinătate care le mai dau un dram de atenție ar face bine să înțeleagă faptul că, de la alegerile locale din primăvara anului 2012 până în prezent, scena politică românească a suferit mutații majore. USL nu mai există, PNL s-a scindat între aripa Iohannis și aripa Tăriceanu, o parte din PDL face parte dintr-un nou partid parlamentar, PMP, iar cealaltă parte se contopește în viitorul PNL. Or, tocmai aceste fapte motivează logic adoptarea ordonanței în discuție. În lipsa acesteia, ar fi greu de spus astăzi dacă un ales local votat pe listele USL se simte mai atașat de valorile reprezentate de PNL – aripa Iohannis sau de cele ale grupului condus de domnul Călin PopescuTăriceanu sau dacă unul ales pe listele PDL se simte mai apropiat de Vasile Blaga, Elena Udrea sau Klaus Iohannis.

Potrivit Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, toți aceștia ar fi obligați să rămână fideli formațiunii politice pe listele căreia au fost aleși sau, cum acestea împreună cu foștii lideri nu mai există, să-și urmeze mecanic noii șefi, alternativa fiind pierderea statutului de ales. În felul acesta, s-a ajuns la situația ca un primar PDL precum Emil Boc să anunțe public faptul că va face tot ce poate să o susțină pe candidata PMP la Președinția României, în detrimentul candidatului anunțat de propriul său partid, care, potrivit aceluiași Boc, s-a topit în PNL. Desigur, acest exemplu, mai vizibil mediatic, este departe de a fi singular. Într-un fel, se regăsește aproape în fiecare localitate.

În concluzie, ordonanța guvernamentală rezolvă această problemă, care era, în același timp, urgentă, necesară, oportună și constituțională, pentru buna funcționare a administrației publice și pentru o mai bună clarificare a partidelor, așa cum se conturează ele în prezent.

Declarația politică se intitulează „Noul Cod silvic, un strugure prea acru pentru diletanți”.

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

## Doamnelor și domnilor,

Nu este pentru prima dată (și, cu siguranță, nici ultima!) când, fie de aici, de la tribuna Parlamentului, fie cu ocazia numeroaselor discuții pe care le am săptămânal cu cetățenii, afirm fără nicio urmă de îndoială că pădurea este unul dintre elementele vitale ale patrimoniului nostru natural și național!

Nu cu multă vreme în urmă, ni s-a prezentat tuturor Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 46/2008 – Codul silvic, pe care ministrul de resort, la acea vreme doamna Lucia Varga, îl transformase în modelul perfect de diletantism, de dezavantaje aduse economiei și pieței locurilor de muncă și, deloc de trecut cu vederea, de aservire politică și, în final, de grosolană politizare.

Spuneam la acea vreme că este absolut imperioasă o completă reevaluare a respectivului proiect și, în fond, un nou Cod silvic, care să reflecte întru totul realitatea, necesitățile, cerințele și obligațiile față de sectorul silvic românesc.

Fidel și consecvent, ca de obicei, principiilor și valorilor reale, mă bucur că noi, senatorii României, cei care avem înalta îndatorire morală de a întocmi legi, în speță ordine și dreptate pentru țară și oamenii ei, ne-am făcut datoria, dovedind serioasa atenție și preocuparea pentru ca problema pădurilor țării noastre să fie o dată pentru totdeauna și în mod pozitiv rezolvată și pentru ca cei care depun eforturi pentru exploatarea corectă și menținerea în viață a acestui patrimoniu inestimabil să poată beneficia de toate prerogativele muncii lor, iar cei care nu cunosc noțiunea de lege și muncă corectă să fie pedepsiți în consecință. Iar noul Cod silvic pe care l-am adoptat săptămâna trecută reflectă toate acestea, în ciuda tuturor detractorilor și acelora care, odată ce și-au dovedit incompetența și neputința, țin cu tot dinadinsul acum să-și dovedească și reaua-voință izvorâtă, probabil, din acreala strugurilor unei puteri considerate altădată dulce ca mierea și, mai ales, din calculele electorale

pe care și le fac cu asiduitate și, aș adăuga, cu aceeași inutilitate care îi caracterizează.

Pentru că, stimați colegi, doamnelor și domnilor, fostul proiect al Codului silvic oferea exact contrariul a ceea ce am reușit să elaborăm și să legiferăm recent. Iar pentru reîmprospătarea memoriei extrem de selective a celor care azi arată cu degetul, vă reamintesc minunatele „avantaje” pe care domeniul silvic românesc le-a „pierdut”. Din fericire!

Dispariția a mai mult de jumătate din firmele de exploatare a lemnului, în special cele de mici dimensiuni. Ca atare, pierderea locurilor de muncă și pierderi economice!

Neasigurarea la modul coerent și concret a circuitului funcțional și de control în privința tăierii, sortării, vânzării lemnului. Ca atare, considerabile pierderi economice și, mai ales, ruinarea fondului silvic!

Grave încălcări legislative și definitiva politizare. Ca atare, nesiguranță, destabilizare și interese cu totul străine de binele fondului silvic românesc!

Nerespectarea și neapărarea pădurii, inexistența exploatării legale, lipsa comerțului legal și competitiv, distribuția inechitabilă pe piață, lipsa beneficiilor economice, o industrie a lemnului nedezvoltată și în dezacord cu normele și cerințele europene și mondiale. Ca atare, ruină, dezastru, colaps, distrugere!

Merită atenția noastră „părintele” fostului proiect, ministrul Lucia Varga, poate cel mai corupt și aservit grupurilor de interese ministru al pădurilor, după Gheorghe Flutur, cu unica diferență că ultimul a pus în aplicare fărădelegile cu pretinsa gripă aviară, în timp ce doamna Lucia Varga a fost oprită de Parlament să facă legi pentru marii exploatatori din industria lemnului, mai precis bogații să se îmbogățească mai mult, iar săracii să sărăcească de tot!

Stimați colegi,

Este dificil să creezi un echilibru între eradicarea definitivă a abuzului pădurii din România și starea de urgență a sectorului nostru forestier și condițiile specifice zonale din toate punctele de vedere, cele economice, fiscale, legislative naționale și europene și multe altele. Dar nu este imposibil. Dovada este noul proiect al Codului silvic ce a fost adoptat.

În plus, da, reprezentăm cu toții o formațiune politică sau alta, însă printre cele mai mari realizări ale acestui nou Cod silvic este aceea că noi, inițiatorii, și cei care am contribuit la adoptarea sa am înțeles ceea ce criticii noștri nu vor reuși niciodată. Anume că, atunci când este vorba de lege și de cei cărora aceasta le este adresată, adică nouă, tuturor, fără deosebire, lăsăm ultimul cuvânt specialiștilor, nu mărcii politice sau campaniei electorale care stă să înceapă. Vă mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „Secuii și Constituția”. Își mai aduce cineva aminte, mă întreb eu, retoric, de cele patru sau cinci ședințe de guvern comune româno-ungare? „Înțelegem că viitorul nostru este legat și căutăm ca în discuțiile noastre să abordăm astfel de lucruri, nu problemele care ne despart”, spunea, la vremea respectivă, Ferenc Gyurcsány, prim-ministrul de la Budapesta, după una din ședințele respective.

Premierul Călin Popescu-Tăriceanu aprecia și el că organizarea unor astfel de ședințe guvernamentale va contribui esențial la realizarea și dezvoltarea proiectelor comune dintre cele două țări.

Prima sesiune a ședinței comune a guvernelor român și ungar a avut loc la București la 20 octombrie 2005 și a reprezentat o premieră regională. În continuare, s-au organizat ședințe comune de guvern anuale, la 16 noiembrie 2006 la Budapesta, la 14 noiembrie 2007 la Sibiu, respectiv la 21 octombrie 2008 la Szeged.

În afară de amintirea lor, din aceste întâlniri benefice, care au uimit efectiv Europa, n-a mai rămas nimic. Relațiile bilaterale, atunci excelente, au ajuns acum la pragul de jos. În ultimele luni, relațiile dintre România și Ungaria s-au înrăutățit considerabil, iar tensiunile dintre cele două state s-au accentuat până la un nivel care nu mai fusese atins de la începutul anilor 1990.

O adevărată eră glaciară pare să se fi instalat între autoritățile române și cele maghiare. Premierul maghiar, Viktor Orbán, și cel din București, Victor Ponta, s-au ignorat reciproc cu ocazia mai multor întâlniri internaționale. Epoca în care guvernele român și maghiar țineau ședințe comune pare să fi fost apus definitiv.

Ce s-a întâmplat? De întâmplat s-au întâmplat multe, dar proiectul de autonomie a Ținutului Secuiesc a pus capac la toate. Am convingerea că liderii UDMR nu se gândesc decât la autonomia Ardealului. Aceasta este ținta finală.

În ce-i privește pe secuii din România, este bine să reamintim că ei au figurat printre naționalitățile privilegiate din Transilvania până în anul 1876, când, pe baza legii administrației din luna martie, emisă de către autoritățile centrale de la Budapesta, scaunele secuiești și săsești au fost desființate, teritoriile lor transformate în comitate sau afectate direct organelor centrale ale statului maghiar. Deci nu românii sau statul român au desființat autonomia Ținutului Secuiesc, ci conaționalii lor maghiari. Ca să fim bine înțeleși.

Și-apoi, mai e ceva. Câți secui sunt, de fapt, în România? La recensământul din 2002 au fost înregistrați 532, iar la cel din 2011 secuii nici măcar nu figurează pe lista minorităților naționale din țară. Logic, dacă secuii nu există, despre autonomia cărui „ținut” vorbim? Este de neînțeles pe ce se bazează lansarea cererii de autonomie a Ținutului Secuiesc, dacă nu există secui. N-avem secui, dar cerem autonomie pentru ei. Cum se justifică această cerere invocată de UDMR în sprijinul secuilor? Foarte simplu, face parte din strategia maghiară.

Se demască astfel politica pașilor mărunți pe care formațiunea maghiară o practică în scopuri revanșarde, cărora li s-a dat glas în toate adunările lor publice. „Noi trăim pentru Ardeal și trebuie să luptăm pentru Ardeal”, spunea Markó Béla. Întrucât obiectul revendicării de autonomie secuiască este nul, se dezvăluie adevăratul scop pus în

lumină pregnant prin cuvântul celor care nu-l mai pot ascunde: autonomie pentru maghiari și mai apoi pentru Ardeal. Câți dintre maghiari n-ar dori?

Mă mai gândesc la ceva. Nimeni, nimic, niciun decident politic nu mai ține cont de cei aproximativ 200.000 de români din județele Harghita, Covasna și Mureș, care se împart între diferitele partide românești. Contează doar 500-600.000 de voturi ale etnicilor maghiari, care pot fi dirijate foarte simplu într-o anumită direcție, prin biserică, prin instituțiile lor, pentru că ONG-urile care se ocupă – evident, cu sprijinul Budapestei – de chestiunea autonomiei Ținutului Secuiesc sunt extrem de bine organizate. Nu există ungur care să nu dorească autonomia și alipirea la țara-mamă, Ungaria. De fapt, acesta este scopul lor final.

Declarația politică este intitulată „Politici guvernamentale adecvate prevenirii unei crize energetice în România”.

Ca urmare a evenimentelor derulate în ultimele luni în Ucraina, a tensiunilor generate între Rusia, pe de o parte, și statele membre NATO, pe de altă parte, insecuritatea energetică a statelor din regiune s-a accentuat. Efectele vor începe însă să se resimtă mult mai consistent în perioada următoare, în lunile de iarnă, atunci când nevoia de consum al gazului de proveniență rusească crește în toate statele europene. Având un precedent încă din luna iunie, atunci când, fără a fi dispuși la negociere, rușii au hotărât întreruperea livrărilor de gaze către Ucraina, motivându-și decizia pe considerente de ordin economic, respectiv neconcordanța dintre prețul cerut de Moscova (385 de dolari mia de metri cubi) și (in)capacitatea de plată a Kievului (326 de dolari mia de metri cubi, plus o datorie de circa 4,5 miliarde de euro), precum și recenta reducere a volumului livrărilor către o serie de state din Europa, fără un anunț prealabil, este de așteptat ca aceste fluctuații să reapară și în toiul iernii, cu efecte mult mai grave asupra populației.

Predispoziția Rusiei spre o stare conflictuală în relația bilaterală cu Ucraina nu poate fi negată, deși această atitudine repercutează grav asupra echilibrului regional, și-așa sensibilizat de situația din Crimeea. Tensiunile apărute în ceea ce privește negocierile purtate în legătură cu livrarea gazelor vin într-un context geopolitic extrem de complicat, pe fondul conflictului diplomatic dintre cele două state. Sentimentul unui „șantaj energetic” este accentuat de faptul că, analizând evoluția prețurilor din ultimele luni, putem observa o corelație directă între escaladarea conflictului din Crimeea și majorarea progresivă a prețului gazelor livrate către Ucraina. Astfel, Rusia a majorat considerabil prețurile la mia de metri cubi livrată Ucrainei, până la nu mai puțin de 500 de dolari mia de metri.

Suspiciunile Vestului legate de atitudinea iscoditoare și premeditată a Moscovei sunt confirmate și oficial, prin poziția exprimată de fostul comisar european pentru energie, Günther Oettinger, care a lăsat oarecum de înțeles că Rusia a provocat eșecul negocierilor purtate în vară, iar Gazprom a insistat pentru plata imediată a sumei de două miliarde de dolari, căutându-și de fapt un pretext. Aflată în imediata apropiere a zonei conflictuale, România ar fi putut fi din nou o victimă colaterală a neînțelegerilor dintre Kiev și Moscova, la fel ca în 2006 și 2009, atunci când grupul rus Gazprom a anunțat întreruperea tuturor livrărilor către Ucraina, cu excepția celor destinate tranzitului către restul Europei. România, dar și restul statelor europene au fost atunci afectate de furturile pe care Ucraina le făcea din cantitatea livrată Occidentului, pentru a-și asigura propriul consum.

Din fericire însă, contextul actual al României este mult mai echilibrat, iar românii trebuie să fie informați cu privire la situația actuală. După anul 2008, efectele crizei economice s-au resimțit mai ales în diminuarea activității marilor companii industriale și, pe cale de consecință, s-a generat o scădere a consumului industrial de gaze. Prin urmare, cererea internă de gaze a scăzut, iar necesarul de gaze din import s-a redus (procentul gazelor asigurate prin import în total gaz consumat scade, de la 32%, în 2008, la 15%, în 2013, cu o previziune de scădere sub 10%, în 2014). Pentru a demonstra cele spuse anterior, fac apel la o serie de date oficiale.

Potrivit datelor Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), consumatorii industriali (sectorul industriei chimice, cel al producției de energie, dar și ceilalți consumatori industriali) au ars anul trecut circa 8 miliarde de metri cubi, cu 15% mai puțin decât în 2012 și în scădere cu 30% față de 2008, anul de grație al economiei românești.

Totodată, datele ANRE arată că totalul consumului intern de gaze al României a scăzut cu aproape 20% față de anul 2008, anul de vârf al economiei românești, înainte de recesiune. Atunci, consumatorii rezidențiali și industria au ars 15,6 miliarde de metri cubi, din care 32% au fost asigurate prin importul de gaz din Rusia. În 2013, consumul total a fost de doar 12,5 miliarde de metri cubi, cu 8,7% mai puțin decât în 2012, din care ponderea gazului rusesc importat a scăzut la 15%. Mai mult decât atât, pentru anul în curs, tendința descrescătoare a ponderii importurilor de gaz în totalul consumului se menține, astfel încât contribuția importurilor la acoperirea cererii a ajuns, în premieră, să fie mai mică de două cifre. Pentru luna iunie, ANRE a avizat o cotă a importurilor de doar 2% pentru consumatorii casnici și de 5% pentru consumatorii noncasnici. Necesarul de gaz este astfel acoperit în proporție covârșitoare din producția internă. Aflată în plin proces de liberalizare a prețului la gazele naturale, România a ajuns să fie aproape independentă de livrările externe.

Este important ca opinia publică din România să privească fără teamă fluctuațiile livrărilor de gaze rusești către statele europene. În eventualitatea în care situația degenerează, iar conflictul dintre Rusia și Ucraina se prelungește, România are un plan de siguranță, bazat cu precădere pe faptul că, în acest moment, conform Transgaz, avem deja un stoc de 1,4 miliarde de metri cubi de gaz.

Totodată, în ultima perioadă, România produce mai mult gaz natural decât consumă, ceea ce contribuie la mărirea stocurilor.

Mai mult decât atât, Guvernul are o atitudine corectă, tratând cu maximă seriozitate problematica securității și a independenței energetice. În acest sens, salut întâlnirea pe care premierul Victor Ponta a avut-o în luna iunie cu vicepreședintele corporației ExxonMobil, Mark Albers. În contextul în care România este interesată în stimularea investițiilor în petrol și gaze naturale, discuția este mai mult decât oportună, mai ales că ExxonMobile manageriază operațiuni de explorări de gaze naturale în zona continentală a României din Marea Neagră. Resursele de gaze din Marea Neagră ar putea avea o contribuție esențială la securitatea energetică a României și, de aceea, Guvernul trebuie să continue să sprijine investițiile importante în acest domeniu. Accelerarea programului de foraje din zona continentală a Mării Negre, precum și recenta încheiere a acordului de cooperare dintre acest consorțiu și compania națională de transport al gazelor naturale, Transgaz, oferă o garanție suplimentară asupra traseului parcurs de România către obiectivul unei independențe energetice totale.

În situația nedorită în care criza ruso-ucraineană se prelungește pe perioada lunilor de iarnă, avertizările comisarului european pentru energie ar putea să devină realitate, iar Europa se va vedea expusă unei penurii de gaze naturale în plină iarnă. Mai mult decât oricând, independența energetică devine o prioritate pentru statele europene, iar România este obligată să își asigure necesarul de gaze și să nu se expună niciunui pericol.

Declarația politică se intitulează „Maxime tragicomice a doi demnitari care tratează cu superficialitate societatea românească: doamna Ioana Petrescu și domnul Victor Ponta”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Am dorit să am o scurtă intervenție privind modul în care responsabilitatea ministerială devine o superficialitate a Guvernului Ponta 2.

Nu știu ce consilieri de comunicare și imagine au doamna ministru Petrescu și domnul prim-ministru Victor Ponta, dar două afirmații din ultima săptămână m-au șocat, încât am crezut că nu sunt în anul 2014, ci la începutul anilor ’90.

De exemplu, doamna ministru al finanțelor publice afirma că „nu e treaba Guvernului să creeze locuri de muncă...”, iar premierul a scos o maximă care va intra în istoria contemporană a României: „Nu cred că mai există copil de clasa I care să nu aibă telefon cu internet.”

Stimați colegi senatori – în special mă adresez parlamentarilor social-democrați –, afirmații de acest gen demonstrează indiferența și lipsa de realism din partea a doi factori importanți care conduc această țară. În condițiile în care peste 60% dintre copiii din clasele gimnaziale nu își permit nici strictul necesar, iar Guvernul nu este în stare să realizeze o politică financiară de deblocare a fondurilor europene pentru dezvoltarea infrastructurii care creează locuri de muncă, cei doi demnitari menționați mai sus demonstrează că provin dintr-o clasă socială a luxului material și că nu știu cum să gestioneze real problemele poporului român.

Frazele ușoare și arogante aruncate de cei doi miniștri – unul viitor candidat la funcția de președinte al României – demonstrează cât de rău a ajuns societatea românească, încât politicienii social-democrați își afișează pe față lipsa de respect.

Promovarea unui ministru al finanțelor publice care – după câteva luni de mandat – nu are un program de stimulare reală a dezvoltării financiare a sectoarelor de activitate economică demonstrează imaturitatea unui partid care a condus România aproape 20 de ani.

Un om de paie, cum este doamna Petrescu, este doar un paravan al intereselor clientelare pe care le au în vedere liderii PSD pentru a folosi banii din bugetul țării doar pentru mită electorală necesară în timpul campaniei prezidențiale.

Pe de altă parte, realitatea pe care o trăiește doctorul în drept Victor Ponta, care vede, ca într-un film SF, cum generația tânără este utilizatoare de tehnologii scumpe de comunicare high tech, în timp ce în realitatea cotidiană urbană avem copii care în secolul al XXI-lea încă învață la lumânare, demonstrează demagogia unui tânăr politician care se vede un viitor Cezar... un uns providențial peste o populație îndobitocită de propaganda social-democrată și care ar trebui să mulțumească că trăiește și respiră în era Ponta–Dragnea.

## Stimați colegi,

Modul în care sunt promovați oameni de genul domnului Ponta și al doamnei Petrescu demonstrează falimentul mental al Partidului Social Democrat și dorința membrilor de frunte ai acestei formațiuni de a avea controlul total și pe veșnicie al acestei țări, indiferent de resursele utilizate... și, culmea, noi, liberalii, credeam că odată cu marginalizarea regimului lui Traian Băsescu vom scăpa de impostori și incompetenți. Se pare că miniștrii Cabinetului Ponta demonstrează contrariul...

Vă mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „Guvernul PSD – surd, orb, dar nu și mut”.

## Distinși colegi,

Guvernul PSD ne-a demonstrat în peste doi ani și jumătate, de când se află la putere, că este surd și orb, dar nu și mut. Este surd și orb la nevoile populației, la solicitările opoziției, la cererile societății civile. Nimic din ce este stringent și necesar nu aude. În schimb, în loc să lucreze pentru țară, pentru mediul economic, pentru elevi și studenți, intoxică spațiul public cu o propagandă puternică și deplasată și cu prezența permanentă în studiourile

televiziunilor prietene, pentru a răspândi și mai multă ură, și mai multă intoxicare.

Acest Guvern este surd și orb la solicitarea părinților și dascălilor pentru editarea manualelor și abecedarelor, însă ne explică la ore de maximă audiență că toată populația deține și utilizează tablete și smartphone-uri.

Acest Guvern este surd și orb la solicitarea studenților și mediului universitar de a nu mai ciopârți Legea educației și de a păstra ori introduce sisteme de calitate, în schimb ne explică cum strămoșii noștri au fost crescuți de vulpi noncetățeni ai Romei.

Acest Guvern este surd și orb la solicitarea mediului de afaceri de a reduce taxele și a combate evaziunea și concurența neloială, în schimb ne anunță că ne va fi mai bine cu noile impozite pe stâlpi, pe hectarul de teren arabil, pe solarii și sere, pe animalele din curțile oamenilor.

Acest Guvern este surd și orb la solicitarea transportatorilor și producătorilor de a continua programul de autostrăzi, în schimb ne explică ce bine o să o ducem din fondurile suplimentare (inexistente, sic!) aduse de supraacciza pe combustibil.

Acest Guvern este surd și orb la solicitarea pacienților de a aloca fonduri pentru medicamente, pentru programele naționale de sănătate (pentru diabet, cancer etc.) sau pentru spitale, în schimb ne explică că medicii de familie sunt de vină pentru că nu cheltuiesc banii lor să implementeze programe guvernamentale.

Acest Guvern este surd și orb la solicitarea șomerilor de a dezvolta locuri de muncă, măcar pe acelea promise, și de a le păstra pe cele existente, în schimb ne explică că nu e treaba Guvernului să creeze locuri de muncă!

Acest Guvern este surd și orb la solicitarea populației de a extinde electrificarea în zonele de munte sau canalizarea și rețeaua de apă potabilă în zonele rurale, în schimb ne explică cum vom downloada materiale pe tablete la lumina lumânării și cățărați prin copaci.

Că ignoră opoziția și propunerile sale, ne-a obișnuit, doar așa fac regimurile comuniste și totalitare. Dar că ignoră și toată populația, mai ales pe cei ce nu votează cu ei, este tragic într-o democrație. Atât pentru principiile democratice, cât și pentru țară!

Vă mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „În buna tradiție comunistoidă, Victor Ponta s-a dedulcit la ode...”.

## Domnule președinte,

## Distinși colegi,

S-a făcut adeseori vorbire, în ultimii ani, de acțiunile și tentativele PSD de a monopoliza puterile statului, de centralismul recidivat guvernamental, de derapajele politice cu reminiscențe totalitariste, de șantajarea, momirea, acapararea și subordonarea aleșilor locali, de asaltul baronilor locali și al penalilor cu carnet de partid, girați de premierul Ponta la cârma statului, împotriva independenței justiției, de minciuna ridicată la rang de instituții ale statului care mistifică, prin intoxicare și manipulare, transformând recesiunea economică în dezvoltare și evoluție națională pozitive, precum și de alte avataruri comunistoide substitute ale roșului care, în loc de (auto)culpabilizare sau o candidă îmbujorare a bunului-simț, sfidează prin tertipuri și cotropesc prin nesimțire, tupeu și cinism. Văzând, zilele trecute, un sfert din capitala României blocată de ziua „falnicului conducător”, a celui pe care un baron local penal din Prahova, un nostalgic al odelor ceaușiste, îl numea „Victor, o galaxie română-n devenire...”, văzând câteva zeci de mii de tovarăși aduși de partid pe stadion, urmărind relatările din mass-media care-i deconspirau pe activiștii „eruditului” Vanghelie în timp ce respectivii îi răsplăteau financiar pe participanți, am avut confirmarea inechivocă a butadei conform căreia „comunismu’ n-o muritu, numa’ o țâr s-o hodinitu”.

Provenind din genetica stirpei politice iliesciene, dedulcit la un populism ieftin și de jalnică strânsură, în absența unei personalități proprii și degrabă „vărsătoriu” de „copy-paste”, din garderoba recuzitei manipulatorii a dinozaurilor postcomuniști, Victor Viorel Ponta ne pregătește și ne reamintește marile decenii de împliniri mărețe... Aspirantul la funcția de președinte al României vrea să ne întoarcă cu de-a sila pe stadioane, vrea să reajusteze cincinalul la patru ani, prin depășiri mințite ale planului de producție, să resusciteze omagiile care-l preaslăvesc pe conducătorul mult iubit, pardon, hulit.

Acest festivism grotesc al PSD reprezintă, de fapt, o comemorare, pentru că, în anul 2014, au murit peste 70 de mii de firme, la care se adaugă alte peste 15 mii de societăți intrate în insolvență, au fost îngropate investițiile și marile proiecte naționale, în timp ce șomajul în rândul tinerilor a ajuns la 25%. Este o probă elocventă a „eroismului” televizat marca Ponta, a costului pomenilor electorale și a delirului de personalitate al premierului. În timp ce una din 10 firme active la începutul acestui an, în loc să prospere și să creeze locuri de muncă, a sucombat, Victor Ponta sărbătorește dezastrul cu clientela politică pe stadion.

Vă îndemn, stimați cetățeni, onești contribuabili, dacă nu aveți de gând să părăsiți România, în ipoteza tragică în care Victor Ponta va fi ales președintele țării, să începeți să învățați dansul tematic cu lopata, mistria sau cărămida pe stadion, nu de alta, dar, preventiv, ar fi bine să fiți inițiați în domeniu, pentru a nu vă pierde nefericitul loc de muncă. Ponta vrea odă. Ooo, dă-l în...

Vă mulțumesc pentru atenție.

Declarația politică este intitulată „«Felicitări», domnule Ponta, bilanțul tău este zero!”.

De mai bine de doi ani, „greaua moștenire”, adică guvernarea PDL, a fost laitmotivul guvernării Ponta.

„Greaua moștenire” a lăsat acestui Guvern 434 de kilometri de autostradă în șantier. „Greaua moștenire” a fost

cea care a făcut ca anul trecut Guvernul Ponta să se laude cu inaugurarea a 110 kilometri de autostradă.

„Greaua moștenire” a făcut ca, la finalul anului trecut, Victor Viorel Ponta să se laude cu o rată de absorbție a fondurilor europene de peste 30%. Prin comparație, per total, din cât este planificat în 2014, CNADNR a reușit, până la finele lunii mai, să absoarbă circa 8,53% din fondurile de coeziune. Aceasta, în condițiile în care România ar putea pierde 2,88 miliarde de euro din fondurile europene alocate pentru transporturi dacă banii nu vor fi absorbiți până la sfârșitul anului 2015.

„Greaua moștenire” a licitat și a lăsat în pregătire 80% din Coridorul IV paneuropean. „Greaua moștenire” a semnat primele contracte pe Coridorul IV feroviar și a încheiat contractele ISPA deschise în 2007. „Greaua moștenire” a negociat standarde de cost și contracte-cadru. „Greaua moștenire” a penalizat constructorii care nu au încheiat la timp lucrări de infrastructură. „Greaua moștenire” i-a oferit lui Victor Viorel Ponta șansa de a se lăuda, chiar din primele zile ale mandatului, cu penalizările de 10 milioane de lei pe tronsonul București – Ploiești.

În doi ani de guvernare ați licitat un singur proiect nou pe fonduri europene: Sebeș – Turda. Proiectele lăsate în execuție sunt în întârzieri de peste doi ani. Potrivit presei, nici lotul trei din autostrada Orăștie – Sibiu nu are șanse să fie finalizat în acest an. Așadar, anul 2014 ar putea fi anul cu zero kilometri noi de autostradă.

Și, uite așa, vă îndreptați către propriul record: în ultimii 24 de ani nu a mai existat vreun an în care să nu fie deschis circulației nici măcar un kilometru nou de autostradă.

„Felicitări”, domnule Ponta, bilanțul tău este zero!

Cu un astfel de bilanț, ai tupeul să candidezi la funcția de Președinte al României?

Declarația politică se intitulează „Ajunge o bâtă la un car de oale...”.

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Elaborat în comun de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Sănătății și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, Ordinul nr. 724 din 29 iulie 2013 privind atestarea produselor tradiționale a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688/11.11.2013 și a intrat în vigoare 30 de zile mai târziu.

Noul act normativ introducea un moratoriu de nouă luni pentru atestatele eliberate anterior, conform vechii legislații, noul tip de atestat urmând să fie eliberat, la solicitarea operatorului economic, doar după întocmirea unui alt caiet de sarcini și adaptarea spațiilor destinate producției noilor norme.

Conform condițiilor impuse prin noua legislație, pentru atestarea unui produs tradițional, acesta trebuia fabricat pe teritoriul României, din compoziția sa trebuiau să lipsească aditivii alimentari, iar materia primă trebuia să provină exclusiv de pe piața națională. De asemenea, procesul tehnologic și modul de procesare a produselor trebuiau să aibă o caracteristică tradițională, iar rețeta trebuia să fie transmisă de generații.

În aceste condiții, faptul că până în ajunul scadenței datei-limită, care a expirat la 11 septembrie 2014, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a reatestat doar 116 produse tradiționale din cele peste 4.400, câte figurau înregistrate până anul trecut, demonstrează fără echivoc dificultățile reale pe care le-au întâmpinat producătorii pentru conformarea la noile prevederi legale în vigoare.

Cu toate acestea, somat de organizațiile de producători să ia în considerare prelungirea până la o dată rezonabilă, cel puțin până la jumătatea anului viitor, a termenului-limită pentru atestarea produselor tradiționale, ministrul de resort a găsit de cuviință să stabilească noua scadență la 30 noiembrie 2014, anunțând un ordin care va fi emis în aceste zile.

Este însă greu de crezut că în cele doar câteva săptămâni de grație numărul producătorilor care își vor înregistra dosarele pentru atestarea sau reatestarea produselor tradiționale se va majora exponențial.

Doar a fost nevoie de șase ani pentru ca dinamica înregistrării produselor tradiționale să crească semnificativ, de la cele nici 300 de produse înregistrate în anul 2005, la cele peste 1.000 de produse în 2011 și la mai mult de 4.400 la finele lui 2013, când România era țara cu cel mai mare număr de astfel de produse atestate din Uniunea Europeană.

Însă, așa cum ajunge o bâtă la un car de oale, este suficient un ordin strâmb de ministru pentru a face țăndări șansele producătorilor români de a se menține în fruntea unei ierarhii în care au urcat cu multă trudă.

Iar cineva va trebui să plătească totuși oalele sparte... Vă mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „Lansarea lui Pontașescu, atac la democrație”.

## Onorat prezidiu,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Lansarea candidaturii lui Victor Ponta este o nefericită întoarcere în timp. Evenimentul de pe 20 septembrie, programat de ziua „conducătorului iubit” al PSD, este nimic altceva decât o rememorare a vremurilor de mult apuse.

Victor Ponta a reușit să reînvie în memoria colectivă imaginea conducătorului Ceaușescu sau, mai bine spus, s-a transformat el însuși într-un semizeu care aștepta osanalele și ofrandele aduse de Mazăre și de tovarășii din țară. De această dată, Carn(mazăr)avalul din Mamaia s-a mutat pe Stadionul „23 August”, un show care ne arată partea întunecată a comportamentului lui Ponta. Vă spun o curiozitate: mare conducător iubit, Ceaușescu, la vremea lui, aduna mai puțini oameni pe Stadionul „23 August”, la acea vreme capacitatea arenei sportive fiind de 60.120 de locuri, iar, de ziua sa, tovarășul Ponta l-a depășit! Felicitările mele!

## Stimați colegi,

Micul Pontașescu din PSD, dragul nostru tovarăș, ne arată că acel tricou cu Che Guevara nu este o pură întâmplare, iar prietenia sa strânsă cu șmecherași de talia lui Mazăre readuce România într-un moment critic al democrației. Sub umbrela democrației, oameni din toată țara au fost forțați să participe la ziua conducătorului iubit. Această grandioasă lansare este un semnal că sub ochii noștri poate apune democrația. Dragi tovarăși și iubiți colegi, aceste apelative fac parte din istorie. Modelul de lideri Ponta – Mazăre compromite generația lor, compromite valorile democrației în ochii aliaților noștri din Vest.

Este un obicei al PSD, mai ales de când este Ponta președinte, să ducă la manifestații nu numai membrii de partid, ci și angajații instituțiilor care au șefi PSD-iști. Au fost luați oamenii cu arcanul și duși cu autocarele la București. Oameni fără legătură cu politica, simpli angajați ai regiilor sau ai altor instituții. Este o realitate tristă pentru 2014.

## Domnule Ponta,

Sunteți tatăl a doi copii minunați. Vă întreb: cum puteți sta pe aceeași scenă cu Mazăre, care vine cu minore închiriate?

Închei prin a vă reaminti că, la 25 de ani de la Revoluție, direcția României spre Est devine realitate. Zeificarea președinților este un model al vremurilor apuse ce trebuie uitat. Vă invit, stimați colegi din coaliția de guvernare, să-l readuceți pe Pontașescu printre oameni, nu pentru mine, nu pentru voi, ci pentru viitorul democrației în România. Vă mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „Campania electorală prezidențială, o oportunitate de reintrare a României pe făgașul normalității politice”.

## Doamnelor și domnilor colegi senatori,

După cum bine știți, săptămâna viitoare marchează un moment important în politica românească: începe campania pentru alegerile prezidențiale, campanie ce se întrevede a fi cel puțin palpitantă, presa din România anticipând deja dezvăluiri, scandaluri de imagine și alte astfel de tertipuri prin care se promite manipularea opiniei publice. În același timp, forumurile internaționale și agențiile de rating anunță pronosticuri și ratinguri negative pentru mediul de investiții din România, mai ales referitor la impactul unei situații pe care ei o definesc a fi de „instabilitate politică” asupra gradului de atractivitate al investițiilor străine în România.

În mod normal, alegerile prezidențiale nu indică o situație de instabilitate, ci o tranziție de putere la nivel prezidențial, un proces cât se poate de normal, constituțional, ce în alte țări urmează căi pașnice, constructive, cu un efect neutru asupra economiei și imaginii țărilor respective pe plan internațional.

Astăzi, stimați colegi parlamentari, vin în față dumneavoastră pentru a va propune să încadrăm România, pe cât putem, în categoria țărilor în care o campanie electorală prezidențială nu contribuie la destabilizarea situației economie, a instituțiilor statului și a partidelor politice, ci, din contră, devine o forță benefică, ce aduce în discuția publică subiectele cu adevărat importante pentru țară, precum politica externă a țării, strategia de dezvoltare economică pe termen mediu și lung, optimizarea mediului de afaceri și a sistemului social la nivel național.

Doresc, așadar, să vă invit, stimați colegi și politicieni ai României, să construim această campanie electorală de așa natură încât ea să reprezinte reintrarea în normal mult dorită atât de români, cât și de partenerii străini ai țării.

Acest apel se adresează și reprezentanților mass-mediei activi în România, acești intermediari între mediul politic și cetățeni, în speranța că pe parcursul acestei campanii electorale vor da atenție și temelor campaniei, acelor subiecte ce sunt cu adevărat de interes național, dar care însă primesc prea puțină acoperire, atenția jurnaliștilor fiind îndreptată spre ceea ce cred dumnealor că „dă bine la public”.

Dragi colegi din mass-media,

Această abordare a problematicii politice este una ce trage țara înapoi, ce nu face bine nimănui și de care românii s-au săturat.

Lansez o invitație, așadar, către toți cei implicați în campania electorală prezidențială ce începe în această săptămână: haideți să o transformăm într-o campanie benefică țării, în care dezbaterea se întâmplă dincolo de atacuri de imagine, în domeniul subiectelor politice de adevărat interes public, prin care cetățenii să își dorească să participe la vot, și nu să se simtă îndepărtați de politică! Vă mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „Necesitatea unor politici publice în domeniul educației parentale”.

Stimați colegi,

Cu toții știm că cel mai bun mijloc pentru a influența favorabil dezvoltarea copiilor și comportamentele acestora este să acționezi asupra convingerilor, atitudinilor și comportamentelor părinților, căci aceștia sunt primii și cei mai apropiați educatori ai copiilor.

Suntem în această sală în calitate de aleși, reprezentanți ai cetățenilor, dar suntem în primul rând părinți. Chiar dacă avem o funcție, nu însemnă că trebuie neglijat primul job: acela de părinte, slujba full-time pentru care primim cea mai precară instruire profesională. Creșterea și educarea unui copil sunt cele mai dificile îndatoriri ale unui părinte, dar, totodată, cele mai plăcute și mai pline de satisfacții.

Azi, când avem la dispoziție o multitudine de informații, este foarte greu să iei o decizie în privința educării unui copil. De foarte multe ori avem impresia că nu știm ce ar fi mai bine pentru copilul nostru, că am avea nevoie de un sfat din partea unor specialiști, mai ales când toată lumea are o părere – de la membrii familiei până la ceilalți părinți din parc.

Cred că avem nevoie de politici publice în domeniul educației parentale și consolidarea unei infrastructuri de formare, de finanțare, de certificare și de supervizare a unor

cadre care să se ocupe cu educația părinților. Consider că numai așa s-ar putea dezvolta la părinți comportamente noi, pozitive, pe de o parte, și elimina o serie de comportamente care afectează nefavorabil dezvoltarea copilului.

Pe de altă parte, putem vorbi și despre latura terapeutică de reducere a tensiunilor generate de îndeplinirea rolurilor de părinte, îmbunătățirea abilităților părinților de a comunica cu copiii, de a-și ajusta așteptările față de aceștia în mod realist, de a îmbunătăți abilitatea părinților de a oferi dragoste și sănătate copiilor lor, oferindu-le astfel o șansă mai bună în viață.

Trebuie să menționez că încă din anul 2000 s-au desfășurat programe naționale de educație parentală (Fundația „Copiii Noștri”, „Holt România”, „Step by Step”, „Salvați Copiii”), iar pentru dezvoltarea și susținerea acestui domeniu de intervenție în România UNICEF, Ministerul Educației, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului, Ministerul Sănătății și ONG-urile furnizoare de programe de educație parentală au început elaborarea Strategiei Naționale Integrate pentru Formarea și Dezvoltarea Competențelor Parentale (UNICEF, 2009).

Pe piața serviciilor de educație parentală există educatori parentali formați în diferite programe. Se pune însă problema acreditării educatorilor parentali, acreditare care este un subiect nedezvoltat ca practică generalizată în domeniul programelor de educație parentală. Lipsa unui sistem de acreditare este legată de lipsa unei infrastructuri naționale/regionale de educație parentală și de inexistența unui proces de supervizare la nivelul multor furnizori de astfel de programe.

Toate aceste lucruri pot constitui soluții posibile pentru o serie de probleme sociale importante: abuzul asupra copilului, problemele sociale ale adolescenților (consum de droguri, delincvență etc.), eșecul școlar, violența tinerilor.

## Stimați colegi,

Ar trebui ca împreună, indiferent de culoarea politică, să ne concentrăm asupra acestui aspect, al educației părinților, în primul rând ca metodă de formare a viitorului nostru.

Vă mulțumesc.

Cu deosebită stimă, Biró Rozalia.

## **Domnul Valer Marian:**

Declarația politică se intitulează „Jocul perfid al Ungariei și al UDMR”.

De un secol și jumătate, Transilvania reprezintă un cap compas al politicii externe a Ungariei și îndeosebi al jocurilor sale de alianțe. În 1867, Ungaria a acceptat dualismul cu Austria, în principal pentru a dobândi anexarea Transilvaniei, considerată o perlă a coroanei. După înfrângerea și destrămarea Imperiului Austro-Ungar în prima conflagrație mondială, Ungaria a fost prima țară europeană care a importat revoluția bolșevică din Rusia, iar liderii săi comuniști, în frunte cu Béla Kun, au încheiat o alianță cu Lenin, urmărind redobândirea Transilvaniei sub faldurile internaționalismului proletar. În zorii celui de-al Doilea Război Mondial, Ungaria condusă de amiralul Horthy s-a aliat cu puterile europene ale Axei, Germania nazistă și Italia fascistă, cu scopul de a redobândi teritoriile pierdute după Primul Război Mondial, îndeosebi Transilvania, reușind să obțină partea de nord-vest a acestei provincii prin Dictatul de la Viena. După înfrângerea suferită în cel de-al Doilea Război Mondial, Ungaria a ales repede calea comunistă și a devenit unul din cei mai fideli elevi ai URSS din estul Europei. În primii ani ai comunismului, maghiarii au avut ponderea principală în Partidul Comunist Român pe teritoriul Transilvaniei și au reușit să obțină drept cadou de la Stalin constituirea Regiunii Autonome Maghiare, care includea actualele județe Mureș, Harghita și Covasna.

În 1989, anul destructurării sistemului comunist în estul Europei, după Polonia, Ungaria a fost a doua țară care a divorțat de regimul comunist și a ales economia de piață și democrația liberală. Ungaria a fost vizitată și impulsionată în simbolicul an 1989 de președintele american George Bush senior, președintele francez François Mitterrand și cancelarul german Helmut Kohl, iar în anii ce au urmat a devenit elevul preferat al marilor cancelarii occidentale de la Berlin, Paris și Washington. Condescendența de care a beneficiat statul vecin pe plan internațional l-a făcut pe primul premier ungar postcomunist, József Antall, să declare că este prim-ministrul celor 15 milioane de maghiari din Bazinul Carpatic, incluzând și Transilvania. Iar diplomația ungară, condusă de fostul aparatcic comunist Gyula Horn, ne-a avertizat cu emfază că drumul României spre Europa trece prin Ungaria, lăsând să se înțeleagă că accederea României în Uniunea Europeană este condiționată de situația maghiarilor din Transilvania.

Realitatea este că Ungaria a avut un parcurs mai ușor și mai rapid decât România spre structurile euroatlantice, NATO și Uniunea Europeană, alături de Polonia și Cehia, cu care a constituit Grupul de la Vișegrad, la care țara noastră nu a avut acces. Cert este că, sub faldurile NATO și ale Uniunii Europene, Ungaria a încercat și a sperat să obțină autonomia teritorială a maghiarilor din Transilvania, prevalându-se de teoria drepturilor colective ale minorităților sau chiar un condominium cu România asupra Transilvaniei.

Pretențiile referitoare la Transilvania s-au întețit după ce guvernarea Ungariei a fost preluată de premierul Viktor Orbán, liderul Fidesz, partid care a alunecat dinspre liberalism spre naționalism și conservatorism. Pretențiile Ungariei au fost resuscitate în timpul războiului din Kosovo, când România ajunsese într-un colaps economico-financiar și la o disoluție accentuată a autorității statale și când, la instigarea Budapestei, episcopul László Tőkés, președintele de onoare al UDMR, care beneficia pe plan internațional de aura detonării Revoluției Române la Timișoara, a convocat forumurile pentru autonomia așa-zisului Ținut Secuiesc (incluzând județele Harghita, Covasna și Mureș) și a așa-zisului Ținut Partium (incluzând județul Bihor și o parte

din județele Satu Mare și Sălaj), care s-au desfășurat la Cernatu de Jos (Covasna), respectiv la Valea lui Mihai (Bihor). În perioada respectivă, formațiunea al cărei lider onorific era László Tőkés, respectiv UDMR, se afla în coaliția de guvernare a României, alături de CDR (PNȚCD, PNL, PER) și PD. În mod paradoxal, facilitățile asigurate NATO de către România în timpul războiului din Kosovo, deși nu au fost agreate de majoritatea românilor, au grăbit accesul țării noastre în NATO și Uniunea Europeană și au estompat pretențiile maghiare.

În ultimii ani, după ce România a devenit, pe plan militar, unul din cei mai importanți aliați din NATO ai Statelor Unite pe fronturile antiteroriste din Afganistan și Irak și după ce parteneriatul strategic cu Washingtonul a fost concretizat prin baza militară aeriană de la Mihail Kogălniceanu și prin scutul antirachetă de la Deveselu, Ungaria a început să fie tot mai critică la adresa Occidentului, îndeosebi la adresa Fondului Monetar Internațional și a Uniunii Europene (pe care a comparat-o cu fosta Uniune Sovietică) și să se apropie de Rusia emergentă condusă de Vladimir Putin, cu care a încheiat un parteneriat economic de 10 miliarde de dolari. După ce în 1989 a participat la masa rotundă organizată la Budapesta de reprezentanții Partidului Comunist, în calitate de lider al Partidului Tinerilor Democrați, formațiune de orientare liberală, premierul Viktor Orbán a ajuns să critice democrația liberală consacrată în Occident și să laude regimurile autoritariste din Rusia, China și Turcia. După izbucnirea crizei din Ucraina, Viktor Orbán a solicitat autonomia teritorială a maghiarilor din regiunea ucraineană Transcarpatia, unde aceștia constituie minoritatea cea mai numeroasă (circa 10 %), sperând probabil că va fi creat un precedent benefic și pentru maghiarii din Transilvania. Totodată, în loc să se ralieze poziției Statelor Unite ale Americii și Uniunii Europene, Orbán a criticat, mai mult sau mai puțin voalat, sancțiunile aplicate Rusiei de blocul euroatlantic, sperând să intre în grațiile Moscovei, care a creat precedente periculoase prin ocuparea Crimeei și prin crearea republicilor autonome proruse Lugansk și Donețk.

În contextul creat de criza și pericolul separatist din statul vecin Ucraina, lansarea în premieră de către UDMR a proiectului de autonomie a Ținutului Secuiesc (care prevede președinte, parlament și executiv regional, limba oficială maghiară și acapararea resurselor minerale locale) este un act mai mult decât perfid, mai ales că formațiunea condusă de Kelemen Hunor se află la guvernarea României, alături de PSD, PC și UNPR. Probabil că, aici și acum, Guvernul de la Budapesta și formațiunile maghiare din Transilvania mizează pe Rusia lui Vladimir Putin, ca promotoare a autonomismului etnic în Ucraina, ca și în alte foste republici sovietice.

PAUZĂ DUPĂ PAUZĂ

|DUPĂ PAUZĂ||Cordoș Alexandru|prezent| |---|---|---|---| |||Corlățean Titus|Guvern| |_Conducerea ședinței a fost preluată de_|_domnul senator_|Coste Marius|prezent| |_n Chelaru, vicepreședinte al Senatului._||Costoiu Mihnea Cosmin|Guvern| |**Domnul Ioan Chelaru:**||Cotescu Marin Adrănel<br>Crețu Gabriela|absent<br>prezentă| |Stimați colegi,||Cristache Iulian|prezent| |Îi rog pe liderii grupurilor parlamentare să-i invite pe colegi||Cristina Ioan|absent| |ală și-l rog pe domnul secretar Oprea, o|scurtă prezență.|Croitoru Cătălin|prezent| |Vă rog.||Deneș Ioan|prezent| |Mulțumesc.||Dincă Mărinică|prezent| |**Domnul Mario Ovidiu Oprea:**||Dobra Dorin Mircea<br>Dobrițoiu Corneliu|prezent<br>absent| |Bună dimineața tuturor!||Donțu Ovidiu Liviu|prezent| |||Dumitrescu Cristian Sorin|prezent| |Agrigoroaei Ionel|absent|Dumitrescu Florinel|prezent| |Andronescu Ecaterina|prezentă|Dumitrescu Iulian|absent| |Anghel Adrian|delegație|Durbacă Eugen|prezent| |Anghel Cristiana Irina|absentă|Duruț Aurel|prezent| |Antonescu George Crin Laurențiu|absent|Ehegartner Petru|absent| |Arcaș Viorel|prezent|Federovici Doina Elena|prezentă| |Ardelean Ben Oni|absent|Fifor Mihai Viorel|prezent| |Ariton Ion|absent|Filip Petru|prezent| |Atanasiu Teodor|absent|Firea Gabriela|prezentă| |Badea Leonardo|prezent|Florian Daniel Cristian|prezent| |Badea Viorel Riceard|absent|Flutur Gheorghe|absent| |Banias Mircea Marius|absent|Frătean Petru Alexandru|prezent| |Barbu Daniel Constantin|absent|Geoană Mircea Dan|absent| |Barbu Tudor|absent|Ghilea Găvrilă|absent| |Bădălău Niculae|absent|Ghișe Ioan|prezent| |Bălu Marius|absent|Grapă Sebastian|prezent| |Belacurencu Trifon|prezent|Grigoraș Viorel|absent| |Bereanu Neculai|prezent|Hașotti Puiu|prezent| |Biró Rozalia Ibolya|prezentă|Ichim Paul|prezent| |Blaga Vasile|absent|Igaș Traian Constantin|absent| |Boagiu Anca Daniela|absentă|Iliescu Lucian|prezent| |Boboc Cătălin|absent|Ilieșiu Sorin|prezent| |Bodea Cristian Petru|prezent|Ioniță Dan Aurel|absent| |Bodog Florian Dorel|delegație|Iovescu Ioan|absent| |Boeriu Valeriu Victor|prezent|Isăilă Marius Ovidiu|prezent| |Bota Marius Sorin Ovidiu|absent|Jipa Florina Ruxandra|absentă| |Bujor Dumitru Marcel|prezent|Klárik László Attila|prezent| |Bumbu Octavian Liviu|prezent|László Attila|prezent| |Burlea Marin|absent|Lazăr Sorin Constantin|prezent| |Butnaru Florinel|prezent|Luchian Dragoș|absent| |Butunoi Ionel Daniel|prezent|Luchian Ion|absent| |Cadăr Leonard|prezent|Marian Dan Mihai|absent| |Calcan Valentin Gigel|absent|Marian Valer|absent| |Câmpeanu Mariana|absentă|Marin Nicolae|prezent| |Chelaru Ioan|prezent|Markó Béla|prezent| |Chiriac Viorel|prezent|Mazăre Alexandru|absent| |Chiru Gigi Christian|absent|Mihai Alfred Laurențiu Antonio|absent| |Chiuariu Tudor Alexandru|absent|Mihai Cristian Dănuț|prezent| |Coca Laurențiu Florian|prezent|Mihai Neagu|prezent| |Constantinescu Florin|absent|Mihăilescu Petru Șerban|prezent|

Îi rog pe liderii grupurilor parlamentare să-i invite pe colegi în sală și-l rog pe domnul secretar Oprea, o scurtă prezență. Vă rog. Mulțumesc. |Miron Vasilica Steliana|absentă|Tămagă Constantin|prezent| |---|---|---|---| |Mitu Augustin Constantin|absent|Tătaru Dan|prezent| |Mocanu Victor|prezent|Tătaru Nelu|prezent| |Moga Nicolae|prezent|Teodorovici Eugen Orlando|Guvern| |Mohanu Nicolae|prezent|Tișe Alin Păunel|prezent| |Mora Ákos Daniel|absent|Toma Ion|prezent| |Motoc Octavian|prezent|Todirașcu Valeriu|prezent| |Mutu Gabriel|prezent|Tomoiagă Ștefan Liviu|absent| |Nasta Nicolae|absent|Tudor Doina Anca|absentă| |Năstase Ilie|prezent|Țapu-Nazare Eugen|absent| |Neagu Nicolae|absent|Ungureanu Mihai Răzvan|absent| |Neculoiu Marius|prezent|Valeca Șerban Constantin|absent| |Nicoară Marius Petre|absent|Vasiliev Marian|absent| |Nicolae Șerban|prezent|Vâlcov Darius Bogdan|Guvern| |Nicula Vasile Cosmin|absent|Vegh Alexandru|prezent| |Nistor Vasile|absent|Verestóy Attila|absent| |Niță Mihai|absent|Vochițoiu Haralambie|prezent| |Nițu Remus Daniel|prezent|Voinea Florea|prezent| |Obreja Marius Lucian|prezent|Volosevici Andrei Liviu|absent| |Oprea Dumitru|prezent|Vosganian Varujan|absent| |Oprea Gabriel|Guvern|Zisu Ionuț Elie|prezent| |Oprea Mario Ovidiu|prezent||| |Oprea Ștefan Radu|absent|Mai strig o dată.|| |Pașca Liviu Titus<br>Pașcan Emil Marius|absent<br>prezent|Au răspuns la apel 82 de colegi senatori.<br>83. Trei cu tot cu voi. Da.

|83.| |Pataki Csaba|prezent|**Domnul Ioan Chelaru:**|| |Pavel Marian|absent||| |Păran Dorin<br>Păunescu Teiu|prezent<br>absent|Sunt 90 de colegi înregistrați, 83 au răspuns la apel. M<br>sunt doi dintre ei care vin acum. Aș vrea, în 10 minute,|| |Pelican Dumitru<br>Pereș Alexandru<br>Pop Gheorghe<br>Pop Liviu Marian|absent<br>prezent<br>absent<br>absent|reluăm apelul și să-i rog pe liderii grupurilor parlamentare<br>facă demersuri să vină toți colegii care sunt încă în birouri,<br>diverse locații, să fie prezenți în sală să începem plen<br>

|| |Popa Constantin|absent|**Din sală:**|| |Popa Florian|prezent|Listă... Listă...|| |Popa Ion|absent||| |Popa Mihaela|absentă|**Domnul Ioan Chelaru:**|| |Popa Nicolae Vlad|absent|Rog toți colegii de pe hol să poftească în|sală. Îi rog| |Popescu Corneliu|absent|colegii de pe hol să poftească în sală.|| |Popescu Dumitru Dian|absent|Insist la colegii care sunt pe hol sau în alte locuri d|| |Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton|absent|Senat să poftească în sală să putem începe.

|| |Rădulescu Cristian|absent|Rog un vot de control să vedem dacă avem cvorumul|| |Rogojan Mihai Ciprian|absent|ședință.|| |Roșca-Stănescu Sorin Ștefan|absent|Vă rog să luați loc. Vă rog să luați loc să vedeți dacă v-|| |Rotaru Ion|prezent|ridicat cartelele. Vă rog să luați loc.|| |Saghian Gheorghe|prezent|Stimați colegi, vă rog să nu mai ieșiți din sală. Vă rog|| |Savu Daniel|absent|poftiți în sală.|| |Sârbu Ilie|prezent|Domnule senator Coca, poftiți. Poftiți! Un vot de contro|| |Severin Georgică|prezent|să facem.|| |Silistru Doina|prezentă|Doamnă ministru, vă rog. Insist la colegii de pe hol... su|| |Stuparu Timotei|prezent|peste 10 colegi pe hol, insist să fie prezenți.|| |Suciu Matei|absent|Un vot de control, stimați colegi. Vă rog să|votați.| |Șova Dan Coman|absent|Deschid votul.

Rog toți colegii de pe hol să poftească în sală. Îi rog pe colegii de pe hol să poftească în sală.

Insist la colegii care sunt pe hol sau în alte locuri din Senat să poftească în sală să putem începe.

Rog un vot de control să vedem dacă avem cvorumul de ședință.

Vă rog să luați loc. Vă rog să luați loc să vedeți dacă v-ați ridicat cartelele. Vă rog să luați loc.

Stimați colegi, vă rog să nu mai ieșiți din sală. Vă rog să poftiți în sală.

Domnule senator Coca, poftiți. Poftiți! Un vot de control o să facem.

Doamnă ministru, vă rog. Insist la colegii de pe hol... sunt peste 10 colegi pe hol, insist să fie prezenți.

61 plus 5 plus... 75 de voturi. |**Din sală:**||Coste Marius|prezent| |---|---|---|---| |Fac 70.

||Costoiu Mihnea Cosmin|Guvern| |||Cotescu Marin Adrănel|absent| |**Domnul Ioan Chelaru:**||Crețu Gabriela|prezentă| |Mai facem o ultimă prezență.||Cristache Iulian|prezent| |Vă rog. Prezența. Insist la colegi să nu mai plece, ca să||Cristina Ioan|absent| |em începe lucrările.||Croitoru Cătălin|prezent| |**Domnul Mario Ovidiu Oprea:**||Deneș Ioan|prezent| |Bună dimineața tuturor!||Dincă Mărinică<br>Dobra Dorin Mircea|prezent<br>prezent| |Agrigoroaei Ionel<br>Andronescu Ecaterina<br>Anghel Adrian<br>Anghel Cristiana Irina<br>Antonescu George Crin Laurențiu<br>Arcaș Viorel<br>Ardelean Ben Oni|absent<br>prezentă<br>delegație<br>absentă<br>absent<br>prezent<br>absent|Dobrițoiu Corneliu<br>Donțu Ovidiu Liviu<br>Dumitrescu Cristian Sorin<br>Dumitrescu Florinel<br>Dumitrescu Iulian<br>Durbacă Eugen<br>Duruț Aurel|absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent| |Ariton Ion|absent|Ehegartner Petru|prezent| |Atanasiu Teodor|absent|Federovici Doina Elena|prezentă| |Badea Leonardo|prezent|Fifor Mihai Viorel|prezent| |Badea Viorel Riceard|absent|Filip Petru|prezent| |Banias Mircea Marius|absent|Firea Gabriela|prezentă| |Barbu Daniel Constantin|prezent|Florian Daniel Cristian|prezent| |Barbu Tudor|absent|Flutur Gheorghe|absent| |Bădălău Niculae|absent|Frătean Petru Alexandru|prezent| |Bălu Marius|absent|Geoană Mircea Dan|absent| |Belacurencu Trifon|prezent|Ghilea Găvrilă|absent| |Bereanu Neculai|prezent|Ghișe Ioan|prezent| |Biró Rozalia Ibolya|prezentă|Grapă Sebastian|prezent| |Blaga Vasile|absent|Grigoraș Viorel|absent| |Boagiu Anca Daniela|absentă|Hașotti Puiu|prezent| |Boboc Cătălin|absent|Ichim Paul|prezent| |Bodea Cristian Petru<br>Bodog Florian Dorel<br>Boeriu Valeriu Victor<br>Bota Marius Sorin Ovidiu<br>Bujor Dumitru Marcel<br>Bumbu Octavian Liviu<br>Burlea Marin<br>Butnaru Florinel<br>Butunoi Ionel Daniel<br>Cadăr Leonard<br>Calcan Valentin Gigel|absent<br>delegație<br>absent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent|Igaș Traian Constantin<br>Iliescu Lucian<br>Ilieșiu Sorin<br>Ioniță Dan Aurel<br>Iovescu Ioan<br>Isăilă Marius Ovidiu<br>Jipa Florina Ruxandra<br>Klárik László Attila<br>László Attila<br>Lazăr Sorin Constantin|prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absentă<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Câmpeanu Mariana|absentă|Luchian Dragoș|absent| |Chelaru Ioan|prezent|Luchian Ion|absent| |Chiriac Viorel|prezent|Marian Dan Mihai|absent| |Chiru Gigi Christian|absent|Marian Valer|prezent| |Chiuariu Tudor Alexandru|absent|Marin Nicolae|prezent| |Coca Laurențiu Florian|prezent|Markó Béla|prezent| |Constantinescu Florin|prezent|Mazăre Alexandru|absent| |Cordoș Alexandru|prezent|Mihai Alfred Laurențiu Antonio|prezent| |Corlățean Titus|Guvern|Mihai Cristian Dănuț|prezent|

Vă rog. Prezența. Insist la colegi să nu mai plece, ca să putem începe lucrările.

|Mihai Neagu|absent|Șova Dan Coman|absent| |---|---|---|---| |Mihăilescu Petru Șerban|prezent|Tánczos Barna|absent| |Miron Vasilica Steliana|absentă|Tămagă Constantin|prezent| |Mitu Augustin Constantin|prezent|Tătaru Dan|prezent| |Mocanu Victor|prezent|Tătaru Nelu|absent| |Moga Nicolae|prezent|Teodorovici Eugen Orlando|Guvern| |Mohanu Nicolae|prezent|Tișe Alin Păunel|prezent| |Mora Ákos Daniel|absent|Toma Ion|prezent| |Motoc Octavian|prezent|Todirașcu Valeriu|prezent| |Mutu Gabriel|prezent|Tomoiagă Ștefan Liviu|absent| |Nasta Nicolae|absent|Tudor Doina Anca|absentă| |Năstase Ilie|prezent|Țapu-Nazare Eugen|absent| |Neagu Nicolae|absent|Ungureanu Mihai Răzvan|absent| |Neculoiu Marius|prezent|Valeca Șerban Constantin|absent| |Nicoară Marius Petre|absent|Vasiliev Marian|prezent| |Nicolae Șerban|prezent|Vâlcov Darius Bogdan|Guvern| |Nicula Vasile Cosmin|absent|Vegh Alexandru|prezent| |Nistor Vasile|prezent|Verestóy Attila|absent| |Niță Mihai|prezent|Vochițoiu Haralambie|prezent| |Nițu Remus Daniel|prezent|Voinea Florea|prezent| |Obreja Marius Lucian|prezent|Volosevici Andrei Liviu|absent| |Oprea Dumitru|prezent|Vosganian Varujan|absent| |Oprea Gabriel|Guvern|Zisu Ionuț Elie|prezent| |Oprea Mario Ovidiu<br>Oprea Ștefan Radu|prezent<br>absent|**Domnul Ioan Chelaru:**|| |Pașca Liviu Titus<br>Pașcan Emil Marius|absent<br>prezent|106 colegi și-au înregistrat prezența.<br>Îi rog și pe colegii de pe hol care, după ce au fost strig|| |Pataki Csaba|prezent|au ieșit să fumeze să poftească în sală.|| |Pavel Marian|prezent|Facem un vot de control, să vedem dacă avem cvoru|| |Păran Dorin|prezent|să putem deschide ședința.|| |Păunescu Teiu|absent|Vă rog, stimați colegi, luați loc.|| |Pelican Dumitru|prezent|Verificați dacă ați ridicat cartelele.

| |Pereș Alexandru|prezent|Domnule Saghian, vă rog frumos, luați loc, ca să pute|| |Pop Gheorghe|absent|face votul de control.|| |Pop Liviu Marian|absent|Au răspuns...|| |Popa Constantin<br>Popa Florian|absent<br>prezent|**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**|| |Rogojan Mihai Ciprian|absent|82.|| |Roșca-Stănescu Sorin Ștefan|absent||| |Rotaru Ion|prezent|**Domnul Ioan Chelaru:**|| |Saghian Gheorghe<br>Savu Daniel|prezent<br>absent|82 de colegi sunt prezenți.|| |Sârbu Ilie|prezent|**Din sală:**|| |Severin Georgică|absent|Listă.|| |Silistru Doina<br>Stuparu Timotei|prezentă<br>prezent|**Domnul Ion Simeon Purec**

:|| |Suciu Matei|prezent|82 sunt. 82.||

Îi rog și pe colegii de pe hol care, după ce au fost strigați, au ieșit să fumeze să poftească în sală.

Facem un vot de control, să vedem dacă avem cvorum să putem deschide ședința.

Domnule Saghian, vă rog frumos, luați loc, ca să putem face votul de control.

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Vot de control. Vă rog să votați. Vă rog să votați.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Stimați colegi,

Îmi pare foarte rău pentru cei care sunt prezenți în sală și pentru cei care nu au avut răbdare să mai stea cinci minute și au ieșit la o țigară, și nu au venit la prezență. Sunt pus într-o situație extrem de neplăcută, dar asta-i situația.

Vă aduc la cunoștință că, la ora 13.00, Birourile permanente de astăzi au convocat un plen comun. Vă rog să fiți prezenți la plenul comun.

## Stimați colegi,

Se votează la ședința plenului comun cu buletine de vot și este nevoie de prezența tuturor colegilor.

Insist și la colegii care sunt în birouri, la televizor sau în alte părți... la ora 13.00 este vot cu buletine de vot pentru Consiliul de Discriminare, pentru ASF. Prezența tuturor, obligatorie.

Declar închisă ședința de astăzi, din lipsă de cvorum. Ne vedem, pentru plen, luni, la ora 16.00. Mulțumesc.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|812987]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 101/30.IX.2014 conține 24 de pagini.**

Prețul: 60,00 lei