Stenogramă plen

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Doamnelor și domnilor senatori, Vă rog să luați loc în bănci.

Domnule președinte al Consiliului Concurenței, ne bucurăm de prezența dumneavoastră.

Consiliul Concurenței... Bună ziua, domnule președinte!

Vă rog să luați loc. Dar mai repede.

Doamna senator Anghel, doamna senator Anghel, vă rog să luați loc în fotoliul dumneavoastră.

Nu m-aude.

Domnule Fifor... voiam s-o rog pe doamna senator să ia

## loc.

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului.

Vă anunț că, din totalul de 166 de senatori, și-au înregistrat prezența 120, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

Ședința plenului o voi conduce asistat de domnii secretari Alexandru Pereș și Ion Simeon Purec.

Ordinea de zi a plenului v-a fost distribuită. Sunt intervenții asupra ordinii de zi?

Dacă nu sunt, vă

Programul de lucru pentru ziua de astăzi îl aveți, de asemenea, distribuit: lucrări în plen de la ora 16.00 la 18.00, cu dezbaterea inițiativelor legislative înscrise în ordinea de zi; la ora 17.00, vot final pe inițiative legislative cu caracter organic; după aceea urmează o pauză de 15 minute; de la ora 18.15 la 19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri.

Sunt intervenții pe marginea programului? Nu sunt.

Vă mulțumesc.

- Atunci,

Vă rog să-mi permiteți să vă prezint nota pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2015 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activității de îmbunătățiri funciare – procedură de urgență;

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2014 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale – procedură de urgență;

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 297/2004 privind piața de capital și pentru modificarea unor acte normative – procedură de urgență;

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2014 pentru reglementarea unor măsuri privind recuperarea debitelor pentru beneficiile de asistență socială, precum și pentru modificarea art. 101 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap – procedură de urgență;

– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2014 privind modificarea și completarea unor acte normative – procedură de urgență;

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2014 pentru aprobarea unor măsuri de eficientizare a sistemului de gestionare a instrumentelor structurale – procedură de urgență;

– Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 108/2013 pentru prorogarea termenului prevăzut la alin. (1) al art. 56 din Legea nr. 185/2013 privind amplasarea și autorizarea mijloacelor de publicitate – procedură de urgență;

## Mulțumesc, domnule președinte.

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Solicitarea Guvernului pentru adoptarea acestui proiect de lege în procedură de urgență vine ca urmare a apelului făcut de către Uniunea Europeană către statele membre pentru a finaliza procedura de ratificare a Amendamentului de la Doha.

Procedura de urgență vine și din perspectiva faptului că în luna decembrie 2015 va avea loc la Paris Conferința Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Solicităm aprobarea procedurii de urgență pentru acest proiect, pentru a asigura cadrul legal care să-i permită Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare să-și achite obligațiile financiare la organismele și organizațiile internaționale cu care colaborează în domeniul său de competență.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte. Susținem procedura de urgență.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Mulțumesc.

Deschid votul.

S-a aprobat.

Domnule președinte,

Întrucât s-au strecurat niște erori materiale în redactarea hotărârii, aș solicita întoarcerea la comisie pentru o săptămână.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă referiți la proiectul de hotărâre, da? Da, bine.

Propunerea de retrimitere la comisie, cu termen de o săptămână, a fost aprobată.

Trecem la secțiunea II și avem punctul 1 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului privind asistența financiară rambursabilă dintre România și Republica Moldova, semnat la Chișinău la 7 octombrie 2015.

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul domnului prim-ministru Victor Ponta, pentru a prezenta proiectul de lege.

## **Domnul Victor Viorel Ponta** – _prim-ministrul Guvernului României_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Aș vrea să vă rog să fiți de acord cu aprobarea acestui Acord de împrumut rambursabil dintre România și Moldova. Am susținut acordul și în plenul Camerei Deputaților, în numele Guvernului României, inițiator, dar și, cu siguranță, în numele Guvernului Republicii Moldova, al premierului Streleț.

La Camera Deputaților, absolut toate grupurile politice au susținut acest acord.

Vreau să vă rog, dacă veți fi de acord, să faceți același lucru.

Este vorba despre un sprijin absolut necesar pentru Republica Moldova, într-un moment extrem, extrem de dificil din punct de vedere financiar și bugetar, într-o situație produsă, în primul rând, din cauza sancțiunilor impuse de

Federația Rusă – pentru că Republica Moldova a semnat Acordul de asociere la Uniunea Europeană și s-a alăturat țărilor europene în poziția față de agresiunea Federației Ruse – și, în al doilea rând, așa cum cu siguranță știți, din cauza problemelor din sistemul bancar, probleme care și în această perioadă au o derulare judiciară, despre care cu siguranță ați auzit.

Vreau să precizez că este un moment în care Republica Moldova nu are nevoie de vorbe și de încurajări doar verbale din partea României, are nevoie de un sprijin concret, iar decizia dumneavoastră este esențială în acest moment.

Am transmis către Președintele României, care a supus, conform Constituției, spre ratificare acordul și cred că este un moment în care, fără a câștiga din punct de vedere financiar, România poate să arate că ajută în momente dificile.

Fac precizarea că împrumutul se face cu o dobândă egală cu dobânda plătită de către statul român, deci practic nu pierdem nimic, nici nu câștigăm nimic – ideea nu este de a avea o afacere cu Republica Moldova, ci de a-i sprijini –, că există ca o condiție în acord, pentru acordarea diverselor rate din împrumut, faptul că Guvernul de la Chișinău va negocia și va încheia un acord cu Fondul Monetar Internațional, Comisia Europeană, Banca Mondială.

Dau în continuare cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară, domnul senator Fifor, să prezinte... pardon, domnul senator Arcaș... să prezinte raportul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și au hotărât să adopte raport de admitere în forma adoptată de Camera Deputaților.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi adoptat în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (2) din Constituție, Senatul fiind Cameră decizională.

Mulțumesc.

Domnule senator,

Vă rămân dator cu un miel. Mă puteți pune acolo pe răboj. Senatorii doresc să adreseze întrebări inițiatorului? OK!

Nu sunt. Bine.

În cadrul dezbaterilor generale, reprezentanții grupurilor parlamentare.

Domnul senator Titus Corlățean, microfonul central.

## **Domnul Titus Corlățean:**

Vă mulțumesc foarte mult. Domnule președinte al Senatului, Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor senatori,

De la bun început vreau să spun foarte clar că Grupul senatorial PSD va vota pentru ratificarea acestui acord extrem de important. Nu este o surpriză.

Vreau însă să subliniez, poate mai mult decât altădată, că, în aceste momente în care, din punct de vedere politic, economic, financiar, bugetar, în Republica Moldova avem de-a face cu o situație dificilă, este nevoie ca acest gest politic, în primul rând – și bugetar, dar politic –, al României, gestul pe care Guvernul României îl face și gestul partidelor politice din România, să întrunească un consens foarte clar și să reprezinte un semnal politic de sprijin, încă o dată, pentru Republica Moldova în drumul său european, un drum care trebuie să includă reformele respective, dar și un semnal către partenerii noștri internaționali și partenerii internaționali europeni ai Republicii Moldova. Pentru că, pe de o parte, în conjunctura internațională pe care o cunoaștem, inclusiv cea regională, legată de Ucraina, cea din Orientul Mijlociu, acest subiect, care anul trecut era undeva în prima linie a atenției Uniunii Europene, astăzi nu se mai regăsește acolo.

Ceea ce face România – și face un efort important bugetar – este un act care, la acest moment, din păcate, nu este dublat de alți parteneri internaționali. Putem discuta de ce, însă este o conduită firească. România este singurul stat care astăzi face acest gest – și este un gest extrem de important – și acesta nu poate fi făcut decât într-un deplin consens politic din partea tuturor actorilor politici: Guvernul României, Președinția, partidele politice reprezentate în Parlament.

În al doilea rând, vreau să subliniez faptul că această solicitare a Guvernului Republicii Moldova a primit un răspuns extrem de rapid din partea structurilor guvernamentale competente și din partea conducerii politice pentru că mizele sunt foarte importante. Și subliniez aici – și trec la al doilea punct și ultimul al intervenției mele, încercând să-mi găsesc cuvintele cele mai corecte pentru a menține această unanimitate, acest consens –, este foarte important în această perioadă ca declarațiile politice care se fac de la București și mai ales la Chișinău să evite ceea ce spune românul, „a arunca gaz pe foc”, să evite situații care transferă bătălia politică din România în Republica Moldova.

Mulțumesc, domnule senator. Îi dau cuvântul domnului senator Dobra, din partea Grupului PNL.

## **Domnul Dorin Mircea Dobra:**

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule prim-ministru,

„(...) în sumă de până la 150 de milioane de euro, din disponibilitățile rezultate din procesul de privatizare (...).”

Noi, în cazul acesta, vă rugăm, încă o dată, mai mult, privatizați mai mult, să avem mai mulți bani pentru Republica Moldova. În felul acesta două vise ne-ați împlini și ăsta e un lucru mare. Cel puțin pe al doilea suntem de comun acord.

Dar, felicitându-vă pentru gest – suntem alături de dumneavoastră, în mod evident –, vă spun că sunt enorm de multe alte lucruri ce pot fi făcute. În situația de acolo putem începe cu banii, dar poate – că tot sunteți în poziția în care sunteți și aveți consilieri aici sau tot Guvernul –, poate le atrageți atenția că sunt nenumărate măsuri care se pot lua pentru a contribui la reașezarea în cadrul normal a economiei Republicii Moldova.

Nu știu când vom fi suficient de curajoși – noi, toată clasa politică – să spunem să finanțăm de zece ori mai mult trusturile naționale de media de acolo. Și așa se plâng oamenii de acolo că, din zece posturi, nouă sunt în limba rusă. Când vom avea curajul să ne gândim să subvenționăm relațiile economice directe între firme ce pot investi din România în Republica Moldova și să scutim de ceva, de profit, de impozit, de TVA, de ce vreți dumneavoastră, activitățile de acolo și rezultatele de acolo? Când o să...

Scopul este același pentru toți, eu sper, domnule Tăriceanu, și nu-l putem realiza în 2018, din nefericire. Ar fi fost minunat să sărbătorim 2018 într-un fel în care cu toții ne dorim: în același loc, în aceeași țară. Se pare că nu.

Dar sunt în continuare soluții pe Legea învățământului. De ce copiii de acolo nu pot participa la olimpiadele noastre? Că am început să-i premiem în bani și sunt bani importanți pentru ei.

Sunt nenumărate lucruri pe care, domnule prim-ministru, le puteți face, le puteți cere Guvernului dumneavoastră, pentru că, dacă obiectivul este acela de a fi o țară, nu trebuie neapărat să așteptăm până când ne dă voie cineva. Putem fi o țară și fără să o declarăm în tratate internaționale.

Suntem alături de dumneavoastră, suntem alături de Republica Moldova!

Votul nostru astăzi va fi, evident, pozitiv. Mulțumim frumos.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Îmi permit să fac o remarcă. Să știți că stimulente financiare sau economice anumitor firme care fac, eventual, sau sprijină relația cu Republica Moldova nu se pot da, pentru că încălcăm legislația la care am aderat, legislația europeană. Asta numai așa, o mică subliniere, fără ca acest lucru să însemne că sunt împotriva ideilor pe care le-ați susținut.

Celelalte grupuri parlamentare doresc să intervină?

Reprezentanții grupurilor parlamentare?

Am încheiat sesiunea de întrebări adresate inițiatorului. Nu sunt.

Dumneavoastră?

Păi, din partea unui grup, un singur reprezentant, domnule senator.

Îmi pare rău! Îmi pare rău!

Bun, constat că nu mai sunt alte grupuri care să ia cuvântul.

## **Din sală:**

Este de la PDL... e alt grup...

Dânsul e de la PDL.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Eu știu că există un singur grup, dar, în fine, dacă...

Cum consideră Domniile Lor. Deci liderul Grupului PNL să-mi spună.

Nu.

Vă mulțumesc.

Țin cont totuși de ce spune liderul de grup.

Bun.

Domnule prim-ministru,

Doriți să mai interveniți, să dați răspunsuri la punctele de vedere exprimate?

## **Domnul Victor Viorel Ponta:**

## Nu.

Vreau doar să mulțumesc grupurilor parlamentare – înțeleg că toată lumea va vota pentru – și să spun că, alături de acest împrumut rambursabil, în ceea ce privește acordul încheiat în 2011 pentru ajutorul nerambursabil, participând cu contribuția noastră la construcția gazoductului, la programul de grădinițe, la microbuzele școlare – așa cum au copiii din România, au și cei din Moldova –, la SMURD, care se implementează și în Republica Moldova, la așezămintele culturale, toate celelalte lucruri, cu siguranță că aveți dreptate și putem să facem mai mult. Important este ca de fiecare dată să existe sprijinul și înțelegerea că nu este vorba de ceva ce dăm de pomană, ci este, de fapt, vorba despre o investiție care pentru România înseamnă ca Republica Moldova să ajungă cât mai repede la gradul de dezvoltare al României și, împreună, spre nivelul european.

De altfel, România, anul trecut, pentru prima dată, a reușit să devină principalul partener comercial al Republicii Moldova, nemaifiind Federația Rusă, cum a fost din ’90 încoace, și, cu siguranță, va deveni și principalul și devine principalul investitor în Republica Moldova.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc, domnule prim-ministru, pentru că ați avut posibilitatea să subliniați și celelalte programe de ajutor ale României către Republica Moldova.

În același timp, vreau să subliniez un lucru deosebit, și anume prezența prim-ministrului pentru susținerea unui proiect de lege, fapt care vine să evidențieze importanța politică și economică a acestui proiect, care reprezintă, mai mult decât atât, un gest de solidaritate, un gest de susținere pentru Republica Moldova, care se află într-o situație dificilă. Și, în aceste momente, cred, așa cum se spune, la greu se văd prietenii. Cred că la greu se manifestă și cei care sunt frați.

Vă mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Cameră decizională.

Doresc să mulțumesc, în mod special, tuturor membrilor Senatului și prim-ministrului pentru prezența Domniei Sale.

## **Domnul Nicolae Vlad Popa**

**:**

Explicația votului.

Domnule senator Popa, la microfonul 2, explicația votului.

Pentru că acest vot are o explicație, am spus, am votat pentru, pentru că, așa cum și dumneavoastră ați subliniat, prietenul la nevoie se cunoaște. Aici, fratele la nevoie se cunoaște.

Voiam doar să fac o recomandare prim-ministrului și domnilor miniștri. Forma acestui tratat este, din punctul meu de vedere, nesatisfăcătoare. Trebuie să se gândească și să ia exemplu de la tratate privind asistența financiară, unde există proceduri care folosesc ambelor părți.

Voiam să spun că asemenea proceduri s-au aplicat țării noastre și au folosit și, ca atare, trebuie să învățăm de la cei care cunosc foarte bine modalitatea aceasta de ajutor.

Mulțumesc.

Stimați membri ai Senatului,

Vă prezint nota referitoare la exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare, următoarea lege:

– Lege pentru ratificarea Acordului privind asistența financiară rambursabilă dintre România și Moldova, semnat la Chișinău la 7 octombrie 2015 – procedură de urgență. Termenul de sesizare este de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgență de la data depunerii, astăzi, 19 octombrie 2015. Termenele se calculează luând în considerare ziua anunțului, de astăzi, 19 octombrie.

Trecem la punctul 2.

La punctul 2 este înscrisă Propunerea legislativă privind votul prin corespondență, precum și modificarea și completarea unor acte normative în domeniul electoral.

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este aici, prezent. Cine susține propunerea legislativă? Președintele... Domnul Vlase.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase** – _deputat_ :

## Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Propunerii legislative privind votul prin corespondență, precum și modificarea și completarea unor acte normative în domeniul electoral

În baza prevederilor art. 68 din Regulamentul Senatului, cu modificările și completările ulterioare, Comisia comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale a primit spre dezbatere în fond Propunerea legislativă privind votul prin corespondență, precum și modificarea și completarea unor acte normative în domeniul electoral.

Pentru întocmirea raportului, comisia comună a avut și punctul de vedere al Guvernului.

Propunerea legislativă are ca obiect instituirea cadrului normativ în materia exercitării votului prin corespondență și reglementează, în principal, următoarele aspecte:

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere.

Domnul secretar de stat Iliescu, microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul susține, de principiu, adoptarea unei soluții legislative privind votul prin corespondență, urmând ca dumneavoastră, Parlamentul, să decideți în privința formei și conținutului legii aflate în dezbaterea Senatului.

Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale.

Mai vorbește încă o dată? Nu?

Bine. OK! În regulă.

Senatorii care doresc să adreseze întrebări vă rog să se înscrie la cuvânt... care doresc să adreseze întrebări. Doamna senator Anghel.

Doamna senator Anghel, poftiți la microfon!

Mulțumesc.

Pentru început, două întrebări simple.

Această lege n-are niciun fel de sancțiune. E posibil așa ceva, când e vorba de o lege electorală? Să presupunem că va fi totul atât de minunat, ca în Rai, și că nu vor exista nici contestații, nici furturi, nici încercări de a frauda, nici posibilitatea de a trata cu superficialitate procesul respectiv? Unu.

Și a doua. Cum se face și cum va reuși cineva care are 17 ani, 11 luni și nu știu câte zile și face vârsta de votare exact în ziua votării? El trebuie să trimită plicul cu câteva zile înainte, cel puțin. Este vot valabil sau nevalabil, conform Constituției noastre?

Este valabil.

Cum să fie valabil când el și-a exprimat votul înainte de a împlini vârsta de 18 ani?

Și ce facem cu cei care și-au exprimat respectiva opțiune și, între timp, fie au decedat, fie au fost condamnați și le-au fost interzise drepturile?

A luat cineva în calcul lucrurile astea?

Dacă sunt și alte întrebări? Și, după aceea, am să-i dau cuvântul domnului deputat Vlase.

Domnule senator Șerban Nicolae, microfonul 3, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Mai mult pentru stenogramă, pentru că eu, din spirit de colegialitate, i-am întrebat pe cei din comisie.

Eu am depus, în noiembrie sau decembrie 2014, o propunere legislativă privind exercitarea votului pentru cetățenii români aflați în străinătate. În esență, ea privește exercitarea dreptului de vot acolo unde au apărut probleme. Nu cred că este o idee bună să reglementăm legislativ probleme care n-au apărut.

Întrebarea era dacă a fost luată în considerare această propunere, dacă a fost luată în analiză, care au fost observațiile, de ce n-am fost și eu invitat să-mi susțin punctul de vedere, pentru că există elemente comune.

Vă dau un exemplu. Eu am pornit de la premisa că există două categorii de cetățeni români aflați în străinătate care pot vota în condiții de evidență a populației, respectiv a domiciliului: cetățenii români cu domiciliul în străinătate și cei cu permis de rezident. Pentru asta nu e nevoie să se înregistreze, nu e nevoie să prezinte documente, ci este suficient ca autoritatea română să solicite autorității competente din statul de reședință o informare completă cu privire la numărul de permise și adresele cetățenilor români care au primit permis de rezidență de durată medie sau lungă pe teritoriul statului respectiv.

Sunt foarte multe întrebări pe textul propus nouă.

N-am făcut amendamente pentru simplul motiv că sunt împotriva acestui proiect, așa cum a fost el, în ansamblu, formulat.

Sunt foarte multe chestiuni legate de infracțiunile referitoare la procesul de votare și care nu se pot aplica prin corespondență cu votul de pe teritoriul secțiilor de votare organizate pe teritoriul național. E o chestiune de jurisdicție și de aplicare a legii penale în materie electorală. Împiedicarea exercitării votului este un delict penal și își are originea chiar în textul constituțional.

Există chestiunile legate de certificatul de alegător, care ar fi un document foarte important și cu elemente de siguranță, care este dat în competența Companiei Naționale „Poșta Română”.

Există chestiunile care sunt legate de corespondență în afara teritoriului României, adică dincolo de competența Companiei Naționale „Poșta Română”, și pentru care nu există o angajare a răspunderii, fiind vorba doar de acorduri la nivel internațional între compania națională românească și structurile similare din alte state și, în esență, este o propunere care vrea să rezolve o chestiune importantă, la care s-a muncit mult, dar, din păcate, s-a muncit pornind de la o premisă greșită, și anume că există o singură soluție la această problemă, că toate celelalte trebuie excluse din start și că, în esență, dacă n-avem varianta asta, înseamnă că ne opunem votului cetățenilor români aflați în străinătate.

Vă mulțumesc, domnule senator. Mai sunt alte întrebări?

Da.

Domnul senator Tánczos Barna, microfonul 2.

## **Domnul Tánczos Barna:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare ar fi dacă o să avem parte și de o dezbatere, pentru că, din câte am înțeles, adresăm întrebări. Avem și o dezbatere în plen privind acest act normativ sau putem să adresăm întrebări și, dacă adresăm întrebări și nu ne răspunde nimeni,

Dezbaterile, domnule senator, încep din momentul în care au încetat întrebările. După aceea, facem dezbateri, la care intervin reprezentanții grupurilor parlamentare.

Mulțumesc pentru răspuns.

Vă dau cuvântul atunci, dacă doriți, sigur. Alte întrebări sunt?

Nu mai sunt.

Dau cuvântul inițiatorului, pentru a răspunde la întrebările care au fost adresate.

Domnul deputat Vlase.

Mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, aș vrea să fac o precizare. Prin regulamentul de funcționare al acestei comisii speciale... Este o comisie specială, pentru că este o lege specială. A fost o înțelegere între toate grupurile politice ca proiectul legislativ să fie inițiat de comisie, bineînțeles, cu consultarea și a altor proiecte care veneau la comisie, dar și acelea trebuiau însușite de cel puțin un membru al comisiei.

2. Proiectul de lege a venit la Senat marți, dacă nu mă înșel. A fost termen de amendamente. Nu putem face o discuție dacă cineva nu pune amendament. Putea fi invitat astăzi la ședința de comisie și să discutăm pe subiect, exact, ce credea dumnealui, așa cum au fost și ceilalți care au depus amendamente de la celelalte grupuri politice.

Strict, pentru doamna senator, legea este o lege de reglementare, deci ea face trimitere la Legea alegerilor generale, Legea nr. 208/2015, care a fost deja votată și promulgată, și acolo sunt prevăzute, punct cu punct, toate contravențiile vizavi de ceea ce înseamnă infracțiuni în domeniul electoral.

Vă mulțumesc.

Cei care nu împlinesc 18 ani au opțiunea de a vota pe listă suplimentară la misiuni și ambasade.

Mulțumesc.

Începem dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentanților grupurilor parlamentare în ordinea înscrierii la cuvânt.

Cine se înscrie la cuvânt?

Domnul senator Popa, Grupul PNL.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Vreau ca, în numele Grupului PNL, să-mi exprim imensa bucurie, pentru că, în sfârșit, astăzi, avem pe ordinea de zi Propunerea legislativă privind votul prin corespondență. Am văzut că această propunere este aproape identică cu propunerea pe care a făcut-o Partidul Național Liberal încă din luna martie și, de aceea, senatorii liberali nu vor depune și nu au depus amendamente.

Constat, de asemenea, că demersurile pe care le-au făcut parlamentarii Partidului Național Liberal, culminând cu greva japoneză, au avut efect și, de aceea, doresc să le mulțumesc parlamentarilor PSD pentru înțelepciunea de care au dat dovadă.

Este o lege pe care românii o așteptau de mult și, de aceea, senatorii liberali, în totalitate, vor vota pentru adoptarea acestei propuneri legislative. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Altă intervenție?

Din partea grupurilor parlamentare, domnul senator Tánczos Barna, din partea Grupului UDMR.

Unde doriți dumneavoastră.

La microfonul central, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori, Dragi colegi,

Vă vorbesc în calitate de dublu minoritar, reprezentant al unei minorități etnice și, poate, reprezentant al unei minorități care, în forma prezentată, nu susține această propunere legislativă.

Dezbaterile de astăzi, în plenul Senatului României, se referă la o lege extrem de importantă, o lege care reprezintă, practic, sistemul de susținere a statului de drept, a democrației parlamentare, o lege care izvorăște din prevederile constituționale privind dreptul la vot și dreptul de a fi ales, prevederile constituționale privind alegerea membrilor Parlamentului și a Președintelui României.

Dezbaterea în plenul Parlamentului a unei asemenea legi ar trebui să fie precedată de o dezbatere mult mai amplă în spațiul public și atunci ar reprezenta, într-adevăr, o zi specială pentru noi și, poate, peste ani de zile, peste zeci de ani, am putea povesti nepoților că am participat și noi la acel vot, prin care am reglementat un sistem adevărat democratic de vot prin corespondență.

În schimb, astăzi, pe fugă, pe grabă sau pe sistemul... sau pe modul heirupist cu care ne-am obișnuit, vom vota o lege care ridică foarte multe semne de întrebare.

Sistemul electoral pe care-l implementăm noi, astăzi, este un sistem care nu este perfect și, cu siguranță, vom ajunge la situația votului uninominal. Acum ani de zile am votat un sistem uninominal și cu capul aplecat am recunoscut doar după câțiva ani, după două mandate, că acel vot, acea lege nu a fost una bună și am implementat un nou sistem de vot pentru Parlament.

Exemplele negative ar putea continua și aceste legi, dacă nu sunt precedate de o dezbatere care să privească fiecare articol, să analizeze fiecare aspect, vor reprezenta un eșec, în continuare. Măcar această experiență ar trebui să ne îndemne să fim mult mai chibzuiți.

Au dreptate însă cei care spun că dreptul la vot trebuie asigurat. Și noi, Parlamentul, suntem obligați să creăm un sistem electoral de vot care să permită celor care au plecat din țară să voteze, să nu stea la cozi interminabile, însă, în același timp, trebuie să avem în vedere și celelalte prevederi

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Mulțumesc, domnule senator.

Am să vă rog să-mi permiteți să exprim un punct de vedere din partea Grupului Alianței Liberalilor și Democraților din România.

Doamnelor și domnilor senatori,

Prima remarcă pe care vreau s-o fac este de ordin general.

Nu înțeleg de ce un proiect de lege trebuie să se refere la o modalitate de vot și nu se referă la problematica în ansamblul ei. Problematica la care ne referim este cea legată de stabilirea unei modalități care să faciliteze votul românilor din străinătate.

Așadar, titlul legii mi se pare impropriu, pentru că votul prin corespondență nu este decât o modalitate, una dintre numeroasele modalități prin care se poate exercita votul din străinătate, și nu numai.

Apoi, doresc să vă aduc la cunoștință, din cauza faptului că puțini dintre decidenții politici și membrii comisiei de elaborare a propunerii au participat la dezbaterile publice organizate pe acest subiect, încă de la începutul anului... În poziția pe care o am, nu am crezut că este deloc inutil să particip la astfel de dezbateri publice și să ascult care este experiența altor țări, care deja s-au confruntat cu această problemă. Mă refer la țări cu democrație avansată și consolidată din spațiul european. În mod concret, mă refer la Franța, la Germania.

Am participat la aceste dezbateri și am aflat, cu mult interes, că aceste țări au experimentat deja această modalitate a votului prin corespondență. Rezultatul, concluziile au fost proaste. Sistemul este greoi, extrem de greoi. Sistemul permite fraude.

Dacă în aceste țări în care, după cum știm, birocrația funcționează, procedurile administrative sunt riguroase, există o anumită cultură politică, există, de asemenea, un interes politic electoral, probabil că nu mai mic decât al cetățenilor noștri... și totuși s-au confruntat cu aceste probleme, noi părem să facem urechea surdă și să adoptăm în grabă, într-o manieră pompieristică, care seamănă cu adoptarea sistemului electoral în 2008, această lege a votului prin corespondență.

Doresc să vă precizez care este punctul de vedere al ALDE. Punctul nostru de vedere este următorul: vrem să dăm posibilitatea cetățenilor români din străinătate să aibă acces cât mai puțin îngrădit, cât mai puțin limitat de proceduri administrative greoaie să voteze.

La dezbaterile generale mai sunt alte intervenții?

Domnul senator Fifor, liderul Grupului PSD.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Eu n-am să vorbesc despre detaliile tehnice ale acestei legi. Ele sunt în dezbatere, vor putea fi amendate în continuare la Camera Deputaților. În schimb, eu am să vorbesc despre o promisiune onorată, o promisiune pe care Partidul Social Democrat a făcut-o alegătorilor din diasporă, românilor din diasporă, și pe care, astăzi, o onorează.

Vreau să vă aduc aminte, dacă mai este cazul, cum a parcurs etapele această lege, cât a trebuit să stea în comisie, pentru că nimeni nu și-a asumat acolo să scoată această lege, dar, pe de altă parte, s-au îngrijit mai degrabă să acuze faptul că există oameni care nu și-ar dori ca legea să treacă.

Ei bine, iată, cu o săptămână în urmă, odată cu preluarea coordonării acestei comisii de către Partidul Social Democrat, noi ne-am asumat că, într-o săptămână, legea va fi în Parlament și, doamnelor și domnilor, astăzi, legea este în fața dumneavoastră. E drept, poate perfectibilă. Merge la Cameră, acolo se vor putea depune amendamente în continuare, dar, astăzi, noi vă propunem să votăm această lege, tocmai pentru a ne onora promisiunea făcută față de românii din diasporă.

Nu mă lungesc foarte mult. Vorbea domnul președinte Tăriceanu de timpul dumneavoastră, al tuturor. Astăzi, Grupul parlamentar PSD–UNPR va vota această lege. Vă mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Mulțumesc, domnule senator.

## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Anghel.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Nu.

Grupurile parlamentare, prin reprezentanți, au încheiat luările de cuvânt.

Nu ne rămâne decât să dăm cuvântul reprezentantului Guvernului sau comisiei, pentru a face vreun comentariu suplimentar.

Nu este cazul.

Îmi pare rău!

Doamna senator Anghel și domnule senator Iovescu, din partea grupurilor s-a vorbit.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Nu mi s-a răspuns la întrebare.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Mă puneți într-o situație delicată, să fac excepții pentru un membru al grupului din care fac parte. Nu pot să fac lucrul ăsta, pentru că, atunci, această excepție sigur că nu mai este o excepție, ci devine regulă și pentru celelalte grupuri.

Îmi pare foarte rău! Ați intervenit la întrebări, la prima parte.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Am pus o întrebare și nu am primit răspuns aici.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Da... Dar, ulterior, la dezbaterile generale ia cuvântul câte un reprezentant din partea fiecărui grup parlamentar.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Am pus o întrebare și nu am primit răspuns la întrebarea respectivă.

## **Din sală:**

În scris.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

În momentul în care mi se răspunde doar de dragul de a se răspunde la chestiunea asta, vreau să pun întrebarea încă o dată.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Am să-l rog pe domnul deputat Vlase, dacă sunteți amabil să răspundeți la întrebarea doamnei senator.

Am răspuns.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Poftiți?

Nu am auzit.

Nu știu care.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Doamnă senator,

Aveți cuvântul. Mai adresați-i o dată întrebarea.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

## Nu am microfon.

Ați vorbit despre Legea nr. 208/2015 și că se aplică prevederile ei. Da? Vă rog frumos să-mi spuneți și mie unde, în cadrul acestei legi, este prevăzut că se aplică prevederile Legii nr. 208/2015, pentru că sunteți semnatar. Nu există decât... se face vorbire, la un moment dat, de art. 15 din Legea nr. 208/2015. Referitor la sancțiuni, nu.

Și vă mai rog să-mi mai răspundeți la un lucru. Există o Comisie de la Veneția în fața căreia ne facem preș când este vorba de modificarea Constituției și când e vorba de referendum și alte chestiuni de genul acesta sau de Curtea Constituțională. Ați citit ce spune, apropo de votul secret, direct, universal, Comisia de la Veneția în momentul în care ați redactat această pseudolege?

Deci vă rog să-mi spuneți exact articolul care face vorbire despre aplicarea Legii nr. 208/2015.

Da, domnule senator, un răspuns scurt, vă rog. Domnule deputat, vă rog.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

## Domnule președinte,

Toate legile electorale, începând cu Legea alegerilor generale nr. 208/2015, care fac trimitere foarte clar una după... asta fiind o lege de reglementare are precizat clar pentru orice tip de infracțiune ce sancțiune se aplică.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Spune, domne, articolul care spune acest lucru.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog!

Doamna senator! Doamna senator. Doamna senator și stimați colegi,

Vă rog să faceți liniște, pentru a-i permite domnului deputat Vlase să formuleze răspunsul. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Am terminat.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Amendamentele respinse de comisie sunt susținute în plen?

Se

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Mulțumesc, domnule președinte. Am văzut că au și aplaudat.

Este o lege – iertați-mă! – idioată.

Idioată! Și veți constata, în momentul în care va trebui să fie aplicată, ce probleme vor fi, câte reclamații vor fi. Și vă aduc aminte un lucru, domnilor care vă bucurați, și de o parte, și de alta.

Se spunea odată că domnul Năstase și-a făcut o Constituție pentru dumnealui, dar nu a apucat să se bucure de ea, pentru că a venit altul. Așa și cu dumneavoastră.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Domnule senator Iovescu, ce doriți? Explicația votului? Da, vă rog.

123 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă și două abțineri.

Stați, stați, stați că este raportul!

Listă!

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Votul este deschis.

Și vă rog să pregătiți listele de vot. Nu.

Domnule Pelican, nu votăm. Am zis că nu votăm.

117 voturi pentru, 10 voturi împotrivă și nicio abținere. Propunerea legislativă a fost adoptată.

Listele de vot.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Explicarea votului.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Da.

Doamna... Domnul senator Hașotti, doamna senator Anghel.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Vă mulțumesc. Domnule președinte,

Aș avea și am avea rugămintea la dumneavoastră ca, nu mai departe decât astăzi, după-amiază, astă-seară să transmiteți la Camera Deputaților acest proiect legislativ, pentru ca procedura aceasta rapidă să fie în continuare și pentru ca respectiva Cameră, într-o procedură foarte accelerată, să voteze o astfel de lege, astfel încât să avem această lege în timp util. Și cred că toată lumea înțelege ce vreau să spun.

## Poftiți?

Am înțeles.

Sunt onorat. Sunt onorat.

Doamna senator Anghel.

## **Domnul Ioan Iovescu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Să știți că voiam să iau cuvântul, să vă laud pentru luarea de poziție pe care ați avut-o, doar că, la vot, am votat pentru proiect...

pentru că este necesar, dar la ceea ce ați spus dumneavoastră subscriu în totalitate. Așa este.

Mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Mulțumesc. Îmi pare rău!

Din partea grupurilor, știți care este regula. Așadar...

## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Vot final.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Conform programului adoptat, ar trebui să trecem la voturile finale și am să-l rog pe domnul vicepreședinte Chelaru să preia conducerea ședinței.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Bună ziua, stimați colegi! Mulțumesc frumos.

Rog liderii grupurilor parlamentare să ia loc.

Intrăm pe vot pe legi organice și, după aceea, o să preluăm... Avem o urgență... avem o inițiativă urgentă, care are termen de adoptare tacită...

## **Domnul Ion Popa**

**:**

Și un anunț.

...și un anunț. Sigur.

Poftiți la anunț, ca să scăpați dumneavoastră de grijă! Stimați colegi,

Vă rog să luați loc.

Îi rog pe liderii grupurilor parlamentare să anunțe toți colegii să fie prezenți în sală.

14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 183/26.X.2015

Da, o formalitate.

Domnul senator Remus Daniel Nițu nu mai face parte din Comisia pentru egalitatea de șanse.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Deci nu mai face parte...

Asta nu trebuie să o aprobăm. Aprobăm numai când intră cineva în comisie.

Punctul 1, legi organice, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.

Dezbaterile au fost pe 13 octombrie.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei.

-

Rog colegii prezenți în sală să voteze.

42 de voturi pentru, 63 de voturi împotrivă și 3 abțineri. Raportul nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Supun aprobării dumneavoastră propunerea legislativă.

Listă!

Am anunțat de trei ori până acum listă. Stimați colegi prezenți în sală... Stimați colegi prezenți în sală...

## **Din sală:**

Alooo!

De la PSD!

Președintele de partid!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

O rog pe doamna consilier de la Grupul PSD să părăsească sala.

Domnule Șerban Nicolae, lăsați doamna consilier... Votăm întâi și după aia discutăm proiecte de acte normative.

Vă rog să părăsiți sala.

Mulțumesc.

Punctul 2, Propunerea legislativă pentru completarea art. 1 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război. Propunerea a fost discutată în 13 octombrie.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Îl supun aprobării dumneavoastră.

Punctul 3, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 17/7.03.2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului.

Raportul comisiei este de respingere.

- Subiectul, proiectul respectiv, a fost dezbătut pe

- 13 octombrie.

- Supun aprobării dumneavoastră raportul de respingere.

Punctul 4, Propunerea legislativă pentru completarea

Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Dezbaterile au fost pe 14 octombrie.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente respinse care au fost supuse votului plenului și nu au fost adoptate.

Deci raportul comisiei este numai de admitere.

Punctul 5, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, precum și a art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România.

Dezbaterile, 14 octombrie.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege, cu amendamente admise.

Punctul 6, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 27 alin. (1) din Legea nr. 217/2003 cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 205 din 24 martie 2014, cu modificările ulterioare.

Dezbaterile au fost în 14 octombrie.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise.

Îl supun aprobării dumneavoastră.

Punctul 7, Propunerea legislativă pentru completarea alin. (1) al art. 88 din Legea nr. 53/2003, Codul muncii, republicată.

Dezbaterile au fost în data de 14 octombrie.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Îl

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 8, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Dezbaterile, 14 octombrie.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Îl

Supun aprobării dumneavoastră și propunerea legislativă.

Punctul 9, Propunerea legislativă privind sprijinul acordat copiilor și tinerilor din mediul rural pentru continuarea studiilor liceale și profesionale.

Dezbaterile, 14 octombrie.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise.

Îl

Supun aprobării dumneavoastră și propunerea legislativă.

Raportul comisiei, cu amendamente, a fost adoptat.

Supun aprobării dumneavoastră și proiectul...

Am supus legea, într-adevăr.

Punctul 10, Propunerea legislativă pentru adoptarea directivei UE în domeniul muncii – repausul săptămânal. Dezbaterile au fost în 14 octombrie.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Îl

Raportul de respingere a fost adoptat, propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 3, Proiectul de lege pentru acceptarea Amendamentului de la Doha, adoptat la Doha la 8 decembrie 2012, la Protocolul de la Kyoto la Convenția-cadru

a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997.

Procedură de urgență.

Declar dezbaterile deschise.

Din partea Guvernului României, domnul Aurel Mircea. Pe scurt, domnule ministru, microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru implementarea acestui angajament, încă din decembrie 2008, Uniunea Europeană a adoptat pachetul legislativ „Schimbări climatice, energie din surse regenerabile”, destinat să asigure atingerea obiectivelor asumate.

Prin urmare, acceptarea Amendamentului de la Doha de către România nu presupune angajamente suplimentare față de cele agreate deja la nivelul Uniunii Europene.

Având în vedere cele expuse anterior, vă rugăm să aprobați prezentul proiect de lege. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Din partea comisiei, vă rog, domnule președinte, aveți cuvântul, microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În ședința din 13 octombrie, membrii Comisiei pentru transporturi și energie și ai Comisiei pentru mediu au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun de admitere.

Comisia pentru transporturi și Comisia pentru mediu supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere și proiectul de lege.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt.

Le declar închise.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.

Îl supun aprobării dumneavoastră.

Mi se atrage atenția că era necesar să

Domnul senator Niță, da.

Nițu.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Nițu, Nițu. Să mă ierte, dacă l-am botezat!

## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Nițu Remus Daniel.

## Îl văd rar.

93 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, 3 abțineri. Colegul nostru a fost eliberat din comisie, ca să nu folosesc un alt termen.

Punctul 4, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Coreea privind protecția informațiilor clasificate militare, semnat la București la 26 martie 2015.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, constatând că dezbaterile sunt deschise.

Din partea Guvernului României, la acest proiect de lege, este prezentă, ca întotdeauna, doamna Otilia Sava.

Pe foarte scurt, doamna ministru, ca să putem să cuprindem cât mai multe acte normative.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Semnarea unui acord între Guvernul României și Guvernul Republicii Coreea privind protecția informațiilor clasificate militare constituie un element important pentru dezvoltarea cooperării în domeniul apărării între cele două părți și marchează, în același timp, împlinirea a 25 de ani de relații diplomatice între cele două state. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Domnule senator Stuparu, vă rog, din partea comisiei, raportul, pe scurt.

## Domnule președinte,

Comisia noastră a constatat că Consiliul Suprem de Apărare a Țării a aprobat semnarea acordului.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil. De asemenea, și Comisia pentru politică externă, și Comisia juridică.

Comisia noastră a adoptat raport de admitere, fără amendamente și, în consecință, vă supune spre dezbatere și adoptare raportul de admitere și proiectul legislativ.

Mulțumesc tare mult.

Dezbateri generale, dacă există puncte de vedere.

Domnul senator Corlățean. Și dumneavoastră tot foarte pe scurt, vă rog, domnule ministru, că riscăm să intrăm cu câteva acte normative în adoptare tacită.

Domnule președinte de ședință, foarte scurt.

Este tipul de acord pe care România îl încheie cu statele cu care are parteneriate sau parteneriate strategice.

Cu Coreea de Sud avem un parteneriat strategic și, având în vedere evoluțiile regionale din ambele părți, există

un interes pentru acest schimb de informații în regim clasificat, astfel încât nu putem decât să susținem foarte clar ratificarea acestui acord.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult pentru înțelegere.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere.

Declar dezbaterile generale deschise.

Este prezent pentru susținerea acestui proiect domnul Marius Nica, ministrul fondurilor europene.

Domnule ministru,

Ne bucurăm că sunteți prezent. Poftiți la microfonul central! O să insistăm și la dumneavoastră, succint.

## Mulțumesc frumos.

Doamnelor și domnilor senatori,

Două mențiuni înainte de a prezenta pe scurt proiectul de ordonanță de urgență.

Nu am venit în aceste șapte luni de mandat în fața dumneavoastră din cauza activității intense de la Ministerul Fondurilor Europene – și mă refer la întreruperea plăților pe cele trei programe, aprobarea programelor 2014–2020. Și al doilea motiv îl reprezintă faptul că am considerat că nu ar fi un gest de seriozitate față de dumneavoastră a nu mă pune la curent cu problemele ministerului, astfel încât să vă pot răspunde la întrebări.

În ceea ce privește proiectul de ordonanță, el reglementează derularea financiară a proiectelor pentru 2014–2020 și aduce ca principale modificări:

– un beneficiar poate să-și deruleze proiectul pentru 2014–2020 fără a mai fi nevoit să aibă în buget suma în vederea efectuării plăților către beneficiari;

– pentru partea de cheltuieli de salarii, diurne, transport, masă și cazare primește un avans la fiecare trei luni;

– pentru celelalte cheltuieli care rezultă din procedurile de achiziție publică el vine cu factura, iar noi, la autoritățile de management, o decontăm.

De asemenea, textul ordonanței prevede un termen de maximum 20 de zile lucrătoare pentru efectuarea acestor plăți către beneficiari.

Textul prevede sancțiuni administrative pentru personalul din cadrul Ministerului Fondurilor Europene care nu-și respectă aceste termene.

Textul prevede și rezolvă probleme din trecut, legate de plata direct în conturile partenerilor, acolo unde proiectele sunt derulate în parteneriat între beneficiari și parteneri.

Și, de asemenea, este rezultatul unui dialog intens cu societatea civilă, cu forțele din arcul de guvernământ, cu forțele din opoziție.

Demersurile coaliției naționale pentru absorbția fondurilor structurale și modernizarea României, dialogul pe care l-a avut cu fiecare dintre structurile politice din Parlament au condus la elaborarea acestui act, pe care vă rog să-l aprobați.

Mulțumesc.

O să vi le pună colegii. Luați loc, vă rog. Mulțumesc tare mult, domnule ministru.

Din partea comisiei, domnule președinte Viorel Arcaș, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță de urgență.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a transmis aviz favorabil, cu amendamente.

Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamentele din anexa nr. 1 la prezentul raport. Amendamentele respinse sunt cuprinse în anexa nr. 2.

Mulțumesc tare mult, domnule președinte. Dezbateri generale.

Înainte de dezbateri, întrebăm autorii amendamentelor respinse dacă le susțin.

Nu le susțin.

În aceste condiții, dacă există întrebări pentru domnul ministru?

Nu sunt.

La dezbateri generale, vă rog, domnule senator... Ați ridicat primul mâna. V-am văzut pe dumneavoastră. Dați prioritate altcuiva?

Doamnei ministru Andronescu. Microfonul 3.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La noi, la comisie, am analizat această ordonanță și consider că, la început de exercițiu bugetar, ordonanța aduce foarte multe clarificări în legătură cu prefinanțarea și cu acordarea rambursării creditelor avansate de beneficiar.

De aceea, eu o să votez și vă invit la un vot favorabil. Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Domnul Mărinică, vă rog, poftiți!

Vă rog să nu mai râdeți de colegul nostru. Microfonul central.

Colegii dumneavoastră... ce să fac eu?

## **Domnul Mărinică Dincă:**

## Domnule președinte,

Noi privim cu zâmbetul pe buze lucrurile care, din păcate, nu vă fac cinste, și nu dumneavoastră, ci colegilor din Guvernul PSD.

Am văzut astăzi că prim-ministrul a venit să se laude. N-a putut să se abțină. Vorbea de o modificare a bugetului, de o rectificare pozitivă, fără să vadă nimeni nimic.

Astăzi, ministrul afacerilor europene vine să spună că trebuie perfecționată legislația – bun – fondurilor europene.

Din păcate, nu vine să spună nici prim-ministrul, nici ministrul că sunt miniștri-catastrofă în Guvernul Domniei Sale...

catastrofă prin ceea ce vom vedea peste două luni de zile.

Nici prim-ministrul nu-și asumă, nici miniștrii nu-și asumă faptul că aproape 10 miliarde de euro nu sunt în stare să-i cheltuiască din fondurile europene.

Vă rog să păstrați liniștea în sală.

## **Domnul Mărinică Dincă:**

Niciun ministru, nici măcar ministrul transporturilor, care ar fi trebuit să aibă bun-simț...

Stimați colegi, vă rog să păstrați liniștea în sală!

## **Domnul Mărinică Dincă:**

...n-a venit să spună de ce a făcut minus 9 kilometri de autostradă.

Avem un ministru aici față de care ne-am întrebat toți cine este.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Numai o secundă! Numai o secundă, vă rog!

Da, este ministrul fondurilor europene.

Domnule senator...

## **Domnul Mărinică Dincă:**

Am zis „al afacerilor europene”, pentru că nu-l cunoștea nimeni.

Vă rog să păstrați liniștea în sală!

## **Domnul Mărinică Dincă:**

Avem o problemă, pentru că niciunul nu recunoaște, nu-și asumă responsabilitatea eșecului pe care-l are întregul Guvern și mai ales ministrul finanțelor, ministrul transporturilor și ministrul afacerilor europene sau al fondurilor europene, depinde, dacă ni se prezintă domnul ministru.

Aceste probleme nu le rezolvați nici astăzi, nici mâine, nici peste ceva vreme.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Stimați colegi...

Am un coleg foarte generos la Dolj și la Craiova...

Oltean de-al dumneavoastră! Oltean!

## **Domnul Mărinică Dincă:**

...de aceea a simțit nevoia să-mi aducă puțină apă. Îi mulțumesc foarte mult pentru gestul Domniei Sale.

Vă rog.

## **Domnul Mărinică Dincă:**

Dar vreau să vă spun că, astăzi, din bun-simț, ministrul fondurilor europene trebuia să vină să ne spună de ce la ultimele patru rectificări bugetare din ambele exerciții financiare, și 2014, și 2015, a fost lăsat fără bani și de ce de fiecare dată a fost trimis la Trezorerie...

Vă rog să păstrați liniște!

## **Domnul Mărinică Dincă:**

De ce au fost luați bani de la investiții și au fost duși la pomeni electorale?

Eu cred că, personal, ar trebui să-i fie rușine și să nu se prezinte în Senat, dacă nu vine, ca bărbat, să recunoască care sunt neajunsurile acestui minister pe care, din păcate, îl guvernează.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Vă mulțumesc tare mult, domnule senator.

Vă rog să păstrați liniște în sală!

Stimați colegi...

Domnule senator Pop, vă rog, dacă se poate, pe scurt.

## **Domnul Liviu Marian Pop:**

Nu, o să vorbesc de aici că s-au dus la microfonul central cei care au făcut un dezastru din fondurile europene.

Poate ne aducem aminte cu cât am preluat, în 2012, absorbția fondurilor europene – undeva la 7% – și putem spune cât de catastrofal a fost sau nu acel Guvern care a lăsat România cu absorbție de 7%. Poate vă mai aduceți aminte și de miniștrii care organizau festivități pe bani publici și, astăzi, sunt, tot pe bani publici, în altă parte și poate vă aduceți aminte, că tot n-ați vrut să serviți din apă, că TVA-ul la apă acum este 9%, iar la 24% l-ați dus dumneavoastră.

Din punctul acesta de vedere, eu cred că catastrofa pe care ați lăsat-o în 2012 se repară și cu această ordonanță de urgență și, cu siguranță, următoarele exerciții financiare vor fi mult mai ușor de aplicat.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu.

Stimați colegi,

Declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere, cu amendamente admise.

Vă rog...

N-am terminat.

Supun aprobării dumneavoastră și proiectul de lege.

Am votat pentru acest proiect de lege. Am spus că suntem de acord cu toate corecțiile care permit o absorbție mai mare a fondurilor europene, dar trebuie să spunem un adevăr pe care-l ocolesc colegii de la socialiști: în exercițiul bugetar 2015–2020 aveți zero lei atrași. Zero lei, da?! Încheiați un an bugetar, 2015, iar din exercițiul bugetar al Uniunii Europene ați tras zero lei.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

## **Domnul Mărinică Dincă:**

Acest lucru trebuie să-l recunoașteți și să nu mai mințiți că ați tras vreun leu pe 2015.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Stimați colegi, punctul 6, termen de aprobare tacită! Stimați colegi, punctul 6, termen de adoptare tacită astăzi!

Vă rog, declar dezbaterile generale deschise pe Propunerea legislativă privind organizarea și exercitarea profesiei de medic veterinar.

Inițiatorul nu este prezent.

Din partea Guvernului României este prezent domnul Laszlo Csutak, da?

Microfonul 8, domnule ministru, foarte scurt, vă rog.

## – **Domnul Csutak Nagy Laszlo** _vicepreședinte_

_al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor_ **:**

Referitor la Propunerea legislativă privind organizarea și exercitarea profesiei de medic veterinar, Guvernul nu are formulat punct de vedere, iar din partea instituțiilor consultate s-au formulat mai multe observații și propuneri la textul inițial prezentat.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru agricultură, vă rog, domnule președinte.

În urma ședințelor comune din datele de 28 august, 8 septembrie, 22, 29 septembrie, 6 octombrie și 13 octombrie, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

Supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt.

Le declar închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comun al comisiilor, care este de respingere a propunerii legislative.

Supun aprobării dumneavoastră propunerea legislativă.

Stimați colegi,

Pentru mâine, vreau să vă aduc la cunoștință că avem trei proiecte de acte normative cu caracter organic, care miercuri împlinesc termenul de aprobare tacită. De aceea, voi supune mâine-dimineață plenului posibilitatea... să aprobați posibilitatea să le discutăm și să le votăm mâine. Sper să fim în cvorum, ca să putem dezbate aceste proiecte de acte normative.

Continuăm cu partea a doua a ședinței de astăzi.

N-aud nimic, n-am înțeles.

Mâine, de la ora 10.00?

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mâine, la ora 10.00, sigur, iar astăzi continuăm cu întrebări, interpelări.

Îl rog și pe președintele Consiliului Concurenței să fie prezent mâine, la ora 10.00.

Sper să fie de acord colegii mei să dezbatem și să și aprobăm proiectul dumneavoastră.

Îmi pare rău!

Începem sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri și îi dau cuvântul doamnei senator Gabriela Firea, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată doamnei Rovana Plumb, ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice.

Stimată doamnă ministru,

Potrivit art. 23 din Legea nr. 229/2015, publicată în Monitorul Oficial în data de 7.10.2015, urmează să se înființeze Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați, pe scurt ANES, structură aflată în subordinea Ministerului Muncii.

Vă rugăm să ne precizați un orizont de timp în care ministerul pe care-l conduceți va elabora, prin ordin de ministru, Regulamentul de organizare și funcționare al ANES, precum și propunerea de hotărâre de guvern prin care să fie stabilite numărul maxim de posturi și structura organizatorică a ANES, astfel încât această structură să devină funcțională.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, senator de Ilfov, Gabriela Firea.

A doua întrebare este adresată domnului Nicolae Bănicioiu, ministrul sănătății.

Stimate domnule ministru,

Statisticile arată că, în rândul femeilor, cancerul la sân este una dintre bolile cu incidența cea mai mare, dar, în ciuda faptului că este o boală letală, dacă este descoperită în stadii incipiente, poate fi vindecată cu succes.

Dat fiind faptul că o profilaxie adecvată ar putea scuti de neplăceri un număr semnificativ de paciente, ceea ce ar ușura și bugetul Casei Naționale, vă rugăm să ne spuneți dacă există posibilitatea demarării unui program național de depistare a cancerului la sân prin care toate femeile din grupa de risc să beneficieze anual, gratuit, de o ecografie sau mamografie, în funcție de vârstă.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, senator PSD de Ilfov, Gabriela Firea.

Interpelarea mea este adresată doamnei ministru al dezvoltării regionale și administrației publice Sevil Shhaideh.

Stimată doamnă ministru,

În calitate de senator de Ilfov, primesc numeroase solicitări de sprijin din partea reprezentanților instituțiilor deconcentrate din administrația publică locală referitoare la numărul mic de angajați cu care funcționează. Datele sunt confirmate, de altfel, și de statisticile Ministerului de Finanțe și ale INS, potrivit cărora Ilfovul ocupă locul doi în topul județelor cu cei mai puțini funcționari raportat la numărul de angajați din economie, minus 7%, fiind depășit doar de București, cu 6%.

În continuare, dau cuvântul doamnei Doina Federovici, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea mea de astăzi este adresată domnului secretar de stat Dumitru Băiculescu – ANSVSA.

Obiectul întrebării: „Suplimentarea bugetului pentru plata manoperei acțiunilor sanitar-veterinare”.

Stimate domnule președinte,

Aduc în atenția Domniei Voastre o problemă care privește activitatea medicilor veterinari din întreaga țară, dar particularizată pentru veterinarii care își desfășoară activitatea în județul Botoșani.

Actualul buget aprobat în anul 2015 pentru plata manoperei acțiunilor sanitar-veterinare a fost suficient pentru plata acestei acțiuni prestate până în luna iulie 2015, inclusiv. În vederea acoperirii integrale a plății manoperei pentru acțiunile sanitar-veterinare care se prestează în perioada august–noiembrie 2015 ar fi necesară suplimentarea bugetului inițial cu aproximativ 15%, dat fiind faptul că a doua campanie de inspecții în exploatații nu se mai efectuează.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă întreb, domnule președinte, în cât timp va fi disponibilă, în urma rectificării bugetare, bineînțeles, suma solicitată de DSVSA Botoșani pentru plata acțiunilor sanitar-veterinare aferente lunilor august–noiembrie 2015, pentru a nu bloca activitatea medicilor veterinari din județul Botoșani, dar și din întreaga țară.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, senator PSD, Doina Elena Federovici.

În continuare, dau cuvântul doamnei Doina Silistru, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Întrebarea mea de astăzi este adresată domnului Mișu Negrițoiu, președintele Autorității de Supraveghere Financiară.

Domnule președinte,

Asigurarea RCA este o asigurare prin care prejudiciații unui accident produs din vina conducătorului auto asigurat primesc despăgubiri pentru dauna materială sau morală. Asigurarea RCA este obligatorie, dar despăgubește doar o terță persoană, nu și asiguratul.

Majorarea primelor de asigurare pentru autovehiculele autorizate să desfășoare activități de transport în regim de taxi a determinat firmele de asigurări să practice prime de asigurare mai mari, de până la 250%. Astfel, dacă până acum o firmă de taxi plătea o primă anuală de aproximativ 1.000 de lei pe autovehicul, acum, pentru aceeași mașină, plătește sume cuprinse între 2.500 și 2.800 de lei.

Un autovehicul folosit în activitățile de taximetrie, conform prevederilor Legii nr. 38/2003, actualizată, la o vechime mai mare de 10 ani, nu mai este autorizat. Pe de altă parte, o mașină cu o vechime de până la 10 ani se poate autoriza

și poate funcționa până aproape de 15 ani, dar un autoturism care a efectuat activitatea de transport în regim de taxi are o valoare aproximativ egală cu prima de asigurare pentru un an de zile. Totodată, în cazul unui accident, avaria produsă terțului este aceeași, fie că a fost lovit de o mașină condusă de o persoană fizică, fie de un taximetrist care este obligat să posede atestat de șofer profesionist.

În acest sens, vă întreb, domnule președinte, care sunt criteriile după care se ghidează firmele de asigurări atunci când stabilesc valoarea primelor de asigurare pentru taximetriști, ținând cont de faptul că, indiferent de societatea de asigurări emitentă a poliței RCA, daunele acoperite sunt identice, ca și în cazul limitelor de despăgubire, și ce măsuri aveți în vedere în scopul scăderii primelor de asigurare pentru taximetriști, ținând cont de faptul că, din cauza costurilor foarte mari, unii aleg să renunțe la autorizația de transport în regim de taxi în favoarea executării acestei activități la negru, cu asigurare RCA specifică persoanei fizice, care este de aproximativ 900 de lei pe an.

În continuare, dau cuvântul domnului senator Șerban Mihăilescu, Grupul parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Am două întrebări.

Prima întrebare se adresează doamnei Rovana Plumb, ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice.

## Doamnă ministru,

Ziua bastonului alb este marcată în întreaga lume la data de 15 octombrie. Cu această ocazie, au apărut în presă afirmații privind faptul că, în ultimii 20 de ani, nu s-a făcut nimic în România pentru nevăzători.

Vă rog să ne comunicați care au fost, începând din anul 1990 și până acum, principalele măsuri pozitive legate de situația nevăzătorilor din România.

Totodată, pentru aceeași perioadă, vă rugăm să ne comunicați acțiunile întreprinse de Autoritatea Națională pentru Persoane cu Handicap prin care s-a venit în sprijinul acestei categorii de persoane cu dizabilități.

Vă rugăm ca răspunsurile să fie transmise și către Radio România Actualități, unde au fost făcute comentarii nereale în ziua de 15 octombrie.

A doua întrebare se adresează domnului Andrei Dominic Gerea, ministrul energiei, întreprinderilor micii și mijlocii și mediului de afaceri.

## Stimate domnule ministru,

În presa internațională și în comentariile marilor companii străine au apărut acuzații la care nu este clar dacă țara noastră are o poziție limpede.

## Dau trei exemple:

De mai mult timp, Germania și Austria, conform declarațiilor Ministerului Energiei, refuză primirea României ca membru cu drepturi depline în proiectul de cuplare, pe bază de fluxuri, a țărilor din Europa Centrală cu cele din nordvestul Europei. Această poziție de neaprobare este susținută și de Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei. E vorba de agenția europeană. Întrebare: care e motivul pentru care nu suntem primiți și care sunt măsurile guvernamentale întreprinse referitor la această problemă?

A doua chestiune. Există critici din partea Ungariei, pentru că România nu și-a îndeplinit Planul de investiții pe 2010–2014 privind interconectarea la rețeaua europeană de gaze naturale. Din verificările noastre, în rapoartele Transgaz și Transelectrica se prevăd doar lucrări interne, dar nu se specifică nimic despre racordarea la rețelele europene de gaze naturale, cerută de Uniunea Europeană.

În continuare, are cuvântul domnul senator Viorel Grigoraș, Grupul parlamentar al PNL.

Domnule președinte, Domnilor secretari, Distinși colegi,

Interpelarea din această seară, 19 octombrie 2015, este adresată domnului ministru al transporturilor Iulian Ghiocel Matache și are ca obiect „Rețeaua transeuropeană de transport între masterplanul românesc și abordările Parlamentului European”.

Domnule ministru,

Între 13–14 octombrie 2015, am participat, în calitate de senator al României, la o reuniune a comisiilor interparlamentare din cadrul Parlamentului European. Această reuniune avea ca dezbatere tema „Rețeaua transeuropeană de transport, inclusiv conexiunile transfrontaliere”.

Mai precis, abordarea acestei tematici are în vedere faptul că toate țările membre ale Uniunii Europene pun accent și accesează fonduri europene – să nu uităm că pe Programul Operațional Transport sunt alocați cei mai mulți bani – pentru transportul pe calea ferată, pe când la noi are loc un proces de dislocare și distrugere a infrastructurii existente.

În cadrul acestei reuniuni, reprezentanții autorităților de profil din țările europene au abordat strategiile care au în vedere, în conexiune cu finanțările aferente TEN-T, ca toate tipurile de transport (rutier, feroviar, naval și aerian) să fie gândite în strânsă concordanță cu activitățile turistice. Există, la nivel european, politici de turism care au în vedere potențialele beneficii economice, cum ar fi patrimoniul cultural și autostrăzile europene.

Mai mult chiar, comisia europeană de resort se numește Comisia transporturi și turism.

Din păcate, România, prin instituțiile sale (inclusiv ministerul pe care-l coordonați), nu are un punct de vedere argumentat și nicio politică de lobby sau altă formă de mediatizare a programelor sale. Nu se simte la nivel european vreun mod de gândire unitară între țările de pe coridoarele rețelei centrale care străbat teritoriul României, mă refer aici la coridoarele Rihn–Dunăre și Orient/Est-Med.

Domnule ministru,

La nivelul respectivei comisii europene nu se știe de Masterplanul general de transport al României, membrii Comisiei transporturi și turism neputând să răspundă la întrebările delegației parlamentare române legate de acest subiect.

În continuare, are cuvântul domnul senator Alexandru Cordoș, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Bună seara, stimați colegi!

Întrebarea este adresată doamnei Sevil Shhaideh, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, și domnului Ioan Vulpescu, ministrul culturii.

Stimați miniștri,

În majoritatea municipiilor și orașelor, cu excepția unor evenimente de mică anvergură, cartierele acestora sunt private de viața culturală a urbei, care se concentrează în zona centrală a acestora. Cinematografele din cartiere sunt fie într-o stare de degradare avansată, fie clădirile au primit o altă destinație.

Aceste locații se află în administrarea Regiei Autonome de Distribuție și Exploatare a Filmelor „RomâniaFilm”, care nu a avut fondurile necesare pentru a investi în reabilitarea lor. De altfel, majoritatea autorităților locale au început să facă demersuri pentru a prelua administrarea acestor lăcașuri de cultură. Un astfel de exemplu este și cinematograful „Tineretului” din municipiul Turda, județul Cluj, unde autoritățile locale au făcut repetate demersuri pentru preluarea acestuia, demersuri nefinalizate încă.

Stimați miniștri,

Având în vedere că sprijiniți atât actul de cultură, cât și acțiunile benefice pentru populație, vă rog să-mi răspundeți cum vor sprijini cele două ministere demersurile acestor autorități locale de a prelua și revitaliza aceste cinematografe.

Vă mulțumesc.

Foarte scurt și întrebarea a doua, dacă se poate, domnule președinte?

Da, vă rog.

Este adresată domnului Iulian Matache, ministrul transporturilor.

Obiectul întrebării: „Activitatea de deszăpezire pentru iarna 2015–2016”.

Stimate domnule ministru,

Având în vedere faptul că, în anii trecuți, atât infrastructura rutieră, cât și participanții la trafic au avut de suferit în perioada sezonului rece, în special din cauza fenomenelor meteo extreme, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) a demarat în această perioadă proceduri de achiziții publice prin licitație deschisă pentru încheierea unor acorduri-cadru ce vizează activitatea de deszăpezire pentru anul 2015–2016, pentru iarna 2015–2016.

În urma acestor demersuri, s-au întocmit 59 de documentații de achiziții, din care au rămas 8 loturi, pentru că nu s-a depus nicio ofertă. Această procedură de achiziție va fi reluată în luna noiembrie 2015.

Stimate domnule ministru,

Cunoscând preocupările dumneavoastră în asigurarea unor condiții de trafic optime pe întreaga durată a anului, vă rog să-mi răspundeți cum va acționa Ministerul Transporturilor pentru a asigura deszăpezirea pe toate tronsoanele aflate în administrare încă de la căderea primei zăpezi.

Solicit răspuns în scris. Vă mulțumesc.

Și, foarte scurt, interpelarea, dacă se poate.

Sigur.

Mulțumesc.

Este adresată domnului Nicolae Bănicioiu, ministrul sănătății, și domnului Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul educației și cercetării științifice.

Obiectul interpelării: „Cercetarea în domeniul medical”. Stimați domni miniștri,

Educația, cercetarea și sănătatea au fost întotdeauna domenii importante pentru Guvernul României, fapt transpus în Strategia națională de cercetare, dezvoltare și inovare. Aceasta identifică o serie de domenii „de specializare inteligentă”, dintre care nu face parte însă cercetarea biomedicală.

La nivel mondial, numeroase studii medicale, publicate în reviste dintre cele mai importante, se bazează pe datele înscrise în bazele de date regionale sau naționale în care, pe baza unei metodologii unice, sunt introduse date ale pacienților cu o anumită afecțiune. Sunt țări care au astfel de registre de 40 de ani sau mai mult.

În România, fiecare unitate medicală are și un colectiv de cercetare ale cărui rezultate ar trebui promovate în special prin studii publicate în reviste de profil importante. Deși avem o calitate a învățământului și a cercetării recunoscută internațional, rezultatele cercetătorilor români au nevoie de o promovare pe măsură.

Stimați domni miniștri,

Știind că susțineți desfășurarea unei cercetări performante în domeniul medical, vă rog să-mi precizați cum vor sprijini cele două ministere constituirea unor baze de date actuale și eficiente în domeniul cercetării medicale și promovarea acestor rezultate.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

În continuare, are cuvântul domnul senator Viorel Arcaș, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului ministru al finanțelor publice, Eugen Orlando Teodorovici.

Subiectul: „Ce se întâmplă cu angajații firmelor sancționate de funcționarii antifraudă? Cum menținem echilibrul în deciziile pe care le luăm?”.

Stimate domnule ministru,

De peste 10 ani de când activez în Senatul României, am fost permanent preocupat – și am acționat în acest sens mereu – de întărirea disciplinei fiscale, de implementarea măsurilor de creștere a încasărilor la bugetul de stat, dar și de sporirea transparenței decizionale în domeniul fiscal, de creșterea predictibilității în domeniul fiscal, astfel încât autoritățile publice, fie legislative, fie executive, să se manifeste ca un partener onest al mediului de afaceri, cel care generează locuri de muncă și produce venituri bugetare. Sunt un adept al măsurilor echilibrate și, mai ales, al acțiunilor constructive, menite să corecteze deficiențe, dar să nu îngroape afaceri și destine. Acesta cred că trebuie să fie și cadrul de acțiune al Direcție Generale Antifraudă Fiscală. Este în interesul tuturor – al societății, mediului economic – să fie pedepsite fapte care încalcă legea, cu voie sau fără voie, dar nu știu în interesul cui este să fie distruse afaceri, să fie închise locuri de muncă. Și nu știu, apoi, cine va trebui să plătească dacă, în final, se va dovedi că astfel de măsuri ale angajaților antifraudă au excedat cadrului legal sau că faptele pentru care pedepsele deja s-au aplicat nici măcar nu au existat.

Dintr-o serie de plângeri și reclamații pe care le-am primit de la diverși oameni de afaceri, nu numai din colegiul pe care-l reprezint, din județul Sibiu, ci din întreaga țară, înțeleg că în acțiunile și măsurile funcționarilor antifraudă nu se ține cont de istoricul firmei, de buna-credință dovedită în anii de afaceri, de găsirea unor soluții constructive, în care sancțiunea să nu aducă automat falimentul afacerii și creșterea numărului șomerilor. Or, așa se întâmplă.

Câtă vreme se instituie sechestru asigurator nu numai pe bunurile firmei și pe disponibilul din conturi, ci inclusiv pe încasările viitoare, prin instituirea popririi pe terți clienți, cum va mai putea funcționa acea firmă? Cum își va putea plăti salariile, dacă nu este lăsată nici măcar să încaseze facturi? Spunem – și am legiferat în acest sens – că salariile angajaților sunt prioritare, dar din ce se vor plăti aceste salarii, dacă sechestrul asigurator instituit de către funcționarii ANAF pe baza constatărilor antifraudă vizează terții care urmează să achite diferite livrări de produse sau prestări servicii și care sunt ținuți să nu mai facă plata direct firmei? Cu ce își va plăti acea firmă proprii furnizori, cum își va derula afacerea, în condițiile în care prejudiciul stabilit este mai mare decât cifra de afaceri? Nu există posibilitatea ca, dincolo de sancționarea chiar cu sechestru asigurator, să se dea totuși posibilitatea firmei să funcționeze, să aibă bani pentru rulaj, pentru achitarea propriilor facturi și, mai ales, pentru plata salariilor, astfel încât să nu-și trimită angajații în șomaj și să mai poată funcționa?

În continuare, are cuvântul domnul senator Ionel Agrigoroaei, Grupul parlamentar PSD.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebare adresată domnului ministru Nicolae Bănicioiu, Ministerul Sănătății.

Obiectul întrebării: „Rateurile sistemului informatic din sănătate falimentează spitalele”.

Disfuncționalitățile sistemului informatic lasă spitalele fără bugete. Din cauza softurilor care s-au blocat de nenumărate ori, sute de cazuri nu au fost validate, iar managerii unităților medicale se tem că nu își vor putea deconta cheltuielile.

O situație extrem de gravă se întâlnește la cel mai mare spital din Moldova, „Sfântul Spiridon”, unde s-au strâns peste 600 de astfel de cazuri. O mare parte dintre ele sunt invalidate din cauza sistemului informatic blocat, o altă parte, din cauza neprezentării pacienților cu cardul de sănătate. În total, cheltuielile care riscă să nu fie decontate se ridică la suma de 1.600.000 de lei, enorm pentru bugetul unei unități medicale.

Domnule ministru,

Care sunt măsurile imediate pe care le aveți în vedere pentru a rezolva ceastă situație extrem de gravă?

Vă mulțumesc.

Doresc răspuns în scris.

Senator de Iași, UNPR, Ionel Agrigoroaei. Domnule președinte,

Vă rog, și a doua întrebare să-mi acceptați.

Vă rog.

A doua întrebare, adresată domnului ministru Iulian Matache, Ministerul Transporturilor.

Obiectul întrebării: „Prima zăpadă a provocat deja întârzieri uriașe pentru trenurile ce fac legătura între Moldova și Ardeal”.

Prima zăpadă din acest an a scos din nou la iveală problemele foarte mari ale rețelei de transport pe calea ferată. Cea mai afectată a fost linia ce face legătura dintre Moldova și Ardeal. Recordul de întârziere s-a înregistrat în cazul trenului nr. 1834 Timișoara–Iași, care, din cauza problemelor înregistrate în zona Lunca Ilvei, a ajuns la Suceava cu 6 ore mai târziu față de ora programată. Alte trenuri au avut întârzieri de 4 sau 5 ore. Vremea nefavorabilă a afectat și circulația trenului nr. 1654 Vatra Dornei–București. Acesta trebuia să plece din Suceava în noaptea de duminică spre luni, la ora 0.17, dar a plecat abia spre dimineață, la ora 5.05.

Domnule ministru,

Având în vedere că urmează o iarnă grea, iar ruta de cale ferată afectată este una esențială, care sunt măsurile pe care le aveți în vedere pentru a reduce astfel de întârzieri?

Vă mulțumesc mult.

Doresc răspuns în scris.

Domnule președinte, chiar dacă timpul este înaintat...

Și interpelarea.

Vă rog mult, o interpelare scurtă și domnului prim-ministru Ponta.

Interpelarea, adresată domnului Victor Ponta, premierul României.

Obiectul interpelării: „Studii de fezabilitate inutile, de peste 100 de milioane de euro”.

Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) a anunțat săptămâna trecută că va plăti un nou studiu de fezabilitate pentru autostrada Sibiu–Pitești. Suma se ridică la circa 6,5 milioane de euro. Asta după ce, în 2007–2008, au fost deja plătite 2,5 milioane de euro pentru un studiu similar, dar care, între timp, a expirat. Ar putea părea că sunt bani puțini, dar, din păcate, sunt zeci de cazuri identice. Conform datelor oficiale, în total, s-au aruncat în ultimii ani pe apa sâmbetei peste 100 de milioane de euro.

## Domnule prim-ministru,

În multe cazuri, birocrația și incompetența angajaților din sistemul de stat sunt cauzele principale. De și mai multe ori, angajamentele și lipsa de seriozitate a firmelor ce realizează aceste studii de fezabilitate au generat probleme și pierderi și mai mari, așa cum este cazul autostrăzii Orăștie–Sibiu. Este impardonabilă o asemenea risipă de bani, în condițiile în care România are nevoie imensă de investiții în infrastructură.

Cineva trebuie să răspundă pentru aceste pierderi. Consider că este necesar un control riguros din partea instituțiilor abilitate ale statului și un audit extern care să stopeze această hemoragie financiară. Vă reamintesc că urmează exercițiul financiar al fondurilor europene nerambursabile, etapa 2014–2020, și nu ne mai permitem să ne mai jucăm de-a proiectele.

Vă mulțumesc mult.

Doresc răspuns în scris.

Senator de Iași, UNPR, Ionel Agrigoroaei. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Au mai depus întrebări în scris următorii parlamentari:

– din partea Grupului PSD, senatorii: Ioan Chelaru, Alexandru Mazăre, Marius Isăilă și Florian Bodog;

– din partea Grupului PNL, următorii senatori: Ion Popa, Anca Boagiu, Marin Cotescu, Nelu Tătaru, Dumitru Oprea, Alin Tișe, Traian Igaș, Găvrilă Ghilea, Alexandru Pereș;

– din partea Grupului liberal-conservator: Vasile Nistor și Eugen Durbacă.

Au mai depus interpelări în scris următorii senatori:

- din partea Grupului PSD, senatorii: Marius Isăilă,

- Haralambie Vochițoiu, Nicolae Mohanu;

– din partea Grupului PNL, următorii senatori: Alin Tișe, Marin Cotescu, Ioan Luchian, Nelu Tătaru, Gheorghe Flutur, Găvrilă Ghilea, Ion Popa, Dumitru Oprea, Marius Pașcan, Dragoș Luchian;

– din partea Grupului liberal-conservator, senatorii: Eugen Durbacă și Vasile Nistor;

– din partea Grupului UDMR: doamna senator Rozalia Biró;

– senatorii fără apartenență la grupuri parlamentare: domnul senator Valer Marian.

De asemenea, domnul senator Valer Marian a primit răspunsuri scrise din partea Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, din partea Ministerului Justiției și din partea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.

Domnul senator Alexandru Vegh a primit răspuns scris din partea Ministerului Afacerilor Interne.

Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice a solicitat o amânare.

Cu asta, declar închisă ședința Senatului de astăzi, 19 octombrie 2015.

## _Ședința s-a încheiat la ora 18.50._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|815155]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 183/26.X.2015 conține 24 de pagini.**

Prețul: 60,00 lei