Stenogramă plen

Stimați colegi,

Declar deschisă ședința consacrată declarațiilor politice. Conform programului aprobat, în această ședință timpul alocat pentru prezentarea declarațiilor politice este de 90 de minute.

Dau cuvântul domnului senator Nelu Tătaru, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Titlul declarației politice: „I-am acordat o mare încredere Guvernului Cioloș, dar nu o încredere oarbă”.

Cabinetul Cioloș este produsul unei crize de legitimitate a clasei politice și a autorităților statului, născută pe un fond emoțional foarte puternic. Acest Guvern apolitic este, în același timp, oglinda nivelului de încredere a societății în clasa politică, dar și o șansă acordată acesteia. Mandatul relativ scurt îi dă noului Guvern șansa să-și concentreze eforturile pe câteva chestiuni punctuale, să rezolve o listă scurtă de probleme, timp în care clasa politică are posibilitatea să se reașeze, să se reevalueze și să participe la următoarele alegeri cu un program concret, responsabil, gândit pentru cetățeni. În final, aceasta este menirea unui guvern tehnocrat: într-o perioadă-limită să găsească soluții eficiente pentru o situație dată.

Echipa propusă de Dacian Cioloș are un potențial de transparență, de echilibru și de aplicare a legii. Este o mare presiune pe acest Cabinet, atât din partea societății civile, cât și din partea clasei politice, și tot ce putem spera este ca această presiune să fie lucidă, criticile, care cu siguranță nu vor lipsi, să fie obiective și constructive.

Au fost și câteva exemple de „Așa nu!”, dar s-a revenit asupra lor și aceasta nu poate fi considerată o slăbiciune. Premierul desemnat nu a avut o misiune ușoară, trebuind să alcătuiască într-un timp scurt o echipă, ținând cont de solicitările protestatarilor, ale societății civile, dar care să obțină sprijin politic pentru a putea guverna. Au fost derapaje, dar criticile argumentate au fost însușite, pentru că, în final, a persista în greșeală nu este o virtute.

Parlamentul a creditat acest Guvern cu foarte multă încredere, întrucât am înțeles că a fost o soluție cerută de cetățeni și ne-am asumat-o. PNL a votat acest Guvern pentru că are încredere în echipă și în proiectele anunțate, dar rămânem în expectativă, o expectativă lucidă.

Apoi, așa cum s-a susținut în repetate rânduri, ne așteptăm la o depolitizare masivă. Noua provocare este reprezentată în special de un nou ciclu electoral, care va fi desfășurat neutru politic, astfel încât procesul electoral să se desfășoare în condiții optime pentru toți cetățenii români.

Partidul Național Liberal a înțeles că un premier în persoana unei personalități publice independente și un Guvern format din tehnocrați sunt soluția pentru menținerea stabilității politice a țării. Vom sprijini această echipă printr-un parteneriat activ.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Valeriu Boeriu, Grupul parlamentar al PNL.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi are ca titlu „Punct. Și de la capăt!”.

Nu ne putem imagina o democrație modernă fără partide politice. Scopul partidelor este punerea în practică a propriilor politici prin guvernare. Mijlocul ajungerii la guvernare este lupta politică. Aceasta trebuie însă să rămână un mijloc, și nu să se transforme, uneori, prin amplificarea ei, în scop în sine. Lupta politică excesiv de încrâncenată a anihilat, de-a lungul timpului, orice tentativă de dialog pentru proiecte comune și teme majore.

La 25 de ani de la Revoluție, politicienii și partidele au ajuns la un nivel al încrederii îngrijorător. Cetățenii au dat un semnal clar odată cu alegerea lui Klaus Iohannis ca Președinte al României. Mesajul a fost: „Punct. Și de la capăt!”.

Suntem în momentul în care s-a realizat prima parte a dezideratului alegătorilor – „Punct.” Partidele s-au retras de la guvernare, instalând un guvern tehnocrat.

Distanțarea partidelor de actul de guvernare nu poate însemna o vacanță politică de un an. Lăsate fără obiectul principal al muncii politice, ele sunt obligate să se ocupe acum și de a doua parte a dezideratului, și anume „Și de la capăt!”. Dar ce înseamnă „Și de la capăt!”? Cu siguranță reformarea partidelor, normalizarea climatului politic, reforma instituțiilor statului.

De la reformare nu se poate acum sustrage niciun partid fără costuri electorale mari. Campania electorală din 2016 nu va fi una tipică, adică o dispută între guvernanți și opozanți, pentru că niciun partid nu este la guvernare, niciun partid nu este în opoziție. Foarte probabil că reformarea partidelor, a politicii și a instituțiilor statului va fi temă importantă a campaniei viitoare, și nu programe de guvernare cu promisiuni de toate felurile, în care alegătorii cred prea puțin, după destule dezamăgiri anterioare.

Ne găsim în cel mai bun moment pentru a ne ocupa de câteva teme din zona reformei politice. Să discutăm despre imunitatea parlamentară, limitată la activitatea politică, să definim clar și unitar incompatibilitățile și conflictele de interese, să eliminăm din funcțiile publice persoanele condamnate pentru corupție, să eliminăm din conducerile partidelor persoanele condamnate pentru corupție, să înnoim efectivele partidelor cu oameni noi, competenți în zona lor de activitate; probabil și un mandat suprapus al președintelui cu cel al Parlamentului și alegeri concomitente.

În continuare are cuvântul domnul senator Florian Bodog, Grupul parlamentar al PSD.

Bună dimineața! Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică de astăzi poartă titlul „Tehnocrația nu poate înlocui democrația”.

Pornesc de la o constatare ajunsă deja banală: marea majoritate a românilor este scârbită de politicieni și de aici rata foarte mică de încredere în instituțiile democratice, în special în instituția Parlamentului. Pe acest fond de nemulțumire generală, legitimă de altfel, soluția unui guvern tehnocrat, format din specialiști, independenți de partide politice, a fost foarte ușor și foarte repede îmbrățișată.

Tehnocrația, de când există ea, se confruntă însă cu o mare problemă, una care ține de legitimitate și responsabilitate. Competențele unor oameni într-un anumit domeniu de activitate nu le pot asigura acestora legitimitatea și responsabilitatea față de cetățeni: dacă politicienii pot fi trași la răspundere măcar o dată la patru ani, cu ocazia alegerilor, tehnocrații nu au această răspundere publică. Ei răspund, eventual, doar în fața celui sau celor care i-au numit în funcții. Nici măcar votul obținut în Parlament nu le asigură

legitimitatea necesară. Cum să pretinzi că ai o legitimitate din partea unei instituții care nu se bucură de încredere socială și pe care unii chiar voiau să o desființeze? Mai mult decât atât, nimeni nu poate garanta performanța acestor tehnocrați în structurile de conducere ale statului. Și-atunci, în lipsa legitimității și a răspunderii publice, tehnocrația ajunge, din singura soluție pentru a schimba lucrurile, o iluzie vândută de cei care se vor ajunși la „butoanele” puterii.

Din punctul meu de vedere, tehnocrația nu poate înlocui democrația reprezentativă. Tocmai de aceea, acest Guvern tehnocrat, care tocmai a fost învestit, trebuie să aibă un mandat limitat, atât ca obiective de guvernare, cât și ca durată de funcționare. Rolul său este să asigure stabilitatea guvernamentală și socială până la organizarea noilor alegeri democratice. El nu trebuie să fie nici „Guvernul meu”, nici „Guvernul nostru”, el trebuie să fie Guvernul românilor.

Dincolo de vorbe frumoase și bune intenții, actuala echipă de miniștri are o mare responsabilitate: să se ridice la nivelul așteptărilor oamenilor. Le doresc din tot sufletul să reușească în tot ceea ce și-au propus, pentru că reușita lor va fi o reușită pentru toți românii. Dacă nu vor reuși însă să confirme, eșecul lor va însemna o mare dezamăgire. Vor compromite ideea de tehnocrație și înseamnă că am pierdut timp prețios cu un experiment nereușit, în loc să ne concentrăm energiile și resursele pentru a continua lucrurile bune începute sub guvernarea anterioară.

Are cuvântul domnul senator Ionel Agrigoroaei, Grupul parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarație susținută de senatorul de Iași Ionel Agrigoroaei.

Titlul declarației: „Avem două miliarde de euro împrumutați și niciun leu nu merge în marile proiecte naționale”.

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

România s-a împrumutat în urmă cu două săptămâni cu 750 de milioane de euro, la o dobândă de 3,41% pe an. Împrumutul, realizat în premieră pe 20 de ani, dovedește că piețele internaționale au fost convinse că economia noastră este una sigură, cu mari oportunități de dezvoltare pe termen lung. În paralel au mai fost vândute bonduri pe 10 ani, în valoare de 1,25 de miliarde de euro, la o dobândă de 2,86% pe an. În total, România a atras de pe piețele internaționale financiare două miliarde de euro.

Marea noastră problemă este că avem un paradox. Am devenit experți când vine vorba de a ne împrumuta, însă nu suntem capabili să îndreptăm banii luați spre proiecte precise, care să aducă valoare adăugată în economie. Din păcate, cea mai mare parte a banilor acoperă deficitul bugetar. Cu alte cuvinte, ne împrumutăm ca să acoperim datorii, ceea ce este cel mai periculos, iar orice economist o știe.

În acest timp, proiecte esențiale, cum e autostrada Comarnic–Brașov sau orice autostradă care ar fi trebuit să fie: Timișoara–Arad sau Oradea către București, Constanța, Iași sau cablul submarin România–Turcia, care ar asigura exportul de energie electrică, unde suntem pe supraproducție în ultimii doi-trei ani, de fiecare dată sunt refuzate – aceste proiecte – și nimeni nu ia în calcul să folosească banii mult mai eficient.

Aici apare o întrebare logică, la care vă rog să vă gândiți și Domniile Voastre. De ce BERD și BEI nu au vrut să finanțeze statul român pentru un proiect strategic pentru economie precum Comarnic–Brașov sau celelalte proiecte pe care le-am menționat mai sus, dar acceptă să finanțeze deficitul bugetar, care este, de fapt, deficitul bugetului public de pensii, în 2014, de 4,5 miliarde de euro?

România e în continuare într-o situație cronică de subdezvoltare, când discutăm de infrastructură. După 25 de ani de la Revoluție, rețelele de gaze, apă și canal sunt la doar 20% din necesar, drumurile la fel, iar zona rurală reprezintă 48% din totalul țării.

În continuare dau cuvântul doamnei senator Doina Silistru, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Înainte de a recurge la arme...”.

Stimați colegi,

Între două tragedii, una românească, alta franceză – și oare câte altele vor mai urma? –, parcă nu mai avem răbdarea și suflul să analizăm ce ni se întâmplă. Unde eram

ieri, unde suntem astăzi, unde vom ajunge mâine? Sunt întrebări atât personale, cât și ale unei națiuni întregi. Europa însăși, lumea întreagă pare a nu mai ști încotro se îndreaptă. Totul se întâmplă prea repede, prea brutal. Mor, nedrept, prea mulți copii, ne omoară, la fel de nedrept, din ce în ce mai mulți teroriști.

Nu vreau să fiu patetică, dar sunt sigură că neliniștea crește în toți, indiferent de religie, naționalitate sau țară. Suntem din ce în ce mai speriați, mai ezitanți și, știți, atunci ne e frică să facem pasul următor. Drumul însuși devine, dintr-un parcurs previzibil de la punctul A la punctul B, o aventură lipsită de reguli. Suntem în haos. Europa stinge luminile altădată călăuzitoare și dătătoare de încredere și speranță. Luminează doar exploziile și țevile armelor. Și e nedrept.

Nedreaptă e și politica. Mereu a fost așa, n-ar trebui să ne plângem. Să avem un regret, da. Luni am pus cifrele guvernării PSD la dispoziția românilor. Cifrele nu mint, arată exact unde suntem și, cu un dram de memorie, dacă timpul ne-ar permite, ne amintim de unde am plecat. Unde vom ajunge... asta nici chiar cei care astăzi vor să ne traseze noul drum nu o știu. E război și în politica românească și, să nu uite cei pentru care zăngănitul armelor este muzică, singurii sacrificați sunt oamenii simpli. Au mai fost și vor fi în continuare.

Am avut o guvernare bună – cea mai bună în anii scurși de la Revoluție. Nu a fost suficient. România a ieșit din criză și a cunoscut cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană. Nu a fost, de asemenea, suficient. Au fost mărite pensiile, salariile și alocațiile. Nici asta nu a fost de-ajuns. Chiar nu știu ce-ar mai fi trebuit să facem ca liniștea să dăinuie, câtă vreme am făcut chiar mai mult decât am promis în 2012. Cu toate astea, e război. O parte din noi toți a uitat o lecție fundamentală: înainte de a recurge la arme, înțeleptul trebuie să încerce totul. Voi ați încercat?

În continuare dau cuvântul domnului senator Dumitru Oprea, Grupul parlamentar al PNL.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația de astăzi are titlul „Partidul Social Democrat nu înțelege că modernizarea administrației publice nu înseamnă protejarea clientelismului politic”.

Printre revendicările societății civile la recentele proteste de stradă a fost și cea privind eficientizarea administrației publice. Românii s-au săturat de osificarea birocratică și politizarea excesivă. Această nemulțumire, alături de multe altele, a dus la depunerea mandatului Guvernului Ponta. Însă PSD n-a înțeles nimic din cererile oamenilor, iar primul lucru pe care îl solicită premierului propus este ca propria clientelă politică să rămână intactă. Președintele PSD pretinde că această solicitare nu urmărește decât să asigure funcționarea sistemului, astfel încât să nu fie făcute epurări pe criterii politice, chipurile, dăunătoare bunului mers al lucrurilor.

Evident, orice persoană de bună-credință nu-și dorește epurări abuzive în administrație, unde sunt și oameni corecți, competenți, care și-ar putea demonstra performanțele dacă managementul ar fi mai bun. Numai că propunerea PSD nu are nicio legătură cu aceste elemente. În realitate, exercită o presiune directă, fățișă, pentru a-și proteja politrucii. De lăudat este faptul că premierul nominalizat, Dacian Cioloș, propune evaluarea funcționarilor din administrația publică pe baza criteriilor de performanță, așa cum se practică în toate țările avansate, care au aparate birocratice funcționale. Probabil că asta îi sperie cel mai mult pe cei din PSD. Competența, criteriile profesionale de la Bruxelles sunt coșmarul unui partid pentru care parazitarea structurilor statului este rațiunea de a fi.

Așadar, PSD dă dovadă de un primitivism politic regretabil. În loc să înțeleagă faptul că a venit, în sfârșit, vremea modernizării statului și să sprijine eforturile noului Cabinet, încearcă să-i pună bețe în roate, condiționând, practic, susținerea în Parlament prin blocarea procesului de eficientizare a administrației, lucru ce nu va fi trecut cu vederea, cu siguranță, de cei care au dat jos Guvernul Ponta. Vă mulțumesc.

Dau cuvântul doamnei senator Cristiana Anghel, Grupul parlamentar liberal-conservator.

Bună ziua..., scaune goale!

Eh, nu-i vorbă, că și eu acum am ajuns.

Două fraze.

Sfântă mare nerușinare! Domnul Iohannis, aseară și azi-noapte, până-n crucea nopții, a dat pe dinafară de bucurie. A ciocnit pahare de șampanie, a și băut, s-a bucurat, a râs cu gura până la urechi. Și-a văzut visul cu ochii: și-a luat România, toată, înapoi. A uitat de sufletele celor uciși la „Colectiv”. A uitat de familiile celor uciși acolo și de durerea lor. A jucat țonțoroiul pe durerea acestora.

Eh, asta e! Vai ție, țară condusă de venetici! Mulțumesc.

## DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Teodor Atanasiu:**

Au mai depus declarații politice în scris următorii senatori: – din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna senator Gabriela Firea și domnii senatori Haralambie Vochițoiu, Petru Alexandru Frătean și Nicolae Bădălău;

– din partea Grupului parlamentar al PNL, următorii senatori: Dan Marian, Marius Pașcan, Dragoș Luchian, Alin Tișe, Gheorghe Flutur, Traian Igaș, Cristian Daniel Florian, Dorin Mircea Dobra, Găvrilă Ghilea;

– din partea Grupului parlamentar liberal-conservator, următorii senatori: Eugen Durbacă, Vasile Nistor și Mihai Niță.

Declarația politică este intitulată „Măsuri în raport cu atacurile teroriste de la Paris”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Așa cum știți, seria atacurilor teroriste extrem de sângeroase asupra populației civile de la Paris a provocat consternare în toată lumea civilizată, în statele Uniunii Europene, inclusiv în țara noastră, deschizând o etapă de intensificare a acțiunilor Occidentului împotriva rețelei teroriste ISIS, dar și de maximă responsabilitate în ceea ce privește gestionarea problemei refugiaților și combaterea ideologiilor radicale de orice fel. Ca membru al Grupului parlamentar de prietenie cu Franța, dar și din poziția de membru al Adunării Parlamentare a NATO, țin să precizez că se impune, pe lângă susținerea mai hotărâtă a aliaților noștri în destructurarea rețelelor jihadiste din Orientul Apropiat și Orientul Mijlociu, elaborarea unui set de măsuri care să ne asigure că războiul împotriva terorii și intoleranței este câștigat de forțele democratice și pe frontul intern – în interiorul granițelor UE și ale României.

Apreciez în acest sens că, alături de suferința pe care o mână de fanatici au provocat-o cu mitraliera în inima Europei, lovitura cea mai grea pe care aceștia o pot încă dezlănțui asupra valorilor occidentale ale democrației și toleranței este radicalizarea europenilor, sporirea recrudescenței grupărilor neofasciste, islamofobe, care, la rândul lor, pot favoriza, prin climatul de ură astfel instituit, alimentarea cu noi recruți ai ISIS din rândul milioanelor de musulmani care trăiesc pașnic în Europa, dar și din rândul refugiaților. Făcând referire la refugiați, în acest context geopolitic și umanitar deosebit de sensibil, când Franța și Europa sunt îndoliate, dar și când cifra victimelor conflictului din Siria a depășit 250.000 de morți, îndeosebi civili neînarmați, ar fi o mare eroare să se permită acreditarea ideii că sirienii care se refugiază tocmai de teroarea care a lovit și la Paris sunt niște agresori care vin în Europa ca să comită atentate, după cum încearcă politicienii demagogi.

În țara noastră locuiesc în bună conviețuire câteva mii de arabi, în special de origine libaneză și siriană, care se adaugă unei importante comunități musulmane tradiționale, ce numără în jur de 65.000 de membri, grupați îndeosebi în zona Dobrogei. Țara noastră a întreținut relații foarte bune cu multe state ale Orientului Apropiat și Orientului Mijlociu și îi amintim aici pe cei aproape jumătate de milion de studenți provenind din țările arabe care au studiat în universitățile românești, în special în deceniul ’80. Este de prisos să mai amintim aici cât datorează civilizația umană descoperirilor științifice din perioada Renașterii islamice (secolele al VII-lea – al XIII-lea) sau cum ar arăta matematica fără cifrele arabe.

Declarația politică se intitulează „Doctore, ești eroul meu!”.

În vremurile tulburi pe care le trăim, ne uităm în jur și ne căutăm repere. Când viețile ne sunt date peste cap de tragedii care parcă nu se mai termină, vrem să ne găsim modele de comportament și de conștiință. Ne întrebăm cine sunt eroii noștri.

Și, din fericire, îi găsim. Sunt cei care cu viața lor apără viața, indiferent de numele profesiei lor: pompier, jandarm, polițist, militar sau medic. Toți sunt eroii noștri și tuturor ar trebui să le arătăm respectul nostru profund. Dintre toți aceștia, astăzi vreau să mă refer în mod deosebit la cei care poartă halatul alb. Mă revoltă când văd că unii aruncă cu pietre în cei care pentru fiecare dintre noi, uneori aflați în situații de viață și de moarte, fac cumva lucruri pe care doar ei știu să le facă și ne salvează. Mă revoltă când văd că întreg sistemul medical este ținta atacurilor unora care se mai potolesc doar după ce vin străinii să confirme pregătirea exemplară a medicilor români, atenția pe care o acordă pacienților și munca excelentă pe care o fac.

Medicii și asistenții medicali, întreg personalul medical, sunt eroii mei! Fiecare dintre ei vine la serviciu zi de zi și își face datoria cu cinste și respect față de pacient, fără a purta titluri de glorie pentru dăruirea lor. În fiecare zi aceștia aduc alinare celor în suferință și salvează vieți, devenind speranța pentru bolnavi. De multe ori, în situații de urgență și de dezastru, își asumă riscuri uriașe și pun nevoile celorlalți mai presus de ale lor. Unii vor spune că să trateze, să vindece, să îngrijească pacienți e pentru cei care și-au ales această meserie nobilă ceva firesc, din fișa postului. Însă sunt multe momente în care medicii și asistenții fac eforturi supraomenești, dincolo de o simplă îndatorire de serviciu, pentru a salva vieți.

Ca mureșean, mă mândresc cu performanțele Centrului medical Târgu-Mureș în toate domeniile de specialitate, unele unice, inovative și unice în țară, și cu sistemul local de urgență, care continuă să fie un model.

Felicit personalul medical pentru profesionalism, responsabilitate și devotament și mă gândesc cu recunoștință la cei care și-au pierdut viața în misiuni de salvare. Voi toți sunteți eroii mei!

Declarația politică este intitulată „Integritate și competență _versus_ Guvernul României”.

## Stimați colegi,

Societatea civilă, despre care în ultimele săptămâni s-a tot vorbit, mai mult ca niciodată după 25 de ani, a ales să ceară în stradă tehnocrați în Guvern și i s-a dat ceea ce a cerut. Numai că cei aleși să facă parte din Guvernul României nu sunt nici pe departe specialiști sau specializați în domeniile respective. Lista este lungă, de la Ministerul Sănătății până la Ministerul Justiției, toți cei care au fost propuși au fost imediat retrași și lista va tot continua.

Premierul actual trebuie să respecte, împreună cu tot Cabinetul, o serie de criterii de integritate și competență. Fără aceste lucruri fundamentale nu vor putea pune în aplicare și continua ceea ce Guvernul Ponta a realizat în anii de guvernare, respectiv o serie de scăderi de taxe care au fost bine primite de mediul de afaceri. Și aici menționăm scăderea CAS cu 5%, scăderea TVA la alimente de la 24% la 9%, scăderea TVA de la 24% la 20%, care urmează să fie pusă în practică de la 1 ianuarie 2016.

De menționat totodată faptul că, pentru prima dată în ultimii 25 de ani, ca urmare a reorganizării ANAF și a înființării Direcției Antifraudă, bonurile fiscale au devenit o regulă până la toate magazinele de pe litoral, iar încasările din TVA au crescut cu 20% pe primele șase luni din 2015.

Sunt conștient că în prezent oamenii sunt îngrijorați de ceea ce va face viitorul Guvern și sper că vorbim de oameni competenți când ne referim la premierul desemnat, Dacian Cioloș, și la membrii noului Cabinet. Sper că vor continua politicile de dezvoltare și bunăstare pentru români demarate de Guvernul Ponta.

Vă mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „Guvernul Cioloș trebuie să depesedizeze administrația centrală și locală”.

Prim-ministrul desemnat, Dacian Cioloș, s-a angajat în mod public că va iniția o reformă reală a administrației publice centrale și locale prin depolitizarea și profesionalizarea corpului funcționarilor publici. Această declarație de intenție este dezvoltată și în Programul de guvernare pentru care prim-ministrul desemnat va cere votul de învestitură în Parlament.

La capitolul „reforma administrației publice” se menționează că noul Guvern își propune, printre altele, instituirea practicii consultării prealabile a cetățenilor în luarea deciziilor administrative, iar funcționarii publici ar urma să fie recrutați și evaluați pe bază de competențe și performanță. În acest sens, Secretariatul General al Guvernului ar urma să deruleze un proiect de profesionalizare ce ar putea fi extins și în alte zone ale administrației publice. De asemenea, Guvernul Cioloș intenționează să înființeze o școală de administrație publică, probabil în genul în care a funcționat Institutul Național de Administrație (INA), unde au fost formați funcționari publici de conducere (directori de servicii deconcentrate ale ministerelor), manageri publici și înalți funcționari publici (prefecți, subprefecți, secretari generali și adjuncți din ministere). Pentru că veni vorba despre înalții funcționari publici, doresc să-i reamintesc domnului prim-ministru desemnat modul în care fostul Guvern condus de Victor Ponta s-a angajat, chiar prin Programul de guvernare, să nu politizeze administrația centrală și locală. Nici bine nu s-a instalat la guvernare Guvernul PSD, că domnul Victor Ponta a demis prin hotărâri de guvern și decizii ale prim-ministrului toți prefecții și subprefecții. Mulți dintre aceștia erau înalți funcționari publici absolvenți ai cursurilor postuniversitare din cadrul Institutului Național de Administrație, cu experiență în administrația publică. Mulți dintre aceștia au atacat în justiție deciziile Guvernului Ponta și ale Secretariatului General al Guvernului, au câștigat procesele și acum își desfășoară activitatea ca inspectori guvernamentali. Din informațiile deținute, mai sunt aproximativ 40 de înalți funcționari publici (inspectori guvernamentali) în cadrul SGG, în timp ce o mulțime de funcții publice sunt încă vacante, cu siguranță, păstrate la nevoie de Victor Ponta pentru clienții Guvernului său și ai PSD.

Declarația politică este intitulată „Batjocură la adresa banului public: pierderi anuale de peste un milion de euro la TVR Mureș”.

Domnule președinte,

## Distinși colegi,

Societatea Română de Televiziune (SRTV) a ajuns o gaură neagră a banului public. Instabilitatea funcțiilor de conducere de la vârful postului public de televiziune, managementul oneros, consiliile de administrație, care legitimează imixtiunea intereselor politicianiste în activitatea acestei instituții și validează risipa și ineficiența

organizatorică, au plasat TVR într-o criză managerială fără precedent, dar și fără ieșire. Dezinteresul și complicitatea la șubrezirea postului public, din partea guvernării Ponta, au distrus orice șansă rezonabilă de redresare a SRTV.

Să pornim de la un exemplu edificator, aflat la îndemână: situația economic dezastruoasă, managerial incredibilă care caracterizează TVR Târgu-Mureș. Pierderi imense acumulate anual: 5,2 milioane de lei în anul 2013 (aproape un milion și jumătate de euro), peste 4,2 milioane de lei în 2014 și aproape 3 milioane de lei până în luna septembrie a anului curent. Pentru aceste aspecte grave, am solicitat imperativ o anchetă internă privind funcționarea acestui studio teritorial, sesizând în acest sens și Curtea de Conturi a României.

Pare incredibil cum pot fi raportate anual, fără nicio consecință, asemenea imense pierderi la TVR Târgu-Mureș, o televiziune regională cu 59 de angajați, al căror salariu mediu este de 3.153 de lei. Mă întreb: cum pot fi tolerate în continuare uluitoarele pierderi, cum nu este cineva chemat oficial să răspundă sau măcar preocupat să eficientizeze activitatea televiziunii, să reducă drastic risipa banului public, să fie corelate cheltuielile cu interesul public și audiența?!

Se invocă dramatic în ultimii ani, la nivelul SRTV, povara datoriilor istorice, care la finele anului 2014 se ridicau, în total, la circa 700 de milioane de lei (aproape 160 de milioane de euro). Cred că, printr-un management defectuos, sarcina datoriilor este în mod iresponsabil suplimentată zi de zi, câtă vreme televiziunea publică își permite nereformist să acumuleze constant alte noi pierderi, care se ridică la circa un milion de euro pe an pentru un singur studio teritorial, plus penalitățile aferente. Bănuiesc că nu o duc mult mai bine nici celelalte studiouri regionale: din Cluj, Craiova, Iași sau Timișoara. Or, în existența tuturor vorbim de abonamente și bani publici. Nu vă așteptați, așadar, la performanțe editoriale, nici la sporirea audiențelor televiziunii publice, în general la vreun progres semnificativ, câtă vreme sunt îngăduite inactiv și iresponsabil aceste incredibile pierderi. La finele lunii iulie 2015 datoria fiscală a SRTV se ridica la 457 de milioane de lei (peste 103 milioane de euro), blocarea conturilor televiziunii publice fiind din nou iminentă din partea ANAF.

Declarația politică se intitulează „De la Guvernul clientelar condus de Victor Ponta la Guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloș”.

Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

După evenimentele de la Club „Colectiv” și protestele ulterioare din Piața Universității, Guvernul condus de premierul Victor Ponta a demisionat și în locul lui a fost numit tehnocratul Dacian Cioloș. Totuși, ar trebui să înțelegem că trebuia să se întâmple un eveniment dramatic pentru ca autoritățile să înțeleagă superficialitatea actului decizional și să ia act prin schimbarea unui regim politic cu unul – nu știu încă dacă este bun sau rău – condus oficial de tehnocrați.

Consider că această declarație politică este în spiritul înțelegerii faptului că maturitatea clasei politice și înțelegerea problemelor reale ale societății sunt baza construirii unui nou sistem public.

Căderea Guvernului Ponta va fi începutul finalului tipului de politică prin care sunt promovate guvernamental clientela de partid, interesele de grup și crearea de găuri financiare, care au afectat societatea românească în ultimii 25 de ani.

Ce nu au înțeles domnul Ponta și liderii de marcă ai PSD-ului este faptul că societatea evoluează și că venirea unui guvern apolitic (în teorie, o să vedem dacă și în fond) este o schimbare a unei mentalități și este un avertisment despre care am vorbit în toate declarațiile politice prezentate în această sesiune parlamentară.

Nu doresc să cad în demagogia oratoriei privind schimbarea unui Executiv cu altul, dar consider, stimați colegi, că este timpul să ne înțelegem rolul de aleși ai cetățenilor și să percepem realitățile geopolitice în care se manifestă societatea românească și, de ce nu, și cea europeană.

Vă mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „România reașezată și profesionalizată!”.

## Distinși colegi,

Cetățenii au mari așteptări de la viitoarea guvernare, dar și de la parlamentari. Vocea societății civile, care s-a exprimat prin multe mijloace, trebuie ascultată, iar propunerile pertinente, ce au fost înaintate guvernanților pe diverse căi, trebuie analizate și puse în practică. Să nu uităm că oamenii sunt cei care vor valida mai departe oamenii politici și măsurile lor!

Decăpușarea companiilor de stat care au datorii imense (cât unele bugete ministeriale la un loc) va reprezenta o garanție de aplicare a principiilor drepte de guvernare. Managementul de stat va trebui să fie unul eficient și funcțional. Etica, moralitatea, implicarea, alături de reprezentarea intereselor naționale trebuie să fie principii de nelipsit și cu siguranță vor fi urmărite de cetățeni.

Sunt necesare revigorarea și modernizarea României, analizarea și restructurarea tuturor domeniilor neperformante.

La modernizare poate contribui în mod cert și profesionalizarea României. Este una dintre șansele pe care România le are.

Ceea ce se face, de către fiecare dintre noi, să se facă temeinic și calitativ, indiferent de meseria sau funcția ocupată!

Declarația politică se intitulează „Guvernul PSD, Guvernul Zero pentru infrastructura rutieră a județului Suceava – Guvernarea locală și centrală PSD a izolat Bucovina la zeci de ore distanță de Europa”.

Domnule președinte al Senatului, Doamnelor și domnilor colegi, Stimați invitați,

Fostul Guvern PSD a sistat finanțările și a blocat lucrările la toate investițiile începute în județul Suceava. Abandonarea

investițiilor în infrastructură pune în pericol dezvoltarea locală și regională. Fără infrastructură, orice zonă riscă să rămână în izolare și este condamnată la subdezvoltare.

În infrastructura județului Suceava, ruta ocolitoare a Sucevei, încremenită în expertize și licitații, modernizarea DN 18 pe tronsonul Iacobeni–Cârlibaba–Borșa, reabilitarea DN 17B Vatra Dornei–Broșteni – județul Neamț, șoselele de centură de la Rădăuți, Câmpulung Moldovenesc și Fălticeni sunt obiective abandonate, la care trebuie să adaug refuzul Guvernului PSD de lua în calcul autostrada Siret–Suceava–București.

Guvernarea PSD a întârziat în mod repetat reluarea lucrărilor în vederea finalizării centurii Sucevei. În declarații, începând cu 2012, PSD promitea apăsat că se vor aloca fonduri, dar, așa cum am văzut, nu s-au dat. Nu este singura dată când PSD nu s-a ținut de cuvânt.

Guvernul PSD ne-a demonstrat că nu dorește să finalizeze șoseaua de centură, alocând în bugetele de stat fonduri „cu pipeta” pentru continuarea investiției și amânând în permanență termenele de finalizare. Drept dovadă, Legea bugetului de stat pentru anul 2015 certifica faptul că Guvernul PSD nu și-a propus să finalizeze celelalte două tronsoane ale centurii, propunând alocarea doar a unei părți din valoarea rămasă de finanțat.

Pe 10 octombrie 2015, la Suceava, ministrul de atunci al transporturilor confirma cu seninătate că Guvernul PSD nu are de gând să finalizeze centura municipiului Suceava nici în anul 2016. Mai mult decât atât, nu s-a prezentat un termen credibil în care se vor relua lucrările, deci nici vorbă despre un eventual termen al finalizării rutei ocolitoare.

Au fost multe declarații contradictorii cu privire la reluarea lucrărilor și la termenul de finalizare. În mod normal, nu ar fi nevoie de mai mult de trei luni pentru a termina lucrările pe cele două tronsoane rămase, în condițiile în care sunt deja executate în proporție de peste 90%.

Declarația politică este intitulată „Utopia unei guvernări desăvârșite și pragmatismul unei reforme mult așteptate”. Stimați colegi,

Voi începe declarația mea politică cu o afirmație în care cred și de la care consider că trebuie să pornim pentru ca așteptările noastre, ale românilor, să nu fie utopice: nu a existat niciodată o guvernare desăvârșită! Și nu a existat nu doar din cauza calității persoanelor care au guvernat la un moment dat, ci și din cauza faptului că oamenii au pasiuni, nevoi, dorințe care se schimbă. Societatea evoluează, iar ritmul acestei evoluții s-a accelerat în era accesului rapid și facil la informație. Schimbarea este inerentă evoluției. Ca atare și mulțumirea cetățenilor la cel mai înalt nivel este imposibil de atins. Dar sunt multe alte virtuți necesare unei guvernări de acest tip, tehnocrat. Prudența, dintre toate virtuțile necesare guvernării, este, fără îndoială, cea mai importantă. ## Stimați colegi,

Emulația pentru acest Guvern tehnocrat este foarte mare. Așteptările sunt foarte mari, deși un astfel de guvern se constituie în situații deosebite, iar mandatul este unul foarte punctual și bine determinat temporal. Guvernul Dacian Cioloș a venit ca un răspuns la situațiile deosebite apărute în România în ultima perioadă. Nu politicul este cel care a generat această necesitate, ci strada, românii. Cetățenii au cerut clasei politice o guvernare tehnocrată, o guvernare care să gestioneze treburile politice și administrative până la constituirea noului guvern și pentru a pregăti și realiza alegerile anului 2016.

## Stimați colegi,

Trebuie să nu omitem faptul că membrii acestui Guvern nu sunt oameni politici, în marea lor majoritate, ci specialiști în domeniile lor. Trebuie să avem în vedere că acest tip de guvern este un efect al eșecului clasei politice și că membrii săi nu sunt purtătorii unei responsabilități politice, ci numai ai uneia profesionale, aceea de a gestiona și administra corect și eficient obligațiile ce le revin din calitatea lor de membri ai Guvernului.

Dar, din nou, în România lucrurile s-au derulat în așa fel încât programul politic al unui astfel de guvern nu se limitează la interesele generale cu care este abilitat, ci el trebuie să conțină interese specifice solicitate de cetățeni, rezultate din protestele sociale din Piața Revoluției, din negocierile și dezbaterile dintre partide, președinte și societatea civilă. Primul obiectiv de etapă trebuie să fie elaborarea unui buget pe 2016 prodezvoltare și proinvestiții.

Declarația politică se intitulează „16 noiembrie, Ziua patrimoniului mondial UNESCO din România”.

## Stimați colegi,

În data de 16 noiembrie s-au împlinit 70 de ani de la adoptarea Constituției UNESCO, aceasta reprezentând actul de naștere al acestei organizații. UNESCO a fost fondată după cel de-al Doilea Război Mondial de 20 de state, iar obiectivul declarat încă de atunci este acela de a contribui la pacea mondială și la colaborarea între națiuni prin cultură, ecologie, educație și știință. România a aderat la UNESCO în data de 27 iulie 1956.

Prezențele românești pe listele patrimoniului mondial material și imaterial sunt numeroase. Ca stat membru, România are înscrise pe Lista UNESCO trei rezervații ale biosferei (Pietrosul Mare – 1980, Retezat – 1979, Delta Dunării – 1998), șapte situri ale patrimoniului mondial (șase culturale și unul natural). Lista-tentativă cuprinde 15 obiective. De asemenea, România are înscrise patru bunuri culturale imateriale pe lista reprezentativă a patrimoniului mondial imaterial: Doina (2009), Ritualul Călușului (2008), Ceramica de Horezu (2012), Colindatul de ceată (2013) – dosar comun cu Republica Moldova.

Urmărindu-se evidențierea elementelor noastre de patrimoniu mondial, precum și necesitatea protejării și conservării acestora, Comisia permanentă comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO a inițiat o propunere legislativă care a devenit lege, Legea nr. 160/2013, prin care ziua de 16 noiembrie a fost declarată Ziua patrimoniului mondial UNESCO din România.

Țin să precizez că această dată nu a fost stabilită întâmplător. La a 34-a sesiune a Comitetului pentru Patrimoniu Mondial s-a hotărât ca în ziua de 16 noiembrie să fie sărbătorită Ziua patrimoniului mondial UNESCO, deoarece în 16 noiembrie 1972, la Paris, Franța, statele membre ale UNESCO au adoptat Convenția privind protecția patrimoniului mondial cultural și natural. Aceeași dată reprezintă, de asemenea, și momentul constituirii UNESCO.

Stimați colegi,

Constituția UNESCO, prin valorile și principiile pe care le instituie, poate reprezenta un punct de referință pentru orice națiune. Primul articol al acesteia definește scopul organizației, acela de a contribui la pacea și securitatea lumii prin colaborarea între națiuni în educație, știință, cultură și comunicații, pentru a se reuși stabilirea unui respect față de justiție universal, pentru corectitudinea justiției și pentru drepturile și fundamentele omului liber, indiferent de rasă, sex, limbă sau religie.

Declarația politică este intitulată „Punct. Și de la capăt!”. Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Intrat la guvernare în urmă cu mai bine de trei ani, fără alt merit profesional sau politic decât beneficiul direct al efectului de ricoșeu al unei moțiuni de cenzură votate la limită, Cabinetul Ponta și-a întrerupt deunăzi intempestiv mandatul, ca urmare a avertismentelor societății civile, profund scandalizată de drama zecilor de victime de la Clubul „Colectiv”.

Ajuns în fruntea unui guvern încropit după chipul și asemănarea sa, Victor Viorel Ponta a reușit, în ultimii trei ani, să își compromită public colegii de Cabinet prin deciziile populiste pe care le-a promovat, prin favorizarea propriei clientele politice, dar mai ales prin înverșunarea – demnă de o cauză mai bună – cu care a evitat să-și prezinte demisia

din funcție în secunda doi a începerii urmăririi penale, adică acum mai bine de trei luni de zile.

Ce mai conta pentru un politician fără onoare că România însăși era umilită în fața cancelariilor occidentale prin menținerea în funcție a unui premier-inculpat trimis în judecată?

Pe Victor Viorel Ponta nu l-au trezit la realitate nici măcar cele peste un milion de semnături pentru demiterea sa, colectate la inițiativa Partidului Național Liberal, nici sondajele de opinie care exprimau nemulțumirea populației față de propria-i persoană.

Nu e mai puțin adevărat că, după înfrângerea sa fără drept de apel în alegerile prezidențiale, Victor Viorel Ponta a ratat șansa istorică de a se retrage pentru o vreme din viața publică printr-o demisie de onoare, salvându-și astfel cariera politică, dar mai ales partidul care l-a susținut.

Am semnalat în nenumărate rânduri faptul că guvernarea PSD se conduce după dictonul „după noi, potopul”! Așa se face că astăzi moștenim o economie cu grave probleme structurale, plină de incertitudini majore.

Pentru a-și asigura propriul confort politic și sprijinul popular, în numele unui fals interes național, care se rezuma doar la menținerea la putere chiar cu prețul decredibilizării acestei țări, Cabinetul Ponta nu s-a dat în lături de la nimic, tăind masiv investițiile și blocând construcția de autostrăzi.

Declarația politică se intitulează „Ajutoarele pentru încălzirea locuințelor”.

În România consumatorii vulnerabili, adică persoanele singure/familiile care nu-și pot asigura menținerea locuinței în condiții adecvate de temperatură și ale căror venituri medii lunare pe membru de familie sunt scăzute, pot beneficia de un ajutor pentru încălzirea locuinței suportat din bugetul de stat.

Conform legislației aplicabile în acordarea ajutoarelor pentru încălzirea locuinței, măsura se aplică numai familiilor sau persoanelor singure care nu beneficiază de alte forme de sprijin pentru încălzirea locuinței și care îndeplinesc cumulativ câteva condiții, în principal legate de toate veniturile nete obținute de solicitanți în luna precedentă lunii în care este solicitat dreptul la ajutorul pentru încălzirea locuinței și de bunurile deținute. Venitul net mediu lunar pe membru de familie trebuie să fie de până la 1,572 ISR (786 de lei), în cazul familiilor, și 2,164 ISR (1.082 de lei), în cazul persoanei singure. În cazul ajutorului pentru gaze naturale, al celui pentru energie electrică și al celui pentru combustibili solizi sau petrolieri, venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure trebuie să fie de cel mult 1,230 ISR (615 lei). Ajutorul se acordă doar pentru principalul sistem de încălzire folosit la domiciliu/reședință, pentru consumatorii de energie termică în sistem centralizat, energie electrică, gaze naturale sau lemne, cărbuni și combustibili petrolieri.

Ajutoarele sunt date anual în sezonul rece, adică în perioada de cinci luni cuprinsă între 1 noiembrie și 31 martie.

Potrivit prevederilor legale, plata ajutoarelor se face la furnizori pentru energia termică, energia electrică și gaze naturale, după emiterea facturilor de către aceștia.

Plata ajutorului de încălzire cu lemne, cărbuni, combustibili petrolieri se face, o singură dată, direct titularului dreptului (la începutul sezonului, pentru toate lunile, sau în timpul sezonului, pentru lunile rămase).

Având în vedere cele prezentate, consider că este necesară majorarea cuantumului acestui ajutor, deși coeficienții au rămas aceeași și pentru sezonul 2015–2016. Vă mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „Adoptarea noilor măsuri de siguranță internațională”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Luna noiembrie 2015 va rămâne asociată în istoria globală cu orașul capitală a Franței, Parisul, pentru două mari evenimente: unul regretabil și tragic, iar altul optimist și cu orientare spre viitor. Ambele însă țin de siguranța internațională și ambele reflectă climatul instabil și periculos în care ne aflăm în acest moment.

Atentatele teroriste din 13 noiembrie au marcat întreaga lume prin duritatea lor. Doresc să îmi exprim, în acest context, regretul față de cele întâmplate și să transmit condoleanțe familiilor celor afectați, precum și țării europene cu care România are de foarte mulți ani relații diplomatice deosebit de puternice, și anume Franța. Consider că cele petrecute demonstrează mai mult ca niciodată nevoia de solidaritate la nivel global în lupta împotriva terorismului și sper ca acest nefast eveniment să coaguleze toate guvernele lumii în jurul necesității de a contracara astfel de fapte înainte ca ele să se întâmple.

În același timp, doresc să aduc în atenția dumneavoastră faptul că Parisul era de mult înscris în istoria globală pentru luna noiembrie 2015, deoarece acolo urmează să se țină a XXI-a Conferință a statelor părți la Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice, o conferință ce va marca un moment extraordinar de important în lupta împotriva încălzirii climatice globale și a riscurilor pe care aceasta o presupune referitor la stabilitatea internațională. Este un moment în care guvernele lumii vor colabora pentru a găsi soluții constructive pentru o situație ce ne afectează pe toți și consider că astfel de momente ar trebui să fie replicate și pe alte zone ce afectează securitatea internațională. Țara noastră are un cuvânt de spus în aceste forumuri și este foarte important ca acesta să fie auzit.

În România încălzirea climatică globală poate avea repercusiuni extrem de dure asupra sectorului agricol, asupra Deltei Dunării și asupra regiunilor istorice Moldova

și Dobrogea, unde riscul de aridizare și deșertificare este cel mai ridicat. Aceste regiuni sunt și cele mai sărace din țară și din acest motiv riscul implicat poate duce la un adevărat exod dinspre zonele respective. Este în interesul României ca, adoptând poziția Uniunii Europene la acest summit, să sprijinim cele mai ambițioase propuneri de reducere a emisiilor pe plan global.

## **Domnul Mihai Niță:**

Declarația politică se intitulează „Prin toleranță, spre pace și progres”.

Evenimentele recent petrecute în Franța, în Turcia, în Liban ar putea constitui premisele haosului pe care forțele răului vor să-l declanșeze în Europa. Frica, nervozitatea crescândă, panica generalizată ar satisface pe deplin interesul unor organizații teroriste conduse de către liderii întunericului. Acte demențiale atentează neîncetat la pacea omenirii. În aceste condiții, liderii lumii civilizate și, deopotrivă, națiunile afectate trebuie să dovedească mai mult decât oricând în istoria modernă a lumii echilibru, solidaritate, luciditate. Exacerbarea unui conflict cu iz confesional nu poate fi soluția cea mai bună pentru pacea planetei. Focarul războiului trebuie să fie înăbușit cât mai grabnic, pentru preîntâmpinarea unor consecințe imprevizibile. Războiul nu este joc de păcănele. Tragediile nu pot fi resetate. Cu siguranță, dușmanii păcii, care au semănat vânt, vor culege furtună. Dar, pentru ca acest imperativ să fie pus în operă, este necesar ca națiunile libere să procedeze cu chibzuință. Acțiunile represive întreprinse împotriva teroriștilor trebuie să fie conjugate cu eforturi intense de stabilizare a situației.

Înaltul prelat al Vaticanului îndemna de curând la toleranță interetnică și interconfesională. Concesiunile rezonabile ar putea detensiona eficient relațiile interumane din comunitățile multietnice. Toți cetățenii lumii libere trebuie conștientizați că niciun alt interes nu poate să primeze cauzei generale a păcii și dezvoltării durabile. Necazurile omenirii nu se elimină prin extinderea războiului. O atitudine comună, dedicată păcii, trebuie să-i mobilizeze pe toți oamenii care doresc un trai prosper, într-un climat de securitate, muncind pentru viitorul lor, al copiilor, al celor ce vor urma.

Pe 16 noiembrie, omenirea celebrează Ziua internațională a toleranței. Este o sărbătoare anuală declarată de Organizația Națiunilor Unite. Această zi a fost instituită în anul 1995, din necesitatea ca oamenii să conștientizeze pericolele intoleranței. Când UNESCO a proclamat data de 16 noiembrie drept Ziua internațională a toleranței, au fost identificate nu mai puțin de 16 tratate, convenții, declarații și recomandări, toate legate de nevoia de toleranță. „Fiecare dintre acestea este mai relevantă astăzi și fiecare dintre ele trebuie respectată în totalitate.”

Bună dimineața, stimați colegi!

Aș ruga liderii grupurilor parlamentare să invite colegii de la toate grupurile în sală, să putem începe ședința.

Îl rog pe domnul secretar Purec să facă apelul, poate reușim să începem în cinci-șase minute și ședința de astăzi. E o ședință grea, cu multe proiecte aflate în pericol de a fi adoptate tacit.

Mulțumesc.

Vă rog, domnule secretar.

Bună dimineața, stimați colegi! Vă rog, puțină atenție pentru un apel pentru cvorum.

Agrigoroaei Ionel Andronescu Ecaterina Anghel Adrian prezent Anghel Cristiana Irina Antonescu George Crin Laurențiu Arcaș Viorel Ardelean Ben Oni Ariton Ion Atanasiu Teodor

|Badea Leonardo|prezent| |---|---| |Badea Viorel Riceard|| |Banias Mircea Marius|| |Barbu Daniel Constantin|prezent| |Barbu Tudor|prezent| |Bădălău Niculae|| |Bălu Marius|| |Belacurencu Trifon|prezent| |Bereanu Neculai|| |Biró Rozalia Ibolya|| |Blaga Vasile|prezent| |Boagiu Anca Daniela<br>Boboc Cătălin|| |Bodea Cristian Petru|| |Bodog Florian Dorel<br>Boeriu Valeriu Victor<br>Bota Marius Sorin Ovidiu<br>Bujor Dumitru Marcel<br>Bumbu Octavian Liviu<br>Burlea Marin<br>Butnaru Florinel<br>Butunoi Ionel Daniel<br>Cadăr Leonard<br>Calcan Valentin Gigel<br>Câmpeanu Mariana<br>Chelaru Ioan<br>Chiriac Viorel<br>Chiru Gigi Christian<br>Chiuariu Tudor Alexandru<br>Coca Laurențiu Florian|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezentă<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Constantinescu Florin|| |Cordoș Alexandru<br>Corlățean Titus|prezent| |Coste Marius|prezent| |Costoiu Mihnea Cosmin<br>Cotescu Marin Adrănel|| |Crețu Gabriela|prezentă| |Cristache Iulian|| |Cristina Ioan|| |Croitoru Cătălin|prezent| |Deneș Ioan<br>Dincă Mărinică|prezent| |Dobra Dorin Mircea|prezent| |Dobrițoiu Corneliu|| |Donțu Ovidiu Liviu<br>Dumitrescu Cristian Sorin|| |Dumitrescu Florinel|prezent| |Dumitrescu Iulian|| |Durbacă Eugen|| |Duruț Aurel<br>Ehegartner Petru|prezent<br>prezent| |Federovici Doina Elena|prezentă| |Fifor Mihai Viorel|prezent| |Filip Petru<br>Firea Gabriela<br>Florian Daniel Cristian<br>Flutur Gheorghe<br>Frătean Petru Alexandru|prezent<br>prezentă<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Geoană Mircea Dan|| |Ghilea Găvrilă|| |Ghișe Ioan|prezent| |Grapă Sebastian|| |Grigoraș Viorel|prezent| |Hașotti Puiu|prezent| |Ichim Paul||

16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 208/26.XI.2015

|Igaș Traian Constantin|prezent| |---|---| |Iliescu Lucian|prezent| |Ilieșiu Sorin|prezent| |Ioniță Dan Aurel|| |Iovescu Ioan<br>Isăilă Marius Ovidiu|prezent| |Jipa Florina Ruxandra<br>Klárik László Attila<br>László Attila<br>Lazăr Sorin Constantin<br>Luchian Dragoș<br>Luchian Ion|prezent| |Marian Dan Mihai|| |Marian Valer|prezent| |Marin Nicolae|prezent| |Markó Béla|| |Mazăre Alexandru|| |Mihai Alfred Laurențiu Antonio|| |Mihai Cristian Dănuț|| |Mihai Neagu<br>Mihăilescu Petru Șerban|prezent| |Miron Vasilica Steliana<br>Mitu Augustin Constantin<br>Mocanu Victor<br>Moga Nicolae<br>Mohanu Nicolae|prezentă<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Motoc Octavian|prezent| |Mutu Gabriel<br>Nasta Nicolae<br>Năstase Ilie<br>Neagu Nicolae<br>Neculoiu Marius|prezent<br>prezent<br>prezent| |Nicoară Marius Petre|prezent| |Nicolae Șerban|| |Nistor Vasile|| |Niță Mihai|prezent| |Nițu Remus Daniel|| |Obreja Marius Lucian<br>Oprea Dumitru|prezent<br>prezent| |Oprea Gabriel<br>Oprea Mario Ovidiu<br>Oprea Ștefan Radu<br>Pașca Liviu Titus<br>Pașcan Emil Marius<br>Pataki Csaba<br>Pavel Marian<br>Păran Dorin<br>Păunescu Teiu<br>Pelican Dumitru<br>Pereș Alexandru|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Pop Gheorghe<br>Pop Liviu Marian<br>Popa Constantin|prezent| |Popa Florian|prezent| |Popa Ion<br>Popa Mihaela<br>Popa Nicolae Vlad|prezent<br>prezent| |Popescu Corneliu|| |Popescu Dumitru Dian|prezent| |Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton|| |Purec Ion Simeon|prezent| |Rădulescu Cristian|| |Rogojan Mihai Ciprian|| |Rotaru Ion|prezent|

## Stimați colegi,

Vă rog să luați loc. Vă rog să-i rugați pe colegii care sunt pe hol la o țigară să poftească în sală, să putem începe ședința.

|**Domnul Ion Simeon Purec:**|| |---|---| |Valeca Șerban Constantin|| |Vasiliev Marian|prezent| |Vegh Alexandru|prezent| |Verestóy Attila|| |Vochițoiu Haralambie|prezent| |Voinea Florea|prezent| |Volosevici Andrei Liviu|| |Vosganian Varujan|| |Zisu Ionuț Elie||

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Vă rog, poftiți... Rog liderii să constate că putem să începem ședința.

Doamnelor și domnilor senatori,

Vă rog să-mi permiteți să declar deschisă ședința Senatului de astăzi și să vă anunț că, din totalul de 165 de senatori, și-au înregistrat prezența până în acest moment 94, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit, minimum 83.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, delegat de președintele Senatului, asistat de domnii secretari Mario Ovidiu Oprea și Ion Simeon Purec.

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Nu, nu, eu!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

A, iertați-mă, iertați-mă! Domnul secretar Alexandru Pereș.

Probabil că cei din corpul tehnic au făcut o eroare. Eu, din reflex, am citit ce era aici.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi v-a fost distribuită.

Sunt intervenții la ordinea de zi?

Vă rog, domnule senator Fifor, liderul Grupului PSD.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Aș fi avut rugămintea, pentru că avem două chestiuni foarte importante, să încercăm să le aducem un pic mai în față.

Cel dintâi se referă la punctul 20. E Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului privind instituirea unei scheme de stat pentru compensarea pagubelor...

20. Pe ce poziție, domnule senator?

20...

Pe ce poziție doriți să mutăm?

Pe poziția a doua...

Pe 2.

...dacă se poate...

Da.

Și punctul 19... Să venim pe poziția 14, dacă se poate, cu el. De altminteri, dacă vor fi de acord și colegii, cred că am putea, astăzi, să facem un efort să discutăm toată agenda, pentru că, până la urmă, sunt primele 14 puncte, toate au termen de adoptare tacită pe 19 și cred că am putea să...

Adică mâine.

Adică mâine.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc frumos.

Supun aprobării dumneavoastră programul cu... ordinea de zi, iertați-mă, cu modificările propuse.

-

Domnule senator Iovescu, doriți să luați cuvântul?

## **Domnul Ioan Iovescu**

**:**

Nu!

Nu doriți.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Programul de lucru pentru această zi, stimați colegi: 9–10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, cu vot și pe legi organice, și pe legi ordinare – ora 12.30.

Așa cum bine ați observat, toți colegii, avem foarte multe legi pentru care mâine se împlinește termenul de adoptare tacită.

Haideți, poate facem un efort cu toții și reușim astăzi să le dezbatem, eventual, la 12.30 să votăm. Dacă nu, la finalul zilei – programul obișnuit – o să îndrăznesc să vă propun o prelungire a acestuia, dacă va fi nevoie.

Sunt intervenții legate de program, în afară de cea pe care am făcut-o eu personal? Nu.

Supun aprobării dumneavoastră programul de lucru.

Biroul permanent al Senatului vă propune pentru săptămâna viitoare următorul program:

– luni: 9.00–11.00, activități în comisiile parlamentare, 12.30, ședința pregătitoare, 13.00, ședința Birourilor permanente, 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului, cu vot final la ora 17.00, și 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri;

– marți: 10.00–13.00, lucrări în plenul Senatului; de la ora 12.00, vot final pentru proiectele cu caracter ordinar; de la ora 13.00, lucrări în comisiile permanente;

– miercuri și joi, 25 și 26 noiembrie, lucrări în comisiile permanente;

– vineri și sâmbătă, activități în circumscripțiile electorale. Supun aprobării dumneavoastră programul pentru săptămâna viitoare.

Punctul 2, secțiunea I, aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea unor inițiative legislative.

1. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 269 din 2009 privind Codul penal.

Inițiatorul susține? Susțineți, da?

Inițiatorul susține.

Supun aprobării dumneavoastră procedura de urgență.

2. Propunerea legislativă privind impozitul specific unor activități.

Sunt mai mulți inițiatori.

Se susține, da?

Mulțumesc.

Supun aprobării dumneavoastră inițiativa.

La punctul următor, punctul 3, notă privind adoptarea tacită a unor inițiative legislative. Deja avem una:

– Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții. Termenul s-a împlinit pe 16, propunerea urmează a fi transmisă Camerei Deputaților, care este și Cameră decizională.

## Stimați colegi,

Vă aduc la cunoștință o informare din partea Președintelui României, domnul Klaus Werner Iohannis, în temeiul Legii nr. 121/2011 privind participarea forțelor armate la misiuni și operații în afara teritoriului statului român.

Domnul președinte ne informează că, în prezent, ca urmare a solicitării Secretariatului Organizației Națiunilor Unite, România participă cu echipe de protecție apropiată, formate din personal militar din cadrul Serviciului de Protecție și Pază, la misiunile sub egida Organizației Națiunilor Unite în Sudan și Afganistan.

Participarea la aceste misiuni reprezintă pentru țara noastră o nouă confirmare a rolului său de furnizor de securitate, având, totodată, ca efecte benefice dezvoltarea relațiilor de cooperare dintre România și statele membre ale Organizației Națiunilor Unite participante la misiuni de menținere a păcii.

În temeiul art. 7 alin. (1) din Legea nr. 121/2011 privind participarea forțelor armate în misiuni și operații în afara teritoriului statului român, am aprobat – spune președintele – propunerea prim-ministrului Guvernului României referitoare la executarea misiunii de protecție a reprezentantului special al secretarului general, șeful Misiunii ONU Integrată de Stabilizare Multidimensională din Republica Centrafricană, de către o echipă a Serviciului de Protecție și Pază formată din 12 militari, pentru o perioadă inițială de trei luni, cu posibilă prelungire de încă șase luni.

Fondurile financiare necesare participării României la această misiune sunt asigurate de către Organizația Națiunilor Unite, Serviciul de Protecție și Pază suportând cheltuielile aferente drepturilor bănești din țară, conform legislației în vigoare.

Semnat, Președintele României, Klaus Werner Iohannis. Stimați colegi, am finalizat procedura nelegislativă. Intrăm pe procedură legislativă.

Mulțumesc frumos și eu.

Din partea comisiei de specialitate, domnule președinte, vă rog.

Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor, în ședința din 10 noiembrie 2015, membrii comisiei, cu majoritate de voturi, au hotărât să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege.

## Mulțumesc.

În afară de domnul senator Titus Corlățean mai există și alte înscrieri?

Domnule senator, vă rog, pe scurt.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Noi, la Comisia pentru politică externă, evident, am dat aviz pozitiv pentru adoptarea acestui proiect legislativ. Am pus însă o întrebare la comisie. Nu am primit răspuns. Reiterez întrebarea și aștept răspuns nu neapărat în plen, dar separat: mă interesează dacă acordul original care a fost semnat include denumirea „Republica Macedonia” sau „fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei”.

Este foarte interesant dacă statele din sud-estul Europei au schimbat practica multilaterală. N-am o problemă, pentru că noi, în bilateral, am recunoscut sub denumirea Republica Macedonia, dar problema e mult mai complexă și mă interesează exact cum a fost acordul, pentru că n-am primit textul și n-am primit nici răspunsul la comisie. Mulțumesc.

Mulțumesc tare mult.

Stimați colegi, o rog pe... Rog reprezentantul Guvernului să...

Vă mulțumesc. Documentul este atașat în limba engleză.

Într-adevăr – este vina mea și îmi cer scuze –, este Republica Macedonia.

## **Doamna Irina Alexe** _– secretar general adjunct al Ministerului Afacerilor Interne_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Prin acest proiect de lege se propune ratificarea instrumentului de cooperare, de asemenea, plata cotizației anuale și formularea unei declarații pentru România, în sensul că acest document va intra în vigoare după ratificarea de către Parlament, și nu de la data semnării.

Vă rugăm să fiți de acord cu proiectul în forma prezentată și vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Dacă nu există alte puncte de vedere, declar dezbaterile generale închise.

Vot, astăzi, ora 12.30.

Punctul 20, devenit punctul 2, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2015 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru compensarea pagubelor cauzate de fenomenul meteorologic de secetă severă în perioada aprilie–septembrie 2015.

Din partea Guvernului României pentru acest proiect este prezent domnul Valentin Iliescu.

Pe scurt, pe foarte scurt, domnule ministru. **Domnul Valentin Adrian Iliescu** _– secretar de stat_

_în cadrul Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Bună dimineața, doamnelor și domnilor senatori!

Proiectul aflat în dezbaterea Senatului se referă la instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru compensarea pagubelor cauzate de fenomenul meteorologic de secetă severă manifestat în perioada aprilie–septembrie 2015.

Doresc să fac afirmația că această lege a fost construită conform prevederilor și orientărilor Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și că prevede ca acest cuantum să fie..., să acopere cel mult 20% din pierderea de venit de 100% aferentă culturilor menționate.

Mai doresc să fac afirmația... și să mulțumesc comisiei de specialitate pentru amendamentele foarte bune prinse în raport, care au dat mai multă consistență și claritate textului adoptat de Guvern.

Mulțumesc, domnule ministru. Domnule președinte Saghian, vă rog. Microfonul 6.

Consiliul Legislativ a depus aviz favorabil.

Comisia pentru mediu și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au avizat favorabil proiectul legislativ.

În ședința din data de 10 noiembrie 2015, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea raportului de admitere, cu amendamente. Amendamentele sunt cuprinse în anexa la prezentul raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Supunem dezbaterii plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt.

Le declarăm închise.

Vot, astăzi, 12.30.

Punctul 2..., firesc, Propunerea legislativă pentru modificarea articolului III din Legea nr. 83/2015 privind completarea Legii nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România.

Inițiatorul este?

Sunteți... Nu sunteți inițiator.

Din partea Guvernului României, prezent, domnul Gabriel Lungu.

Vă rog, pe scurt, domnule ministru.

## **Domnul Gabriel Lungu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice este de acord cu această măsură reparatorie pentru piloții instructori de avioane din cadrul Școlii Superioare de Aviație Civilă și e de acord cu raportul comun suplimentar de admitere, cu amendamente admise, al Comisiei pentru transporturi și energie și Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială din Senat.

Mulțumesc, domnule ministru. Domnule președinte, vă rog. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În ședința din 3 noiembrie 2015, membrii celor două comisii au dezbătut propunerea legislativă și, având în vedere faptul că prin adoptarea acestei inițiative legislative se elimină o serie de inechități între categorii similare de personal aeronautic civil navigant profesionist, au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun suplimentar de admitere, cu amendamente admise.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt.

Le declar închise.

Vot, astăzi, ora 12.30.

Punctul 3, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii

nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Inițiatorul nu este prezent.

Din partea Guvernului României, pentru acest proiect legislativ, domnul Gabriel Lungu.

Vă rog, domnule ministru.

Având în vedere că art. 73 din Legea nr. 263/2010 a fost modificat prin Legea nr. 37/2013, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 680/2012 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 73 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, considerăm propunerea de modificare a art. 73 ca fiind în contradicție cu decizia Curții Constituționale.

De aceea nu susținem prezentul proiect legislativ.

Mulțumesc.

Comisia de specialitate, domnule senator Frătean, vă rog.

Comisia a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport suplimentar de respingere.

Legea este organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 208/26.XI.2015

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc tare mult.

## Dezbateri generale?

Doriți să luați cuvântul?

Vă rog.

Există un amendament respins. Inițiatorul dorește să-l susțină.

Pe scurt, vă rog.

## Vă mulțumesc.

Nu vreau să răpesc mult timp. Și eu vreau să terminăm ordinea de zi, să nu rămână nicio lege cu adoptare tacită.

Din păcate, nu am reușit la Comisia pentru muncă să-mi impun punctul de..., adică să-mi exprim foarte bine punctul de vedere pentru a fi adoptat.

V-aș ruga, dacă ar fi posibil..., sigur, nu e de competența mea, și liderul nu este, probabil că ar fi mai mult o decizie a Comisiei juridice ca să analizeze amendamentul meu, care se referă la text, în care se spune „boli obișnuite”. Acest termen, de „boli obișnuite”, poate să creeze probleme.

Sigur că se invocă acolo..., dar nu mai vreau să intru în detalii. Am propus la Comisia pentru muncă modificarea termenului de o lună de zile, dacă era posibil să facem asta. Dar renunț la toate astea.

Următoarea Cameră cred că este Camera Deputaților și probabil că reușim acolo.

Mulțumesc.

Din partea Guvernului României, la acest proiect legislativ este prezent domnul secretar de stat Gabriel Lungu. Pe scurt.

## Mulțumesc.

Având în vedere raportul comun de respingere al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, considerăm și apreciem că plenul Senatului se poate pronunța.

Mulțumesc.

Comisia de specialitate, domnii... Cine e? Domnule Viorel Arcaș, vă rog. Comisia pentru buget.

În urma dezbaterilor, membrii comisiilor au hotărât, cu 18 voturi pentru și o abținere, întocmirea unui raport comun de respingere a ordonanței...

Mulțumesc.

...având în vedere că orice reașezare a salariilor trebuia efectuată în temeiul unei legi unitare a salarizării personalului bugetar.

Mulțumesc frumos pentru renunțarea dumneavoastră la susținere.

Doamna senator, vă rog, poftiți. Microfonul central.

Doamna senator Doina Silistru.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Eu am venit la tribună să spun că, în momentul în care avem un raport de respingere, conform regulamentului, amendamentele respinse nu au de ce să mai fie susținute.

În momentul în care acest raport de respingere nu ar fi îndeplinit..., nu ar fi fost respins, deci adoptat, atunci se putea lua în calcul amendamentul respins. Dar, conform regulamentului, nu putem susține amendamente respinse la un raport de respingere.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

A și renunțat la el, ați văzut. Alte puncte de vedere? Nu.

Declarăm dezbaterile generale închise. Vot, astăzi, 12.30.

Punctul 4, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 14/2015 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice.

Mulțumesc. Dezbateri generale.

**Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Cristiana Anghel.

Doamna senator Anghel, pe scurt, vă rog. Microfonul 3.

Pe scurt, domnule președinte, pe scurt.

Vă rog, vă rog!

Avem o lege care spune că se măresc salariile cu 10% pentru tot personalul bugetar. Domnul Iohannis, în calitatea sa de prim președinte al acestei țări, a spus că se mai gândește, deocamdată, n-o promulgă.

Eh, în momentul în care nu te gândești la oamenii aceia, care trăiesc din 10-12 milioane pe lună și care muncesc din greu, care nu se duc în fiecare sâmbătă și duminică să-și vadă soția la Sibiu, și care nu-și petrec la Madeira concediile... are destui bani! Până când o da cei 300.000 de euro înapoi, luați pe casă, are destui, deocamdată!

Deci împotrivă, din punctul meu de vedere! Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Stimați colegi, declar dezbaterile generale închise. Vot, astăzi, ora 12.30.

Punctul 5, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 41/2015 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică.

Din partea Guvernului României, domnul András Király. Pe scurt, domnule ministru.

Așteptăm poziția Guvernului pentru acest proiect.

## **Domnul Király András György** _– secretar de stat_

_în Ministerul Educației și Cercetării Științifice_ **:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimate doamne, Stimați domni senatori,

Ministerul și Guvernul susțin propunerea..., adică cer un vot pozitiv privind Ordonanța Guvernului nr. 41/2015 și, pe deasupra, suntem de acord și cu amendamentele formulate de comisie.

Mulțumesc, domnule ministru. Doamna senator Andronescu, președinte... Comisia de specialitate.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru învățământ a luat în dezbatere această ordonanță. A propus două amendamente cu care ministerul a fost de acord.

În esență, ea reglează modalitățile de evaluare a institutelor de cercetare și modul în care România trebuie să-și adapteze deciziile la deciziile de finanțare a cercetării prevăzute de Uniunea Europeană.

Vă mulțumesc frumos.

Mulțumim, mulțumim. Dezbateri generale? Nu sunt.

Le declarăm închise. Vot, astăzi, ora 12.30.

Punctul 6, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 42/2015 privind dreptul absolvenților de a beneficia de acte de studii recunoscute la finalizarea unor studii neautorizate și sancționarea instituțiilor de învățământ care școlarizează fără autorizare.

Din partea Guvernului, domnul András Király, vă rog.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Cerem un vot pozitiv asupra acestei ordonanțe a Guvernului și suntem de acord și cu amendamentele formulate de comisie.

Comisia de specialitate, doamna senator Andronescu, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a dezbătut cu toată seriozitatea – cu care sper că v-a convins până acum – și a amendat-o în maniera în care legislația de învățământ trebuie respectată și toți trebuie să înțeleagă că trebuie să respecte această legislație.

Ca urmare vă propunem un raport de admitere, cu amendamente.

Mulțumim. Dezbateri generale? Nu sunt. Le declar închise. Vot, astăzi, ora 12.30.

Punctul 7, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 43/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 200/2004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România.

Domnul Király, din partea ministerului. Declarăm dezbaterile generale deschise. Vă rog, punctul de vedere al ministerului.

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Cerem și în acest caz un vot favorabil.

Mulțumesc. Doamna senator Andronescu, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Comisia vă propune un raport de acceptare.

Este vorba de o ordonanță care pune în corelație legislația românească cu legislația europeană privind recunoașterea calificărilor pe profesiile reglementate. Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu. Dezbateri generale? Nu sunt. Le declar...

**Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Domnul Motoc!

A... Colegii mei se uitau peste dumneavoastră, mai în sală, așa.

Domnul senator Motoc. Microfonul central.

## **Domnul Octavian Motoc:**

Vreau să spun doar atât: că acești absolvenți, acești studenți care au derulat procesul educațional în cadrul unor universități care au avut niște cursuri neautorizate nu sunt vinovați, într-adevăr, pentru faptul că s-a întâmplat acest lucru. Însă nu trebuie să trecem cu atât de multă ușurință peste acest lucru și să sancționăm la momentul oportun faptul că unele dintre universități – cu un proces educațional extrem de scăzut – nu se pot supune rigorilor de derulare a acestui tip de proces educațional în România. Nu pot da în continuare astfel de diplome.

Deci eu consider că factorii responsabili, la momentul potrivit, nu au acționat și suntem nevoiți acum să facem un compromis pentru care, probabil, foarte mulți intelectuali, oameni din țara asta ne vor sancționa.

Facem acest demers...

Știu, știu, știu! Sunt legate între ele cele două.

Facem acest demers pentru că nu credem că trebuie să sufere cei care, de bună-credință, s-au dus în cadrul unor universități pe care le-au considerat integrate în procesul educațional românesc și au încercat să obțină, în mod firesc, legal, aceste diplome.

Însă atragem atenția că astfel de lucruri nu trebuie să se mai întâmple, iar cei care sunt îndreptățiți să intervină în momentele potrivite, în momentul oportun, să sancționeze astfel de chestiuni.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult, domnule senator.

Doamna senator Andronescu.

Cred că o să fie replică, iar replică și tot așa! Da..., în sfârșit, asta înseamnă dezbatere.

Nu este vorba de o replică.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să-l asigur pe domnul senator că la ordonanța pe care tocmai am trecut-o, deci cea anterioară, asupra căreia Domnia Sa a venit și a prezentat aici punctul de vedere, comisia s-a aplecat și stăm cu fruntea sus pe amendamentele pe care comisia le-a propus la ordonanță.

Ca urmare am încercat să mergem în condițiile normale, să nu sufere nici cei care au absolvit asemenea cursuri, dar nici noi să nu facem rabat de la calitate.

Mulțumesc tare mult.

Vă asigur, domnule senator!

Declar dezbaterile generale închise. Vot, astăzi, 12.30.

Punctul 8, Propunerea legislativă privind sediul electronic al operatorilor economici.

Declar dezbaterile generale deschise.

Dau domnului senator Atanasiu Teodor, inițiator unic al acestui proiect, posibilitatea să susțină proiectul.

Vă rog, domnule vicepreședinte.

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Este un proiect legislativ care propune și o altă abordare a comunicării între persoanele juridice în afară de cea prin poștaș, cu confirmare de primire, o modalitate modernă, în mediul online.

De aceea, odată cu înființarea firmelor, propun ca ele să primească și o căsuță de e-mail, o adresă de e-mail, de la

registrul comerțului, pentru cele înființate de la data la care se aprobă legea și intră în vigoare, astfel încât să se poată primi poșta electronică de către fiecare persoană juridică și să nu mai fie nevoie – dacă se dorește – de apelarea serviciului poștal normal.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule vicepreședinte al Senatului. Din partea Ministerului Justiției, prezent, domnul ministru secretar de stat Liviu Stancu.

Domnule ministru, pe scurt, vă rog.

## **Domnul Liviu Stancu** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

Distinse domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori, Bună ziua!

Noi am privit cu foarte mare atenție acest proiect și, pentru că nu am un punct de vedere al Guvernului, o să vă rostesc numai un foarte scurt rezumat al analizei pe care am făcut-o noi în legătură cu proiectul.

Sediul electronic reprezintă pentru Ministerul Justiției o țintă, numai că problemele pe care noi le avem în cadrul Oficiului Registrului Comerțului la această dată – și mă refer la punerea în aplicare a recentului act normativ al insolvenței persoanei fizice, care necesită, la o primă evaluare, un număr de 500 de angajați, mă refer la un alt proces de reformare care include interconectarea registrului comerțului cu sistemele europene, care necesită și acesta o resursă extrem de mare – conduc la o imposibilitate de aplicare a formulei propuse prin proiectul legislativ.

Deci fac precizarea că proiectul este extrem de interesant, numai că vine prea devreme. Noi l-am prioritizat în perioada 2018–2020, tocmai ca acest proiect foarte generos ca idee să se pună de acord cu o infrastructură pe care noi s-o creăm până la momentul la care acest text va deveni drept pozitiv.

Acesta este punctul de vedere al ministerului. Este un punct de vedere foarte tehnic, consolidat pe realitatea pe care o avem acum și pe efortul pe care noi îl facem să ajungem la performanțele de care vom avea nevoie să punem în aplicare un astfel de text.

Vă mulțumesc foarte mult și cred că am fost concludent în ceea ce privește oportunitatea unei astfel de măsuri.

Personal... și colegii noștri o salută, numai că avem această mare, mare problemă, că, până când vom putea să facem ceea ce proiectul vizionează, va trebui să ajungem la un alt nivel de performanță.

Vă mulțumesc foarte mult.

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Din partea comisiei este prezent președintele acesteia. Domnule senator, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ca urmare a trimiterii propunerii legislative din plenul Senatului spre reexaminare, dezbaterile în comisie au fost reluate în ședințele din 27 octombrie și 3 noiembrie, în prezența inițiatorului și a reprezentanților Guvernului.

Au fost analizate avizele favorabile transmise de Consiliul Legislativ și Comisia juridică, precum și punctele de vedere ale Ministerului Justiției și Ministerului pentru Societatea Informațională.

În urma dezbaterilor, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport suplimentar de admitere, cu amendamente admise.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere și adoptare raportul suplimentar de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă.

Mulțumesc tare mult.

La dezbateri generale, doamna senator Anghel, vă rog. Și domnul senator Popa. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am făcut..., am luat parte la discuții în comisie. Ministerul Justiției niciodată nu consideră oportun un lucru bun. Nici măcar răspunderea magistraților! Și pentru aceea trebuie cine știe ce făcut... într-un viitor cât mai îndepărtat.

Nu! Legea este bună, chiar dacă este a unui domn de la PNL, și trebuie votată. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul senator Nicolae Vlad Popa. Microfonul 2.

## Stimați colegi,

Se știe – și nu trebuie demonstrat, s-a dovedit din toate punctele de vedere – că în sistemul electronic lucrurile se ieftinesc, nu se scumpesc. S-a vorbit aici că nu avem oameni, că ne depășesc... Nu! Este un pas către ieftinirea serviciului respectiv, către simplificare, către verificare urgentă și ușoară. Pentru toată lumea contează lucrul acesta, pentru că se știe că în afaceri secunda contează, d-apoi minutul! Și atunci, dacă nu găsim resurse și voință ca să implementăm, se poate găsi o formulă a unor pași de parcurs pentru implementare. Așa s-a întâmplat de la sistemul medical, de la cardurile respective, s-au găsit termene de aplicare.

Esențial este că mergem înspre această direcție, simplificăm, ieftinim și, deci, trebuie aplicat. Deci trebuie votat!

Mulțumesc.

Domnul senator Motoc, microfonul central. Vă rog, pe scurt.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Ținând seama și de argumentele cu care reprezentantul Guvernului a venit aici, în sensul că nu suntem pregătiți din punct de vedere tehnic să punem în valoare o asemenea inițiativă legislativă într-un timp foarte scurt, v-aș propune, ca o excepție, un amendament care să modifice art. 8, care

prevede că, în termen de 6 luni de la data publicării prezentului act normativ, toți operatorii economici sunt datori să-și preschimbe certificatul de înregistrare fiscală, și să spunem „în termen de 12 luni”.

Dacă sunteți de acord să trecem un astfel de amendament, în așa fel încât să ținem cont, într-o oarecare măsură, și de argumentele reprezentantului Guvernului.

Vă rog foarte mult să luați în considerare această...

Sigur, o să-l pun la vot. Domnule ministru, vă rog. Microfonul 8.

Doamnelor și domnilor senatori,

Am respectuoasa rugăminte ca, în condițiile în care veți vota acest proiect legislativ, termenul să fie mai lung, pentru că aduceți-vă aminte ce s-a întâmplat anii trecuți, când am procedat numai la schimbarea, la preschimbarea certificatelor: s-au blocat oficiile registrului comerțului. Deci numai cu această operațiune de preschimbare a unui înscris.

În momentul în care adiționăm la acest fenomen și emiterea acestui sediu electronic, care necesită... Ce necesită sediul electronic? O stocare de date într-un sistem informatic. Acest sistem informatic, raportat la numărul enorm de companii care există în România, presupune niște resurse uriașe. Și nu vorbim aici de niște camere, ci de resurse IT, care înseamnă hardware, software, extrem de mari. Deci, o dată, procedând la modificare de certificate și, apoi, intervenind cu acest sediu electronic, necesitățile registrului comerțului sunt uriașe.

Vă rog să aveți în vedere și faptul că, în paralel cu această măsură, se întâmplă ceea ce eu spuneam, și anume punerea în aplicare a Legii insolvenței persoanei fizice, pe care Domniile Voastre ați votat-o și știți ce efervescență a creat acel act normativ, implicațiile fiind: 500 de oameni – nevoie la registrul comerțului. Și, în plus de asta, există și problema interconectării la sistemul european a registrului comerțului.

Vă rog să priviți tot acest ansamblu de situații și să decelați dacă veți merge cu acest proiect, pe care, repet, îl salutăm, dacă veți merge cu acest proiect, să prevedeți o perioadă lungă, poate de doi ani, în care să se implementeze. Pentru că, altfel, altfel, proiectul nu va fi valabil. Va trebui ca, la un moment dat, să suspendați efectele legii pe care Domniile Voastre o veți vota.

Aceasta este, dacă vreți, singura formulă pe care noi o putem, în mod rezonabil, aduce în fața Parlamentului. Înțelegem rațiunile, le acceptăm, dar trebuie să procedăm în același timp cu toate aceste chestiuni.

Vă mulțumesc foarte, foarte mult.

Mulțumesc. Inițiatorul, vă rog. Microfonul central.

Domnule vicepreședinte al Senatului, aveți cuvântul.

## Stimați colegi,

Pe bugetul european 2014–2020 ministerul are la dispoziție bani. Nu trebuie decât să-și facă temele și proiectul pentru a putea să ia acești bani ca să-și ia hardul și softul necesare pentru a implementa proiectul.

Dacă lucrurile merg într-un ritm normal în Parlamentul României, la anul, în sesiunea din primăvară, ar trebui votată în Camera Deputaților. Asta înseamnă că prin vară ar ajunge la promulgare și să fie pusă în Monitorul Oficial.

Dacă prevedem în lege 18 luni, de la jumătatea anului 2016, ajungi la începutul anului 2018. Eu cred că-i suficient să prevedem 18 luni, adică un an și jumătate, timp suficient și pentru minister să poată să își ia..., să atragă bani europeni și să își facă echipamentele necesare.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Stimați colegi,

Avem următoarea problemă de procedură. S-a solicitat de către domnul senator Motoc un amendament direct în sală, în plen.

Eu aș vrea să-mi permiteți să pun la vot ideea de a avea acest amendament și, după aceea, să-l rog pe domnul Motoc să susțină forma finală a acestui amendament.

Plenul este de acord cu susținerea unui amendament, care n-a fost depus la comisie, direct în plen?

## Mulțumesc, domnule președinte.

Conținutul art. 8 va fi: „În termen de 18 luni de la data publicării prezentului act normativ, toți operatorii economici sunt datori să-și preschimbe certificatele de înregistrare fiscală în vederea îndeplinirii cerinței prevăzute la art. 3 lit. a) din prezenta lege.”

## Mulțumim frumos.

Învățăm, domnule profesor, să știți. Și noi, cei care avem o anumită vârstă, tot învățăm.

Declar dezbaterile generale închise. Vot, astăzi, ora 12.30.

Punctul 9, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare.

Inițiatorul?

Nu este prezent.

Din partea Guvernului României pentru acest proiect, domnul ministru secretar de stat, Valentin Iliescu. Pe scurt, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea legislativă aflată acum în dezbaterea Senatului are ca obiect modificarea și completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare în vederea impunerii, așa cum rezultă din expunerea de motive, a unor măsuri naționale urgente, care să permită limitarea taxelor pe care supermarketurile le impun producătorilor, eliminarea dependenței economice a producătorului furnizor față de aceste magazine.

Din capul locului trebuie să vă spun că această lege vine în contradicție cu legislația europeană, în primul rând cu regulamentele europene care au aplicabilitate generală și sunt obligatorii în toate elementele lor și se aplică direct în fiecare stat membru.

De asemenea, nu ține cont de practicile comerciale anticoncurențiale, precum practicile comerciale neloiale, obligatorii pentru toate statele membre ale Uniunii Europene.

Există și alte aspecte care țin de Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Concluziile, domnule ministru! Concluziile!

## Mulțumesc.

Supun aprobării dumneavoastră amendamentul făcut în plen.

Stimați colegi, există alte puncte de vedere?

Domnul profesor... Domnul senator! Iertați-mă!

Prima dragoste, știți cum e, nu se uită! Vedeți?!

Da..., mie îmi pare rău că trebuie să intervin, dar judecăm astăzi precum acum 15 ani. Solicitarea inițiatorului era una pentru următorii 15 ani.

Parcă nici nu există cloudul! Și-mi cer scuze față de punctul de vedere al Guvernului! Nici nu-ți mai trebuie... nici calculatoare, nu-ți mai trebuie nici soft, nu-ți mai trebuie nici server de bază de date, nu-ți mai trebuie nici personal, fiindcă totul se întâmplă în cloud, iar conceptul tradițional de e-mail..., notați, cei care sunteți curioși, este un nou concept care face prozeliți în ultimul an și jumătate – _Slack. Slack_ este viitorul.

Nu susținem.

Apreciem faptul că și raportul comisiei ține cont de observațiile noastre, ne-am întâlnit pe raportul de respingere.

Mulțumesc.

Domnul senator Eugen Țapu-Nazare, președintele Comisiei economice.

Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc pe parcursul mai multor ședințe de comisie, în prezența inițiatorului și a reprezentanților Guvernului, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a trimis aviz negativ.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată. Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere și adoptare raportul de respingere și propunerea legislativă.

Mulțumesc. Dezbateri generale.

Vă rog, domnul Iovescu..., domnul senator Iovescu. Microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sunt perfect de acord și cu poziția Guvernului, și cu poziția comisiei. Vreau să spun că această inițiativă se încadrează la... îi putem spune „așa nu”. De aici încolo, să nu mai lucrăm în felul ăsta, să facem inițiative doar de dragul de a le contabiliza. Nici măcar nu le susținem! Aici îi invit pe cei care monitorizează activitatea noastră să vadă câte din inițiativele făcute sunt susținute.

Eu aș fi avut niște întrebări de adresat tocmai inițiatorilor, dar, nefiind aici, nu are rost să prelungesc discuția. Mulțumesc.

Îi aveți pe listă, puteți să faceți corespondență personală.

Să-i contactez personal.

Sigur. Mulțumesc frumos.

Nu! Voiam să-i întrebăm aici.

Și aș mai vrea să spun că aș vrea un nou început, având un guvern care este profund legitim, este votat de reprezentanții poporului, care suntem noi.

Vă mulțumesc.

Am înțeles.

Mulțumesc.

Declar dezbaterile generale închise. Vot, astăzi, ora 12.30.

Punctul 10, Propunerea legislativă privind diminuarea risipei alimentare.

Inițiatorii sunt? Nu sunt prezenți.

Din partea Guvernului României, domnul ministru secretar de stat Valentin Iliescu.

V-am rugat, mai pe scurt, domnule ministru.

Mulțumesc, domnule președinte.

Sincer, îmi este greu să răspund solicitării dumneavoastră, o voi face însă.

Inițiativa legislativă referitoare la combaterea risipei alimentare prevede reducerea risipei alimentare la nivel

național, instituind unele prevederi privind posibilitatea donării alimentelor sigure pentru consumul uman, dar aflate aproape de data expirării, către fundații și asociații umanitare, spitale, orfelinate și cămine de bătrâni, direcționarea alimentelor devenite improprii pentru consumul uman spre consumul către animale, în condițiile prevăzute de legislația sanitarveterinară.

Guvernul consideră necesară existența unui cadru legislativ pentru prevenirea și combaterea risipei de alimente. A făcut și o serie de recomandări. Comisia de specialitate a prevăzut în raportul de admitere cu amendamente.

Vă rog să fiți de acord cu proiectul de lege respectiv.

Mulțumesc.

Comisia de specialitate. Domnul președinte Eugen Țapu-Nazare.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc pe parcursul mai multor ședințe de comisie, în prezența inițiatorului și a reprezentanților Guvernului, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu unanimitatea de voturi ale membrilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise.

Consiliul Legislativ, Comisia pentru mediu și Comisia pentru transporturi și energie au avizat negativ.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere și adoptare raportul de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, dezbateri generale.

Domnule senator Vasiliev, microfonul 3, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Cred că este printre puținele dăți când avem pe ordinea de zi a Senatului două legi aproape identice. Proiectul legislativ de la punctul 10 este aproape identic cu proiectul legislativ de la punctul 12, inițiat de mine.

Vreau să supun atenției dumneavoastră o stare, o situație prin care poate fi..., prin care poate trece orice coleg. Proiectul legislativ de la punctul 12 este depus cu o lună de zile înaintea celui de la punctul 10. Au ajuns să fie cu aceeași zi în Comisia economică, în aceeași zi expiră tacit. Lăsăm la o parte acest lucru.

În ședința Comisiei economice ni s-a dat – ambelor legi – termen două săptămâni să ne punem de acord și să găsim o formulă comună. Eu, elev sârguincios, am fost la Ministerul Agriculturii, tot ce a fost negativ în Consiliul Legislativ am venit cu modificare, m-am pliat pe tot ce ni s-a reproșat că nu ar fi bine, doar ca această lege să treacă. Dovadă că nici azi inițiatorii nu sunt aici, la Ministerul Agriculturii am fost singur.

După tot ce am făcut timp de două săptămâni, întâlniri și modificări, astfel încât să corespundă obiecțiilor... Vreau să fac o paranteză aici și să spun că în legea mea, cu o lună înainte, în proiectul meu legislativ m-am exprimat greșit și am spus „agent economic” în loc de „operator economic”, așa au scris și deputații la o lună după. Am făcut referire la legislația franceză, pentru că legea mea, proiectul meu legislativ, era în conformitate cu un proiect adoptat în unanimitate de Marea Adunare Națională... de Adunarea Generală a Franței, acest lucru este scris și în proiectul de lege de la o lună de zile după mine. Nu spun că este copiată, fiecare are drept de liberă inițiativă.

Vreau să spun altceva: această curiozitate că ajung odată, și explicația ar fi vacanța parlamentară... Dar vreau să spun altceva: după ce eu am făcut toate demersurile să remediez ceea ce mi s-a spus de către Consiliul Legislativ, de către mediu, de către tot, am întâlniri la Ministerul Agriculturii, sunt singurul din această, să spunem, echipă care a lucrat – echipă în sensul că sunt două legi –, Comisia economică îmi dă mie la legea, proiectul meu legislativ, aviz negativ, iar grupului de deputați care nu a mișcat un deget și care nu este nici măcar astăzi aici – așa, din respect pentru Senat – îi dă aviz favorabil.

O situație mai curioasă, într-adevăr.

Domnul senator Nicolae Vlad Popa, la dezbateri generale, da?!

Îl rog pe domnul senator Nazare să pregătească un răspuns față de interpelarea făcută în direct, în plen, astăzi, de domnul senator Vasiliev.

Din păcate, termenul de „copy-paste” a fost adoptat și, din păcate, uzitat în politică de mai mult timp, inclusiv la nivel de prim-ministru, dar astăzi avem o dovadă clară. S-a copiat după o lege europeană. Nu e numai în Franța, domnule coleg, există și în alte țări de mult, mult timp o asemenea legislație, pentru că ei și-au dat seama că, într-adevăr, există la nivel european această nesăbuită formulă de a arunca alimente care pot fi de folos celor care sunt în situație materială dificilă.

Este foarte bine că avem, în sfârșit, în România o astfel de reglementare. Cine pe cine a copiat contează mai puțin, contează ca noi să înțelegem că avem nevoie de o reglementare care să ducă la o diminuare a acestui flagel de aruncare pe apa sâmbetei a alimentelor care se pot consuma.

De aceea, acestea fiind zise, cred eu că interesul este nu de a avea un autor, ci de a avea o lege bună pentru țară.

Da. Dacă tot ați abordat subiectul, vă aduc aminte de cum sunt Codul civil și Codul de procedură civilă, colegule! Apropo de influențe serioase din legislația din Quebec sau din alte state.

Domnul senator Bota, vă rog.

## Mulțumesc.

E bine că avem un concurs pe această inițiativă legislativă, pe această temă, un concurs între inițiatori. Pe mine mă surprinde mai mult punctul de vedere al Guvernului vechi – că punctul de vedere al actualului Guvern nu-l avem încă și cred că ar fi normal să avem punctul de vedere al noului Guvern – și mă surprinde punctul de vedere negativ, și, de asemenea, mă surprinde punctul de vedere pozitiv și negativ al aceleiași comisii.

Avem o situație de fapt în țară referitor la maniera în care se gestionează aceste produse la limita termenelor de expirare. Faptul că nimeni nu obligă pe nimeni să facă ceva, ajungem să asistăm la o aruncare a acestor produse la gunoi, efectiv, în loc să fie valorificate, așa cum este în orice țară civilizată.

De asemenea, avem o defecțiune legislativă, dacă pot să-i spun așa, cu privire la maniera în care sunt susținute acțiunile fundațiilor și asociațiilor care au ca scop sprijinirea unor instituții, a altor asociații și fundații care au ca scop caritabil hrana pentru diferite persoane.

Cred că inițiativele, și de la 10, și de la 12, ar trebui să dăm un vot pozitiv, să le aprobăm, și la Camera Deputaților grupul de inițiatori de la una și de la alta să facă bine să facă o lege comună, bună pentru toată lumea. Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Ideea este bună, dar nu respectăm principiul bicameralității – o primă chestiune.

A doua chestiune. Trebuia – de asta l-am rugat pe domnul Nazare să spună punctul de vedere – chestiunea rezolvată la comisie, ca să venim în plen cu un singur proiect. În sfârșit, acum e târziu.

Aș vrea să sintetizăm, stimați colegi, dezbaterile. Există riscul, așa cum v-am prevenit, să intrăm pe aprobări tacite pe foarte multe legi. Nu vreți să ne ajutați deloc.

Doamna senator Câmpeanu, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Dacă se poate, nu foarte în detaliu.

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Și Deneș.

## Domnule președinte,

Voiam să spun exact ce ați spus și dumneavoastră, că îmi aduc foarte bine aminte că s-a întors la comisie ca să se pună de acord cele două legi, cele două inițiative. Și nu era mare lucru! Nu înțeleg de ce orgoliul ca domnul să apară ca singur inițiator al unei legi, în loc să avem o lege bună pentru toată lumea!

Și este greșeala fundamentală pe care noi o facem în comisii: avem de atâtea ori în Parlament câte patru-cinci inițiative legislative pe aceeași temă, trec prin comisii fiecare separat. De ce sunt aceste comisii de specialitate? Să punem ghilimele, atunci, la „specialitate”!

Or, este cazul ca aceste propuneri, care sunt la fel, au același obiect de reglementare, în comisie să se unească, să-i treacă pe toți inițiatori la legea respectivă și să nu ne mai întâlnim în Parlament cu astfel de situații ridicole, pur și simplu _._

Mulțumesc.

Domnul senator Deneș, vă rog. Microfonul 4.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Sigur, nu vreau să iau apărarea deciziilor pe care le iau comisiile, numai că aceste proiecte, propuneri legislative, nu vin în același timp, una vine mai devreme, alta mai târziu

și, sigur, nu putem să învinuim sau să tragem la răspundere pentru deciziile care se dau vizavi de rapoartele pe o propunere, chiar dacă sunt foarte asemănătoare propunerile respective.

Sigur, intenția inițiatorilor este una nobilă și una corectă, numai că, dacă ați fi citit în detaliu propunerea legislativă pe care au făcut-o colegii, ați fi văzut acolo că există un cuvânt foarte ambiguu, care nu poate să fie clar, să zicem așa, demonstrat vizavi de intenție.

Spune acolo că dacă distruge, mă rog, produsele, alimentele care se apropie de termenul de expirare în mod intenționat. Cine demonstrează acest lucru? Intenționat sau neintenționat. Și, mai mult de atât, poate să vină să-ți spună că le-ai distrus intenționat și pentru asta să-ți dea o amendă de 10.000 de lei.

Mulțumesc tare mult.

Ceea ce este destul de ambiguu. Mulțumesc.

Domnul senator...

Bumbu.

Domnul senator Popa?!

Domnul senator Oprea și, după aceea, domnul senator Bumbu, și ceilalți colegi care doresc să se înscrie.

Și domnul senator Motoc.

Și domnul Vasiliev..., încă de 10 ori, dacă doriți! Suntem aici.

Subiectul de față intră în categoria „poveștii cu rabinul”, când fiecare dintre părți are dreptate, dar, de fapt, niciuna dintre părți nu este pe trend. Ține de trendul arhicunoscut „sharing economy”. Este alt fel de voluntariat. Campioana mondială a fost o tânără care a făcut exact ceea ce își propun colegii noștri să legifereze și să-și pună și problema cum se contabilizează. Sunt lucruri care depășesc subiectul. Voluntariatul a făcut-o pe tânăra respectivă să fie glorie mondială, pentru că a adunat toate părțile care oferă produse la limita expirării sau produse de după evenimente și le-a legiferat, făcând ceea ce organismele abilitate nu reușeau: să fie puse în scenă.

Deci pentru cei care vor să vadă, într-adevăr, cum se valorifică un astfel de scop există o literatură foarte faină în zona „sharing economy”, prin voluntariat.

## Mulțumesc.

Domnule senator Bumbu. Vă rog, pe scurt. Și domnul senator Motoc, tot pe scurt, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Foarte pe scurt. M-am regăsit de multe ori în această situație. Nu este o problemă formală, este o problemă de fond. Unele comisii au înțeles să comaseze, să solicite un

punct de vedere comun, dar uitați că se întâmplă aceste lucruri.

Și, pentru a vedea că nu este o formalitate, propunerea de pe punctul 10 a fost depusă cu o lună întârziere, mai târziu adică, iar cea de pe punctul 12, care este respinsă, a fost anterior depusă. Deci este clar că ceva nu funcționează.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Domnul senator Motoc, ultimul vorbitor la acest proiect.

Vă rog.

Voiam să spun că, cu toate că această inițiativă este una extrem de benefică, există totuși o temere care vine și din zona societății civile, cea legată de faptul că, în condițiile în care va exista această posibilitate, mă rog, obligatorie prin lege, de a se da, de a se dona alimentele așa-zis încă potrivite pentru consumul uman, dar aflate aproape de data expirării, către fundații, către persoanele instituționalizate, există riscul ca acest lucru să se întâmple exact în ultima zi înainte de expirare. Și să ținem cont de comportamentul balcanic al multora dintre concetățenii noștri! Și nu există siguranța că în fluxul care urmează până ajunge la consumatorul direct, persoană instituționalizată, nu vor exista probleme, în special la produsele din carne, de exemplu, în așa fel încât aceste persoane să fie puse în pericol.

Aici trebuie să-i atenționăm pe cei din direcțiile sanitarveterinare că trebuie să aibă om foarte..., cu competențe foarte clare în privința supravegherii modului în care aceste produse sunt transferate către zonele cu persoane instituționalizate.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc frumos.

Vă rog să mă iertați, dar ar trebui să supun aprobării închiderea dezbaterilor totuși. E un proiect important, mai avem unu... Este cazul să supun aprobării dumneavoastră închiderea dezbaterilor?

Supun aprobării dumneavoastră închiderea dezbaterilor.

Vot, astăzi, ora 12.30.

- Punctul 11...

O să răspundeți la punctul 12.

- Punctul 11, Propunerea legislativă privind interzicerea

- exportului de lemn.

Inițiatorul este prezent?

Din partea Guvernului României, domnul secretar de stat Valentin Iliescu.

Și dumneavoastră, pe scurt, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect interzicerea exportului de materiale lemnoase sub formă de bușteni, cherestea și lemn de foc pentru o perioadă de 5 ani.

Aceste măsuri sunt necesare, spun inițiatorii, în scopul refacerii suprafeței forestiere și pentru respectarea dreptului oricărei persoane la un mediu ecologic și sănătos. Trebuie să vă spun din capul locului, doamnelor și domnilor senatori, că există, în momentul de față, suficiente reglementări în domeniu, astfel încât comercializarea materialelor lemnoase să fie reglementată conform unei legislații foarte precise: Hotărârea Guvernului nr. 470/2014 privind aprobarea Normelor referitoare la proveniența, circulația, comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spațiilor de depozitare a materialelor.

De asemenea, există măsuri de aplicare a unui regulament, Regulamentul Uniunii Europene nr. 995/2010. Guvernul și Ministerul Afacerilor Externe nu susțin inițiativa...

Mulțumesc!

...considerând că, așa cum a fost formulată, încalcă prevederile art. 35 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Mulțumesc, domnule ministru. Domnule președinte Eugen Țapu-Nazare, vă rog. Microfonul 2... 6! Pardon!

## Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc pe parcursul mai multor ședințe ale comisiei, în prezența inițiatorului și a reprezentanților Guvernului, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere, cu amendamente respinse.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul, Ministerul Afacerilor Externe și Consiliul Concurenței nu susțin inițiativa.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a transmis aviz favorabil.

Comisia pentru mediu și Comisia juridică au transmis avize negative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere și adoptare raportul de respingere, cu amendamente respinse, și propunerea legislativă.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

##

O secundă!

Autorul amendamentului respins dorește să-l susțină public?

Nu.

Doamna Anghel, la dezbateri generale, aveți cuvântul. Microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Eu și în comisie am dat un vot pozitiv legii, pentru că, în momentul în care vii și spui că o hotărâre de guvern care aprobă niște norme poate să înfrângă o inițiativă legislativă, mi se pare aberant din partea Guvernului.

Și, apoi, avem tratatul, dar putem suspenda pe o perioadă limitată exportul de lemn pe picior! Trebuie să înțelegem un singur lucru: țara asta nu e numai a noastră. Avem și copii, avem și nepoți, dar și pentru noi! O vor lua munții la vale până la urmă! Chiar nu se poate face ceva?!

Și, apoi, în lege – nu s-a mai spus – este interzis în țările din afara Uniunii Europene. Cine ne obligă pe noi să dăm lemn la export pe picior în afara Uniunii Europene?!

Nu, domnilor, trebuie să votați această inițiativă legislativă, dacă vă pasă puțin de această țară...

Mulțumesc.

...de mediu, de sănătate și de averea pe care o lăsăm copiilor și nepoților noștri! Mulțumesc.

Mulțumesc tare mult, doamna senator. Declar dezbaterile generale închise. Vot, astăzi, 12.30.

Punctul 12, Propunerea legislativă privind combaterea risipei alimentare.

Declar dezbaterile generale deschise.

Îi dau cuvântul domnului senator Vasiliev, inițiatorul acestui proiect, și, după ce va prezenta și poziția comisiei de specialitate, îl rog și pe domnul senator Nazare să exprime punctul de vedere vizavi de indicația sau de reclamația...

Vă mulțumesc, domnule președinte.

O să prezint foarte scurt. Proiectul legislativ se referă la interzicerea efectivă... și, aici, o să continui discuția avută de colegul meu de la Grupul PNL mai devreme, care spunea că e posibil ca în ultima zi să facă o donație și să nu poată fi folosită...

Da, dar pe scurt!

Proiectul legislativ interzice aruncarea la gunoi... Și am introdus termen, că tot suntem noi obișnuiți cu termenul „rezonabil”, am introdus un termen rezonabil în care să se facă această donare, tocmai pentru ca produsul să poată fi folosit la capătul lanțului, la beneficiar.

Asta ar fi proiectul legislativ prin care să interzicem să mai ajungă mâncare la rampele de gunoi și în cuptoarele unde este arsă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Din partea Guvernului, domnul ministru secretar de stat Valentin Iliescu, 30 de secunde.

Mulțumesc, domnule președinte.

Doresc... și vă rog să mă iertați dacă la intervenția anterioară, la proiectul de la punctul 10, am formulat o informație incorectă. În principiu, Guvernul este de acord cu măsura instituită și în proiectul anterior, și în acest proiect.

Ce se întâmplă însă cu acest proiect – este un lucru pe care l-a subliniat și comisia de specialitate – este că proiectul, așa cum a fost fundamentat – îmi cer scuze, domnule senator –, nu întrunește normele de tehnică legislativă, nu este corelat cu regimul comercializării produselor alimentare, precum și al etichetării alimentelor și este deficitar în ceea ce privește reglementarea răspunderii contravenționale, îngreunând aplicarea în practică a respectivelor norme.

Era firesc ca cele două proiecte să se întâlnească într-un singur raport și, evident, fiind o problemă corectă pe fond, ea să primească susținerea Senatului României. Vă mulțumesc.

Domnul senator Nazare, președintele comisiei de specialitate. Microfonul 6.

## **Domnul Eugen Țapu-Nazare:**

Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc pe parcursul mai multor ședințe de comisie, în prezența inițiatorului și a reprezentanților Guvernului, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere.

Consiliul Legislativ și Comisia pentru mediu au avizat negativ.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere și adoptare raportul de respingere și propunerea legislativă.

Și, acum, aș face câteva precizări.

Este adevărat că inițiativa...

Vă rog! Stimați colegi!

...domnului senator este cam cu o lună înainte, dar la comisie au ajuns ambele inițiative în același timp din cauza vacanței parlamentare.

Inițiativa colegilor de la Camera Deputaților este o inițiativă mai amplă și am dezbătut-o..., pe ambele le-am dezbătut în comisii, i-am rugat pe inițiatori să se pună de acord, să devină coinițiatori. N-au ajuns la un consens.

Inițiativa colegilor de la Cameră cuprinde și punctele esențiale din inițiativa colegului senator, astfel încât comisia a decis, spun eu, în cunoștință de cauză și decizia a fost corectă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Dezbateri generale. Vă rog, domnule senator Duruț. Vă rog, microfonul 3.

Sigur că apreciez inițiativa colegilor, dar aici trebuie să fie o problemă mult mai profundă.

Siguranța alimentului este o problemă de bază a omenirii. Putem să ne trezim în fața unor toxiinfecții alimentare majore.

La ora actuală, alimentele au doar termen de valabilitate. Termenul de valabilitate este stabilit de producător. Toți producătorii au tendința de a da un termen de valabilitate cât mai mare. În varianta în care se dă la limita valabilității, până se consumă, apare produsul expirat.

Trebuie să revenim la o lege pe care am avut-o, în care componenta alimentară are două probleme: termenul de garanție și termenul de valabilitate.

Termenul de valabilitate poate fi prelungit sau ajunge să fie mărit cu 30% din termenul de garanție de către o autoritate competentă. Deci produsul are un termen de garanție, iar o autoritate competentă, în momentul când expiră termenul de garanție, poate să-i prelungească termenul de garanție cu maximum o treime.

Dacă nu facem această modificare a legislației, se ajunge să consumăm alimente peste termenul de valabilitate, ceea ce nimeni nu poate să-și asume ca responsabilitate. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Corlățean.

Aș ruga grupurile parlamentare să se limiteze la un vorbitor de grup.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Eu aș vrea să exprim o critică foarte serioasă la adresa Comisiei economice pentru faptul că, în realitate, comisia are o competență deplină și suverană să unifice. Nu trebuie să aștepte ca inițiatorii să se pună neapărat de acord. Are competență, atunci când gestionează două inițiative legislative care propun o reglementare pentru același domeniu, să facă această unificare. E un principiu fundamental al competenței parlamentare.

Deci, din acest punct de vedere, în opinia mea, a fost vorba totuși de o abordare mai degrabă discriminatorie și, sincer, mă îndoiesc că acele criterii și exigențe extrem de scrupuloase pe care le-a menționat reprezentantul Guvernului față de această inițiativă de la pct. 12 ar fi cu adevărat îndeplinite de inițiativa de la pct. 10. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

30 de secunde, domnul senator Deneș.

E al treilea reprezentant al Grupului PSD și văd că nu sunteți nici inițiatori... grupul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Sigur, e o inițiativă importantă și, probabil, din acest motiv luăm mai mulți cuvântul.

Stimați colegi,

Vreau să fac o precizare. Nu tot ce este... nu toate propunerile legislative care sunt ample nu... neapărat, nu sunt și ambigue. Această inițiativă legislativă de la pct. 12 este simplă, dar foarte clară: toți agenții comerciali care au peste 400 de m[2] trebuie să facă un contract cu o asociație, cu o firmă care să poată să consume aceste produse care se apropie de termenul de expirare.

Drept urmare este o inițiativă mult mai clară decât cea pe care am discutat-o la punctul 10. Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu. Declar dezbaterile generale închise.

Vot, astăzi, 12.30.

Vreți să luați cuvântul?

Păi, n-am o problemă.

Domnul Belacurencu, domnul Oprea... Cine mai dorește?

Dacă o să votați, că eu... fără vot nu pot să trec nimic, să știți!

Domnul senator Belacurencu. Microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Am intrat într-o spirală a criticii cu care eu nu sunt de acord, ca vicepreședinte al Comisiei economice.

Domnul președinte a precizat: cele două inițiative au venit cam în același timp la comisie. Inițiativa colegilor de la Camera Deputaților a fost mai amplă. Mai mult decât atât, s-au mișcat mai repede ori au fost înțeleși mai bine de către reprezentanții Guvernului și au venit cu amendamentele însușite și de Ministerul Agriculturii, și de ANSVSA, amendamente foarte, foarte importante.

Vreau să vă rog, stimați colegi, să vă aplecați atenția asupra inițiativei colegilor de la Camera Deputaților, să vedeți că preia aproape mot-à-mot cele două articole care sunt inițiate de colegul nostru Vasiliev, care merită tot respectul.

De aceea, comisia, în vreo trei runde de discuții, și stafful comisiei au formulat raport de admitere pentru una dintre inițiative și raport de respingere pentru cealaltă, cum este normal.

Nu comisia stabilește dacă și inițiatorul, colegul nostru, devine inițiator pe inițiativa colegilor de la Camera Deputaților.

Mulțumesc.

Sigur că peste voința părților inițiatoare nu se poate trece. Domnul senator Oprea, vă rog. Microfonul central.

Accentuez ceea ce am spus mai devreme și edificatoare sunt două imagini la conceptul mondial „Sharing is caring” (să folosim împreună, având grijă împreună): „al meu” – este o casetă fără bifă, „al tău” – este casetă fără bifă, „al nostru” – se pune bifă, și sunt trei cățeluși care, împreună, cară un oscior. Poate că mai clar decât atât nici nu există!

Și, apoi, mesajul, foarte pe scurt: când tu ai ceva în plus, de exemplu, mâncare, și prietenii tăi ar vrea și ei un pic, de aici intervine sensul „sharing is caring”.

Deci cred că mult zgomot pentru nimic. Lucrurile se așază natural, dacă am gândi împreună pentru folos comun.

Mulțumesc.

Declar dezbaterile generale închise. Vot, 12.30.

Punctul 13, Propunerea legislativă privind decontarea serviciilor medicale pentru fertilizarea _in vitro_ și embriotransfer.

Inițiatorii?

Nu sunt prezenți.

Din partea Guvernului României la acest proiect, domnul Valentin Iliescu.

Vă rog, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Inițiatorii acestei propuneri legislative se referă la includerea serviciilor de fertilizare _in vitro_ și embriotransfer în categoria serviciilor decontate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, introducând anumite limitări în ceea ce privește accesul pacienților la aceste servicii.

Guvernul nu este de acord cu o asemenea măsură, având în vedere că serviciile medicale pentru fertilizare _in vitro_ și embriotransfer fac parte din categoria serviciilor de înaltă performanță și, în mod expres, nu pot fi decontate din Fondul național unic de asigurări sociale.

Vă informez că, prin Programul național de transplant de organe, țesuturi și celule de origine umană, Subprogramul de fertilizare _in vitro_ și embriotransfer se face anual pentru 300 de cupluri.

Nu suntem de acord, de asemenea, ca, prin transferul sumei de bani de la Ministerul Sănătății la Fondul unic național de asigurări, să creăm posibilitatea ca foarte mulți români să poată beneficia, dar, de fapt, să introducem un acces inechitabil și discriminatoriu.

Concluziile?!

Suntem de acord cu raportul de respingere pe care comisia l-a dat și în fond, și la prima instanță, și după retrimiterea la comisie.

## Mulțumesc.

Domnul senator Bodog, din partea comisiei. Vă rog, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din data de 3 noiembrie 2015, reexaminând propunerea legislativă, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, să mențină raportul de respingere.

Mulțumesc. Dezbateri generale. Vă rog, domnule senator Cadăr. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Sunt îngrijorat că am auzit a doua oară de la un medic, președintele comisiei, atât de categoric „nu”.

Sunt îngrijorat că aud din partea Guvernului că acest tratament este considerat de înaltă calitate, când întâlnim aproape în fiecare județ clinici private care sunt pregătite să ofere aceste servicii.

Ar trebui să ne îngrijoreze rata natalității în țară și, dacă luăm în considerare că este o problemă de sănătate și, în special, datorată stresului, limităm persoanele care sunt afectate de stres, de viteza pe care ne-o dă civilizația să mai creeze familii, copii, și dăm celorlalte clase posibilitatea să completeze poporul român.

Mulțumesc.

Mulțumesc tare mult, domnule senator. Domnule senator Boeriu, vă rog. Microfonul 2.

Inițiatorul, dacă este? Nu este.

Din partea Guvernului României, domnul ministru secretar de stat Liviu Stancu.

Pe scurt, domnule ministru, vă rog.

Domnule președinte, Onorat...

Doamnelor și domnilor membri ai Senatului,

Noi am prezentat un punct de vedere favorabil proiectului, cu o serie de propuneri de corelare tehnică.

Ca urmare, punctul de vedere al Ministerului Justiției a fost de susținere a proiectului, cu aceste formule pe care le-am indicat în comisii.

## Mulțumesc.

Din partea Comisiei juridice, prezentă, doamna senator Federovici.

Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Aici, la această propunere legislativă, nu se pune problema de fapt dacă vom face sau nu vom mai face fertilizări _in vitro_ . Se pune problema că costurile pentru aceste fertilizări nu trebuie să aparțină Casei Naționale de Asigurări, ci trebuie suportate din programe naționale la nivelul Guvernului, al ministerului de resort.

Deci nici comisia, nici Guvernul nu sunt împotriva fertilizării _in vitro_ , dar au dreptate, și am spus-o și data trecută, nu trebuie decontată din banii Casei Naționale de Asigurări, ci din programele de sănătate ale ministerului. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul senator Bodog. Microfonul central, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte, și-i mulțumesc domnului senator Boeriu pentru precizările făcute.

Acest lucru voiam să-l spun și eu. În momentul de față, Ministerul Sănătății are un program pentru această afecțiune, un program național de sănătate pentru fertilizare _in vitro_ . Și considerăm... noi am considerat în comisie, și eu ca specialist consider același lucru și ca senator implicat într-o inițiativă legislativă pe acest domeniu, considerăm că este mult mai bine finanțat printr-un program de sănătate, decât dacă ar fi finanțat din Fondul unic de asigurări de sănătate, motiv pentru care vă solicit să respingeți această propunere legislativă.

Vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc și eu. Declar dezbaterile generale închise. Vot, astăzi, ora 12.30.

Punctul 19, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 24 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Comisia juridică vă propune un raport favorabil pentru această propunere legislativă și ne referim, în special, la forma adoptată de Camera Deputaților.

Mulțumesc. Dezbateri generale. Domnul senator Nicolae Vlad Popa.

## Stimați colegi,

Este o problemă extrem de gravă. Modificările acestea duc în derizoriu, pot spune, măsurile care sunt luate împotriva celor care abuzează prin acte care au fost anulate în cadrul unor judecăți, al unor decizii irevocabile. Se ajunge ca amenda să fie fixată pe zi, limitată la 20% din salariul minim.

Deci 20% din salariul minim este o sumă foarte, foarte mică, care nu face..., n-are efectul cuvenit. Efectul cuvenit este ca cel care a aflat dintr-o sentință judecătorească că a făcut un act care a fost anulat să pună în legalitate, să facă de îndată modificările cuvenite.

Or, dacă îl amendezi cu 20% din venitul minim, care este, așa cum spuneam, încă foarte mic, în România, el poate să aștepte până când..., mă rog, suma e mai importantă.

Mai mult decât atât, e o prevedere care spune că instanța de executare poate să anuleze..., poate să reducă sau să anuleze aceste amenzi, penalități. Nu cred că e bine!

Eu nu știu ce n-a funcționat până acum bine, ca să se ajungă la o astfel de modificare. Modificarea eu o știu, este în favoarea celor care prin... cu voință sau, mă rog, din greșeală au făcut acte care au produs prejudicii. Și cei care au fost obligați de îndată, pe zile întârziere, să repare acea greșeală. Nu cred că e bine ceea ce facem. Vă rog să mă credeți!

Camera a făcut o lege care are destinația, probabil, a unor primari care au greșit și care sunt puși la plată, dar nu cred că e bine să acționăm în acest fel, reducând... sau ducând în derizoriu o măsură a justiției.

Mulțumesc tare mult. Declar dezbaterile generale închise. Vot, astăzi, 12.30.

Revenim la punctul 14, clasic, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2015 privind acordarea unor facilități fiscale.

Din partea Guvernului... A ajuns domnul Attila György? A ajuns, da.

Ne făceam griji că rămâneți la Camera Deputaților, de asta...

Vă rog, aveți cuvântul. Pe scurt!

## **Domnul György Attila** _– secretar de stat_

_în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin Ordonanța nr. 44/2015 s-a prevăzut, în principal, anularea penalităților de întârziere, precum și a unei cote de 54,2% din dobânzi, aferente obligațiilor de plată principale către bugetul general consolidat, administrate de ANAF și restante la data de 30 septembrie 2015.

Susținem forma comisiei. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule ministru.

Din partea comisiei, președintele acesteia, domnul senator Viorel Arcaș.

Mulțumesc, domnule președinte.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță de urgență.

Consiliul Economic și Social a transmis, de asemenea, un aviz favorabil.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia economică, industrii și servicii au transmis, de asemenea, avize favorabile.

Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și avizele primite și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Mulțumesc, domnule senator. Dezbateri generale. Domnul senator Bota. Microfonul 3.

## Mulțumesc.

Ordonanța Guvernului vine să rezolve o problemă pe care Comisia pentru buget din Senat a solicitat-o cu doi ani în urmă. Și chiar am făcut un proiect legislativ care se află încă în stand-by la Camera Deputaților.

Nu este nicio problemă că această problemă o rezolvă Guvernul, și nu o rezolvă parlamentarii, chiar mai bine mai târziu decât niciodată. Dar vreau să transmit Guvernului, reprezentantului Ministerului Finanțelor, că această ordonanță, de fapt, în acest moment își face efectul. Structurile Ministerului Finanțelor în teritoriu, din păcate, continuă să funcționeze ca și când această ordonanță n-ar fi existat. Ei în continuare își fac procedurile de recuperare, de executare, în loc să-i întrebe pe agenții economici dacă

vor dori să beneficieze de această ordonanță sau nu, având în vedere că termenul de aplicare al fiecărui agent economic este 30 martie.

Prin urmare, ar trebui, la nivelul ministerului, să dați un ordin de ministru sau altceva similar ca putere, astfel încât să nu continuați în vechea filozofie de recuperare a creanțelor, întrebându-i pe agenții economici prima dată dacă vor urma sau nu să aplice pe baza acestor prevederi ale ordonanței. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Alte puncte de vedere nu sunt. Declar dezbaterile generale închise. Vot, astăzi, 12.30.

Punctul 15, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative în vederea transpunerii unor acte juridice ale Uniunii Europene în domeniul protecției mediului.

Din partea Guvernului României, domnul secretar de stat Liviu Stancu. Vă rog.

Onorați membri ai Senatului,

Acest proiect este elaborat în vederea completării transpunerii unor acte normative europene. Mă refer la Directiva nr. 99/2008 și la Directiva nr. 123/2009.

Modificările legislative propuse se referă la agravarea regimului sancționator al persoanei juridice pentru încălcarea normelor privind protecția mediului, prin sporirea cuantumului amenzii penale cu care aceasta poate fi sancționată, și remedierea situațiilor de suprapunere legislativă semnalate de Comisia Europeană.

Acesta este, pe scurt, dezideratul acestui text de lege, pe care vă rugăm să-l primiți în vederea votului.

Mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru mediu, domnul senator Ionuț Elie Zisu.

Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În ședința din 10.11.2015, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea de voturi a membrilor prezenți, să adopte raport de admitere.

Comisia pentru mediu supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt. Le declar închise.

Vot, astăzi, ora 12.30.

Punctul 16, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2015 privind unele măsuri pentru asigurarea mijloacelor de transport destinate activității de curierat a materialelor clasificate și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Doamna secretar..., doamna chestor al Ministerului de Interne, doamna Irina Alexe, punctul de vedere al Guvernului pentru acest proiect de lege.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2015 s-au reglementat următoarele: achiziționarea de către ORNISS a două mijloace de transport auto, prin derogare de la prevederile art. 5 alin. (8) din Ordonanța Guvernului nr. 80/2001; achiziționarea mijloacelor de transport auto se suportă din bugetul ORNISS, în limita fondurilor aprobate pe anul 2015 cu această destinație.

De asemenea, s-a reglementat modificarea și completarea Legii nr. 82/1992 privind rezervele de stat, în sensul creării cadrului juridic privind scoaterea, cu titlu gratuit, în situații excepționale, a unor produse din rezerva de stat pentru instituțiile cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale, reglementarea unor aspecte referitoare la suportarea de către instituțiile beneficiare ale produselor scoase din rezerva de stat a contravalorii TVA și a accizei prevăzute de Codul fiscal și stabilirea modalității de reîntregire a stocurilor, respectiv finanțarea de la bugetul de stat prin bugetul MAI pentru agenție.

Concluzia.

De asemenea, a fost modificată și completată Legea nr. 191/1998 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Protecție și Pază, în vederea asigurării cadrului legal care să permită luarea unor măsuri de protecție pentru unele persoane.

Vă rugăm să fiți de acord cu adoptarea în forma propusă și vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Vreau să fac câteva precizări, să reliefez și atmosfera care a fost, a discuțiilor din Comisia pentru apărare.

S-a apreciat atunci că printr-un proiect legislativ se amendează trei domenii, adică se amendează..., până la urmă, se fac referiri la trei instituții și nu este bine. Poate că a fost o greșeală, trebuie să recunosc, a Guvernului. Eu sper că actualul Guvern, de tehnocrați, cu o expertiză deosebită, nu va mai face o asemenea greșeală.

Doamna Alexe a făcut aici referire... E vorba de două autoturisme la ORNISS, care erau, tehnic, depășite de mult, și că se creează un cadru juridic prin care să poată fi scoase de la rezervele de stat fel și fel de produse, în mod special cele energetice, în caz de calamitate, și să nu se mai ajungă în situații de a fi o hotărâre de guvern sau dispoziție de ministru.

Eu am făcut câteva amendamente și colegii mei au susținut și au fost de acord. Chiar comisia a făcut un amendament, per ansamblu, ca șefii de partide politice – mă refer la SPP, la legea SPP-ului –, șefii de partide politice să nu beneficieze de serviciile de pază și protecție, în mod special un articol destinat lor, văzând și atmosfera din stradă, din mass-media și așa mai departe. În schimb, există un articol – 3, dacă nu mă înșel – care este atotcuprinzător. Pentru orice persoană publică care dorește să aibă, să beneficieze de un serviciu de protecție și pază poate să se facă o solicitare SPP-ului în acest caz..., pardon, în această direcție, contra cost.

Tot la SPP, amendamentul a fost..., s-a dorit ca întreaga activitate a Serviciului de Protecție și Pază să constituie secret de stat. Era o amendare a legii, ceva în plus. Or, membrii comisiei au hotărât să se mențină vechea prevedere din legea SPP-ului, ca numai activitatea operativă a acestui serviciu să fie secret de stat, și nu orice fel de activitate.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Comisia de specialitate. Domnule președinte, vă rog.

## Domnule președinte,

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări au luat în dezbatere proiectul de lege.

În urma dezbaterii, cu majoritate de voturi, cele două comisii, în ședințe separate, au hotărât să adopte raport comun de admitere, cu amendamentele adoptate de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională în data de 10 noiembrie 2015.

În consecință, supunem plenului Senatului spre dezbatere și adoptare raportul comun de admitere, cu amendamente, cuprinse în anexă, împreună cu proiectul de lege.

Mulțumesc domnului președinte Obreja. Dezbateri generale? Domnul senator Stuparu, microfonul 4.

Mulțumesc și eu. Alte puncte de vedere? Nu sunt.

Declar dezbaterile generale închise.

Vot, 12.30.

Punctul 17, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției și a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Din partea Guvernului României, domnul Gabriel Lungu,

da?

Vă rog, domnule ministru.

## Mulțumesc.

Unul dintre obiectivele prioritare ale proiectului de lege îl reprezintă eliminarea cauzelor care au generat dificultăți în derularea procedurilor de adopție și oferirea unor soluții legislative adecvate, care să asigure o mai bună și facilă funcționare a sistemului de adopții din România.

Având în vedere aceste aspecte, suntem de acord cu raportul comun al comisiilor de specialitate din Senat.

## Mulțumesc.

Din partea comisiilor de specialitate, respectiv Comisia juridică, Comisia pentru muncă și Comisia pentru drepturile omului, domnul senator Frătean.

Vă rog.

Comisiile prezintă Senatului raportul comun de admitere, cu amendamente admise.

Legea este organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Domnule senator Iovescu, vă rog.

Mulțumesc.

Din nou vin să felicit Guvernul.

Sunt, am fost și voi fi un susținător al adopției. Este o măsură foarte bună. Ați luat niște măsuri foarte bune în această inițiativă și vreau să subliniez doar trei dintre ele:

– eliminarea termenului de doi ani stabilit pentru valabilitatea statutului de copil adoptabil. Odată obținut acest statut, ca urmare a pronunțării unei hotărâri de către instanță, va fi valabil până la încuviințarea adopției. Este un lucru extraordinar de bun;

– prelungirea valabilității atestatului de familie adoptatoare de la un an la doi ani.

Vă rog să sintetizați, domnule senator. Vă rog să sintetizați.

Și ultimul, foarte scurt. Ultimul, referitor la adopția internațională: reducerea termenului în care un copil poate deveni eligibil pentru adopția internațională de la doi ani la un an.

Felicitări „albinelor” din Guvern! Vă mulțumesc.

Mulțumim frumos. Dezbaterile generale declarate închise. Vot, peste cinci minute.

Punctul 18, Legea pentru modificarea Legii serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006.

Este la reexaminare.

Din partea Guvernului României, prezent domnul Valentin Iliescu.

Vă rog să încercați să vă încadrați în timp.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori...

## O secundă numai!

Rog liderii grupurilor parlamentare să invite colegii în sală, pentru că la 12.30 avem sesiune de vot și pentru legi organice, și pentru legi ordinare.

Iertați-mă, domnule ministru. Vă rog, continuați.

Vă mulțumesc frumos.

Doamnelor, domnilor senatori,

Suntem în situația ca, prin raportul prezentat dumneavoastră de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, să punem în acord proiectul de lege aflat în dezbatere cu decizia Curții Constituționale. E vorba de Decizia nr. 442 din 10 iunie 2015, care a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Președintele României. Suntem de acord cu raportul comisiei de specialitate. Vă rog să fiți de acord și să adoptăm acest raport. Mulțumesc.

Mulțumesc tare mult.

Din partea comisiei, doamna senator Doina Federovici.

Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii Comisiei juridice vă propun spre adoptare un raport de admitere.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt.

Declarăm dezbaterile generale închise.

Vot, peste cinci minute.

Insist la liderii grupurilor parlamentare să invite toți colegii în sală.

Am reușit să epuizăm, cu ajutorul esențial al dumneavoastră, ordinea de zi în integralitate.

Peste trei minute intrăm pe vot.

Rog toți colegii care sunt prezenți la o țigară sau în birouri să vină, să fie prezenți în sală pentru a-și exprima votul, mai ales că există suficiente proiecte care au caracter de lege organică.

Constat cu plăcere că colegii revin în sală.

În două minute începem votul pe actele normative. Avem aproape 20 de legi organice. Sper să avem și cvorumul necesar să putem vota și aceste acte normative importante. Distinși colegi, vă rog să luați loc.

Intrăm în sesiunea de vot.

Începem cu legile dezbătute astăzi, așa cum ele au fost reașezate prin aprobarea dumneavoastră.

Punctul 1...

M-a refuzat categoric.

Punctul 1, Proiectul de lege pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere privind cadrul instituțional al Inițiativei de Pregătire și Prevenire a Dezastrelor din Sud-Estul Europei, semnat de România la 19 noiembrie 2014 la Sarajevo.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul este de admitere a proiectului.

Supun aprobării dumneavoastră raportul de admitere.

Punctul 20, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2015 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru compensarea pagubelor cauzate de fenomenul meteorologic de secetă severă în perioada aprilie–septembrie 2015.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege.

Îl supun aprobării dumneavoastră.

Supun aprobării dumneavoastră și proiectul de lege.

Punctul 2, Propunerea legislativă pentru modificarea articolului III din Legea nr. 83/2015 privind completarea Legii nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România.

Raportul suplimentar comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise. Îl

Supun și propunerea legislativă.

Punctul 3, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Raportul suplimentar al comisiei este de respingere, cu un amendament respins. Nu-l mai punem în discuție.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Supun aprobării dumneavoastră raportul de respingere.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 4, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 14/2015 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a proiectului de lege privind aprobarea ordonanței, cu un amendament respins.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Se solicită de către domnul senator Șerban Nicolae o intervenție.

Vă rog.

## **Domnul Șerban Nicolae**

**:**

Pe procedură!

Pe foarte scurt.

Este pe procedură, stimați colegi, nu voiam să intervin în procedura de vot.

Ce s-a întâmplat? Toată lumea a fost de acord că această ordonanță trebuie respinsă. Dar, ca modalitate tehnică, formula adoptată nu este cea corectă.

Constituția, la art. 115 alin. (7), spune că ordonanțele se aprobă sau se resping printr-o lege adoptată de Parlament. Cu alte cuvinte, noi, dacă respingem ordonanța, ar trebui să adoptăm o lege de respingere. În același timp, alineatul următor din art. 115 din Constituție, alin. (8), spune că prin legea de aprobare sau de respingere se reglementează, după caz, măsuri cu privire la efectele produse.

De aceea, v-aș ruga să fiți foarte atenți la o citire rapidă a amendamentelor, să fiți de acord că ele sunt de natură tehnică și că vin în aplicarea deciziei luate de comisii și cu care înțeleg că toată lumea este de acord.

Primul amendament vizează titlul legii, care se schimbă din „Proiect de lege pentru aprobarea Ordonanței...” în „Proiect de lege pentru respingerea Ordonanței Guvernului nr. 14/2015...” și textul curge în continuare.

Articolul unic devine art. I și nu mai începe prin „Se aprobă Ordonanța...”, ci „Se respinge Ordonanța...” și textul curge în continuare.

Iar la punctul 3 se introduce un alineat..., un articol nou, art. II, pentru că avem situația în care indemnizația anterioară pentru cele 48 de persoane, demnitari, a fost abrogată, ordonanța o respingem, dar nu punem nimic în loc. Și atunci textul spune: „De la data intrării în vigoare a prezentei legi...” – respectiv legea privind respingerea – „indemnizația lunară pentru persoanele alese sau numite...” și iau textul, în continuare, din ordonanța anterioară, deci revin la indemnizația anterioară.

Aș vrea ca de la Senat să nu plece un text incorect din punct de vedere tehnic, mai ales că noi suntem obligați să ne pronunțăm printr-o lege adoptată, chiar dacă este o lege de aprobare sau de respingere, cum e în acest caz.

Mulțumesc.

Vă rog să puneți la vot, domnule președinte, amendamentele în bloc, astfel încât să dăm vot pe ele și pe lege în ansamblu.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

În primul rând, o să încerc să pun la vot o chestiune care nu-i regulamentară. Dar, dacă liderii au fost de acord, eu nu am neapărat o chestiune împotrivă.

Supun aprobării dumneavoastră solicitarea de a face, pe procedură de vot, amendamente la un proiect de act normativ.

Cine este pentru?

90 de voturi pentru, două voturi împotrivă și 3 abțineri. Aprobat.

Vă rog, vă rog, vă rog!

Supun..., domnule Șerban, rămâneți la microfonul 3, vă rog.

Nu le pot... Domnule senator Șerban Nicolae, rămâneți la microfonul 3. Supun amendamentele pe rând, pentru că le-ați făcut separat. Nu le pot supune în bloc.

Primul amendament – titlul legii.

Este foarte simplu. Titlul legii se modifică după cum urmează: „Lege pentru respingerea Ordonanței Guvernului nr. 14/2015 pentru completarea Ordonanței...” Mă obligați, exact în condițiile astea, să vorbesc la microfon... Și textul curge în continuare.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Supun amendamentul votului dumneavoastră.

Părerea mea este că legea, prin efectul votului, își schimba denumirea, dar, dacă ați aprobat, asta este, eu o..., nu sunt de aceeași părere cu Șerban.

Al doilea amendament.

Am dreptul la altă părere.

De acord. Așa se întâmplă la juriști. Nu la electricieni. Acolo firele sunt clare.

„Articolul I – Se respinge Ordonanța Guvernului nr. 14/2015...” și textul curge în continuare.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Supun aprobării dumneavoastră propunerea.

Supun ultimul..., vă rog.

Ultimul alineat vă rog să-mi îngăduiți să-l citesc doar în partea sa esențială, pentru că este foarte lung. La comisie există în format electronic și, dacă plenul aprobă, el va pleca în forma completă.

„Articolul II – De la data intrării în vigoare a prezentei legi, indemnizațiile lunare pentru persoanele alese sau numite, astfel cum sunt menționate în anexa la Ordonanța Guvernului nr. 14/2015, sunt cele stabilite potrivit Ordonanței Guvernului nr. 10/2008 privind nivelul...” și de aici textul curge în continuare exact ca în ordonanța pe care...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Supun și acest amendament propus de domnul senator Șerban Nicolae.

88 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 7 abțineri.

**Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Cristian Dumitrescu.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

În mod normal ar trebui să supun aprobării dumneavoastră raport de respingere cu amendamente admise. Nu s-a mai auzit în istoria parlamentarismului niciodată! Dar asta este! E alt punct de vedere. Eu v-am spus că...

Domnule Cristian Dumitrescu, vă rog.

**Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Procedură.

Vreau să-mi explic votul. M-am abținut. M-am abținut din două considerente:

1. Am încălcat de două ori regulamentul. Deci în faza votului final nu avem voie nici să mai trimitem raportul la comisie și nici să-l modificăm, da?

2. Păi, dacă se anulează prevederea din reglementarea respectivă, înseamnă că se revine la textul inițial. E tautologic să spui „prin asta se revine la textul inițial”. Păi, dacă dispare reglementarea, se revine la reglementarea în vigoare, pentru că legea n-a fost de anulare a legii respective, ci de modificare a cuantumului unor... cum se numesc... bănuți, unor salarii, nu?... indemnizațiile respective. Deci prin faptul că se... oricum nu-i bine făcut... se anulează sau se respinge acest proiect de lege se revine la legea inițială, la textul inițial.

Mulțumim.

Pentru că n-am abrogat legea sau nu se abrogă legea inițială, numai modificările pentru reglementările de indemnizații prevăzute.

Mulțumesc tare mult.

Dar, în sfârșit... De aia m-am abținut.

Supun aprobării dumneavoastră raportul...

Eu nu sunt împotrivă. La o așa majoritate, nu pot fi împotrivă, dar m-am abținut.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Stimați colegi,

Supun aprobării dumneavoastră raportul de respingere.

Eu am explicat... stimați colegi...

Nu merge! Nu funcționează!

Nu-i bine!

N-a mers! Nu funcționează!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Numai o secundă!

## Stimați colegi,

Există, pe dezbateri, un raport de respingere. Peste acest raport de respingere s-a venit în plen cu amendamente, pe care le-ați admis. Urmează, încercăm să inventăm să respingem raportul de respingere și să aprobăm legea de respingere a ordonanței, cu amendamentele respective.

Resupun... ## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Adoptați întâi raportul și pe urmă...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Păi, raportul este de respingere. Dacă-l adoptăm... Adoptăm raportul de respingere și votăm legea?!

Supun aprobării dumneavoastră raportul de respingere.

Raportul de respingere a fost respins.

Supun aprobării dumneavoastră proiectul de lege, cu amendamentele votate astăzi de plenul Senatului.

90 de voturi pentru, un vot împotrivă și 6 abțineri.

Proiectul de lege de aprobare transformat în proiect de lege de respingere a fost adoptat, cu amendamentele votate.

N-am mai..., eu, o spun sincer, am ceva experiență, dar niciodată n-am întâlnit așa ceva. Dar asta e! Plenul e suveran.

Punctul 5...

## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Iovescu! Iovescu!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Nu mai întrerupem procedura de vot, că facem încurcături.

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 41/2015 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise. Îl

Supun aprobării și proiectul de lege.

Punctul 6, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 42/2015 privind dreptul absolvenților de a beneficia de acte de studii recunoscute la finalizarea unor studii neautorizate și sancționarea instituțiilor de învățământ care școlarizează fără autorizare.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Supun aprobării dumneavoastră și proiectul.

Punctul 7, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 43/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 200/2004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Îl supun aprobării dumneavoastră.

La punctul 8, stimați colegi, avem o problemă. A fost un amendament depus.

O să supun amendamentul încă o dată, pentru că era nevoie de 83 de voturi. Eu nu am fost foarte atent, îmi cer scuze.

Punctul 8, Propunerea legislativă privind sediul electronic al operatorilor economici.

Este un amendament, vă rog, făcut în plen. Îl

Povestea cu 18 luni.

96 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere. Supun aprobării dumneavoastră raportul suplimentar de admitere, cu amendamente admise.

-

Punctul 9, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare.

- Raportul comisiei este de respingere a propunerii

- legislative.

Îl

Rog să păstrați liniște în sală!

95 de voturi pentru, două voturi împotrivă și o abținere. Raportul de respingere, precum și propunerea legislativă au fost respinse.

Punctul 10, Propunerea legislativă privind diminuarea risipei alimentare.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise. Îl

44 de voturi pentru, 52 de voturi împotrivă și o abținere. Proiectul a întrunit numărul de 42 de voturi și a fost aprobat.

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Nu.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

A! E adevărat, eu m-am uitat numai la numărul care mă interesa. E adevărat. Proiectul a fost respins.

Punctul 11, Propunerea legislativă privind interzicerea exportului de lemn.

Raportul comisiei este de respingere, cu un amendament respins. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Supun aprobării dumneavoastră raportul de respingere.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative,

Supun raportul comisiei – de respingere – votului.

## **Din sală:**

Listă!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

La proiectul anterior, listă.

Vă rog să păstrați liniște în sală.

42 de voturi pentru, 55 de voturi împotrivă și o abținere. Raportul de respingere nu a întrunit numărul de voturi necesar.

Supun aprobării dumneavoastră propunerea legislativă.

Punctul 13, Propunerea legislativă privind decontarea serviciilor medicale pentru fertilizarea _in vitro_ și embriotransfer.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii. Îl

63 de voturi pentru, 36 de voturi împotrivă și o abținere. Raportul de respingere a fost adoptat. Propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 19, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 24 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative.

Vă rog să vă decideți cum votați.

24 de voturi pentru, 62 de voturi împotrivă și 8 abțineri. Propunerea legislativă nu a întrunit numărul necesar pentru a fi trecută.

Punctul 14, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2015 privind acordarea unor facilități fiscale.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise. Îl

14, am spus!

96 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și două abțineri. Raportul cu amendamente a fost adoptat.

Punctul 15, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative în vederea transpunerii unor acte juridice ale Uniunii Europene în domeniul protecției mediului.

Raportul de admitere îl

Punctul 16, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2015 privind unele măsuri pentru asigurarea mijloacelor de transport destinate activității de curierat a materialelor clasificate și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise.

Supun aprobării dumneavoastră proiectul.

Punctul 17, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției și a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise. Îl

Punctul 18, Legea pentru modificarea Legii serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006.

Cerere de reexaminare.

Stimați colegi, votul asupra proiectului de lege.

Vă aduc aminte că ne aflăm în fața unei asemenea cereri de reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 442/2015.

Proiectul de lege are un raport al comisiei de admitere a legii în forma transmisă la promulgare.

Supunem, în continuare, atenției dumneavoastră legile cu caracter organic care au fost votate săptămâna trecută. Punctul 1, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii

- nr. 7/1996 a cadastrului și a publicității imobiliare. Are indexul L495. E în regulă, da?! Dezbaterile au fost pe 3 noiembrie.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Îl

Punctul 2, Propunerea legislativă privind exercitarea prin corespondență a dreptului de vot de către alegătorii români cu domiciliul sau reședința în străinătate (L417).

Dezbaterile, 3 noiembrie.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Îl

Punctul 3, Propunerea legislativă privind organizarea și desfășurarea votului electronic.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

A fost discutată în 3 noiembrie.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, de respingere.

Listă!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Să o ceară un lider, îmi pare rău.

Punctul 4, Propunerea legislativă privind organizarea și desfășurarea votului prin corespondență al cetățenilor români cu domiciliul sau reședința în străinătate.

Dezbateri, 3 noiembrie.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Îl

Propunere legislativă respinsă.

Punctul 5, Propunerea legislativă privind organizarea, desfășurarea și exercitarea votului prin corespondență de către cetățenii români din străinătate.

Dezbateri, 3 noiembrie.

Raportul comisiei este de respingere. Îl

Propunere legislativă respinsă.

Punctul 6, Propunerea legislativă privind completarea art. 36 din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic.

Dezbaterile au fost în data de 10 noiembrie.

Raportul suplimentar al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise. Îl

Supun aprobării dumneavoastră și propunerea legislativă.

Stimați colegi, mai avem șase proiecte. Vreau să fiți de acord să terminăm toate proiectele.

Propun, că sunt foarte operativ...

Supun aprobării dumneavoastră prelungirea programului până la epuizarea votului.

Mulțumesc frumos.

Punctul 7, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 42/2015 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul jocurilor de noroc.

Dezbateri, 10 noiembrie.

Raportul comisiei este de respingere a proiectului de lege. Îl

Îl transformăm în proiect de lege de respingere a ordonanței și îl

Îl reluăm într-una din ședințele următoare.

Punctul 8, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001. Dezbătută în 3 noiembrie.

Propunerea legislativă are un raport al comisiilor de admitere, cu amendamente admise.

Supun aprobării dumneavoastră propunerea legislativă.

Punctul 9, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale.

Dezbaterile au fost în 3 noiembrie.

Raportul comisiilor este de respingere a propunerii. Îl

Propunerea legislativă a fost respinsă. Punctul 10, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011.

Dezbateri, 3 noiembrie.

Raportul comisiei este de respingere. Îl

Punctul 11, Propunerea legislativă pentru completarea Legii educației naționale nr. 1/2011.

Dezbătută în 3 noiembrie.

Raportul comisiei este de respingere.

Propunere legislativă respinsă.

Punctul 12, Propunerea legislativă pentru modificarea

art. 7 alin. (1) din Legea educației naționale nr. 1/2011.

Dezbateri, 3 noiembrie.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Îl

Punctul 13, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 1/2011 a educației naționale.

Dezbateri, 3 noiembrie.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii. Îl

Propunerea legislativă respinsă.

Punctul 14, Propunerea legislativă referitoare la completarea Legii nr. 415/2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Văd eu aici, la număr!

63 de voturi pentru, 26 de voturi împotrivă și 7 abțineri. Raportul de respingere nu a întrunit numărul de voturi necesar.

- Supun aprobării dumneavoastră și propunerea legislativă. Se solicită listă de către liderii grupurilor. Deci supun aprobării propunerea legislativă.

- completarea Legii nr. 1/2011 a educației naționale.

- Dezbaterile au fost pe 11 noiembrie.

- Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente

- admise.

- Supun aprobării dumneavoastră,

- fi adoptat.

- Supun aprobării dumneavoastră propunerea legislativă.

- Listă... N-am auzit de la liderii de grup. Stimați colegi,

Vă mulțumesc pentru efortul pe care l-ați făcut astăzi pentru a dezbate toate proiectele înscrise pe ordinea de zi. Ne revedem după-amiază la comisiile de specialitate și în plen, probabil, lunea viitoare.

- Să aveți o zi bună! La revedere!

Declar închisă ședința Senatului de astăzi.

Dezbătută în 4 noiembrie.

Raportul comisiei este de respingere.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|815407]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 208/26.XI.2015 conține 40 de pagini.**

Prețul: 100,00 lei