Stenogramă plen

## Doamnelor și domnilor colegi,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și vă anunț că, din totalul celor 382 de deputați, până în acest moment și-au înregistrat prezența 155.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă informez că au fost distribuite deputaților următoarele documente: programul de lucru pentru perioada 23–28 noiembrie 2015; lista rapoartelor depuse în perioada 18–23 noiembrie 2015 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Următoarea chestiune prealabilă, domnul deputat Cezar Cioată, deputat ales în Circumscripția electorală nr. 35 Suceava, Colegiul uninominal nr. 9: „Vă rog să luați act de demisia mea din Grupul parlamentar ALDE, începând cu 18 noiembrie 2015. Menționez că, începând cu această dată, voi activa ca deputat neafiliat.”

Acestea fiind spuse și în conformitate cu programul stabilit de către Biroul permanent, trecem la capitolul V. Este vorba de inițiative cu propunere de respingere.

La poziția 15 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol, Pl-x 344/2015, caracter ordinar.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să intervină? Nu.

Îl invit pe domnul președinte Iulian Iancu, președintele comisiei.

În stânga... pe acolo, domnule președinte!

Este vorba de un raport comun al Comisiei pentru industrii și servicii și Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice.

Domnul Iulian Iancu.

Vă rog.

Am vrut să vă arăt că este o disfuncție în organizarea noastră, aici.

O va putea depăși doar cel care are abilități fizice adecvate.

## Stimați colegi,

Avem în dezbatere o propunere legislativă care s-a dorit a fi revoluționară, însă comisiile, în dezbatere, sunt cu totul și cu totul pe altă poziție, drept care aș vrea să vă spun că, pe de o parte, comisiile sesizate au fost Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice.

Propunerea legislativă nu este susținută de Guvern și a fost respinsă de Senat. Este o propunere care dorește să stabilească un set de reglementări ale pieței produselor din sectorul agricol, introducând prevederi conform cărora atestatul de producător să fie eliberat după verificarea existenței culturilor pentru produsele ce se doresc a fi înscrise în atestatul de producător.

În urma examinării inițiativei, cele două comisii propun plenului respingerea propunerii legislative, pentru simplul motiv că, în momentul solicitării certificatului de producător, agricultorul persoană fizică nu are înființate culturile. În consecință, nu se poate verifica existența acestora. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule președinte. Dacă la dezbateri generale...? Vă rog, domnule deputat. Grupul parlamentar al PNL.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Grupul Partidului Național Liberal va vota pentru respingerea prezentei propuneri legislative de modificare a Legii nr. 145, întrucât este incompletă și nu rezolvă problemele generate de implementarea prezentei legi, așa cum este ea în vigoare.

La Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice există, în acest moment, o propunere legislativă prin care se încearcă rezolvarea problemelor cauzate de actul normativ în vigoare.

A se vedea, stimați colegi, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2015 privind despăgubirile din sectorul agricol, în care atestatul de producător a devenit un obstacol în depunerea documentelor de obținere a compensațiilor privind pierderile de venit cauzate de secetă pentru agricultori.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Alte intervenții?

Nemaifiind alte intervenții, rămâne la votul final.

16. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, Pl-x 114, caracter ordinar.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva?

Nu dorește nimeni.

Din partea Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului?

Domnule președinte Victor Paul Dobre, prezentați raportul.

## Vă mulțumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 din regulament, comisia a fost sesizată cu dezbaterea pe fond, în procedură obișnuită, a Propunerii legislative pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins propunerea legislativă în ședința din 25 februarie 2015.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul negativ al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Guvernul nu susține propunerea legislativă.

La dezbaterile care au avut loc în conformitate cu prevederile art. 54–55 din regulament, din partea Ministerului de Interne a fost secretarul general adjunct.

În urma examinării intervenției legislative și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, o abținere, respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Intervenții din partea grupurilor? Domnul Iacoban. Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Suntem în fața unei inițiative de modificare a Ordonanței nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul și reședința, privind și actele de identitate ale cetățenilor români, în sensul în care stabilirea reședinței să nu se acorde în cazul în care nu există, nu se respectă anexa nr. 1 de la Legea nr. 114/1996, și anume e vorba de numărul de persoane, de numărul de metri pătrați și așa mai departe.

Nu susținem acest proiect de lege, pentru faptul că la art. 25 alin. (2) din Constituția României se spune clar: „Fiecărui cetățean îi este asigurat dreptul de a-și stabili domiciliul sau reședința în orice localitate din țară...”

De asemenea, acest proiect de lege vine în contradicție și cu art. 86 alin. (1) din Codul civil, prin care cetățenii români au dreptul de a-și stabili sau schimba domiciliul sau reședința în mod liber, cu excepția cazurilor anume prevăzute de lege. Deci se îngrădește dreptul privind stabilirea reședinței și a domiciliului.

Mai mult decât atât, consider că nu trebuie condiționată înscrierea mențiunii privind stabilirea reședinței la o anumită adresă de numărul persoanelor pe locuință sau de asigurarea suprafeței minimale, deoarece persoana în cauză își face singură solicitarea, deci e conștientă de condițiile de locuit. Mai mult, actul de identitate este un document esențial, care permite exercitarea drepturilor și libertăților cetățenești, iar refuzul stabilirii reședinței este o măsură disproporționată sub aspectul consecințelor, raportat la motivul refuzului eliberării acestui act de identitate.

Prin urmare, propunem respingerea acestui act normativ. Vă mulțumesc.

Alte intervenții?

Nemaifiind alte intervenții, rămâne la votul final, cu propunere de respingere.

Raport comun asupra Propunerii legislative privind adoptarea unor măsuri pentru protejarea construcțiilor reprezentative pentru România

În temeiul dispozițiilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au fost sesizate spre dezbatere în fond.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins inițiativa legislativă, iar potrivit dispozițiilor art. 75 din Constituția României, republicată, Camera Deputaților este Cameră decizională.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii sesizate în fond propun plenului Camerei Deputaților, cu majoritate de voturi, respingerea Propunerii legislative privind adoptarea unor măsuri pentru protejarea construcțiilor reprezentative pentru România, din următoarele considerente: în prezent, protecția patrimoniului cultural național construit este reglementată printr-o serie de acte normative specifice, respectiv Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național, secția a III-a, zonele protejate; Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată; Legea nr. 6/2008 și Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil.

Inițiativa legislativă prevede amestecul nepermis al asociației profesionale în adoptarea deciziilor administrative ale statului, Ministerul Culturii fiind limitat la a aproba numai lista construcțiilor reprezentative propuse de Ordinul Arhitecților din România și Uniunea Arhitecților din România, iar intervențiile asupra acestor construcții urmând a se face numai în baza și cu respectarea avizului comun al direcțiilor județene pentru cultură, respectiv a municipiului București și al filialelor teritoriale ale OAR și UAR.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă se înscrie în categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Intervenții din partea grupurilor? Nu sunt.

Vă rog, domnule deputat.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Acest nou act normativ nu face decât să creeze un paralelism cu alte acte normative și le subliniez: Legea nr. 422/2001, Legea nr. 5/2000 și Legea nr. 6/2008.

Pentru acest motiv, motivul fiind faptul că acel act normativ nu aduce nimic nou, toate fiind cuprinse în cele trei legi amintite, deci din acest motiv Partidul Național Liberal nu va vota acest act normativ.

Vă mulțumesc.

Domnul Pâslaru, Grupul parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La fel ca și colegul meu de la PNL, punctul nostru de vedere este că propunerea legislativă privind adoptarea unor măsuri pentru protejarea construcțiilor reprezentative în România nu-și are rostul, pentru că există deja în legislația în vigoare elemente care compun o lege de acest gen.

Deci vom susține raportul de respingere. Vă mulțumesc.

## Alte intervenții?

Nemaifiind alte intervenții, rămâne la votul final cu propunere de respingere.

## Vă mulțumesc.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice au fost sesizate spre dezbatere în fond cu această propunere legislativă.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în ședința din 4 martie 2015.

În urma examinării propunerii legislative și a opiniilor exprimate, deputații celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative privind solicitarea, constituirea și administrarea garanțiilor aferente măsurilor derulate în cadrul politicii agricole comune, precum și pentru modificarea, respectiv abrogarea unor acte normative, întrucât Regulamentul Uniunii Europene nr. 282/2012 și Regulamentul nr. 1.234/2007 al Consiliului, a căror transpunere se urmărea, au fost abrogate, astfel propunerea legislativă rămânând fără obiect de reglementare.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

Intervenții din partea grupurilor parlamentare? Da, doamna deputat.

Doamna Hărău, vă rog, Grupul parlamentar al PNL.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Grupul Partidului Național Liberal susține raportul de respingere, fundamentat pe faptul că Regulamentul Uniunii Europene nr. 282/2012, a cărui transpunere o urmărea acest act normativ, a fost abrogat.

Pe de altă parte, rămâne un fapt clar faptul că Legea nr. 299/2005 privind instituirea sistemului de garanții pentru importul și exportul produselor agricole a transpus simplificat, înainte de aderarea României la Uniunea Europeană, anumite prevederi ale Regulamentului Comisiei Economice Europene nr. 2.220/1985. Pentru măsurile de politică agricolă comună derulate de Agenția de Plăți și Intervenții pentru Agricultură există prevederi parțiale și divizate în mai multe acte normative, acesta fiind motivul pentru care, decupat de respingerea fundamentată pe abrogarea Regulamentului Uniunii Europene nr. 282/2012, trebuie ca respectivele reglementări să rămână în atenția Camerei Deputaților, în atenția Legislativului.

Vă mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc. Alte intervenții?

Nemaifiind alte intervenții, rămâne la votul final, cu propunere de respingere.

Da.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă prezint raportul asupra Proiectului de lege pentru modificarea art. 84 pe Legea nr. 59.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins inițiativa legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 84 din Legea nr. 59/1934 asupra CECULUI.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificări și completări, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au examinat această inițiativă legislativă în ședința din 5 mai 2015. Conform listei de prezență, la ședința Comisiei juridice, de disciplină și imunități au fost prezenți 23 de deputați din totalul de 25 de membri.

În urma examinării inițiativei legislative, a expunerii de motive, a avizului Consiliului Legislativ, a punctului de vedere al Guvernului, precum și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea

Proiectului de lege pentru modificarea art. 84 din Legea nr. 59 asupra CECULUI.

În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

Intervenții din partea grupurilor? Nu sunt intervenții. Rămâne la votul final.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Cred că este mare nevoie de o astfel de lege, pentru că legislația electorală din țara noastră este în continuare cea mai restrictivă din zona țărilor democratice.

Pentru Parlamentul European este cerut un număr uriaș de semnături pentru a se putea înregistra candidaturile, 200 de mii minimum pentru partide, respectiv 100 de mii minimum pentru candidații independenți. Or, în aceste condiții, partidele mai mici sau candidații independenți lipsiți de resurse importante au mari dificultăți, practic le devine cvasiimposibil să se înscrie în competiție. Dar, atunci când avem o bătălie electorală, în care condițiile de înregistrare sunt atât de restrictive, competiția are de suferit, pentru că anumite voci, care poate ar avea ceva de spus și poate ar avea șanse reale să obțină numărul de voturi necesar pentru cel puțin un mandat, nu vor putea deloc să participe.

Spre comparație, în Spania, o țară cu mult mai mulți cetățeni decât România, un independent se poate înscrie la alegerile europarlamentare având 10 mii de semnături minimum în sprijinul candidaturii sale.

În România, numărul este de 10 ori mai mare, ceea ce face ca multe voci, repet, din societate, care poate ar aduce idei noi și care ar putea participa la competiție, ajutând și partidele mari să devină mai competitive, pentru că partidele mari, dacă nu se lovesc de o reală concurență și dacă nu sunt suficienți competitori care să pună o anumită presiune pe partidele mari..., pentru acestea va fi o sarcină mult mai grea să se reformeze.

De aceea, legislația, amendamentele pe care le propun, și anume reducerea numărului de semnături de la 200 de mii pentru partide la 40 de mii..., 40 de mii oricum e foarte mult, dar măcar pentru un partid mai mic devine rezonabil și acestea au o șansă să le poată strânge.

De asemenea, pentru independenți, reducerea de la 100 de mii la 20 de mii, de asemenea devine un număr cât de cât rezonabil, care ar permite o lărgire a competiției. Competiția este necesară și în economie, și în sport, și în politică. Dacă în economie nu avem o reală competiție, știți foarte bine la ce se ajunge. Dacă în sport nu avem o reală competiție... imaginați-vă că la olimpiadă sportivii ar trebui să fie obligați să plătească un tricou de un milion de euro pentru a intra în arenă. Nu vor intra cei mai competitivi, vor intra cei mai bogați. Dar sportul are în primul rând de-a face cu competiția. La fel și politica. Or, aceste măsuri restrictive împiedică o reală competiție politică în România.

Și fac apel la partidele mari să se deschidă și să accepte competiția, să nu se apere prin legi restrictive, ci să câștige, dacă se poate, toate voturile, arătând că sunt deschiși unei competiții și că nu se tem inclusiv de partide mai mici sau de independenți.

O a doua modificare pe care am propus-o este ca un mandat să fie obținut de către un partid nu trecând pragul de 5%, care este un prag politic și un prag restrictiv, ci trecând de coeficientul electoral, care înseamnă în România 3,125%, adică 100 de procente împărțite la 32 de mandate.

Cred că, acceptând coeficientul electoral, dăm șanse și unor partide mai mici să obțină câte un mandat.

La fel este și în Germania, unde Curtea Constituțională a respins pragul electoral de 5%, l-a declarat neconstituțional. Și acolo partidele sau independenții câștigă un mandat prin atingerea coeficientului electoral.

Nu în ultimul rând, mai aveam un amendament, un amendament că aceste semnături pentru europarlamentare – e valabil și la alte alegeri – ar trebui strânse și în format electronic, pentru că semnăturile strânse pe hârtie nu pot fi cu adevărat verificate, mai ales dacă este vorba de un număr uriaș, în timp ce acele semnături strânse în format electronic pot fi verificate, cu dublă verificare, e-mail și telefon mobil, pot fi strânse pe un site administrat de către Autoritatea Electorală Permanentă.

Ar mai fi multe de spus...

Vă rog să rezumați.

Vă rog foarte mult să acceptați o competiție reală la europarlamentare.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Raportul, domnule Mircovici. Și apoi luări de cuvânt. Domnul Mircovici.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată cu această inițiativă legislativă.

Senatul, ca primă Cameră, a respins inițiativa.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, precum și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au avizat negativ proiectul de lege.

În dezbaterea Comisiei juridice, de disciplină și imunități, proiectul... a avut loc dezbaterea, în data de 5 mai 2015. Cu majoritate de voturi, 3 voturi împotrivă și o abținere, raportul a fost un raport de respingere a acestei propuneri legislative. Legea face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc. La dezbateri generale? Domnul Márton Árpád. Vă rog.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

În primul rând, am crezut că va fi și o intervenție de procedură, atenționând asupra masivei reprezentări a Comisiei juridice, de disciplină și imunități la aceste dezbateri, inclusiv cu susținerea unor rapoarte de către unii membri din alte comisii, care nu au fost sesizate în fond. Deci o lipsă destul de interesantă la dezbaterea unor legi, zic eu, importante.

În ceea ce privește această lege și observațiile, parțial pertinente, juste de altfel, printr-o viziune posibil existentă referitoare la întreaga legislație din România, adevărul e că momentan avem o legislație într-adevăr cu un prag electoral de 5% atât la europarlamentare, cât și de 5% la cele parlamentare, respectiv pentru coaliții un prag mai ridicat, care, într-adevăr, poate, din punct de vedere constituțional, nu este tocmai corect, deși, după cum am citit ultima susținere a Curții Constituționale, mi se pare că va fi cea mai justă găsită din posibilele modalități de reglementare.

Dar, deocamdată, în momentul în care s-a introdus eliminarea, de fapt, a pragului de înregistrare pentru partide la 3 persoane, 3 persoane pot înregistra un partid, s-a trecut la necesitatea de a fi susținut, pentru toate formele de vot, 1% pentru partide în circumscripția unde se candidează și jumătate din acestea pentru independenți. Adică, în cazul de față, socotind la o populație aproximativ de 20 de milioane de locuitori, 200, respectiv 100 de mii de semnături sunt de această natură.

Evident, dacă întreaga legislație s-ar schimba, așa cum dumneavoastră, de altfel, doriți și cu care eu personal aș fi de acord, pentru că eu am fost membru al unui Parlament în care multe partide erau reprezentate de un singur deputat, atunci s-ar justifica și modificarea acestei prevederi. Dar, deocamdată, pentru unitate de concepție, trebuie să rămână, până când se ajunge, eventual, la o altă soluție de a candida, respectiv de a accede în funcțiile elective, pentru că, după cum știți, și pentru autoritățile publice locale aceleași praguri funcționează, cu care iarăși noi nu suntem de acord.

Vă mulțumesc.

Da. Mulțumesc.

Alte intervenții?

Vă rog, doamna deputat. Grupul PNL.

Vreau să vă informez, stimați colegi, înainte – numai puțin doamnă deputat –, Comisia juridică, cu acordul Biroului permanent, lucrează în paralel cu plenul. Oricum, domnul deputat Varga Vasile este prezent și va susține în continuare. Vă rog, doamnă deputat.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea de reducere a numărului de semnături necesare pentru susținerea unui candidat nu este o măsură recomandabilă, în condițiile în care reglementările actuale nu oferă suficiente garanții referitoare la autenticitatea semnăturilor de susținere. Adoptarea unei astfel de soluții legislative ar fi mai adecvată în cazul utilizării unor metode care să prezinte un grad ridicat de siguranță, precum semnătura electronică.

În ceea ce privește reducerea pragului electoral de atribuire a mandatelor de la 5%, din totalul voturilor exprimate la nivel național, la nivelul coeficientului electoral național, trebuie să avem în vedere art. 2 A) din Actul din 20 septembrie 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European prin sufragiu universal direct, cu modificările și completările ulterioare, care stabilește că: „Statele membre pot fixa un prag minim pentru repartiția mandatelor. La nivel național, acest prag nu poate depăși 5% din voturile exprimate.”

Fiecare stat membru este liber să-și aleagă propriul sistem electoral pentru alegerile europarlamentare, dar în limita unor constrângeri ce decurg din necesitatea Parlamentului European de a concilia două exigențe parțial divergente – reprezentarea minorităților și funcționarea pe bază de familii politice orientate ideologic.

Al doilea deziderat poate fi atins prin impunerea unor filtre în momentul depunerii candidaturilor. România practică un sistem electoral proporțional cu lista de partid închisă și cu un prag electoral de 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel național.

În temeiul Deciziei Consiliului din 2002, toate statele membre sunt obligate să utilizeze un sistem bazat pe principiul reprezentării proporționale.

Mai multe state membre aplică un prag de 5% – în Franța, în funcție de circumscripție, în Lituania, Polonia, Slovacia, Republica Cehă, Ungaria.

În concluzie, modificările aduse sistemului electoral din România trebuie să țină cont de dezbaterea dedicată acestui subiect în cadrul Parlamentului European. O posibilă reformă în direcții opuse cu ceea ce se preconizează că va fi decis în Parlamentul European ar fi inutilă, s-ar rezuma doar la valoare de experiment.

Da.

Mulțumesc. Domnul Cernea, vă rog.

Vă mulțumesc foarte mult.

În continuarea a ceea ce a spus sau în contradictoriu cu ceea ce a spus colega mea, reglementările actuale din majoritatea țărilor europene sunt, pentru europarlamentare, în sensul a ceea ce am propus eu. Adică nu prag electoral, ci coeficient electoral.

Coeficientul electoral este cel care funcționează și în Germania, și în majoritatea țărilor. S-au dat câteva exemple: Polonia, Ungaria, exact țări care vin din fostul bloc comunist, care încă nu au democrații puternice și unde partidele mari încearcă să-și mențină monopolul în același fel ca și în România, prin evitarea unei competiții reale.

S-a spus despre semnături – că este un sofism să se afirme că numărul mare de semnături colectate pe hârtie

trebuie să rămână așa pentru că nu se poate valida autenticitatea lor.

Eu tocmai asta propun. Propun semnături colectate în format electronic și un număr mai mic, pe un site administrat de Autoritatea Electorală Permanentă.

În felul acesta, cetățenii ar ști sigur că semnătura lor este validă în favoarea unui partid sau a unui candidat independent, în timp ce astăzi, pe legea existentă, oamenii își pot vedea numele, adresa, folosite în mod abuziv pe listele unor partide care falsifică semnăturile, folosind baze de date.

Așadar, ceea ce propun eu este tocmai o reformă europeană, tocmai o lărgire a competiției, și nu acest sistem extrem de închistat, cu condițiile cele mai restrictive din Europa. Nu veți găsi în nicio țară din Europa sute de mii de semnături cerute ca să intri în competiție. În nicio țară. Aduceți-mi un exemplu! Nu veți găsi.

Doar România recurge la un astfel de sistem, pentru a înăbuși competiția, pentru a menține monopolul marilor partide.

Vă mulțumesc.

Eu sper foarte mult să votați acest proiect.

## Mulțumesc.

Alte intervenții?

Nemaifiind alte intervenții, rămâne la votul final, cu propunere de respingere.

21. Propunerea legislativă privind organizarea și funcționarea caselor de ajutor reciproc, Pl-x 488/2014. Inițiatorul?

Nu.

Raport comun Comisia juridică și Comisia pentru muncă. Este domnul Solomon, Comisia pentru muncă, domnul președinte al comisiei. Raport comun.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare cadrul general pentru organizarea și funcționarea caselor de ajutor reciproc, pentru asocierea acestora în federații și confederații, precum și pentru afilierea internațională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins inițiativa legislativă în ședința din 30 septembrie 2014.

Membrii Comisiei pentru muncă și protecție socială au examinat această inițiativă legislativă în ședința din 17 martie 2015.

Membrii Comisiei juridice au examinat inițiativa în ședința din 5 mai 2015.

În urma examinării inițiativei și a expunerii de motive, a avizului Consiliului Legislativ, a punctului de vedere al Guvernului, precum și a opiniilor exprimate, membrii comisiilor au hotărât cu majoritate de voturi respingerea propunerii legislative privind organizarea și funcționarea caselor de ajutor reciproc.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Mulțumesc, domnule președinte. Intervenții din partea grupurilor? Nu sunt intervenții.

Rămâne la votul final, cu propunere de respingere.

22. Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (1) al art. 41 din Legea nr. 102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane și serviciile funerare, Pl-x 245/2015.

Inițiatorii doresc să intervină? Nu.

Din partea Comisiei juridice, domnul deputat Varga. Vasile Varga.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Senatul a respins această inițiativă cu care a fost sesizată spre dezbatere în fond Comisia juridică.

Consiliul Legislativ, de asemenea, a dat un aviz negativ.

Inițiativa legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea alin. (1) al art. 41 din Legea nr. 102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane și serviciile funerare, în sensul modificării termenului de intrare în vigoare a legii.

În urma examinării inițiativei legislative și a opiniilor exprimate de către membrii Comisiei juridice, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, să se propună plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii.

Mulțumesc. Dacă sunt intervenții din partea...? Domnul Iacoban, Grupul PSD. Un minut. Vă rog.

Grupul PSD nu susține acest proiect de lege, pentru că este vorba de o prorogare a termenului prevăzut la art. 41 alin. (1) din Legea nr. 102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane și serviciile funerare, și anume prorogarea la 1 octombrie 2015.

Suntem în prezența unui act legislativ cu efecte juridice, care este în vigoare. Deci termenul nu mai poate fi prorogat.

De asemenea, problemele care au fost vizate de prorogarea acestui termen pot fi rezolvate printr-o intervenție la Legea nr. 24/2000.

Prin urmare, vă propun să dați un vot de respingere asupra acestui proiect de lege.

Mulțumesc.

Alte intervenții?

Nemaifiind alte intervenții, rămâne la votul final.

23. Propunerea legislativă pentru abrogarea art. 4 alin. (5) din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniul proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, Pl-x 504/2014.

Inițiatorul?

Nu dorește.

Tot domnul Vasile Varga, raportul Comisiei juridice.

Comisia juridică a fost sesizată în fond cu dezbaterea acestui proiect.

Senatul a respins inițiativa legislativă.

Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil propunerii legislative, iar Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative.

În urma examinării inițiativei legislative și a opiniilor exprimate de către membrii comisiei, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, să se propună plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative privind abrogarea art. 4 alin. (5) din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniul proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă din partea colegilor, la dezbateri generale? Nu sunt intervenții.

Rămâne la votul final, cu propunere de respingere.

24. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, Pl-x 341/2015.

Domnule președinte Iulian Iancu, vă rog să prezentați raportul Comisiei pentru industrii și servicii.

## Stimați colegi, Domnule președinte,

Propunerea a fost respinsă de Senat.

De asemenea, Guvernul nu susține această propunere legislativă care, în fapt, încearcă să elimine obligațiile de plată pe baza estimărilor de consum și propune un tarif unitar, ce va cuprinde costuri adiționale care, în prezent, sunt menționate distinct pe factură.

Comisia, în analiză, a ținut seama de poziția Autorității de Reglementare, care a soluționat această problemă prin legislația secundară.

În consecință, membrii comisiei au hotărât să propună plenului respingerea propunerii legislative.

Mulțumesc. La dezbateri generale? Grupul PNL. Domnul Bode, vă rog.

## Mulțumesc.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota pentru respingerea acestei inițiative legislative.

Aș vrea să dau și două argumente.

În primul rând, prin introducerea... dacă s-ar introduce acest tarif unitar, practic am elimina tocmai transparența la care se face referire în expunerea de motive, consumatorului final fiindu-i mai greu să compare tarifele cu cele din piața liberă.

În opinia noastră, poate că ar trebui tocmai invers, ca tarifele reglementate și componenta de CPT – consum propriu tehnologic –, în cazul clienților casnici, să fie defalcate pe componente, la fel și în cazul clienților noncasnici.

Dacă Parlamentul ar adopta o astfel de inițiativă legislativă, am fi în următoarea situație. Vă dau un exemplu. În cazul în care s-ar elimina estimarea, dar clientul nu asigură accesul la contor sau dacă acesta nu transmite autocitirea în termen, practic am fi în imposibilitatea de a factura o anumită cantitate de energie electrică. Citirea lunară, în cazul consumatorilor casnici, este aproape imposibilă, exprimând practic milioane de locuri de consum.

Din aceste motive și multe altele, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota pentru respingerea acestei inițiative legislative.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Alte intervenții? Nemaifiind alte intervenții, rămâne la votul final. Următoarea.

Domnul Iulian Iancu.

25. Deci următoarea, Propunerea pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și gazelor naturale nr. 123/2012.

Domnul Pâslaru.

Domnule președinte,

În urma discuției cu colegii parlamentari și cu Asociația pentru Protecția Consumatorilor, vă solicit retrimiterea la comisie a acestei propuneri legislative, pentru o perioadă de două săptămâni.

## **Domnul Florin Iordache:**

Da.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra propunerii legislative pentru modificarea art. 3 alin. (1) lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru transporturi și infrastructură au fost sesizate în fond cu propunerea legislativă pentru modificarea art. 3 alin. (1) lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, transmisă cu adresa Pl-x 216/2015, înregistrată sub numărul 4C-3/80/2015.

Propunerea legislativă are ca obiect modificarea art. 3 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificările și completările din Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, în sensul excepției de la plata tarifului de utilizare a vehiculelor folosite în transportul public local de persoane, prin servicii regulate în limitele unei asociații de dezvoltare intercomunitară.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru industrii și servicii a examinat propunerea legislativă menționată mai sus în ședința din 28 aprilie 2015.

La lucrările comisiei a participat, în calitate de invitat, domnul Dragoș Titea, secretar de stat în Ministerul Transporturilor.

La comisie au participat 17 deputați, din totalul de 19 deputați.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative, deoarece în legislația în vigoare excepțiile referitoare la plata tarifului de utilizare sunt acceptate strict la nivelul unei localități.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

La dezbateri generale dacă dorește cineva să intervină? Nu dorește nimeni.

Rămâne la votul final, cu propunere de respingere.

27. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 3 alin. (1) lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale, Pl-x 294/2015.

Inițiatorul dorește să intervină?

Nu.

Raport comun – Comisia pentru transporturi și Comisia pentru industrii.

Domnul Mihai Lupu. Vă rog.

Am înțeles, domnule președinte.

Așa cum ați precizat și dumneavoastră, obiectul acestui raport comun...

Comisia pentru transporturi și infrastructură, în ședința din data de 21 aprilie 2015, a hotărât respingerea propunerii legislative.

Mulțumesc.

Intervenții din partea grupurilor? Nu sunt intervenții.

Rămâne, cu propunere de respingere, la votul final.

28. Propunerea legislativă privind modificarea alin. (7) al articolului 28 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, Pl-x 559/2014.

Dacă inițiatorii doresc să intervină? Nu doresc.

Din partea Comisiilor pentru agricultură, domnul vicepreședinte al comisiei, domnul Liviu Harbuz, raport comun, agricultură și juridică.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică, de disciplină și imunități împreună cu Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă privind modificarea alineatului (7) al articolului 28 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

În urma dezbaterilor, cele două comisii sesizate în fond au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare raportul de respingere a Propunerii legislative privind modificarea alin. (7) al art. 28 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, întrucât obiectul acesteia se regăsește și în cuprinsul Legii nr. 46/2008 – Codul silvic, cu modificările și completările ulterioare.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor organice. Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Dacă la dezbateri generale intervine cineva? Nu intervine nimeni.

Rămâne la votul final, cu propunere de respingere.

29. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 11 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, Pl-x 296/2014.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva? Nu.

Din partea celor două comisii, domnul Dobre, raport comun Comisia pentru administrație și Comisia juridică. Domnul președinte Victor Paul Dobre.

În temeiul dispozițiilor art. 95 din regulament, Comisia juridică și Comisia pentru administrație publică au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 11 din Legea

nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins inițiativa legislativă.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea art. 11 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în sensul eliminării cerinței autorizației de construire pentru anumite lucrări care vizează, în general, modificări interioare la construcții aflate în zone protejate.

În conformitate cu prevederile art. 61, membrii comisiilor au examinat inițiativa în ședințe separate.

Comisia pentru administrație a hotărât, cu unanimitate de voturi, întocmirea unui raport preliminar de respingere a propunerii legislative din următoarele considerente. Conform justificării prezentate de către inițiatori, lucrările de tâmplărie interioară, finisaje interioare, modificări și înlocuiri zugrăveli sunt intervenții care nu afectează clădirile din jur. În cazul clădirilor monumente istorice, substanța și valoarea lor arhitecturală și istorică sunt date inclusiv de aceste finisaje, tâmplărie, pardoseli, fațade.

Pe de altă parte, trebuie ținut cont și de faptul că fațadele, terasele, acoperișurile și altele asemenea, aparținând construcțiilor situate în zone de protecție a monumentelor istorice sau în zone construite protejate, au o deosebită valoare ambientală și aceasta justifică necesitatea autorizării intervențiilor de substanță.

Prin urmare, adoptarea propunerii legislative ar putea crea premisele executării necontrolate de lucrări de intervenție la construcții amplasate în zone de protecție a monumentelor istorice și în zone construite protejat.

În acest context, comisia a aprobat cu unanimitate de voturi respingerea propunerii legislative, o poziție similară având și membrii Comisiei juridice.

Vă mulțumesc. Dezbateri generale. Intervine cineva? Nu intervine nimeni.

A... domnul Márton Árpád, vă rog.

## Domnule vicepreședinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Îmi pare bine că acest raport conține respingerea proiectului de lege și îmi pare bine că are o motivare justă, de parcă ar fi fost făcută de Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă.

O singură problemă am, că, din nou, un astfel de proiect de lege n-a trecut pe la comisia noastră, pentru că onor Biroul permanent crede că noi n-avem nimic în comun cu patrimoniul construit din România.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Alte intervenții?

Nemaifiind alte intervenții, rămâne la votul final, cu propunere de respingere.

30. Propunerea legislativă – Legea tăcerii, Pl-x 275/2015. Caracter ordinar.

Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, tot domnul președinte Victor Paul Dobre.

Domnule Dobre, vă rog, prezentați raportul.

În conformitate cu prevederile art. 95 din regulament, comisia a fost sesizată cu dezbaterea pe fond, în procedură obișnuită, asupra Propunerii legislative – Legea tăcerii.

Senatul a respins propunerea legislativă.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul negativ al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Comisiei juridice.

Potrivit prevederilor art. 61, comisia a examinat propunerea legislativă în ședința din 12 mai 2015 și, cu unanimitate de voturi, propune respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc. Intervenții din partea colegilor? Nu sunt. Rămâne la vot... A... domnul Iacoban.

Da. Mulțumesc. Domnul Mártón Árpád.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor,

În mod evident este un mod de a-și exprima punctul de vedere al unui coleg de-al nostru parlamentar, chiar dacă este din Senat, membru al Grupului Partidului Național Liberal.

Eu, unul, cred că substanța legii, din păcate, există. Din păcate, prea multe ordonanțe sunt date de diferite guverne. Din păcate, onor miniștrii și secretarii de stat ne cam iau peste picior, chiar de la acest microfon. Deci sunt niște obiceiuri care, de obicei, ne deranjează pe toți.

E adevărat că dacă onor comisia ar fi luat în dezbatere, ar fi trebuit să reactualizeze legea punând acolo un alt nume sau o altă funcție că așa vrea... ghiciți dumneavoastră! Sau găsiți o altă interpretare.

În mod evident, vom respinge această lege, dar am speranța că domnul senator, inițiatorul acestei legi, în anul care vine sau în anii care urmează nu se va comporta aidoma celor care sunt criticați prin această farsă.

Vă mulțumesc.

## Da.

Alte intervenții?

Vă rog, domnule deputat. Grupul PNL.

Domnule președinte,

Dragi colegi,

Suntem în fața unei satire de prost-gust, nu a unui proiect de lege. Mă întreb și eu, oare cum colegii noștri din Partidul Național Liberal, atât de la Senat, cât și de la Camera Deputaților, atunci când au fost înștiințați de depunerea unui asemenea proiect de lege – sunt curios și eu – cum au reacționat?

Este vorba de o opinie politică la adresa Guvernului Ponta, care se poate face joi dimineața, la ora 8.30, la declarații politice.

Nu e vorba de un proiect de lege și, ca atare, nu cred că trebuie să îl tratăm ca pe un proiect de lege.

Dreptul de a legifera nu este un drept absolut. El se încadrează în limitele Constituției și ale Legii nr. 24/2000 privind tehnica legislativă.

Ne mai întrebăm, dragi colegi, de ce noi, parlamentarii, avem o asemenea imagine în rândul românilor?! Pentru că asemenea scrisori, scrisorele devin... pot deveni – Doamne ferește! Doamne ferește spun! – legi în Parlamentul României!

Eu cred că acel domn senator care a inițiat o asemenea parodie se poate duce la un cerc literar, poate, undeva, să scrie o carte, să scrie o poezioară, dar nu să facă legi.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

N-aș fi vrut să vorbesc la această inițiativă legislativă, dar domnul Iacoban oarecum ne-a provocat.

Răspunsul este simplu. Astfel de inițiative legislative apar pentru că, pe vremea guvernării Ponta, asupra Parlamentului trebuia să se aștearnă ce? Tăcerea. Tăcerea!

67% erau ordonanțe, nu inițiative legislative, domnule Iacoban, și din cauza asta colegii noștri, indiferent de unde, de la Senat, din Cameră, trebuiau să riposteze.

Era un mod de a riposta, pentru că atât ne-a mai rămas. Sper ca odată cu acest Guvern să se schimbe modul de abordare și odată și odată democrația să planeze asupra acestei instituții cu adevărat.

Mulțumesc.

Da.

Mulțumesc.

Acestea fiind spuse, rămâne la votul final. Propunere de respingere.

Prima parte a ședinței s-a terminat.

PAUZĂ DUPĂ PAUZĂ

Continuăm partea a doua a ședinței noastre.

O rog pe doamna secretar de stat, pentru prima parte, la răspunsuri la întrebări și interpelări.

Doamna secretar de stat.

Apoi