Stenogramă plen

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Dați-mi voie să declar deschisă ședința plenului Senatului. Vă anunț că din totalul de 165 de senatori și-au înregistrat prezența 92, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

Ședința plenului Senatului de astăzi o voi conduce asistat de domnii secretari Alexandru Pereș și Ion Rotaru.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Sunt intervenții pe ordinea de zi?

Nu sunt intervenții, atunci

Programul de lucru pentru această zi: ora 10.00–13.00, lucrări în plenul Senatului, cu vot, ora 12.00, pentru inițiativele cu caracter ordinar; ora 13.00 – lucrări în comisiile permanente.

Sunt intervenții în legătură cu programul de lucru?

Nu sunt, atunci

La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 14–19 decembrie 2015.

Stimați colegi, Biroul permanent vă propune următorul program pentru săptămâna următoare:

Luni: ora 9.00–11.00, activități în comisiile parlamentare; 12.30, ședință pregătitoare a Biroului permanent; ora 13.00, ședința Biroului permanent al Senatului; 14.00–16.00, lucrări în grupurile parlamentare; 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului, cu, ora 17.00, vot final; ora 18.15–19.45, sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri.

Marți, 15 decembrie: ora 10.00–13.00, lucrări în plenul Senatului, cu vot, ora 12.00; ora 13.00, lucrări în comisiile permanente.

Miercuri, 16 decembrie: ora 9.00–10.30, declarații politice; ora 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, cu dezbaterea inițiativelor și vot, ora 12.00.

Joi: ora 9.00–14.00, lucrări în comisiile permanente.

Vineri, 18 decembrie, și sâmbătă, 19 decembrie: activități în circumscripțiile electorale.

Sunt comentarii?

Dacă nu, vă propun să votați programul pentru săptămâna viitoare.

Am deschis votul.

82 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere. Programul pentru săptămâna viitoare a fost aprobat. Intrăm în ordinea de zi distribuită pentru astăzi.

Punctul 1 pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2015 privind stabilirea unor măsuri necesare pentru asigurarea tranziției de la televiziunea analogică terestră la televiziunea digitală terestră și implementarea serviciilor multimedia la nivel național, precum și pentru completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului. Microfonul 8.

## **Domnul Bebe Viorel Ionică** – _secretar de stat_

_în Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Având în vedere obligațiile asumate de statul român în cadrul Conferinței Regionale de Radiocomunicații și prin revizuirea Acordului de la Stockholm 1961, semnate la Geneva în 16 iunie 2006, precum și faptul că data-limită stabilită pentru încetarea emisiei terestre în format analogic a serviciilor de programe de televiziune... trebuie să înceteze, în condițiile din acordul semnat, începând cu data de 17 iunie 2015,

Mulțumesc.

A prezentat punctul de vedere al Guvernului domnul secretar de stat Bebe Viorel Ionică, Ministerul Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru cultură și media, domnul senator Severin Georgică. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Această ordonanță a avut un caracter mai delicat, în sensul în care ea, alături de ceea ce a vorbit domnul secretar de stat, și anume facilitarea trecerii la frecvența digitală, a avut și o a doua parte, referitoare la un ajutor de stat acordat televiziunilor.

În acest context, Comisia pentru cultură, deși a primit avize favorabile pentru ordonanță de la Comisia pentru drepturile omului și de la Comisia pentru buget, finanțe, a analizat cu atenție cele două părți ale ordonanței.

Referitor la aspectul la care s-a referit domnul secretar de stat, și anume trecerea la digital, comisia nu a avut absolut nimic de comentat. Era normal, din cauza întârzierii, am fi fost în situația în care extrem de mulți emițători ar fi fost puși în situația să nu mai poată emite.

Referitor la partea a doua, ajutorul de stat propus către o serie de televiziuni, mai mulți membri ai comisiei au opinat că schema de ajutor de stat introdusă prin ordonanța de urgență supusă dezbaterii, pe lângă faptul că nu are nicio legătură cu măsurile pentru asigurarea tranziției de la televiziunea analogică terestră la televiziunea digitală terestră, poate crea o inegalitate de tratament între posturile de televiziune publice sau private și, totodată, premisele unei interferențe a statului în independența editorială a acestor posturi de televiziune și libertatea de expresie a oricărui demers jurnalistic.

Ca urmare, comisia a formulat un amendament de abrogare în totalitate a titlului II al Ordonanței de urgență nr. 18/2015. Amendamentul a fost votat în unanimitate de membrii comisiei prezenți, este de competența decizională a Senatului și se regăsește în anexa la prezentul raport.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru cultură și media a hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu un amendament.

Comisia pentru cultură și media supune plenului Senatului spre dezbatere raportul de admitere, cu un amendament, și Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2015.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Cameră decizională.

Mulțumesc, domnule senator.

Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu sunt.

Domnul senator Motoc. Microfonul central.

## **Domnul Octavian Motoc:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnul președinte Georgică Severin a prezentat foarte bine această ordonanță de urgență și faptul că există acest amendament de la capitolul 2, care se cere a fi abrogat.

Însă această ordonanță de urgență, din câte știu eu, și-a produs efectele. Banii au plecat sau nu?

Vă rog, nu dialogați!

Terminați-vă ideea, domnule senator.

Deci asta voiam să întreb, dacă acești bani au fost dați, pentru că, atunci, în momentul acesta, degeaba abrogam art. 2, în condițiile în care banii deja fuseseră acordați prin ordonanță.

Dacă lucrul acesta nu s-a produs, atunci este bine.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Severin Georgică, microfonul central.

## **Domnul Georgică Severin:**

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Vreau să fac precizarea că această ordonanță nu și-a produs efectele, pentru că nu s-au elaborat normele prin CNA.

În același timp, vreau... de ce am solicitat cuvântul? Să vă spun că pe ordinea de zi a Comisiei pentru cultură și media există la ora actuală o altă inițiativă legislativă, prin care se vorbește de un ajutor către televiziuni, la fel, pe criterii extrem de subiective, dar fără să fie bani de stat.

Mi-aș dori ca și... ca opoziția să aibă aceeași atitudine și când vom discuta...

Opoziția sau puterea – iertați-mă, am și eu o nebuloasă! Hai să spunem colegii de la Partidul Național Liberal, ca să fie mai clar!

Să aibă aceeași atitudine și când vom discuta celălalt proiect de lege, care este pe ordinea de zi a comisiei chiar astăzi.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

## Mulțumesc, domnule senator.

Dacă nu mai sunt intervenții, declar încheiate dezbaterile generale.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Vom avea vot luni, ora 17.00.

Punctul 3 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă...

2, din proiectele... inițiativele legislative, dar 3 pe ordinea mare.

Propunerea legislativă pentru completarea art. 9 al titlului XI din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente. Din partea inițiatorilor este cineva? Nu este nimeni prezent. Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna Simona Man, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Microfonul 10.

## **Doamna Simona Allice Man** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Stimați senatori,

Legea nr. 247/26.503/2005, titlul XI – Renta viageră agricolă – privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, completarea art. 9.

Prezenta lege instituie renta viageră agricolă în scopul concentrării suprafețelor agricole în exploatații eficiente, impuse de necesitatea modernizării agriculturii României și compatibilizării acesteia cu agricultura din țările membre ale Uniunii Europene.

Acest proiect legislativ are în vedere îndreptarea unei situații discriminative, acordând continuitate în statutul de rentier agricol tuturor beneficiarilor de rentă viageră agricolă pe motiv de pensie de invaliditate, la recalcularea pensiei de limită de vârstă.

În consecință, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale susține propunerea legislativă.

## **Domnul Liviu Stancu** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

## Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori,

Nu avem încă un punct de vedere al Guvernului, numai că, referitor la această inițiativă legislativă, vreau să fac referire la faptul că, numai zilele trecute, prin Parlament, a parcurs procedura specifică un nou text de modificare a Legii cetățeniei române, care a cuprins o serie largă de modificări și în legătură cu dobândiri ale cetățeniei române de către persoane care contribuie în mod fundamental la imaginea României în plan internațional, din punct de vedere cultural, științific și sportiv.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice. Domnul Boboc sau doamna Federovici? Doamna senator Federovici Doina. Microfonul 7.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Alexandru Frătean, președintele Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, să ne prezinte raportul comun, întocmit împreună cu Comisia juridică.

Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, precum și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere a propunerii legislative, cu amendamente admise.

Legea este organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc, domnule senator. Sunt intervenții?

Nu sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vom avea vot luni, ora 17.00.

Punctul 3 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 21/1991 privind cetățenia română.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Nu este prezent.

Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Liviu Stancu.

Microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Pentru această propunere legislativă, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a acordat un aviz negativ, iar Comisia românilor de pretutindeni a transmis un aviz favorabil.

Consiliul Legislativ a analizat propunerea și a avizat-o favorabil, cu anumite observații și propuneri.

În consecință, în data de 24 noiembrie 2015, membrii Comisiei juridice au luat în dezbatere inițiativa legislativă și au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de respingere.

Mulțumesc, doamnă senator. Sunt intervenții? Nu sunt intervenții.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

În concluzie, vom avea vot luni, ora 17.00.

Punctul 4 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Codului penal.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorilor, dacă sunt prezenți. Nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat în Ministerul Justiției Liviu Stancu. Microfonul 9.

Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea legislativă are în vedere modificarea art. 193 alin. (2) și art. 194 alin. (2) lit. b) din Codul penal prin reducerea numărului de îngrijiri medicale necesare pentru calificarea unei fapte ca fiind infracțiune de vătămare corporală, prevăzut de art. 194 din Codul penal, de la 90 la 20 de zile.

Așa cum cunoașteți, Codul penal a suferit o influență și o analiză generală care au culminat cu acest nou act normativ, în care s-au reevaluat formulele de sancționare a actelor cu caracter infracțional.

Ca urmare, în acest moment, există fapta care constituie infracțiunea de lovire sau alte violențe, în condițiile în care leziunile sau afectarea sănătății au necesitat pentru vindecare cel mult 90 de zile.

Ca urmare a existenței acestei formule sancționate de Codul penal, noi considerăm că o nouă inițiativă care să reglementeze acest fenomen nu este, în momentul de față, necesară.

Vă mulțumim foarte mult.

Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, doamna senator Doina Federovici. Microfonul 7.

Comisia juridică, în urma analizei acestei inițiative legislative, a hotărât să adopte, cu majoritate de voturi ale membrilor prezenți, un raport de respingere, având în vedere și avizul negativ venit de la Comisia pentru drepturile omului.

Mulțumesc, doamnă senator. Sunt intervenții? Nu sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vot, luni, ora 17.00.

Punctul 5 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, domnul senator Bumbu, microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vreau să vă prezint rezultatul unei analize succinte, făcută în 21 de state ale Uniunii Europene, care arată cam așa: taxele notariale în România sunt mai mari de 14 ori decât în Germania, de 5 ori decât în Franța, de 6 ori decât în Austria și Spania și de 4 ori decât în Belgia.

Știm foarte bine că pe lângă multele asociații profesionale și aceea a notarilor s-a transformat într-o castă în interiorul căreia, practic, nu există concurență.

Am avut curajul, la solicitarea cetățenilor, să propunem reînființarea notariatelor de stat pentru a permite accesul și celor fără bani la serviciile oferite de notariat.

Motivațiile în respingere sunt, în principal, de natură ideologică, că ar reprezenta un pas înapoi. Dar eu, din nou, reafirm că avem nevoie de un stat intervenționist în această perioadă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Liviu Stancu, Ministerul Justiției. Microfonul 9.

## Domnule președinte,

Distinse doamne și distinși domni senatori,

Noi am înțeles inițiativa legislativă, numai că textul acesteia este neclar și incomplet, întrucât se propune crearea unei noi instituții, aceea a notarului public de stat, și dobândirea acestei calități, precum și desfășurarea unei activități care ar fi guvernată de aceleași reguli ca și în cazul notarilor publici. Deci, practic, s-ar realiza un paralelism între două instituții care, practic, realizează aceeași activitate.

De asemenea, propunerea legislativă constituie un regres față de reglementarea în vigoare, pentru faptul că revenirea la o activitate care a fost în trecut definită ca instituția notariatului de stat reprezintă o reglementare care nu mai are o justificare obiectivă, în prezent, a acestor soluții propuse.

Practic, notariatele, în formula actuală, realizează activități care nu ar putea fi preluate de o formulă paralelă, ci ar realiza absolut, deci la identitate, aceleași activități, fără să existe între ele niciun fel de diferență.

Vă mulțumim.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, doamna senator Federovici Doina. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Consiliul Legislativ a analizat propunerea legislativă și a avizat-o favorabil, cu observații și propuneri.

Guvernul a transmis un punct de vedere negativ, însușindu-și punctul de vedere al Ministerului Justiției, care, prin adresa transmisă cu privire la această inițiativă legislativă, a apreciat că soluțiile legislative propuse reprezintă un regres față de reglementarea în vigoare în materia exercitării profesiei de notar public și a desfășurării activității notariale, sunt neclare, incomplete și nu corespund intenției de legiferare, astfel cum acestea au fost reflectate în expunerea de motive.

În consecință, în data de 24 noiembrie 2015, membrii Comisiei juridice au luat în dezbatere inițiativa legislativă și au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport de respingere.

Mulțumesc, doamnă senator. Sunt intervenții? Domnul senator Vasiliev Marian. Microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să atrag atenția colegilor mei că din ce în ce mai mult respingem proiecte legislative despre care Guvernul spune că nu sunt corecte ca formă, că forma nu respectă nu știu ce tipic. Poate că ar trebui ca noi, Senatul, să ne orientăm mai mult la ceea ce înseamnă schimbarea anumitor lucruri care avantajează cetățenii, iar forma..., într-adevăr, să se vină cu propuneri de către specialiști. Dacă respingem pe bandă rulantă, doar pentru că forma nu corespunde unor tipicuri, este deja o greșeală.

Și, doi, aș vrea să fac un apel la colegi, pentru că știm foarte bine ce se întâmplă. În momentul acesta, notariatele au devenit adevărate dinastii. În notariat se intră doar dacă ești copilul sau ruda apropiată a unui notar care este în funcție și care iese la pensie, pentru că numărul notariatelor este limitat.

Poate că ar trebui noi, Senatul, să spargem acest monopol, care monopol spart va duce, până la urmă, la mai mulți bani în buzunarul cetățenilor.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Stimați colegi, vă rog frumos să-i respectăm pe colegii care vorbesc și să păstrăm puțină liniște.

Mai dorește cineva să intervină? Domnul senator Motoc. Microfonul central.

Eu doream să subliniez ceea ce colegul de mai înainte spunea. Și cred că... ( _Discuții în sală.)_

Nu se... Nu se aude!

Vă rog, domnule senator.

Cred că nu aceasta este soluția, a reapariției notariatelor de stat, ci a existenței unei competiții reale în zona notariatelor pe piață. Este, din păcate, foarte greu să mai intre cineva pe piața acestor notariate în momentul acesta și cred, într-adevăr, că trebuie să operăm niște schimbări în legislația aferentă acestui domeniu.

Foarte mulți cetățeni care vin la noi se plâng de faptul că există niște tarife mari, care se aplică pentru serviciile notariale. Acestea vor rămâne mari. Și, ați văzut, dacă studiul acesta este unul corect efectuat, există diferențe enorme între tarifele practicate în țări europene cu venituri mari pe cap de locuitor și cele din România.

În aceste condiții, trebuie să ne gândim foarte atent la ceea ce trebuie să facem în perioada următoare din punct de vedere legislativ pentru ca acest domeniu să nu mai fie un monopol, așa cum spuneau și colegii noștri.

## Mulțumesc, domnule senator.

Stimați colegi, vă rog să luați loc în bănci și să respectăm puțin plenul Senatului, să-i ascultăm pe colegii care doresc să intervină.

Domnul senator Oprea, microfonul central.

E un subiect foarte incitant, dar să nu uitați un detaliu foarte important, profesia de notar public este o profesie liberală, iar reglementările sunt cele pe standarde ale profesiei, și nu sub o astfel de formă pot să aibă loc reglementările.

Ce ar însemna ca, de acum, în Parlament, să începem să punem condiții celor care sunt autorizați să efectueze diverse prestări de servicii în domeniul contabilității, în domeniul medicinei, în domeniul arhitecturii, fiindcă acolo sunt niște limite până la care pot să fie cerute comisioane? Iar un arhitect, dacă simte că nu are piață, se încadrează în limite și joacă așa cum crede că poate să fie convingător.

După mine, liberalii trebuie să respecte profesia liberală, fie și din respect față de cuvântul ăsta.

Mulțumesc, domnule senator. Mai sunt intervenții?

## Nu mai sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Votul asupra acestei propuneri legislative îl vom face la ora 12.00, astăzi, fiind parte din categoria legilor ordinare propunerea legislativă.

Punctul 6 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Domnul senator Fifor.

Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să solicit retrimiterea la comisie pentru două săptămâni, pentru că e important ca acest proiect legislativ să treacă și pe la Comisia de administrație, pe de o parte, și aș vrea să vedem și un punct de vedere al structurilor asociative, totodată.

Mulțumesc.

Da, domnule senator, mulțumesc. Domnule Motoc, vă rog. Microfonul central.

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

E o chestie de procedură. Pentru ce să trimitem la comisie înapoi și, mai ales, cum să introducem pe ordinea de zi a unei alte comisii în această situație în care ne aflăm în momentul acesta?

Este doar o formă de a tergiversa trecerea acestei legi prin Senatul României și nu suntem de acord cu așa ceva. ( _Discuții în sală.)_

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Da, o să vă exprimați prin vot, domnule senator.

La propunerea unui lider de grup,

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Inclusiv la Comisia pentru administrație.

Da, și pentru a se acorda raport și de către Comisia pentru administrație. Oricum, Biroul permanent va hotărî, luni, acest lucru.

Deci deschid votul pentru retrimiterea la comisie.

Cu 54 de voturi pentru, 27 de voturi împotrivă și o abținere, propunerea de retrimitere la comisie a fost aprobată.

Termen: două săptămâni. ( _Discuții în sală.)_

Punctul 7 pe ordinea de zi... Vă rog să păstrăm liniștea, stimați colegi.

Punctul 7, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 139

alin. (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Gabriel Lungu, secretar de stat la Ministerul Muncii. Microfonul 8.

## **Domnul Gabriel Lungu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține această propunere legislativă pentru că, oricum, în conformitate cu dispozițiile art. 143 din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prin contractul colectiv de muncă aplicabil se pot stabili și alte zile libere.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, domnul senator Alexandru Frătean, președintele comisiei. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea propunerii legislative.

În consecință, supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere.

Legea este organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc, domnule senator. Sunt intervenții? Nu sunt intervenții. Declar încheiate dezbaterile generale.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vot, luni, ora 17.00.

Punctul 8 de pe ordinea de zi, Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 privind Codul muncii.

Declar deschise dezbaterile generale. Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Gabriel Lungu. Microfonul 8.

## Mulțumesc.

Ziua de 24 ianuarie, Ziua Unirii Principatelor Române, a fost deja declarată ca zi de sărbătoare națională prin Legea nr. 171 din 16 decembrie 2014.

Drept urmare nu suntem de acord cu prezenta propunere legislativă.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, domnul senator Alexandru Frătean. Microfonul 7.

## Mulțumesc.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Legea este organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc, domnule senator. Sunt intervenții?

Nu sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vot, luni, ora 17.00.

Punctul 9 pe ordinea de zi, Propunere legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura.

Dau cuvântul inițiatorului, domnul senator Bumbu Octavian.

Microfonul 5.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În acest moment, legea... Ordonanța de urgență nr. 23 din 2008, care prevede regimul de pescuit, precizează că pentru pescuitul profesionist nu se admit capturi subdimensionate. Acest lucru este aproape imposibil, pentru că, asta e situația, mai scapă și exemplare subdimensionate.

A fost făcută o inițiativă legislativă, este în promulgare la Camera Deputaților, pentru a corecta acest lucru, dar menționez că se precizează o permisivitate de 10%, ceea ce transformă această inițiativă corectă într-una care deschide poarta spre mari nereguli.

Nu venim cu nimic altceva, doar o reducem la jumătate, la 5%, care și aceasta este deja prea mare, dar totuși am considerat că este un procent rezonabil.

Și menționez că această inițiativă a apărut în urma discuțiilor cu asociațiile și organizațiile..., ONG-urile de protecție a mediului din zonă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat în Ministerul Agriculturii Simona Man. Microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea legislativă prevede stabilirea unui procent de maximum 5% exemplare sub dimensiunea minimă, ca limită admisă pe specii și pe captură la pescuitul comercial, precum și impunerea de sancțiuni, dacă nu se respectă această dispoziție.

Întrucât reglementările cuprinse în această inițiativă se regăsesc într-un proiect de lege aflat în procedură parlamentară avansată, Guvernul nu este de acord cu adoptarea și susține raportul de respingere.

Mulțumesc. ( _Discuții în sală.)_

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc.

Vă rog, liniște, domnilor senatori!

Dau cuvântul...

Da, ne trebuie un ciocănel, probabil.

Dau cuvântul domnului senator Saghian Gheorghe, președintele Comisiei pentru agricultură. Microfonul 6.

În ședința din data de 24 noiembrie 2015, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, întocmirea raportului de respingere.

Motivarea raportului de respingere constă în faptul că există în procedură legislativă avansată un proiect de lege cu același obiect de reglementare. Propunerea legislativă a fost adoptată de Senat în ședința din 4 martie 2015, în prezent aflându-se în dezbatere la Camera Deputaților.

Comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Poate că e mai simplu, domnule senator Bumbu, să depuneți un amendament la Camera Deputaților. Și câștigați timp!

Dacă sunt intervenții? Domnul senator Motoc. Microfonul central.

## **Domnul Octavian Motoc:**

Există, într-adevăr...

Mă scuzați, stimați colegi!

Există, într-adevăr, o inițiativă legislativă care a trecut, a fost adoptată de către Senatul României încă din 4 martie 2015. Din păcate, așa cum se întâmplă cu mai multe inițiative sau, mă rog..., dar, în general, cu inițiativele legislative, acestea zac la Camera decizională, uneori, de ordinul anilor!

Colegul Bumbu spune că 10% ar fi prea mult și că 5% ar fi un procent adecvat din totalul capturilor sub dimensiuni.

Eu vreau să vă spun, stimați colegi, că, în directivele și regulamentele Comisiei Europene în domeniu, această cifră, acest procent de 10 este unul acceptat.

Aș mai adăuga faptul că, în momentul acesta, dacă un pescar din Delta Dunării, de exemplu, este prins cu un singur pește sub dimensiuni, el este amendat în mod drastic, ceea ce este total anormal, pentru că în plasele pescarilor, în sculele lor se prind pești, care mor în cele mai dese rânduri, și el este obligat să-l arunce în apă și deci să se piardă acea captură, pentru a nu fi prinși cu capturi subdimensionate.

În aceste condiții, îl rog pe colegul Bumbu să înțeleagă că această propunere legislativă cu 10% este una foarte agreată de pescari și, în același timp, se încadrează și în limitele pe care Uniunea Europeană le acceptă, în general, în statele sale membre.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mai sunt intervenții? Nu mai sunt intervenții. Declar încheiate dezbaterile generale.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vot, astăzi, ora 12.00.

Punctul următor pe ordinea de zi, punctul 10...

Domnilor secretari de stat, puteți face ședința în altă zonă, ca să nu-i deranjați pe domnii senatori?

Punctul 10 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea lit. m) și p) ale alin. (1) al art. 42 din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, domnul senator Bumbu Octavian.

Microfonul 5.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Intervenția va fi foarte scurtă.

Prin această inițiativă, concret, vrem să..., dorim să interzicem vânătoarea la farurile autovehiculelor pe timp de noapte, lucru care nu este precizat momentan în Legea vânătorii.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor Erika Stanciu.

Microfonul 8.

## **Doamna Erika Stanciu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor_ **:**

Bună ziua!

Mulțumesc.

Guvernul susține raportul comun al Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și al Comisiei pentru mediu, favorabil, cu observații și propuneri.

Mulțumesc, doamnă secretar de stat.

Dau cuvântul domnului senator Saghian Gheorghe, microfonul 6, președintele Comisiei pentru agricultură.

Membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea raportului de admitere, cu amendamente. Amendamentele sunt cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.

Comisiile supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente, asupra propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc, domnule senator. Sunt intervenții? Domnul senator Oprea Dumitru. Microfonul central. ( _Discuții la prezidiu.)_

Un proverb african spune că, atunci când vânatul o să aibă istoricii lui, istoria vânătorii va fi cu totul altfel prezentată. Iar acum mă adresez domnului Bumbu nu reproșându-i ceva, ci întrebându-l dacă nu a luat în calcul și posibilitatea de a compara efectul armelor, care sunt nimicitoare în infraroșu, dacă nu sunt mai nimicitoare decât luminile farurilor. În concluzie, dacă nu și subiectul ăsta poate să fie, cumva, reglementat.

Animalele au rămas aceleași, iar armele sunt de-a dreptul nimicitoare.

Mulțumesc, domnule senator. Mai sunt intervenții? Domnul Agrigoroaei Ionel. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Nu sunt vânător și nu știu toate regulile din acest domeniu, dar mă uit revoltat când se aduc critici la o vânătoare legală, cum este cea organizată de domnul Ion Țiriac, unde se respectă legea întru totul, unde se aduc foarte multe milioane de euro în țară, unde se fac legături de... relații de afaceri și multe, multe alte avantaje pentru România.

Sunt criticate aceste evenimente în presă, dar aceste carnagii care au loc la lumina farurilor, și este vorba de mii de cazuri anuale, deci unde au loc adevărate masacre asupra animalelor, nu ne-au venit în minte sau nici presa nu le-a sesizat.

Vă rog mult, stimați colegi, să susținem această inițiativă care este foarte... bine-venită.

Mulțumim, domnule senator. Nu mai sunt intervenții. Declar încheiate dezbaterile generale.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Votul va fi luni, ora 17.00.

Punctul 11 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea art. 36 din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic.

Inițiator, de asemenea, domnul senator Bumbu Octavian. Îi dau cuvântul.

Declar deschise dezbaterile generale. Microfonul 5.

Mulțumesc, domnule președinte.

Din păcate, procedurile noastre ne mai joacă câte o festă, inspirați de aceeași sursă... de aceiași inițiatori, de fapt, și, în cazul respectiv, administratorilor monumentelor istorice care fac parte din patrimoniul mondial UNESCO și care se află în zone care intră în patrimoniul forestier... au apărut două inițiative foarte asemănătoare și este una în derulare deja, foarte asemănătoare, care a trecut de Camera Deputaților, dar fără să fi știut _a priori_ de ea.

Deci cred că trebuie să-și facă cursul cea care a fost depusă prima dată.

Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat de la Ministerul Mediului Erika Stanciu. Microfonul 8.

Respingem pe același motiv. Există un proiect legislativ cu același domeniu de referință.

Mulțumim, doamnă secretar de stat. Dacă sunt intervenții? Nu sunt intervenții. Declar încheiate dezbaterile generale. Propunerea...

Aoleu, mă scuzați!

Dau cuvântul comisiei, domnului... Comisiei pentru agricultură... Comisia pentru...

Pentru mediu.

...mediu, mă scuzați, pentru a prezenta raportul. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În ședința din 24.11.2015, membrii celor două comisii au analizat propunerea legislativă și au hotărât să adopte, cu unanimitate de voturi, un raport comun de respingere.

Comisia pentru mediu și Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă nu sunt intervenții, acum declar încheiate dezbaterile generale.

Propunerea face parte din categoria legilor organice. Votul va fi luni, ora 17.00.

Punctul 12 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea art. 67 din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic.

Inițiator, de asemenea, domnul senator Bumbu Octavian. Declar deschise dezbaterile generale. Dau cuvântul domnului senator Bumbu. Microfonul 5.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vă prezint o propunere legislativă care este capitală pentru „sănătatea” și pentru existența comunităților locale din zona de munte, în special, dar, de fapt, de peste tot unde există păduri și, în special, păduri proprietate particulară.

Fac un foarte scurt preambul. Conform situației prezentate de World Economic Forum, rețelele rutiere din România se află pe locul 121 din 144 de state ale lumii. Aici sunt incluse toate rețelele rutiere.

Dacă ne referim la drumurile care au regim de drum comunal, situația este de-a dreptul dramatică. Acolo unde se exploatează lemnul, din păcate, tehnologia a permis să se circule cu mijloace de transport de zeci de tone de către..., care aparțin unor exploatatori, nu proprietari, care, practic, nu respectă nicio regulă în ceea ce privește drumul comunal. Sunt, practic, distruse în totalitate, dar, dacă ar fi numai drumurile și infrastructura rutieră, ar mai fi ceva, dar sunt distruse casele care se află pe marginea drumurilor și, de fapt, întreaga viață este perturbată, așa cum ați văzut foarte bine că se întâmplă peste tot.

Desigur că nu se iau măsuri, pentru că puterea de influență a acestor mari exploatatori, în sensul propriu al cuvântului, nu numai de păduri, ci exploatatori ai noștri, este foarte greu de contracarat.

Noi am venit cu o propunere simplă, existentă în alte state, și anume să impunem o taxă de 5% din valoarea lemnului exploatat, care să se ducă direct la administrațiile locale, într-o situație în care au descentralizată... descentralizarea a fost dusă în derizoriu, inclusiv prin hotărârea destinației valorilor unor proiecte sau punerea în valoare a unor proiecte direct de către București, de către un minister. Deci nu mai contează consiliul județean sau, știu eu, descentralizarea.

Vreau să precizez că mai există o taxă, dar care se referă numai la permisivitate, care este aleatorie, de 10%, dar care nu are legătură cu drumurile comunale, ci numai permisivitatea intrării în pădure sau la alte lucrări specifice și care este hotărâtă de autoritatea tutelară în mod, hai să nu spun arbitrar, dar nu există un procent fix.

Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat Erika Stanciu, Ministerul Mediului. Microfonul 8.

Guvernul nu susține această propunere. Completarea ce se dorește a fi făcută a fost deja dezbătută în procesul legislativ la adoptarea Legii nr. 133/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 46/2008 – Codul silvic.

Considerăm că veniturile realizate din pădure trebuie să se întoarcă la pădure, pentru a se crea accesibilizarea și pentru a nu diminua fondurile din sector.

Da, într-adevăr, 10% din valoarea masei lemnoase exploatate se întoarce în investiții pentru realizarea și întreținerea drumurilor forestiere.

Mulțumesc, doamnă secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru mediu, domnul președinte Zisu Ionuț, care ne va prezenta un raport comun cu Comisia pentru agricultură. Microfonul 7.

Mulțumesc.

În ședința din 24.11.2015, membrii celor două comisii au analizat propunerea legislativă și au hotărât să adopte, cu unanimitate de voturi, un raport comun de respingere.

Comisia pentru mediu și Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule senator. Sunt intervenții? Domnul senator Oprea Dumitru. Microfonul central.

În ultimii 10 ani, planeta are o altă abordare vizavi de mediu. Profitul corporațiilor se împarte în trei: profit cotă-parte din profit adus comunității, de unde se iau resursele ca acea corporație să fie una profitabilă, profit pentru planetă și, în al treilea rând, profit pentru corporații. Propunerea făcută astăzi poate să fie discutabilă, că un coleg și spunea: chiar și cel care își scoate din pădure doi copaci se va supune acestei reguli? Da. Fiindcă, la rândul lui, probabil, va fi beneficiarul celor care scot mii de copaci și arată, prin gestul făcut de el, că și lui îi pasă. Noi tratăm, așa, numai sub o legislație care de zeci de ani operează, dar, încă o dată accentuez, în ultimii 10 ani este cu totul și cu totul... abordarea față de mediu.

Eu îl felicit pe domnul Bumbu. Sper ca orice intenție bine-venită să fie luată în calcul, dar, parcă, prea ușor, chiar și punctul anterior era în categoria asta. Trebuie să fim un pic mai atenți.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Cadăr. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea, întrucât estimez care va fi rezultatul votului, să-l sfătuiesc pe colegul meu, domnul Bumbu, să sfătuiască consiliile locale care întâmpină aceste probleme să diminueze, să scadă capacitatea permisă de transport pe drumurile comunale, în așa fel vom vedea și noi că vor exista probleme la nivel național și vom fi mai sensibili.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Tánczos Barna. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Aș vrea să o întreb pe doamna secretar de stat: la ce s-a referit exact când a spus că 10% din aceste fonduri se întorc la investiții? Pentru că, știm foarte bine, multe dintre drumurile forestiere deținute și administrate o perioadă de Romsilva au fost predate, în urma retrocedării lor, prin hotărâri de guvern, autorităților locale. Este vorba despre o sumă care se întoarce... sau ajunge – nu se întoarce, nu se întoarce –, ajunge la autoritatea locală sau vorbiți despre o sumă care ajunge la Romsilva și se investește strict în drumurile care sunt administrate de Romsilva?

Știm foarte bine că sunt județe întregi unde Romsilva a rămas cu 5%-10% din păduri, mai ales în zone unde au fost composesorate, în Transilvania: Bistrița, Harghita, Covasna, Mureș, Bihor. Sunt zone unde Romsilva administrează doar o părticică din fondul forestier, restul fiind retrocedat, fiind în domeniul privat.

Mulțumesc.

Mai sunt intervenții? Domnul senator Deneș. Microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, sigur, nu sunt nici inginer silvic, nici nu am vreo legătură cu vreo firmă care să lucreze în exploatarea masei lemnoase, dar sunt senator al unui județ unde această prelucrare, exploatare a masei lemnoase se face destul de consistent și știu foarte bine problemele cu care se confruntă unitățile administrativ-teritoriale. Ne spunea reprezentantul Guvernului că, într-adevăr, în legislația actuală există un procent de 10 care se întoarce pentru investiții în drumuri forestiere. Țin să amintesc că, până să ajungi la drumul forestier, treci și pe alte tipuri de drumuri. Această propunere

legislativă făcea referire... că cei 5% se întorc la unitățile administrativ-teritoriale pentru ca pe cei 5% să se poată face investiții în drumurile comunale. Adică ceva înaintea drumului forestier.

Eu zic că ar fi bine să reflectăm foarte atent la această propunere, pentru că, altfel, s-ar putea să ne trezim, cum spunea un antevorbitor, că, prin hotărâri de consiliu local, unitățile administrativ-teritoriale să spună: domnule, da, se poate face exploatare, noi nu avem nimic împotrivă, dar să nu treacă acele utilaje de tone întregi pe drumurile comunale, că ni le fac praf, ceea ce este o realitate în foarte multe comune din România.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Mai sunt intervenții? Nu mai sunt intervenții. Domnul Bumbu? Vă rog, microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să mai precizez un singur lucru, dar fundamental. Nu există nicio motivație, de niciun ordin decât cel al lobbyului celor care exploatează pădurea, să fie respinsă această lege. Precizez că suma de 10% care se duce în infrastructura specifică este de până la 10%, stabilită anual de către autoritate. Nu știu cine a controlat sumele să vadă destinația și valorile reale.

Acest 5% ar însemna, de fapt, de exemplu, pentru Holz, o cameră mai puțin la 20 de camere din palatul pe care și l-a cumpărat în Viena. Sau ați văzut vreun exploatator de păduri care să fi dat faliment sau să nu fie în continuare mare beneficiar de sume de pe urma acestei activități?

Vă rog din suflet, pentru sprijinul comunităților locale, să dați aviz... un vot favorabil acestei legi, pentru că, precizez încă o dată, nu există nicio motivație logică și normală. Vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc, domnule senator. Nu mai sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vom avea vot astăzi, ora 12.00.

Punctul 13 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

Declar deschise dezbaterile generale. Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna chestor Irina Alexe.

Microfonul 9.

## **Doamna Irina Alexe** _– secretar general adjunct în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative. În punctul de vedere transmis în scris motivează că există deja reglementare în art. 44 alin. (1) și art. 101 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, respectiv în regulamentul de aplicare a acesteia, la art. 10.

Vă mulțumesc.

14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 220/15.XII.2015

Mulțumesc, doamnă chestor.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru transporturi, domnul senator Dan Butunoi, președintele comisiei.

Microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În ședința din 24 noiembrie, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere. Ca atare, supunem plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Sunt intervenții? Nu sunt intervenții. Declar încheiate dezbaterile generale.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vot, ora 12.00, astăzi.

Punctul 14 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii privind siguranța națională a României nr. 51 din 29 iulie 1991.

Declar deschise dezbaterile generale.

Nu este prezent inițiatorul.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna chestor Irina Alexe. Microfonul 9.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

După cum puteți observa, Senatul a mai fost sesizat cu acest proiect legislativ și a fost trimis pentru un raport suplimentar.

Am explicat și atunci și vă informez și acum că susținem raportul suplimentar, cu amendamentele admise. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc, doamnă chestor.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, domnul senator Timotei Stuparu.

Microfonul 6.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 24 noiembrie, Comisiile juridică și de apărare, în ședințe separate, în prezența reprezentanților Ministerului Afacerilor Interne și ai Serviciului Român de Informații, au reanalizat propunerea legislativă, precum și notificările suplimentare și au hotărât, cu majoritate de voturi, să mențină adoptarea raportului comun, de admitere, cu amendamente cuprinse în anexa care face parte integrantă din raport.

Așadar, supunem plenului Senatului dezbaterea și adoptarea raportului comun suplimentar de admitere și propunerea legislativă.

Mulțumim, domnule senator. Sunt intervenții? Nu sunt intervenții. Declar încheiate dezbaterile.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vot, luni, ora 12.00.

Punctul 15 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru crearea și desfășurarea unui mecanism de donații benevole private, care să colecteze fonduri utilizabile exclusiv în dotarea logistică a MApN.

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale Otilia Sava. Microfonul 9.

## **Doamna Otilia Sava** _– secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține prezenta propunerea legislativă, care are ca obiect de reglementare crearea și desfășurarea unui mecanism de donații benevole private având ca donatar Ministerul Apărării Naționale, fiind incluse în același timp norme care vizează regimul juridic al achizițiilor publice în domeniile apărării și securității.

Precizăm că Ministerul Apărării Naționale nu are relații de subordonare sau coordonare cu societățile sau regiile autonome din industria de apărare, astfel că propunerile de reglementare în domeniul înzestrării forțelor armate trebuie reanalizate și în sfera acestor relații, pentru a putea asigura corelarea legislativă cu normele incidente și procesul de înzestrare cu armament, tehnică de luptă și echipament al armatei României.

Pentru aceste considerente, Guvernul nu susține prezenta propunere.

Mulțumesc.

## Mulțumim, doamnă secretar de stat.

Dau cuvântul domnului senator Timotei Stuparu pentru a prezenta punctul de vedere al Comisiei pentru apărare. Microfonul 6.

## Domnule președinte,

Comisiile juridică și de apărare au fost sesizate, într-adevăr, în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun al acestei propuneri legislative.

Propunerea în sine a fost respinsă de Camera Deputaților. Comisia pentru buget a dat un aviz negativ. Într-adevăr, Guvernul nu susține propunerea legislativă, întrucât legislația națională reglementează sistemul de donații către Ministerul Apărării Naționale, reglementări care sunt în concordanță și cu prevederile de drept comun european.

Cele două comisii, întrunite în ședințe separate, au hotărât să adopte raport comun de respingere și supun plenului Senatului spre dezbatere și adoptare raportul comun de respingere și propunerea legislativă.

Mulțumesc, domnule senator.

Sunt intervenții?

Nu sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Votul va fi luni, ora 17.00.

Punctul 16 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru abrogarea Legii nr. 134 din 26 aprilie 2004 privind declararea ca oraș a comunei Căzănești, județul Ialomița.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Valentin Iliescu, microfonul 10.

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu** _– secretar de stat_

_în cadrul Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Propunerea legislativă aflată acum în dezbaterea Senatului are ca obiect de reglementare abrogarea Legii nr. 134/2004 privind declararea ca oraș a comunei Căzănești, județul Ialomița, și schimbarea rangului acestei localități, prin revenirea la rangul de comună.

Menționăm că din documentația prezentată reiese faptul că la baza adoptării Legii nr. 134/2004 criteriile prevăzute de Legea nr. 351/2001 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național nu au fost îndeplinite corespunzător.

Pe cale de consecință, susținem raportul de aprobare a acestei legi făcut de comisie, cu amendamentele pe care le considerăm foarte pertinente.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică, domnul senator Deneș Ioan. Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În ședința din 24 noiembrie 2015, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise. Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, împreună cu propunerea legislativă aferentă.

Mulțumesc, domnule senator.

Sunt intervenții?

Nu sunt intervenții.

Declar încheiate dezbaterile.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Votul va fi luni, ora 17.00.

Punctul 17 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 17 din Legea nr. 148/2000 privind publicitatea și pentru modificarea Legii nr. 504/2002 a audiovizualului.

- Dau cuvântul inițiatorului, domnul senator Vegh

- Alexandru.

- Microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege, stimați colegi,

Vin în fața dumneavoastră pentru a susține proiectul legislativ care vizează modificarea Legii privind publicitatea la produsele medicamentoase în cadrul programelor de radiodifuziune și televiziune și modificarea Legii audiovizualului.

Mai pe scurt, este o lege care vizează interzicerea reclamelor la medicamente.

Este un proiect legislativ care a stârnit, în ultima perioadă, multe discuții și cred eu că s-a interpretat greșit ideea de bază a acestei legi, de a elimina din programele de televiziune și radio reclamele care, de multe ori, induc în eroare consumatorii.

Am pornit însă de la un lucru simplu, elementar, logic, normal și tot ce mai doriți dumneavoastră, ca într-o societate normală, unde, chiar dacă pe moment sunt anumite probleme, dar, totuși, anumite instituții funcționează și ar trebui să funcționeze foarte bine – adică instituția medicului de familie – și care trebuie să aibă grijă de clienții înscriși pe listă, după care încasează lunar fonduri consistente și să nu-și lase pacienții să se trateze după ureche, ci științific, adică în funcție de nevoile/nevoia fiecărui bolnav sau a fiecărui pacient.

Nu este normal ca cineva, după părerea mea, să producă un incendiu și tot el să sune la 112, să vină pompierii, să stingă incendiul.

Vreau să vă mărturisesc că la întocmirea proiectului legislativ nu m-am gândit nicio clipă la bugetele instituțiilor amintite, ci doar la cetățenii și alegătorii noștri.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul legislativ, majoritatea instituțiilor statului avizează negativ proiectul. Poate că este o lege perfectibilă, dar m-a mirat foarte mult punctul de vedere al Guvernului, în special al Ministerului Sănătății. Chiar nu mai contează cetățenii în această țară?

Constat cu regret și am constatat cu regret că colegii mei respectabili din cele două comisii ale Senatului au întocmit un raport de respingere având argument principal, în raport, dacă vă uitați bine, doar punctele de vedere ale anumitor instituții care au interes în acest domeniu, respectiv: distribuitorii de medicamente, producătorii de medicamente, alte instituții ale statului, dar nu a fost consultat în acest proiect legislativ niciun ONG, nicio altă instituție care apără interesele cetățenilor.

Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Răzvan Vulcănescu, Ministerul Sănătății. Microfonul 8. ## **Domnul Răzvan Teohari Vulcănescu** _– subsecretar_

_de stat în Ministerul Sănătății_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prevederile actuale ale art. 17 din Legea nr. 148/2000 stabilesc cadrul general al publicității la medicamentele de uz uman, dispozițiile acestui act normativ fiind completate prin reglementarea mult mai detaliată pe care o realizează Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

În cadrul acestor capitole, 8 – Publicitatea, și 9 – Informarea publicului, din titlul VII din această lege se transpune, de fapt, Directiva 2001/83 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman.

Mai mult decât atât, în aplicarea dispozițiilor referitoare la publicitatea la medicamente din Legea nr. 95/2006 vine Ordinul ministrului sănătății nr. 194/2015, care aprobă normele pentru evaluarea și avizarea publicității la medicamentele de uz uman și instituie o reglementare foarte riguroasă a activităților de publicitate la medicamente.

Având în vedere aceste aspecte menționate, Guvernul nu susține promovarea propunerii legislative, în baza raportului de respingere al comisiei.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru sănătate publică, domnul senator Florian Bodog. Microfonul 7.

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Fac precizarea că propunerea legislativă a fost luată în dezbatere de Comisia pentru cultură și Comisia pentru sănătate publică în ședințele din 3, 10, 17 noiembrie a.c.

Ca urmare a acestor dezbateri, Comisia pentru cultură și media și Comisia pentru sănătate publică supun plenului Senatului spre dezbatere raportul comun de respingere și Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 17 din Legea nr. 148/2000.

Mulțumim, domnule senator. Sunt intervenții? Domnul senator Boeriu. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Colegul nostru, inițiator al acestei propuneri legislative, după părerea mea, are dreptate și, glumind puțin, aș spune că există un singur avantaj al reclamelor la medicamente, și anume că niciunul dintre noi n-am fi știut că dacă vine soacra în vizită și nu vrea să plece îi dăm un Ibusinus și a plecat. Ăsta e singurul avantaj.

Există însă multe dezavantaje. O dată, stimulăm automedicația, ceea ce nu este un lucru de dorit, și sunt medici în sală care pot confirma acest lucru, și, în al doilea rând, cetățenii care apelează la medicamente pe care le-au

văzut la televizor în mare măsură sau mulți dintre ei au și anumite tratamente cronice, care interacționează cu aceste medicamente.

După mine, nu poți să te duci la farmacie să dai o comandă ca la restaurant, pentru că atunci nu văd care mai este rolul farmacistului. Dacă n-avem nevoie de farmaciști, atunci ar trebui ca la magazinul de pantofi să fie și Clavusin, iar la măcelărie să se dea și Triferment.

Se interpretează greșit că medicamentul care nu are nevoie de prescripție medicală îl poți lua așa, te duci și dai o comandă la farmacie. Nu este așa. Faptul că nu necesită prescripție medicală înseamnă că nu mai trebuie să mergi la medici, dar trebuie să te sfătuiești cu farmacistul, să-i spui despre ce e vorba, și el să-ți aleagă dintre medicamentele care există în farmacie și în funcție de bolile cronice pe care le ai.

Nu este de preferat, în niciun caz, ca pacientul dă-și aleagă singur medicamentul după ceea ce vede între „Schimb de mame” și „Nevastă pentru fiul meu”. Cred că este normal să meargă la farmacie, să spună farmacistului care este problema lui, să se sfătuiască cu farmacistul. Vă mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator. Domnule senator Dobra, v-ați înscris la cuvânt? Microfonul central.

Mulțumindu-vă, domnule președinte, susțin că e unul dintre acele momente în care va trebui să-mi conving colegii parlamentari că noi am putea, eventual, schimba o realitate, nefăcând decât un bine prin lucrul acesta.

Felicitându-mi colegul pentru inițiativă, am să spun că a fost blând: inducerea în eroare. Dar ce părere aveți despre inducerea în oroare?

Vă propun un exercițiu simplu și rapid în următorul sfert de oră. Luați orice post de radio din această țară, în acest moment, și ascultați reclamele dintre două-trei piese... sau după două-trei piese muzicale. Dacă ar trebui, acum, aici, să vă redau textele acelor reclame, vă spun sincer că n-aș putea s-o fac, pentru că la radio...

Păi, să vă aduc aminte la ce e bun Zenella Med și exact cum explică simptomele, la radio, pe toate posturile? După care se trece direct la o reclamă ce privește un anumit tip de tranzit? N-o să-l spun. Și a treia reclamă vă spun exact la ce se referă și o să-mi spună colegi din comisie că în felul acesta mass-media își susține existența, probabil.

Ei, eu vă spun că tocmai din cauză că lăsăm acest tip de reclame toți cei care ar vrea să mai facă reclame pe posturile de radio nu pot concura cu banii pe care distribuitorii de medicamente de acest tip îi pot plăti pentru acele reclame. Am și creat o legislație, lăsăm o legislație, astfel încât doar unii, care nu au nici măcar bunul-simț să-și tempereze limbajul reclamelor proprii, au acces la posturile mass-media.

Și vă mai spun ceva. Eu nu știu ce directivă citați dumneavoastră, dar eu vă spun că în Germania nu există așa ceva. Eu vă spun că acolo e interzis în anumite spații orare să faci orice reclamă la vreo... Mi-e și... Sincer, eu nu pot spune aici, la tribună, ceea ce aud în mașină, de patru ori într-o oră. Or, dacă lucrurile astea vi se par firești și nu găsiți cuviincios să le întrerupem, atunci înseamnă că, undeva, e întrerupt altceva.

Din acest motiv, vă propun să susținem, să facă bine colegii și prietenii să își tempereze limbajul și, dacă ajung la concluzia că nu e eficient dacă nu ne spun exact la ce se referă medicamentele alea și exact care sunt efectele lor, atunci înseamnă că dânșii au o problemă, și nu noi, nu copiii, nu populația, nu cei care nu vor să audă așa ceva.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Oprea Dumitru. Microfonul central.

N-aș vrea să mă acuzați prea tare, dar trebuie formulat și un astfel de punct de vedere.

Pe plan mondial este alt trend. Apare conceptul de „social commerce”, care este dincolo de comerț electronic, comerț mobil – comerțul social prin rețele sociale.

Sunteți martorii schimbărilor radicale ale raporturilor dumneavoastră cu copiii dumneavoastră, cu nepoții și nu-i înțelegeți, fără să încercați să faceți efortul să fiți cu „gadgetele” lor în mână și cu lumea lor, pe care n-o mai puteți controla. Nici acum nu vă înțeleg de ce vă opuneți. Păi, din start, porniți împotriva europenismului. Libertatea de mișcare a mărfurilor și cea a informației sunt două drepturi pe care noi am contat și pe care le neglijăm.

Să nu vă duceți în zona în care marketingul mix, care avea cei 4 P, a ajuns, din sperietură de tehnologii moderne, la 28 de P. Am și zis, există posibilitatea ca, din alfabetul latin sau alfabetul englezesc, tot ce apare cu litera P, ca probă de interes, să fie dus marketingului mix. Deci și ei sunt speriați.

În aceste condiții, întrebați-i pe medici dacă vreunui medic nu-i mai este lezată personalitatea fiindcă, îndată ce și cel mai loial client pleacă de la medic, se duce repede pe rețele sociale, să vadă, de fapt, ce are.

Deci problema asta zguduie toate profesiile. Noi trebuie să înțelegem... și în Parlamentul European a fost un serial foarte convingător privind alfabetizarea media, îndeosebi a oamenilor în vârstă și a copiilor pentru a se proteja, pentru a-i proteja de noile tendințe de manipulare, de genul celei prezentate astăzi.

Românul are o vorbă: nu greșește cine cere, greșește cine dă.

În astfel de condiții, vă rog să mă credeți că marketingul, de zeci de ani, prin forma subliminală, îi manipula pe cei mai bine intenționați oameni, ce veneau la un film și plecau de acolo cu o foame de pop-corn și câte alte cele pe care marketingul le promova.

Și nu uitați un alt lucru. Atunci când vă duceți într-un supermarket, doar 18-20% din ceea ce puneți în coș reprezintă lista dumneavoastră de acasă. Celelalte sunt efectul tehnologiilor de marketing. Dar hai să ne apărăm și noi folosind astfel de tehnologii.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Motoc. Microfonul central.

La o astfel de inițiativă legislativă nu putem să venim aici, la tribună, și să vorbim în numele unui grup parlamentar. Deci vă atenționez încă de la început că vorbesc în numele meu, ca parlamentar.

Singurii care ar avea de suferit din aplicarea acestei inițiative legislative, în afara companiilor farmaceutice, ar fi cei din sectorul mass-media. De ce spun asta?

Pentru că, dacă ați observat, în ultima vreme, între 25 și 30% din spațiul publicitar din zona mass-mediei din România este ocupat de medicamente, de promovarea acestora. ( _Discuții în sală.)_

Și suplimente alimentare, bineînțeles, și aici cred că avem puțin de discutat.

Ideea este următoarea – acest produs nu este unul oarecare. Companiile farmaceutice nu aduc în fața potențialilor clienți un medicament și spun: consumați-l doar atunci când aveți nevoie, ci spun să se consume din ce în ce mai mult.

Uitați-vă ce se întâmplă în zona satelor, în zona rurală a României, unde bătrânii noștri, care sunt lipsiți de medici, se uită la televizor și își umplu sacoșe întregi de medicamente, pentru că știu că unul dintre ele e bun pentru ceva, al doilea este bun pentru altceva, fără să aibă vreo prescripție medicală din partea cuiva. Și nu sunt ei vinovați pentru asta.

Nu sunt vinovați nici pentru că nu sunt medici acolo, dar noi trebuie să-i protejăm, nu numai pe ei, ci și pe alții care nu au această educație.

Acum, cinstit vorbind, nu cred că este firesc într-un stat... ca aceste companii farmaceutice să fie unele dintre cele mai profitabile investiții într-o țară, pentru că, uitați-vă, aceste companii farmaceutice sunt cele care trimit medici care prescriu anumite medicamente numai în excursii exotice, trimit farmaciștii în excursii exotice, când le vând cantități mari de medicamente, și ne întrebăm atunci: de ce fiecare cetățean consumă din ce în ce mai multe medicamente, deși nu e nevoie de ele?

Eu consider că este o lege strict necesară. Este una care trebuie impusă și, poate, trebuie puțin umblat pe la această chestiune legată de medicamentele care nu au nevoie de prescripție medicală. Că aici se află, într-adevăr, un punct gordian, la care, probabil, se va referi colegul meu care urmează.

Mulțumim, domnule senator. Domnul senator Severin Georgică. Microfonul central.

Stimați colegi,

I-am ascultat cu multă atenție pe antevorbitori și mi-am dat seama cât de mare este impactul mediatic. Faptul că majoritatea colegilor facem naveta cu mașina și ascultăm radioul ne transformă în victimele publicității. Ne place sau nu, dar asta a fost reacția. Din păcate, noi discutăm... sau din fericire, discutăm pe un text de lege pe care ar fi trebuit să-l citim înainte de a comenta, ceea ce nu s-a întâmplat la marea majoritate a antevorbitorilor.

Ar fi trebuit să vedem care sunt directivele europene și-i mulțumesc domnului secretar de stat că le-a precizat.

V-aș putea spune că nu există interdicție pentru publicitatea la medicamente nicăieri în Uniunea Europeană și, dacă noi am face-o, am ajunge destul de repede, poate, la un infringement. Dar trecem și peste acest aspect.

Mult mai interesant este însă altceva. Că se fac niște confuzii totale apropo de textul de lege propus de domnul deputat. Vă pot spune că textul pe care ni l-a propus domnul deputat Vegh, de fapt, ce face?

Senator, senator!

Domnul senator, mă iertați!

Domnule senator Vegh, scuze... domnule, mă iertați, de obicei, inițiatorii vin de la deputați. Domnul senator...

Și despre ce este vorba, de fapt? Domnia Sa ne propune, în textul inițial, pe care l-am avut la dispoziție, nu numai interdicția pentru medicamentele fără rețetă, dar, în același timp, un cadru mai lejer pentru publicitatea la suplimentele alimentare.

Și aș vrea să vă spun că acele reclame tembele – o spun cu mâna pe inimă –, prostești – și vedeți că niciunul dintre dumneavoastră nu s-a referit la celebrul Teleshoping și la vaselina care vindecă reumatismul... toate acestea sunt suplimente alimentare, ele nu trec prin niciun circuit, în timp ce reclama la medicamente, pe care dumneavoastră doriți s-o interziceți, trece prin circuitul Agenției Naționale a Medicamentului, care dă sau nu aprobarea, la nivelul cel mai înalt pe care-l are statul român.

Eu cred că modul cum această propunere legislativă a fost făcută... și-mi aduc aminte că inițiator e domnul senator Vegh. A fost de acord să inversăm, numai că ar fi însemnat ca propunerea inițială a Domniei Sale să fie diferită cu 180%, ceea ce nu ține de tehnică legislativă. N-am mai fi avut sensul inițial.

Dumneavoastră ați fost de acord să modificăm și pe suplimentele alimentare, domnule senator. Ați fost la noi în comisie și v-ați declarat acordul.

Problema este cam așa, ca să nu lungesc foarte mult acest speech, noi nu are rost să interzicem publicitatea pentru medicamentele care nu au nevoie de rețetă, dintr-un simplu motiv: ele sunt verificate de Agenția Națională a Medicamentului, reprezintă 14% – și-mi confirmă Tudor Barbu, care se uită la mine, că am avut discuția cu televiziunile și cu reprezentanții farmaciilor – din încasările televiziunilor și trebuie să ne orientăm, și Comisia pentru sănătate – și am discutat cu domnul Luchian –, și Comisia pentru cultură – între noi am discutat –, trebuie să ne orientăm, să găsim un mijloc și o metodă să reglementăm publicitatea nereglementată la suplimentele alimentare.

Acestea vă enervează, domnule senator, acestea ne enervează pe toți, nu publicitatea la medicamente.

Mulțumim, domnule senator. Domnul senator Barbu Tudor. Microfonul central.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. Nu este un proiect legislativ oarecare, pentru că se referă la un subiect extrem de delicat și abordarea pe care am auzit-o până acum are o doză de superficialitate și am să mă fac înțeles la ce mă refer.

S-a evitat, poate cu bună știință, poate din grabă, a se spune plenului ceea ce la comisie s-a discutat la nivel de detaliu, cât a crescut vânzarea, piața de medicamente în România în ultima perioadă. Vă spun, într-o cotă care nu s-ar justifica, stimate doamne și stimați domni senatori, nici măcar în vreme de război. Dacă țara ar fi în război, nu s-ar justifica o creștere a vânzării de medicament așa acum s-a întâmplat în România ultimilor doi ani, adică procentele sunt alarmante.

Vă mai spun, așa, ca, coloratură, eu locuiesc în Sălăjean și am până aici 12 kilometri. Am numărat 86 de farmacii. 86 de farmacii în 12 kilometri, în capitala republicii!

Asta spune ceva despre ce se întâmplă, cu două lucruri: percepția românului față de medicament și nivelul de interes al industriei medicamentelor față de percepția aceasta.

Și cum se corelează cele două? Prin publicitatea TV.

Nu cred..., îmi pare rău pentru domnul Severin, am tot respectul și avem aceleași cifre și eu, și Domnia Sa, primite la Comisia pentru cultură. Eu nu cred că procentul în calupurile publicitare – calupuri, pentru cine nu știe, sunt acele tronsoane de publicitate dintre emisiunile TV –, eu nu cred că reprezintă 14-15%. M-am uitat cu ochiul celui care, ani de zile, a fost director în patru televiziuni din țara asta. Nu cred că sunt doar 14 procente alocate reclamei, nu Teleshopingului – atenție! Eu cred că minutele alocate sunt mult mai multe.

Al doilea. Este foarte important să respectăm mass-media și să înțelegem că o mare parte din veniturile televiziunilor și radiourilor, și presei scrise, din păcate – într-o țară în care economia funcționează la nivel de avarie –, vin, o mare parte din aceste procente de bani vin din publicitatea la medicamente. Asta arată două lucruri: că suntem o țară cu oameni foarte bolnavi și foarte influențați de presă.

Termin prin a vă spune că trebuie judecat nu neapărat ce ne propune domnul senator Vegh, care este un proiect, semnal de alarmă. Eu nu sunt de acord cu proiectul Domniei Sale pe criteriul european care a fost invocat. Nu sunt de acord cu proiectul Domniei Sale, pentru că are o grămadă de vicii de formulare și de impact. Dar sunt de acord să ne gândim ce anume facem cu două lucruri și primul este de o gravitate maximă: sub masca acestor suplimente alimentare – repet, fiecare silabă mi-o asum – se ascund de multe ori șarlatanii, care nu trec decât pe la Ministerul Agriculturii, oameni buni! În țara pe care noi, ca for legiuitor, o reprezentăm aici, deci în țara aceasta, suplimentul alimentar trece doar pe la Ministerul Agriculturii. Adică iese la televizor un șarlatan și spune: acest medicament vindecă cancerul. Acest medicament vindecă reumatismul. Nu, nu, iertați-mă, e supliment alimentar. Spune jos, nu este medicament. De ce nu e medicament? Ca să nu treacă nici pe la asociația profesională a medicilor, nici pe la Ministerul Sănătății, nici pe la cei cu farmaciile, care sunt specialiști în domeniu.

## Mulțumim, domnule senator.

Și, în încheierea dezbaterilor, domnul senator Vegh Alexandru, inițiatorul proiectului. Microfonul central.

## Domnule președinte de ședință,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Nu e de șagă în ceea ce privește faptul că am ajuns să avem în fiecare oraș de unde veniți dumneavoastră sute de farmacii pe kilometru și cele mai mari cuantumuri în publicitatea de televiziune să fie pe medicamente.

Mulțumesc, domnule senator.

Vă propun să închidem lista – mai sunt trei colegi înscriși la cuvânt –, pentru că e ora 12.00 și ar trebui să facem vot. Urmează la cuvânt doamna senator Anghel. Doamnă Anghel, mai doriți? Microfonul 3. ( _Rumoare, discuții în sală.)_

Ba da. Sunt pregătită. Oricând, oricum. De luptă, da! La bățul de chibrit mă...

Voiam să întreb și eu un singur lucru. S-a făcut vreodată un studiu în țara aceasta câți oameni mor sau ajung mai bolnavi decât sunt la spital pentru că se automedicamentează în funcție de ce văd la televizor?

Mulțumim, doamnă senator. Domnul senator Florian Bodog. Microfonul central.

## Doamnelor și domnilor colegi,

În ultima parte a dezbaterilor am avut impresia că particip la sesiunea de declarații politice și vreau să vă precizez că mâine este sesiune de declarații politice. Inițiativa legislativă contravine unor directive europene, însă noi... aș vrea să fac precizarea pentru colegi, pentru toată lumea, că o creștere a volumului de medicamente consumate în România nu se poate judeca după banii care sunt investiți pentru aceste medicamente. De ce? Pentru că în ultima perioadă, după cum știți, în guvernarea Ponta, în România au intrat foarte multe medicamente inovative pentru tratamentul anumitor afecțiuni, medicamente care costă foarte mulți bani.

Mulțumesc foarte mult. Domnule președinte,

## Stimate colege,

## Stimați colegi,

Sincer, mă bucură faptul că proiectul meu legislativ a stârnit atât de mult interes. Sigur, au fost și sunt discuții aprinse pro și contra. Proiectul meu legislativ se referă, în acest moment, doar la medicamente și s-a discutat aici de suplimente alimentare. Deci nu este inclus capitolul „Suplimente alimentare”. Sigur, în Comisiile reunite de cultură și media și sănătate mi-am exprimat punctul de vedere și am spus că sunt de acord să fie legea perfectibilă, să fie amendată. Din păcate, nu a venit nimeni cu nicio modificare, în sensul să introducem și suplimentele alimentare.

Mi-am exprimat punctul de vedere și în motivarea proiectului legislativ. Nu m-am gândit nicio clipă la aspectele financiare. M-am gândit doar la sănătatea cetățenilor. Și cred că, pe viitor, ăsta va fi interesul nostru și sunt deschis să discutăm pe... Sigur, probabil că avantajul meu este că nu sunt medic și m-am gândit să declanșez acest proces și vreau să vă spun că acest proiect de lege, inițiativa, vine în urma multor discuții cu cetățenii și alegătorii mei.

Încă o dată, vă invit să susțineți proiectul meu legislativ. Vă mulțumesc.

## **Domnul Augustin Constantin Mitu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Declar încheiate dezbaterile generale pe acest proiect... pe această propunere legislativă.

Propunerea face parte din categoria legilor organice. Votul va fi luni, ora 17.00.

Am epuizat ordinea de zi.

Trecem la sesiunea de vot pentru legile ordinare pe care le-am dezbătut astăzi.

Îi invit pe toți colegii să ia loc în bănci pentru a putea vota.

Primul punct la sesiunea de vot, punctul 5. Avem Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995. Vă reamintesc că raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Propunerea legislativă este respinsă.

Următorul punct pentru vot, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată. ( _Discuții în sală.)_

Doriți să vă spun și punctul de pe ordinea...

Da. Punctul 9 de astăzi, de pe ordinea de zi.

Propunerea legislativă este respinsă.

Urmează punctul 12 de pe ordinea de zi de astăzi, Propunerea legislativă pentru completarea art. 67 din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

-

Propunerea legislativă a fost adoptată.

Punctul 13 din ordinea de zi de astăzi, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

-

Propunerea legislativă este respinsă.

Acesta a fost ultimul vot pe ziua de astăzi.

Declar închisă ședința Senatului de astăzi, 8 decembrie. La revedere!

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|840461]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 220/15.XII.2015 conține 20 de pagini.**

Prețul: 50,00 lei