Stenogramă plen

Îl rog pe domnul secretar Mario Oprea să facă un apel nominal.

Mulțumesc.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

Bună ziua tuturor și Hristos a înviat!

Agrigoroaei Ionel prezent Andronescu Ecaterina prezentă Anghel Adrian prezent Anghel Cristiana Irina prezentă Antonescu George Crin Laurențiu absent Arcaș Viorel prezent

Ardelean Ben Oni prezent Ariton Ion absent Atanasiu Teodor absent Badea Leonardo prezent Badea Viorel Riceard absent Banias Mircea Marius absent Barbu Daniel Constantin prezent Barbu Tudor prezent Bădălău Niculae absent Bălu Marius absent Belacurencu Trifon absent Bereanu Neculai prezent Biró Rozalia Ibolya prezentă Blaga Vasile absent Boagiu Anca Daniela absentă Boboc Cătălin prezent Bodea Cristian Petru absent Bodog Florian Dorel delegație Boeriu Valeriu Victor prezent Bota Marius Sorin Ovidiu prezent Bujor Dumitru Marcel prezent Bumbu Octavian Liviu Burlea Marin Butnaru Florinel Butunoi Ionel Daniel Cadăr Leonard

Calcan Valentin Gigel Câmpeanu Mariana Chelaru Ioan Chiriac Viorel Chiru Gigi Christian Chiuariu Tudor Alexandru Coca Laurențiu Florian Constantinescu Florin Cordoș Alexandru Corlățean Titus Coste Marius Costoiu Mihnea Cosmin Cotescu Marin Adrănel Crețu Gabriela Cristache Iulian Cristina Ioan Croitoru Cătălin Deneș Ioan Dincă Mărinică Dobra Dorin Mircea Dobrițoiu Corneliu Donțu Ovidiu Liviu Dumitrescu Cristian Sorin Dumitrescu Florinel Dumitrescu Iulian Durbacă Eugen Duruț Aurel Ehegartner Petru Federovici Doina Elena Fifor Mihai Viorel Filip Petru Firea Gabriela Florian Daniel Cristian Flutur Gheorghe Frătean Petru Alexandru Geoană Mircea Dan Ghilea Găvrilă Ghișe Ioan Grapă Sebastian Grigoraș Viorel Hașotti Puiu Ichim Paul Igaș Traian Constantin Iliescu Lucian Ilieșiu Sorin Ioniță Dan Aurel Iovescu Ioan Isăilă Marius Ovidiu Jipa Florina Ruxandra Klárik László Attila László Attila Lazăr Sorin Constantin Luchian Dragoș Luchian Ion Marian Dan Mihai Marian Valer Marin Nicolae Markó Béla Mazăre Alexandru

prezent Mihai Alfred Laurențiu Antonio prezent absent Mihai Cristian Dănuț prezent absent Mihai Neagu absent prezent Mihăilescu Petru Șerban absent concediu Miron Vasilica Steliana prezentă medical Mitu Augustin Constantin prezent prezent Mocanu Victor prezent absentă Moga Nicolae prezent absent Mohanu Nicolae prezent absent Motoc Octavian prezent prezent Mutu Gabriel prezent absent Nasta Nicolae absent prezent Năstase Ilie absent absent Neagu Nicolae absent prezent Neculoiu Marius prezent prezent Nicoară Marius Petre absent prezent Nicolae Șerban prezent absent Nistor Vasile prezent absent Niță Mihai absent prezentă Nițu Remus Daniel absent absent Obreja Marius Lucian prezent prezent Oprea Dumitru prezent absent Oprea Gabriel Guvern prezent Oprea Mario Ovidiu prezent absent Oprea Ștefan Radu prezent prezent Pașca Liviu Titus prezent prezent Pașcan Emil Marius prezent prezent Pataki Csaba prezent prezent Pavel Marian prezent prezent Păran Dorin prezent absent Păunescu Teiu prezent prezent Pelican Dumitru absent prezent Pereș Alexandru prezent prezent Pop Gheorghe prezent absentă Pop Liviu Marian Guvern prezent Popa Constantin prezent prezent Popa Florian prezent prezentă Popa Ion prezent absent Popa Mihaela absentă absent Popa Nicolae Vlad prezent prezent Popescu Corneliu prezent absent Popescu Dumitru Dian absent absent Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton absent absent Purec Ion Simeon învoire prezent Rădulescu Cristian absent prezent Rogojan Mihai Ciprian prezent absent Rotaru Ion delegație prezent Saghian Gheorghe prezent absent Savu Daniel absent prezent Sârbu Ilie prezent prezent Severin Georgică prezent prezent Silistru Doina prezentă absent Stuparu Timotei prezent absent Suciu Matei prezent absentă Șova Dan Coman prezent prezent Tánczos Barna absent prezent Tămagă Constantin prezent prezent Tătaru Dan prezent prezent Tătaru Nelu prezent prezent Teodorovici Eugen Orlando Guvern absent Tișe Alin Păunel absent prezent Toma Ion prezent prezent Todirașcu Valeriu absent absent Tomoiagă Ștefan Liviu absent absent Tudor Doina Anca absentă |Țapu Nazare Eugen|absent| |---|---| |Ungureanu Mihai Răzvan|prezent| |Valeca Șerban Constantin|prezent| |Vasiliev Marian<br>Vâlcov Darius Bogdan|prezent<br>absent| |Vegh Alexandru|prezent| |Verestóy Attila|absent| |Vochițoiu Haralambie<br>Voinea Florea<br>Volosevici Andrei Liviu|prezent<br>prezent<br>absent| |Vosganian Varujan<br>Zisu Ionuț Elie|absent<br>prezent|

Au răspuns apelului 97 de colegi senatori. Este cvorum de ședință.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc foarte mult. Hristos a înviat!

Dați-mi voie, doamnelor și domnilor senatori, să deschid ședința Senatului din 15 aprilie 2015, ora 16.00.

Declar deschisă ședința anunțându-vă că, din totalul de 168 de senatori, și-au înregistrat prezența 98... 98 ați spus, da?

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Da, da.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

...98, conform apelului nominal făcut de către domnul senator, secretar Mario Ovidiu Oprea.

Ședința aceasta este condusă de Cristian Dumitrescu, vicepreședinte, asistat de către domnii secretari, domnii senatori Alexandru Pereș și Mario Ovidiu Oprea.

În ședința Biroului permanent de astăzi s-a hotărât modificarea programului de lucru pentru săptămâna în curs, după cum urmează:

– miercuri avem activități până la ora 18.00. De la 16.00 la 18.00 – plen, de la 18.00 până la 18.15 – pauză, de la 18.15 la 19.45 – sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri;

– joi, de la ora 9.00 la ora 13.00 – lucrări în comisiile permanente, de la 13.00 la 15.00 – pauză, de la 15.00 la 18.00 – lucrări în plenul Senatului;

– vineri – lucrări în comisiile permanente;

– sâmbătă – activități în circumscripțiile electorale.

Doamnelor și domnilor,

Vă consult dacă în legătură cu programul pe care vi-l propune Biroul permanent sunt observații.

Dacă nu sunt, vă rog frumos să luați loc la pupitre și să votăm programul de lucru.

Doamnelor și domnilor senatori, am deschis votul în legătură cu programul de lucru.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

În legătură cu ordinea de zi...

Da, dacă...

Observații în legătură cu ordinea de zi. Vă rog. ( _Discuții la prezidiu.)_

Atunci hai să votăm ordinea de zi și să închidem asta și după aceea... Sunt mai mulți colegi care vor să ia cuvântul. De acord?

E totuși un motiv...

Doamnelor și domnilor, vă consult dacă în legătură cu ordinea de zi sunt observații.

Nu sunt observații în legătură cu ordinea de zi.

Doamnelor și domnilor, vă reamintesc, la ora 17.00 avem vot final pentru legile organice.

Doamnelor și domnilor, În legătură cu ordinea de zi...

Vă supun la vot ordinea de zi.

Domnul senator Mario Oprea dorește să facă o intervenție pe chestiuni de procedură, am înțeles.

Mulțumesc, domnule președinte. Nu este tocmai de procedură.

Domnule președinte și distins Senat,

Știu că îmi veți răspunde că nu avem un document oficial, știu că mă veți trimite chiar la declarații politice...

Nu pot să fac acest lucru la declarații politice, pentru că l-aș face în fața scaunelor goale. E vorba de faptul că este nevoie de publicarea în Monitorul Oficial a unei hotărâri a Senatului României. Este nevoie... vă rog să-mi dați voie... este nevoie de acest lucru și senatorii Grupului parlamentar al PNL vă solicită, chiar dacă este necesar, un vot asupra acestui lucru. Uitați, vă solicită, în mod oficial, un vot. Să publicăm în Monitorul Oficial hotărârea Senatului legată de cererea DNA privind încredințarea reținerii și arestării senatorului Dan Șova. Avem din partea Curții Constituționale un comunicat de presă – ce-i drept, așa mi s-a spus la Biroul permanent, că-i un comunicat de presă – și nu este un document oficial, dar vă rog să-mi spuneți mie dacă este adresat presei, sau este adresat Monitorului Oficial, sau adresat Senatului României. Ar putea suna cu vreun dubiu?

Vă rog să-mi permiteți – nu durează mai mult de 30 de secunde – să vă citesc ceea ce spune Curtea Constituțională: „Senatul are obligația de a redacta hotărârea adoptată în ședința plenului din 25 martie 2015 prin care

atestă rezultatul votului cu privire la cererea de încuviințare a arestării senatorului Dan Coman Șova, de a comunica hotărârea autorităților publice competente și de a o publica în Monitorul Oficial.” Nu este niciun dubiu. Oriunde ar fi această decizie tipărită, ea la fel va suna. Nu e vorba de o lege, nu e vorba de un proiect de lege...

Da, mulțumesc. S-a înțeles, domnule senator. Am înțeles apelul dumneavoastră.

...pe care noi să-l adaptăm Constituției. Noi considerăm acest lucru un abuz și-l vom monitoriza. Este un abuz și încercați să-l apărați în continuare pe senatorul Dan Șova, atât dumneavoastră, PSD...

Dumneavoastră chiar că acum sunteți la declarații politice...

...cât și domnul Tăriceanu, președintele Senatului.

Sunteți la declarații politice acum. Am înțeles ce ați solicitat.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

Nu este o declarație politică, este obligația Senatului României.

Asta nu se face la declarații politice.

Vă mulțumesc _._

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul senator Popa.

Vă rog foarte mult, dacă sunt chestiuni de procedură.

Chiar trebuie să vă rețin atenția cu o chestiune administrativă, dar care ține de interesul acestei instituții, care se numește Senatul României.

Colegul meu avea perfectă dreptate. E vorba de un abuz de drept, pentru că, în momentul în care nu hotărăști, te bazezi pe ideea că nu există hotărâre, nu e ce să contești.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnule senator, vă rog, intervenția dumneavoastră.

să votați, prin abuzul de putere al președintelui Senatului, de un domn senator.

Eu nu contest competența, pregătirea acestui domn senator. Eu contest faptul că dumneavoastră, Senatul României, nu puteți fi reprezentați în fața Curții Constituționale, de o parte, pentru că domnul senator a reprezentat numai interesele și vorba domnului președinte al Senatului. Această formulă de a împuternici pe cineva – și toată presa a scris acest lucru – din Senat... de un domn senator, nu este cea democratică, firească.

Mulțumesc foarte mult. Am înțeles, domnule senator.

Deci, ca atare...

Mulțumim foarte...

...eu consider această împuternicire un abuz de drept...

Mulțumesc foarte mult, domnule senator.

...de putere. N-am pronunțat numele.

Mulțumesc.

Dumneavoastră, doamna senator, vă rog, poftiți. Doamna senator Anghel.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Cu tot respectul, stimați domni, nu știu ce carte ați făcut și unde ați învățat-o.

Deciziile Curții...

Deciziile Curții Constituționale sunt obligatorii de la data publicării lor în Monitorul Oficial. Unu la mână.

A doua la mână. Deciziile Curții, conform unei decizii a Curții Constituționale, sunt obligatorii nu numai pe decizie, ci și pe considerente și trebuie să vedem considerentele. Nu-i greu. Nu-i greu să vă uitați pe decizia Curții Constituționale.

Al doilea. Deci noi am votat...

Noi am votat pe un articol din regulament, care, la data respectivă, era în vigoare. Nu mă poate obliga nimeni să fac lucrul acesta decât la calendele grecești, dacă vă place lucrul acesta.

A doua chestiune... A doua chestiune... În momentul în care a fost votul...

Am explicat o chestiune esențială.

Dumneavoastră, domnilor senatori, ați fost reprezentați, ați fost reprezentați, fără să știți, fără să încuviințați, fără

Domnule senator Popa, suntem în Săptămâna Luminată! Vă rog... ## MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 65/22.IV.2015

...pentru judecătorul Curții Constituționale, Dorneanu, în Camera Deputaților...

...nu-l întrerupeți pe vorbitor...

...oamenii s-au luptat până la miezul nopții. Vreau să văd și eu o decizie în Monitorul Oficial, de respingere. Vreau să văd o decizie pentru domnul Vosganian de respingere. Să vedem cum putem să ne ducem retroactiv și să dăm o decizie sau o hotărâre în sensul acesta.

Chiar așa ne batem joc de tot?

Hai să vă citesc un articol din Constituție care spune...

Doamnă, vă rog foarte mult, faceți... Ați făcut...

Pe această temă, vă rog.

Nu, ați cerut... Aceasta e o temă pe care au discutat-o alți colegi...

„Suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum.

Niciun grup și nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.”

Și este obligatoriu, că este Constituția țării. Acesta a fost ca răspuns la ce au spus domnii înainte.

Sunt probleme, domnilor, și sunt probleme peste tot, și eu nu vreau să mă îmbolnăvesc.

Doamnă, încheiați...

Astăzi, vă rog, domnule președinte, cu tot respectul... 5 minute pot.

Nu, nu puteți doamnă. Aveți un minut, după care închid microfonul.

## Bun, un minut.

Pe domnul spunând... ce a spus. Nu l-ați întrerupt.

Am vrut să înregistrez o întrebare pentru domnul Zegrean și am avut surpriza ca un angajat al Senatului să-mi refuze înregistrarea întrebării – am înnebunit de tot, domnilor! – pentru că, vezi Doamne, Consiliul sau nu știu ce comisie de la Legislativ n-ar primi, n-ar răspunde, n-ar trimite-o mai departe! Un angajat al Senatului refuză să înregistreze o întrebare!

În ce țară trăim? În ce Parlament? Domnilor, hai să înțelegem un lucru, totuși!

Suntem senatori. Suntem trimiși aici. Unii avem zeci de mii de voturi în spate, nu 200-300, cum au alții. Totuși, reprezentăm interesele unor oameni, da? În momentul în care eu vreau să-i pun o întrebare domnului Zegrean, am dreptul să fac lucrul acesta, pentru că nu îl întreb despre ceea ce spune dumnealui acolo în decizii, ci-l întreb baza legală în care a hotărât o anumită chestiune.

Ei, când au văzut lucrul acesta, au terminat.

Da, doamnă!

Vă rog foarte mult, doamna senator, să încercați să concluzionați!

## Da, voi concluziona imediat.

Dacă ne uităm cu atenție – punctul 3 –, avem 149 de ani de imunitate. Constituția din 1866 – da? – stabilește că este imunitate pentru parlamentari. Constituția din 1923: „Niciun membru al uneia sau celeilalte Adunări nu poate în timpul sesiunii să fie urmărit, nici arestat în materie de represiune etc.” Constituția din 1938, același lucru...

Puteți să ajungeți mai repede la Constituția din 2003?

Constituția din 1948, culmea, cea comunistă, a Republicii Populare Române, tot la fel spune. Constituția Republicii Populare Române din ’52, același lucru, cea din ’91, același lucru, cea din 2003... Deci este un lanț, dar singurul lucru care e deosebit este că, din ’52, Procuratura apare în Constituție, ceea ce în statele democratice, cum era înainte de ’52, nu apărea.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc. Domnul senator.. Cine ați spus?

Șerban Nicolae. Microfonul 3.

## **Domnul Șerban Nicolae:**

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Am ținut să fac, de la microfonul central, o precizare, pentru că am rămas surprins să aud de la acest microfon o opinie a unui om a cărui pregătire profesională nu o contest, ba chiar o respect, care este incomparabil mai bogată decât a mea, dar îmi pare rău că nu cunoaște procedura.

Era foarte simplu să se intereseze și ar fi văzut că încă în cuprinsul adresei prin care președintele Curții Constituționale i-a cerut președintelui Senatului să-și precizeze un punct de vedere față de sesizările de conflict juridic de natură constituțională formulate de Președintele României, Consiliul Superior al Magistraturii și față de sesizarea de neconstituționalitate formulată de Grupul parlamentar al PNL se menționa că: prezența dumneavoastră, domnule președinte al Senatului, la această ședință sau a unui reprezentant al dumneavoastră este facultativă.

Președintele Senatului a ales să nu fie facultativă, ci să trimită un reprezentant, respectiv să mă delege pe mine. Acesta nu este în niciun caz un abuz de putere, este chiar o prevedere legislativă, și președintele Curții Constituționale – căruia eu, personal, i-aș reproșa foarte multe – a procedat corect și nici măcar nu este o noutate. S-a mai întâmplat. De altfel, și celelalte instituții au fost reprezentate tot prin desemnare de către președintele, respectiv șeful respectivei instituții.

Stimați colegi, aș vrea însă să fac o precizare! Eu nu eram reprezentantul unei părți a Senatului. Mă cunoașteți suficient de bine ca să știți că, atunci când apăr demnitatea Senatului, încerc să apăr demnitatea fiecărui membru al Senatului, a fiecărui senator, indiferent de grupul din care face parte. Nu m-am ferit să sancționez un comportament ireverențios al unui membru al Guvernului, indiferent față de cine a făcut-o, și când eram la putere, și când eram în opoziție.

Nu mă feresc să sancționez, atât cât pot, un comportament ireverențios la adresa Senatului sau a unui membru al Senatului din partea oricărei alte autorități publice, indiferent că face parte din structura de putere sau din altă formă de organizare constituțională a statului român.

Am dat exemple în cadrul ședinței Curții Constituționale, inclusiv cea la care s-a făcut referire puțin mai devreme, arătând că, atunci când domnul Valer Dorneanu a obținut 161 de voturi în Camera Deputaților pentru a fi desemnat judecător la Curtea Constituțională, comparativ cu domnul Minea, care a obținut 120 și ceva, 130 și ceva, președintele de atunci al Camerei Deputaților nu a emis o hotărâre de respingere a candidaturii, a susținut public că era nevoie de jumătate plus unu din numărul total al deputaților – nu al deputaților prezenți – și votul s-a reluat după două săptămâni. Am susținut asta, deși era un act al actualei opoziții, al puterii de atunci. Și credeți-mă că am să apăr prestigiul acestei instituții atât cât pot, chiar și dacă nu mai sunt parlamentar. Eu cred că cine apără cu adevărat democrația, cine crede în pluralism politic și în parlamentarism nu face distincție între Parlamentul bun și Parlamentul rău, între parlamentari buni și parlamentari răi.

Îmi pare rău că a trebuit să fac aceste precizări, nu m-aș fi așteptat de la un specialist în drept, de la un om cu experiență parlamentară la cel mai înalt nivel să facă o confuzie elementară dintr-un motiv, probabil, politicianist. Nu a existat un abuz de putere, nu a existat nici măcar un abuz procedural, ci a existat o procedură firească, inclusiv în desemnarea pe care Curtea Constituțională, prin adresa președintelui Curții, a făcut-o președintelui Senatului.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnule senator, nu v-am întrerupt pledoaria, pentru că suntem în Săptămâna Luminată, care ne îndeamnă la înțelepciune, și pentru că dumneavoastră, într-adevăr, ați făcut un apel și o pledoarie pentru demnitatea calității noastre de senator și eu, personal, vă mulțumesc, pentru că, altfel, ar fi trebuit eu să intervin și să spun acest lucru în condițiile în care un coleg de-al nostru a fost desemnat să facă niște lucruri în numele nostru, iar noi îl acuzăm că ar fi fost părtinitor, ceea ce nu este corect.

Domnul senator Barbu.

## **Domnul Tudor Barbu:**

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Avem un chestor pe aici?

Ferească Dumnezeu, vreți să se îmbolnăvească?

Domnule senator, aveți cuvântul. Vă rog.

## **Domnul Tudor Barbu:**

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

Doamnă Anghel, știu, nu vreau să vă îmbolnăviți! Un pic, dacă se poate, de atenție! Mai ales că v-ar fi util să ascultați ce spun.

Da. Da. Cu certitudine. Cu certitudine.

Să știți că unul... Nu... să știți, iertați-mă! Am început greșit. Știți cu toții că unul dintre secretele bunului mers, al bunei funcționări a Senatului României rezidă și în calitatea staffului pe care îl are această Cameră superioară, adică echipa pe care o numim, generic, de consilieri și specialiști ai Senatului. Dacă ea este o echipă slabă valoric, Senatul va avea de suferit.

Un distins coleg a venit și a acuzat o distinsă colegă, membră a staffului Senatului, accidental una dintre cele mai valoroase membre ale acestui staff, că nu a înregistrat un document.

Fac următoarea precizare, atât pentru presă, ca să nu preia complet eronat o afirmație făcută de la nivelul acesta de un senator, și spun asta pentru că stafful nu se poate apăra, nu au acces la aceste microfoane: că instituția numită interpelare, instituția numită întrebare, instituția numită declarație politică sunt statuate în Senat cu anumite clauze, adică nu-l poți întreba pe Preafericitul Părinte Patriarh ce-ți trece ție prin cap că ai vrea să-l întrebi. Nu se poate.

Nu-l poți întreba pe președintele Curții Constituționale a României nimic, pentru că nu este prevăzut...

Îmi cer iertare! Lecturarea, fie și sumară, a Constituției republicii v-ar lămuri!

Am făcut precizarea din două motive: ca presa să nu ia greșit o informație și stafful Senatului, care merită toată aprecierea noastră, să nu aibă de suferit.

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc.

Am încheiat dezbaterea care a fost și așa prea lungă.

Deci, în ceea ce privește... conform... În ceea ce privește regulamentul nostru, sesizarea pentru întrebări și interpelări se adresează Executivului.

## **Domnul Nicolae Vlad Popa**

**:**

Asta este, domne!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc.

În rest, orice senator sau orice membru al Parlamentului are dreptul și obligația să adreseze întrebări și să primească răspuns de la toate instituțiile statului.

Mulțumesc.

Punctul I, note, rapoarte, informări, proiecte de hotărâre și alte acte prevăzute de lege.

Punctul 1. Aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea unor inițiative legislative:

1. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2003 privind protecția maternității la locurile de muncă.

Susține cineva procedura de urgență?

Domnul secretar de stat Iliescu. Microfonul 10. Susțineți, da?

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu** – _secretar de stat_

_în cadrul Departamentului pentru relația cu Parlamentul_ **:**

Da, domnule președinte. Mulțumesc. Este...

Dacă se susține, supun la vot. Cine este pentru?

Adică supun la vot. Am deschis votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

84 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere. S-a aprobat.

2. Următoarea. Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 18 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011 – respinsă de Camera Deputaților.

Se susține procedura de urgență? Susține cineva procedura de urgență? Nu se susține.

Nu se aprobă.

3. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanță.

Se susține din partea inițiatorilor?

Nu se susține.

Nu se aprobă.

4. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 16 alin. (1)

din Legea apiculturii nr. 383/2013.

Susține cineva dintre inițiatori propunerea de solicitare pentru procedura de urgență?

Nu se susține.

Nu se aprobă.

5. Propunerea legislativă privind modificarea art. 3 alin. (1) din Legea nr. 108/2014 privind transportul rutier de produse agricole vegetale pe drumurile publice.

- Susține cineva dintre inițiatori procedura de urgență? Nu susține.

Nu se aprobă.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Susțineți dumneavoastră. Poftiți. Doamna senator...

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Șase.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Deci doamna senator Silistru susține. Supun la vot. Doamnelor și domnilor, am deschis votul. Dintre inițiatori? Vă rog.

La care suntem? La ce punct suntem?

**Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Șase.

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:** Șase.

Cu 79 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, solicitarea de procedură de urgență...

Două abțineri.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Două abțineri. Mă scuzați.

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Și niciun vot împotrivă.

Și niciun vot împotrivă.

7. Propunerea legislativă privind modificarea

reglementărilor Legii nr. 94/2014 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea tichetelor de vacanță.

A! Asta a fost.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Șapte? Asta e?

Da. Mă scuzați, o citisem, dar mi-am adus aminte că am citit-o, dar, de fapt, nu am votat-o.

Susține cineva procedura de urgență?

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Nu.

Nu susține. Nu se aprobă.

8. Propunerea legislativă pentru completarea alin. (2) al art. 160 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Susține cineva procedura de urgență? Nu susține. Nu se aprobă.

9. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 6[2] din Ordonanța Guvernului nr. 81/2000 privind certificarea încadrării vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în normele tehnice privind siguranța rutieră, protecția mediului și în categoria de folosință conform destinației, prin inspecția tehnică periodică.

Susține cineva procedura de urgență? Nu susține. Nu se aprobă.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Aș fi vrut să fac și eu un comentariu, dacă-mi permiteți.

Vă permit, sigur.

Nu referitor la execuția bugetului. Voiam să fac un apel tuturor colegilor!

Venim în urma unor sărbători pascale! Spunea un coleg de aici că „voi reprezentați Senatul”. Nu. Și dumnealui reprezintă Senatul.

Sunt de acord cu toate dezbaterile care există în Senat, că de aia este for de dezbatere, însă mi-aș dori – eu mi-am respectat întotdeauna colegii –, mi-aș dori să ne respectăm între noi! Credeam că după aceste sărbători pascale venim fiecare cu gânduri mai bune, de înțelegere, de bunăvoință, de cooperare!

Deci, cu ocazia asta, dați-mi voie să-mi îndemn colegii, pe care îi respect, pe care i-am apărat totdeauna, să găsim modalitatea ca punctele de vedere să fie transmise într-un

mod politicos și așa cum ne stă bine într-o Cameră superioară, cum se desemnează Senatul României!

Și, acum, dați-mi voie să prezint execuția bugetului. Este o prezentare succintă; dacă colegii doresc o prezentare detaliată...

Varianta scurtă.

## Varianta scurtă.

Bugetul Senatului pe 2014, finanțat din resurse de la bugetul de stat, a fost aprobat la nivelul sumei de 103.443 de mii de lei.

Deschiderile de credite bugetare efectuate au fost în sumă de 102.823 de mii de lei, iar plățile de 101.999 de mii de lei, astfel că execuția bugetului Senatului la 31 decembrie 2014 a fost de 99,20%, detaliată pe titluri de cheltuieli astfel:

La „Cheltuieli de personal”, creditele în sumă de 76.426 de mii de lei au fost utilizate pentru: cheltuielile cu plata indemnizațiilor senatorilor, a salariilor personalului din aparatul Senatului și a contribuțiilor aferente acestora către bugetul general consolidat, cheltuieli privind diurnele de deplasare a senatorilor în țară și în străinătate și a sumelor forfetare.

La titlul „Bunuri și servicii” au fost utilizate credite în sumă de 21.442 de mii de lei pentru: cheltuieli de întreținere și funcționare, respectiv iluminat, încălzit, apă, salubrizare, carburant, telefon, piese de schimb etc., cheltuieli pentru materiale și prestări servicii cu caracter funcțional, cheltuieli de cazare și transport în țară și străinătate, cheltuieli de protocol și reprezentare, adică cheltuieli de protocol cu delegațiile străine în Senat, primele de asigurare pentru autoturisme din parcul auto.

La titlul „Transferuri între unități ale administrației publice”, creditele în sumă de 858 de mii de lei au fost utilizate pentru funcționarea Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989, aflat în subordinea Senatului României.

La titlul „Alte transferuri”, creditele în sumă de 1.186 de mii de lei au fost utilizate pentru plata cotizațiilor la organismele internaționale la care Parlamentul României este afiliat.

La „Cheltuieli de capital”, creditele în sumă de 2.087 de mii de lei au fost utilizate, în principal, pentru decontarea contravalorii lucrărilor de construcții și a instalațiilor executate la corpurile de clădire aflate în administrarea Senatului României.

Pentru activități finanțate integral din venituri proprii desfășurate de Senatul României în 2014, veniturile încasate au fost de 344 de mii de lei și s-au efectuat plăți de 349 de mii de lei, deficitul fiind acoperit din disponibilitățile înregistrate în anii precedenți.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă mulțumesc, domnule chestor. Doamnelor și domnilor, Aveți în față proiectul de hotărâre.

Vă consult dacă în legătură cu titlul hotărârii există observații.

Întreb dacă este prezentă.

Nu este prezentă.

Dau cuvântul doamnei Mihaela Ungureanu, președinta Autorității Naționale pentru Persoane cu Handicap. Microfonul 8.

Vă rog, pe scurt, prezentați proiectul legislativ.

Nu sunt.

Supun la vot. Vă rog să vă exprimați prin vot. Titlul hotărârii.

77 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere. Titlul a fost adoptat. Articolul unic. Observații? Nu sunt. Supun la vot. Vă rog să vă exprimați prin vot în legătură cu articolul unic.

79 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o singură abținere.

Articolul unic a fost adoptat. Hotărârea în ansamblul ei. Observații? Nu sunt. Supun la vot. Am deschis votul. Vă rog să vă exprimați prin vot.

II. Inițiative legislative. Punctul 1. Propunerea legislativă...

## **Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Am o întrebare.

O întrebare...

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă rog, o întrebare. Doamna Anghel. Microfonul 3. Doamna senator Anghel. Microfonul 3.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Cu tot respectul, dacă această hotărâre ar fi fost respinsă, trebuia s-o publicăm în Monitorul Oficial?

Mulțumesc foarte mult. Trecem la punctul II. Inițiative legislative.

Punctul 1, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea alin. (2) al art. 96 din Legea nr. 448/2006, republicată, privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru muncă.

Îl invit aici pe domnul președinte al Comisiei pentru muncă.

Haideți, poftiți! Legea are caracter organic. Poate o putem introduce în votul de la ora 17.00. Inițiator este o colegă de-a noastră, deputat.

Bună ziua! Mulțumesc.

În ceea ce privește problematica accesibilizării, aceasta este o problematică de maxim interes pentru instituția noastră, o problematică care este, de altfel, reglementată prin Legea nr. 448/2006 și are caracter de obligativitate pentru toate instituțiile publice.

Vreau să menționez faptul că, în prezent, am revenit la această problematică, aceea a accesibilizării mediului fizic informațional și comunicațional, elaborând strategia „O societate fără bariere” pentru perioada 2015–2020, strategie în cadrul căreia accesibilizării îi este destinat un capitol special, și – elementul de noutate – pentru prima dată, în cadrul acestui capitol, am propus elaborarea unui plan național de accesibilizare.

De asemenea, știm... așa după cum știm, avem o condiționalitate _ex-ante_ în ceea ce privește accesibilizarea și, tocmai de aceea, a fost... condiționalitate care a fost luată în calcul în ceea ce privește eligibilitatea cheltuielilor pentru accesibilizare pe perioada de programare 2014–2020.

Revenind la propunerea de modificare a art. 96 din Legea nr. 448/2006, conform art. 62...

Vă rog să sintetizați, doamnă.

A sintetiza înseamnă pe scurt! Prezentați subiectul... susținerii de către Guvern sau nesusținerii proiectului.

Voiam doar să menționez atunci art. 62, care prevede obligativitatea de a realiza accesibilitățile de către instituții publice, precum și faptul că, pentru realizarea acestor accesibilități, costurile necesare trebuie să fie asigurate din bugetele acestor instituții.

Și, de asemenea, vreau să mai menționez faptul că, în conformitate cu art. 96... 97, mă scuzați, alin. (3) din aceeași lege, finanțările pentru programele de interes național pot fi acordate serviciilor publice de asistență socială din subordinea consiliilor județene sau, după caz, a consiliilor locale și ONG-urilor.

Mulțumesc, doamnă.

Ați sintetizat destul, în opinia mea.

Ca urmare, nu susținem.

Susțineți, susțineți? Da? Spuneți măcar...

Nu susținem. În final, intră în contradicție și cu acest articol.

Da, da, mulțumesc.

Mulțumesc.

Comisia, vă rog. Microfonul 7, domnule președinte.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În data de 31 martie 2015, membrii Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială au reanalizat propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport suplimentar de respingere.

În concluzie, supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul suplimentar de respingere.

Prezentul raport înlocuiește raportul depus în data de 17 martie 2015.

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor, Dezbateri generale, observații?

Domnule coleg... domnule senator Motoc. Microfonul central.

## Stimați colegi,

Cred că această inițiativă legislativă nu merită să fie în niciun fel bagatelizată, așa cum se întâmplă, din păcate, deseori, când se trece cu vederea peste astfel de propuneri.

Ați văzut, într-o astfel de săptămână, cu o simbolistică aparte, această inițiativă se referă doar la schimbarea unui punct dintr-un articol, și anume accesibilizarea instituțiilor și a clădirilor publice pentru toate persoanele cu handicap, indiferent de tipul de handicap.

Eu cred că este o inițiativă necesară și vă cer dumneavoastră, colegilor, să vă dați votul pentru ca aceasta să treacă prin plenul Senatului.

De ce? Pentru că, din păcate, România nu se ridică, în acest moment, la nivelul țărilor civilizate din Europa în privința asigurării drepturilor pentru persoanele cu deficiențe, cu handicap.

Sunt multe, foarte multe lucruri care nu le asigură acestor persoane accesul la servicii publice, care, de altfel, le sunt accesibile celorlalte tipuri de persoane, persoanelor care posedă toate abilitățile și toate simțurile necesare pentru ca ele să aibă acces la respectivele servicii.

Eu aș dori să fac o referire la modul în care această inițiativă legislativă a trecut prin circuitul legislativ în Senat, ca să arăt, cum am mai spus-o și altă dată, că, de foarte multe ori, din păcate, Senatul se transformă într-o remorcă a Guvernului.

De ce spun asta? Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a dat un aviz negativ. Comisia de fond, pentru muncă, protecție socială, pe 17.03.2015, a dat un aviz de

admitere a acestei inițiative legislative, însă nu venise încă din partea Guvernului un punct de vedere, care a venit mai târziu cu vreo șapte zile, pe 24.03, și era unul negativ. Atunci s-a cerut un raport suplimentar, care a fost dat pe 31.03. Deci din 17.03 până în 31.03, dintr-o dată, comisia, doar pe baza acestui punct de vedere al Guvernului, și-a schimbat total punctul de vedere și a venit cu un aviz negativ.

Și acum o să râdeți, dar acest aviz negativ vine pe niște considerente care rezidă din acest punct de vedere al Guvernului. Și, dacă vă citesc câteva rânduri din conținutul acestuia, o să râdeți: „Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități poate aloca fonduri serviciilor publice de asistență socială din subordinea consiliilor județene și a consiliilor locale. Ministerul Muncii, în calitate de instituție responsabilă cu promovarea politicilor sociale, are în derulare o serie de programe și proiecte, cu scopul de a sprijini persoanele cu dizabilități.” Nimic concret, stimați colegi!

Concentrați, domnule coleg, vă rog frumos!

Aș dori să spun că, așa cum specifica și un coleg de-al meu data trecută, accesibilizarea clădirilor și instituțiilor publice nu înseamnă numai asigurarea de rampe de acces pentru persoanele cu dizabilități, înseamnă, de exemplu, printre altele, și asigurarea unor emisiuni la televiziunea publică – și, sper eu, din ce în ce mai numeroase –, care să traducă într-un limbaj mimico-gestual corespunzător unele dintre emisiunile la care ar trebui să aibă acces și acești concetățeni ai noștri cu probleme.

Ar putea să însemne, de asemenea, accesul la instituțiile publice, și anume asigurarea unor căi de acces pentru persoanele lipsite de văz. Orbii, de exemplu, nu pot veni fără însoțitori, pentru că la trecerile de pietoni nu există acele instalații special dedicate lor.

Ei, pentru asta e necesar un asemenea articol pe care colega noastră, doamna deputat Claudia Boghicevici, l-a prevăzut pentru modificarea legii în cauză.

Pentru aceste considerente, stimați colegi, într-un asemenea moment important, zic eu, într-o săptămână cu conotații deosebite, vă rog să luați în considerare această propunere legislativă, gândindu-vă că sunt oameni care nu beneficiază de aceleași drepturi ca și noi, până acum.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnule senator Grapă. Microfonul 2. Imediat.

Vă aduc aminte, domnule senator, că grupul dumneavoastră s-a exprimat. Deci încercați să concentrați.

## Mulțumesc pentru îngăduință.

Foarte scurt. Vreau s-o întreb pe doamna ministru, întrucât există o strategie 2014 sau 2015 – că ați spus prima dată 2015, a doua oară 2014–2020 –, mă interesează așa: la capitolul accesibilizare, discutăm despre instituțiile publice, unde probabil că vor fi, în afară de rampe, vor fi și, probabil, trotuare tactile și așa mai departe, trec peste asta... Vreau să întreb însă altceva, punctual: cu ce vă deranjează că se introduce un astfel de articol „h” la actualul articol existent? Un punct „h” la actualul articol existent?

Să vă spun și de ce: pentru că, oricum, o parte din prestările de servicii este făcută de către autoritatea locală prin direcția de servicii sociale, și nu numai.

Cu ce vă deranjează dacă introduceți acolo, cu o virgulă, „putând fi finanțate din bugetul local sau și din bugetul local”?

Asta mă interesează, pentru că 2020 este foarte îndepărtat. Or, oamenii ăia au nevoie de ajutor acum.

Și atunci, dacă există posibilitatea ca autoritatea locală să rezolve această problemă, cu ce vă deranjează pe dumneavoastră să nu statuăm și noi în proiectul legislativ faptul că este obligatoriu, indiferent de surse: sau minister, sau buget național, sau buget local?

Asta-i întrebarea mea.

Mulțumesc.

cadrul acestora. Iar... S-a dorit concentrarea acestor sume în special pe dezvoltarea serviciilor alternative.

Mulțumesc foarte mult. Doamnelor și domnilor...

## **Doamna Mihaela Ungureanu:**

Vreau... dacă mai pot să adaug ceva.

Nu?

Vreau doar să mai adaug că sistemul de protecție a persoanei adulte cu dizabilități este preponderent rezidențial. Aceste PIN-uri reprezintă o variantă, o alternativă pentru a finanța dezvoltarea serviciilor alternative la instituționalizare, pentru că nu suntem într-o situație tocmai roz în momentul de față, în condițiile în care nu avem alternative la instituționalizare.

Mulțumesc frumos.

Domnule senator Georgică Severin. Microfonul central.

## **Domnul Georgică Severin:**

## Stimați colegi,

Doresc totuși să fac o precizare: aici, în plenul Senatului, am votat anul trecut modificarea la Legea audiovizualului, prin care simbolistica pentru persoanele cu deficiențe de auz a fost votată. Și ea este în vigoare și o puteți vedea pe unele televiziuni, înainte de a o invoca.

Problema a fost că acea lege, la fel, s-a trezit cu o realitate inexistentă pe teren, și anume nu existau la vremea respectivă acei interpreți autorizați care să poată să apară și să traducă în limbaj gestic ceea ce se spunea. Și durează și în continuare să se pregătească asemenea oameni. Nu mai spun că am aflat cu surprindere că există mai multe limbaje în România, în funcție de zona geografică de care discutăm.

Așa că aș ruga ca, înainte să vorbim, să ne documentăm, iar, când vorbim de o remorcă a Guvernului, să ne gândim că poate au existat printre cei cu care dumneavoastră sunteți împreună oameni care au mărit TVA-ul cu 6% peste noapte, doar când s-a făcut așa...

nici măcar nu s-a discutat. Așa că sper că veți aprecia faptul că noi tăiem TVA-ul la alimente începând cu 1 iunie.

Vă mulțumesc, domnule vicelider.

## Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor...

Da, aveți un răspuns pentru domnul senator Grapă, doamna secretar de stat... doamna președinte. Microfonul 8.

## **Doamna Mihaela Ungureanu:**

Da. În primul rând, referitor la prima întrebare, legată de contradicția dintre cele două perioade, am să repet ceea ce am afirmat mai devreme, că avem strategia „O societate fără bariere” pentru perioada 2015–2020 și, de asemenea, după aceasta am vorbit de perioada de programare 2014–2020.

Referitor la cea de-a doua întrebare, cu ce ne deranjează faptul că ar fi introdus un astfel de PIN.

În primul rând, legiuitorul a stabilit foarte clar atât entitățile eligibile pentru accesarea acestor PIN-uri, programe de interes național, cât și sfera de activități ce pot fi finanțate în

Mulțumesc.

Domnule senator,

Vă mai amintesc că puteți să spuneți la microfon dacă sunteți mulțumit sau nemulțumit, nu să faceți comentarii! Microfonul 2. Domnul senator Grapă.

## **Domnul Sebastian Grapă**

**:**

Dacă-mi permiteți.

Vă permit, conform regulamentului _. (Râsete în sală.)_

Nu sunt mulțumit. Repet însă... Nu repet. Cu maximă condescendență, pot să adresez încă o dată o întrebare, mult mai clar?

Nu, vă rog foarte mult. Nu sunteți mulțumit, doamna n-a reușit să vă răspundă la întrebare, asta e situația! O să decidă colegii dumneavoastră, pe baza acestor argumente, prin vot.

Bine, mulțumesc, aveți dreptate.

Da?

Mulțumesc foarte mult.

Doamnelor și domnilor senatori,

Vă consult în legătură cu... Să mutăm la 17.30 votul final, pentru că mai avem patru legi pe care poate o să le putem parcurge până atunci. Au caracter organic.

Doamnelor și domnilor, cine este pentru 17.30? Vă rog frumos! 17.30.

80 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere.

S-a mutat sesiunea de vot final la ora 17.30, când vom vota și acest proiect legislativ.

Punctul 2, Propunerea legislativă privind acordarea de vouchere culturale. Comisia pentru cultură e sesizată în fond. Are raport de respingere. Legea este ordinară.

Întreb dacă este inițiatorul pentru a susține. Nu este.

Îi dau cuvântul domnului Oprean Alexandru, secretar de stat în Ministerul Culturii – microfonul 9 –, pentru a susține, pe scurt, punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Ministerul Culturii are ca preocupare principală facilitarea accesului la cultură, însă nu poate susține un astfel de proiect legislativ, care, pe de o parte, poate părea discriminatoriu, pe de altă parte nu stabilește nici măcar impactul financiar pentru anul în curs și pentru următorii cinci ani, deci studiul de fezabilitate financiară.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul președinte Severin. Microfonul 6.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului legal privind acordarea unui voucher cultural în valoare de 125 de lei pentru fiecare angajat din sistemul bugetar.

Propunerea legislativă a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ și avize negative de la Comisia pentru drepturile omului, Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului, iar Comisia pentru buget, finanțe ne-a trimis un aviz favorabil.

Propunerea legislativă a fost luată în dezbatere de Comisia pentru cultură în ședința din data de 10 martie, iar o parte din membrii comisiei au evidențiat faptul că inițiativa legislativă creează discriminări între angajații din sistemul bugetar și cei din sectorul privat. Totodată, aceste tichete ar avea implicații asupra bugetului de stat neargumentate și, în același timp, s-ar crea și o inechitate între cei din zonele rurale și cei din zonele urbane.

În concluzie, comisia a hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport de respingere. Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc. Deschid dezbaterile generale. Domnul senator Motoc. Microfonul central.

Culmea este, stimați colegi, că Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară dă un aviz favorabil, fără amendamente, la această propunere. Deci Comisia pentru cultură este preocupată, se pare, cu mult mai mult de banul public – în mod nejustificat de această dată, în opinia mea – decât cea care trebuie să ceară, eventual, niște considerații din punct de vedere financiar.

Eu aș dori să menționez că, în Franța, de exemplu, aceste vouchere de tip cultural sunt utilizate de foarte multă vreme. Ele, de altfel, sunt niște instrumente, niște soluții pentru asigurarea de acte culturale celor care, în alte condiții,

nu ar apela la ele. Este o soluție de tip liberal, care, din păcate, așa cum se întâmplă și astăzi în România, când se vine acum cu un Cod fiscal... cu modificări la Codul fiscal, care sunt de proveniență liberală, de către social-democrați... la fel, în Franța, aceste vouchere culturale... aceste vouchere culturale au venit prin o trecere a lor – așa a fost atunci – de către social-democrați.

De ce spun asta? Spun asta pentru că nu este vorba în niciun fel de discriminare, așa cum încearcă Comisia de cultură să acrediteze ideea, pentru că cei din sectorul bugetar nu pot să acorde niciun fel de astfel de instrumente, vouchere, fără să existe un cadru legal, pe când cei din sectorul privat o pot face oricând.

Bineînțeles că există acea precondiție ca aceste sume să fie deductibile și bineînțeles că putem să venim cu o inițiativă legislativă ulterioară care să se refere la spațiul privat, în așa fel încât să existe beneficiari și din acest sector, în condițiile în care angajatorii își pot permite acest lucru.

Aș dori să menționez faptul că, într-adevăr, în această propunere legislativă, la art. 3, se spune: „Suma stabilită prin acest voucher este deductibilă și se acordă o singură dată.” Aș dori să adaug și, dacă se poate, să se facă acest amendament, în condițiile în care propunerea va trece: „se acordă o singură dată anual”, pentru că este important acest lucru.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu foarte mult.

E retorică chestia cu amendamentul. E retorică. Nu că nu putem să facem amendamente... decât dacă-i de acord Senatul.

Observații, alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Domnul senator Iovescu. Microfonul 1.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Dragi colegi,

Fiind prima zi când ne întâlnim după Sărbătoarea Învierii Domnului, vă rog să-mi permiteți să vă salut cu salutul creștin „Christos a înviat!”.

Adevărat a înviat!

Vă mulțumesc.

Legat de propunere: antevorbitorul meu a spus, și eu am rămas surprins plăcut, că la Comisia pentru buget s-a dat aviz pozitiv și, profund neplăcut, că noi, la Comisia pentru drepturile omului, am dat aviz negativ. Dar eu aș fi vrut ca această inițiativă să fie pentru toți angajații, nu doar pentru bugetari, ceea ce a spus și reprezentantul Guvernului. Dacă facem o inițiativă, ar trebui să fie pentru toți, pentru că toți avem nevoie de cultură, nu doar bugetarii. Vă mulțumesc.

Domnul Georgică Severin, în nume personal. Microfonul central. Domnul senator Georgică Severin.

## **Domnul Georgică Severin:**

Nu-i o problemă, domnule senator, președinte de ședință, Dumitrescu.

Aș vrea să dau câteva argumente chiar din motivarea inițiatoarei.

Ni se spune că 20% din români au fost la cinematograf în ultimul an. Dar câte cinematografe mai avem în România și unde sunt plasate? Doar 15% din români au fost la un spectacol de teatru. În București și în marele centre culturale se stă la coadă ca să iei un bilet, dar avem 85% din populație care nu are, pe o rază de 50-100 de kilometri, o sală de teatru. Nu mai vorbesc de balet, dans și toate celelalte.

Deci dăm 125 de lei pentru un bucureștean, clujean, ieșean, timișorean, prețul a două bilete la două spectacole bune. Pentru cineva dintr-o comună oarecare, pe unde n-a mai trecut caravana cinematografică de la sfârșitul anilor ’80, cei 125 de lei în ce se vor duce? Vă întreb pe dumneavoastră. Cum vom controla dacă acești bani sunt utilizați pentru scopurile culturale? Sau îi vom da în natură...

Haideți, stimați colegi! În primul rând, trebuie să asigurăm acces la cultură prin existența sălilor de cinematograf, a spectacolelor de teatru, să finanțăm teatrele să facă turnee, să finanțăm, dacă vreți, biletele în turnee, să gândim că trebuie să ne ducem la sursa culturii. Această variantă cu voucherele, iertați-mă, este exact invers. Încercăm să dăm bani care nu știm dacă vor reveni în cultură și va fi și foarte, foarte greu de controlat.

Să încercăm să gândim la modul cel mai sincer. Cum vom controla acești bani în mediul rural? Îi vor da primăriile și ce se va întâmpla cu ei? Vor aduce ce? O sușă, ceva, ca să se demonstreze că s-au cheltuit banii?

E de ajuns să meargă o singură dată pe an... Ei bine, înseamnă că vom crea o clară problemă în momentul în care cineva care are acces va vedea două spectacole bune de teatru, iar cu 125 de lei, undeva la Uțuțoaia, nu se va întâmpla nimic.

Cred că banii puțini pe care-i avem pentru cultură să-i ducem spre teatre, spre artiști, să creăm săli de cinematograf, pe care guvernarea dumneavoastră le-a cam dus de râpă în anii 2004–2008 și le-au făcut să dispară, și pe urmă să ne întoarcem să vedem și cum finanțăm accesul cetățenilor. Dar momentan nu prea au la ce să acceadă în țara asta. Aici e problema.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Barbu.

Microfonul central pentru Domnia Sa.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. Încă o dată trebuie să constat că este minunat să faci politică în cadrul marelui Partid Național Liberal.

Este o propunere legislativă care, la nivelul Comisiei pentru cultură și media, a suscitat interes timp de 46 de secunde, 47, ceva de genul acesta, pentru că acolo ne-am dat seama cu toții că este un lucru cel puțin bizar să le spui milioanelor de români care lucrează în privat că ei produc bani pe care noi, prin lege, îi dăm celor care nu produc bani, adică bugetarilor, să-i cheltuie la teatru. Adică cel care

produce bani la buget se va uita cum merge la teatru cel care primește banii produși de el prin cupoane de cultură.

Este minunat să susții cultura. Nimeni nu este împotrivă. Numai că această lege, odată trecută în forma în care a ajuns în Senat, ar produce o discrepanță greu de explicat poporului român: de ce bugetarul poate merge la un spectacol de cultură – de teatru, de operă, de operetă – pe banii celui care a produs acel venit la buget și el nu are dreptul prin lege la același lucru, la actul de cultură gratuit oferit de statul român prin legea votată în Senat și Cameră.

Domnul senator Grapă – microfonul 2... Dobra, pardon. Dobra.

## **Domnul Dorin Mircea Dobra:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Îmi pare că suntem în situația domnișoarelor la cură de slăbire ce nu-și cumpără frigider de frica prăjiturilor din el. E încă o dată un exemplu de idee bună... _(Rumoare, discuții în sală.),_ e încă o dată un exemplu de idee bună pe care o ratăm din pricina unor argumentații care nu stau în picioare! Sincer.

Dacă e așa, și cei de la țară nu au acces la cultură, atunci haideți să le cumpărăm și microbuze diferențiate, că acolo nu funcționăm la fel! Unora le cumpărăm limuzine, altora 4x4, că nu au toți drumuri la fel.

Dacă e așa.

Că am mai auzit o idee la fel, care nu era rea, cu extinctoarele în fiecare casă – v-o spun drept –, și se grăbeau unii să se teamă de firmele care vor face speculă cu extinctoare sau cu întreținerea lor.

Aș fi vrut doar să punctez faptul ăsta, că e din nou o idee bună, dar ne pierdem în argumentații care nu se referă la fond, ci la formă: murim de grija zilei ce va să vină, până una, alta.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Și cine mai urma?

Domnul senator Hașotti. Microfonul 2.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

## Vă mulțumesc.

În primul rând, vreau să spun din capul locului că toate argumentele aduse de domnul senator Georgică Severin sunt valide. Sunt 100% de acord cu ce a spus.

Aici s-a exprimat o îndoială de către un distins coleg de-al meu. A spus: cum? Comisia pentru buget spune „da” și Comisia pentru cultură spune „nu”?! Da. Pentru că la Comisia pentru cultură sunt oameni de cultură și se pricep în acest domeniu, iar cei de la buget mai puțin.

Se pricep mai puțin la cultură. Tot așa cum și cei de la cultură se pricep mai puțin la buget.

## Stimați colegi,

Întrebarea că, dom’le, a fost nu știu ce guvern socialist, a încurajat cultura... Cultura nu are culoare politică, să fie limpede! Și argumentele pe care le-a adus domnul senator Barbu sunt valabile. Prin urmare, haideți să-i lăsăm pe cei care se pricep la cultură să vină aici să ne expună argumentele, iar cei care nu se pricep, sigur, să vorbească, să fie un pic mai reținuți! Aș mai aduce câteva argumente, dar nu avem timp. Vă spun doar unul: să știți că sunt teatre la care stau câte 10 spectatori. Putem să dăm nu știu câte vouchere, lumea nu se va duce la teatru dacă nu este un spectacol bun. Să luăm microbuze ca să se ducă țăranul care-și culege recolta la „Lacul lebedelor”?!

Dom’le, încă o dată! Haideți să venim aici cu niște chestiuni serioase, domnilor! Vă rog! Insist! Și vin în continuarea a ce spunea domnul senator Moga. Este o adăugire. Hai să nu venim, domnule, cu tot felul de chestii de-ți stă mintea în loc, domnule! E noaptea minții! Auzi! Să luăm microbuze și să-l ducem pe țăran la „Lacul lebedelor”!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc. Alte intervenții, observații?

Domnul senator Oprea vrea să puncteze.

Nu? Nu? Nu vă băgați la „Lacul lebedelor”?

Mai avem un proiect. Haideți să-l facem și pe acesta! Aveți dreptate dumneavoastră.

Asta e lege ordinară, trebuie să o supunem la vot, da?

Doamnelor și domnilor colegi, propunerea legislativă are raport de respingere. Ea are caracter ordinar.

Se supune la vot raportul de respingere.

Doamnelor și domnilor, deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Legea a fost respinsă.

Punctul 3 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 40 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune.

E adoptată tacit de Camera Deputaților.

Comisia pentru cultură are raport de respingere.

către public, astfel încât televiziunea publică și radioul public vin să garanteze dreptul fiecărui cetățean să acceadă la informație.

- Bazându-ne pe aceste considerente constituționale,

- Guvernul României nu susține această inițiativă legislativă. Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului Georgică Severin – microfonul 6 –, președintele comisiei, pentru a prezenta raportul.

Propunerea legislativă a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, aviz nefavorabil de la Consiliul Economic și Social, iar până la momentul redactării raportului nu primisem încă punctul de vedere al Guvernului. Comisia pentru drepturile omului ne-a transmis un aviz negativ.

Prin două adrese distincte, SRTV și SRR s-au adresat comisiei, arătând că adoptarea acestei inițiative ar conduce la diminuarea drastică a veniturilor celor două societăți și, în consecință, la imposibilitatea atingerii obiectivelor lor.

Proiectul legislativ a fost luat în dezbatere de comisie în ședința din 3 iunie anul trecut și, în cursul dezbaterilor, membrii comisiei au subliniat faptul că serviciile publice de radio sunt prevăzute de Constituția României și, în același timp, se concretizează obligația autorităților publice de a asigura informarea corectă a tuturor cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal, ele neputând face obiectul unei opțiuni individuale.

În urma dezbaterilor, comisia a hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de respingere. Vă mulțumesc.

Senatul este Cameră decizională.

Mulțumesc.

Domnul senator Oprea. Microfonul central.

Legea este organică.

Dintre inițiatori, întreb dacă e aici domnul Iovescu. Doriți să susțineți?

Nu dorește domnul Iovescu.

Nu dorește nici alt inițiator.

Pe cale de consecință, dau cuvântul domnului secretar de stat Oprean, de la Ministerul Culturii. Microfonul 9.

Vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Pentru a înțelege rolul taxei de televiziune și de radiodifuziune, trebuie, desigur, să facem referire la art. 31 din Constituția României, republicată, care, în cuprinsul său, garantează dreptul fiecărui cetățean la informație.

Exercitarea acestui drept este asigurată într-un stat... și în România, în acest moment, prin cele două societăți, Societatea Română de Radiodifuziune și cea de Televiziune, care sunt societăți autonome, independente editorial și în control parlamentar.

Serviciul public în sine se definește ca fiind un serviciu destinat publicului, finanțat de către public și controlat de

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Atât pledoaria reprezentantului Guvernului, cât și a președintelui Comisiei pentru cultură m-au convins. Dar îi întreb: nu aceeași Constituție apăra și dreptul la informare al cetățenilor atunci când am venit cu un proiect din partea Grupului PNL ca Monitorul Oficial să fie la dispoziția tuturor românilor în varianta on-line? Da? Și ați zis „nu”. Nu era același drept de informare? Pe legi, nu pe beletristică.

## Mulțumesc.

Domnul senator Severin, cu titlu personal, la microfonul central.

Deși personal susțin punctul dumneavoastră de vedere că accesul la Monitorul Oficial ar fi trebuit să fie gratuit, vă reamintesc că populația plătește o taxă pentru accesul la aceste servicii publice, deci confirmă teoria că Monitorul Oficial este și el cu taxă.

Vă mulțumesc.

Da, bine, mulțumesc.

Alte intervenții, observații din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu mai sunt.

Doamnelor și domnilor, fiind vorba de o lege organică, o transmitem pentru votul final, care începe acum.

Înainte de a intra în votul final, a fost o propunere în Biroul permanent în legătură cu două proiecte de lege aflate pe ordinea de zi.

Îl rog pe domnul senator Ilie Sârbu să propună.

Este vorba despre punctul 7 și punctul 8.

Punctul 7 – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 78/2013 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 93/2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității de Supraveghere Financiară, precum și pentru modificarea unor acte normative.

Iar punctul 8 – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 93/2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității de Supraveghere Financiară, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România.

Da, vă rog.

Le-am citit pentru stenogramă, domnule senator. Vă rog, propuneți.

Biroul permanent a hotărât să retrimitem la comisie cele două proiecte de lege. Sigur, pentru că e nevoie de un lider de grup, am făcut eu lucrul ăsta, dar Biroul permanent a fost cel care a decis.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă mulțumesc.

Da, s-a discutat în Biroul permanent împreună cu liderii de grup. Este singura soluție prin care se poate rezolva această problemă, dar procedura e clară: un lider de grup poate să ceară la...

Îi mulțumesc domnului senator.

Și-atunci, încep cu primul proiect.

Solicităm, pentru o perioadă de două săptămâni, pentru Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 78/2013, retrimiterea la comisie.

Este vorba de lege... adică votul de jumătate plus unu din cei prezenți.

Doamnelor și domnilor, am deschis votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

100 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere. A fost retrimis pentru două săptămâni la comisie.

Al doilea proiect de lege, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 93/2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității de Supraveghere Financiară.

Doamnelor și domnilor, supun la vot retrimiterea, pentru două săptămâni, a proiectului de lege.

Doamnelor și domnilor, am deschis votul.

A fost aprobată și această retrimitere.

Doamnelor și domnilor,

Intrăm în procedura de vot pentru vot final pe legi cu caracter organic.

Punctul 1 pe ordinea de vot final, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Noi suntem Cameră decizională.

Supun la vot raportul de respingere.

Doamnelor și domnilor, am deschis votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 100 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o singură abținere, raportul de respingere a fost adoptat.

Pe cale de consecință, legea a fost respinsă.

Punctul 2, Propunerea legislativă pentru completarea și modificarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Legea are caracter organic. Suntem prima Cameră sesizată.

Raportul, cu amendamente, se supune votului. Este organică.

Vă rog, doamnelor și domnilor senatori, am deschis votul. Vă rog să vă exprimați prin vot.

101 voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere. Raportul, cu amendamentele admise, a fost adoptat.

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Doamna senator Crețu a ridicat mâna.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Doamna senator Crețu vrea să explice votul.

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Propunerea legislativă.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Propunerea legislativă, da.

**Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Nu...

Vă mulțumesc, domnule președinte. Vreau să vă spun că am votat „da” pentru această lege care permite din nou ocuparea temporară...

Doamnă senator, numai o clipă. Doamna...

Da.

Să finalizăm votul. Am votat raportul și acum...

A, scuze!

Păi, așa e, când avem amendamente admise.

Am crezut că aveți o procedură, că vi s-a stricat instrumentul.

Nu?

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor, deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

102 voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere. Propunerea legislativă a fost adoptată.

Doamna senator Crețu – microfonul 3 –, explicați. Microfonul 3.

Îmi cer scuze pentru intervenția prea rapidă anterioară. Vreau să mulțumesc tuturor colegilor care au votat această lege – și am văzut că s-a votat în unanimitate, practic –, pentru că ea permite din nou ocuparea temporară a forței de muncă în baza unor subvenții din fondul de șomaj pentru lucrări publice și servicii de interes public. În sfârșit se corectează o discriminare care se făcea până acum la măsurile active, în care existau angajații buni, cei de la privat, și angajații răi, cei care prestau servicii în folosul comunității.

Este corectă pentru cel care este angajat, pentru că, pe lângă venit, are vechime și contribuții sociale, și este foarte utilă și pentru autoritățile locale, întrucât pot exercita controlul și impune inclusiv norme de muncă celor care au drepturi ca angajați, ceea ce era foarte dificil în condițiile actuale, când aceste activități se făceau cu cei de la venitul minim garantat, asupra cărora controlul era mult, mult mai slab, ca și posibilitatea de a-i organiza pentru atingerea obiectivelor. Mulțumesc din suflet.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Doamnelor și domnilor, punctul 3 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind modificarea Legii educației naționale nr. 1/2011.

Ea este adoptată tacit de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise. Legea are caracter organic. Suntem Cameră decizională.

Supun la vot raportul, cu amendamente admise. Doamnelor și domnilor senatori, deschid votul. Vă rog să vă exprimați.

Cu 99 de voturi pentru, un vot împotrivă și o singură abținere, raportul, cu amendamente admise, a fost adoptat.

Supun la vot propunerea legislativă.

Doamnelor și domnilor senatori, am deschis votul.

Vă rog să vă exprimați.

Cu 98 de voturi pentru, două voturi împotrivă și o abținere, propunerea legislativă a fost adoptată.

Punctul 4, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 1/2011 a educației naționale.

Propunerea a fost respinsă de Camera Deputaților.

Raportul este de respingere. Legea este organică. Noi suntem Cameră decizională.

Supun la vot raportul de respingere.

Doamnelor și domnilor senatori, deschid votul! Vă rog să vă exprimați.

Raportul de respingere.

Cu 96 de voturi pentru, un vot împotrivă și o singură abținere, raportul de respingere a fost adoptat. Legea a fost respinsă.

Punctul 5, Propunerea legislativă privind protejarea pădurilor din România.

Raportul comun al comisiilor este de respingere. Propunerea legislativă are caracter organic. Suntem prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de respingere.

Doamnelor și domnilor senatori, deschid votul.

Vă rog să vă exprimați.

Cu 72 de voturi pentru, 16 voturi împotrivă și 14 abțineri, raportul nu a fost adoptat, neîntrunind numărul de voturi necesar.

Pe cale de consecință, se supune la vot propunerea legislativă.

Doamnelor și domnilor senatori, deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 5 voturi pentru, 92 de voturi împotrivă și 4 abțineri, s-a ajuns la același rezultat. Legea a fost respinsă.

Punctul 6, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

Raportul este de respingere a propunerii legislative, care este organică. Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul de respingere.

6. Nu am sărit.

**Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Codul penal.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Codul penal. Suntem la Codul penal. Doamnelor și domnilor, am deschis votul. Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 96 de voturi pentru, un vot împotrivă și două abțineri, raportul de respingere a fost adoptat. Legea a fost respinsă. Punctul 7 al ordinii de vot, Proiectul de lege...

**Domnul Alexandru Pereș**

**:**

S-a retrimis înapoi.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

A, da.

Mai avem o singură lege... două legi: 1...

**Domnul Alexandru Pereș**

**:**

...2, 3.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

2 și 3, nu?

Care? 2 de ce?

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

2 e ordinară.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Numai o clipă. **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

## **Domnul Mihai Adrian Albulescu** – _secretar de stat_

1 și 3.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Avem în continuare trei proiecte legislative pe care le-am dezbătut astăzi... două: 1 și 3.

Punctul 1 din ordinea de zi de astăzi a fost Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea alin. (2) al art. 96 din Legea nr. 448/2006, republicată, privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Raportul suplimentar al comisiei este de respingere a propunerii. Este o lege organică. Suntem prima Cameră sesizată.

Doamnelor și domnilor, am deschis votul pentru a supune la vot raportul de respingere.

Am deschis votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 68 de voturi pentru, 27 de voturi împotrivă și 5 abțineri, raportul de respingere a propunerii legislative nu a fost adoptat.

Pe cale de consecință, se supune la vot propunerea legislativă.

Doamnelor și domnilor senatori, deschid votul.

Vă rog să vă exprimați.

Cu 22 de voturi pentru, 70 de voturi împotrivă și 8 abțineri, propunerea legislativă a fost respinsă.

Și mai avem un singur proiect legislativ la votul final, care a fost punctul 3 al ordinii de zi pe care noi am dezbătut-o astăzi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 40 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune.

Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaților.

Raportul este de respingere a propunerii. Legea este organică. Suntem Cameră decizională.

Supun la vot raportul de respingere.

Doamnelor și domnilor senatori, deschid votul.

Cu 96 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 3 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat. Legea a fost respinsă.

Continuăm ordinea de zi.

Punctul 3 al ordinii de zi.

Haideți, că asta-i tot organică.

Punctul 4, Propunerea legislativă privind modificarea Ordonanței Guvernului nr. 80 din 30 august 2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile administrației publice și instituțiile publice, publicată în Monitorul Oficial al României cu numărul 542 din data de 1 septembrie 2001, cu modificările și completările ulterioare.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Întreb dacă dintre inițiatori este prezent cineva care dorește să susțină propunerea legislativă.

Nu.

Dau cuvântul domnului Albulescu, secretar de stat în Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri – microfonul 8 –, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

_în Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea anexei nr. 3 a Ordonanței Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile administrației publice și pentru instituțiile publice, în sensul eliminării plafonării normei de combustibil lunar. Guvernul susține această inițiativă... propunere legislativă.

Domnule vicepreședinte Deneș. Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința care a avut loc la 24 martie 2015, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, precum și propunerea legislativă aferentă.

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale.

Intervenții, observații din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu sunt.

Închei dezbaterile generale.

Intrăm în procedură de vot.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise. Legea este ordinară.

Supun la vot raportul, cu amendamente admise.

Doamnelor și domnilor senatori, am deschis votul. Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 86 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, raportul cu amendamente admise a fost adoptat.

Supun la vot propunerea legislativă.

Doamnelor și domnilor, deschid votul.

Cu 82 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, a fost adoptată propunerea legislativă.

Punctul 5 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 92/1996 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Telecomunicații Speciale, a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Interne, precum și a altor acte normative.

Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaților.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Este o lege organică.

Doamnelor și domnilor, dau cuvântul domnului... Dintre inițiatori, dacă este cineva prezent și dorește să susțină?

Nu este.

Deci Bogdan Tohăneanu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne. Microfonul 9.

Vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Bogdan Tohăneanu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Punctul de vedere al Guvernului nu a fost încă formulat, dar au avut loc dezbateri în comisiile în care ministerul a fost reprezentat și punctul de vedere al comisiilor poate să prevaleze.

Vă mulțumesc.

Domnul președinte.

Domnule președinte, Comisia pentru apărare, ordine publică...

Domnul președinte Obreja.

Mulțumesc.

...ordine publică și siguranță națională și Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere.

Mulțumesc. Deschid dezbaterile generale.

Intervenții, observații din partea doamnelor și domnilor senatori? Vă rog.

Nu sunt.

Dacă nu sunt, doamnelor și domnilor senatori, vă amintesc că este vorba despre o lege organică.

O votăm acum?

E, dacă tot suntem în sesiune prelungită, doamnelor și domnilor, supun la vot raportul de respingere.

Legea este organică.

Doamnelor și domnilor senatori, deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

77 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 3 abțineri. Raportul de respingere nu a fost adoptat.

Supun la vot propunerea legislativă.

Doamnelor și domnilor senatori, deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

4 voturi pentru, 79 de voturi împotrivă și o singură abținere.

Nu s-a întrunit numărul de voturi necesar, iar propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 6, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 1/2011 a educației naționale.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Camera Deputaților.

Are un raport al comisiei de admitere, cu amendamente admise.

Legea este organică.

Dau cuvântul doamnei președinte Andronescu – microfonul 7 –, să prezinte...

Nu, dau cuvântul domnului Iliescu, domnul secretar de stat, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte. Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Propunerea legislativă aflată în dezbaterea Senatului are ca obiectiv principal stimularea elevilor candidați la studiile universitare de licență care au obținut în perioada studiilor liceale distincții – premiile I, II și III plus mențiuni – la olimpiadele școlare internaționale recunoscute de Ministerul Educației Naționale.

De asemenea, se dorește de a beneficia de înscriere fără susținerea concursului de admitere pe locuri finanțate de la bugetul de stat, pentru unul-două programe de licență, masterat și doctorat, inclusiv să beneficieze de burse „Meritul Olimpic”.

Facem precizarea că Guvernul susține măsurile menite să încurajeze menținerea și susținerea tinerilor cu performanță în domeniul școlar, inclusiv la olimpiade, motiv pentru care, apreciind și formula pe care comisia de specialitate a găsit-o, printr-un raport cu amendamente, vă rog, doamnelor și domnilor senatori, să fiți de acord cu raportul comisiei.

Doamna președintă, vă rog. Microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, această inițiativă legislativă este destinată elevilor și studenților care înregistrează performanțe deosebite la învățătură și, de aceea, comisia, cu majoritatea voturilor sale, vă propune un aviz favorabil și un raport de acceptare a reintroducerii, pentru că a mai fost, și, din păcate, actuala Lege a învățământului a respins introducerea unei burse care să se numească „Meritul Olimpic” și care să susțină performanța, atât a elevilor, cât și a studenților, dacă performanța se menține.

Vă mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale, intervenții? Domnul senator Oprea.

Propunerea asta vine ca un fel de protest al tuturor parlamentarilor, indiferent de culoarea politică, pentru abuzul unui șef de școală – și nu-i pronunț, din respect, nici numele școlii, nici numele lui, că nu merită –, rector, care a încălcat drepturile copiilor de a fi fantastici pe plan național, dar îndeosebi internațional, și cu toții am zis „da” în comisie. Și rugămintea mea către colegii din Senat, acum, ar fi ca acum să nu o supunem la vot, s-o ducem, așa cum îi era rândul, în săptămâna viitoare.

## Da.

Sunt de acord și eu, pentru că mai binele e dușmanul binelui.

Da?

Săptămâna viitoare, la votul final.

Punctul 7, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 și pentru luarea unor măsuri în domeniul învățământului.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Iliescu – microfonul 10 –, să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

## Mulțumesc domnule președinte,

Proiectul legislativ are ca obiect de reglementare modificarea alin. (2) al art. 206 din Legea educației naționale nr. 1/2011, în sensul eliminării obligației instituțiilor de învățământ superior de a vira 5% din contravaloarea taxelor plătite de studenții străini către Ministerul Educației Naționale.

Guvernul României nu susține această inițiativă.

Guvernul este în derularea unor angajamente internaționale pe care România le are, începând cu Declarația de la Bologna și continuând cu Comunicatul de la Leuven.

Fac precizarea că o asemenea măsură ar împiedica punerea în aplicare a obligațiilor pe care România le are și, pe de altă parte, ar aduce atingere și acelei prevederi a art. 15 alin. (1) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, prin care suma respectivă, 5% din taxele plătite de studenții străini, ar trebui acoperită cu ceva.

Fac precizarea că numărul studenților străini în România este în creștere. În anul 2008–2009, erau înmatriculați în instituțiile de învățământ superior de stat 14.962 de studenți, în anul universitar 2013–2014, numărul lor ajunsese la 21.862, Guvernul făcând în continuare eforturi pentru ca numărul studenților străini, care vin la studii în România, să crească.

Stimate domnule președinte, O întrebare.

Mai acu câteva zeci de minute parcă am votat retrimiterea la comisie a acestor două puncte, 7 și 8, sau nu-mi amintesc eu bine?

Nu, nu, erau numărul 7 și 8 de pe lista de vot final.

Mă scuzați. Mulțumesc.

## Nicio problemă.

Mai avem alte întrebări, observații, din partea doamnelor și domnilor senatori?

Doamna senator Anghel. Microfonul 3.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Niciodată nu aveți ochi pentru mine.

Mă scuzați, doamnă!

Fiind lege organică, poate n-ar fi rău să facem ce-am făcut și pentru cealaltă, s-o lăsăm săptămâna viitoare.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Facem cum vreți dumneavoastră, doamnă, nu-i o problemă.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, închid dezbaterile generale.

O transmitem pentru votul final de săptămâna viitoare. Punctul 8, Propunere legislativă pentru completarea...

Doamna președinte Andronescu. Microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru învățământ propune Senatului un raport de respingere, pentru că, într-adevăr, aceste sume care ajung în bugetul de acordare a unor burse internaționale, pe de o parte, susțin bursele acestea pentru generația tânără și, pe de altă parte, asigură într-o măsură importantă și ceea ce învățământul superior urmărește cu atenție – internaționalizarea învățământului superior.

Vă mulțumesc.

Intervenții, observații din partea doamnelor și domnilor senatori?

Da, vă rog.

Domnul senator Frătean. Microfonul 3.

Nu mai e timp.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Nu mai este.

Închei dezbaterile, vă mulțumesc pentru participare. Reluăm la 18.15 cu sesiunea de întrebări, interpelări. Mulțumesc, domnilor.

PAUZĂ * * * DUPĂ PAUZĂ

Ultimul punct din ordinea de zi: întrebări și interpelări adresate Guvernului și răspunsuri la interpelări și întrebări. Rog colegii din Senat, având în vedere că avem doi secretari de stat, să începem cu răspunsul la întrebări, să nu-i ținem până când terminăm noi toată ședința.

Domnului senator Titus Corlățean îi răspunde domnul Albulescu Mihai Adrian, secretar de stat. Microfonul 8.

Da, mulțumesc, domnule președinte. Stimați...

Vreți să luați... Numai un... Vreți să citiți?

Domnule președinte de ședință,

Potrivit procedurii, voi rezuma subiectul interpelării care vizează, în esență, tema securității energetice a Republicii Moldova, gazoductul Iași–Ungheni–Chișinău.

Aduc aminte faptul că, la ședința anterioară a plenului Senatului, m-am adresat cu această interpelare prim-ministrului României, domnul Victor Ponta, ministrului energiei, Andrei Dominic Gerea, și ministrului afacerilor externe, Bogdan Aurescu.

Plecând – și foarte concis prezint această interpelare – de la inaugurarea, la 27 august 2014, la Ungheni, Republica Moldova, a gazoductului Iași–Ungheni de către prim-miniștrii României și Republicii Moldova, în prezența comisarului european responsabil pe domeniul energiei, dar și începerea oficială a exportului de gaz românesc prin gazoductul menționat la 4 martie 2015, făcând referire la acest proiect esențial pentru securitatea energetică a Republicii Moldova, m-am adresat cu o interpelare Guvernului pentru a afla care este stadiul continuării acestui proiect în ceea ce privește conducta Ungheni–Chișinău, care este stadiul proiectului, poate... și cum va fi asigurată finanțarea acestui proiect și care sunt perspectivele finalizării unui proiect care, încă o dată, este esențial pentru securitatea energetică a Republicii Moldova.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Domnul secretar de stat Albulescu Mihai Adrian.

Și, probabil, domnule senator, doriți să vă răspundă și domnul secretar de stat Radu Podgorean din partea Ministerului Afacerilor Externe.

Dacă este nevoie.

Da? Dacă este nevoie. Bine.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Referitor la interpelarea dumneavoastră, domnule senator, vă comunicăm următoarele: dinamica...

O să fac o mică... un preambul, ca să trecem apoi la obiectul interpelării.

Dinamica pieței gazelor naturale din ultima vreme la nivelul Uniunii Europene, dar și la nivelul regional din zona de sud-est a Europei, a fost marcată de o serie de fapte și evenimente care au determinat reconsiderarea dezvoltării infrastructurii energetice.

Obiectivul prioritar al politicii energetice europene îl constituie întărirea securității în aprovizionarea cu resurse energetice a Uniunii, în contextul în care dependența statelor membre față de importurile de hidrocarburi se înscrie pe un trend ascendent.

În acest context, unul din cuvintele-cheie ale politicii energetice europene este diversificarea atât a resurselor de aprovizionare, cât și a rutelor de transport.

România susține intensificarea colaborării internaționale în vederea asigurării unei piețe energetice integrate și a unor coridoare sigure de transport al energiei.

Promovarea de noi inițiative de cooperare în regiune și întărirea celor deja existente vor conduce la o mai mare stabilitate regională și la dezvoltarea fiecărei țări din regiune, drept pentru care România acordă o importanță deosebită:

1. Dezvoltării proiectelor care să asigure diversificarea surselor de aprovizionare;

2. Încurajării investițiilor în vederea descoperirii de noi rezerve de hidrocarburi și creșterii ratei de înlocuire a rezervelor și a dezvoltării capacităților de înmagazinare subterană a gazelor naturale;

3. Continuării proiectelor de interconectare cu țările vecine.

Și acum venim la chestiune.

Interconectarea dintre România și Republica Moldova pe direcția Iași–Ungheni reprezintă o prioritate pentru România, iar acțiunile întreprinse până în prezent, precum și cele programate pe termen scurt și mediu confirmă preocuparea noastră pentru asigurarea unei infrastructuri de transport al gazelor naturale între România și Republica Moldova, în concordanță cu dezideratul asumat.

Domnul senator dacă are... un punct de vedere.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În baza art. 164 din regulament, aș dori să mai utilizez doar un minut pentru... în primul rând, pentru a mulțumi domnului secretar de stat pentru răspuns, care este un răspuns comprehensiv.

În același timp însă, aș vrea – ca o continuare a interpelării anterioare – să atrag atenția asupra surselor de finanțare, pentru că așa cum ați făcut în mod judicios diferența între prima fază a proiectului, în care am avut de-a face cu construirea unei conducte care a inclus o subtraversare pe sub Prut... Deci a existat o parte pe teritoriul României, o parte pe teritoriul Republicii Moldova și, prin acord bilateral, a fost găsită sursa de finanțare, acolo unde însă, subliniez și eu, Comisia Europeană a contribuit doar cu 7 milioane de euro, partea principală fiind asigurată din bugetul României.

În cea de a doua construcție, care urmează, aceasta este exclusiv pe teritoriul Republicii Moldova, ceea ce implică un alt tip de construcție și de finanțare. Chiar și pentru partea română aș sublinia că există costuri importante în continuare și pe stația de comprimare, și pe conductele respective.

Ceea ce vreau eu să transmit prin intermediul dumneavoastră conducerii Guvernului este să continue demersurile politice la nivelul conducerii Comisiei Europene, al președintelui Comisiei Europene, pentru o finanțare, dacă-mi este permis, mai generoasă, mai substanțială din partea Comisiei Europene, pentru finalizarea cât mai rapidă și chiar în termenul pe care l-ați menționat, sfârșitul lui 2017, a unui proiect care – subliniez și cu asta închei – este esențial pentru securitatea energetică, securitatea națională a Republicii Moldova.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Mulțumesc mult, domnilor secretari de stat. Să aveți o seară bună!

Trecem la sesiunea de interpelări.

Așa cum ne-am obișnuit, fetele întâi, doamnele, ca să nu...

O invit la microfon pe doamna senator Miron Vasilica Steliana.

Se pregătește doamna colegă Anghel Cristiana Irina. Aveți cuvântul, doamnă senator.

Mulțumesc.

Interpelare adresată domnului prim-ministru Victor Viorel Ponta.

Domnule prim-ministru,

În România se fac și afaceri.

Dacă perioada investitorilor de 1.000 de dolari a trecut de mult, astăzi fondurile de investiții și multinaționalele sunt stăpânii economiei naționale.

Dar și românii pot face afaceri în România. Pot face afaceri pentru o perioadă scurtă sau foarte scurtă.

Să supraviețuiești cu propria afacere în România înseamnă că ești un norocos, că nu ai dat peste inspectorii fiscali cei mai „competenți” sau că acestora le-a fost milă de tine sau de familia ta.

Dar nu este suficient să ai noroc doar cu inspectorii fiscali, trebuie să ai noroc și cu celelalte autorități de control, fie că sunt locale, fie naționale. Desfășurarea activităților economice de către IMM-uri se bazează pe o legislație greoaie, confuză și, de foarte multe ori, contradictorie. În România, nu se face deloc prevenție, deloc îndrumare, doar exces de fermitate. Toate acestea nu vor face altceva decât, în cel mai fericit caz, vor inhiba orice formă de dezvoltare a agenților economici mici și mijlocii. Dezvoltarea economică a României nu se poate face doar prin exces de zel față de cei care pot fi considerați oricând o pradă ușoară.

Consider că ar fi un lucru extrem de atractiv dacă, pe codul CAEN, pentru fiecare activitate economică s-ar individualiza cadrul legislativ pe care ar trebui să-l respecte. De exemplu, un investitor care ar vrea să deschidă o afacere în domeniul viticol ar trebui să respecte legea „x”, art. 1, legea „y”, art. 2 și așa mai departe.

Consider că acest îndrumar legislativ, dacă vreți, va produce, nu numai pe termen scurt, nu numai în perioada imediat următoare, o creștere accentuată a dezvoltării mediului economic.

Ca să faci astăzi afaceri în România trebuie să fii neapărat conectat la casele de avocatură.

Economia nu poate funcționa fără legi, legea nu trebuie să fie un handicap al economiei.

Mulțumesc, doamnă senator.

O invit la microfon pe doamna senator Anghel Cristiana Irina.

Se pregătește domnul senator Bujor Dumitru Marcel. Vă rog, doamnă senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebare adresată domnului Eugen Orlando Teodorovici, ministrul finanțelor publice.

Obiectul întrebării: „Solicitări informații cu privire la CAS pensionari, impozit pensionari, surse de finanțare SC Editura «Evenimentul» și Capital SRL și datorii către bugetul de stat, surse de finanțare SC Realitatea Media SA și datorii către bugetul de stat, bugetul Administrației Prezidențiale și bugetul Senatului”.

Domnule ministru,

Eu, Cristiana Irina Anghel, senator, prin prezenta, vă rog să-mi prezentați datele financiare (în cifre absolute și în procente din PIB):

1. Sumele colectate de la pensionari din taxa CAS (de la instituirea taxei și până în prezent);

2. Numărul pensionarilor plătitori (de la instituirea taxei și până în prezent);

3. Sumele colectate de la pensionari din impozitul pe pensii (în ultimii 10 ani);

4. Numărul pensionarilor plătitori (în ultimii 10 ani);

5. Sursele de finanțare ale SC Evenimentul Zilei și Capital SRL (în ultimii 10 ani);

6. Datoriile către bugetul de stat ale Editurii „Evenimentul” și Capital SRL, acumulate în ultimii 10 ani (defalcate pe ani și cont);

7. Sursele de finanțare ale SC Realitatea Media SA

(în ultimii 10 ani);

8. Datoriile către bugetul de stat ale SC Realitatea Media SA, acumulate în ultimii 10 ani (defalcate pe ani și cont);

9. Bugetul Administrației Prezidențiale (în ultimii 10 ani) – cheltuieli defalcate pe ani și cont;

10. Bugetul Senatului (în ultimii 10 ani) – cheltuieli defalcate pe ani și cont;

Vă rog, doamnă senator.

Mulțumesc mult.

Domnului Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul educației și cercetării științifice.

- Obiectul interpelării: „Cui îi e rușine de istoria românilor?”. Domnule ministru,

Având în vedere autoritatea și prestanța Domniei Voastre, vă rog să dispuneți o analiză privind:

- rolul istoriei ca disciplină în învățământul primar,

- gimnazial, liceal și chiar universitar;

- manualele de istorie din învățământul primar, gimnazial,

- liceal și chiar universitar.

Argumentez: ne pierdem identitatea națională.

Îmi permit să vă propun organizarea în regim de urgență a unei dezbateri publice pe această temă cu academicieni, profesori universitari, profesori din învățământul primar, gimnazial și liceal, în urma căreia să se stabilească dacă ne putem permite, la răscruce de vremi și dușmani, să mai ignorăm faptul că manualele sunt execrabile – cer scuze pentru termenul dur! –, iar copiii și tinerii nu mai au conștiința apartenenței la un neam.

Trebuie concepute alte manuale!

Timpul nu mai are răbdare!

Trebuie să îndreptăm răul făcut cu știință sau din neglijență de atâția ani!

Cu deosebit respect, Cristiana Irina Anghel, senator. Și mai am o întrebare...

Vă rog, doamnă senator.

...către domnul Augustin Zegrean, președinte Curtea Constituțională.

Doamnă senator!

De asta m-am uitat la dumneavoastră.

Ca președinte de ședință, vă atenționez că nu avem nicio competență asupra Curții Constituționale, ca senatori, doar ca instituție. Dumneavoastră faceți...

Nu. Eu vă spun că în Constituție...

...ce considerați că e bine...

...în Constituție nu se specifică faptul că eu aș avea un impediment de a pune o întrebare Curții Constituționale...

Pentru stenogramă. Vă rog, doamnă senator.

Așa... Dar, pentru stenogramă...

Dacă vor să răspundă, răspund, dacă nu, nu răspund, este treaba dumnealor. Obligația mea este să întreb.

Da, aveți cuvântul, doamna senator.

Obiectul întrebării: „Reiterare întrebare formulată în data de 2 decembrie 2014 – am înțeles că nu a trimis-o Senatul, nu că nu ar fi răspuns dumnealor, dar, în fine – privind Decizia nr. 418 din data de 3.07.2014 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 25 alin. (2) teza a doua și art. 26 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, a art. 75 lit. b) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali și a art. 46 alin. (1) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001.”.

Domnule președinte,

Eu, Cristiana Irina Anghel, senator, prin prezenta, reiterez întrebarea formulată la data de 2 decembrie privind Decizia nr. 418/2014.

Vă rog să-mi prezentați baza legală care susține demersul dumneavoastră sau baza legală care vă dă dreptul să ignorați o cerere a unui reprezentant al suveranității poporului român.

Atașez copia întrebării din 2 decembrie și vă reamintesc, cu tot respectul, că nimeni nu este mai presus de lege.

Și aș vrea să citesc din cea din 2 decembrie – pe care nu am citit-o atunci; am specificat că „suveranitatea națională aparține poporului român care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum. Niciun grup și nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.”.

Având în vedere faptul că, la data emiterii Deciziei nr. 418/2014, exista în Senat, înregistrată la data de 26 iunie 2014, inițiativa legislativă nr. 635, Propunere legislativă pentru modificarea alin. (2) al art. 25 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, înregistrată la Senat pentru dezbatere cu nr. b378,

Vă mulțumesc, doamnă senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Bujor Dumitru Marcel.

Se pregătește domnul senator Cordoș Alexandru.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului Mihai Tudosie, ministrul economiei, comerțului și turismului.

Obiectul întrebării: „Drepturile salariale cuvenite salariaților de la Carom SA Onești”.

Stimate domnule ministru,

Carom SA Onești, singurul combinat de cauciuc sintetic din România și din sud-estul Europei, a ajuns într-o situație critică, provocând un declin accentuat al industriei din zonă, alături de RAFO Onești.

Dacă în anul 2006 lucrau în cadrul combinatului 1.500 de angajați, în prezent au rămas aproximativ 150, care nu și-au mai primit drepturile salariale cuvenite de trei luni.

Decăderea platformei petrochimice a însemnat și decăderea municipiului Onești și a locuitorilor săi, o rată a șomajului ridicată și un fenomen de emigrare a populației apte de muncă.

Față de cele prezentate, vă rog, domnule ministru, să-mi comunicați ce măsuri se pot întreprinde pentru ca salariații combinatului Carom SA Onești să-și primească drepturile salariale restante.

De asemenea, vă rog să-mi precizați dacă există o analiză la nivelul Guvernului și al altor instituții ale statului în vederea identificării unor soluții pentru detensionarea problemelor sociale din zonă, ținând cont de faptul că municipiul Onești este paralizat din punct de vedere economic.

Solicit răspuns în scris.

Domnule președinte, dacă-mi permiteți și interpelare... Mulțumesc.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc mult. Interpelarea este adresată domnului Viorel Victor Ponta, prim-ministru al Guvernului României.

Obiectul interpelării: „Contractul de privatizare al rafinăriei RAFO Onești”.

Stimate domnule prim-ministru,

Ca urmare a interpelării adresate Ministerului Economiei, Comerțului și Turismului din 26 februarie a.c., având ca obiect implementarea unui program de modernizare și investiții în vederea repornirii rafinăriei RAFO Onești, mi s-a comunicat faptul că: „În contextul în care monitorizarea postprivatizare a rafinăriei RAFO Onești a încetat din 2002, Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului nu mai deține nicio pârghie prin care să poată interveni în vreun fel în această societate și nici atribuții în sprijinirea acționariatului privat pentru demararea unui program de modernizare și repornire a rafinăriei.”

Societatea a fost privatizată în anul 2001 de către Autoritatea pentru Privatizarea Participațiilor Statului, actuala Autoritate pentru Administrarea Activelor Statului, în cadrul procesului de privatizare fiind vândut pachetul majoritar de acțiuni.

La începutul lunii februarie a.c., acționarul majoritar al RAFO Onești a decis începerea procedurii de desfacere (vânzare) a activelor și utilajelor aferente ale companiei, din cauza situației financiare cu care se confruntă rafinăria.

Rafinăria din Onești nu mai funcționează din anul 2008, aproximativ 800 de angajați au fost trimiși acasă, fiind păstrați 410 angajați pentru conservarea instalațiilor.

Ținând cont de faptul că starea utilajelor statice și dinamice este impecabilă, acționarul majoritar a revenit la decizia inițială de a vinde din activele și utilajele companiei, dând asigurări că lucrează la un plan de salvare a rafinăriei, având nevoie de sprijinul moral, logistic și financiar al autorității statului pentru a demara acest proiect de dezvoltare, și nu de lichidare a rafinăriei.

Cunosc faptul că posibilitățile reale de intervenție ale Guvernului în activitatea firmelor cu capital integral privat sunt limitate. Din păcate, latura socială și economică legată de salariații acestei mari unități industriale a fost uitată de guvernanți, în condițiile în care promisiunile nu s-au materializat, iar locuitorii municipiului Onești și cei din localitățile învecinate au rămas fără locuri de muncă și, implicit, fără venituri.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Cu scuzele de rigoare pentru doamna senator Crețu Gabriela...

Îmi cer scuze, domnule senator Cordoș, nu am observat și cred că nu o să vă supărați dacă o să-i dau cuvântul doamnei.

Vă rog, doamnă, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă asigur că sunt o luptătoare pentru egalitate și, într-o instituție acuzată toată vremea că-și creează privilegii, mă bucur că nu am fost privilegiată și mi s-a oferit, la rând, cuvântul.

## Mulțumesc încă o dată. Am două întrebări.

Prima dintre ele este adresată domnului Gabriel Oprea, viceprim-ministru, ministrul afacerilor europene... interne – mă scuzați! –, și privește „Documentele de identitate ale cetățenilor români prin naștere care locuiesc în altă țară”.

În formularea solicitării mele, am luat în considerare prevederile legale în vigoare, respectiv Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005, republicată, și am plecat de la cazul particular al unui cetățean căruia i s-a refuzat eliberarea unei cărți de identitate, respectiv reînnoirea pașaportului, pe motivul că locuiește în altă țară, acesta posedând o unică cetățenie, cea română, obținută prin naștere, și având o proprietate în România, unde ar fi putut să fie declarată reședința sau domiciliul, după caz.

Având în vedere că, odată cu integrarea în Uniunea Europeană și stabilirea unui număr important de concetățeni în alte state ale Uniunii Europene, cazurile de acest tip pot fi destul de numeroase, pot apărea oricând, solicităm următoarele răspunsuri:

1. Cazul menționat poate fi considerat caz de discriminare a cetățenilor români care locuiesc în altă țară sau doar un caz de abuz/eroare/exces de zel administrativ? Persoana în cauză, care locuiește în Franța din anii ’80, posedă un pașaport românesc – care este document de călătorie, nu de identitate – ce a expirat și necesită reînnoire; a solicitat eliberarea unei cărți de identitate sau reînnoirea pașaportului și a fost refuzată.

2. În cazul în care considerați că soluția de refuz a eliberării unei cărți de identitate – documentul care, prin excelență, dovedește identitatea cuiva – a fost legală, considerați că legislația este adaptată situațiilor frecvente de cetățeni români care nu au dublă cetățenie, dar care, din diverse motive, locuiesc în altă țară, dar își exercită drepturile politice și civile în România?

3. Care sunt clarificările legislative pe care ministerul le consideră oportune pentru a soluționa, respectiv preveni apariția unor noi situații de acest tip? Intenționează ministerul să propună asemenea modificări sau va sprijini o propunere legislativă în acest sens?

Vă mulțumesc, doamna senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Motoc Octavian. Se pregătește domnul senator Alexandru Cordoș.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului prim-ministru Victor Viorel Ponta și se referă la „Problema împrumuturilor în franci elvețieni, care a devenit o problemă socială majoră, ce trebuie rezolvată de urgență”.

Stimate domnule prim-ministru,

Din informațiile neoficiale pe care le dețin, circa 18.000 de români se află în imposibilitatea de a rambursa creditele în franci elvețieni pe care le-au contractat anterior creșterii fără precedent a acestei monede în raport cu celelalte valute. Cei care se află în această situație sunt cetățeni cu o situație financiară precară, agravată de criză, care sunt aruncați de bănci într-o situație fără ieșire.

Multe dintre acele bănci, care, anterior, îi încurajau să împrumute în franci elvețieni, nu numai că nu acceptă să identifice acele soluții comune de ieșire din impas, ci se desolidarizează total de aceștia. Pentru a-și asigura în continuare un nivel mare al comisioanelor încasate la sfârșit de an, cei din consiliile de administrație ale băncilor încearcă să scape de creditele neperformante, rezultate astfel, prin încadrarea acestora într-un alt capitol, cel al creanțelor cesionate către terți. Există situații în care băncile au cesionat către firme de insolvență aceste credite la o valoare de sub 50% din cea a creditelor, în loc să încerce o reeșalonare a creditelor, care ar putea să le asigure un nivel superior de încasare decât cel al cesionării creanțelor.

Volksbank, achiziționată recent de Banca Transilvania, a cesionat aceste drepturi la astfel de valori către diverse astfel de firme de insolvență, printre care și Rabon Credit Solutions România SRL, aceasta după ce o lungă perioadă de timp a refuzat sistematic să întrețină un dialog cu clienții vulnerabilizați de criză. Firmele de insolvență, cum este și cea nominalizată anterior, așa cum e și firesc, au cerut executarea silită a contractanților de credite, deci, practic, scoaterea lor din case, în cele mai multe cazuri.

Cunosc situații particulare în Tulcea, în care oameni cu venituri mici, cu rate inițiale de 600-700 de lei pe lună, au ajuns la rate de aproape 2.000 de lei pe lună, valoare care depășește veniturile totale ale familiei. Sunt oameni cu copii mici în îngrijire, cu probleme grave de sănătate, care, odată scoși din case, se vor transforma, oricum, într-o povară socială publică. Practic, aceste familii vor fi distruse din punctul de vedere al relației cu societatea.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Cordoș Alexandru. Se pregătește domnul senator Agrigoroaei Ionel. Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată doamnei Rovana Plumb, ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice, și doamnei Ileana Ciutan, președintele Casei Naționale de Pensii Publice.

Obiectul întrebării: „Recalcularea pensiilor salariaților de la Trustul de Construcții Șantier 3 Dej, județul Cluj”.

Stimată doamnă ministru,

Stimată doamnă președinte,

În urma întâlnirii avute cu reprezentanții unui grup de 400 de pensionari, foști angajați ai Trustului de Construcții Șantier 3 Dej, a rezultat faptul că aceștia consideră că pensia lor nu a fost calculată luându-se în considerare toate datele.

Conform declarațiilor acestora, pentru perioada lucrată între 1968 și 2009, la calculul pensiei nu s-a ținut cont de regimul mărit de lucru, respectiv 10, 12 sau 14 ore pe zi, și nici de zilele de sâmbătă și duminică lucrate.

Stimată doamnă ministru,

Stimată doamnă președinte,

Vă rog să-mi răspundeți care sunt punctele de vedere ale Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice și Casei Naționale de Pensii Publice și care este modalitatea de rezolvare a acestei situații.

Anexez memoriul domnului Andon Mureșan. Solicit răspuns în scris.

Îmi permiteți și a doua întrebare?

Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea a doua este adresată domnului Eugen Orlando Teodorovici, ministrul finanțelor publice, și domnului Daniel Constantin, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Obiectul întrebării: „Plata impozitului pe cap de animal”.

Stimați domni miniștri,

În urma întâlnirilor avute cu mai mulți fermieri din comunele județului Cluj și din țară, s-au ridicat numeroase probleme legate de plata impozitelor.

Plata impozitului pe cap de animal este una dintre ele. În prezent, această plată se efectuează la autoritatea fiscală unde sunt arondați fermierii.

Fermierii solicită însă identificarea unei soluții de plată a acestor impozite la primăriile comunelor pe raza cărora își au domiciliul, acest lucru facilitând efectuarea mai rapidă a plății.

Stimați domni miniștri,

Susținerea sectorului agricol este una din preocupările actualei guvernări.

Vă rog să-mi răspundeți care este punctul de vedere al celor două ministere referitor la această situație.

Solicit răspuns în scris.

Dacă-mi permiteți și interpelarea.

Vă rog.

Mulțumesc.

Este adresată domnului Nicolae Bănicioiu, ministrul sănătății.

Obiectul interpelării: „Noul tratament pentru hepatita C”. Stimate domnule ministru,

Noul tratament pentru vindecarea hepatitei C a fost aprobat de Comisia Europeană și urmează a se implementa în Germania, Franța și Italia. Rata de vindecare este de 95%, neavând reacții adverse.

În România, sunt peste 800.000 de pacienți declarați, diagnosticați cu această formă de hepatită.

## Stimate domnule ministru,

Știind că susțineți practicarea unui act medical modern și eficient, vă rog să-mi precizați care sunt demersurile întreprinse de minister în vederea omologării acestui tratament și când considerați că va putea fi subvenționat de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Agrigoroaei Ionel.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelare adresată domnului prim-ministru Victor Ponta, din partea senatorului de Iași Ionel Agrigoroaei. Obiectul interpelării: „Noul Cod fiscal”.

## Domnule prim-ministru,

Ultimele măsuri privind promovarea noului Cod fiscal, lupta împotriva marii evaziuni fiscale, reducerea TVA la 9% pentru produsele de bază deja dau noi speranțe pentru o mare parte a mediului economic din România.

După cum vă voi prezenta și într-o declarație politică, următorul pas important pentru ca țara noastră să nu mai piardă potențialii investitori este promovarea de urgență a celor mai importante oportunități economice ale României pentru orice investitor de oriunde în lume.

Domnule prim-ministru,

După cum bine știm cu toții, România chiar este cea mai mare oportunitate investițională din Europa în următorii 20 de ani, iar motivele acestui fapt nu vi le mai enumăr, pentru că vi le-am repetat de prea multe ori și le știți și dumneavoastră, sunt convins de acest aspect.

De aceea, România are nevoie urgentă de promovare la nivel mondial, pentru ca oportunitățile sale economice să fie cunoscute, prezente ca atractive oriunde în lume.

Având în vedere că țara noastră, în reprezentanțele ei în fiecare țară, deține oameni profesioniști și responsabili, trebuie stabilită de urgență o nouă strategie de promovare a celor mai importante oportunități de afaceri.

Cu cât promovarea va fi mai eficientă și cunoscută în întreaga lume ca fiind un mediu economic stabil și atractiv, România va beneficia de crearea de noi locuri de muncă, noi activități economice, asigurând astfel o perspectivă maximă de prosperitate economică pentru țara noastră.

Dacă vom asigura un mediu concurențial și de integrare într-un mod corect și plăcut, atunci orice investitor odată venit nu-și va mai dori să plece și pentru asta noi suntem obligați să facem tot ce ne stă în putință pentru a-i garanta acestuia condiții de bază.

## Domnule prim-ministru,

Ați demonstrat, din decembrie 2014 până în prezent, că puteți avea o colaborare eficientă cu domnul președinte Klaus Iohannis (echilibru neîntâlnit în perioada 2005–2014), ce ne dă mari speranțe nouă, tuturor românilor.

## **Domnul Vasile Nistor:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Obligația mea, ca președinte de ședință, e să vă aduc la cunoștință că nu avem nicio competență asupra președintelui, doar dacă discutăm asupra... de colaborări instituționale.

Prim-ministrul, într-adevăr, numește misiunile diplomatice, dar la nivel de consilier, și nu de ambasador.

Competența președintelui este de a numi ambasadorii.

În acest sens, am ținut să precizez acest lucru, pentru cunoaștere.

-

Cu multă plăcere.

Având în vedere că nu mai avem niciun coleg în sală, putem considera că au depus întrebări următorii senatori:

– Grupul parlamentar al PSD – Silistru Doina, Chelaru Ioan, Bota Marius Sorin Ovidiu, Vochițoiu Haralambie, Coca Laurențiu Florian, Butnaru Florinel, Saghian Gheorghe, Bodog Florian, Bota Marius Sorin, Popa Constantin, Isăilă Marius Ovidiu;

- Grupul parlamentar al PNL – Tătaru Nelu, Oprea

- Dumitru, Pereș Alexandru, Tișe Alin, Igaș Traian;

- Grupul parlamentar liberal-conservator – Nistor Vasile,

- Durbacă Eugen;

- Grupul parlamentar al UDMR – Biró Rozalia;

- senatori independenți – Marian Valer.

- Și următorii colegi senatori, pentru interpelări:

– Grupul parlamentar al PSD – Lazăr Sorin Constantin, Vochițoiu Haralambie, Butnaru Florinel, Neagu Mihai, Popa Constantin, Silistru Doina;

- Grupul parlamentar al PNL – Ichim Paul, Tișe Alin

- Păunel, Igaș Traian Constantin, Luchian Ion, Grigoraș Viorel, Ungureanu Mihai Răzvan, Oprea Dumitru;

- Grupul parlamentar liberal-conservator – Durbacă

- Eugen, Nistor Vasile;

- Grupul parlamentar al UDMR – Biró Rozalia Ibolya;

- senatori independenți – Marian Valer.

- Cu acestea, închidem sesiunea de întrebări, interpelări

- adresate Guvernului și răspunsuri.

- O seară bună!

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|813977]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 65/22.IV.2015 conține 28 de pagini.**

Prețul: 70,00 lei