Stenogramă plen

A patra!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

A patra, pardon. Aici scria a cincea.

Și-a cerut scuze. Și eu îmi cer scuze. Doamnelor și domnilor,

Dacă nu sunt observații în legătură cu programul pentru săptămâna viitoare, îl spun votului.

Doamnelor și domnilor senatori, am deschis votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 75 de voturi pentru, două voturi împotrivă și nicio abținere, programul pentru săptămâna viitoare a fost aprobat.

Punctul I la lucrări în plen – Note, rapoarte, informări, proiecte de hotărâre și alte acte prevăzute de lege.

Aprobarea programului de lucru al Senatului a fost făcută, pentru perioada 20–25 aprilie 2015.

Punctul următor, II – Inițiative legislative.

Punctul 1, Propunerea legislativă pentru completarea articolului 58 din Legea nr. 1 din 5 ianuarie 2011 a educației naționale.

Comisia pentru învățământ are un raport suplimentar de respingere.

Legea este organică.

Invit, dacă este inițiatorul, să susțină proiectul legislativ. Dau cuvântul domnului secretar de stat Valentin Iliescu, microfonul 10.

Microfonul 10.

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu** _– secretar de stat_

_în cadrul Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Inițiativa legislativă aflată astăzi în dezbaterea Senatului are ca obiect de reglementare completarea art. 58 din Legea educației naționale – Legea nr. 1/2011, în sensul reglementării funcționării programului „Școala după școală”.

Doresc să fac precizarea că Guvernul nu susține acest proiect legislativ, având în vedere..., și o să scot în fața dumneavoastră să prezint un singur argument. Punctul de vedere are multe, foarte multe puncte de respingere. Subliniez acel punct pe care eu îl consider definitoriu și pe care am văzut că și comisia l-a luat în calcul, faptul că prevederile inițiativei legislative vizează conținutul metodologiei și nu pot face obiectul Legii educației naționale, care este legea care stabilește cadrul de funcționare a „Școlii după școală”.

Vă mulțumesc și vă rog să fiți de acord cu raportul de respingere al comisiei de specialitate.

Doamna președinte Andronescu, microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa legislativă pune în pagina acestui proiect legislativ încercarea de a stabili în ce spații se poate organiza programul „Școala după școală”.

Și comisia a considerat că este de competența și de nivelul unei metodologii și nu este cazul să ridicăm la nivel de lege. De aceea, comisia vă propune un raport de respingere. Vă mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale.

Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori, observații?

Nu sunt.

Închid dezbaterile generale.

Fiind lege organică, o transmitem pentru votul final.

Punctul 2 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru completarea alineatului (3) al articolului 91 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale.

Legea are caracter organic.

Raportul este de respingere.

Comisia pentru administrație este sesizată în fond.

Întreb dacă dintre inițiatori este cineva care dorește să susțină proiectul legislativ.

Nu. Dau cuvântul doamnei Alina Cazanacli, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, microfonul 9, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

## **Doamna Alina Cazanacli** _– secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte. Bună ziua!

Pentru această propunere legislativă Guvernul prezintă următoarele considerente:

În ceea ce privește creditarea unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, alin. (1) și (3) ale art. 61 și art. 63 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale prevăd o serie de condiții pentru contractarea sau garantarea de împrumuturi.

De asemenea, potrivit aceluiași act normativ, există deja la nivelul unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale sume care se prevăd pentru susținerea proiectelor de infrastructură care necesită cofinanțare locală.

Totodată, potrivit prevederilor art. 72 din Legea nr. 273/2006, autoritățile deliberative pot aproba împrumuturi fără dobândă din bugetul local, pe bază de convenție, în cazul în care, la înființarea, în subordinea unor ordonatori principali de credite, a unor instituții și servicii publice sau a unor activități finanțate integral din venituri proprii, acestea nu dispun de fonduri suficiente.

Pentru cele menționate, Guvernul nu susține aprobarea acestei inițiative legislative.

Mulțumesc.

Comisia pentru administrație, domnul secretar... vicepreședinte Deneș. Microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința care a avut loc la 15 decembrie 2014, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, precum și propunerea legislativă aferentă.

Vă mulțumesc. Deschid dezbaterile generale.

Intervenții, observații din partea domnilor senatori? Microfonul 2, domnul senator Durbacă.

## **Domnul Eugen Durbacă:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Referitor la această propunere legislativă, vreau să fac câteva observații.

Fondurile de cofinanțare pentru consiliile județene sunt reglementate prin Legea nr. 500/2002 și Legea bugetului

nr. 186/2014, pentru proiectele și programele specifice consiliilor județene.

Nu înțeleg de ce mai este necesar să se mai formeze încă un fond pentru cofinanțare.

Dacă inițiatorii ar fi aici, să-mi răspundă...

Mulțumesc.

Alte intervenții, observații?

Dacă nu sunt, o să o rog pe doamna secretar de stat să răspundă, microfonul 9, la întrebarea domnului senator Durbacă.

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu:**

Nu i-a adresat-o ei, ci inițiatorului.

Inițiatorul, pentru inițiator a adresat această întrebare.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Păi, inițiatorul nu este aici.

Nu e. Ne uităm, poate îl găsim, că acum e ocazia să vedem cum își susțin domnii colegi inițiativele. Deci suntem la administrația publică.

Motoc, senator.

Motoc. Ia uite-l!

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

## **Domnul Octavian Motoc:**

Inițiatorii acestei inițiative legislative nu mai susțin inițiativa legislativă, din mai multe puncte de vedere.

Cred că era ceea ce voia să audă domnul senator Durbacă.

Comisia, vă rog, prezentați raportul. Domnul senator Deneș.

L-am prezentat.

L-ați prezentat?

L-a prezentat, pardon!

Am prezentat raportul.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Așa, bun. Atunci, mergem la votul final, fiind lege cu caracter organic, da?

Punctul 3 al ordinii de zi...

Auzi, ziua de azi parcă e ziua de ieri.

Mai destinsă, așa, în Săptămâna Luminată.

Punctul 3, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Comisia juridică și cea pentru administrație au un raport comun de respingere. Legea are caracter organic.

Domnule senator Vochițoiu, vă rog, microfonul 6, inițiator, prezentați propunerea legislativă, dacă doriți.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Acest proiect legislativ își propune modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

În fapt, aceste modificări urmăresc reglementarea situațiilor de excludere din partid a consilierilor locali sau județeni, situații în urma cărora acești aleși își pierd mandatele de consilieri.

Această propunere legislativă are la bază și ultima decizie în acest domeniu a Curții Constituționale a României.

Având în vedere aceste aspecte, în cazul diferendelor determinate de excluderea din partid, consilierul va parcurge procedura în fața jurisdicțiilor interne ale partidului, va solicita respectarea prevederilor statutare, iar, în cazul în care consideră că aceste organe au încălcat prevederile statutare, va avea posibilitatea sesizării instanței judecătorești. Deci instanța judecătorească se va pronunța asupra legalității procesului de excludere, și nu asupra oportunității.

Vreau să fac precizarea că acest proiect legislativ a primit un aviz favorabil de la Consiliul Legislativ al României și pune în acord această lege cu Constituția României și cred că va fi – și că este – un pas înainte în democratizarea vieții politice din România.

Și mai trebuie spus – ultimul aspect – că această lege a fost aprobată de către Camera Deputaților, noi fiind Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Deschid dezbaterile generale.

Intervenții, observații?

Domnul senator Durbacă, microfonul 2.

A, mă scuzați!

Din partea Guvernului este prezentă astăzi doamna Alina Cazanacli, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării.

Microfonul 9, vă rog să prezentați poziția Guvernului.

Guvernul nu a emis un punct de vedere pentru această propunere legislativă, dar ia în considerare raportul comisiei, astfel că susține soluția propusă de comisie.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul comisiei, domnului vicepreședinte Deneș. Microfonul 7.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

În ședințele care au avut loc la 15 decembrie 2014, respectiv 10 februarie 2015, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului și membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări

au dezbătut și au hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenți la desfășurarea ședințelor, să adopte raport comun de respingere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului un raport comun de respingere, precum și propunerea legislativă aferentă.

Deschidem dezbaterile generale. Domnul senator Durbacă, microfonul 2.

## **Domnul Eugen Durbacă:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Referitor la această propunere legislativă, observ că există un raport de respingere al Comisiei juridice.

Față de acest lucru, vreau să vă spun că sunt de acord cu această propunere legislativă. Este necesară pentru următorul motiv: au fost și încă sunt cazuri când unii consilieri județeni sau locali sunt eliberați din funcțiile respective în urma solicitării unui partid sau a altui partid pe bună dreptate. Dar respectivul consilier a contestat la comisia de integritate, a obținut aviz favorabil, astfel încât nu a mai putut fi repus în funcție din cauza faptului că se luase deja o măsură.

De aceea consider că este bine să rămână această măsură doar după rămânerea definitivă și irevocabilă prin hotărâre judecătorească.

Alte intervenții? Domnul senator Popa, microfonul 2.

Stimați colegi,

Sunt știute motivele temeinice pentru care deputații și senatorii au modificat legea privind calitatea de membru al unui consiliu local: din cauza fenomenului care se numește traseism.

Acest fenomen și modul în care, la nivelul unor consilii locale, se reglează niște conturi, se constituie niște alianțe, se votează și se susțin pentru anumite funcții anumiți cetățeni au făcut ca partidele să protesteze și să ceară modificarea legii. Dacă noi venim acum și „îndreptăm” – și este corect ceea ce a făcut Comisia juridică, respingând această încercare de modificare a legii –, dacă noi venim acum și spunem „nu”, vă dăm posibilitatea să uzați de mijloace care pot să dureze ani de zile, mandate întregi pentru a bloca sistemul, înseamnă că greșim. Noi nu trebuie să blocăm sistemul. În momentul în care un partid își dă afară un cetățean, pentru că a greșit politic, cetățean care se află pe lista de partid, și nu altă listă, listă de partid, înseamnă că îi dăm această posibilitate să facă ceea ce se numește boicot.

Și să fac o comparație, domnule senator. Știți foarte bine că această formulă la nivelul contestațiilor la..., la etatizări a dus la blocarea construcției de autostrăzi și a construcției de edificii de interes public, pentru că li s-a dat posibilitatea ca, prin instanță, să blocheze.

Noi nu putem bloca activitatea unui consiliu. Eu zic că, în această situație, partidele răspund. Dacă partidul a constatat că nu ești..., nu îndeplinești, nu ai calitatea de consilier, te poate schimba și acum. În situația în care dovedești că ești nevinovat, te poate repune în drepturi.

Deci este perfect de susținut poziția comisiei de specialitate.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Domnul senator Durbacă.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Referitor la ceea ce a prezentat domnul coleg, senatorul Popa, vreau să-i spun că eu am făcut aceste observații din cauza faptului că am întâmpinat eu aceste probleme pe care le-am susținut. Fiind și primar la Galați, fiind și președinte de consiliu județean, eu vă spun aceste lucruri din practică.

Or, dacă s-a luat măsura ca un consilier să fie eliberat din funcție și câștigă, apoi, poate să fie de la orice partid, câștigă la comisia de integritate și vrea să fie reinstalat, nu se mai poate. E un mandat câștigat.

Ca atare, eu susțin acest lucru, pentru că m-am confruntat cu aceste lucruri în practica efectivă.

Mulțumesc. Alte intervenții?

Domnule senator Popa Constantin, microfonul 3.

## **Domnul Constantin Popa:**

Și eu am trecut prin perioada asta de „iobăgie”, așa, fiind consilier municipal. Eu cred că și consilierul are dreptul să aibă acea prezumție de nevinovăție.

Deci nu putem să-l dăm afară până când instanța nu se pronunță.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Alte intervenții, observații? Nu mai sunt. Închid dezbaterile generale...

Domnul senator Vochițoiu, cu titlu personal, microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Din păcate, am auzit vocea Grupului liberal, înțeleg, care felicită decizia Comisiei juridice, sub semnătura domnului senator Boboc, de asemenea, liberal, care vine să contrazică Curtea Constituțională, care, prin Decizia nr. 530 din 1.12.2013, domnule senator liberal Popa, publicată în Monitorul Oficial nr. 23 din 13.01.2014, referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 16 alin. (3) din Legea partidelor, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că prevederile art. 16 alin. (3) din Legea partidelor nr. 14/2003 sunt neconstituționale.

N-ar fi prima dată când liberalii – s-a mai întâmplat într-un caz celebru deja –, prin Comisia juridică, condusă de un senator liberal, să încerce să încalce Constituția.

Din fericire, acest proiect legislativ nu se va vota astăzi, ci luni, pentru că e lege organică, și sper ca un jurist mai bun din cadrul Grupului liberal să rezolve lucrurile acolo și luni să votăm, să respectăm Constituția.

Domnule senator Vochițoiu, vă rog foarte mult...

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Puteți să faceți aprecieri la adresa unui coleg de-al dumneavoastră, dar nu în calitatea de președinte al comisiei, pentru că toată comisia este pusă, în felul acesta, sub semnul întrebării.

Vă puteți referi la opiniile de liberal ale unui coleg, dar nu ale unui președinte de comisie, pentru că nu este președinte de comisie liberal sau neliberal sau din alt partid, este președinte de comisie și reprezintă opinia comisiei. De-aia, atunci când stați la pupitru, acolo, în calitate de președinte de comisie, vorbiți în numele comisiei și, când vă exprimați în nume personal, mergeți la pupitru, ca oricare alt senator, și spuneți în nume personal ce aveți...

Deci să facem această distincție, da? Deci vă rog eu foarte mult, să nu creăm confuzii.

Mulțumesc. Mai e...

Replică? Păi, n-a fost menționat numele dumneavoastră.

## **Domnul Nicolae Vlad Popa**

**:**

De trei ori!

De trei ori?

V-a mai spus o dată numele. Poftiți! Domnule senator Popa, microfonul 2.

## **Domnul Nicolae Vlad Popa:**

O singură frază. Având în vedere pregătirea domnului coleg, vreau să-i spun doar un singur lucru. Ca să poți înțelege o decizie a Curții Constituționale, trebuie să ai o minimă pregătire în domeniu.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Sigur. Să înțeleg atunci că deciziile Curții Constituționale nu le înțeleg decât senatorii juriști.

Mulțumesc.

Haideți... Haideți, să nu...

Bun. Dacă nu, am închis dezbaterile generale.

Proiectul legislativ fiind unul organic, îl transmitem la vot.

Punctul 4, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 67 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

E adoptată tacit de Cameră.

Comisia juridică are raport de admitere, cu amendament. Legea este organică. Întreb dacă inițiatorii sunt aici pentru a susține. Nu sunt.

Îl rog pe domnul secretar de stat Stancu, de la Ministerul Justiției, microfonul 8, să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Liviu Stancu** _– secretar de stat în Ministerul Justiției_ **:**

Stimate domnule președinte,

Distinși membri ai Senatului României,

Propunerea de includere a asistenților judiciari între categoriile enumerate anterior este acceptată de către Guvern, care susține această inițiativă legislativă, având în vedere că magistrații-asistenți sunt numiți prin concurs, ocazie cu care fiecare persoană își poate dovedi competențele profesionale pentru exercitarea acestei funcții.

Trebuie avut însă în vedere, în aplicarea unei astfel de dispoziții, că asistenții judiciari, spre deosebire de celelalte categorii, sunt numiți pe o perioadă de cinci ani, după această perioadă nemaiavând calitatea de asistent judiciar.

Prin urmare se apreciază că există o necesitate în reformularea textului propunerii legislative, astfel încât să poată fi aplicată în cazul categoriei profesionale mai sus menționate.

Comisia, doamna senator Federovici, microfonul 7.

## **Doamna Doina Elena Federovici:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil.

Consiliul Superior al Magistraturii a avizat favorabil propunerea legislativă și a transmis și un amendament, în sensul reformulării, pentru claritate, a alin. (4) al art. 67 din lege, amendament asumat de membrii comisiei.

În consecință, în ședințele din 10 și 17 februarie 2015, membrii prezenți ai Comisiei juridice au analizat inițiativa legislativă și au hotărât să adopte, cu unanimitatea de voturi ale membrilor prezenți, un raport de admitere, cu un amendament admis.

Eu poate sunt conservator în... Am lucrat totuși 41 de ani în sistem, știu exact ce înseamnă activitatea de grefier, știu exact ce înseamnă... La vremea respectivă aveau alt nume, n-are rost să-l spun acum, acești asistenți judiciari, care erau numiți asesori la vremea respectivă. Știu exact ce pregătire au acești participanți – spun eu – și foarte importanți, pentru că un grefier trebuie să..., are o mare responsabilitate, să noteze absolut tot ce se întâmplă în dosarul respectiv, dar în momentul în care ei pot fi numiți... Nu degeaba legea – și o lege importantă, care a fost aprobată tot de către noi – a menționat profesiile din care poți să accezi în funcția respectivă prin concurs.

Eu vreau să vă spun doar un singur lucru. Poate este nevoie ca un număr de grefieri să intre în zona... sau, mai bine zis, să aibă calitatea de magistrat, dar ei pot să o facă, dar pe calea legală, prin intrarea în niște profesii care, într-adevăr, îți dau posibilitatea, îți acumulează expertiza, experiența necesară în a fi magistrat.

Magistratul nu poate fi – încă o dată spun – luat la modul acesta, din zona staffului. Eu nu fac aici niciun fel de discriminare. Eu vorbesc de competență și vorbesc de responsabilitatea pe care o are el, în calitate de magistrat, chiar dacă este de gradul III.

Este o... Nu vorbesc de beneficiile... Și știți foarte bine ce beneficii posedă magistrații, de la salarii până la pensii. Nu vorbesc de lucrul acesta. Vorbesc de responsabilitatea reală a magistratului și cred eu că legea, până acum, a dat..., a făcut un filtru care să ducă în funcțiile respective pe cei mai bine pregătiți juriști din România.

Doamna senator Anghel, microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În sfârșit sunt și eu de acord cu domnul senator.

Domnule președinte, sunteți profesor universitar, nu? Ați terminat o facultate, da? Un profesor...

Mulțumesc. Deschid dezbaterile generale. Domnule senator Popa, microfonul 2.

Stimați colegi,

Suntem pe cale să facem o greșeală, pentru că această funcție, de magistrat-asistent de gradul III, chiar dacă sună într-un anumit fel, că ești asistent, ești magistrat, aparține categoriei magistraților. Urmează gradul II, gradul I, deci este o funcție extrem de valoroasă și importantă ca efect asupra vieții sociale.

Dacă noi acceptăm numirea – subliniez, numirea –, chiar dacă este prin concurs, numirea unor asemenea asistenți din rândul asistenților judiciari și al grefierilor, pentru că acesta este amendamentul care s-a făcut – „și al grefierilor” –, cred eu că, în loc să înălțăm nivelul de competență, îl reducem.

Trei, doamnă. Trei.

Bun. Vorbim de o facultate, că trebuie neapărat, dar ați făcut și alte lucruri ca să ajungeți profesor, da? Dacă un profesor din învățământul gimnazial vrea să sară direct la gradul de profesor în învățământul universitar, are posibilitatea doar pentru că are studiile respective? Nu. Nu.

Am făcut din procurori judecători, pentru că – vezi, Doamne – ar fi magistrați, deși nu sunt magistrați, pentru că le lipsește una dintre cele trei condiții, și e condiție _sine qua non_ : nu sunt independenți.

Nu putem să mergem la nesfârșit, făcând din oricine judecător, și pe urmă să ne plângem că justiția merge așa cum merge.

Dragilor colegi, citiți-o cu atenție și respingeți această inițiativă legislativă, vă rog.

Alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Nu mai sunt.

Închid dezbaterile generale.

Legea are caracter organic. O transmitem la votul final. Punctul 5 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 48/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Propunerea legislativă are un raport de respingere din partea Comisiei juridice. Legea are caracter organic.

Îl invit pe domnul deputat, autor al textului, să susțină. Dacă nu este, îi dau cuvântul domnului secretar de stat Stancu, Ministerul Justiției, microfonul 8, pentru a prezenta poziția Guvernului.

Față de ansamblul normativ care reglementează această instituție, pe care noi îl numim drept pozitiv în materie, față de jurisprudența, deja pronunțată, a Curții Constituționale, apreciem că respingerea unei ordonanțe de urgență printr-o propunere legislativă ar echivala cu înfrângerea prevederilor constituționale și regulamentare privitoare la procedura legislativă parlamentară prevăzută atât de Constituția României, republicată, cât și de regulamentele la care făceam adineauri referire.

Toate acestea, repet, cu neluarea în considerare a celor reținute de Curtea Constituțională în materia respectivă..., ca urmare, o inițiativă legislativă în formula în care a fost propusă nu poate fi susținută de Guvern.

## Mulțumesc.

Mă gândeam să fac o intervenție aici, în acest moment, legat de acest text de lege, dacă s-o fac în nume... de tip... personal sau s-o fac în nume de conducător al ședinței. Cred că este cazul s-o fac chiar în numele conducătorului de ședință.

Noi nu avem prevăzută în procedurile pe care le avem în vedere posibilitatea de a nu accepta să se depună un astfel de proiect legislativ, care este un nonsens juridic. Domnul coleg – n-am să-i pronunț numele – care... și de ce ridic..., fac această discuție? Domnul coleg care ne propune acest text de lege, domnul deputat – m-am întâlnit chiar săptămâna aceasta, la Biroul permanent, când conduceam ședința de Birou permanent, cu situația în care ne propune – ne înaintează o propunere legislativă de modificare a unui ordin de ministru, adică, printr-un act superior, să modificăm un ordin de ministru, știind că există o ierarhie a actelor juridice, care sunt la mintea și la pregătirea oricărui student, care nu trece la examen dacă nu are aceste noțiuni.

Însă, din păcate, m-am consultat și cu stafful. În dreptul său, parlamentarul nu poate fi stopat, dreptul de inițiativă legislativă nu i se poate cenzura decât prin votul plenului, și lucrul acesta este absolut corect în opinia mea.

De aceea, trebuie să facem apel la altceva. Trebuie să facem apel, în opinia mea, la autocenzură, adică la respectul pe care oricare dintre parlamentarii cu drept de inițiativă îl are

pentru respectarea normelor juridice în baza cărora funcționează Legislativul. Astfel, ce se întâmplă? Acest proiect legislativ intră în dezbaterea comisiei, după aceea intră în dezbaterea plenului – normal că este respins –, după aceea se duce către Camera Deputaților, intră în comisie, este respins, este trimis în plen, este respins și abia după un întreg ciclu în care s-a consumat o perioadă de timp din activitatea Parlamentului acest proiect de lege iese.

Deci soluție nu există, doar rugămintea pe care putem s-o facem și o fac și eu de la acest microfon ca, atunci când se întâmplă să nu avem cunoștință sau uneori din considerente politice dorim să forțăm anumite proceduri, să avem acest respect, de rezervă față de...

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Spuneați mai devreme că nu există soluții. De data aceasta chiar vreau să vă dau, sper, o veste bună. Am depus o inițiativă legislativă, a trecut de Comisia juridică, exact pe acest subiect: Consiliul Legislativ să fie primul filtru al oricărei inițiative legislative care se depune, să se poată obține un aviz și consultativ pentru o inițiativă legislativă care, eventual, este neconformă sau conține erori sau observații care nu pot fi cunoscute de noi toți, și aceste observații sau amendamente, sau recomandări ale Consiliului Legislativ să poată fi introduse în forma inițială a inițiativei legislative înainte de a parcurge tot parcursul și a îngreuna, a aglomera agenda noastră și, până la urmă, a genera astfel de discuții, timp în care puteam să aprobăm alte inițiative legislative.

O ultimă propoziție. Această inițiativă legislativă a trecut de Comisia juridică. Din păcate, a primit avizul negativ, însă, probabil, săptămâna viitoare ea va ajunge în plen și vom putea să discutăm pe larg pe acest subiect.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Răspunsul este că nu se poate nici ce propuneți dumneavoastră, pentru că, în conformitate cu procedurile, Biroul permanent, după ce a fost sesizat, trimite către Consiliul Legislativ. Consiliul Legislativ dă un aviz. Avizul este consultativ. Chiar dacă avizul este negativ, eu nu mai am dreptul să-l scot din procedura legislativă. Deci tot self-controlul sau autocontrolul, că, altfel, nu există.

Mulțumesc.

N-are rost să facem o dezbatere.

Comisia juridică, vă rog, microfonul 7, doamna senator Federovici.

Toate avizele sunt negative pentru acest proiect legislativ. Deci vorbim de Consiliul Legislativ, care a transmis un aviz negativ, de Comisia pentru drepturile omului, de Comisia pentru egalitatea de șanse, de Comisia pentru buget.

În consecință, în data de 10 februarie 2015, membrii Comisiei juridice au analizat inițiativa legislativă și au hotărât să adopte, cu unanimitate de voturi, un raport de respingere.

10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 66/23.IV.2015

Mulțumesc. Deschid dezbaterile generale. Nu sunt. Le închid. Mergem la votul final.

Punctul 6, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului.

Comisia juridică are raport de respingere. Legea este organică. Dintre inițiatori sunt aici prezenți pentru a susține? Nu.

Domnule Stancu, secretar de stat în Ministerul Justiției, vă rog, microfonul 8, susțineți punctul de vedere al Guvernului.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 48/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, au fost introduse reglementări similare celor cuprinse în proiectul legislativ.

Ca urmare, această inițiativă legislativă a rămas fără obiect.

Acesta este motivul pentru care Guvernul nu susține adoptarea proiectului legislativ pe care-l aveți în discuție.

Comisia juridică, doamna senator Federovici, microfonul 7.

Comisia juridică în data de 9 decembrie 2014 a analizat inițiativa legislativă și punctul de vedere al Guvernului și a hotărât să adopte, cu unanimitatea de voturi ale membrilor prezenți, un raport de respingere.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Observații, intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu sunt. Închid dezbaterile generale.

Legea este organică.

Merge la votul final.

Punctul 7, Propunerea legislativă privind înființarea Consiliului Național pentru Prevenirea și Combaterea Torturii. Comisia juridică și Comisia pentru drepturile omului au un raport comun de respingere.

Legea este organică.

Întreb dacă inițiatorii doresc să susțină proiectul legislativ. Nu doresc.

Dau cuvântul... Ba da. Domnul senator Popa.

un efect al fricii, al..., de terorizare a persoanei. Asta este realitatea care poate fi ascunsă tocmai de persoanele asupra cărora se practică tortura, ele neavând posibilitatea sau mai bine zis având suficiente motive să nu declare acest lucru.

Și atunci statul român, prin Guvernul său, a făcut o promisiune, și anume că va înființa o instituție autonomă care să se ocupe de combaterea și mai ales de prevenirea fenomenului torturii.

Acest lucru există în toate țările din Uniunea Europeană. Nu trebuia un institut imens, nu trebuia o instituție care să folosească foarte multe fonduri. Trebuia o instituție redusă, dar care să fie independentă, autonomă și care, într-adevăr, să poată verifica dacă din penitenciare și până la unitățile în care se obțin informații se practică o asemenea metodă. Din păcate, s-a înțeles totalmente greșit.

Guvernul, într-adevăr, „s-a ținut” de cuvânt și a obligat Avocatul Poporului să-și mai adauge o atribuție, și anume să controleze și domeniul acesta. Nu este în regulă, pentru că Avocatul Poporului, și din Constituție, și din atribuțiile lui, _de facto_ , trebuie să facă o supraveghere generală asupra instituțiilor statului, neavând posibilitatea să se aplece asupra unui fenomen unde ai nevoie de specialiști, ai nevoie de psihologi, ai nevoie, într-adevăr, de oameni curajoși, care să aibă în spate o independență, o autonomie pe care ți-o dă un astfel de institut. Dacă tu ești subordonat în instituția respectivă, Avocatul Poporului, eu nu cred că vor putea doamnele acestea și domnii aceștia să poată preveni și combate un fenomen, într-adevăr, periculos.

Domnule Stancu, secretar de stat în Ministerul Justiției. Microfonul 8.

Domeniul combaterii și prevenirii torturii pare a fi un lucru depășit, care în statele civilizate nu mai are rost să fie discutat, pentru că, evident, nu există tortură.

Din păcate, această formă, într-adevăr, depășită de timpuri, a torturii mai este folosită și în țările civilizate nu numai pentru obținerea de informații, dar și pentru a obține

Punctul de vedere al Guvernului în legătură cu această inițiativă legislativă este negativ pentru următoarele rațiuni:

Așa cum ați remarcat din cele rostite adineauri, în 6 ianuarie 2015 a fost publicată Legea nr. 181/2014 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 48/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului, prin care se implementa, se realiza inclusiv implementarea Protocolului opțional la Convenția împotriva torturii, la care se referă prezenta inițiativă legislativă.

Ca urmare, în dreptul pozitiv există la acest moment integrat, implementat Protocolul opțional pentru Convenția împotriva torturii, la care spuneam că se referă inițiativa legislativă de astăzi.

În atari condițiuni, a fost considerat că existența acestei formule respectă cu totul necesitatea de implementare a protocolului și, ca urmare, în ansamblul normativ românesc există instituția la care se face referire în inițiativă, motiv pentru care Guvernul nu susține inițiativa la care ne-am referit adineauri.

Comisia juridică, doamna senator Federovici, microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Avem un raport comun al Comisiei juridice și al Comisiei pentru drepturile omului. Membrii celor două comisii au luat în dezbatere inițiativa legislativă în datele de 18 noiembrie și 9 decembrie, au analizat avizul favorabil al Consiliului Legislativ, punctul negativ al Guvernului, precum și avizul negativ al Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului și, în consecință, în urma dezbaterilor, au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun de respingere.

Observații, intervenții în cadrul dezbaterilor? Domnul senator Titus Corlățean, microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege,

## Stimați colegi,

Interesul manifestat de inițiatori, prin această propunere legislativă – o spun de la bun început –, pentru această temă mi se pare corect legitim din punctul de vedere al interesului democratic pentru drepturile și libertățile fundamentale cetățenești și, din păcate, așa cum a spus și unul dintre inițiatori, de actualitate.

De altfel, dacă veți avea curiozitatea să urmăriți un pic jurisprudența Curții Europene, în special pe art. 3, care consacră interdicția torturii, relelor tratamente, tratamentelor inumane – nu întâmplător, în Convenția europeană a drepturilor omului, art. 3 e imediat după art. 2, „Dreptul la viață” –, veți vedea și în ultimul deceniu multe condamnări pe care state cu vechi democrații în Uniunea Europeană și în Consiliul Europei, state vestice, le au pentru rele tratamente, acte de tortură în cursul actelor de anchetă, de exemplu, în locurile de detenție și așa mai departe. Deci, pe fond, este justificat acest interes.

Acum, din perspectiva propunerii concrete legislative, respectiv înființarea acestui consiliu național ca autoritate administrativă autonomă, aici ar trebui spuse mai multe lucruri, pentru că și modul în care România, ca stat,

s-a angajat în combaterea torturii nu e un exercițiu de astăzi, de ieri, este un exercițiu mai vechi.

În sistemul Națiunilor Unite există o convenție specială, cu un mecanism. În sistemul european – din care facem parte –, în Consiliul Europei, Convenția europeană pentru prevenirea torturii și un mecanism de monitorizare convențional, există un comitet special și există un mecanism de rapoarte, monitorizări și vizite în statele membre.

România are, de ani de zile, un mecanism național care, fără a fi fost complet până de curând, gestiona acest subiect.

Există, între altele, agenți de legătură și structuri în cadrul ministerelor, Ministerul Justiției – domnul secretar de stat nu a menționat acest lucru, îl menționez eu –, la Ministerul de Externe, și rapoartele periodice asupra statelor membre, inclusiv România, cu recomandări, cu măsuri adoptate de Guvern. Ceea ce lipsea, într-adevăr, era vorba de o instituție de profilul celei care a fost menționată anterior.

Mulțumesc. Alte observații, intervenții? Domnul senator Motoc.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Una dintre motivațiile pentru care Guvernul și, respectiv, comisia de specialitate spun că nu este necesară înființarea acestui Consiliu Național pentru Prevenirea și Combaterea Torturii este aceea legată de faptul că această atribuție îi este dată Avocatului Poporului și că trebuie să existe o anumită consecvență în legiferare.

Aș vrea să spun însă că se pare că această activitate de monitorizare a prevenirii și combaterii torturii îi ia foarte mult timp acestei instituții, Avocatul Poporului, în așa fel încât aceasta nu are timp să se sesizeze, când este cazul, chiar din oficiu pentru chestiuni care-o privesc în mod deosebit. Și aș aduce aici aminte despre situația în care Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2014, declarată 100% neconstituțională, nu a fost unul dintre documentele care să facă obiectul unei analize din partea Avocatului Poporului și trimiterea ei, spre sesizare, Curții Constituționale; de asemenea, și alte legi care ar fi trebuit să fie analizate din acest punct de vedere.

Am ridicat zilele trecute și o problemă în care, de asemenea, consideram că este necesar ca Avocatul Poporului să se pronunțe, și anume în situația în care mii de români se află acum, de a fi scoși din casă din cauza faptului că s-au împrumutat în franci elvețieni și au intervenit cesionări ale dreptului de creanțe către firme...

Mai la obiect, domnule senator, vă rog.

Nu, atât am vrut să spun: că-i ocupă foarte mult timp Avocatului Poporului această activitate, probabil, și nu mai are timp să se ocupe de acele competențe, de acele atribuții pe care le avea deja prin lege, până acum.

Vă mulțumesc.

Alte intervenții, observații nu mai sunt.

Închei dezbaterile generale.

Legea are caracter organic.

Merge la votul final.

Punctul 8, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007.

Raportul comun al Comisiei juridice și al Comisiei pentru administrație este un raport suplimentar de respingere.

Legea este organică.

Dacă dintre inițiatori dorește să susține cineva?

Nu.

Dau cuvântul doamnei Alina Cazanacli, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, microfonul 9, pentru a prezenta punctul de vedere al ministerului.

Mulțumesc.

Această propunere legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 215/2001, în sensul adăugării unei noi cauze de suspendare de drept a mandatului consilierului local și al primarului, și anume în cazul condamnării pentru o infracțiune de serviciu ori în legătură cu serviciul și când aceasta a fost săvârșită din culpă, chiar dacă condamnarea nu este definitivă.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Având în vedere rolul și atribuțiile aleșilor locali, precum și exigențele aplicării prezumției de nevinovăție, considerăm că actualul regim juridic aplicabil suspendării de drept a mandatului acestora asigură premisele pentru respectarea atât a cerințelor care derivă din înfăptuirea actului de justiție, cât și a celor referitoare la funcționalitatea, securitatea autorităților administrației publice locale și a actului administrativ.

Mulțumesc.

Domnule vicepreședinte Deneș, Comisia pentru administrație. Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședințele din 7 aprilie 2014, respectiv 29 aprilie 2014, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului, respectiv membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au dezbătut și au decis să adopte raport comun de admitere, cu amendamente admise.

Ca urmare a trimiterii de către plenul Senatului spre reexaminare a proiectului legislativ, în ședințele din 24 iunie și 24 noiembrie 2014, membrii comisiilor au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, să adopte raport suplimentar comun de respingere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului, împreună cu Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul suplimentar comun de respingere și proiectul legislativ.

Deschid dezbaterile generale.

Intervenții, observații din partea doamnelor și domnilor senatori?

Domnul senator Durbacă, microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Referitor la această propunere legislativă, vreau să vă spun că nu sunt de acord și apreciez că s-a dat un raport de respingere de către Comisia juridică.

Nu sunt de acord, pentru faptul că, dacă s-ar aplica această propunere legislativă, nu ar mai exista continuitate în activitatea primarului, s-ar crea un haos în activitatea localităților, pentru că ar fi eliberați foarte mulți primari din cauza faptului că nu ar fi o condamnare definitivă.

De asemenea, eu cred că trebuie să fim atenți la ce propunem și aprobăm în această direcție, pentru că și așa e destul de mult blocată activitatea în primării și consilii județene din anumite motive obiective sau subiective.

Mulțumesc.

Alte intervenții, observații? Nu sunt.

Închei dezbaterile generale.

Transmitem la votul final.

Punctul 9 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001.

Comisia pentru administrație are un raport suplimentar de admitere, cu amendamente admise.

Legea este organică.

Îl invit pe inițiator să susțină proiectul legislativ.

Nu este să-l susțină.

Îi dau cuvântul doamnei secretar de stat Alina Cazanacli,

de la Ministerul Dezvoltării, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Aveți cuvântul, microfonul 9.

## Mulțumesc.

Această inițiativă legislativă vizează amendarea unor dispoziții din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, respectiv modificarea art. 66, prin redenumirea „consilierului personal” ca „consilier al primarului” și schimbarea cuvântului „persoană”, atunci când se referă la numărul angajaților de la cabinetul primarului, cu expresia „posturi”; de asemenea, modificarea art. 105, prin înlocuirea cuvântului „persoane”, atunci când se referă la angajații de la cabinetul președintelui consiliului județean, cu expresia „posturi”.

Guvernul nu susține adoptarea inițiativei legislative, subliniind faptul că modificarea propusă de inițiator nu aduce nicio noutate față de forma actuală a art. 66 și a art. 105 din Legea nr. 215/2001.

Noțiunea de „post” este definită ca cea mai simplă subdiviziune organizatorică și este formată din ansamblul obiectivelor, sarcinilor, competențelor și responsabilităților care revin în mod normal spre executare unei singure persoane.

Mulțumesc.

Comisia pentru administrație, microfonul 7, domnule senator Deneș.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința care a avut loc în 12.03.2014, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise.

În urma trimiterii spre reexaminare, în ședința din 8 septembrie 2014, membrii comisiei au reanalizat propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să mențină raportul de admitere, cu amendamente admise.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul suplimentar de admitere, precum și propunerea legislativă aferentă.

Mulțumesc. Deschid dezbaterile generale.

Domnul senator Durbacă, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

La art. 66 și 105 se prevede numărul de consilieri ai unui primar de comună, primar de oraș, de municipiu și consilierii președintelui consiliului județean, unul până la patru consilieri, care pot fi numiți de către președintele consiliului județean sau de către primar.

Întrebarea mea este următoarea: ce propunere de fond, ca să schimbe conținutul acestor articole, a fost făcută?

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Întrebări? Alte întrebări, intervenții? Nu mai sunt. Domnul senator Oprea.

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Domnul Deneș.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Imediat.

Apropo de poziția Guvernului, dacă puneți o căutare pe motoare de căutare pe internet, veți găsi atâtea definiții pentru „posturi”.

Nu știu de ce vi se pare dumneavoastră că nu este cel mai nimerit mod de a te adresa: posturilor scoase la concurs. Noi așa ceva scoatem, nicidecum titluri, „postul de...”. Există „fișa postului” în ale resurselor umane.

Deci, că v-ați legat de un cuvânt și încercați să spuneți de ce vă opuneți, printr-un exemplu total neinspirat, este o greșeală. Posturile se scot la concurs, nu uitați asta.

Mai sunt intervenții? Domnule senator Deneș, microfonul central.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ați văzut că punctul de vedere al comisiei a fost în dezacord, să spunem, cu punctul de vedere al Guvernului.

Sigur, Guvernul a venit să spună că nu s-a făcut o modificare de fond, ci una de formă, dar una de formă care, din explicațiile inițiatorilor în cadrul comisiei, este una foarte importantă, pentru că, în momentul în care discuți de nume de persoană, adică de nume și prenume, poți să interpretezi că acea persoană trebuie să rămână consilierul primarului sau al președintelui consiliului județean atâta timp cât își are mandatul președintele consiliului județean. Or, când discutăm de posturi, nu discutăm de un nume și un prenume, adică nu de persoane. Pot să fie persoane câte consideră, în cadrul acelui număr de posturi, câte consideră președintele consiliului județean sau primarul. De aceea a venit inițiatorul cu această modificare de transformare a denumirii de „persoană” în „posturi”.

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Alte intervenții?

Avem un răspuns de dat, domnișoara..., doamna secretar de...

Microfonul 9.

Atunci, pe cale de consecință, închid dezbaterile generale și transmitem la votul final.

Punctul 10, Propunerea legislativă privind schimbarea denumirii satului Răcarii de Jos, comuna Brădești, județul Dolj, în Răcari.

Adoptată tacit de Camera Deputaților. Răcari.

Vă dau voie, sigur.

Înainte să intrăm în dezbateri, așa?!

Comisia pentru administrație, sesizată în fond, cu raport de admitere.

Legea are caracter organic.

Sunt aici să susțină inițiatorii?

A, uite că avem aici un răcărean. Poftiți. Așteptați.

Eu am pus întrebarea asta pentru că, dacă... Să nu se producă confuzii, pentru că o să dorească și ei să fie tot Răcari.

Nu sunt.

Doamna Alina Cazanacli, de la Ministerul Dezvoltării, microfonul 9, vă rog, punctul de vedere al Guvernului.

Guvernul susține adoptarea acestei inițiative legislative. Mulțumesc.

Mai e cineva de...

Da, domnul vicepreședinte Deneș, microfonul 7.

## Mulțumesc.

În ședința derulată în 8.09.2014, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au hotărât, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, precum și propunerea legislativă aferentă.

Mulțumesc.

Observații, intervenții.

Domnul senator Titus Corlățean.

Foarte scurt, domnule președinte de ședință. Colegul senator Fifor Mihai m-a mandatat să susțin măcar de la microfonul 4 acest proiect legislativ, care, iată, are avizele favorabile.

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

N-am înțeles, dar...

Cine?

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Popa.

Domnul senator Popa, microfonul 2.

## **Domnul Nicolae Vlad Popa:**

Eu am o singură întrebare la reprezentantul Guvernului. Există comuna sau, mă rog, satul Răcarii de Sus?

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Vă spun eu. Vă răspund eu.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Să știți că și eu mi-am pus-o în gând. Și eu mi-am pus-o în gând.

Mergeți, că ne răspunde domnul Oprea. Domnul senator Mario Oprea.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

Nu sunt răcărean, dar știu județul Dolj foarte bine.

Vreau să vă spun că eu altceva decât o chestiune de orgoliu nu văd aici. Pentru ce să facem această modificare?! Pentru că, într-adevăr, cum spune domnul senator Nicolae Vlad Popa, există Răcariul de Sus. E vorba de două sate. Un sat aparține comunei Brădești – și acel sat se consideră mai răcărean decât ceilalți –, celălalt sat aparține de orașul Filiași, de altă localitate, și care..., se vor simți pe dinafară și vor vrea, bineînțeles, să vină și ei să se lipească de Brădești. Dar nu asta este rezolvarea, să se schimbe numele acelui sat în Răcari și ceilalți să rămână Răcarii de Sus. E o tâmpenie.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnul senator Oprea ne va lămuri, ne va da o soluție solomonică, în stilul caracteristic.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

## Nu, mulțumesc.

Vin dintr-o comună care are istorie, dar care se regăsește cu același nume în câteva județe – Mănești. Este în „Doamna Chiajna” chiar titlu de capitol, „Mănești «Să n-aibi milă!»”. Mai mergeți câteva zeci de kilometri și dați în Târgoviște de același Mănești și, tot așa, sunt mai multe comune cu același titlu.

Aici este un orgoliu și cât timp ele se află în zone învecinate... Nu știu dacă, la nivel de comisie, colegii noștri au făcut și un studiu de fezabilitate.

Nu, nu, nu, că este o problemă foarte serioasă. Nu știu câți din Răcarii de Jos... Probabil că, dacă ar fi fost „de Sus”, nu cereau să se schimbe numele, că era o poziție mai plăcută. Moftul acesta declanșează un lanț întreg de schimbări de documente oficiale, care lezează chiar și persoanele. Cine suportă costurile schimbării documentelor privind identitatea și localitatea atribuite persoanelor respective? Cred că s-a dat doar sentimental.

Și, tot în zona asta, mi-aduc aminte că în Dolj există un Coțofeni din Față și un Coțofeni din Dos. Mă aștept să vină cu propunerea celor „din dos”, să spună și ei că sunt „în față”.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnul senator Pașcan.

**Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Și Iovescu.

Imediat, imediat, că avem mulți specialiști în Răcari.

Sigur că tot ei vor avea de suferit, că trebuie să-și schimbe actele, este altceva. Dar, dacă ei cer lucrul acesta și a existat denumirea înainte de 1968, nu văd de ce lungim discuțiile aici.

Vă mulțumesc.

Întrebarea era dacă nu se poate face mai simplu, într-o formă...

Domnule președinte..., vicepreședinte...

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Dincolo de interpretări subiective, care trimit la orgolii sau alte vanități, noi nu trebuie, practic, decât să constatăm ceea ce prevede legea și asta am analizat în Comisia pentru administrație publică.

Orice modificare de denumire de localitate, precum și de granițe administrative se face pe baza unui referendum. Atenție, există un referendum, conform legii, în care asta au hotărât locuitorii comunei respective. Noi nu facem decât să validăm prin lege, așa cum stipulează legea, ceea ce s-a hotărât prin referendum.

Prin urmare, vă rog, cu bună-cuviință, să nu facem interpretări pe baza voinței unei comunități. Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Da. Întrebarea mea acum, da, chiar serioasă, către comisie, după cunoștințele mele umile de administrație, eu știu că se face schimbarea denumirii la comune, iar în interiorul comunelor cred că-i o altă procedură.

## **Domnul Nicolae Vlad Popa**

**:**

Sigur că da. Nu poți să faci referendum pe sat!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Sigur că da. Adică... se poate... Sunt sate care vor să se transforme în comună, se pot face, de aia întreb comisia de specialitate, dacă poate să mă..., sau ministerul, că ministerul e cel mai...

Doamna de la minister, doamna secretar de stat.

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Iovescu, Iovescu știe.

Imediat, domnule... Știe domnul Iovescu să ne lămurească?

Domnul senator Iovescu.

Eu sunt dispus să învăț de la toată lumea. Vă rog. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Este simplu, scrie în expunerea de motive. Înainte de anul 1968, satul Răcarii de Jos se numea satul Răcari. Oamenii au cerut acest lucru, noi suntem reprezentanții lor și haideți să le oferim ceea ce cer. Nu ne cer un lucru... o investiție de la buget.

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să fac doar o completare care a stat la baza rațiunii pentru care noi am dat raport de admitere.

În vederea schimbării acestei denumiri, s-au parcurs toate demersurile necesare, inclusiv desfășurarea referendumului local, conform legii.

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Dacă nu mai sunt alte...

Nu, domnule senator...

A fost referendum. Microfonul 2.

Este o problemă juridică, într-adevăr, ați sesizat perfect. Câtă vreme e vorba de o comună, Brădești, n-are legătură cu Răcari. Satul acesta este..., depinde de comuna Brădești, așa spune aici. Deci, dacă s-a făcut referendum pe Brădești, e vorba numai de denumirea Brădești, și nu de denumirea satului. Este o chestiune care, într-adevăr..., de orgolii. Eu...

Acum, iertați-mă, că e ora 16.30, dar îmi amintește de situația când au venit francezii de la Oltcit la Craiova și au venit cu planul mașinii, și au spus oamenii: „Nu, domnule, aici, cinci locuri, cinci locuri, dar toate în față!”

Adică nu se poate să..., prin hotărârea asta îi pedepsim pe cei din Răcarii de Sus, pentru că, într-adevăr, numai unii sunt Răcari, ceilalți sunt acolo, de sus sau de jos. Nu se poate. Ne jucăm cu istoria.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Cu autoritatea de care sunt învestit, închid dezbaterile generale și transmit proiectul legislativ la votul final.

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Pașcan.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnule senator, n-ați văzut că s-a făcut repede...

Domnul senator Pașcan, pe probleme de procedură. 30 de secunde.

Poftiți, microfonul central.

## **Domnul Emil Marius Pașcan:**

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Ca să votați în deplină cunoștință de cauză și absolut împăcați, referendumul se aprobă prin hotărâre a consiliului local și cu aprobarea prefectului. Deci hotărârea de consiliu local nu putea să aparțină decât comunei.

Mulțumesc.

Domnul senator Voinea, care este chiar din zonă de acolo, este reprezentantul cetățenilor din Răcarii de Jos sau de Sus, o să ne spună acum.

Microfonul 4.

## Mulțumesc, domnule președinte.

A spus-o colegul, a spus-o și președintele comisiei, s-au respectat absolut toate cutumele, oamenii își doresc lucrul ăsta. Nu știu de ce sunt atâtea pasiuni și de ce nu putem să le spunem Răcari, cum s-au numit înainte.

Mulțumesc.

De acord. Așa este.

Iată de ce am întrerupt dezbaterile și trecem la votul final cu acest proiect legislativ.

Punctul 11, Propunerea legislativă pentru descentralizarea unor servicii publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale către autoritățile administrației publice locale.

Comisia pentru administrație are raport de respingere. Sunt inițiatori care vor să susțină proiectul legislativ? Nu, nu sunt.

Dau cuvântul doamnei Alina Cazanacli, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării.

Microfonul 9.

Vă rog, prezentați punctul de vedere al Guvernului.

## Mulțumesc.

Această propunere legislativă are ca obiect de reglementare descentralizarea unor servicii publice deconcentrate ale ministerelor și ale altor organe ale administrației publice centrale prin transferarea acestora în subordinea, după caz, a consiliilor județene, consiliilor locale sau Consiliului General al Municipiului București.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Prezentul proiect de act normativ nu respectă etapele preliminare transferului de competență, potrivit Legii-cadru a descentralizării nr. 195/2006, care reglementează regulile generale, principiile de bază conform cărora se desfășoară procesul de descentralizare, etapele și măsurile ce trebuie respectate de către fiecare minister care se descentralizează, cadrul instituțional al procesului de descentralizare, precum și competențele autorităților publice locale.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul vicepreședinte Deneș, microfonul 1.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința care a avut loc la 24 noiembrie 2014, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere, precum și propunerea legislativă aferentă.

Dezbateri generale, intervenții, observații? Nu sunt...

Ba da, domnul senator Durbacă, microfonul 2.

Din punctul meu de vedere, nu este rea propunerea aceasta și nu este prima dată când se repartizează servicii publice deconcentrate de la ministere la administrația locală.

Dar, o singură chestiune, consider că cei care au inițiat această propunere legislativă trebuiau să spună și sursa de finanțare. Trebuia discutat cu ministerul să se lămurească dacă, într-adevăr, se poate asigura o sursă de finanțare, pentru că simplul transfer de la minister către administrația locală nu rezolvă problemele. Le scoatem de la ministere, le dăm la local, iar acolo nu pot să-și desfășoare activitatea, pentru că n-au surse de finanțare.

Vă mulțumesc. Alte observații nu sunt. Închid dezbaterile...

Ba nu.

Domnul senator Voinea, microfonul 4.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă citesc cum trebuie, aici, zice așa: „Această inițiativă legislativă are ca obiect de reglementare descentralizarea unor servicii publice deconcentrate ale ministerelor și ale altor organe ale administrației publice centrale prin transferarea acestora în subordinea, după caz, a consiliilor județene.”

Poate „la consiliile județene”.

## Mulțumesc.

O greșeală materială. O să vă rog să se îndrepte la... Alte observații, dacă mai sunt? Nu mai sunt.

Închid dezbaterile generale.

Transmitem legea la votul final.

Punctul 12, Propunerea legislativă privind definirea spațiului rural național.

Adoptată tacit de Camera Deputaților. Comisia sesizată în fond, Comisia pentru administrație, cu raport de respingere.

## Legea este organică.

Întreb, dintre cei care au inițiat legea, dacă sunt doritori să susțină propunerea legislativă.

Nu sunt.

Dau cuvântul doamnei Cazanacli, de la Ministerul Dezvoltării, secretar de stat, microfonul 9, să prezinte punctul de vedere al Guvernului.

## Mulțumesc.

Prezenta propunere legislativă are ca obiect de reglementare stabilirea criteriilor necesare definirii spațiului rural național, în scopul îmbunătățirii situației economice și sociale a locuitorilor din zonele rurale.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative, menționând: cadrul legislativ existent reglementează deja includerea comunelor și a satelor aparținătoare, a orașelor și a municipiilor în mediul rural, conform anexei nr. 1 a Legii nr. 351/2001, planul de amenajare a teritoriului național, secțiunea a IV-a – Rețeaua de localități, și art. 3 al Ordonanței Guvernului nr. 53/2002 privind statutul-cadru al unității administrativ-teritoriale.

Mulțumesc.

Domnul vicepreședinte Deneș, microfonul 7, Comisia pentru administrație.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Sunt secretarul comisiei.

În ședința care a avut loc la 3.12.2013, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor celor prezenți, să adopte raport de respingere.

În urma trimiterii la comisie, în ședința din 5.03.2014, membrii comisiei au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să mențină raportul de respingere.

În urma retrimiterii la comisie din 3 iunie 2014, membrii comisiei s-au întrunit în ședința din data de 8 septembrie 2014 și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să-și mențină decizia anterioară și să elaboreze un raport suplimentar de respingere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul suplimentar de respingere, precum și propunerea legislativă aferentă.

Mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale.

Intervenții, observații din partea doamnelor și domnilor senatori?

Dacă nu sunt, închid dezbaterile generale.

Transmitem proiectul legislativ la votul final.

Punctul 13, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 17 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române.

Comisia pentru apărare și cea de administrație au un raport de admitere, comun.

Legea are caracter organic.

- Invit inițiatorii să susțină proiectul legislativ.

Dacă nu, dau cuvântul domnului secretar de stat în Ministerul de Interne, Bogdan Tohăneanu, microfonul 8, pentru a prezenta proiectul de lege.

## **Domnul Bogdan Tohăneanu** _– secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,

Propunerea legislativă reglementează amendarea dispozițiilor art. 17 alin. (2) din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, în sensul modificării componenței Autorității Teritoriale de Ordine Publică, în sensul includerii șefului Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului București, respectiv a șefilor inspectoratelor de jandarmi județene și a șefului Inspectoratului pentru Situații de Urgență al Municipiului București, respectiv a șefilor inspectoratelor pentru situații de urgență județene.

Guvernul susține această inițiativă legislativă, însă a venit cu două amendamente sau două propuneri de modificare, una care vizează alin. (2) din art. 17, cu privire la șeful poliției locale din municipiul reședință de județ, și, de asemenea, introducerea a două noi alineate la art. 17 alin. (2), cu privire la participarea și la atribuțiile acestor persoane care vor face parte din ATOP.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Deneș, microfonul 7, pentru a prezenta raportul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterii proiectului legislativ, cu majoritate de voturi, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului, împreună cu membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au hotărât să adopte raport comun de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, precum și propunerea legislativă aferentă.

Mulțumesc. Dezbateri generale. Deschid dezbaterile generale. Observații intervenții? Nu sunt.

Închid dezbaterile generale.

Transmitem proiectul la votul final.

Punctul 14, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii educației naționale nr. 1/2011. Comisia pentru învățământ are raport de respingere. Legea este organică.

Dau cuvântul domnului Todirașcu Valeriu, senator, microfonul 5, să ne prezinte, într-o formă sintetică, inițiativa Domniei Sale.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Actuala inițiativă legislativă propune modificarea și completarea Legii educației prin extinderea listei țărilor cu învățământ performant pentru care statul recunoaște automat studiile și diplomele elevilor – accentuez, elevilor! – care au efectuat studii preuniversitare incomplete sau complete în mod similar cum se întâmplă acum în cazul echivalării studiilor din țările membre ale Uniunii Europene.

Inițiativa legislativă cere organizarea unor cursuri suplimentare pentru elevii integrați în învățământul românesc, pentru recuperarea rapidă a materiilor necesare unui absolvent de învățământ românesc, dar neparcurse de aceștia în străinătate, materii în limba română sau istoria României.

În forma actuală, Legea educației prevede echivalarea automată a studiilor preuniversitare efectuate în țările Uniunii Europene, dar nu și studiile efectuate în țări la fel de civilizate și cu un învățământ la fel de performant, cum ar fi Statele Unite, Canada, Australia sau Noua Zeelandă. Copiii școlarizați în aceste țări sunt obligați să susțină examene de echivalare pentru materii pe care nu le-au studiat sau să repete anii de studii pentru a parcurge aceste materii.

Nu există un sistem de ajutorare a acestor copii pentru a fi integrați rapid în învățământul românesc, în aceeași treaptă cu cea parcursă în străinătate, iar în scurt timp de la întoarcerea în țară sunt obligați să susțină examene pentru anumite materii.

Aproximativ 3,5 milioane de români locuiesc și muncesc în străinătate. Copiii acestora, fie că rămân în țară sub îngrijirea rudelor și urmează școala în România, fie că sunt școlarizați în străinătate, atunci când... La întoarcerea în România se confruntă cu greutăți majore.

Condițiile pentru echivalarea studiilor nu sunt uniforme, nu sunt stipulate în legislație, ci sunt la latitudinea unor funcționari publici din Ministerul Educației. În România nu există un program pentru ajutorarea acestor copii care au studiat într-o limbă străină și prezintă dificultăți și nevoi speciale pentru integrarea în învățământul românesc.

Aceste condiții discriminatorii pentru copiii români – accentuez, copiii români, pentru că ei reprezintă ponderea celor cărora li se adresează această inițiativă legislativă – care au studiat parțial în străinătate fac dificilă întoarcerea familiilor cu copii în țară și determină unele familii să abandoneze copiii în România, în timp ce părinții lucrează în străinătate.

Concentrați, domnule senator. Concentrați!

România are nevoie de un spor al populației, și nu de un declin al acesteia.

De aceea, stimați senatori, vă invit să susținem această inițiativă legislativă așa cum a fost ea aprobată și de Camera Deputaților.

Vă mulțumesc.

Din partea Guvernului, domnul Iliescu, secretar de stat. Microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte.

Referitor la inițiativa legislativă aflată în dezbaterea Senatului, Guvernul nu a finalizat un punct de vedere, însă, aplecându-se și participând prin reprezentantul său la ședința comisiei de specialitate, își însușește în totalitate argumentația pentru care comisia a considerat ca fiind foarte corectă respingerea inițiativei legislative, în sensul că actualul art. 94 din Legea educației naționale este mult mai cuprinzător decât textul propus de inițiator și se referă și la echivalarea studiilor, precum și la recunoașterea titlurilor științifice eliberate în străinătate.

Vă rog, deci, să fiți de acord cu raportul comisiei.

Comisia, doamna președinte Andronescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru învățământ a analizat și a apreciat inițiativa legislativă cu care a venit domnul senator, dar, analizând situația concretă, existentă în momentul de față, legată situația aceasta de cele două subiecte cuprinse în inițiativă, vă propune un raport de respingere, pentru că, în acest moment, copiii românilor care vin din străinătate sunt integrați imediat și această decizie o iau inspectoratele școlare, și nu la nivel central, iar, în ceea ce privește echivalarea, pentru țările Uniunii Europene există reglementări, iar, pentru cei care își fac studiile în alte țări decât cele ale Uniunii Europene, echivalarea se face printr-o direcție națională, prin Centrul Național de Echivalare și Recunoaștere. Și, având în vedere situațiile frecvente cu care ne-am întâlnit de când s-au întors absolvenți de-ai noștri din străinătate, cred că este bine-venită o filtrare a acestor acte de studii prin direcția care, la rândul ei, are relații cu toate instituțiile de învățământ din lume.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Dezbateri generale.

Domnul senator Motoc, microfonul central.

## Stimați colegi,

Atunci când analizăm o propunere legislativă, trebuie să o trecem și prin prisma lucrurilor practice care se întâlnesc în fiecare zi în viața de zi cu zi.

În urmă cu un an și ceva, am fost sunat de o familie de români abia întoarsă din Germania, o familie din Cluj, de fel, care îmi spunea că are doi copii care au studiat doar un an pe parcursul în care tatăl a lucrat la o companie din Germania și, când s-a întors în țară, a întâmpinat deosebite greutăți ca acești copii din clase diferite să fie înscriși în anul următor celui pe care îl absolviseră în Germania. Mie nu mi-a venit să cred și am zis că este, practic, o interpretare greșită a relației pe care o aveau cu cei de la Ministerul Învățământului.

Însă vă rog să mă credeți... Și aici ar trebui să fac un autodenunț pentru trafic de influență, că a trebuit să merg personal...

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mai atent, domnule senator.

## Poftim?

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mai atent.

Nu, dar asta este realitatea, a trebuit să merg la ministrul Pricopie...

Nu glumiți cu lucrurile astea.

...și să-i spun despre această situație clară. Până nu s-a discutat la acest nivel, nu s-a putut aplica legea.

Deci este clar că există ceva acolo, în Legea învățământului, care nu este interpretat în mod corect și poate această inițiativă legislativă a domnului Todirașcu este una lămuritoare, care poate să aducă la normalitate o situație care cred eu că se multiplică la nivelul multor familii care preferă să-și ia copiii, atunci când lucrează în străinătate, și, când se întorc acasă, să poată să-și înscrie copiii în anii de studiu ulteriori celor pe care i-au absolvit în țările în care au lucrat.

Deci eu cred că colegul Todirașcu a venit cu o inițiativă bună și v-aș ruga să o sprijiniți.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă mulțumesc. Alte intervenții, observații?

Nu sunt.

Păi, n-ați vorbit?

V-au susținut, nu v-au contrazis.

A! Poftiți.

Cât de scurt, domnule senator.

Doar vreau să repun accentele principale ale acestei inițiative legislative.

Ea se referă la învățământ preuniversitar. Ea se adresează copiilor care au învățământ nefinalizat.

Deci nu este vorba în ceea ce mi-am propus în această inițiativă legislativă să discutăm despre echivalarea diplomelor pentru studii finalizate, ci doar pentru cei care se află pe parcursul unor cicluri de învățământ.

Și, trei, este vorba despre crearea unui cadru pe care statul să-l garanteze copiilor, acel cadru numit cadru de nevoi speciale educaționale.

Deci cei care n-au învățat în Noua Zeelandă limba română sau istoria să aibă un timp în care să le învețe, statul să acorde această asistență, fără să piardă un an, așa cum, de pildă, Ministerul Educației ar recomanda imediat: repetați anul și recuperați diferențele. Copiii n-ar trebui să piardă un an, ci doar să aibă acele condiții în care să poată să recupereze acele puține materii pe care nu le-au avut. Pentru că, repet, vorbim despre copii români care provin din țări cu educație dezvoltată, și nu vorbim despre alte țări, de Statele Unite, Australia, Noua Zeelandă.

Mulțumesc.

Doamna senator Andronescu, microfonul central.

Vă mulțumesc foarte mult.

Sigur, nu era cazul ca domnul senator să se adreseze ministrului. Era suficient dacă părintele..., unul dintre părinții copiilor se adresa Inspectoratului Școlar din Cluj. Îl cunosc foarte bine pe inspectorul de acolo, e un profesionist și, cu siguranță, ar fi rezolvat problema.

Ceea ce trebuie să spunem și să recunoaștem: copiii noștri, când pleacă în țările europene – de țările europene este vorba –, acolo, de regulă, saltă una sau două clase și, la revenirea în sistemul de învățământ românesc, este nevoie de echivalare, dar lucrul acesta este rezolvat și nu este nevoie de o inițiativă legislativă.

Și vă spun în cunoștință de cauză, confruntată, fără doar și poate, cu mult mai multe cazuri decât unul singur, pe care l-ați adus aici în discuție, la microfonul Senatului.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Închid...

Domnul senator Oprea, vă rog, microfonul central. _To be my guest_ !

Pornind de la cazuri reale, lumea se înfierbântă. Dar, dacă citim cu atenție Legea educației naționale, este loc pentru cele trei forme de educație: formală, nonformală și informală.

Mai mult, în Europa nu prinde acel gen de educație _home schooling_ – școlirea acasă. În Statele Unite prinde teren fantastic. Dar pentru fiecare copil care apelează la componentele de tip nonformal sau informal, la fiecare șase luni, există o structură de tip guvernamental care dă verdict și spune: acest copil... Și chiar în cartea lui Tony Wagner se face trimitere la un copil din România, care, în clasa a VII-a, era la nivelul clasei a XII-a din Statele Unite ale Americii și a câștigat o olimpiadă internațională, catalogându-l că ar fi un copil-minune.

Dar lucrurile astea, dacă vrei să le formalizezi, există astfel de structuri. Intenția colegului nostru este una foarte bună, dar ea are cale legală de a fi rezolvată. Eu așa consider.

Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt intervenții, închid dezbaterile generale. Transmit proiectul legislativ la votul final.

Domnul senator Motoc, viceliderul Grupului liberal.

Domnule președinte,

Aș dori să constatați lipsa de cvorum și să solicitați întreruperea ședinței de astăzi din acest motiv.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Întâi trebuie să constat lipsa de cvorum.

Mă consult cu domnii secretari, să facă o numărătoare în sală, ca să nu facem un vot electronic. Dar, oricum, suntem clar sub cvorumul de ședință.

Pe cale de consecință, vă mulțumesc pentru activitatea susținută de astăzi. Am legiferat două ore, dar nu mai avem cvorum și urmează legi pe care trebuie să le votăm, pe care nu cred că am putea să le...

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

42.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Suntem 42 de senatori în sală. Nici măcar dacă am fi supus la vot nu aveam cvorum.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|813984]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 66/23.IV.2015 conține 20 de pagini.**

Prețul: 50,00 lei