Stenogramă plen

Mulțumesc, domnule ministru.

Din partea comisiei, președintele comisiei, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din data de 31 martie 2015, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun de respingere a cererii de reexaminare și de admitere a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 46/2008 în forma trimisă spre promulgare, cu 12 voturi pentru și 4 voturi împotrivă.

Comisiile supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere a cererii de reexaminare și de admitere a legii în forma transmisă spre promulgare.

Legea face parte din categoria legilor organice, Senatul este prima Cameră sesizată.

## Dezbateri generale.

Vă rog, luări de poziție din partea grupurilor parlamentare. Domnule senator Oprea, ați văzut că nu era bine să lipsiți? Microfonul central, vă rog.

Nici nu voiam să lipsesc, dată fiind importanța intervenției mele și rugându-vă să acceptați că ar fi o eroare materială, corectând elemente de Constituție.

În Constituția României se spune foarte clar. Noi, senatorii, deputații și cetățenii putem propune doar, putem avea inițiative legislative doar prin propuneri legislative, nu prin proiecte, care sunt doar la îndemâna Guvernului. De fapt, alin. (3) al art. 74 din Constituție spune foarte clar: „Guvernul își exercită inițiativa legislativă prin transmiterea proiectelor de lege...”.

La alin. (4) – deputații, senatorii și cetățenii care exercită dreptul de inițiativă legislativă pot prezenta propuneri legislative. Prin formularea asta, derutați viitorii cititori, considerând că este un proiect de lege al Guvernului, și nu o inițiativă a unor parlamentari.

Deci rugămintea mea este către plenul Senatului să o luăm ca pe o eroare materială și să fie intitulat „Propunere legislativă pentru modificare”, atât la L567/2014, cât și la L132/2015.

Păi nu dați din cap, că sunteți în afara... E singura acuză pe care o poate aduce cineva de neconstituționalitate.

Ei! Putem discuta. Sigur, subiectul este foarte interesant și din punct de vedere constituțional. Suntem în situația în care e un proiect de lege care a fost trimis spre promulgare și a fost înapoi... restituit. E bună observația. E bună și e bine și corpul tehnic să știe acest lucru, că senatorii sunt atenți la nuanțe de această categorie.

Domnul senator Bereanu.

Vă rog, microfonul 4.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Aș dori să vă aduc în atenția dumneavoastră... Din nefericire, această lege, în loc să fie promulgată și ajunsă în Monitorul Oficial, uitați, astăzi, așa, după cum am votat-o noi de multă vreme, este retrimisă la reexaminare de către Președintele României. Această lege a fost dezbătută aproximativ un an și de toate forțele. Și toți cei care au fost implicați și își doresc această lege, proprietarii de păduri, administratorii de păduri, ONG-uri, administrații locale, au convenit că este o lege bună, care are nevoie și a avut nevoie de votul nostru, de susținerea noastră, și noi, ca partid, vrem și dorim să votăm astăzi legea, așa cum fost ea votată la început.

Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Nu o să votăm astăzi, o să votăm luni, că este lege organică.

Doamna senator Crețu. Microfonul 3. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu voi face comentarii pe textul legii, nici nu e cazul, ci mă voi referi la cererea de reexaminare. Pare a fi scrisă, dragi colegi, din păcate, de un fundamentalism al doctrinei care spune că piața este liberă, statul este impotent. Parlamentul trebuie să vegheze ca nu cumva să se întâmple invers, adică piața să mai fie și reglementată, iar puterile să dovedească că nu se cheamă puteri degeaba.

Permiteți-mi să subliniez câteva lucruri care sunt utile și pentru noi, și în alte dezbateri. Piața nu există decât reglementată, altfel, asistăm la o tendință diabolică de oligopol și monopol în toate domeniile, inclusiv în cele în care ar putea să existe o mulțime de producători, agenți, mulți și mărunți. Legislația antitrust, legislația instituții precum Consiliul Concurenței, la care se face referire în cererea de reexaminare, și altele costă societatea, tocmai pentru a menține piața liberă.

Nicio țară nu a ajuns dezvoltată după doctrina asta cu statul neintervenționist și piața se reglează de la sine.

3. Se pare că echipa domnului președinte – eu cred că domnul președinte nu a citit acest text pe care l-a trimis la Parlament – nu a citit Constituția. Pentru că, în Constituție, art. 135 referitor la economie are alin. (2), în care zice „libertatea comerțului, protecția concurenței loiale...”, dar acest art. 135 spune că statul trebuie să garanteze protejarea intereselor naționale în activitatea economică, exploatarea resurselor naturale în concordanță cu interesul național, refacerea și ocrotirea mediului înconjurător, precum și menținerea echilibrului ecologic, crearea condițiilor pentru creșterea calității vieții și aplicarea politicilor de dezvoltare regională în concordanță cu obiectivele Uniunii Europene.

Reglementările pe care trebuie să le facem trebuie să îndeplinească simultan toate aceste cerințe, nu doar pe cele care se invocă în toate cele patru puncte ale cererii de reexaminare pe care eu vă propun, stimați colegi, să o respingeți.

Iar domnului președinte nu pot să-i spun că nu-i niciun gheșeft... pot să-i spun doar că nu e niciun gheșeft să fii șeful unui stat care nu poate să facă nimic pentru cetățenii acelei țări.

Chestia cu gheșeftul nu am înțeles-o, dar, în sfârșit, poate ne explică colegul nostru, domnul Barna. Microfonul 2. Domnul Tánczos Barna, senator. Vă rog.

## **Domnul Tánczos Barna:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Nu mă voi referi la antevorbitoarea mea, nu aș vrea să-i explic ce înseamnă gheșeft, că nu am înțeles nici eu.

Aș vrea însă să spun câteva vorbe despre acest proiect de lege, despre acest act normativ care a născut dezbateri foarte aprinse atât în Senat, cât și în Camera Deputaților, în același timp, având și reacții din partea mass-mediei, ONG-urilor și părților implicate, societăților comerciale. Unul dintre elementele importante ale acestui act normativ este

tocmai reglementarea pieței masei lemnoase și cred că este bine-venită reglementarea, limitarea cotei de piață în anumite situații, pentru că provin dintr-o zonă unde zi de zi constatăm efectele negative ale monopolului care se formează pe această piață, monopol sau oligopol, situație de oligopol.

Nu cred că putem noi, Parlamentul României – Senatul, Camera Deputaților –, să legiferăm în interesul unei singure societăți comerciale în detrimentul întreprinderilor mici și mijlocii din acest domeniu. Este bine-venită reglementarea, se găsește pe toate piețele posibile și imposibile, nu este o noutate. Singura modificare este că este un pic mai strictă decât în celelalte domenii unde Legea concurenței reglementează și acolo situații de genul acesta.

În același timp, pentru a atrage în circuitul legal pădurile care astăzi nu sunt sub contract de pază sau nu au amenajament silvic, reglementarea este, de asemenea, bine-venită. Cred că, în urma implementării acestei legi, sute de mii de hectare vor veni spre ocoalele silvice, proprietarii vor veni să semneze contracte de pază măcar, dacă nu și contracte de... și amenajamente silvice.

Vom susține în varianta aprobată de Camera Deputaților această lege și cred că motivele pentru care s-a solicitat reexaminarea nu sunt fundamentate.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Iertați-mă pentru gluma anterioară, nu a fost de cea mai bună calitate, recunosc.

Domnul senator Motoc, vă rog. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu aș dori să fac referire la două dintre cele patru puncte ale cererii de reexaminare.

Cel puțin la punctul 1, eu cred că a înțeles comisia puțin greșit ceea ce domnul președinte, mă rog, și consilierii dumnealui au solicitat în cererea de reexaminare. La acest punct 1 se solicită următoarea chestiune.

Considerăm că, pentru încredințarea acestor servicii – se referă la posibilitatea ocoalelor silvice de regim de a oferi proprietarilor de fond forestier anumite servicii remunerate – trebuie prevăzută... Pentru încredințarea acestor servicii trebuie prevăzută o procedură de selecție deschisă, transparentă și necondiționată. În caz contrar, respectiva măsură poate institui un avantaj în favoarea ocoalelor silvice.

Răspunsul comisiei și motivarea respingerii cererii de reexaminare: ocoalele silvice de regim nu oferă proprietarilor de fond forestier servicii remunerate prin încredințare. Ba o fac, dar nu prin încredințare directă, că încredințez și prin alte tipuri de proceduri de achiziții. Aceste servicii sunt realizate prin contracte, spune comisia. Păi, absolut tot este realizat prin contracte, chiar dacă este încredințare directă, dar nu este cazul aici. Nu asta a vrut să spună domnul președinte, ci, atunci când se dau spre încredințare aceste servicii, să se apeleze la proceduri deschise, transparente. Asta a cerut domnul președinte și răspunsul arată că s-a înțeles oarecum eronat. În privința punctului care se referă la acel procent de maximum 30 dintr-un sortiment industrial de masă lemnoasă din fiecare specie stabilită ca media ultimilor trei ani. Dacă îmi aduc eu bine aminte, data trecută am solicitat – și s-a acceptat – retrimiterea la comisie pentru a cere din partea Consiliului Concurenței un punct de vedere care să ne ducă în zona legalității și să ne spună: „Domne, clar: nu se încalcă cu nimic principiile de concurență, în așa fel încât să nu avem probleme de infringement de la nivelul Comisiei Europene.” Dacă acest lucru s-a întâmplat și Consiliul Concurenței s-a pronunțat, suntem de acord cu concluzia comisiei. Dacă lucrul ăsta nu s-a făcut, ne exprimăm oarecare rezervă în privința acestui punct.

Mulțumesc și eu. Domnul senator Bumbu. Microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Stimați colegi,

Nu vreau să intru în dezbateri pe articole, pentru că au fost atât de mult dezbătute în cadru organizat, în comisii, în Parlament, dar și în viața publică, ONG-uri și așa mai departe.

Vreau să spun numai un lucru de principiu. Să nu uităm că, acum câțiva ani, un liberal, un liberal adevărat – și mă refer la Remeș, ministrul agriculturii în funcție –, a spus că, cu riscul de a scoate România din Uniunea Europeană, nu-și permite să o lase înfometată. Asta s-a petrecut după o secetă cruntă și cred că a dat dovadă de o atitudine de bărbat de stat. Și eu vă întreb acum: ne permitem să fim în continuare un stat minimal, un stat slab, sau trebuie să intervenim? Statul să intervină. Nu să devenim, dar măcar să fie un stat intervenționist cât de cât.

Constatăm cu toții că sistemul bancar nu ne aparține, sistemul energetic, nimic, resursele naturale, nici atât, industria în ansamblu... Vrem și pădurea, după ce am distrus-o sub diferite forme, să nu ne mai aparțină? Măcar ca efecte. Cineva a propus ca problemele de pădure să fie abordate prin CSAT. Eu cred că era o abordare serioasă. Măcar acest Cod silvic, care nu este perfect, dar care este în favoarea românilor mici, mari, celor care au o mică industrie locală, să-l implementăm, să-l susținem, să-l votăm.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Octavian Motoc:**

Intervin, pentru că mă simt obligat față de dumneavoastră. Nu am vrut să intervin în primă instanță, dar colegul m-a determinat să vin aici și să spun și următoarele lucruri.

Din păcate, în ultima vreme s-a creat un adevărat curent legat de acest Cod silvic și cererea de reexaminare a domnului președinte care are legătură sau se dorește să se creeze o legătură între filiația domnului președinte de natură germanică și existența, aici, în țară, a unei anumite firme care, în opinia unora, face niște excese.

Eu aș dori să le reamintesc colegilor de la PSD că această firmă, pe care prefer să nu o nominalizez, a venit în România în 2003, adusă de știți dumneavoastră cine, și pe 10 ani a avut contracte cu fiecare ocol silvic prin care i se puneau la dispoziție între 35.000 și 50.000 de m[3] de masă lemnoasă. Ca să îndrăznească cineva să spună acum că domnul președinte Iohannis, doar prin faptul că este de filiație germană, ar avea vreun interes în acest sens, mi se pare un lucru extrem de forțat.

Asta am vrut să precizez.

## Mulțumesc.

Vă rog, nu dialogați cu vorbitorul.

Domnul senator Georgică Severin – microfonul 4 –, vă

rog.

## Stimați colegi,

## Domnule președinte de ședință,

Am fost atent la dezbateri, deși nu sunt un specialist în ceea ce se numește Codul silvic, și vă pot spune că nu am sesizat nici cea mai mică referire la originea etnică a domnului președinte sau a oricărui altcineva, ca să apere, justificat sau nu, interesele unei firme austriece. Apropo, austriecii nu se mândresc foarte mult cu originea lor germanică, după Anschluss, dar asta este partea a doua, să o spunem și pentru cei care nu știu.

Nu trebuie să fii de origine germană, română sau maghiară. Trebuie doar să ai interese. Nu cred că s-a referit nimeni la vreo origine etnică și nici nu era cazul. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Domnule senator Barbu, vă rog. Microfonul central. Dacă nu-i dădeam cuvântul domnului senator Motoc... Dar de asta e frumos să...

## **Domnul Tudor Barbu:**

Mulțumesc și eu. Alte puncte de vedere?

Ați omis ceva, ați uitat ceva sau v-ați revenit?

## **Domnul Octavian Motoc**

**:**

Legat de ce a spus colegul.

A! V-a ridicat mingea la fileu. Vă rog.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

Nu aș fi intervenit dacă distinsul antevorbitor nu ar fi comis, din punctul meu de vedere, o eroare nepermisă și nejustificată, aceea de a spune, cu subiect și predicat aproape, că Președintele Republicii are interese directe în ceea ce privește forma finală a noului Cod silvic. Este de o gravitate maximă. E adevărat că nu originea etnică e în discuție – și aici mă raliez punctului de vedere –, dar să spunem că este suficient să ai interese... Păi, să fii membru PSD, fie și recent membru PSD, și să nu auzi – să te faci că nu auzi – că din 2003, când PSD-ul era egal cu România, de la nivel de președinte până la ultimul consilier local de la ultima primărie din republică, acest binom numit putere politică pesedistă și firmă străină în ceea ce privește industria lemnului din România... să te faci că nu-l vezi și să spui acum, când la scara istoriei Klaus Iohannis este președinte de un sfert de oră în cele 24 de ore de jefuire a fondului silvic românesc..., mie mi se pare aberant.

Mulțumesc.

Domnul senator Georgică Severin, domnul senator Verestóy Attila.

Nu am menționat nicio secundă că domnul președinte Iohannis ar avea interese. Am spus că este suficient să ai interese, nu trebuie să ai o anumită origine etnică. Deci, dacă cineva a făcut asemenea afirmații, mie nu-mi aparțin.

În al doilea rând, nu este necesar – și acum vorbesc într-un caz ipotetic – ca persoana care decide și semnează și trimite un asemenea act să aibă interese. Sunt mulți alții care pot face lobby și care vor să se refere la istorie.

De acord. Ne putem întoarce în 2003, ne putem întoarce oriunde. Putem să vorbim și de vechime în partid, mai veche sau mai proaspătă, despre toate, dar asta nu înseamnă că noi nu trebuie să apărăm interesele, dacă vreți, ale micilor producători, ale cetățenilor care trăiesc din exploatarea lemnului, și nu ale celor care fac profit și-l expatriază în alte părți.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul senator Verestóy Attila. Vă rog. Microfonul 2.

Domnule președinte de ședință, Onorați colegi,

Îmi place că reluăm, de fapt, un elogiu adus inițiatorilor acestei inițiative legislative, dar păcat să intrăm într-o capcană, că, de fiecare dată, vrem să facem declarații politice foarte lungi pe seama unor probleme procedurale care solicită un răspuns simplu care s-a dat de comisie, s-a susținut de Guvern. Păcat de aceste minute irosite.

Vă rog, domnule președinte, constatați că se vorbește despre altceva decât reexaminarea trimisă de domnul președinte.

Mulțumesc tare mult.

Atât.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Declarăm dezbaterile închise. Vot...

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Dumitru Oprea.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Vă rog.

Pe procedură, domnule Oprea.

Nu putem, na, lipsește Martie din post. Nu se poate.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Cred că e cazul să vă revizuiți și formula de a vă referi, domnule președinte de ședință!

Dacă dumneavoastră sunteți un veșnic Martie din post, n-aveți decât să vă duceți și în luna martie, și pe planetă. Eu aparțin unei lumi care impune respectul dumneavoastră.

Senatul României impune respect oricărui om ce se regăsește în structura asta și nu ne jucăm, vorba poetului, „de-a v-ați vațelea”.

Aveți dreptate, domnule senator, îmi cer scuze!

## Le primesc.

Eu sunt surprins de punctul de vedere al Consiliului Legislativ, care formulase... procedura este imediată, eu am cerut ceva și nu s-a respectat de către președintele de ședință. Am cerut ca eroarea materială, care pe tot parcursul punctelor de vedere ale Guvernului și ale Consiliului Legislativ, și ale comisiilor... se regăsește prin propunere și nu prin proiect de lege...

Guvernul României respectă, Consiliul Legislativ respectă, iar Consiliul chiar avea formularea asta, și nu mai fac eu acum căutări multiple cum de a dispărut.

Se face trimiterea Consiliului Legislativ la Legea fundamentală, art. 74. Doar la alin. (4) făcea trimitere Consiliul Legislativ: parlamentarii își pot exercita dreptul de inițiativă legislativă sub forma propunerilor legislative, proiectele de lege fiind apanajul Guvernului. Ăsta este punctul de vedere al Consiliului Legislativ. Era.

Deci rugămintea mea a fost a o considera o eroare materială și în loc de proiect de lege, cum dumneavoastră...

Încă o dată spun: prin punctele de vedere formulate de toți actorii din tehnica legislativă se face trimitere la formula „propunerea legislativă pentru modificare”, propunerea legislativă. Or, în cazul de față, este un proiect de lege care este neconstituțional și vrem să reparăm, dacă aveți dorința asta.

Mulțumesc. Doamna senator, vă rog. Doina Silistru. Microfonul central, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Îmi pare rău, domnule senator Oprea, dar nu aveți dreptate! Toate propunerile legislative care trec o dată prin Parlament devin proiecte de lege atunci când se trimit la promulgare. Ele revin ca cerere de reexaminare a proiectului de lege respectiv. Deci în toate cazurile s-a respectat această legislație.

Consiliul Legislativ face referire la forma care a plecat ca propunere legislativă. Punctul de vedere al Guvernului face referire la propunerea legislativă, dar acum avem de-a face cu un proiect de lege de reexaminare a proiectului de lege trimis la promulgare, care a trecut deja prin cele două Camere.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu. Alte puncte de vedere?

**Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Pe subiect, la chestiune.

Declar dezbaterile închise.

Vot, luni, ora 17.00.

Punctul 2. Proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006.

Cerere de reexaminare.

Din partea Guvernului României, domnul Dan Popescu. Microfonul 8. Vă rog.

Bună ziua!

Mulțumesc frumos.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor susține raportul de respingere a cererii de reexaminare și admiterea legii în forma trimisă la promulgare.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Comisia de specialitate. Vă rog, domnule senator.

În ședința din data de 16 aprilie 2015, membrii comisiei au dezbătut cererea de reexaminare și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere a cererii de reexaminare și de admitere a legii în forma transmisă la promulgare.

Comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a cererii de reexaminare și adoptarea legii în forma transmisă la promulgare.

Legea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul, prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Dezbateri generale?

Vă rog, domnule Motoc. Microfonul central.

Stimați colegi,

Nu sunt vânător și admit că această ocupație trebuie să existe, chiar dacă nu o consider neapărat una nobilă, așa cum mulți o spun.

Este nevoie de ea pentru a ajuta la păstrarea unei selecții în rândul – pe lângă cea naturală – animalelor, păsărilor din ecosistem. Însă aș vrea să vă spun câteva lucruri despre această solicitare de reexaminare. Ea se referă, în primul rând, la faptul că se încalcă principiul proprietății și nu mai există obligația de a avea consimțământul proprietarului de teren pe care se desfășoară vânătoarea. Asta ar fi o primă chestiune.

A doua, că perioadele de vânătoare pentru anumite specii de păsări au fost prelungite, ceea ce ne poate duce în situații de infringement din partea Comisiei Europene. Și o alta, care cred eu că este destul de importantă, dacă nu cea mai importantă, anume aceea că o lege cu 58 de articole are făcute nu mai puțin de 63 de modificări.

Eu aș dori să vă aduc aminte că Senatul, încă din 2014, la început, a respins această lege și vă aduc aminte că atunci au fost date 80 de voturi „nu”, 10 pentru și 12 abțineri.

A trecut prin circuitul legislativ, a ajuns la Camera Deputaților și, acolo, legea a trecut. Însă se pune problema: ce a intervenit între timp, în afară de comanda politică, pentru ca această lege să fie, de astă dată, aprobată de noi? De ce se respinge cererea de reexaminare în mod obligatoriu?

Eu cred că trebuie să fim consecvenți și să ne menținem punctul de vedere din anul precedent, pentru că sunt lucruri pe care nu putem să le ignorăm.

În aceste condiții, stimați colegi, consider că cererea de reexaminare a președintelui este una corectă, iar poziționarea noastră față de acest proiect legislativ nu poate să fie alta decât cea în care ne-am exprimat anul trecut prin respingerea ei.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Alte puncte de vedere? Domnul senator Georgică Severin. Microfonul 4.

**Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Vânător Georgică.

## **Domnul Georgică Severin:**

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Voiam să dau un răspuns la o întrebare retorică pusă în același mod. A intervenit același lucru care a făcut ca prietenii și colegii noștri de la PNL să-și schimbe părerea față de acum un an și să nu mai fie de acord cu revizuirea Constituției.

Vă mulțumesc.

Alte puncte de vedere, vă rog? Domnul senator Oprea.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

O rugam pe colega... Ce a vorbit anterior despre intenția mea de a repara ceva. Iată cum face trimitere și în cazul ăsta Consiliul Legislativ: „Aviz referitor la Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 46/2008 – Codul silvic”, și nicidecum la proiectul de lege.

Dacă Consiliul Legislativ are probleme cu tehnica legislativă... Dați-mi voie să mă îndoiesc.

Păi „nu sunteți de groază!”. Dumneavoastră sunteți paralelă cu Constituția!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Domnule senator,

Eu am fost de acord să primesc observațiile dumneavoastră fundamentate, dar nici dumneavoastră nu sunteți mai elegant!

Domnule senator Mihăilescu. Microfonul 3.

Domnul senator Șerban Mihăilescu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Văd că avem probleme de... mult mai complicate față de textele în discuție.

În primul rând, orice fel de intervenție a devenit mult mai brutală și mai grea în conținut. Dar, referitor la ce s-a discutat până acum, dacă vă reamintesc – că eu sunt cu mai multe mandate –, reexaminarea legilor transmise de către președinte era un fenomen rar, după care a devenit un fenomen mai puțin rar și, într-o anume perioadă, a devenit un eveniment curent. Acest lucru, în mod categoric, a influențat activitatea Parlamentului, pentru că, cu tot respectul pentru consilierii de care se făcea vorbire, legile acestea au un număr important de articole, au un număr important de oameni care au lucrat la ele, au un număr important de argumente.

Fără niciun fel de consultare, primești o fițuică cu trei fraze pe o parte și, eventual, încă două pe partea ailaltă și, atunci, Parlamentul trebuie să reia întreaga chestiune, fără să existe acea procedură minimă care ar permite ca acest eveniment, că este totuși un eveniment trimiterea înapoi a unei legi... Dar de ce? Ce s-a întâmplat? Să nu poată fi coordonat?

Din același motiv, continuă practica păgubitoare ca la Cameră să se adauge capitole întregi la legile care trec de Senat, unele chiar să se și promulge.

Deocamdată, o parte au fost constatate la Curtea Constituțională, dar foarte multe trec și așa. Și vă spun cu toată sinceritatea că sunt extrem de multe legi neconstituționale, adevărat, nu create, așa, prin definițiile noastre, pentru că la Cameră se adaugă foarte multe treburi paralele.

A treia chestiune. Nu am știut niciodată că, pe lângă Curtea Constituțională, și Consiliul Legislativ a devenit un for de referință.

Din punctul meu de vedere, nu este un for de referință. Cunoaștem calitatea acestor avize, rapiditatea cu care vin – jos pălăria! –, dar conținutul lor este extrem de clar legat doar de probleme procedurale.

Aici, îi dau dreptate perfect doamnei senator legat de proiectul de lege. Nu a venit niciodată o reexaminare pe propuneri legislative. Dar vă rog frumos, stimați colegi, hai să nu ne încrâncenăm pe treburi de genul acesta!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Există și alte puncte de vedere? Nu există.

Stimați colegi, declar dezbaterile generale încheiate. Intrăm în procedură de vot.

Stimați colegi, vă rog să luați loc. Intrăm în procedură de vot.

Supun aprobării dumneavoastră...

Nu, nu, n-am spus.

Vreau să spun ce supun aprobării, de asta n-am deschis votul.

Suntem în fața unei cereri de reexaminare a proiectului de lege transmise de Președintele României.

Raportul comisiei este de respingere a cererii de reexaminare și de admitere a legii în forma transmisă la promulgare.

Supun aprobării raportul comisiei.

- adoptată în forma în care a fost transmisă la promulgare. Proiect de lege privind...

Vă rog.

Am început ședința, din 168, cu 120. Ca să fi avut aprobare, trebuia să aveți 61 de voturi și nu le aveți _. (Intervenție neinteligibilă din sală.)_

Jumătate plus unu. Și nu aveți. Da?

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Vreau să vă aduc la cunoștință că pentru a obține aprobarea, aveam nevoie de 43 de voturi. Și au fost 58. Faptul că sunt colegi în Cameră care nu votează nu vă dă dreptul să faceți această afirmație.

Mulțumesc _._

Punctul 3, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015–2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură.

Declar dezbaterile generale deschise.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului.

Din partea Guvernului, domnul Daniel Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Microfonul 9.

Domnule ministru, aveți cuvântul.

**Domnul Dumitru Daniel Botănoiu** _– secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Prin acest act normativ se creează cadrul legal pentru aprobarea schemelor de plăți care se acordă în agricultură în perioada 2015–2020.

Începând cu anul 2015, schemele de plată sunt mult mai diverse și includ, pe lângă schema de plată unică pe suprafață, și ajutoarele naționale tranzitorii, care se mențin, și o plată redistributivă, o plată pentru aplicarea practicilor agricole benefice pentru climă și mediu, precum și plata pentru tinerii fermieri, schema de plată cuplat și, de asemenea, o schemă simplificată pentru micii fermieri.

Având în vedere cele menționate, proiectul de ordonanță de urgență creează cadrul juridic și pentru alte acte normative care reglementează condițiile implementării, motiv pentru care vă rugăm să aprobați proiectul de lege. Mulțumesc.

Din partea comisiei pentru agricultură, domnule președinte, vă rog.

În ședința din data de 16 aprilie 2015 membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise.

Comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente, și Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2015.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc. Dezbateri generale. Domnul Barna Tánczos, urmează domnul Motoc. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ne aflăm în fața unui act normativ extrem de important pentru agricultura României, pentru dezvoltarea rurală în

următorii 6-7 ani, majoritatea plăților se vor baza pe acest act normativ.

Este un act normativ care vine cu oarece întârziere, un act normativ care a întârziat și, din acest motiv, nici cererile unice de plată nu s-au depus nici până în ziua de astăzi. Merge perfect sistemul de la APIA! Noroc că ministerul a obținut prelungirea perioadei de depunere a cererilor, astfel... altfel ne-am afla într-o situație destul de delicată.

Cu oarece regret, trebuie să recunosc că soluția cea mai bună este de a aproba, așa cum este, cu imperfecțiunile conținute, acest act normativ, deoarece trebuie neapărat și cât mai repede să ajungă la Camera Deputaților pentru dezbatere detaliată, articol cu articol și operarea unor modificări.

Una dintre problemele cele mai mari cu care se confruntă astăzi cei care vor să depună cereri la APIA este imposibilitatea ca... sau aproape situația... aproape imposibilă ca asociațiile să primească subvențiile pe suprafețele închiriate, pășuni, fâneață, pe care le folosesc în comun în aceeași situație și composesoratele, formele asociative de proprietate. Aceste lucruri trebuie discutate în Camera Deputaților și actul normativ trebuie modificat. Cred că eforturile ministerului din ultimii ani de a stimula asocierea, de a convinge fermierii că doar împreună pot reuși și pot concura cu succes cu producătorii din țările Uniunii Europene a fost în zadar dacă astăzi le facem imposibilă depunerea cererilor de plată prin aceste forme asociative.

Într-adevăr, asociațiile înființate pe Legea nr. 24 nu sunt cele mai bune forme asociative cu scop lucrativ, pentru că, prin definiție, acestea sunt doar de reprezentare a intereselor și de a face lobby pentru anumite lucruri în interesul fermierilor. Forma asociativă perfectă în agricultură ar fi cooperativa și, pe termen mediu și lung, eforturile ministerului și ale noastre trebuie să se concentreze în acest domeniu spre a convinge fermierii să se asocieze prin cooperative de producție, prin cooperative, prin care aduc produse mai bune pe piață, aduc cantități mai mari pe piață, cooperative prin care pot contracta și cu marii retaileri cantități mai mari de produse. Este, într-adevăr, un act normativ important. Timpul ne presează. Sper ca, în înțelepciunea sa, Camera Deputaților să opereze modificările necesare. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Domnul senator Motoc, microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

Iată că a venit și momentul să recunoaștem, în sfârșit, că un act normativ pe care ni-l înaintează Guvernul era de urgență și strict necesar a fi înaintat către noi în această formă. Acest act normativ este unul care pune ordine în activitatea agricolă și în cea a acordării subvențiilor, a plăților directe și de altă natură, către cei din agricultură.

Nu m-aș fi referit la el dacă nu ar fi făcut obiectul, la prima citire, această ordonanță, unei interpelări pe care am făcut-o ministrului agriculturii la sesizarea unor grupuri de persoane, care erau nemulțumite de conținutul unui articol din această ordonanță la momentul respectiv, și anume era vorba despre faptul că, în condițiile în care în anul precedent o persoană fizică cu o activitate agricolă a beneficiat de mai mult de 5.000 de euro ca plăți directe, subvenții, aceasta n-ar mai fi avut dreptul să primească în anii următori această sumă, peste 5.000 de euro, decât cu condiția să se transforme într-o persoană juridică, cel puțin PFA.

Ei bine, au fost, și vă spun acum cazul oierilor sibieni din Delta Dunării, care fac această activitate ca persoane fizice de zeci de ani și plătesc impozit forfetar pe animal, pe suprafață de teren și așa mai departe. Impozitul forfetar este cel mai sigur impozit încasat de stat în momentul acesta. Că n-o fi el la dimensiunea care ar trebui, că este prea mic, că este prea mare, asta trebuie să reglementeze statul. Însă menținerea impozitului forfetar pentru persoane fizice și necondiționarea trecerii acestora într-o formă de organizare de genul acesta, persoană fizică autorizată sau societate comercială, nu trebuia să apară în această lege.

Ei bine, Ministerul Agriculturii a ținut seama de această interpelare și de intervențiile firești ale acestor persoane afectate și, în forma actuală, ordonanța de urgență include posibilitatea ca persoanele respective, în formă fizică, persoane fizice, să beneficieze de sumele în cauză, cu condiția de a aduce niște documente care să ateste activitatea lor agricolă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Alte puncte de vedere. Vă rog, domnule senator. Microfonul 3.

Domnule președinte, Domnilor colegi,

Prezenta ordonanță pe care o discutăm astăzi produce deja efecte și a creat multă preocupare și multă îngrijorare din partea fermierilor.

Vreau să fac precizarea că termenul prevăzut ca dată-limită pentru depunerea cererilor este 15 mai. Este prevăzut la art. 8 alin. (2).

Îl întreb pe domnul secretar de stat Botănoiu dacă se modifică acest termen, când, cum și cu ce ocazie.

De asemenea, îl rog pe domnul secretar de stat Botănoiu să roage echipa de consilieri sau specialiști care a lucrat la normele aferente acestei legi, mai precis la Ordinul nr. 619/2015, pentru că este foarte complicat, foarte stufos și creează multă neîncredere și neînțelegere în rândul fermierilor.

Rog să-i roage pe acești consilieri să intervină din mers pentru că, altfel, există riscul ca foarte mulți fermieri să rămână cu această subvenție neaccesată.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu. Alte puncte de vedere? Grupurile parlamentare?

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Bumbu.

Domnule senator Bumbu – microfonul 3 –, vă rog.

Domnule președinte, numai o întrebare voiam să-i adresez domnului senator Motoc.

A făcut referire la persoane fizice autorizate spunând că sunt cu personalitate juridică. Așa am înțeles eu greșit sau dânsul a înțeles greșit?

Vă mulțumesc.

Mulțumim frumos. E un mod special. Vă rog, pe scurt.

Doar atât, poate... nu știu, m-am exprimat poate greșit sau ați înțeles dumneavoastră... Nu știu asta.

Ideea este că era vorba despre persoane fizice care erau obligate să se transforme în persoane fizice autorizate sau societăți comerciale pentru a putea beneficia de aceste fonduri în continuare, subvenții sau plăți directe.

Mulțumesc.

Domnule ministru, răspunsul, dacă-l aveți pregătit, pentru colegii noștri.

Domnule senator Păunescu, sigur, data va fi 15 iunie. Așteptăm, după discuțiile pe care le-am avut cu Comisia Europeană, decizia. Deci va fi 15 iunie, fără penalități, pentru că, până la 15 mai, știți că aveam încă 25 de zile în care se percepeau penalități de 1% în fiecare zi de întârziere. Ca atare, am dus acest termen până la 15 iunie.

Și vreau să precizez că nu numai România este în această situație.

Schimbându-se politica agricolă comună, sigur că au apărut probleme în toate măsurile și în toate statele.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult. Mai sunt și alte luări de poziții? Nu sunt.

În aceste condiții, declar dezbaterile generale închise.

Vă aduc la cunoștință că raportul comisiei este cu un

amendament admis, legea fiind... având caracter ordinar. Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei. Vă rog să luați loc.

Vă rog să votați, stimați colegi!

Cu 66 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și două abțineri, raportul a fost adoptat.

Supun aprobării dumneavoastră și proiectul de lege.

Vă rog să votați!

Cu 70 de voturi pentru, un vot împotrivă și 3 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Stimați colegi, înainte de a trece la punctul următor al ordinii de zi... ## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Oprea.

Vă rog.

Susținem forma Guvernului. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Comisia de specialitate, domnul președinte al comisiei. Vă rog.

Explicarea votului?

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Nu, explicarea „nevotului”.

Art. 136 din Regulamentul Senatului alin. (3) spune foarte clar: legile ordinare și hotărârile luate în procesul legiferării se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

Suntem 120. La proiectul de lege anterior am avut 57 de voturi.

Deci votul anterior este în afara legii. Trebuiau 61 de voturi, cum ați avut acum.

## Mulțumesc.

## Stimați colegi, stimați colegi,

Înainte de a trece la punctul următor vreau să vă aduc la cunoștință o situație specială: Comisia de Cod electoral a aprobat și a votat în mod final, astăzi, două proiecte de lege cu privire la modificarea și completarea Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale și Legea partidelor politice.

Mâine le vom avea înscrise pe ordinea de zi. Insist la liderii grupurilor parlamentare să anunțe toți colegii – au caracter organic, știți foarte bine – să fie prezenți mâine la ora 10.30 ca să începem dezbaterile.

## Continuăm.

Punctul 4, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2015 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și alte măsuri.

Declar dezbaterile generale deschise.

Din partea Guvernului României, domnul György Attila este prezent, secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice. Domnule ministru – microfonul 8.

## **Domnul György Attila** _– secretar de stat_

_în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin Legea de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2015 propunem Senatului aprobarea unor reglementări ce vizează activitatea financiară. Dintre acestea aș spicui:

– acordarea de împrumuturi autorităților locale, în sumă de aproape 1,7 miliarde de lei, din venituri din privatizare pentru derularea proiectelor europene;

– reducerea impozitului pentru mijloacele de transport hibride cu 95%;

– alocarea a 2% din încasările Loteriei Române Fondului Cultural Național;

– acordarea de venit lunar de completare persoanelor care se vor disponibiliza de la Complexul Energetic Hunedoara și Complexul Energetic Oltenia.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță de urgență.

Au fost transmise avize favorabile de către Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului, Comisia pentru cultură și media, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, Comisia pentru sănătate publică, Comisia pentru transporturi și energie și Comisia pentru mediu.

Au transmis amendamente Comisia pentru mediu și domnii senatori Bota Marius și Vegh Alexandru.

Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și avizele primite și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dezbateri generale. Domnul Motoc. Vedeți, dacă nu mă grăbesc, am prins. Microfonul central. Vă rog.

Dacă la actul normativ precedent am recunoscut că era unul care își motiva urgența și era necesar, de data asta vorbim despre o ordonanță 24 într-una sau un ghiveci de ordonanțe care cuprinde lucruri din toate domeniile posibile.

Dacă premierul Ponta a declarat că, în perioada care urmează, nu va mai veni cu o sumedenie de ordonanțe de urgență, iată că a găsit patentul prin care să vină cu puține, dar care să cuprindă conținutul a cât mai multe posibil. Și iată rezultatul: o ordonanță cu 24 de chestiuni total distincte, cuprinse în interiorul acesteia.

Dacă dumneavoastră vi se pare normal să venim cu astfel de acte normative, procedați în consecință, însă noi, Grupul parlamentar liberal, ne vom opune unor astfel de acte normative care nu fac altceva decât să încerce să ne păcălească că, în sfârșit, Guvernul este pe calea cea bună și nu mai emite ordonanțe de urgență în numărul pe care obișnuise să îl facă.

Mulțumesc. Alte... Domnul senator Nicolae Vlad Popa.

## Stimați colegi,

Am atras de mai multe ori atenția că precedentele sunt foarte periculoase. Dacă o dată acceptăm această formă de monstru de ordonanță, de păcălire, până la urmă, a opiniei publice, în sensul că facem de acum ordonanțe puține, nu mai rezolvăm... Uite, cu o ordonanță, cu o singură ordonanță am rezolvat absolut toate problemele în toate ministerele și în toate domeniile! Păi ăsta este, într-adevăr, un precedent extrem de periculos.

Haideți să ordonăm puțin lucrurile, să disciplinăm, pot spune, activitatea aceasta de reglementare forțată, pentru că... Care dintre – nici nu se mai pune problema – acele puncte, într-adevăr, necesită urgența? Sunt amestecate. Este o mixtură care, vă rog să mă credeți, în tehnica legislativă nu poate fi primită.

Nu treceți ușor, așa, peste această formă – în ghilimele, evident – de „concentrare” a problematicii într-un singur act pe care noi, acum, prin votul nostru, îl preluăm în responsabilitatea noastră. Și, dacă cineva va spune: „Domne, cineva e vinovat!”, da, și Senatul este vinovat, dacă acceptă o asemenea formă, încă o dată spun, abuzivă de reglementare.

Mulțumesc. Alte puncte de vedere? Domnul senator Oprea, vă rog.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Am să fac trimitere – și, într-adevăr, este un punct de vedere foarte ușor verificabil – la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 5/1998, pe care o modificați ca să dați din nou... să luați din nou 2% de la Loteria Română. Dar vă aduc aminte că, în 2012, ați început cu prima ordonanță prin care ați hăcuit toți banii Loteriei Române din 2010, ce erau nefolosiți, din 2011, 2012, 2013. Era pe atunci, mi-aduc aminte, în joc suma de 138 de milioane de euro, profitul Loteriei Române. Pulbere l-ați făcut pe toți anii: 2010, 2011, 2012, 2013 și 2014.

Veniți acum...

Veniți acum cu aceeași foame de bani și cu o corecție, chipurile, că vreți din nou 2%, dar mai țineți minte cum ați luat acei 2%?! Și erau pentru nevăzători, pentru copiii care aveau probleme sociale, pentru bătrâni. Din profitul de 2% se alocau aceste sume.

În sfârșit, ați reinventat Loteria Română cu milostivenia dumneavoastră!

Deci ăsta este un punct din cele 1.001 ordonanțe de urgență!

Cred că v-ați plictisi dacă v-aș citi numărul ordonanțelor la care ați făcut trimitere – au făcut-o colegii mei –, dar, dacă dau domeniile, dacă dau domeniile, suntem în țara râsu-plânsului. De exemplu: fond de garantare și contragarantare, apoi, dificultăți la Complexul Energetic Hunedoara, Complexul Energetic Oltenia, dificultăți în a gestiona reprezentarea pentru protocol în anumite instituții – din respect pentru acele instituții, nu le voi descrie –, ordonanța care privește politici locale, ordonanța care dă hrană la polițiști, ordonanța care declanșează insolvența, ordonanța care rezolvă Regia Autonomă pentru

Activități Nucleare de la Turnu-Severin, ordonanța care prezintă medicamentele inovative, ordonanța care ia banii de la Loteria Română.

Ce legătură există între toate aceste domenii încât eu, interesat să văd ce s-a întâmplat într-un anumit domeniu, prin secol... număr... ordonanță 2, nr. 2... Acoperă absolut... modificarea și completarea unor acte normative. Cum puteți să faceți astfel de lucru atât de neinspirat?

Fiți sinceri și spuneți: avem o mie și una de ordonanțe într-una! Asta e realitatea.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Alte puncte de vedere?

Domnul senator Georgică Severin. Microfonul 4.

Vă rog, nu dialogați cu vorbitorul.

## **Domnul Georgică Severin:**

## Stimați colegi,

Cei 2% de la Loterie au fost luați și alocați Ministerului Culturii. Nu mă așteptam să fie cineva deranjat de acest lucru, dar nu asta este problema.

Vreau să-l felicit pe antevorbitorul meu că a citit această ordonanță grea, stufoasă, foarte greu de priceput și, într-adevăr, a muncit. Restul, am văzut doar că nu le-a plăcut.

Alte puncte de vedere, vă rog. Nu sunt.

Declar dezbaterile generale închise. Vot, luni, ora 17.00.

Punctul 5, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 21 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34 din 19 aprilie 2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii.

Declar dezbaterile generale deschise. Inițiatorul este prezent?

Nu este prezent.

Din partea Guvernului României, punctul de vedere este susținut de domnul Bogdan Paul Dobrin. Microfonul 9. Domnule ministru, aveți cuvântul.

## **Domnul Bogdan Paul Dobrin** _– președintele_

_Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

ANRMAP este de acord cu raportul suplimentar al comisiei, prezentat.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Punctul de vedere al comisiei este prezentat de... Domnule senator, vă rog.

Vicepreședinte.

Domnul vicepreședinte.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În ședința de plen din data de 31 martie 2015, s-a hotărât retrimiterea la comisie a propunerii legislative în discuție.

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința din data de 16 aprilie 2015 în prezența reprezentanților Guvernului, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport suplimentar de admitere, cu amendamente admise.

Fac precizarea că prin amendamentele propuse se realizează armonizarea cu prevederile Directivei 2014/24/UE.

Față de cele prezentate, supunem plenului, pentru dezbatere și adoptare, raportul suplimentar de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc domnului senator Belacurencu. Dacă există puncte de vedere?

Domnul senator Iovescu. Microfonul 1.

## **Domnul Ioan Iovescu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Aș vrea să întreb, legat de amendamentele admise, la punctul 3 scrie... textul ordonanței ar fi așa: „Guvernul are dreptul de a stabili prin hotărâre obligația anumitor autorități contractante de a aplica procedurile de atribuire a unor contracte de achiziție publică numai prin utilizarea mijloacelor electronice.”

Textul propunerii legislative vine și spune: „Guvernul trebuie să stabilească – e bine așa – prin hotărâre obligația autorităților contractante de a aplica procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică numai prin utilizarea mijloacelor electronice, cu excepția achizițiilor care privesc domeniul securității și apărării naționale.”

Cred că este în regulă. Ce nu înțeleg eu, la rubrica „Amendamente admise” scrie: „Se elimină.” Și nu înțeleg ce se elimină. Ca să știu ce votez.

Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Din partea comisiei, vă rog, domnule președinte. Domnule vicepreședinte, pardon!

## **Domnul Trifon Belacurencu:**

Se elimină alin. (3) de la art. 21, domnule senator.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Este-n regulă?

Microfonul 1.

...sau doar propunerea? Ce se elimină?

Eu înțeleg că se elimină. Se elimină propunerea sau tot textul?

Nu mai există.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Alin. (3).

## **Domnul Ioan Iovescu:**

Alineatul în întregimea lui deci?!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Alin. (3) a comunicat domnul senator. Alin. (3) se elimină, nu tot textul.

Dacă sunt alte puncte de vedere? Nu sunt alte puncte de vedere. Declar dezbaterile generale...

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Dumitru Oprea.

Iertați-mă, nu v-am observat! Domnul senator Oprea. Vă rog, microfonul central.

Îmi anulați dreptul să spun, în sfârșit...

Nu, nu, nu îndrăznesc.

...să spun că, de data asta, chiar sunt în categoria celor care felicită Guvernul că este pe trend. Varianta asta electronică de mult a fost invocată de oamenii de afaceri, crezând în ea și, bineînțeles, cu procentele prezentate pe anii ce vor veni, este o orientare către tehnologiile informaționale care ne simplifică viața și, bineînțeles, sunt învestite și cu multă încredere de participanții în procedurile invocate. Felicitări!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră și propunerea legislativă.

Punctul 6, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

Inițiatorul este prezent?

Nu este prezent.

Din partea Guvernului României, pentru această...

Domnul Valentin Iliescu e trecut aici, la mine.

Cine prezintă poziția Guvernului la această...?

Domnul Valentin Iliescu. Microfonul 10.

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu** – _secretar de stat_

_în cadrul Departamentului pentru relația cu Parlamentul_ **:**

Vot, mâine... luni, pardon, ora 17.00.

Domnule senator Coca, vă rog să faceți anunțul pentru care v-ați anunțat.

Cred că o să mai avem timp pentru un proiect, să începem dezbaterea. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Pentru stenogramă, vreau să fac un anunț.

Pentru că acum am intrat în posesia procesului-verbal, vreau să anunț colegii și Senatul că domnul Agrigoroaei Ionel este, începând de astăzi, secretarul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Punctul 7, Proiectul de lege privind securitatea cibernetică a României.

Cerere de reexaminare.

## Mulțumesc mult, domnule președinte.

Bună ziua doamnelor și domnilor senatori!

Propunerea legislativă are ca obiect completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, în sensul instituirii interdicției de a exercita demnități și funcții publice pentru persoanele care au avut calitatea de lucrători ai Securității sau colaboratori ai acesteia.

Guvernul României, prin punctul său de vedere, apreciază că Parlamentul este singurul în măsură să se pronunțe asupra adoptării acestei propuneri legislative.

Mulțumesc tare mult.

Din partea comisiei, domnul vicepreședinte, vă rog, Ovidiu Donțu.

Consiliul Legislativ a analizat propunerea legislativă și a avizat negativ.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități au avizat negativ propunerea legislativă.

Propunerea legislativă s-a aflat pe ordinea de zi a ședințelor comisiei din zilele de 10 și 31 martie 2015.

În ședința din 31 martie 2015, membrii Comisiei juridice au hotărât, cu unanimitatea de voturi ale celor prezenți, să adopte raport de respingere.

Comisia juridică supune spre dezbatere și aprobare plenului raportul de respingere a propunerii legislative.

Mulțumesc tare mult. Dezbateri generale? Nu sunt. Le declar închise.

Din partea Guvernului României, domnul ministru Iliescu. Vă rog.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Referitor la Proiectul de lege privind securitatea cibernetică a României, Curtea Constituțională a formulat numeroase observații asupra legii, a constatat în concluzie că Legea privind securitatea cibernetică a României este viciată în integralitatea ei, astfel că obiecția de neconstituționalitate urmează a fi admisă și constatat neconstituțional actul normativ în ansamblul său.

Pe cale de consecință, încetează procesul legislativ în privința respectivei reglementări, evident, concluzie la care Guvernul nu poate decât să achieseze, să fie de acord.

În consecință, vă propune respingerea proiectului de lege.

Mulțumesc, domnule ministru.

Comisia de specialitate, domnule senator Donțu, vă rog.

În ședința din 31 martie 2015, membrii prezenți ai Comisiei juridice au analizat legea trimisă la promulgare, respinsă de Camera Deputaților ca urmare a reexaminării ei, și Decizia Curții Constituționale nr. 17/2015 și au hotărât să adopte, cu unanimitate de voturi ale membrilor prezenți, un raport de respingere.

Prin conținutul său normativ, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice și urmează să fie supus votului plenului Senatului împreună cu raportul de respingere.

Mulțumesc. Dezbateri generale.

Fiind vorba de o decizie a Curții Constituționale, dezbaterile generale le declar închise.

Vot, luni, ora 17.00. Și – cred că ultimul proiect pe care-l putem dezbate astăzi – punctul 8, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind noul Cod penal.

Inițiatorul este prezent?

Nu este prezent.

Din partea Guvernului României este prezent domnul secretar de stat Liviu Stancu, de la Ministerul Justiției.

Vă rog, punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Liviu Stancu** _– secretar de stat în Ministerul Justiției_ **:**

Distinse domnule președinte,

Distinse doamne senator,

Distinși domni senatori,

Subliniem faptul că textele propuse reiau cuprinsul art. 236 din Codul penal din 1969, articol care a fost considerat a nu mai fi necesar odată cu revizuirea legislației penale și elaborarea unui Cod penal.

Renunțarea la infracțiunea de ofensă adusă unor însemne reprezintă concluzia la care s-a ajuns în urma analizării necesității acestei incriminări pe care chiar Parlamentul României a dezbătut-o și față de care a decis.

Pentru acest motiv, Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative la care am făcut referire.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Comisia de specialitate, domnul vicepreședinte Donțu. Vă rog.

În ședința din 31 martie 2015, membrii Comisiei juridice au analizat inițiativa legislativă și au hotărât să adopte, cu majoritatea de voturi ale membrilor prezenți, un raport de respingere.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc. Dezbateri generale? Nu sunt. Le declar închise. Vot, luni, ora 17.00.

Distinși colegi,

Aducându-vă la cunoștință... reamintindu-vă că, mâine, de la 10.30, vor intra pe ordinea de zi și cele două legi care au fost aprobate astăzi în Comisia specială pentru Codul electoral și avem și un program destul de încărcat, vă doresc o după-amiază frumoasă și permiteți-mi să închei ședința de astăzi!

Mulțumesc.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|814011]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 69/27.IV.2015 conține 16 pagini.**

Prețul: 40,00 lei