Stenogramă plen

Îl rog pe domnul secretar Mario Oprea să facă un apel nominal.

Bună ziua tuturor!

|Bună ziua tuturor!|| |---|---| |Agrigoroaei Ionel<br>Andronescu Ecaterina|prezent| |Anghel Adrian<br>Anghel Cristiana Irina<br>Antonescu George Crin Laurențiu<br>Arcaș Viorel<br>Ardelean Ben Oni|învoită| |Ariton Ion|| |Atanasiu Teodor|prezent| |Badea Leonardo|prezent| |Badea Viorel Riceard|prezent| |Banias Mircea Marius|prezent| |Barbu Daniel Constantin|prezent| |Barbu Tudor|prezent| |Bădălău Niculae|prezent| |Bălu Marius|| |Belacurencu Trifon|prezent| |Bereanu Neculai|prezent| |Biró Rozalia Ibolya|prezentă| |Blaga Vasile||

|Boagiu Anca Daniela|prezentă| |---|---| |Boboc Cătălin|| |Bodea Cristian Petru|| |Bodog Florian Dorel|prezent| |Boeriu Valeriu Victor|prezent| |Bota Marius Sorin Ovidiu|prezent| |Bujor Dumitru Marcel<br>Bumbu Octavian Liviu|prezent<br>prezent| |Burlea Marin|| |Butnaru Florinel|prezent| |Butunoi Ionel Daniel<br>Cadăr Leonard|concediu| ||medical| |Calcan Valentin Gigel|| |Câmpeanu Mariana|prezentă| |Chelaru Ioan|| |Chiriac Viorel|prezent| |Chiru Gigi Christian|prezent| |Chiuariu Tudor Alexandru|| |Coca Laurențiu Florian|prezent| |Constantinescu Florin|| |Cordoș Alexandru|| |Corlățean Titus|prezent| |Coste Marius|prezent| |Costoiu Mihnea Cosmin|prezent| |Cotescu Marin Adrănel|| |Crețu Gabriela|prezentă| |Cristache Iulian|prezent| |Cristina Ioan|prezent| |Croitoru Cătălin|prezent| |Deneș Ioan|prezent| |Dincă Mărinică|| |Dobra Dorin Mircea|| |Dobrițoiu Corneliu|prezent|Obreja Marius Lucian|prezent| |---|---|---|---| |Donțu Ovidiu Liviu||Oprea Dumitru|prezent| |Dumitrescu Cristian Sorin|prezent|Oprea Gabriel|Guvern| |Dumitrescu Florinel|prezent|Oprea Mario Ovidiu|prezent| |Dumitrescu Iulian||Oprea Ștefan Radu|| |Durbacă Eugen||Pașca Liviu Titus|prezent| |Duruț Aurel|prezent|Pașcan Emil Marius|prezent| |Ehegartner Petru|prezent|Pataki Csaba|| |Federovici Doina Elena|prezentă|Pavel Marian|prezent| |Fifor Mihai Viorel|prezent|Păran Dorin|prezent| |Filip Petru<br>Firea Gabriela<br>Florian Daniel Cristian<br>Flutur Gheorghe<br>Frătean Petru Alexandru<br>Geoană Mircea Dan<br>Ghilea Găvrilă<br>Ghișe Ioan<br>Grapă Sebastian<br>Grigoraș Viorel<br>Hașotti Puiu<br>Ichim Paul<br>Igaș Traian Constantin<br>Iliescu Lucian<br>Ilieșiu Sorin<br>Ioniță Dan Aurel<br>Iovescu Ioan<br>Isăilă Marius Ovidiu|prezent<br>concediu<br>medical<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>delegație<br>prezent<br>prezent<br>prezent|Păunescu Teiu<br>Pelican Dumitru<br>Pereș Alexandru<br>Pop Gheorghe<br>Pop Liviu Marian<br>Popa Constantin<br>Popa Florian<br>Popa Ion<br>Popa Mihaela<br>Popa Nicolae Vlad<br>Popescu Corneliu<br>Popescu Dumitru Dian<br>Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton<br>Purec Ion Simeon<br>Rădulescu Cristian<br>Rogojan Mihai Ciprian<br>Rotaru Ion<br>Saghian Gheorghe|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>Guvern<br>prezent<br>prezent<br>prezentă<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Jipa Florina Ruxandra||Savu Daniel|| |Klárik László Attila|prezent|Sârbu Ilie|prezent| |László Attila||Severin Georgică|prezent| |Lazăr Sorin Constantin|prezent|Silistru Doina|prezentă| |Luchian Dragoș|prezent|Stuparu Timotei|prezent| |Luchian Ion|prezent|Suciu Matei|prezent| |Marian Dan Mihai||Șova Dan Coman|| |Marian Valer||Tánczos Barna|| |Marin Nicolae||Tămagă Constantin|| |Markó Béla||Tătaru Dan|| |Mazăre Alexandru||Tătaru Nelu|prezent| |Mihai Alfred Laurențiu Antonio||Teodorovici Eugen Orlando|Guvern| |Mihai Cristian Dănuț|prezent|Tișe Alin Păunel|prezent| |Mihai Neagu|prezent|Toma Ion|prezent| |Mihăilescu Petru Șerban||Todirașcu Valeriu|prezent| |Miron Vasilica Steliana|prezentă|Tomoiagă Ștefan Liviu|| |Mitu Augustin Constantin|prezent|Tudor Doina Anca|prezentă| |Mocanu Victor<br>Moga Nicolae<br>Mohanu Nicolae<br>Motoc Octavian<br>Mutu Gabriel<br>Nasta Nicolae<br>Năstase Ilie<br>Neagu Nicolae<br>Neculoiu Marius<br>Nicoară Marius Petre<br>Nicolae Șerban<br>Nistor Vasile<br>Niță Mihai|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent|Țapu-Nazare Eugen<br>Ungureanu Mihai Răzvan<br>Valeca Șerban Constantin<br>Vasiliev Marian<br>Vâlcov Darius Bogdan<br>Vegh Alexandru<br>Verestóy Attila<br>Vochițoiu Haralambie<br>Voinea Florea<br>Volosevici Andrei Liviu<br>Vosganian Varujan<br>Zisu Ionuț Elie|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Nițu Remus Daniel||99, domnule președinte.||

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Declar deschisă ședința plenului Senatului din data de 19 mai 2015, la ora 15.00, și vă anunț că din totalul de 168 de senatori și-au înregistrat prezența, prin apel nominal, cvorumul de 99... 99 de colegi, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit; este de minimum 85.

Ședința plenului este condusă de vicepreședintele Cristian Dumitrescu, asistat de domnii secretari: senator Ion Simeon Purec și Mario Ovidiu Oprea – senator.

Domnilor colegi, vă rog să luați loc în bancă. Programul de lucru v-a fost distribuit. Da?

9.00–13.00 – comisii; 13.00–15.00 – pauză; 15.00–17.00 – plen.

În legătură cu programul sunt observații?

Dacă nu sunt, supun la vot programul de astăzi.

Doamnelor și domnilor, am deschis votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

76 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere. Programul a fost aprobat.

Ordinea de zi v-a fost distribuită.

Sunt intervenții, observații în legătură cu ordinea de zi? Nu sunt.

Supun la vot ordinea de zi, cu rugămintea să votăm ordinea de zi.

Doamnelor și domnilor senatori, vă rog să vă exprimați prin vot.

**:**

Domnul senator Barbu, pe procedură.

Cu 87 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, a fost aprobată ordinea de zi. Pe procedură, domnul senator Barbu.

## **Domnul Tudor Barbu:**

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

Grupul senatorial al Partidului Național Liberal, susținut fiind demersul de 53 de senatori, în temeiul art. 67 și 112 din Constituția republicii și al art. 153 și 157 din Regulamentul de funcționare al Senatului, depune la Camera superioară moțiunea simplă cu titlul „Să oprim jaful! Agricultura țării și peste un milion de fermieri se zbat între secera lui Daniel Constantin și ciocanul lui Victor Ponta”.

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Verificați, domnule secretar. Verificați semnăturile.

Când o discutăm?

Stimate doamne și stimați domni senatori,

Am să mă îndrept către Grupul parlamentar al PNL, cu rugămintea de a semna domnul lider de grup adresa de înaintare. Și am înțeles că sunt 53 de semnături, nu 54, da?

Poftiți ciocanul.

Vă mulțumesc.

Președintele Senatului... am îndeplinit formalitatea, am controlat numărul de semnături și am să rog... și o să înaintez președintelui Senatului, care va..., în termenele prevăzute de regulament, va stabili data la care va fi dezbătută această moțiune simplă.

Doamna senator Popa Mihaela, microfonul 2.

Domnule președinte, o chestiune de procedură.

Aș vrea să revenim la ceea ce Camera Deputaților nu a abandonat, și anume când un senator are o inițiativă, să fie chemat în comisie, să fie invitat pentru a-și putea susține inițiativa.

Vreau să vă spun că, azi, la Comisia pentru învățământ a fost o inițiativă a mea privind depolitizarea educației. Am urmărit pe site, nu am văzut, nu am fost invitată. Și aș vrea, și ca procedură, și pentru ceilalți colegi, să reluăm acest lucru, pentru că este un lucru benefic pentru democrație. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Nu, este uzuală această procedură. Probabil că a fost o întâmplare și sigur o să atragem atenția tuturor comisiilor să îndeplinească această procedură de invitare, care este obligatorie.

Da, vă rog, doamnă Popa.

Eu am menționat că nu a fost făcută și de aceea rog să se revină, pentru că vreau să-mi susțin această inițiativă în fața comisiei și să se reia discuția despre această lege, pentru că s-a încălcat un drept, care este trecut în regulamentul parlamentarilor.

O să ridic această discuție și această problemă în Biroul permanent, să vedem cum putem să reglementăm această situație.

Domnul senator Hașotti, microfonul 2.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

## Vă mulțumesc.

O foarte scurtă declarație. Eu am semnat moțiunea pentru agricultură, dar nu sunt de acord cu titlul ei. Nu ne-am OTV-izat.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor senatori,

La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi avem aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 25–30 mai 2015.

Luni, 25 mai – activități în circumscripțiile electorale. Da? Marți, 26 mai – de la 9.00 la 11.00 –, comisii; de la 12.30 – ședința pregătitoare. Și decurge ziua cu vot final la ora 17.00, până la ora 19.45. Nimic deosebit.

Deci ziua de marți este zi de luni. Da? Miercuri avem programul zilei de marți. Joi avem programul zilei de miercuri. Da? ## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Programul se translatează cu o zi.

Deci se translatează cu o zi, nu mai insist, știți care sunt procedurile.

Doamnelor și domnilor, sunt observații în legătură cu programul pentru săptămâna 25–30 mai?

Nu sunt.

Atunci, supun la vot programul pentru săptămâna 25–30 mai.

Doamnelor și domnilor, deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

79 de voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere.

A fost aprobat programul.

Domnul senator Pașca, microfonul 2, procedură.

## **Domnul Liviu Titus Pașca:**

Voiam să vă întreb dacă săptămâna viitoare este programul de miercurea asta. Nu?

Mulțumesc.

Se susține.

Doamnelor și domnilor, supun la vot. Doamnelor și domnilor senatori, am deschis votul. Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 80 de voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere, procedura a fost aprobată.

2. Propunerea legislativă privind modificarea și

completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Susține cineva procedura? Nu... Da.

Domnul senator Popa, microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Susțin procedura de urgență, având în vedere că este vorba de Colegiul Medicilor, ale cărui alegeri vor începe cu luna octombrie.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Revin. Deci luni este activitate...

A, a fost un spirit de glumă. Credeam că n-ați înțeles. Dar eu, știindu-vă pe dumneavoastră, am vrut să insist, să înțelegeți.

Mulțumesc.

La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi avem notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului la data de 14 mai 2015, a următoarei inițiative legislative:

- Propunere legislativă – Lege pentru instituirea Zilei

- creației populare.

Inițiativa legislativă se consideră adoptată prin împlinirea termenului, în conformitate cu art. 75 alin. (2) teza a III-a din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 145 alin. (2) din Regulamentul Senatului, și urmează să fie transmisă Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare în calitate de Cameră decizională.

Punctul 3, secțiunea I a ordinii de zi, aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea unor inițiative legislative:

1. Proiectul de lege privind anularea unor obligații fiscale. Microfonul 10, domnul secretar de stat Iliescu.

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu** _– secretar de stat_

_Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Guvernul vine în fața dumneavoastră solicitându-vă aprobarea procedurii de urgență pentru un proiect de lege prin care reglementează anularea unor obligații fiscale stabilite de organul fiscal, prin decizie de impunere emisă și comunicată contribuabilului, ca urmare a reconsiderării sau reîncadrării unor activități de activitate independentă pentru perioadele fiscale de până la 1 iunie 2015 și neachitate.

## Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor, se susține. Supun la vot solicitarea.

Doamnelor și domnilor senatori, deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

84 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere. Procedura de urgență a fost aprobată.

3. Propunere legislativă pentru modificarea art. 287 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

- Susține cineva procedura de urgență?

Nu se susține, nu se aprobă.

4. Propunerea legislativă pentru completarea Legii

nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri.

Susține cineva procedura de urgență? Nu susține, nu se aprobă.

## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Domnul Rogojan.

Domnul Rogojan.

Mă scuzați. Adică nu mă scuz, scuz pe cine nu m-a anunțat.

Microfonul 3.

Deci susțineți procedura, da?

Da, se susține.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Se susține. Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor, supun la vot. Vă rog să vă exprimați prin vot.

Propunerea privind consumul ilicit de droguri, da? 72 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere. S-a aprobat. Punctul 5 al ordinii de zi...

5. Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 8 din Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope.

Se susține procedura de urgență? Da.

## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Domnul Rogojan.

Se susține.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnul senator Rogojan susține. Doamnelor și domnilor, supun la vot solicitarea. Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 82 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 3 abțineri, s-a aprobat procedura de urgență.

Punctul 6 al ordinii de zi...

6. Propunerea legislativă pentru completarea Legii organizării și funcționării statisticii oficiale în România nr. 226/2009.

Susține cineva?

Nu susține, nu se aprobă.

7. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice.

Doamnelor și domnilor, cine susține procedura de urgență?

Nu se susține, nu se aprobă.

7... 8. Propunerea legislativă privind acordarea pensiei de serviciu pentru membrii personalului diplomatic și consular. Susține cineva procedura de urgență?

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Domnul Anghel Stanciu.

Domnul Stanciu, microfonul 5.

Domnule deputat Stanciu, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Onorat prezidiu,

Distinse doamne și distinși domni senatori,

Așa după cum ați constatat în ultima perioadă, conform Programului de guvernare asumat de o mare majoritate, se face dreptate până la capăt. Personalul navigant și aviatorii și-au primit drepturile. Grefierii și-au primit drepturile.

Iată că în această lume tensionată încercăm să repunem la locul lor personalul diplomatic și consular.

De aceea, credem că urgența este absolut necesară și ea justifică pe deplin cererea noastră.

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor, supun la vot solicitarea. Am deschis votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

81 de voturi pentru, două voturi împotrivă, 6 abțineri. A fost aprobată procedura de urgență. Punctul 8...

9. Propunerea legislativă privind modificarea și

completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, cu modificările ulterioare.

Susține cineva?

Domnul deputat Stanciu, microfonul 5.

Mulțumesc, domnule președinte. Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați domni senatori,

Iată că suntem în fața celor care ne ajută să facem din actul de legiferare un act performant.

Este timpul să-și recâștige și ei drepturile tăiate și, în felul acesta, să-i încurajăm și pe cei care sunt, și pe cei care vin. Cred că este un act de dreptate cu care veți fi de acord. Vă mulțumesc anticipat.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Doamnelor și domnilor, supun la vot. S-a susținut procedura. Supun la vot solicitarea de procedură de urgență. Deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

86 de voturi pentru, două voturi împotrivă și nicio abținere. S-a aprobat procedura de urgență. Punctul 10...

10. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul.

Susține cineva?

Da, domnule senator... Nu, că e și domnul senator...

... Bota, microfonul 3.

Domnul senator Bota, microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Se susține. O susținem, pentru că este de maximă importanță pentru scutirea de cheltuieli din partea primăriilor în perioada următoare.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor, supun la vot solicitarea susținută. Deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Îl salutăm pe distinsul senator... deputat Stanciu.

74 de voturi pentru, un vot împotrivă și o singură abținere. A fost aprobată.

12. Propunere legislativă pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului... ## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

11.

11. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcții.

Susțineți, da? Domnul senator Bota, microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

E legată de inițiativa precedentă și reglementează eliberarea autorizației de construcții, în special în zonele de interes turistic.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor senatori, s-a susținut procedura de urgență.

Deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

S-a aprobat procedura de urgență. Punctul 12...

12. Propunerea legislativă pentru declararea zilei de

- 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon.

Domnul senator Titus Corlățean susține.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Susțin procedura de urgență pentru acest proiect legislativ, care este important pentru simbolistica istorică a statului român.

Procedură de urgență, cu atât mai mult cu cât ziua de 4 iunie, ziua semnării Tratatului de la Trianon, se apropie și ar fi tare bine dacă am putea marca dezbaterea și adoptarea în contextul acestei zile.

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Doamnelor și domnilor, s-a susținut procedura de urgență. Deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot în legătură cu solicitarea menționată.

S-a aprobat solicitarea și pentru propunerea de urgență. Punctul 4 al ordinii de zi, proiectul de hotărâre privind consultarea parlamentelor naționale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona:

– Proiectul de hotărâre cu privire la Documentul comun de consultare al Comisiei Europene și al Înaltului reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate – Către o nouă politică europeană de vecinătate – JOIN(2015) 6 final.

Raport, Comisia pentru afaceri europene și Comisia pentru politică externă.

O invit pe doamna senator Boagiu, microfonul 7... 6 sau 7 pentru a prezenta raportul.

Mulțumesc.

Comisia pentru afaceri europene și Comisia pentru politică externă au fost sesizate de Biroul permanent în vederea întocmirii unui raport comun la Documentul JOIN 6 din 2015, document final, document comun de consultare „Către o nouă politică europeană de vecinătate”.

Dezbaterea a avut loc în ședința comisiilor din 13 mai, în prezența reprezentanților MAE, Ministerului Apărării, Dezvoltării și Administrației Publice și Institutului European Român.

Comisia pentru apărare și ordine publică a transmis punct de vedere, iar în cadrul Comisiei pentru afaceri europene raportor a fost domnul senator Titus Corlățean.

Obiectivul Documentului de consultare al Comisiei și al Înaltului reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politică de securitate este definirea cadrului pentru o reexaminare a politicii europene de vecinătate.

Procesul lansat pleacă de la o serie de constatări privind situația din vecinătate, care este mai puțin stabilă decât în urmă cu 10 ani.

Nouă politică de vecinătate urmărește revizuirea bazelor și acoperirea geografică cu obiectivul eficientizării ei, subsumată obiectivelor strategice privind promovarea unei arii de stabilitate, de securitate și prosperitate comune la frontierele externe ale Uniunii Europene.

Documentul este structurat în patru secțiuni, care tratează aspectele introductive, lecții învățate, edificarea unor parteneriate mai specializate și mai bine adaptate, pași de urmat.

În secțiunile 2 și 3 sunt incluse chestionare menite să contureze posibile opțiuni pentru direcțiile viitoare de dezvoltare ale politicii europene de vecinătate.

În urma dezbaterii în cadrul ședinței, Comisia pentru afaceri europene și Comisia pentru politică externă au propus adoptarea unei opinii cu următoarele elemente de mesaj...

Domnule președinte de ședință, am să citesc doar elementele de mesaj, pe scurt. Documentul este unul complex și foarte bine elaborat și grație efortului depus de către raportorul comisiei, urmând ca, apoi, să dezbatem, împreună cu colegii, în plenul Senatului, principalele idei pe care Senatul României, prin proiectul de hotărâre, le va transmite.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Deschid dezbaterile generale. Doamna senator Crețu, microfonul 3.

## **Doamna Gabriela Crețu**

**:**

Raportorul.

A, raportorul.

Dau cuvântul domnului raportor, senatorul Titus Corlățean, să prezinte punctul de vedere al raportorului.

## **Domnul Titus Corlățean:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege și stimați colegi,

Parlamentul României a fost solicitat de Comisia Europeană și Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politică de securitate să exprime o opinie, un punct de vedere în legătură cu un document extrem de important, cel referitor la modul în care Uniunea Europeană își va desfășura în anii următori politica de vecinătate atât în sud, cât și în est, într-un moment al reconfigurării fundamentale a acestei politici.

Ceea ce... Răspunzând acestei exigențe... ceea ce vă propun... Comisia pentru afaceri europene – doamna președinte Boagiu a prezentat raportul comun – și Comisia pentru politică externă – domnul președinte Filip a coordonat, împreună cu doamna președinte Boagiu, dezbaterile și audierile – vă propun un exercițiu politic de dezbateri, poate nu în premieră, dar unul foarte serios și vă invit să-l tratăm foarte serios.

Voi spune, de la bun început, că a fost un exemplu absolut pozitiv în care puterea și opoziția reprezentate în Senat au știut să conlucreze într-un interes al României, care se transferă în plan european într-un moment critic.

Este un moment critic, pentru că atât evoluțiile dramatice din sudul... din flancul sudic, cu tot ceea ce se întâmplă, inclusiv cu valul de emigrații ilegale și ce se întâmplă în materie de securitate acolo și reverberațiile asupra statelor membre, mai ales cele din sudul Uniunii Europene, plus evoluțiile dramatice de securitate din spațiul Mării Negre, începând cu Ucraina, acestea determină în clipa de față Uniunea Europeană să-și reconsidere, să lucreze la reconsiderarea politicii sale de vecinătate. Or, România nu are cum să lipsească dintr-un astfel de exercițiu. Este, din câte cunosc eu, pentru prima oară când, de o manieră foarte serioasă și profundă, Parlamentul României, complementar cu ceea ce Guvernul are datoria să facă, contribuie la un efort al României de a determina, în sensul intereselor României, un alt tip de politică europeană, vecinătate în est, mai ales în est și în sud.

S-a spus – și deschid o paranteză – nu o dată că Parlamentul României lucrează superficial, privilegiază alt tip de discuții și de interese. E un exemplu și m-aș bucura să fie preluat de mass-media, un exemplu pozitiv în care Parlamentul României a lucrat foarte serios, și mă refer aici în primul rând la Senatul României. Și Camera are o procedură similară.

Doamna senator Crețu, microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Permiteți-mi să fac un comentariu de natură mai generală, dat fiind că nu avem prea des ocazia să facem asemenea comentarii pe tema politicilor europene.

Uniunea Europeană a acționat timp de decenii în baza unor valori asumate înscrise în tratate, pacea și multilateralismul fiind definitorii pentru relațiile internaționale.

Odată cu triumful viziunii neoliberale, Uniunea a început să facă concesii de nepermis.

Asistăm, mai ales după criza economică, la o disjuncție între valorile declarate și interesele urmărite.

Recunoașterea de către o majoritate a statelor membre, fără România, a Declarației unilaterale de independență a Kosovo a fost momentul de inflexiune în acest plan. Declaram, în 17 februarie 2008, în Parlamentul European, de acea dată, că asistăm la sfârșitul ordinii juridice postbelice, pentru că nu există fapte sui-generis în istorie. Nimeni nu va putea împiedica alt stat să invoce acest precedent. Și nu l-a putut invoca... împiedica. Mă iertați!

Motivul revizuirii politicii de vecinătate este acela că, aparent, ea nu și-a atins obiectivele. Dacă scopul este cel declarat, crearea unui spațiu de stabilitate și bunăstare la granița Uniunii, atunci scăderea cu 17% a PIB-ului Ucrainei anul trecut, ca și conflictul sângeros din partea sa estică sunt ilustrarea unui eșec, cel al Parteneriatului Estic, explicabil, de altfel, atât prin deficiențele sale de concepție, cât mai ales prin cele de implementare. Dacă scopul însă a fost fragilizarea statelor din regiune pentru a le transforma în piețe libere pentru diverse interese economice, atunci e un succes glorios, dar nu pentru statele sau cetățenii europeni. Nu vă faceți iluzii! Asistăm la o luptă între corporații și state, care este pe cale de a fi câștigată de primele, prin reducerea statelor doar la funcțiile securitare și de control al populației. Uneori pare o luptă care se duce și între state și-i răscolită toată istoria și folosită ca armă de luptă. Se poate spune și așa. Dar e o luptă între statele total captive acestor interese și cele care vor să scape încă.

Unde se află România? Noi, din păcate, suntem, uneori, atât de pro unii și atât de anti alții, încât nu realizăm că avem orgolii și răbufnim uneori surprinzător, dar nu avem definite clar propriile noastre interese. Dacă le-am defini, am spune că susținem perspectiva europeană a Ucrainei, dacă ea va oferi garanții privind respectarea drepturilor minorităților și conservarea limbii și culturii românilor ucraineni, nu necondiționat, mai ales că știm bine că suntem în tabăra looserilor în ceea ce privește extinderea.

Mulțumesc. Domnul senator Filip. Microfonul 4.

Mulțumesc domnule președinte, Stimați colegi,

Este un subiect care, la prima vedere, într-o asemenea formă de dezbatere poate că nu ar fi așa de atractiv, deși subiectul politicii europene de vecinătate poate că ne-ar interesa mult mai mult dacă am fi în situația Italiei.

Poate că ne-ar interesa mult mai mult dacă am fi în vecinătatea Ucrainei, pe partea războiului, evident.

Această problemă a Parteneriatului Estic sigur că a apărut într-o realitate mai acută în acest moment și sigur că dezbaterile coordonate de Comisia Europeană, de înaltul

reprezentant Mogherini se referă în documentul de bază la o vecinătate a Uniunii Europene de 16 state.

Întrebarea pe care Comisia Europeană o adresează parlamentelor naționale foarte serios este aceea de a vedea poziții coerente în a ști ce să facă.

Problema nu este simplă, pentru că, de fapt, antrenează, pe o politică sustenabilă pe termen lung, surse financiare. Problema Uniunii Europene, a Comisiei Europene, în acest mandat, pe această politică europeană de vecinătate este: există fonduri pentru a fi cheltuite sau nu? Pentru că fondurile, în acest moment al exercițiului pe care-l avem în acest moment, 2014–2020, sunt cele pe care le știm. Dacă pe politica de vecinătate vor fi cheltuiți banii, evident se vor lua din altă parte. De unde? De la fonduri de coeziune, de la fonduri de investiții, de la fonduri de planuri, programe operaționale.

Acesta este după părerea mea una dintre problemele importante ale Comisiei Europene adresate parlamentelor naționale.

Stimați colegi din parlamentele naționale, aveți grijă, că această problemă de vecinătate vă interesează. Nu este o chestiune numai declarată. Exercițiul dezbaterii de astăzi din Senat poate că... și sigur este un exercițiu pe care, probabil, nu l-am mai făcut de mult pe o astfel de temă sau nu l-am mai făcut – nu știu, eu nu-mi aduc aminte –, ar fi trebuit să fie făcut într-o sesiune specială.

Nu am făcut-o dintr-un motiv foarte practic: în 21–22 luna aceasta are loc la Riga summitul pe Parteneriatul Estic, unde, în discuție directă cu domnul ministru de externe Aurescu, a rămas că un astfel de document discutat în Senatul României poate reprezenta un document de plecare în dezbaterea cu poziția României la summitul de la Riga, de altfel, un summit foarte complicat pentru perspectiva Parteneriatului Estic în care au mai rămas aceste trei țări: Ucraina, Moldova și Georgia, din cele șase cu care s-a pornit Parteneriatul Estic în 2009. Deci situația este mult mai complicată decât putem noi să discutăm în câteva minute pe care le avem la dispoziție.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Da.

**Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Domnul Motoc.

Domnul senator Motoc. Urmează doamna senator Popa.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Acest subiect al politicii de vecinătate este unul extrem de generos. Este generos pentru Uniunea Europeană și unul de importanță deosebită pentru un stat ca România, care se află în această zonă-tampon confruntată cu atâtea probleme în ultima vreme.

Colegul meu, domnul senator Filip, își exprima anumite rezerve în privința disponibilității unor resurse care să fie atrase în zona politicii de vecinătate fără a fi afectate anumite zone de finanțare, în care suntem interesați. Eu aș dori să spun că acest pericol este unul înlăturat, din cauza incapacității demonstrate de noi până acum de a accesa fondurile europene la o valoare care să demonstreze că putem să luăm tot ceea ce Comisia ne pune la dispoziție. Și nu părem să fim capabili în perioada imediat următoare să ne modificăm, să schimbăm în mod categoric această capacitate de a accesa fondurile europene.

Deci aceste resurse pe care Comisia Europeană le poate aloca politicii de vecinătate sunt extrem de necesare în această nouă conjunctură creată, cel puțin în zona estică de vecinătate a Uniunii Europene. Trebuie să ținem seama de faptul că state ca Moldova și Ucraina, în care trăiesc foarte mulți români, se consideră, în acest moment, abandonate într-o oarecare măsură și de un stat ca România, care pare, în ultima vreme cel puțin, prin declarațiile politice, că consideră o cauză pierdută cea a atragerii Moldovei și Ucrainei în zona Uniunii Europene. Este un lucru pe care nu trebuie să-l abandonăm și eu cred că, în poziția noastră, de stat-tampon în această zonă extrem de fierbinte, trebuie să milităm pe toate fronturile, să zic așa, chiar dacă și acest termen capătă un aspect belicos – pe toate fronturile –, pentru a asigura o perspectivă pentru aceste state care stau la poarta Uniunii Europene și, îndreptându-și ochii spre est, văd că perspectiva aceea nu-i încântă absolut deloc. Vă mulțumesc.

Doamna senator Popa, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Iată că după ce, acum câteva săptămâni, am discutat și am dezbătut aici, în plenul Senatului, pachetul pe energie,

comunicările Comisiei Europene către Parlamentul European, astăzi discutăm, cu aceeași responsabilitate, despre o nouă politică europeană de vecinătate. Este un lucru bun pentru Senatul României și vreau să le amintesc colegilor mei că tot aici, în Senatul României, am votat Legea de cooperare între Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene. Este un punct de plecare și un lucru bun pentru a dezbate și a aproba politicile europene. Mulțumesc.

Domnul senator Filip. Da. Din nou. Microfonul 4.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În general, nu sunt omul de a da replici cuiva și nu acesta este motivul venirii mele la microfon. Poate nu am fost suficient de explicit. Când am discutat de posibila repoziționare a fondurilor europene, nu am făcut vorbire despre România, atenție! Am vorbit despre Uniunea Europeană și de politicile europene. Am depășit cadrul acesta, românesc, care, într-adevăr, ne inflamează și putem să spunem: ba tu ești frumos, ba tu ești urât. Nu. Am discutat despre cadrul european în care Înaltul reprezentant ne pune problema: care este poziția dumneavoastră?

Deci am vrut să fac această precizare ca să fiu bine înțeles. Nu am făcut un comentariu de altă natură. Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc foarte mult. Doamnelor și domnilor, această procedură...

## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Corlățean.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnul senator...

A! Nu. Aș fi vrut să dau întâi cuvântul și... mi-a solicitat banca ministerială. Este o procedură...

Pentru concluzii sau vreți să interveniți cu titlu personal pe subiect? Poftim?

Poftiți, atunci. Dorește doamna senator Boagiu.

## **Doamna Anca Daniela Boagiu:**

Chiar dacă sunt președintele comisiei și din locul acela am exprimat poziția întregii comisii, ca senator pot să am și alte opinii, pe care nu le-am putut exprima din acel loc, dar care nu sunt divergente cu opiniile colegilor mei.

Aș vrea să spun că, astăzi – și le mulțumesc tuturor colegilor de la toate partidele politice care au fost implicați în elaborarea acestui raport –, facem primul exercițiu, dacă vreți, de solidaritate a noastră, ca membri ai Senatului României, discutând despre un document european extrem de important. De ce spun că este extrem de important? Îmi aduc aminte că prin 2007 încheiam un proces pe care ni l-am dorit cu foarte multă ardoare toți. Toți! Toți românii! Încrederea în Uniune era de 86% în momentul respectiv. Întâmplător, am fost ultimul ministru care a condus procesul de aderare a României la Uniunea Europeană și cred că, de atunci până acum, avem o experiență foarte mare, pe care suntem obligați să o valorificăm la nivel european, și acesta este un moment în care vocea noastră, prin Senatul României și prin hotărârea de astăzi, trebuie să se facă auzită.

Dăm astăzi răspuns la o întrebare extrem de importantă, pe care, până la urmă... care este chintesența documentului de consultare pe care ni l-a transmis Uniunea Europeană, acea întrebare care sună așa: cum ar trebui Uniunea Europeană să asigure realizarea obiectivului pe termen lung stabilit la summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius?

Păi, iată cum ar trebui. Exact așa cum este scris în raportul elaborat de noi, luând în considerare la fel de puternic și la fel de serios nevoile pe care le avem pe granița estică a Uniunii Europene, luând în considerare ceea ce Titus sublinia puțin mai devreme, faptul că discutăm deja despre politică de securitate mai mult decât despre politică de lărgire, extindere, apropiere a unor state încă nemembre ale Uniunii Europene de Uniunea Europeană, discutăm despre resursa pe care o invoca domnul senator Filip, de care avem nevoie și pe care noi am avut-o la dispoziție, am folosit-o pe programele de cooperare cu statele din apropierea României, din vecinătatea noastră, programele cu Ucraina, cu Moldova. Și au fost programe de succes, sunt programe de succes, pe care le-am măsurat din rezultatele prezentate de departamentul care gestionează aceste finanțări la Ministerul Dezvoltării. Au fost sume care au apropiat statele nemembre ale Uniunii Europene de Uniunea Europeană, au fost sume care au obligat statele nemembre să stea la aceeași masă, să negocieze, să facă proceduri comune, să intre în spiritul regulilor democratice de libertate pe care noi le promovăm în Europa.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Vă mulțumesc foarte mult.

Este prezent pe banca ministerială secretarul de stat Ioniță, de la Ministerul Afacerilor Externe, însă nu i-am dat cuvântul în procedura noastră obișnuită, că ne aflăm într-o...

Doamnă președinte!

## Doamnă președinte Boagiu!

Nu i-am dat cuvântul domnului secretar de stat pentru că procedura de adoptare a hotărârii este o procedură strict a Senatului, parlamentară. Însă Domnia Sa este prezent aici, a solicitat să i se dea cuvântul, am așteptat să se închidă dezbaterile Parlamentului, pentru ca să prezinte și un punct de vedere al Guvernului în legătură cu acest document.

- Pe cale de consecință, dacă mai e vreo intervenție... Domnule Corlățean?

- La sfârșit, bine.

Domnul secretar de... Microfonul 8.

Nu trebuie... Aveți banca ministerială, e suficient.

Microfonul 8, domnul secretar de stat Ioniță, din Ministerul Afacerilor Externe.

Aveți cuvântul.

## **Domnul Daniel Ioniță** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori, Distinsă audiență,

Mulțumim pentru implicarea Senatului României și felicitări pentru această salutară inițiativă!

Din start, aș evidenția importanța coordonării interinstituționale, precum și coerența și coordonarea mesajului de politică externă. Vă asigur că la nivelul Ministerului Afacerilor Externe vom ține cont de recomandările dumneavoastră.

Procesul de reflecție de la nivelul Parlamentului ne ajută pe noi, la nivelul Executivului, să urmărim coerent, eficient și coordonat obiectivele noastre comune de politică externă, în general, și de afaceri europene, în special.

Pe fond, aș dori să mă refer la cinci chestiuni. 1. În viziunea României, procesul de reformă a politicii europene de vecinătate va trebui să se deruleze în continuare pe coordonatele promovării susținute a principiilor diferențierii și responsabilizării în raporturile UE cu statele partenere, concepte vizând un pragmatism sporit în cooperarea bilaterală și care reflectă, în același timp, gradul de angajament...

Domnule senator Saghian!

## **Domnul Daniel Ioniță:**

...voința politică și progresele efective înregistrate...

Domnule senator Saghian!

...de statele din est pe calea reformelor.

2. În același timp, avem în vedere aplicarea principiului diferențierii atât între statele vizate de PEV, cât și între regiuni.

Din această perspectivă, considerăm că perspectiva sau vocația europeană a statelor partenere aparținând dimensiunii estice a PEV nu poate fi ignorată sau minimalizată, aspect aflat, de altfel, în deplină concordanță cu prevederile în domeniu ale Tratatului de la Lisabona.

3. Îmi face plăcere să vă informez că, în cadrul procesului de revizuire a PEV, România a avansat propunerea de înființare a unor platforme de dialog permanent cu partenerii din vecinătatea UE, precum și cu vecinii vecinilor, așa-numitele Security Trust, cu posibilitatea asocierii, în anumite condiții, a unor actori globali și/sau regionali interesați cu obiectivul ameliorării climatului regional de încredere.

4. La summitul de la Riga susținem că Uniunea va trebui să exprime un angajament și o abordare cât mai ambițioase, să reafirme în mod clar angajamentul UE față de vecinătatea estică și să ofere o perspectivă neechivocă de aprofundare în continuare a relațiilor statelor partenere cu UE, în conformitate cu opțiunea proeuropeană fermă a statelor partenere cele mai avansate. Republica Moldova este un exemplu în acest sens.

Și ultimul punct. Principalul obiectiv pe termen scurt și mediu este implementarea acordurilor de asociere încheiate cu Republica Moldova, Georgia și Ucraina.

Este important ca angajamentele politice să fie ancorate juridic și deci toate statele membre să asigure finalizarea, cât mai curând posibil, a procesului de ratificare a acordurilor. În prezent, o majoritate a statelor membre a realizat acest obiectiv.

România va pleda în continuare pentru finalizarea cu succes a procesului de ratificare, sens în care, de altfel, contăm și pe sprijinul dumneavoastră, știută fiind importanța diplomației parlamentare în acest proces.

Vă mulțumesc pentru atenție, domnule președinte.

Vă mulțumesc.

În încheiere, domnul ministru Corlățean, microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Voi fi concis, punctând câteva din răspunsurile necesare după intervențiile colegilor și cea a reprezentantului Ministerului Afacerilor Externe.

În primul rând, ca raportor, sunt de acord cu observația colegei Gabriela Crețu. Profilul euroatlantic ne-a determinat să folosim terminologia NATO: „flancul estic”, și nu „vecinătatea estică”.

De acord să votăm acest proiect de hotărâre cu acest amendament, ca, înainte de publicare, să fim siguri cu privire la formula corectă.

Al doilea comentariu. Unul dintre distinșii intervenienți și reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe, secretarul de stat, au ridicat o chestiune pe care doar v-o semnalez, pentru că este importantă. V-o semnalez încă o dată. Comisia Europeană și Înaltul reprezentant propun ca, atunci când discutăm relațiile noastre cu partenerii, deci inclusiv cu partenerii estici – Republica Moldova, Georgia, Ucraina –, să putem discuta și cu vecinii vecinilor noștri. În traducere liberă, modul în care s-ar discuta cu Federația Rusă.

Vă semnalez acest lucru pentru că, în raportul nostru, noi am cântărit foarte bine ce scriem acolo și care e poziția noastră: Trust Fund-ul și ceea ce înseamnă for de dialog pe securitate, da, dar în niciun caz un drept de veto acordat Federației Ruse atunci când decidem noi cu partenerii noștri care este traseul de urmat. E aceeași discuție ca și în cadrul Alianței cu politica de extindere: niciun drept de veto celor care nu sunt direct implicați în acest proces.

3. Absolut de acord, este trecut în proiectul de hotărâre acel aspect al diferențierii de tratament pe baza reformelor, prestației individuale și aspirațiilor individuale ale partenerilor. Lucrăm diferit, individualizat. Cu Republica Moldova, noi, Uniunea Europeană, trebuie să lucrăm într-un anumit fel, pentru că fac reforme, au profil european și doresc integrarea în Uniunea Europeană. Cu Marocul, de exemplu, în sud, lucrăm altfel.

4. Cu privire la afirmația legată de resurse, două clarificări. Rugăminte: să nu facem confuzie între resursele alocate în politica de vecinătate a Uniunii Europene și ce face fiecare stat membru în politica de absorbție a fondurilor europene. Sunt două chestiuni diferite. Aici există un instrument alocat, mai modest, statelor membre în politica de vecinătate. Doamna președinte Boagiu a menționat faptul că, prin Ministerul Dezvoltării, am utilizat banii alocați instrumentului de vecinătate. Deci i-am utilizat.

Doamnelor și domnilor, închei dezbaterile generale.

Vă spun, cu mare sinceritate, că aș fi vrut să intervin și eu la acest punct de vedere. Mă abțin, deși am participat recent la întâlnirea șefilor de parlamente din zona Europa – Mediterana, care a avut ca principal subiect... și s-a adoptat o declarație.

Dorința mea însă este de a transmite Biroului permanent nevoia de a organiza dezbateri separate pe această temă, aceea a avizelor pe care le dăm cu privire la anumite instrumente și documente europene.

În felul acesta ne achităm, pe de o parte, de obligațiile care revin parlamentelor naționale prin Tratatul de la Lisabona, care sunt foarte clare – și exercițiul este timid încă, chiar și pentru România, deși noi am avansat, prin legea pe care o avem în legătură cu discutarea acestor lucruri în raport cu Guvernul României –, și să stabilim, așa cum ne-am propus noi, Biroul permanent, să organizăm dezbateri dedicate numai problemei unor rapoarte ale unor instituții subordonate sau prezentate de instituții care prezintă Parlamentului, să dedicăm și astfel de dezbateri cu un subiect, cu pregătire prealabilă, pentru că subiectul este și specios și cere și anumite cunoștințe de specialitate.

Întorcându-mă la document, întreb banca comisiei, pe raportor și pe distinsa doamnă președinte: introducem ca amendament în hotărâre, peste tot unde se întâlnește sintagma „flancul estic”, „vecinătatea estică”?

Da.

Deci eu am găsit la pagina 3, rândul 4: „Acceptăm dialogul cu vecinii vecinilor săi, de la caz la caz, dar remarcăm că este dreptul suveran al statelor din flancul estic...”, „din vecinătatea estică”, da?

Acesta e singurul amendament.

Doamnelor și domnilor, trecem la procedura de vot. A fost distribuită în format electronic hotărârea. Titlul hotărârii.

Observații? Nu sunt. Supun la vot. Doamnelor și domnilor, am deschis votul. Vă rog să vă exprimați prin vot.

75 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere. Titlul hotărârii a fost adoptat. Art. 1. Observații? Aici introducem amendamentul doamnei senator Crețu, „flancul estic” cu „vecinătatea estică”. Sunt și alte observații? Nu sunt. Supun la vot. Am deschis votul. Vă rog să vă exprimați prin vot.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

sunt lucruri foarte complicate, o să-l rog pe domnul președinte, pe scurt, să vă informeze cel puțin despre amendamentul respins, pentru că ăla se poate susține în plen.

Aveți cuvântul, domnule președinte.

Asta este procedura pentru rapoartele suplimentare, doamnă.

Deci cel mult poate să vă informeze cu raportul suplimentar.

## **Domnul Ion Simeon Purec**

**:**

Domnul Iovescu.

Ce vreți, când vorbesc cu alți colegi de-ai dumneavoastră, să vorbesc cu dumneavoastră?! Hai, poftiți, vreți să ne lămuriți?! Aveți o...

Da.

Mulțumesc foarte mult. Concentrați, domnule secretar de stat.

Poftiți, domnule senator Iovescu, microfonul 1.

Față de cele prezentate, vă rugăm să susțineți prezentul proiect legislativ, cu amendamentele propuse.

Domnule președinte Toma, Comisia pentru administrație, vă rog să prezentați raportul.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința derulată la data de 19 mai 2015, membrii Comisiei pentru administrație și organizarea teritoriului au reanalizat proiectul de lege și au decis, cu majoritate de voturi, să mențină raportul de admitere, cu amendamente admise.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul suplimentar de admitere, cu amendamente admise și un amendament respins, precum și proiectul de lege aferent.

Deschid dezbaterile generale. Doamna senator Câmpeanu, microfonul 2.

Înainte de a lua cuvântul, l-aș ruga pe președintele comisiei să ne spună și nouă care sunt amendamentele admise și respinse, întrucât nu am avut acces la aceste rapoarte. Și, după aceea, putem să și discutăm.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Da... De ce nu s-a avut... Este raportul suplimentar... Domnule președinte, vă rog.

Deci, doamnelor și domnilor senatori, sunt informat că raportul este un raport suplimentar. Raportul suplimentar a fost distribuit liderilor de grup, liderii de grup aveau obligația să vi-l transmită dumneavoastră. Dar, pentru că nu cred că

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vedeți, avem monitoarele aici. Ar fi foarte simplu dacă aceste amendamente ar fi puse pe monitoare, le-am vedea și...

Mulțumesc.

Acum, avem un caz concret că ne-am scurta timpul de dezbatere...

Așa este. Așa este.

Vă mulțumesc foarte mult.

...și foarte multe alte lucruri.

Noi spunem să nu luăm de la Camera Deputaților ce e rău, dar au și ei lucruri bune, pe care le putem lua. Cele rele să se spele și la ei.

Mulțumesc.

Da. S-a reținut. Voi transmite Biroului permanent. Putem să...

Domnul președinte Toma. Microfonul 7.

Da. Am mai spus... are colegul de partid care... poate să arate amendamentul respins și amendamentul admis.

Bun. Până se lămurește doamna Câmpeanu, o să-i dau cuvântul domnului senator Pașcan. Și, după aceea, vă dau cuvântul.

Microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Distinși colegi,

Adeseori, de la acest microfon, s-a făcut vorbire despre abuzul de ordonanțe de urgență. De data aceasta, eu cred că se întrece orice măsură, câtă vreme, în aparență, Guvernul României dorește să-și reorganizeze activitatea... și nu comentăm, fiecare își face așternutul guvernamental cum crede de cuviință și, de regulă, nu sunt împotriviri, câtă vreme se respectă legea.

Însă, atunci când profităm de această reorganizare și, practic, desființăm ceea ce se prevede la capitolul II al ordonanței, respectiv inspectoratele de muncă, înființându-se o agenție de muncă și securitate socială, este absolut incredibil, câtă vreme, la dezbaterile în comisii, au fost prezenți reprezentanții celor mai importante sindicate și confederații sindicale care și-au exprimat protestul și au solicitat dezbateri pe această temă, retragerea acestui capitol, câtă vreme el nu a fost fundamentat, așa cum prevede, de altfel, legea, prin consultare publică, prin dezbatere publică.

Este un nonsens să inventăm o nouă agenție peste noapte, să desființăm inspectoratele de muncă doar pentru că Guvernul intenționează să îi schimbe pe șefii acestor instituții, ai vechilor inspectorate de muncă, și asta este cea mai facilă cale: inventează o reorganizare prin înființarea unei noi instituții. Sigur că este o instituție importantă, care poate controla politic agenții economici, dar nu este în regulă. Sunt aceste proteste, implicit de la nivelul inspectoratelor de muncă, de la nivelul sindicatelor, sunt argumente care arată că este un nonsens să asimilăm, să comasăm calitatea și funcția de inspector de muncă cu cea de securitate socială. Sunt lucruri absolut distincte. Vor crea imense sincope și probleme de funcționare în sistem, nemaivorbind că cei în cauză vor deschide procese și se vor adresa instanțelor de judecată împotriva statului român.

Poate că toate aceste argumente nici nu ar fi atât de importante, dar acest proiect de act legislativ a fost reîntors la comisii pentru reexaminare de vreo două ori. Ne-am fi așteptat ca Guvernul să-și armonizeze întrucâtva poziția cu sindicatele, adică să ajungă la un consens. Când colo, discutăm un amendament de aliniere, de creștere a veniturilor celor din aparatul Guvernului. Aceasta este prioritatea și de două ori s-a întors la reexaminare acest proiect legislativ.

Doamna senator Câmpeanu, microfonul central.

## Stimați colegi,

Dați-mi voie întâi să-mi exprim dezamăgirea că la dezbaterea unor legi atât de importante, care privesc domenii importante ale României – mă refer și la politica externă, mă refer și la organizarea și funcționarea Guvernului, la domenii principale de activitate –, iată că senatorii României nu sunt interesați în dezbaterea acestor probleme. Poate că ar trebui să ne gândim să dezbatem și să votăm în aceeași zi, pentru că, în acest mod, interesul dumneavoastră poate va fi mai mare.

Aș vrea să plec de la ideea că este, într-adevăr, dreptul Guvernului să se organizeze, să-și înființeze, să-și desființeze instituții, ministere și, poate, atribuții, dar acest lucru nu poate fi făcut cu încălcarea Constituției, așa cum s-a întâmplat cu această ordonanță care privește și transformarea unor norme de natura legilor organice, și această lege ar fi trebuit votată și în Camera Deputaților cu majoritatea membrilor ei.

Unde o fi urgența acestei ordonanțe, pentru că atât Inspecția Muncii, cât și Agenția de Plăți funcționează în continuare la fel, cu toate că, dragi colegi, în organigrama Ministerului Muncii, care a fost aprobată printr-o hotărâre de guvern, apare această agenție care nu s-a înființat? Ea este în organigrama ministerului, dar nu funcționează, nu există. Oare cum o fi funcționând acest minister?

Dați-mi voie să vă aduc aminte, pentru că tot am discutat adineauri de politica externă a României, să vă aduc aminte că, în perioada de preaderare a României, am lucrat împreună cu Comisia Europeană, cu Banca Mondială pentru armonizarea instituțiilor României, printre care și instituțiile Ministerului Muncii.

De unde aveam o singură instituție, o direcție generală, de exemplu, la nivel teritorial, care cuprinde atât Camera de muncă, pensiile, șomajul și asistența socială, pe modelul european, cu bani de la Banca Mondială, pe care a trebuit să-i dăm înapoi, deci i-am plătit cu toții, am reorganizat aceste instituții și am format, prima dată, agenția de ocupare, apoi Inspecția Muncii, asistența socială și casele de pensii.

Ei, bine, astăzi, aș vrea să vă spun că inspecția muncii a fost organizată printr-o lege dezbătută foarte în amănunt cu sindicatele, cu patronatele, cu societatea civilă, în Parlament. Și a ieșit o lege foarte bună, care, iată, a rezistat până astăzi și care are o finalitate și o contribuție în realizarea sau urmărirea protecției muncii în România.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Doamnelor și domnilor, intervenții? Nu mai sunt intervenții...

A, domnul senator Deneș, microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Nu vreau să o contrazic pe doamna ministru, pentru că este o persoană care știe în detaliu anumite aspecte, dar vreau să-i dau un răspuns la o întrebare pe care o ridica aici: de ce este necesară urgența acestei ordonanțe?

Și am să vă citesc doar un singur amendament, care a fost propus din partea unui coleg de la UDMR, să nu spunem că din partea PSD-ului, pentru ca să nu spuneți că suntem subiectivi, în ceea ce privește fondurile pe PNDL, art. 22[1] . În anul 2014, în bugetul MDRAP-ului au fost prevăzute credite de angajament pentru PNDL în valoare de 2.421.811 mii de lei, dar, ca urmare a faptului că rectificarea bugetară a fost în ultima parte a anului, licitațiile pentru contractarea lucrărilor au o durată destul de îndelungată, nu au putut fi virate sumele angajate prin contractele de finanțare, creditele bugetare fiind doar în cuantum de 1.871.811 mii de lei. Astfel, pentru Programul PNDL, la nivelul anului 2014, au rezultat credite de angajament neonorate în sumă de 550.000 de mii de lei.

Având în vedere acest fapt, prin Legea bugetului de stat pe anul 2015, între creditele bugetare, 1.450.000 de mii de

lei, și creditele de angajament, 900.000 de mii de lei, a rezultat o diferență de 550.000 de mii de lei.

Întrucât contractele de finanțare, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/2013, sunt anuale și pentru a putea încheia noi contracte pentru anul 2015 pentru obiectivele de investiții în continuare, se impune majorarea creditelor de angajament pentru anul 2015 prin reducerea creditelor de angajament din anul 2014. În acest mod se câștigă timp prin încheierea contractelor de finanțare în semestrul I, unitățile administrativ-teritoriale putând demara executarea lucrărilor până la finele anului 2015.

Este de menționat faptul că această permisiune se realizează cu încadrarea în totalul creditelor de angajament și în totalul creditelor bugetare prevăzute pe perioada 2014–2015.

Este doar unul din aspectele pentru care e necesară urgentarea, dacă doriți, sau în regim de urgență, adoptării acestei ordonanțe.

Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult. Domnul senator Iovescu, microfonul 1.

## **Domnul Ioan Iovescu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vreau să mă refer la art. 7 – înființarea Autorității Naționale pentru Persoane cu Dizabilități. Mai nou, termenul care se folosește și este recomandat: „persoane cu nevoi speciale”. Această autoritate este o autoritate centrală română desemnată să ducă la îndeplinire obligațiile prevăzute în Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități.

Nu mai vreau să citesc ce e scris aici, dar, pe lângă aceste obligații, mi-aș dori ca, cu această nouă autoritate, să putem conlucra mai bine și ca, într-adevăr, aceste persoane cu nevoi speciale să poată fi ajutate. Și sunt lucruri mărunte, care nu au implicații foarte mari asupra bugetului și pe care nu vreau să le amintesc aici, dar speranța mea este ca, în viitor, să putem conlucra ca această autoritate să nu fie doar o autoritate cu numele, chiar să se ocupe de problema persoanelor cu dizabilități.

Vă mulțumesc.

Haideți, vă rog. Domnule senator, vă rog. Domnul senator Motoc.

Dar vă rog foarte mult, țineți cont în prezentarea dumneavoastră că doi reprezentanți ai grupului dumneavoastră parlamentar au vorbit deja și destul de mult.

Nu aș fi vrut să intervin, dacă nu l-aș fi auzit pe colegul Deneș, domnul senator Deneș, atunci când a prezentat această necesitate a ordonanței de urgență, pe care noi o contestăm. Este adevărat că acea parte a ordonanței de urgență ghiveci – că altfel nu putem să-i spunem, am spus-o de atâtea ori că sunt strânse la un loc, în asemenea ordonanțe, atâtea prevederi din zone diferite, încât ele arată a ghiveci –, ei bine, acea parte era, într-adevăr, justificată să fie conținută într-o ordonanță de urgență.

Însă eu aș pune aici o întrebare domnului președinte, care are o experiență importantă în zona parlamentară: este Guvernul României una dintre instituțiile fundamentale ale statului?

Dacă da, atunci aș face trimitere la art. 115 din Constituția României, în care se spune foarte clar, la alin. (6): „Ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate (...) – printre altele –, nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului.” Printre altele. Deci se afectează regimul instituțiilor fundamentale ale statului prin această ordonanță de urgență? Eu zic că da, pentru că, practic, se produce o nouă reorganizare a mai multor ministere din Guvern. Și doamna Câmpeanu a prezentat foarte bine modul în care este dată peste cap activitatea din cadrul Inspecției Muncii și a Agenției pentru Prestații Sociale. Ce fel de consilier poate să fie acela? Un factotum care să se ocupe și de inspecția muncii, și de prestațiile sociale.

Este ceva rușinos ceea ce se întâmplă. Și asta doar pentru ca niște oameni din cadrul partidului de la guvernare să fie în conducerea acestei noi instituții.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc foarte mult, domnule coleg.

Am închis dezbaterile generale.

Am închis dezbaterile generale, domnule senator... Domnul senator Durbacă, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Consider că această ordonanță de guvern este bună.

Vă spun de ce. În primul rând, noi criticăm sau unii colegi critică activitatea Guvernului, dar trebuie să lăsăm Guvernul să se organizeze pe acele direcții, așa cum consideră Guvernul că este mai bine.

Am avut o discuție pe plan local cu directorii de la Inspecția Muncii și Agenția de Plăți. Cei doi directori au căutat să mă convingă că această ordonanță este – i-am întrebat –, că este foarte bună.

În primul rând, determină o eficiență mai mare a activității... acestor două activități. Se elimină paralelismul, activitățile paralele din cele două activități.

În al doilea rând, rămân două activități distincte pe plan local, pe activitatea de inspecție a muncii și Agenția de Plăți. Există cineva care îi va controla mai aproape față de Guvern pe plan local, asupra activităților celor două unități.

În concluzie, discutând cu cei doi directori pe plan local, au căutat să mă convingă că această ordonanță este bună, că au fost consultați de către cei din Guvern pe problema aceasta. Și-au dat acordul și cei de la Galați ca, de altfel, și ceilalți din țară. Și nu văd de ce există atâta oponență, când e un lucru apreciat pe plan local de către cei care lucrează în acel domeniu.

Mulțumesc.

Am închis dezbaterile generale.

Se transmite proiectul de lege la votul final.

Punctul 2, Legea pentru acceptarea jurisdicției obligatorii a Curții Internaționale de Justiție.

Reexaminare la solicitarea Președintelui României.

Raportul este de admitere a legii în forma adoptată de Camera Deputaților și de respingere a reexaminării.

Caracterul legii, ordinar.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Podgorean, Ministerul Afacerilor Externe, microfonul 8.

**Domnul Radu Podgorean** _– secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Afacerilor Externe susține proiectul legii în forma amendată în urma reexaminării, respectiv prin renunțarea la art. 4, fiind pe deplin încrezător că acceptarea jurisdicției obligatorii a Curții Internaționale de Justiție reflectă interesele profunde ale României.

Vă mulțumesc.

Doamna Federovici, Comisia juridică. Aveți cuvântul, doamnă senator.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În ședința din 19 mai 2015, membrii prezenți ai Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au analizat legea trimisă la promulgare, cererea de reexaminare formulată de Președintele României, precum și forma legii adoptată de Camera Deputaților în calitate de primă Cameră sesizată în cadrul procedurii de reexaminare și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport favorabil asupra cererii de reexaminare, respectiv raport de admitere a legii în forma adoptată de Camera Deputaților în ședința din 6 mai 2015.

Mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale.

Nu sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori.

Pe cale de consecință, trecem la votul asupra proiectului de lege și vă reamintesc că ne aflăm în fața unei cereri de reexaminare a proiectului de lege transmise de Președintele României.

Raportul comisiei este de admitere a legii în forma adoptată de Camera Deputaților, în sensul însușirii obiecțiilor formulate de cererea de reexaminare.

Este o lege ordinară.

Doamnelor și domnilor, deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 61 de voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere, cererea de reexaminare a legii a fost adoptată... acceptată. Pe cale de consecință, s-a adoptat proiectul de lege în forma venită de la Camera Deputaților.

Punctul 3, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 78/2013 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 93/2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității de Supraveghere Financiară, precum și pentru modificarea unor acte normative.

Comisiile sesizate în fond sunt Comisia pentru buget și Comisia economică.

Raportul suplimentar este de admitere, cu amendamente admise.

Caracterul legii este organic.

Dau cuvântul domnului Attila György, secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 8.

## **Domnul György Attila** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 93/2012.

Reglementarea vizează, în principal, modificări privind cooperarea cu Autoritatea Europeană pentru Asigurări și Pensii Ocupaționale, stabilind, de asemenea, obligațiile ce revin ASF în cadrul acestei cooperări, precum și transpunerea unor măsuri din legislația europeană.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul comisiei pentru a prezenta raportul. Din partea comisiei, domnul senator Belacurencu sau domnul...

Eu.

...domnul senator Belacurencu, să prezinte raportul comun al celor două comisii: Comisia pentru finanțe și Comisia economică.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Stimați colegi,

În urma dezbaterilor care au avut loc, Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun suplimentar de admitere, menținându-și amendamentele formulate în raportul inițial. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere și adoptare raportul comun suplimentar de admitere, amendamentele și proiectul de lege. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Intervenții, observații la dezbaterile generale din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu sunt.

Închei dezbaterile generale.

Transmitem proiectul de lege, fiind vorba de o lege organică, la votul final de săptămâna viitoare.

Punctul 4 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 93/2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității de Supraveghere Financiară, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România.

Din partea...

Legea este organică.

Comisia pentru buget și Comisia economică au realizat un raport comun. Raportul suplimentar pe care ni-l prezintă astăzi este de admitere, cu amendamente admise.

Legea are caracter organic.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Attila György, secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice, microfonul 8. Aveți cuvântul.

## Mulțumesc.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 93/2012 și a Legii nr. 136/1995, având în vedere angajamentele legislative și instituționale pe care Autoritatea de Supraveghere Financiară și le-a asumat cu FMI și reprezentanții Comisiei Europene și vizează dimensionarea Consiliului ASF, stabilirea unor criterii privind calificarea profesională minimă pe care trebuie s-o aibă membrii Consiliului ASF, regimul incompatibilităților pentru personalul instituției, precum și unele măsuri de protejare a drepturilor asiguraților.

Susținem forma comisiei.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul...

Prezintă domnul senator Arcaș, președintele Comisiei pentru buget, raportul comun. Microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege a fost înscris pe ordinea de zi a ședinței Senatului din 15 aprilie 2015, iar Senatul a hotărât transmiterea acestuia pentru reexaminare la comisiile sesizate în fond.

Comisiile au reanalizat proiectul de lege și au hotărât, cu majoritate de voturi, să mențină raportul de admitere, cu amendamente, transmis inițial, înregistrat la Comisia pentru buget și Comisia economică. Ca atare, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia economică, industrii și servicii supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun, raportul comun suplimentar, amendamentele și proiectul de lege.

Vă mulțumesc foarte mult.

Doamnelor și domnilor, deschid dezbaterile generale. Observații?

Intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori? Domnul senator Motoc, microfonul central.

Domnule prim-vicepreședinte Coca-Constantinescu, microfonul 9, dacă aveți un răspuns.

**Domnul Gheorghe Cornel Coca-Constantinescu** _–_

_prim-vicepreședinte al Autorității de Supraveghere Financiară_ **:**

Vă mulțumesc foarte mult.

ASF, până în momentul de față, nu a emis ordine, a emis decizii, regulamente, norme și instrucțiuni.

Eu aș vrea să-i pun o întrebare domnului vicepreședinte, dacă este amabil. Aș vrea să-mi spună dacă până acum ASF a emis ordine. E o întrebare pe care o pun, pentru că, dacă există astfel de ordine care nu erau prevăzute până acum în legislația legată de activitatea ASF, toate acestea sunt lovite de nulitate, pentru că ele apar consemnate doar acum în noua reglementare, pe care noi o aducem acum în fața dumneavoastră.

Da. Înainte de a da răspunsul domnul primvicepreședinte, dacă există ordonanță de urgență, din momentul în care ordonanța de urgență a fost publicată, se pot emite ordine.

Mulțumesc.

Deși puteați! Dacă aveți o ordonanță, puteați să le emiteți. Nu s-au emis, asta este situația.

Mai sunt alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori la dezbaterile generale?

Dacă nu mai sunt, închidem dezbaterile generale.

Legea are caracter organic și o transmitem la votul final. Vă mulțumesc foarte mult.

Închei lucrările ședinței de astăzi.

Mulțumesc.

Ne reîntâlnim în plen săptămâna viitoare, marți, la ora 16.00.

## _Ședința s-a încheiat la ora 17.00._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|814240]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 92/27.V.2015 conține 20 de pagini.**

Prețul: 50,00 lei