Stenogramă plen

2. Proiectul de lege privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață. Guvernul?

Mulțumesc.

Supun aprobării dumneavoastră procedura de urgență.

3. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2012 privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare și societățile de administrare a investițiilor, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 297/2004 privind piața de capital.

Guvernul?

Mulțumesc. Aprobăm.

4. Proiectul de lege privind integrarea sistemului feroviar din România în spațiul feroviar unic european.

Guvernul?

5. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 215 din 23 aprilie 2001 a administrației publice locale, cu modificările și completările ulterioare, precum și a Legii nr. 393 din 28 septembrie 2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare.

Inițiatorul este? Nu este.

6. Propunerea legislativă privind Statutul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor.

Inițiatorul?

Nu este.

7. Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (4) al art. 5 din Legea nr. 47 din 18 mai 1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată.

Inițiatorii?

Nu.

8. Propunerea legislativă privind Codul aerian al României.

9. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat.

10. Propunerea legislativă pentru stabilirea de măsuri privind emiterea sau eliberarea cu celeritate a unor documente cetățenilor români cu domiciliul sau reședința în străinătate.

Se susține, da?

Supun aprobării dumneavoastră această propunere.

11. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2013 privind serviciile poștale.

12. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 291 și a art. 292 din Legea nr. 286 din 17 iulie 2009 privind Codul penal.

13. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 289 și a art. 290 din Legea nr. 286 din 17 iulie 2009 privind Codul penal.

14. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura.

15. Propunerea legislativă pentru completarea Codului fiscal.

Se susține. Supun aprobării dumneavoastră proiectul legislativ.

16. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare.

## **Domnul Ion Rotaru:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Eu aș face apel la toți colegii care solicită procedură de urgență la propunerile legislative să fie prezenți, pentru că Biroul permanent aprobă, sigur, plenul este suveran. Noi nu respectăm regulamentul, pe de o parte, pentru că regulamentul spune clar că procedura de urgență este valabilă pentru ordonanță de urgență, pentru proiecte de legi care vizează reglementări privind armonizarea legislației cu Uniunea Europeană și astăzi din 38 de proiecte de legi propuse pe procedură de urgență au fost susținute doar 6.

Deci pierdem vremea și ar trebui să se întâmple ceva aici. Ori colegii care propun să fie prezenți, ori să se gândească foarte bine atunci când propun, ca să nu pierdem vremea din punctul acesta de vedere și respectăm și regulamentul.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu domnului secretar al Biroului permanent. Următorul punct al ordinii de zi se referă la aprobarea solicitării de retragere a unei inițiative legislative.

Am discutat-o și în Biroul permanent de astăzi.

– Propunerea legislativă privind completarea art. 3 din Legea nr. 349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun.

Respectând prevederile regulamentului, respectiv ale art. 94, „Inițiatorul proiectului de lege sau al propunerii legislative poate să-și retragă proiectul sau propunerea până la începerea dezbaterilor generale, cu aprobarea plenului”. Supun aprobării dumneavoastră această retragere.

Intrăm, practic, în ordinea de zi propriu-zisă – inițiative legislative.

Punctul 1, Proiectul de lege pentru aderarea Guvernului României la cel de-al treilea Protocol, adoptat la Strasbourg la 6 martie 1959, la Acordul general privind privilegiile și imunitățile Consiliului Europei, adoptat la Paris la 2 septembrie 1949.

Stimați colegi, declar dezbaterile generale deschise asupra proiectului. Din partea Guvernului României este prezent domnul secretar de stat Victor Micula. Da?

Domnule secretar de stat, microfonul 8. Vă rog, pe scurt.

## **Domnul Alexandru Victor Micula** _– secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Prin acest proiect de lege se aprobă aderarea Guvernului României la cel de-al treilea Protocol, adoptat la Strasbourg la 6 martie 1959, la Acordul general privind privilegiile și imunitățile Consiliului Europei, adoptat la Paris la 2 septembrie 1949.

România a devenit membră a Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei în 1996, beneficiind până în prezent de împrumuturi din partea băncii în domenii precum: reconstrucția infrastructurii afectate de inundații, sănătate, învățământ, protecția copilului, construcția de locuințe sociale, protecția mediului și cultură.

Cel de-al treilea protocol la Acordul general asupra privilegiilor și imunităților a fost adoptat pentru a reglementa statutul juridic al proprietăților și activelor operațiunilor Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei.

În mod concret, prin acest protocol sunt reglementate privilegiile și unitățile acordate de statele membre băncii și organelor acesteia, în vederea facilitării realizării obiectivelor sale.

Sunt extinse, de asemenea, privilegiile și imunitățile aplicate oficialilor Consiliului Europei și în ceea ce privește guvernatorul Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei și oficialii acestei instituții.

Dată fiind importanta finanțare acordată de bancă României, se impune asigurarea de către România a regimului juridic adecvat pentru activitatea pe care o desfășoară pe teritoriul României, motiv pentru care vă rugăm să fiți de acord cu aprobarea acestui proiect.

Mulțumesc tare mult, domnule ministru.

Din partea comisiei de specialitate, doamna senator Doina Federovici.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Pentru acest proiect de lege Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil, cu observații și propuneri.

De asemenea...

Vă rog să stați mai aproape de microfon. Nu se aude, să știți.

De asemenea, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a transmis un aviz favorabil.

În consecință, în data de 22 iunie 2016, membrii Comisiei juridice au luat în dezbatere această inițiativă legislativă și au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport de admitere.

Mulțumesc tare mult. Dezbateri generale. Doamna senator Gabriela Crețu. Microfonul 3. Vă rog să poftiți.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Am doar o întrebare către reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe: dacă s-a mai păstrat memoria instituțională și știm de ce nu s-a ratificat protocolul al treilea în 1994 și de ce se ratifică acum. Bun, acum putem, dat fiind că e vorba de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, o instituție financiară cu care am avut relații serioase în toți acești ani, putem înțelege, dar nu am înțeles de ce a fost exceptat acest protocol în momentul în care noi am aderat la acord.

Alți colegi, alte puncte de vedere? Vă rog.

Înainte de a trece la vot, domnule ministru Micula, doriți să răspundeți?

Dacă nu, puteți să-i răspundeți doamnei senator și în scris. Nu-i niciun fel de problemă.

Vă rog. Microfonul 8.

Cu permisiunea dumneavoastră, am să vă transmit un răspuns în scris la întrebarea dumneavoastră concretă.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc și eu.

Supun aprobării dumneavoastră... Declarând dezbaterile închise, supun aprobării dumneavoastră proiectul de lege.

Domnule ministru, nu uitați că rămâneți cu o datorie la o doamnă senator.

Punctul 2, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2016 pentru completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului.

Stimați colegi, vă rog să-mi permiteți să declar dezbaterile deschise.

Din partea Guvernului României, pentru acest proiect este prezent ministrul secretar de stat Tiberiu Trifan de la Ministerul de Interne.

Vă rog, domnule Trifan. Microfonul 9.

## **Domnul Florea Tiberiu Trifan** _– secretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 15/2016 reglementează adoptarea unor măsuri de ordin organizatoric și instituțional în vederea stabilirii cadrului necesar pentru desfășurarea referendumurilor locale, utilizarea infrastructurii alegerilor locale, astfel încât autoritățile administrației publice pot organiza referendumul utilizând infrastructura alegerilor locale din data de 5 iunie 2016.

Având în vedere că, prin Decizia Curții Constituționale nr. 361/2016, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 15/2016 a fost declarată neconstituțională, susținem raportul de respingere a Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2016, elaborat de comisia de fond.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule ministru. Comisia de specialitate.

Doamna senator Frederovici, vă rog.

Mulțumesc din nou, domnule președinte.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil pentru această inițiativă, cu observații și propuneri.

De asemenea, Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului, dar și Comisia pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului și privatizare au avizat favorabil proiectul de lege.

În data de 22 iunie 2016, membrii Comisiei juridice au analizat proiectul de lege, precum și Decizia Curții Constituționale nr. 361/2016 și au hotărât să adopte, cu unanimitate de voturi ale membrilor prezenți, un raport de respingere.

Prin conținutul său normativ, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Supunem astfel votului plenului Senatului raportul de respingere asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15 din 2016 pentru completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului.

Prin adoptarea acestui raport se va supune votului plenului și Proiectul de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15 din 2016 pentru completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.

Mulțumesc tare mult, doamna senator.

Sunt luări de cuvânt din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Declar dezbaterile generale închise. Vot, astăzi, ora 17.00.

Punctul 3, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Declar dezbaterile generale deschise.

Din partea Guvernului României, pentru acest proiect este prezent domnul Florin Mitulețu-Buică, vicepreședinte al Autorității Electorale Permanente.

Domnule Buică, aveți cuvântul. Microfonul 3.

## _–_ **Domnul Constantin Florin Mitulețu-Buică**

## _vicepreședinte al Autorității Electorale Permanente_ **:**

## Bună ziua!

Doamnelor și domnilor senatori,

Autoritatea Electorală Permanentă a emis punct de vedere pozitiv pentru stabilirea unui procent de 30% pentru egalitate echilibrată a ambelor... de reprezentare echilibrată a ambelor genuri în cadrul forului legislativ. În principiu, susține această inițiativă legislativă.

## Mulțumesc.

Comisia de specialitate, vă rog.

Domnule secretar, aveți cuvântul. Comisia pentru administrație.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Pe parcursul a mai multor ședințe, cele trei comisii au luat în dezbatere propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului, împreună cu Comisia juridică și Comisia pentru constituționalitate, supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de admitere, împreună cu propunerea legislativă.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult.

Puncte de vedere. Grupurile parlamentare. Nu sunt.

Declar dezbaterile...

Iertați-mă! Doamna senator Câmpeanu, vă rog. Microfonul central.

Stimați colegi, am venit la acest microfon, în primul și în primul rând, să vă mulțumesc, pentru că, atunci când mergeam cu hârtiile pentru a strânge semnături pentru această inițiativă legislativă, majoritatea covârșitoare dintre dumneavoastră ați semnat acest proiect legislativ și chiar ne-ați încurajat, în speranța că el se va și aplica.

Au fost puțini dintre dumneavoastră cei care nu ați fost de acord. Probabil că vă place foarte mult ca femeile să rămână totuși la cratiță, dar cred că această mentalitate va fi schimbată, în primul rând în rândul nostru, al politicienilor. Și vă spun acest lucru pentru că la ultimele alegeri locale avem următoarea situație: 4,6% dintre primari sunt femei doar, 12% dintre consilierii locali sunt femei doar, 15% din consilierii județeni sunt femei. Eu sper ca viitorul Parlament să arate altfel decât acesta din care fac și eu parte, în care numai 11% este reprezentat de genul feminin, 51 de deputate și numai 10 senatoare.

Vă mulțumesc și sper că veți vota cu toții această lege.

Mulțumesc tare mult. Vă rog, domnule senator Nicolae Vlad Popa. Microfonul 2.

Stimați colegi,

În 2002, în fața unei comisii juridice din care făceau parte domnul Predescu, domnul Iorgovan, domnul senator Predescu, domnul senator Iorgovan...

Tărăcilă...

...domnul senator Tărăcilă, am depus un amendament la Legea alegerilor, în care ceream să se accepte această discriminare pozitivă și să se accepte 30%, indiferent de gen, prezență pe listă.

La vremea respectivă a fost, într-adevăr, o reacție negativă, dar s-a obținut modificarea legii prin fraza „Cel puțin un membru, un candidat de pe lista respectivă să fie aparținător celuilalt gen”.

Cred eu că în România este nevoie de o asemenea discriminare pozitivă, pentru că rezultatele le-a spus doamna Câmpeanu, sunt încă negative. Avem de a face cu o reprezentare sub nivelul real al masei de femei, care consideră că trebuie să aibă un reprezentant la toate nivelurile în Legislativul local și național.

Cred că astăzi abordarea este cu totul alta. În comisie s-a ajuns la o concluzie corectă și, cu siguranță, noi toți vom susține această modificare legală.

Mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Verestóy Attila. Microfonul 2.

Domnule președinte de ședință, Onorați colegi,

## Onorate colege,

Situația nu va fi rezolvată cu atât, pentru că – hai să fim cinstiți! – a fi prezenți pe listă nu înseamnă a fi prezenți în sala aceea.

Există situații care s-au rezolvat în țări cu democrație avansată și situația este nu ca în cadrul partidului să existe bunăvoința liderului sau a leadership-ului de a avea bunulsimț și rațiunea să fie prezente doamnele la locuri eligibile, pentru că despre asta e vorba, ci de a crea sistemul de alegere prin care o cotă parte din locurile care vor fi ocupate să fie dedicate celor care sunt din organizațiile de femei sau doamnelor care se prezintă în a face politică.

Asta ar fi sau asta va fi, de fapt, soluția. Țările nordice practică o asemenea procedură și credeți-mă că astfel de discriminări pozitive... Dacă considerați că e pozitiv ca numai 30%, și nu 50% din liste pe locuri eligibile să fie dedicate doamnelor, atunci sigur că, după mine – după mine! –, nu este o discriminare pozitivă, ci este încă o discriminare.

Deci viitorul poate că ne va asigura, într-adevăr, un Parlament, un consiliu, primari care să fie, într-adevăr, sensibili și la alte lucruri decât domnii care sunt...

Domnule senator, constat...

...cum sunt...

...că...

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

...într-adevăr, ideile și principiile dumneavoastră sunt extraordinare. Dacă mă uit... Mă uit însă la grupul dumneavoastră parlamentar, unde noi, ceilalți, n-am avut nicio putere. Sigur, e adevărat că aveți o singură reprezentantă. Eu bănuiesc că valorează 50% din grup, că altfel nu-mi explic...

Da? Nu?

La valoarea dânsei, recunoașteți că reprezintă 50% din grup, da?

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Recunoașteți că 50% din grup valorează doamna Biró. Mulțumesc frumos. Doamna senator Crețu.

Urmează domnul senator Severin.

**Doamna Cristiana Irina Anghel**

**:**

Nu mă vedeți!

## **Doamna Gabriela Crețu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș fi vrut oricum să intervin, să fi mulțumit tuturor celor care, așa cum a menționat și colega noastră aici, au semnat această lege, dar nu m-am mai așteptat ca în anul de grație 2016 să aud în Senatul României o discuție despre discriminare pozitivă despre femei.

Vă informez că această lege stabilește, într-un mod imperfect, e adevărat, fără a stabili și locul de pe listă, că fiecare dintre genuri trebuie reprezentat cel puțin 30%. Nu se vorbește de femei, nu se vorbește de bărbați. E o lege care vă avantajează și pe dumneavoastră, în momentul în care lista va fi formată, de exemplu, doar din femei.

Fără niciun fel de glumă...

Vă rog.

...nu mă pot abține să nu observ că o asemenea lege o votăm după ce tocmai au trecut alegerile locale, iar situația este cea pe care a menționat-o colega mea și îi mulțumesc.

Dar, în același timp, văd în asta un lucru pozitiv, că până la alegerile locale viitoare vom schimba această lege și vom asigura o reprezentare corectă a cetățenilor României. Între cetățenii cu drept de vot ai României sunt aproape 52% femei și puțin peste 48% bărbați.

Consiliile locale, consiliile județene și Parlamentul, inclusiv Parlamentul deci, sunt instituții reprezentative și ar trebui să reprezinte într-un mod corect acești cetățeni, pentru ca fiecare dintre ei să simtă că are o voce care vorbește pentru el.

Mulțumesc tare mult.

Mulțumesc.

Domnul senator Georgică Severin. Microfonul 4.

## **Domnul Georgică Severin:**

## Domnule președinte de ședință,

## Stimați colegi,

Doream și eu să subliniez, ca și doamna senator Crețu, că în lege se vorbește de acest procent de 30%, fără să se specifice sexul. Eu vă spun, sex, nu gen, genul îl văd mai mult în gramatică. Dar, dincolo de acest lucru, și o spun cu tristețea unui tată de fată și bunic de două fetițe, legea asta este la fel de formală, doar că îi dăm o spoială acum de idee de... hai să spunem, tentativă de a face egalitatea. Știm foarte bine ce înseamnă locuri eligibile și locuri pe listă. La fel ca atunci când încerci să bagi un program la o televiziune pe care ești obligat să îl dai și îl pui pe la 6 dimineața, tare mi-e teamă că aceste procente se vor face pe ultimele locuri din listă. Că, în fond, nu contează ce sex ai dacă cine are pixul nu este de acord... dacă nu e dragoste cum spunea o voce.

Dar un alt lucru la fel de important... Știm că această lege urma să fie discutată, am vorbit și eu cu mai multe doamne din zona corporațiilor, persoane care, în general, să spunem, au funcții destul de înalte în zona aceasta a întreprinderilor private.

Absolut toate, inclusiv membri din familia mea, mi-au spus că este jignitoare pentru femei. Pentru că, dacă ne vom uita în corporații, ele deja domină. De la pozițiile de CEO până la cele mai importante poziții din corporație, au ajuns pe merite proprii, fără vreo lege care să le faciliteze sau nu cariera. Munca și meritocrația. Asta nu înseamnă că nu trebuie să ajutăm ca să depășim, să spunem, o serie de prejudecăți misogine și machoiste, care în societatea noastră încă mai există.

Dar trebuie să înțelegem că ceea ce facem noi astăzi este o recunoaștere a normalității societății noastre, pentru că într-o societate normală – și o spun cu responsabilitate – doamnele sunt în general mai bine pregătite, mai muncitoare și merită mai mult ca bărbații, fără să fie asemenea legi, care știm foarte bine că vor intra la sertare, și vor fi negociate pe ultimele locuri din liste.

Îmi cer scuze, doamnelor, că sunteți puse în această situație. Dumneavoastră oricum meritați mai mult ca noi. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Doamna senator Anghel, vă rog. Microfonul 3. Vă rog să păstrați liniște în sală!

## Mulțumesc, domnule președinte.

În urmă cu puțin timp, IPP-ul a dat publicității un studiu în care spunea cum muncesc femeile din Parlament, cu 80% mai mult decât bărbații.

Și, dacă tot muncim bine și trebuie să fim recunoscute conform a ceea ce spunea domnul senator Georgică Severin, adică meritocrație, eu zic că putem să facem un lucru ca să nu plece legea prost de aici, de la noi, din Senat. Există posibilitatea, ne dau voie și regulamentul, și statutul, să depunem amendamente în plen, cu acordul plenului.

Și atunci eu zic să propunem amendamentul. La „locuri pe liste” să adăugăm „eligibile”. Votăm dacă suntem de acord să depunem amendament în plen – și vedem cât de misogini sunt senatorii astăzi, aici, acum – și după aceea votăm legea, cu amendamentul admis, presupun, de către domnii senatori, care ne iubesc atât de mult și ne doresc în Parlament. Vă mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc și eu.

Sigur, nu uitați că Senatul este primă Cameră sesizată. Aș vrea să văd dacă liderii grupurilor parlamentare și-ar însuși un asemenea amendament.

Rog... Stimați colegi, sunt foarte mulți inițiatori ai acestei legi, senatori și deputați.

Domnule deputat Cernea, dintr-o politețe pe care o să o întâlniți numai în Senatul României, chiar dacă suntem... inclusiv eu sunt inițiatorul acestui act normativ, nu cred că e nevoie să luăm cuvântul toți care suntem aici, din moment ce ne-am asumat sub semnătură.

Vă rog, într-un minut, să vă exprimați punctul de vedere.

## Vă mulțumesc foarte mult.

## Voi fi scurt.

Vă spun că există o soluție. Legea, așa cum este ea acum, este ineficace. Pentru că, așa cum foarte bine s-a spus, femeile de pe listă pot fi puse pe locuri neeligibile, dar există o soluție practicată în multe țări. Eu am depus această soluție, ca amendament, la comisii. Din păcate, nu a fost asumată de niciun senator, însă în legea geamănă cu aceasta, cea privind alegerile parlamentare, care deja e la Cameră, am redepus amendamentele și acolo vor fi discutate, pentru introducerea sistemului Zipper, adică la fiecare trei locuri să fie pe liste și o femeie. Și atunci șansele ca să ajungă să și obțină mandate de consilieri județeni sau locali să fie reale, pentru că, altfel, legea, cum foarte bine s-a spus, este ineficace.

Și, într-adevăr, așa cum se știe, Parlamentul ar trebui să fie o societate în miniatură, să reprezinte, într-adevăr, societatea în miniatură. Ponderea femeilor ar trebui să fie mai mare. Dacă vă uitați la democrațiile consolidate, au o pondere de 30-40-50% în parlamentele lor naționale.

Noi, din păcate, abia în 1990 în România am avut ocazia ca femeile din țara noastră să și voteze și să și fie reprezentate în Parlament. Deci foarte târziu, comparativ cu alte țări, într-un Parlament democratic, nu vorbim de perioada de dictatură de dinainte.

De aceea, este necesară o astfel de lege. Ea nu aduce un privilegiu, ci repară o nedreptate istorică. Vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc frumos. Alte puncte de vedere? Vă rog.

Domnul senator Oprea. Microfonul central.

Fiindcă domnul Cernea a venit cu o astfel de propunere, îl ajut. Dacă la trei puneți una înseamnă că încălcați din start propunerea, că aveți 25%.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Bun. Hai. E o discuție...

## **Domnul Remus Florinel Cernea**

**:**

32%...

## **Domnul Ioan Chelaru:**

...nu e niciun fel de problemă.

Stimați colegi, s-a făcut...

Două chestiuni am a vă supune atenției. Dacă plenul este de acord să...

Vă rog, domnule deputat.

Dacă plenul este de acord să aprobăm să discutăm, să dezbatem un amendament.

Supun aprobării dumneavoastră această cerere.

Domnule senator Hașotti, vă rog. Microfonul 2.

Vreau doar să explic votul și de ce am votat împotrivă. Se cere eventual un vot în plen pentru a se face amendamente atunci când suntem Cameră decizională, altfel nu are absolut niciun rost să ceri vot plenului când nu ești Cameră decizională.

Mulțumesc.

Domnul senator Barbu. Microfonul 2.

Aș vrea să încheiem cu aceasta dezbaterile. Votăm peste câteva momente...

Eu nu vreau, domnule președinte...

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință.

Nu vreau decât să fac o precizare, pentru că știu cu câtă seriozitate păstrează pentru posteritate Senatul, ca și Camera, stenogramele dezbaterilor din plen, și, din tăcerea noastră la afirmațiile colegului deputat, ar rezulta pentru urmași că nu ne pricepem la politică în țară.

Nu, domnule deputat! Femei au fost în Parlamentul țării și în perioada 1950–1989, deși Parlamentul atunci se numea altfel. Și aveau drept de vot și reprezentau țara.

Asta doar pentru stenogramă!

## Mulțumesc.

Stimați colegi, declar dezbaterile generale închise. Vot, astăzi, ora 17.00.

Punctul 4, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 16/2016 pentru completarea anexei la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2013 privind aplicarea, în perioada 2013–2018, a unor măsuri de protecție socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare, precum și alte măsuri.

Declar dezbaterile generale deschise.

Din partea Guvernului României, domnul Cristian Bușu, secretar de stat la Ministerul Energiei.

Domnule Bușu, microfonul 9. Aveți cuvântul.

## Bună ziua!

Această reglementare vizează completarea listei operatorilor economici pentru care planul de disponibilizare se întocmește pentru reducerea activității cu două noi puncte, punctele 3 și 4, prin care sunt nominalizați doi operatori economici, respectiv Societatea „Complexul Energetic Hunedoara” și „Compania Națională a Uraniului – SA București”.

Menționăm că pentru acest proiect de act normativ au fost emise avizul Comisiei de dialog social, Consiliului Economic și Social și al Consiliului Concurenței.

În concluzie, noi susținem aprobarea prin lege, fără amendament, a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 16/2016 pentru completarea anexei la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2013.

Mulțumesc tare mult, domnule ministru. Din partea comisiei de specialitate, președintele. Vă rog, domnule președinte.

Dacă-mi dați microfonul...

Microfonul 7, domnul senator Alexandru Frătean, președintele Comisiei pentru muncă.

Avizele sunt favorabile. Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, fără amendamente, precum și proiectul de lege.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc. Dezbateri generale.

Este ordinară.

Dezbateri generale.

Vă rog, domnule senator Nicolae Vlad Popa. Microfonul 2.

Poziția este corectă, pentru că nu putem face diferențieri. Tratamentul acesta s-a aplicat în toate situațiile unde, din păcate, este nevoie de astfel de disponibilizări și astfel, comisia... și cred că și plenul va fi de acord cu includerea celor două companii în program.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult. Alte puncte de vedere? Nu sunt.

Declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei, care este de admitere a proiectului de lege.

Punctul 5, Legea pentru modificarea și completarea Legii dialogului social nr. 62/2011. Cerere de reexaminare.

Din partea Guvernului României, doamna Iolanda Stăniloiu.

Este, da?

Vă rog, microfonul 10. Secretar de stat la Ministerul Muncii. Pe scurt, punctul de vedere al Guvernului vizavi de această cerere de reexaminare.

Vă rog, doamna ministru.

## **Doamna Iolanda Mihaela Stăniloiu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice nu susține propunerea legislativă întrucât, în conformitate cu prevederile Deciziei Curții Constituționale nr. 814 din 2015, Curtea se pronunță asupra tuturor acestor aspecte.

Astfel, Curtea Constituțională a statuat asupra faptului că art. 223 alin. (2) din Codul muncii stabilește măsurile de protecție pentru asigurarea condițiilor și climatului de securitate necesare îndeplinirii sarcinilor salariaților aleși în conducerea organizațiilor sindicale.

S-a avut în vedere că aceste măsuri au menirea să împiedice decizia unilaterală a angajatorului de a înceta raporturile de muncă, respectiv de a concedia salariatul lider sindical pentru împiedicarea îndeplinirii mandatului încredințat acestuia de ceilalți salariați, ori ca represalii pentru activitatea desfășurată de salariatul respectiv, în calitatea sa de lider sindical, precum și pentru a intimida alți reprezentanți ai salariaților.

Concluzia, doamna ministru, concluzia. Vă rog.

Ministerul Muncii, așa cum am spus mai devreme, nu susține propunerea legislativă. Mulțumesc.

Mulțumesc tare mult.

Domnul senator Alexandru Frătean, președintele Comisiei pentru muncă.

În ședința din 22 iunie 2016, membrii comisiei au reanalizat legea trimisă la promulgare și motivele cererii de reexaminare și au hotărât să adopte un raport de admitere a Legii pentru modificarea și completarea Legii dialogului social nr. 62/2011 în forma trimisă la promulgare.

În consecință, Comisia pentru muncă supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere a Legii pentru modificarea și completarea Legii dialogului social nr. 62/2011 în forma trimisă la promulgare.

Senatul este primă Cameră sesizată, legea este organică.

Mulțumesc tare mult.

Dezbateri generale.

Vă rog, doamna senator Câmpeanu, la dezbateri generale.

## Stimați colegi,

În argumentarea pe care a făcut-o doamna secretar de stat Iolanda Stăniloiu a precizat foarte clar că există și o hotărâre a Curții Constituționale care arată că acest lucru ar fi o discriminare împotriva salariaților, la modul general.

De ce un salariat care greșește atribuțiile de serviciu poate fi dat afară și un lider de sindicat nu? Ce are sindicatul cu munca profesională pe care acesta o desfășoară în unitatea respectivă?

Mi se pare un exces, o mare discriminare pe care noi am introduce-o prin modificarea Codului muncii.

Cred că trebuie să fim împotriva raportului de admitere al comisiei.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult. Alte puncte de vedere? Nu sunt.

Declar dezbaterile generale închise.

Vot, astăzi. Vă propun orele...

Nu m-a atenționat colegul meu. Vă rog, poftiți.

Vă rog, poftiți.

De fapt, punctul de vedere al doamnei senator Câmpeanu este și al nostru.

Era singurul mod prin care o persoană care profesional nu are nicio tangență cu locul de muncă putea fi dată afară. Cei care sunt lideri de sindicat sunt mai presus de lege. Asta este concluzia.

Și, apropo de tehnica legislativă, îi rog pe cei care prezintă materialele în Senatul României să nu mai facă astfel de... raport de admitere.

Noi vorbim despre o solicitare a Președintelui României de reexaminare a legii. Și forma asta este aburitoare.

Spuneți că vă împotriviți respectării legii, că ea este deja o lege care încalcă constituționalitatea și dumneavoastră veniți cu un raport de admitere (a legii).

Fiți direcți.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Cu toții ați văzut în presă semnalate cazuri dramatice în care, de regulă, femei au căzut victime violenței domestice. De foarte multe ori s-a întâmplat ca agresorii să fi fost... să aibă restricții cu privire la întâlnirile, să spunem, cu victimele, în sensul că s-a și instituit deja, în cazul multor astfel de tragedii, ordinul de protecție față de femei, femeile abuzate sau persoanele abuzate.

Vă spun că statistica arată că în 93% din cazuri este vorba despre femei, victimele violenței domestice, 7% din cazuri bărbați, dar în cazul bărbaților, de regulă, sunt persoane în vârstă care cad victimă violenței din partea altor membri ai familiei mai tineri.

Dar în cvasitotalitatea cazurilor vorbim de femei abuzate de către partenerii sau soții lor. Legea a introdus, așadar, ordinul de protecție, care este un lucru foarte bun, însă s-au înregistrat foarte multe cazuri de recidivă, adică persoane care nu aveau voie să se apropie de victime au făcut-o totuși, agresându-le, uneori chiar ucigându-le.

Or, este nevoie de măsuri de întărire a legislației actuale.

Mă bucur că toate comisiile care au dezbătut această propunere legislativă au dat avize favorabile și există și un raport favorabil, desigur, cu amendamente pe care le accept, sunt amendamente corecte.

Așadar, a fost o cvasi... o unanimitate, practic, din partea tuturor celor care s-au aplecat asupra acestui proiect.

Și mulțumim Guvernului – a fost un aviz favorabil. Vă îndemn să votați pentru acest proiect.

## Mulțumesc tare mult.

Doamna Andra Croitoru, președintele Agenției Naționale pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați. Microfonul 9.

## **Doamna Andra Cristina Croitoru** – _secretar de stat_

_la Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați_ **:**

## Domnule președinte,

## Mulțumesc.

Declar dezbaterile generale închise.

Vot, astăzi, ora 17.30.

Punctul 6, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii pentru prevenirea și combaterea violenței în familie nr. 217/2003 (republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul este prezent? Este. Microfonul 5.

Domnule deputat Cernea, vă rog.

Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice susține raportul de admitere, cu amendamente, al Comisiei pentru muncă și protecție socială a Senatului, întrucât au fost preluate observațiile formulate în punctul de vedere al Guvernului.

Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Domnul senator Alexandru Frătean, președintele comisiei de specialitate.

Pe scurt, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente, și propunerea legislativă.

Legea este ordinară, Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Dezbateri generale.

Domnul senator Nicolae Vlad Popa. Microfonul 2.

În momentul în care ziarele, televiziunile, știrile au în fiecare zi o rubrică care arată cu degetul către aceste violențe trebuie să ai o reacție. Și cred eu că este îndreptățită această modificare a legii, cred eu că putem să ne gândim în viitor și la alte metode, dar, oricum, este un pas bine-venit în direcția unei reacții a societății împotriva acestui flagel.

Trebuie să o recunoaștem: încă în România violența asta se practică și este păcat. Reacția este îndreptățită.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc tare mult.

Declar dezbaterile generale închise.

Vă rog, doamna senator Crețu. Am declarat închise, dacă... Întotdeauna când doriți să...

Nu este niciun fel de problemă. Vă rog să poftiți la microfon. Întotdeauna când doriți să luați cuvântul, faceți un pas în față spre microfon, ca să vă pot observa sau unul din colegii mei să vă poată observa.

Îmi pare rău, domnule președinte, dar nu este vina mea că stau în ultima bancă.

Nu, nu, este vina mea, întotdeauna este vina mea, să știți. Niciun fel de problemă, întotdeauna este vina celui care conduce ședința.

Ferească Dumnezeu!

...se numără migrația, deși doar pe la televizor am văzut doi. În schimb, o să-mi permiteți să citesc o statistică. 170 de femei au fost ucise în 2010 de partenerii lor, 138 în 2011, 141 în 2012, iar în ultimii doi ani 328 de femei și-au pierdut viața prin agresiunea partenerilor. Este vorba de terorismul de acasă, nu de cel din societate.

Suntem datori să facem ca legea, care este relativ bună, și Convenția de la Istanbul, care tocmai a intrat în vigoare acum câteva zile, să fie aplicate de cei care au datoria să le aplice.

Despre asta era vorba. Mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc. Doamna senator Câmpeanu. Microfonul central, vă rog.

## Stimați colegi,

Atât în activitatea mea de parlamentar, cât și în cea de ministru al muncii și protecției sociale m-am ocupat foarte mult de îmbunătățirea legilor pentru protecția familiei în general. Pentru că vorbim foarte mult aici de violența împotriva femeilor..., dar acte de o gravitate nemaipomenită se întâmplă împotriva copiilor, care n-au nici măcar această minimă posibilitate de a se apăra, așa cum o fac unele femei și care ajung chiar la închisoare, pentru că, încercând să se apere, lovesc, probabil, în așa fel agresorul încât, poate, chiar îl ucid.

Vă rog să acordați atenție și să votăm această lege. Și aș vrea să spun că sunt foarte mulțumită că un bărbat s-a aplecat asupra violenței în familie, în special împotriva femeilor, și a venit cu aceste modificări. Îmi pare rău că la vremea respectivă, când am modificat legea, nu le-am avut chiar eu în vedere, atunci când am făcut acest lucru. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dar, conform regulamentului...

Vă rog.

...aveți doi secretari care vă sprijină.

Voiam să profit de această ocazie în care se face o clarificare necesară în Legea nr. 217/2013 pentru a sublinia un lucru: avem o mare responsabilitate, stimați colegi.

Toate studiile sociologice, în ultima vreme, arată că am început să credem că printre problemele României se numără terorismul, deși nimeni n-a murit din cauza unui terorist în România...

Domnul senator Titus Corlățean. Microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Oarecum, în continuarea – pe scurt –, în continuarea intervenției doamnei senator Crețu. Este foarte importantă discuția, inclusiv din perspectiva ratificării de către România a Convenției de la Istanbul, pentru că această convenție pe care noi am ratificat-o și, într-adevăr, a intrat în vigoare în urmă cu câteva zile definește violența în familie, și în special violența împotriva femeii, drept o violare a drepturilor fundamentale ale omului și o formă de discriminare. Acea convenție, ne aducem aminte, am discutat în plen, introduce o serie de mecanisme instituționale de sancțiuni în domeniul penal și pentru statul român asta înseamnă un efort inclusiv legislativ foarte serios în următorii ani și, din această perspectivă, proiectul legislativ reprezintă, practic, un pas înainte și o modalitate de implementare a convenției înseși.

Deci toate argumentele pentru a vota în favoarea acestui proiect legislativ.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult.

Stimați colegi, declar dezbaterile generale închise.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, și îl

Supun aprobării dumneavoastră și propunerea legislativă.

Punctul 7, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2016 pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 248/2015 privind stimularea participării în învățământul preșcolar a copiilor provenind din familii defavorizate.

Declar dezbaterile generale deschise.

Din partea Guvernului României, prezentă doamna Stăniloiu, secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

Doamna ministru, pe scurt, susținerea Guvernului pentru acest proiect.

Vă rog. Microfonul 10.

Prin prezentul proiect de ordonanță de urgență se propun următoarele: modificarea art. 2, în sensul eliminării vârstei maxime până la care se poate acorda stimulentul educațional sub formă de tichete sociale de grădiniță, precum și a vârstei minime de la care se poate beneficia de acest drept; reglementarea termenului-limită până la care se poate solicita stimulentul educațional sub formă de tichete sociale de grădiniță pentru toți copii înscriși la grădiniță în anul școlar 2015–2016, respectiv 30 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență.

Față de cele prezentate, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice nu susține raportul comun de respingere a proiectului de lege și precizăm că prezenta ordonanță de urgență produce efecte de la data publicării sale în Monitorul Oficial al României, 13.05.2016.

Mulțumesc, doamna ministru. Domnul senator Frătean.

Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, precum și ai Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, analizând proiectul de lege, au ajuns la concluzia că, împreună, au întocmit anterior un raport comun de admitere asupra unei propuneri legislative cu același obiect de reglementare, care a fost adoptat de plenul Senatului.

În consecință, suntem obligați să respingem acest proiect de lege, dată fiind situația, și vă supunem spre dezbatere și adoptare raportul comun de respingere a proiectului de lege.

Mulțumesc tare...

Senatul este prima Cameră sesizată, legea este ordinară.

La dezbateri generale, doamna senator Andronescu. Microfonul 3.

Vă rog.

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Ca să fie suficient de clară atitudinea celor două comisii și propunerea pe care v-o facem pentru vot, aș vrea să precizez că, pe baza unei inițiative legislative, anterioară apariției acestei ordonanțe, în dezbaterea celor două comisii noi am aprobat acea inițiativă legislativă exact cu același conținut pe care-l are ordonanța. Deci a fost modificat articolul 2 în sensul în care s-a precizat aici, vârsta minimă și vârsta maximă, pentru a obține aceste tichete pentru susținerea în învățământul preșcolar. Ca urmare, Senatul, în calitate de Cameră decizională, a adoptat Legea nr. 178. Acea inițiativă legislativă a devenit lege. Ca urmare, acum, ordonanța este caducă și, de aceea, raportul nostru este un raport de respingere.

Vă mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Ați fost foarte clară.

Mai dorește cineva să ia cuvântul?

Nu.

Declar dezbaterile generale închise.

Raportul comisiei este de respingere a proiectului de lege. Îl

Situație care mă determină să supun aprobării dumneavoastră Proiectul de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2016.

## Punctul 8...

Vă aduc la cunoștință că... vot pe legi organice, peste 10 minute, la 17.30. Rog liderii grupurilor parlamentare să invite pentru 17.30 toți colegii în sală.

Mai avem încă un act normativ cu caracter organic. Sper să-l trecem până la această oră. Să-l trecem în sensul dezbaterii.

Punctul 8, Propunerea legislativă pentru completarea articolului 10 din Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice.

Declar dezbaterile generale deschise asupra propunerii legislative.

Inițiatorul este prezent?

Nu este prezent.

Din partea Guvernului României, domnul Lucian Constantin Mircescu, secretar de stat în Ministerul Tineretului și Sportului.

Domnule Mircescu, microfonul 9.

Aveți cuvântul. Pe scurt, vă rog.

## **Domnul Lucian Constantin Mircescu** – _subsecretar_

_de stat în Ministerul Tineretului și Sportului_ **:**

## Bună ziua!

Considerăm că propunerea de modificare a art. 10 în forma propusă de raportul comun al celor două comisii ale Senatului precizează clar și fără echivoc situațiile când se impune intonarea imnului național în contextul competițiilor sportive interne, mai exact doar la finala unei competiții sau, după caz, la turneul final, la toate categoriile de vârstă.

Astfel, prin forma propusă se creează cadrul legal prin care competițiile sportive la nivel național dobândesc un caracter ceremonial cu ocazia desemnării campionului național pe ramură sportivă la toate categoriile de vârstă, reprezentând în același moment un prilej de întărire a sentimentului național în rândul participanților la competițiile sportive organizate la nivel național.

Având în vedere considerentele menționate, Guvernul susține adoptarea acestei inițiative legislative. Mulțumesc.

## Mulțumesc tare mult.

Doamna senator Andronescu, președintele comisiei, vă

rog.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Inițiatorii au propus rezolvarea unei probleme care a apărut public în legătură cu intonarea imnului de stat la manifestările sportive și cred că, prin inițiativă și prin amendamentele propuse de cele două comisii, rezolvăm și clarificăm o problemă sensibilă. Trebuie să recunoaștem cu toții acest lucru.

De aceea, noi vă propunem un raport de admitere, cu amendamente.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult. Dezbateri generale. Nu sunt.

Doamna senator Anghel, vă rog.

Microfonul 3, doamna senator Anghel.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Cu tot respectul pentru marea campioană Lipă, dar micul ministru Lipă, nu poți să vii și să interzici intonarea imnului de stat pe un stadion, acolo unde joacă o echipă românească. Nu poți să nu iei măsuri în momentul în care atunci când se intonează imnul de stat în țară românească se produce ce s-a produs atunci. Nu se poate lucrul acesta.

Dacă n-avem nimic sfânt pe lumea asta, dacă nu ne mai spune nimic tricolorul, dacă nu ne mai spune nimic imnul, dacă nu ne mai spune nimic această națiune, înseamnă că trebuie să plecăm acasă, dar nu acasă aici, cât mai departe.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult.

Declar dezbaterile generale închise.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comun al comisiilor, care este de admitere, cu amendamente admise.

Raportul comisiilor a fost adoptat, cu tot cu amendamente.

- Supun aprobării dumneavoastră și propunerea legislativă.

Punctul 9, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 94 alin. (2) lit. a) și b) din Legea nr. 208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente.

Inițiatorul este prezent. Îi dau cuvântul. Îl rog să prezinte scurte note.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul. Microfonul 5.

## Vă mulțumesc foarte mult.

Așa cum în sport – s-a discutat mai devreme –, așa cum în economie este necesară concurența – concurența aduce performanța –, la fel este și în politică. Avem nevoie de o reală concurență electorală pentru a da o șansă ca în parlamentele țării noastre, în legislaturi diferite, în consiliile locale, în primării să ajungă oameni de bună factură, de o cât mai bună factură.

Din nefericire, legislația electorală din țara noastră este încă una extrem de restrictivă și cu privire la modul în care se înregistrează candidaturile, fiind cerute sute de mii de semnături la nivel național, dar și în privința pragului electoral.

Inițiativa de față prevede scăderea pragului electoral de la 5% la 3% pentru partide și de la minimum 8%, pentru că pragul electoral a crescut anul trecut de la 8 la 10%, din păcate�, în propunerea pe care am formulat-o pragul electoral pentru alianțe ar fi de maximum 6%, adică pentru fiecare partid s-ar adăuga câte un procent, 3... 4% pentru două partide, 5% pentru trei, 6% pentru patru sau mai multe partide în alianță.

Cred că o astfel de inițiativă ar ajuta la o dinamizare a competiției electorale și ar avea drept rezultat pierderea mai puținelor voturi în cazul în care, cum bine știți, acele formațiuni nu ating pragul electoral. Voturile acestora, practic, se redistribuie partidelor care au depășit pragul electoral. Și ar putea fi destul de multe voturi pierdute, de ordinul, poate, a sute de mii de voturi pierdute, la alegerile parlamentare, pentru că pragul este foarte ridicat, la 5%. De aceea, cred... În opinia mea ar fi înțelept pentru sănătatea democrației românești să avem o competiție mai deschisă. Desigur, dumneavoastră, ca reprezentanți ai unor partide mari, medii sau mari, v-ați asuma un risc suplimentar. Sunt de acord cu asta, dar ați face un lucru bun pentru România dacă ați deschide competiția electorală acceptând acest proiect legislativ, care, sigur, nu va afecta alegerile din acest an parlamentar, ci pe cele din 2020.

Mulțumesc.

Dar ar fi un semnal important. Mulțumesc.

Mulțumesc inițiatorului.

Din partea Guvernului României, domnul Florin Buică, vicepreședinte al Autorității Electorale Permanente. Microfonul 8, pe scurt, domnule ministru.

Așa cum ați văzut, inițiativa are în vedere modificarea pragurilor electorale pentru alegerile parlamentare.

Pe fond, apreciem că modificarea pragului electoral reprezintă o decizie politică aflată exclusiv la latitudinea Parlamentului.

Drept urmare, Parlamentul va decide.

Mulțumesc.

Din partea comisiei de specialitate, președintele acesteia, domnul senator Deneș.

Vă rog. Microfonul 7.

Membrii celor două comisii au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport comun de respingere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere, împreună cu propunerea legislativă.

Mulțumesc tare mult. Dezbateri generale.

Domnul senator Puiu Hașotti. Microfonul 2.

Vă mulțumesc.

Dacă la prima propunere legislativă pe care a susținut-o aici domnul deputat am fost de acord, de data aceasta trebuie să spun că nu sunt de acord, dintr-un motiv cât se poate de simplu.

Legislația electorală..., este și o cutumă și este și o prevedere a Comisiei de la Veneția, nu se schimbă în an electoral. Dacă veți veni și veți spune că eu fac această propunere ca viitorul Parlament s-o ia în discuție, vă spun că viitorul Parlament va trebui să valideze această propunere în anumite condiții, pe care noi nu le putem anticipa astăzi.

Nu discut acum dacă este bine sau este mai puțin bine ca pragul electoral să scadă de la 5 la 3%. Poate ar fi mai bine, poate n-ar fi. Sunt și țări cu prag electoral chiar mai mare. Sunt alte țări cu prag electoral mai mic de 3%. Nu asta este problema.

Vreau să vă spun că nu se poate modifica legislația, fie și teoretic, legislația electorală, în an electoral cu câteva luni înainte de alegeri.

În altă ordine de idei, vedeți, distinse domnule deputat, că ați intrat un pic în coliziune. Ați spus că pe listele partidelor la alegerile locale și la alegerile parlamentare să figureze cei mai meritoși și cei mai buni oameni. Aici intrați un pic în coliziune cu ceea ce am votat cu toții și vom vota în continuare, cu reprezentarea sexului... reprezentarea doamnelor, a femeilor pe listele electorale.

Sigur, eu când am intrat în..., când eu am intrat în partid, și domnul Câmpeanu, și regretatul Săndulescu, și... toți acei care au întemeiat Partidul Național Liberal în ianuarie 1990 mi-au spus un singur lucru, că la liberali funcționează un singur principiu, valoarea.

Dar, sigur, vremurile s-au schimbat, propunerea pe care a făcut-o doamna senator Câmpeanu o vom susține. Însă vreau să vă spun că dacă este vorba să aplici doar valoarea, o chestiune strict subiectivă în politică, strict subiectivă, atunci operăm doar cu acest principiu și nu mai putem să-l aplicăm pe celălalt.

Dar, în primul și în primul rând, nu se modifică legea electorală în an electoral, cu atât mai puțin...

Mulțumesc, domnule senator Puiu Hașotti.

Domnule senator Nicolae Vlad Popa, dacă se poate, pe scurt. Ne apropiem de 17.30, am vrea să intrăm la vot.

La noi a existat și un prag mai mic. Problema este că rezultatul pragului mai mic a fost fărâmițarea excesivă. Un număr important de partide...

Liberale!

...intră în Parlament și au loc nesfârșite negocieri pentru constituirea unei puteri, unei guvernări. Aici este un risc: în România, chiar dacă avem de-a face cu o reprezentativitate mai mare în situația pierderii unui număr mai mic de voturi prin neprimirea, neintrarea în Parlament, avem de-a face cu o instabilitate pe partea cealaltă, în momentul în care constituim guvernarea. E un risc care trebuie foarte bine cântărit.

Uitați-vă la ceas! Îl aveți în față, ca și mine. Aveți 10 secunde. 10 secunde!

Domnule președinte al comisiei, vă rog.

## Am să fiu foarte scurt.

Trei chestiuni. Prima, legată de comparația care se făcea cu competiția sportivă. Chiar și într-o competiție județeană trebuie să îndeplinești anumite bareme ca să poți participa la acea competiție. Nu mai discutăm de cele naționale.

Doi. Din experiența pe care am avut-o, postdecembristă, după 1989, am avut o perioadă când am avut pragul electoral de 3%. Și s-a explicat de ce s-a ajuns la prag electoral de 5%, nu mai detaliez.

Și, trei, pentru unii, chiar dacă ar fi pragul de 1%, tot nu ar mai intra în Parlament, pentru că nu-i mai doresc cetățenii! Mulțumesc.

Mulțumesc.

Vă rog, 30 de secunde. Vă rog, inițiatorul.

Vă mulțumesc foarte mult.

Voi fi foarte scurt.

Senatul este primă Cameră sesizată, nu mai este timp să fie adoptată această lege și de Camera Deputaților în actuala legislatură, de aceea am spus că e pentru 2020.

În privința calității politicienilor, eu cred că sunt foarte multe femei capabile, dar nu sunt suficient de recunoscute de partidele dominate în continuare de bărbați.

Nu în ultimul rând, fărâmițarea politică se întâmplă în Parlament. Uitați-vă câte partide..., câți parlamentari pleacă de la un partid la altul! Și se întâmplă în mod netransparent. Prin scăderea pragului la 3% ar fi o așa-zisă fărâmițare, dar bazată pe votul și voința cetățenilor. Acum migrația de la un partid la altul este o chestiune care nu se bazează pe votul cetățenilor, deci ar fi întemeiat pragul de 3%.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc.

Stimați colegi, declar dezbaterile generale închise pentru această propunere legislativă.

Cu această propunere intrăm la vot pentru legile organice. Începem cu această propunere legislativă, punctul 9 de astăzi, care înseamnă L197/2016.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Continuăm cu legile cu caracter organic.

Proiectul de lege..., cea cu care am venit de data trecută: Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului privind cooperarea economică dintre Guvernul României și Consiliul de Miniștri al Bosniei și Herțegovinei, semnat la București la 20 martie 2013.

Vă reamintesc că dezbaterile asupra acestui proiect au fost finalizate în ședința de pe 1 septembrie.

Intrăm în procedură de vot.

Legea a fost adoptată de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege.

**Domnul Ion Rotaru**

**:**

E ordinară.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

A! Ordinară. Iertați-mă! Iertați-mă! Iertați-mă! Așa este. 95 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere. Raportul comisiei și proiectul de lege au fost adoptate. Punctul 2, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței

de urgență a Guvernului nr. 15/2016 pentru completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului.

Raportul comisiei este de respingere a proiectului de lege. Senatul este primă Cameră.

Raportul comisiei a fost adoptat, situație care mă determină să supun la vot proiectul de lege privind respingerea ordonanței.

Punctul 3, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a propunerii legislative.

Îl

Punctul 5, Legea pentru modificarea și completarea Legii dialogului social nr. 62/2011.

Cerere de reexaminare.

Așa cum spuneam, ne aflăm în fața unei cereri de reexaminare, cerere transmisă de Președintele României. Raportul comisiei este de admitere a legii în forma transmisă la promulgare.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun aprobării dumneavoastră raportul comisiei.

Raportul comisiei nu a întrunit numărul de voturi necesar. Supun aprobării dumneavoastră Legea pentru modificarea...

Cererea de reexaminare a întrunit numai 59 de voturi, s-a respins, într-adevăr! Ca atare, s-a respins...

## **Din sală:**

Cererea de reexaminare!

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Nu! S-a respins... Raportul comisiei a fost de admitere, nu a întrunit numărul de voturi necesar. În aceste condiții, raportul nu a întrunit și a fost respins, și a fost admisă legea...

Raportul a fost de admitere a legii.

Ce s-a respins?

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Raportul respectiv nu a întrunit numărul de voturi necesar pentru a... Legea este cu caracter organic. De asta am spus...

## **Domnul Ion Rotaru**

**:**

E organică! E organică sau e ordinară?! Aici scrie că e organică.

Legea este cu caracter organic. Nu este niciun fel de problemă.

Deci s-a respins raportul... S-a respins în sensul că nu a întrunit numărul de voturi, s-a respins și legea..., asta voiam să spun.

Punctul 10.

Continuăm dezbaterile, stimați colegi, încă 20 de minute.

Listă pentru toate grupurile.

Listă! S-a solicitat de către liderii grupurilor parlamentare pentru proiectul anterior.

Punctul 10, Proiectul de lege privind ceremoniile oficiale. Declar dezbaterile generale asupra proiectului de lege deschise.

Din partea Guvernului României, prezent domnul Daniel Mărăcineanu de la Secretariatul General al Guvernului.

Vă rog, domnule Mărăcineanu, aveți cuvântul, pe scurt.

## **Domnul Daniel Mărăcineanu** – _secretar de stat_

_în cadrul Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege are ca scop stabilirea unui ansamblu de norme aplicabile ceremoniilor oficiale desfășurate de autoritățile și instituțiile publice centrale și locale, reglementând în acest sens: regimul juridic al ceremoniilor oficiale, precum și competențele autorităților și instituțiilor publice în organizarea activității de protocol, participarea la ceremonii oficiale a reprezentanților autorităților și/sau instituțiilor publice centrale, modalitatea de organizare și desfășurare a ceremoniilor oficiale la nivel național și înființarea Consiliului Protocolului de Stat drept organism interinstituțional fără personalitate juridică ce are drept scop îndrumarea activităților de protocol desfășurate de instituțiile și autoritățile publice.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea comisiei de specialitate, președintele acesteia, domnul senator Deneș.

În ședința din data de 22 iunie 2016, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere împreună cu proiectul de lege.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc tare mult. Dezbateri generale. Nu sunt...

Domnul senator Nicolae Vlad Popa.

Nu o să înțeleg niciodată de ce nu se dorește o reglementare într-un domeniu care a ridicat multe, multe probleme. Oamenii nu știu cum se organizează o anumită ceremonie. Trebuie să existe o reglementare. De ce să vă opuneți nu înțeleg!

Există o chestiune care face ca autoritățile, instituțiile să fie, din punctul ăsta de vedere, luminate, să aibă o reglementare după care să organizeze o anumită ceremonie. Nu pot să înțeleg de ce se opune comisia noastră!

Eu cred că trebuie să susținem această propunere, care e plecată din nevoia efectivă a instituțiilor să aibă o reglementare după care să se orienteze.

Mulțumesc. Alte puncte de vedere? Nu sunt.

Declar dezbaterile...

Iertați-mă, vă rog! Domnul senator Deneș. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Mă simt obligat să dau câteva explicații. Probabil nu s-a studiat în detaliu acest proiect de lege. Dacă ați sesizat, a fost votat cu unanimitatea voturilor, deci de la toate partidele politice, pentru că o comisie este reprezentată de către toate partidele din Parlament.

## Două chestiuni.

1. Toate aceste ceremonii, prin acest proiect de lege, se cerea să fie subordonate unui responsabil, dacă doriți, care era sub Administrația Prezidențială.

2. Administrațiile publice locale trebuiau, la începutul anului, să anunțe la această..., la acest for, să spunem, toate manifestările pe care le au în timpul anului. Dacă nu le anunțau, nu le puteau face. O aberație totală!

Sigur, dumneavoastră aveți dreptate când spuneți că trebuie să ne învățăm cum se desfășoară o ceremonie, dar nu sub formula acestui proiect de lege. Era unul total aberant și inaplicabil.

Mulțumesc.

## Mulțumesc tare mult.

Doamna senator Câmpeanu, domnul senator Oprea... și alți colegi. Suntem la dezbateri.

Propun simplificarea lucrurilor – și colegii cred că sunt de acord, fiindcă e păcat ca o astfel de intenție să se finalizeze cu un vot, fără ca toată lumea să fie edificată asupra scopului propunerii respective – și am cere să meargă la comisii încă două săptămâni.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Mulțumesc.

Supun aprobării dumneavoastră cererea unui vicelider al Grupului PNL, de reîntoarcere pentru două săptămâni la comisie.

Punctul 11, Propunerea legislativă pentru completarea art. 60 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Inițiatorul este prezent?

Nu este prezent.

Din partea Guvernului României, prezent domnul Ion Ghizdeanu, președintele Comisiei Naționale pentru Prognoză.

Domnule Ghizdeanu, pe foarte scurt, vă rog, ne apropiem de finalul programului. Microfonul 8.

Este la 9.

S-a mutat. Microfonul 9.

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Într-adevăr, domeniul cercetării este foarte important, Guvernul a luat și măsuri.

Și, ca să fiu foarte scurt, adresez rugămintea de a fi respinsă această propunere legislativă, întrucât, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 32/2016, deja s-a soluționat această... subiectul inițiativei legislative. S-a adoptat măsura de scutire de la plata impozitului pe venituri din salarii și asimilate salariilor pentru cercetarea științifică.

Având în vedere că există deja, de curând, și începând cu luna august deja intră în acțiune ordonanța Guvernului, evident, adresăm rugămintea de a respinge această inițiativă legislativă.

Mulțumesc tare mult.

Comisia de specialitate, care știu că are altă părere, domnul senator Viorel Arcaș. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte. Am ascultat poziția Guvernului.

Vreau să vă spun că, după ce am depus noi acest raport, Guvernul a emis Ordonanța nr. 32.

Dar poate n-ar fi rău să vă citesc din punctul de vedere al Guvernului referitor la această inițiativă, unde spunea foarte clar: „Activitatea desfășurată de persoane fizice nu poate fi identificată ca fiind activitate de cercetare-dezvoltare și nu sunt prevăzute condițiile pe care trebuie să le îndeplinească angajatorii și angajații pentru acordarea facilității.” Pe urmă, după ce am depus raportul de admitere, care este de admitere, a intervenit Ordonanța nr. 32, prin care același Guvern spune: „Având în vederea necesitatea acordării unui tratament fiscal favorabil, aplicabil veniturilor din salarii și asimilate salariilor obținute de către persoanele fizice care activează în domeniul cercetării-dezvoltării, în scopul atragerii, menținerii și dezvoltării în România a resursei umane cu înaltă calificare pentru desfășurarea activității de cercetare-dezvoltare aplicativă și/sau de dezvoltare tehnologică, precum și pentru consolidarea sistemului de cercetare-dezvoltare în vederea creșterii competitivității economiei românești” și așa mai departe. Deci două puncte de vedere total diferite.

Comisia, în unanimitate, a dat raport de admitere.

Se mai întâmplă, mai ales la Guvern de tehnocrați, dar trebuie să înțelegem.

Dezbateri generale.

Doamna senator Andronescu. Microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Discutăm astăzi, stimați colegi, o inițiativă legislativă extrem de importantă pentru dezvoltarea acestei țări.

Nu este o noutate, cred, pentru niciunul dintre dumneavoastră, dacă spun astăzi de la acest microfon că fără cercetare științifică nicio țară n-are șansa la dezvoltare.

Această inițiativă legislativă este construită pe o experiență anterioară. În anul 2000 plecau din România, în fiecare an, circa 2.000 de informaticieni. România nu avea o industrie de IT. Dacă vă uitați astăzi în structura industriilor din România, România are astăzi o industrie de IT.

Ce s-a întâmplat atunci? Cei 2.000 de informaticieni ne costau în fiecare an circa 60 de milioane de euro. Adică statul român cheltuia 60 de milioane de euro cu formarea lor de la intrarea în grădiniță și până la finalizarea studiilor universitare. Se întâmplă și acum același lucru.

Dacă noi vrem să avem activitate de cercetare care să contribuie la dezvoltarea economică a României, trebuie să acceptăm această inițiativă legislativă potrivit căreia cei care fac activitate de cercetare să fie scutiți de impozitul pe salariu. Acest lucru s-a întâmplat în anul 2000 cu informaticienii.

Astăzi, România poate să spună și să vorbească despre contribuția pe care industria de IT o are în obținerea produsului intern brut.

Vreau să mai adaug ceva. Până în ’89, România avea circa 130 de mii de cercetători în universități și în institutele sale de cercetare. Astăzi, în România mai sunt circa 11-12 mii de cercetători.

Dacă noi nu mai vrem niciun fel de dezvoltare a acestei activități care aduce plusvaloare în economia României, atunci trebuie să nu acceptăm legea astăzi. Dacă vrem să facem acest lucru, trebuie să avem..., să acceptăm inițiativa legislativă așa cum este ea. Guvernul a venit și a restricționat pentru un segment atât de mic, încât mai bine n-o făcea,

pentru că nu aduce niciun fel de avantaj pentru cei care desfășoară activitate de cercetare.

De aceea, vă adresez rugămintea, cu tot respectul, să votați raportul pe care vi-l propun cele două comisii. Vă mulțumesc foarte mult.

Tot microfonul 3, doamna senator Anghel. Urmează domnul senator Mircea Geoană.

Vin în susținerea a cele ce a spus doamna ministru și spun așa: să-mi spună și mie domnul de la Guvern ce lege și care articol îi dau dreptul să emită o ordonanță într-o lege care este pe traseu în Parlament? Pentru că eu știu că este interzis lucrul acesta. Chiar nu știm nimic?! Așa tehnocrați suntem?!

Mulțumesc tare mult.

Domnul senator Mircea Geoană. Microfonul 2.

Domnule președinte,

Dragi colegi, Stimați reprezentanți ai Guvernului,

Nu pot decât să fiu de acord cu doamna ministru Andronescu și poate că exemplul legat de industria de IT&C, care astăzi reprezintă – și aici vorbim cu cineva care chiar se pricepe la cifre –, undeva spre 8% din PIB-ul României, este un salt extraordinar. Producem și exportăm din această industrie mai mult decât din turismul acestei țări. Este un exemplu de succes.

De aceea, sugestia mea ar fi ca... și pentru Guvern... poate că o întâlnire mai puțin formală, de tipul corespondenței acesteia între Parlament și Guvern și invers, prin simpla dumneavoastră prezență aici, ar trebui regândită. Poate că există o cale ca această zonă de cercetaredezvoltare-inovare să primească din partea statului român locul pe care-l merită.

Astăzi, România... pe angajamentele pe Europa 2020, noi ne-am angajat că o să dăm 2% din PIB. Pentru cercetaredezvoltare-inovare avem, din surse publice, 0,4% din PIB, iar sectorul privat, și el plăpând, și el plăpând în această zonă, mai pune undeva spre 0,3-0,4. Suntem sub 1% din PIB.

Uitați-vă pe recenta hartă – dacă cineva nu vrea să citească cifre, să se uite la imagini – a competitivității în Europa. România nu are nici măcar în București sau în Cluj vreun loc pe harta inovării la nivel european.

De aceea, rugămintea mea este pentru acest subiect, care poate să reprezinte un salt de competitivitate și de poziționare a acestei țări a noastre într-o creștere nu de tip „pierderea timpului pierdut”, în sensul: „hai să creștem 4 sau 5% pe an”. Modul cum creștem calitatea structurii economiei noastre este la fel de important.

De aceea, sugestia mea – și, domnule președinte, evident, nu este o chestiune strict regulamentară – este ca acest subiect să fie reluat prin invitarea celor trei miniștri care concură la acest punct de vedere, pentru că este clar că undeva, între Ministerul Educației și Cercetării, Finanțe și Muncă, probabil că acolo există nevoia de încurajare a unui dialog tripartit între cele trei ministere-cheie, cu Cancelaria Prim-ministrului, cu noul ministru al comunicațiilor, care a fost recent numit, o doamnă ministru, și cu cei care reprezintă comisiile de specialitate, tot la fel, tripartite, la nivelul Parlamentului.

Mulțumesc, domnule senator. Doamna senator Câmpeanu.

Stimați colegi,

Eu înțeleg din toate aceste dezbateri că toată lumea este de acord că trebuie să facem ceva pentru cercetare.

N-am înțeles de la domnul președinte al comisiei ce s-a întâmplat.

Această propunere diferă de ordonanța care este în funcțiune?

Pentru că, gândiți-vă, dacă o să votați acest proiect legislativ și va fi promulgat, vor fi pe piață două acte normative care reglementează același lucru. Eu cred că noi nu putem să facem o astfel de greșeală fatală. Nu s-a propus în această lege abrogarea ordonanței respective. Este vreo

deosebire între ele? Nu putem să votăm două legi cu același obiect.

Așa încât vă propun, pentru rezolvare, să trimitem la comisie și să se pună de acord ordonanța cu legea sau să propuneți acolo abrogarea ordonanței. Nu se poate să existe două legi care să producă efecte în piață.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Regulamentul mă obligă, în momentul în care un lider sau un vicelider face o propunere de retrimitere la comisie, s-o

Dau cuvântul, în continuare, domnului senator Titus Corlățean. Microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Alături de ceilalți colegi indicați în tabel, am avut și eu plăcerea de a coiniția această propunere legislativă și, din acest punct de vedere, de la bun început vă spun: am avut și eu o surpriză extrem de neplăcută să văd avizul negativ al Guvernului, chiar cu argumentația care a fost prezentată.

Dar aici fac o subliniere și atrag atenția: este al doilea proiect legislativ pe care discutăm în această reuniune a Senatului de luni după-amiază în care constatăm că o ordonanță de urgență a Guvernului apare după ce inițiativa legislativă parlamentară a fost lansată pe circuit. Și chiar nu este în regulă, așa că argumentația care a fost menționată nu stă în picioare.

Un singur comentariu pe care l-aș mai face în continuarea prezentării făcute, intervenției doamnei senator Andronescu. Este perfect adevărat că domeniul IT-ului și măsura pe care un anumit guvern a luat-o au generat un motor de creștere economică extraordinar pentru România. Fac însă o mică corectură, cu acordul doamnei senator: discuția a început în decembrie 2000, în cadrul acelui guvern social-democrat și a fost finalizată în 2001, nu în 2000, de Guvernul în funcție în acel moment.

Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

## Domnul senator Cadăr.

Urmează domnul senator Mărinică Dincă, doamna senator Anghel și alți colegi care s-au înscris.

N-am o problemă. Probabil că mâine-dimineață, dar nu contează.

Mai sunt două minute din ședința de astăzi.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Voiam să renunț la a lua cuvântul, însă vreau să-mi explic totuși punctul de vedere.

Mă îndoiesc că Einstein sau Leonardo da Vinci, sau alți mari inventatori ai lumii au fost scutiți la plata impozitului pe salariu.

Eu consider că clasa cercetătorilor români merită mai mult respect decât să fie interpretați de opinia publică ca o clasă favorizată prin scutirea plății pe impozit.

Mulțumesc. Domnul senator Mărinică Dincă. Microfonul central, vă rog.

Mulțumesc frumos.

Nu credeam că o să iau vreodată domnului secretar de stat apărarea, un ilustru susținător al măsurilor socialiste, al Guvernului PSD, dar, astăzi, din păcate, sunt obligat să-i iau apărarea. Este corect, este cinstit în poziția pe care a adoptat-o.

Am auzit tot felul de poziții: trebuie să susținem cercetarea-inovarea! Da, dar, în afară e gardul și înăuntru e leopardul. E vopsit frumos de socialiști, așa cum știu ei, și înăuntru au băgat leopardul. Susținem cercetarea, susținem inovarea! Ordonanța asta susține, doar că în proiectul legislativ se mai pune o picătură... așa. Știți că lucrurile urâte sau lucrurile încurcate stau în detalii mici. Ei, nu! În proiectul legislativ nu numai cei din cercetare și inovare, fie profesori, fie... nu sunt scutiți, mai sunt scutiți și alții, adică toți ceilalți, la pomană, care nu au treabă cu cercetarea și cu inovarea. Asta este diferența între cele două proiecte, între ordonanța de guvern care a intrat în vigoare și proiectul de lege pus pe masă.

Nu întâmplător au luat cuvântul o parte din colegi care, ulterior, vor merge afară și vor spune: „Vedeți cum susținem noi învățământul!”. Nu se mai vorbește în momentul acela de cercetare și de inovare, se vorbește de învățământ, că trebuie să folosim... Vine campania electorală și unii dintre colegi... despre care mi-aduc aminte că se opuneau ca mediul privat să fie scutit de impozite în măsura în care acordă burse... Și venea la acest microfon – și a avut și încă mai are funcții înalte în diverse structuri de învățământ și de stat – spunând că deja există aceste burse.

Ei, deja există o ordonanță, un act normativ care reglementează scutirea în domeniul cercetării și inovării, e pe masă, e în acțiune, proiectul de lege nu mai e proiect de lege, este, practic, în vigoare, iar, pe de altă parte, avem un proiect de lege prin care vrem să băgăm ceva pe sub masă. Nu trebuie să spunem decât de inovare și de cercetare. Nu trebuie să spunem de micile „hoții” pe care le face noul proiect legislativ.

Aștept cu mult interes să ne spună și ce altceva mai este în acest proiect legislativ. Dacă vor insista, le voi citi. Mulțumesc.

## **Domnul Ioan Chelaru:**

Mulțumesc și eu. Stimați colegi, este ora 18.03...

Vă rog să nu mă întrerupeți!

Mai sunt înscriși la cuvânt doamna senator Anghel, domnul senator Motoc, domnul senator Moga. Situație în care voi supune aprobării dumneavoastră prelungirea programului astăzi.

Dacă nu se aprobă, continuăm dezbaterile mâine, nu se termină ziua, abia suntem mai mulți, mâine, prezenți la program și continuăm dezbaterile.

Supun aprobării prelungirea programului până la finalizarea dezbaterilor pe acest proiect.

Stimați colegi, continuăm dezbaterile la acest proiect mâine, de la ora 10.30.

Rog să fiți prezenți, cei care aveți declarații politice, de la ora 9.00 până la 10.30. Continuăm dezbaterile așa cum anunțam.

Vă rog să-mi permiteți să declar închisă ședința Senatului pe programul legislativ.

Peste 10 minute începe programul Senatului pe întrebări și interpelări.

Mulțumesc.

PAUZĂ * * *

## DUPĂ PAUZĂ

Trecem la întrebări, interpelări și răspunsuri.

Astăzi, Guvernul avea de dat trei răspunsuri domnului senator Valer Marian: domnul Ion Ghizdeanu, președintele Comisiei Naționale de Prognoză, din partea Ministerului Finanțelor Publice, i-a dat răspuns în scris – domnul senator Valer Marian este mulțumit –, iar domnul secretar de stat Florin Aurel Moțiu a dat, din partea Ministerului Justiției, două răspunsuri scrise domnului Valer Marian, de care domnul senator este mulțumit.

Le mulțumim reprezentanților Guvernului.

Trecem la partea de întrebări și interpelări și o să îi dau cuvântul doamnei senator Doina Silistru, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată noului ministru al Afacerilor Interne..., care o să fie.

Obiectul interpelării: „Combaterea poluării fonice”. ## Domnule ministru,

De fenomenul poluării fonice produs de autovehicule aflate atât în mers, cât și în staționare se plâng toți cetățenii țării, indiferent de zonă.

Un raport al Poliției Române cu privire la poluarea fonică, zgomotul produs de motociclete în special, evidențiază lipsa normelor clare, care să permită agenților de circulație constatarea depășirii nivelului de zgomot produs de vehicule, lipsa procedurilor tehnice care să determine nivelul zgomotului în cadrul inspecțiilor tehnice periodice efectuate de Registrul Auto Român, lipsa specificației tehnice a producătorului autovehiculului cu privire la nivelul de zgomot maxim admis și lipsa aparaturii cu care ar trebui să fie dotate cele două instituții ale statului, respectiv Poliția Rutieră și Registrul Auto Român, pentru a face posibilă măsurarea nivelului de zgomot în trafic.

Toate acestea fac imposibile constatarea și sancționarea fenomenului de poluare fonică produs de către autovehicule aflate în mers și în staționare, iar de lipsa normelor și procedurilor clare, care să permită constatarea depășirii nivelului de zgomot, se face responsabil Registrul Auto Român.

În acest sens, vă rog să-mi comunicați, domnule ministru, ce măsuri aveți în vedere astfel încât Registrul Auto Român să-și îndrepte atenția cât mai repede asupra fenomenului poluării fonice, dacă și când se va face achiziția aparaturii specifice măsurătorilor nivelului de zgomot în timp real și dacă aveți în vedere obligativitatea producătorului cu privire la specificarea nivelului maxim admis de poluare fonică pe certificatul de înmatriculare.

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

În continuare, are cuvântul domnul senator Viorel Grigoraș, Grupul parlamentar al PNL.

Vă mulțumesc. Domnule președinte, Domnilor secretari, Distinși colegi,

Una din problemele cele mai acute din zilele acestea o reprezintă apropiatele și actualele – spun apropiatele, pentru că vor fi de amploare mai mare –, manifestații ale transportatorilor rutieri.

Ca urmare, astăzi, atât noi, Parlamentul, cât și celelalte instituții – m-am gândit la Ministerul Transporturilor, la Ministerul Finanțelor Publice, din partea cărora nu văd nicio reacție – ar trebui să exprimăm neapărat o poziție față de activitatea pe care o desfășoară ASF-ul, Autoritatea de Supraveghere Financiară: să vină cu soluții în ceea ce privește pierderile pe care le înregistrează transportatorii rutieri, și nu numai, de ce să nu recunoaștem, și noi, persoanele fizice care deținem câte o mașină.

Așa că, domnule președinte, vă rog să-mi permiteți să prezint interpelarea adresată domnului Petru Sorin Bușe, ministrul transporturilor, și, bineînțeles, așa cum spuneam, obiectul acestei interpelări: „Creșterea tarifelor RCA”.

## Domnule ministru,

Doresc să trag un semnal de alarmă cu privire la creșterea tarifelor RCA, atât pentru persoanele fizice, cât și pentru cele juridice, considerând că Autoritatea de Supraveghere Financiară este o instituție care nu mai reprezintă interesele cetățenilor. Faptul că prețul asigurărilor a crescut atât de mult a determinat conducerile asociațiilor profesionale de transport să organizeze acțiuni de protest, prin care vor trage un semnal de alarmă asupra situației critice în care au ajuns cei care au afaceri în acest domeniu.

Nici pentru persoanele fizice situația nu este mai bună, având în vedere că pentru un Logan tariful RCA a crescut într-un an cu 51%, iar pentru un autoturism marca Skoda prețul RCA a fost ridicat cu 92%.

Creșterea poliței de asigurări este resimțită din plin și de persoanele juridice. Un exemplu elocvent în acest sens este faptul că firmele care se ocupă cu transportul persoanelor achită pentru un autocar suma de 10.000 de lei pe an. În același timp, deși aceste polițe cresc anual, serviciile companiilor de asigurări lasă mult de dorit în numeroase cazuri. Tarifele RCA sunt exagerate atât pentru persoanele fizice, cât și pentru cele juridice, pentru că instituțiile statului nu și-au făcut treaba și nu au supravegheat modul de stabilire a tarifelor RCA. Și, din păcate, tot cetățenii de rând vor suporta financiar menținerea unui sistem viciat.

În continuare, are cuvântul domnul senator Alexandru Cordoș, Grupul parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Dacian Cioloș, primministrul Guvernului României.

Obiectul interpelării: „Intabularea gratuită a terenurilor agricole”.

Stimate domnule prim-ministru,

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 35 privind modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996 din 28 iunie 2016 s-au adoptat o serie de măsuri care ar trebui să faciliteze înscrierea urgentă și gratuită în folosul cetățenilor și garantarea proprietății statului, prin înregistrarea în sistemul integrat de cadastru și carte funciară.

Cu toate acestea, cetățenii nu au suficiente informații referitoare la începerea acestor activități și modalitatea de asigurare a cofinanțării din bugetul de stat.

Stimate domnule prim-ministru, vă rog să-mi precizați care este stadiul implementării prevederilor legale privind intabularea gratuită a terenurilor agricole.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Dacă-mi permiteți, și întrebarea.

Este adresată doamnei Cristiana Pașca-Palmer, ministrul mediului, apelor și pădurilor.

Obiectul întrebării: „Alocarea fondurilor pentru amenajările hidrografice de protecție împotriva torentelor pluviale”.

Stimată doamnă ministru,

Fenomenele meteo violente din perioada de vară au provocat numeroase inundații, generate în special de torentele formate pe versanți. Acestea au distrus bunurile și au pus în pericol viața cetățenilor din zonele afectate.

Reprezentanții unităților administrativ-teritoriale afectate ar dori să remedieze în cel mai scurt timp aceste avarii produse la construcțiile hidrografice care asigură protecția împotriva inundațiilor.

Stimată doamnă ministru, vă rog să ne spuneți care este stadiul alocării fondurilor pentru amenajările hidrografice de protecție împotriva torentelor pluviale pe anul 2016 și care este strategia Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor cu privire la această situație.

Solicit răspuns în scris.

Și, dacă-mi permiteți, ultima întrebare, foarte scurt, domnule președinte.

În continuare, are cuvântul domnul senator Dorin Păran, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Interpelarea mea se adresează domnului Petru Sorin Bușe, ministrul transporturilor.

Obiectul este: „Reabilitarea drumului Deva–Brad (DN 76)”.

Stimate domnule ministru,

Supun atenției dumneavoastră următoarea problemă:

Este o adevărată bătaie de joc la adresa cetățenilor din județul Hunedoara, și nu numai, ce se întâmplă cu repararea drumului DN 76, respectiv Deva–Brad, pe aproximativ 25 de kilometri. Gradul de suportabilitate al cetățenilor din zonă, al șoferilor și al navetiștilor a atins cote maxime. Constructorul de drum pur și simplu acționează haotic, pe acest tronson întâmplându-se nenumărate accidente. Este al treilea an consecutiv de când se continuă acest calvar de trafic.

Pe cei 25 de kilometri sunt nouă sau 10 zone cu drum spart sau asfalt în diverse stadii de lucru. Cele șapte semafoare creează ambuteiaje și opriri ale traficului care pun nervii șoferilor la încercări maxime.

Locuitorii din comunele aferente, de pe traseul drumului, respectiv comuna Șoimuș, comuna Vălișoara, comuna Luncoi, sunt profund deranjați și nemulțumiți de ce se întâmplă cu lucrările de reabilitare a acestui drum.

Domnule ministru, luați măsuri urgente ca acest constructor – din Oradea, se pare – să treacă la treabă. Vine iarna și iarăși problema devine și mai acută, iar numărul accidentelor crește.

Pe 11 septembrie 2016 este sărbătoarea națională de la Țebea. Sunt 144 de ani de la moartea lui Avram Iancu. Se adună multă lume, aproximativ 10.000 de oameni vin cu autobuze, mașini, biciclete etc. Constructorul și cu CNADNR-ul, și cu Poliția Rutieră să aibă oameni peste tot în zona semafoarelor, pentru a fluidiza traficul astfel ca cetățenii să poată participa la eveniment în condiții de trafic cât mai civilizat posibil.

Vă rog, domnule ministru, ca, împreună cu CNADNR-ul și constructorul, să luați măsurile care se impun de urgență. Aștept răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

În continuare, are cuvântul domnul senator Ionel Agrigoroaei, Grupul parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

O interpelare adresată domnului prim-ministru Dacian Cioloș, din partea senatorului PSD de Iași.

Titlul interpelării: „Apel către Guvernul României!”.

Domnule prim-ministru,

## Stimați colegi,

Diferența dintre o țară dezvoltată și una cu economie de subzistență este dată de avansul tehnologic. Mai exact, de cât de mult se investește în cercetare și inovare. O tehnologie nou-descoperită este cel mai sigur motor pentru o creștere sustenabilă. România are specialiști care excelează în acest domeniu. Unul dintre cele mai bune exemple este cel al inginerului Cristina Bălan, care a lucrat pentru Boeing și, mai apoi, a făcut parte din prima echipă care a proiectat modelul S de la Tesla. Un specialist capabil să creeze tehnologie, un inginer cu o valoare inestimabilă pentru orice companie și pentru orice economie. Visul declarat al Cristinei Bălan este cel de a crea un centru de dezvoltare pentru industria auto în România.

Statul român nu trebuie să piardă această oportunitate imensă. Putem pune la dispoziție terenul necesar construcției, chiar este necesar. Putem susține ridicarea construcției. Putem chiar suporta o bună parte din salariile viitorilor angajați. Nu cred că se pune problema de bani pentru statul român. Zilnic se fac cheltuieli imense, inutile. Sunt convins și garantez că o astfel de investiție, prin care putem readuce în țară mai mulți ingineri și specialiști plecați peste hotare, va aduce profit economiei românești și va garanta dezvoltarea pe termen lung a României.

Trebuie însă să ne mișcăm rapid. Pe o piață mondială în care concurența pentru specialiștii creatori de tehnologie este acerbă, ingineri precum Cristina Bălan nu rămân fără oferte. Dacă lăsăm această oportunitate la mâna birocrației și la lentoarea unor funcționari care nu înțeleg cu ce se mănâncă economia, nu vom avea nicio șansă. În astfel de situații viteza de reacție este esențială.

Vă mulțumesc.

Doresc răspuns în scris.

Domnule președinte, am o rugăminte, mai am...

Două întrebări.

Vă ascultăm.

Două întrebări. Vă mulțumesc mult.

Întrebare adresată doamnei ministru Anca Dana Dragu, Ministerul Finanțelor Publice.

Obiectul întrebării – tot din partea senatorului de Iași Ionel Agrigoroaei: „Monopolul societăților de asigurări falimentează transportatorii români”.

## Doamnă ministru,

În prezent, conform datelor oferite de Federația Operatorilor Români de Transport, se poate constata că pentru același tip de vehicul comercial, încadrat în aceeași clasă de bonus-malus, asiguratorii practică tarife cu diferențe de până la 300%. Cu toate acestea, atât ASF, cât și Consiliul Concurenței nu au prezentat public nicio poziție oficială. Mai mult, RCA la camioane a crescut de 2,5 ori într-un singur an. Creșterile nu au la bază niciun fundament economic, iar companiile de asigurări au profitat de faptul că piața RCA este una captivă și au urcat tarifele pentru transportatorii rutieri până la un nivel la care majoritatea firmelor sunt împinse la faliment.

Doamnă ministru, vă rog să-mi comunicați care sunt măsurile urgente ce vor fi luate pentru a corecta această situație nedreaptă.

Vă mulțumesc.

Doresc răspuns în scris.

Domnule președinte, am o rugăminte: și a doua întrebare – este destul de scurtă –, pe care o adresez domnului Achim Irimescu, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, tot din partea senatorului de Iași Ionel Agrigoroaei.

Obiectul întrebării: „Despăgubiri pentru fermierii ieșeni afectați de grindină și secetă”.

Domnule ministru,

Efectele secetei pentru agricultura ieșeană au fost devastatoare. Suprafața agricolă afectată este de 24.000 de hectare. Cei mai afectați sunt fermierii din Belcești, Alexandru Ioan Cuza, Șipote, Ion Neculce și Erbiceni. Pe lângă acestea, în luna iunie au fost afectate de grindină încă 16.400 de hectare.

Cu toate acestea, județul Iași nu a primit niciun leu pentru acoperirea pagubelor, spre deosebire de celelalte județe ale României.

Domnule ministru, vă rog să-mi comunicați când ministerul pe care îl conduceți va debloca de urgență sumele necesare despăgubirii fermierilor ieșeni.

În continuare, are cuvântul domnul senator Mihai Ciprian Rogojan, Grupul parlamentar al PNL.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Pentru azi am o întrebare și o interpelare.

Încep cu întrebarea, adresată domnului viceprim-ministru Vasile Dâncu, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice.

Obiectul întrebării: „Stadiul lucrărilor din comuna Copalnic-Mănăștur, județul Maramureș”.

Domnule viceprim-ministru,

Vă rog să-mi precizați când se vor demara lucrările și care este termenul de execuție pentru următoarele proiecte din comuna Copalnic-Mănăștur din Maramureș: 1. Extinderea rețelei de alimentare cu apă în localitatea Copalnic-Mănăștur, comuna Copalnic-Mănăștur, județul Maramureș.

2. Extinderea rețelei de alimentare cu apă în localitatea Copalnic, județul Maramureș, comuna Copalnic-Mănăștur.

3. Modernizarea drumului comunal DC 42, Copalnic-Mănăștur–Preluca Veche–Dealul Corbului, comuna Vima Mică, județul Maramureș.

4. Modernizarea și asfaltarea ulițelor și străzilor în localitatea Berința, (20 de kilometri), comuna Copalnic-Mănăștur, județul Maramureș. Solicit răspunsul dumneavoastră în scris.

Vă mulțumesc frumos.

Și interpelarea, adresată tot domnului viceprim-ministru Vasile Dâncu, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice.

Obiectul interpelării: „Stadiul lucrărilor în comuna Copalnic-Mănăștur”.

Domnule viceprim-ministru,

Vă rog să-mi precizați când se vor demara lucrările și care este termenul de execuție pentru următoarele proiecte ale Companiei Naționale de Investiții privind comuna Copalnic-Mănăștur:

1. Construirea unei săli de sport cu nivel de practică sportivă locală în localitatea Copalnic-Mănăștur, comuna Copalnic-Mănăștur, județul Maramureș.

2. Centru cultural – proiect-pilot – în satul Făurești, comuna Copalnic-Mănăștur, județul Maramureș. Solicit răspunsul dumneavoastră în scris. Vă mulțumesc frumos.

În continuare, are cuvântul domnul senator Marian Valer, senator independent.

Mulțumesc, domnule președinte.

O să prezint o interpelare adresată domnului Mircea Dumitru, ministrul educației naționale și cercetării științifice, și doamnei Raluca Alexandra Prună, ministrul justiției.

Interpelarea are ca obiect: „Verificarea de către Consiliul Național pentru Atestarea Titlurilor, Doctoratelor și Certificatelor Universitare și de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a acuzațiilor de plagiat la adresa tezei de doctorat a actualului procuror-șef al DNA”.

În calitate de senator, în cursul ultimilor trei ani, am fost printre primii și puținii politicieni care au luat atitudine, prin declarații politice și interpelări parlamentare, față de acuzațiile de plagiat aduse fostului prim-ministru Victor Ponta și fostului viceprim-ministru și ministru al afacerilor interne Gabriel Oprea.

În ultimii ani am semnalat și am solicitat însă și verificarea acuzațiilor de plagiat aduse actualului procuror-șef al DNA, doamna Laura Codruța Kövesi, anterior procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu privire la teza sa de doctorat, intitulată „Combaterea crimei organizate prin dispoziții de drept penal”, care a fost susținută

în decembrie 2011 la Facultatea de Drept și Științe Administrative a Universității de Vest din Timișoara.

Grupul de Investigații Politice și Miliția Spirituală au publicat, în data de 18 mai 2012, o analiză însoțită de documente, prin care se apreciază că teza de doctorat a doamnei Laura Codruța Kövesi este un plagiat, fiind prezentat în acest sens un tabel în care sunt puse față în față circa 50 de pasaje plagiate și textele originale.

Grupul de Investigații Politice a transmis documentele CNATDCU și Universității de Vest din Timișoara, solicitând retragerea titlului de doctor și tragerea la răspundere penală a doamnei Laura Codruța Kövesi.

Sesizarea a fost înregistrată la CNATDCU sub nr. 4.363/22 mai 2012, dar, cu o grabă suspectă, această instituție a transmis-o, prin adresa nr. 4.470/24 mai 2012, către Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării, unde a fost înregistrată sub nr. 606/25 mai 2012.

În continuare, are cuvântul domnul senator Marian Vasiliev, senator independent.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, v-aș ruga să-mi permiteți să-i adresez o întrebare domnului Costin Grigore Borc, ministrul economiei.

Stimate domnule ministru,

Vă rog să-mi comunicați dacă aveți cunoștință cu privire la existența unor contracte semnate de fabricile de ciment din România având ca obiect arderea/neutralizarea deșeurilor menajere provenite din țări membre ale Uniunii Europene. Solicit răspuns în scris.

Cea de-a doua întrebare este adresată ministrului educației naționale și cercetării științifice, domnului Mircea Dumitru.

## Stimate domnule ministru,

De foarte mulți ani ne-am obișnuit ca, atunci când vorbim despre problemele de educație, să facem vorbire exclusiv de subfinanțare, de precaritatea dotărilor din școli și de salariile mici, dar, de foarte mulți ani, trecem cu vederea modul în care sunt numiți pe funcții șefii inspectoratelor școlare sau directorii instituțiilor de învățământ.

Sub aparența unor concursuri de fațadă, în care de multe ori rezultatul se știe dinainte, sunt numiți șefi în structurile

de învățământ persoane apropiate sau membri ai partidelor politice, apropiați ai unor sponsori, persoane aflate pe un anumit val la un moment potrivit. Aceste persoane parașutate în funcții ajung să se considere mai presus decât colegii lor, iar instituțiile pe care le coordonează sunt stat în stat. Sunt mulți directori care au grade didactice inferioare peste cei care au gradul I, pentru că nu este o condiție, nu-i așa?! Un exemplu este cazul școlii generale din comuna Saraiu din județul Constanța. Directorul acestei școli a fost numit, deși are gradul II, înaintea a 5-6 profesori titulari de gradul I. Deși are 25% spor de salariu pentru funcția deținută, directorul școlii a preluat și biblioteca, a preluat și orele de desen, și orele de religie! Cunoaște toate domeniile și probabil lucrează continuu, 24 de ore din 24... Și spunem că tinerii profesori părăsesc sistemul doar pentru că sunt salariile mici...

Grija unui director de școală constă în constituirea unei comisii pentru a da afară o îngrijitoare plătită cu un salariu de 200 de lei pe lună, la plata cu ora. Inspectoratul școlar, deși sesizat chiar de primarul comunei, n-a mișcat un deget.

Interpelarea, vă rog.

Stimate domnule prim-ministru,

Am avut ocazia să văd în această vară coloane de mașini inscripționate cu sigla ANAF, care mergeau pe litoral pentru a verifica agenții economici. Foarte mulți oameni mi-au povestit despre felul arogant și jignitor în care inspectorii ANAF se poartă cu agenții economici și nelipsita și halucinanta replică: „Nu pot să plec de aici fără să-ți dau amendă! Măcar minimum!”

De ce este nevoie de o astfel de atitudine? De ce privații care plătesc salariul angajaților ANAF, salariul dumneavoastră și al meu trebuie umiliți și jigniți? Știați că în anexa nr. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea și funcționarea ANAF, la capitolul „Dotări”, sunt prevăzute: „pistol cu încărcător cu muniție de război, spray paralizant și bastoane cu electroșocuri”? Batem cu bastoanele și dăm cu gaz în ochii celor care și-au deschis o afacere și nu au bani declarați în casa de marcat? De ce este nevoie de o astfel de dotare sfidătoare? Pentru că, în caz de conflict, avem poliție, jandarmerie, poliție locală, instituții cu atribuții și pregătire specifice.

De ce, în loc de toate aceste mascarade, nu aplicăm un impozit forfetar până la o limită a cifrei de afaceri? Cu un impozit forfetar aplicat agenților economici mici și mijlocii am avea un buget realist, ușor de previzionat, un mediu de afaceri sănătos și funcționari și privați care se respectă între ei, iar miile de funcționari ai ANAF ar putea să facă lucruri mult mai utile decât hărțuirea zarzavagiilor în piețe, a meșteșugarilor populari în târguri sau a preparatorilor de cafea și cocătorilor de pizza.

Există o strategie a Guvernului în acest sens? Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Au mai depus întrebări în scris următorii senatori:

– din partea Grupului PSD, senatorii: Ioan Chelaru, Florian Dorel Bodog, Sorin Constantin Lazăr, doamna senator Doina Elena Fedorovici și domnii senatori Gheorghe Pop și Ovidiu Liviu Donțu;

– din partea Grupului PNL, următorii senatori: Dumitru Oprea, Găvrilă Ghilea, Traian Igaș, Alexandru Pereș, Marius Pașcan și Marin Adrănel Cotescu.

Au mai depus, de asemenea, interpelări în scris următorii senatori:

– din partea Grupului PSD, senatorii: Alexandru Mazăre, Liviu Marian Pop, Nicolae Marin, Gheorghe Pop și Ovidiu Liviu Donțu;

– din partea Grupului PNL, senatorii: Găvrilă Ghilea, Emil Marius Pașcan, Traian Igaș, Marin Adrănel Cotescu și doamna senator Vasilica Steliana Miron;

– a mai depus și domnul Gheorghe Saghian, senator independent.

Declar închisă ședința Senatului de astăzi, 5 septembrie 2016.

## _Ședința s-a încheiat la ora 18.50._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|943674]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 123/13.IX.2016 conține 28 de pagini.**

Prețul: 70,00 lei