Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·22 martie 2016
Camera Deputaților · MO 49/2016 · 2016-03-22
Aprobarea unor modificări ale ordinii de zi
Dezbaterea Proiectului de hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz, a Directivei 2006/66/CE privind bateriile și acumulatorii și deșeurile de baterii și acumulatori și a Directivei 2012/19/UE privind deșeurile de echipamente electrice și electronice – COM(2015) 593 (PHCD 26/2016; rămas pentru votul final)
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul organizării instanțelor judecătorești (Pl-x 883/2015; aprobarea prelungirii termenului constituțional pentru dezbatere și vot final de la 45 la 60 de zile; rămasă pentru votul final)
Dezbaterea Proiectului de hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 1999/31/CE privind depozitarea deșeurilor – COM(2015) 594 (PHCD 27/2016; rămas pentru votul final)
· other · adoptat tacit
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· other
· other
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
79 de discursuri
Bună dimineața, stimați colegi! Doamnelor și domnilor deputați,
Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și anunț că, din totalul celor 379 de deputați, până în acest moment și-au înregistrat prezența un număr de 107 deputați.
Ordinea de zi și programul pentru această săptămână au fost distribuite. La ora 12.00 avem ședință comună a Camerei și a Senatului. La încheierea ședinței Camerei vom avea ședință de Birou permanent.
Pe procedură, domnul deputat Ovidiu Ganț. Vă rog, domnule deputat.
Vă mulțumesc, stimate domnule președinte. Stimate colege,
Stimați colegi,
Am o rugăminte, domnule președinte, la punctul 16 avem o propunere legislativă pentru care termenul constituțional de dezbatere și vot final este 22 martie 2016, adică azi.
În legătură cu aceasta, vreau să reamintesc faptul că am convenit că nu mai lăsăm să treacă tacit nicio inițiativă sau propunere legislativă, dar programul pe care noi îl avem, în acest moment, nu prevede astăzi un vot final.
De aceea, am rugămintea, domnule președinte, să întrebăm plenul dacă este de acord ca, după alocuțiunea doamnei președinte Boldrini, să ne exercităm votul asupra, măcar asupra acestei propuneri legislative, să nu treacă tacit.
E foarte important, pentru că s-a întâmplat că, în Comisia juridică, colegii au dat un raport de respingere asupra acestei propuneri legislative. Or, dacă ar trece tacit, practic contrazicem expertiza colegilor noștri din comisie, ceea ce ar fi, după părerea mea, cel puțin neplăcut, dacă nu grav.
Vă mulțumesc frumos.
Alte intervenții?
La finalizarea dezbaterilor, stimate coleg, înainte de a începe ședința comună, în condițiile în care vom avea cvorum, vom solicita plenului pentru a putea organiza ședință de vot final. În acest moment, programul, așa cum este prezentat și cum a fost adoptat în ședința de Birou permanent, nu prevede ședință de vot final. La finalizarea dezbaterilor, pentru acest punct, este vorba de Pl-x 883, vom întreba plenul pentru un astfel de...
Alte observații dacă sunt? Nu.
Intrăm în ordinea de zi.
La punctul 6 avem Proiectul de hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2000/53 privind vehiculele scoase din uz, proiect de hotărâre nr. 26.
Pe procedură, vă rog. Domnul vicelider Munteanu.
Domnule președinte, Stimați colegi,
Vă rog să supuneți aprobării plenului ca proiectul nr. 782/2015, aflat pe poziția 25, să fie adus pe poziția 16 pe ordinea de zi, pentru a fi dezbătut astăzi.
Voci din sală
#7657Mai în față!
Păi, nu se poate, că e la legi adoptate și trebuie să mergem după o regulă.
## **Domnul Florin Iordache:**
Deci dumneavoastră, domnule vice, propuneți ca PL-x 177, da?, 782, da, este vorba de Legea privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, să vină pe poziția 15.
Pe acest subiect, domnule Márton?
Nu. Bun. Hai să terminăm cu acesta și apoi vă dau cuvântul.
Vot · approved
Aprobarea unor modificări ale ordinii de zi
Domnul Márton Árpád, vicelider UDMR, vă rog.
Tot procedură?
Da, vă rog.
## Domnule vicepreședinte,
## Doamnelor și domnilor deputați,
În primul rând, o propunere de procedură legată de sesizarea domnului Ganț, care este una corectă, mai ales că, aducând în față și mai în față, și mai în față alte și alte legi, intrăm în adoptare tacită la poziția 16. Dar fiind pe ordinea de zi astăzi și având un termen de adoptare tacită de 45 de zile, noi, plenul, pe procedură, nu pentru vot final, putem decide ca această lege să aibă un interval de 60 de zile. Și atunci o putem vota normal, fără să o lăsăm adoptată tacit.
Ca atare, eu cred că oriunde s-ar încerca să se oprească dezbaterile astăzi, e o propunere procedurală, dacă nu am ajuns până la poziția 17 – că, în mod evident, dacă ceva care este pe 25 vine la 15, 16 devine 17 –, deci dacă nu ajungem până la acea poziție, ultima strigare, ca să zic așa, înainte de ora 11.00, să luăm în discuție acest termen de adoptare tacită, asupra căruia putem da un vot, să îl mărim la 60 de zile, atâta tot, urmând să lăsăm dezbaterea atunci, în două săptămâni poate vom reuși.
Și, între timp, între timp, onor Biroul permanent și Comisia pentru regulament să facă toate demersurile, să ajungă în plen modificarea noastră regulamentară care ar propune să avem același calcul al adoptării tacite ca și la Senat, adică zilele lucrătoare în plen și în comisie, și nu zilele calendaristice, cât mai repede să scăpăm de aceste adoptări tacite.
Vă mulțumesc.
Da. Numai puțin, stați puțin, tot pe procedură, înțeleg. La acest subiect? Tot la acest subiect? Da, vă rog.
## Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,
Pentru că liderul Grupului parlamentar al minorităților n-a făcut o propunere concretă privind rezolvarea acestei situații, la poziția 16, vă propun să aducem poziția 16, Pl-x 883, pe poziția 7 a ordinii de zi și să intre cu prioritate în dezbaterea noastră acum, domnule președinte.
Bun. Problema care trebuie luată în discuție o aducem pe poziția 7 și apoi prelungirea, ce propune domnul Márton Árpád, propunerea la 60 de zile. Bun.
În aceste condiții, vă supun, stimați colegi, la poziția 7 să aducem poziția 16, este vorba de Pl-x 883, iar acolo reluăm discuția, prelungirea de la 45 la 60 de zile.
Deci cine este pentru poziționarea lui Pl-x 883 pe poziția...?
99 de voturi pentru.
Voturi împotrivă? Abțineri?
Nu.
S-a mutat pe poziția 7.
Alte observații dacă sunt?
Nu. Bun.
Revenim deci la poziția 6. Este vorba de proiectul de hotărâre nr. 26/2016.
Cine îl prezintă?
Domnul Rădulescu. Vă rog.
Am spus, este COM 593/2015.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Comisia pentru afaceri europene și-a întemeiat opinia pe acest COM 593 și a recomandat analiza noilor tehnologii pentru echipamente electrice, deoarece cererea pentru acestea va crește odată cu impunerea surselor de energie regenerabilă și va crește implicit și volumul deșeurilor.
A admis că obiectivele propunerii pot fi atinse numai prin măsuri la nivelul Uniunii și că propunerea nu depășește ceea ce era necesar, fiind astfel respectat principiul subsidiarității.
Opinia, așa cum a fost adoptată în unanimitate de Comisia pentru afaceri europene în ședința din 15 martie 2016, în prezența a 12 din cei 22 de membri, este supusă aprobării plenului Camerei Deputaților.
Mulțumesc.
La dezbateri generale, din partea grupurilor? Grupul PNL.
Vă rog, domnule deputat.
## Mulțumesc, domnule președinte.
În ceea ce privește gestionarea deșeurilor, în Uniunea Europeană există diferențe mari între statele membre. În 2011, în timp ce șase state membre au stocat deșeuri, mai puțin de 3% din deșeurile lor municipale, 18 state membre au stocat în depozite deșeuri 50%. Din păcate, și România se încadrează aici, stochează peste 90% din deșeuri.
Obiectivele obligatorii, din punct de vedere juridic, prevăzute de Uniunea Europeană în domeniul deșeurilor au avut un rol determinant în ceea ce privește îmbunătățirea practicilor de gestionare a deșeurilor, stimularea inovării în domeniul reciclării, limitarea depozitării deșeurilor și crearea unor stimulente pentru schimbarea comportamentului consumatorilor.
Dezvoltarea în continuare a politicii în domeniul deșeurilor poate aduce beneficii semnificative creșterii durabile și creării locurilor de muncă. De aceea, România trebuie să pună un accent deosebit în această direcție.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc și eu. Dacă mai sunt alte intervenții? Nu mai sunt alte intervenții. Rămâne la votul final.
7. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul organizării instanțelor judecătorești – Pl-x 883/2015.
Dacă inițiatorul dorește să intervină? Nu dorește. Din partea Comisiei juridice? Domnul deputat Varga. Vă rog să prezentați raportul.
Mulțumesc, domnule președinte.
Comisia a fost sesizată cu această Propunere legislativă pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul organizării instanțelor.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil această inițiativă, Consiliul Superior al Magistraturii a avizat negativ această propunere, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a avizat, de asemenea, negativ inițiativa legislativă.
Propunerea are ca obiect de reglementare modificarea și completarea unor acte normative din domeniul organizării instanțelor judecătorești, intervențiile legislative vizând instituirea unor reglementări pentru o mai bună asigurare a repartizării aleatorii a dosarelor în cadrul instanțelor.
În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul organizării instanțelor judecătorești.
La dezbateri generale?
Voi supune votului apoi, după ce dăm cuvântul colegilor, domnului Andronache, voi supune votului dumneavoastră prelungirea timpului de dezbatere, așa cum a fost făcută, de la 45 la 60 de zile.
Domnule Andronache, vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota pentru raportul de respingere, în urma concluziilor desprinse în ședința Comisiei juridice, și anume că o asemenea reglementare nu este necesară, normele în vigoare fiind suficiente pentru reglementarea cadrului procesual la care se referă obiectul de reglementare al propunerii legislative. Vă mulțumim.
## **Domnul Florin Iordache:**
Da. Și eu vă mulțumesc. Alte intervenții?
Nu mai sunt alte intervenții.
În aceste condiții, stimați colegi,
Vot · approved
Aprobarea unor modificări ale ordinii de zi
8. Proiectul de hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 1999/31 privind depozitarea deșeurilor. Este vorba de COM 594/2015 – proiectul de hotărâre a Camerei nr. 27.
Tot domnul Rădulescu.
Vă rog să prezentați proiectul de hotărâre. Vă rog.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Comisia pentru afaceri europene, referitor la COM 594, a salutat prevederea conform căreia, pentru atingerea obiectivelor, România poate beneficia de o perioadă suplimentară de 5 ani, dar a considerat că și în aceste condiții dificultățile vor fi foarte mari.
A recomandat Comisiei Europene să integreze aspectele privind ocrotirea biodiversității în inițiativele privind gestiunea deșeurilor municipale; a admis că obiectivele propunerii pot fi atinse numai prin măsuri la nivelul Uniunii și că propunerea nu depășește ceea ce este necesar, fiind astfel respectat principiul subsidiarității.
Opinia, așa cum a fost adoptată în unanimitate de Comisia pentru afaceri europene în ședința din 15 martie 2016, în prezența a 12 din cei 22 de membri, este supusă aprobării plenului Camerei Deputaților.
Mulțumesc.
Da. La dezbateri generale?
Vă rog, domnule deputat, Grupul PNL.
Mulțumesc, domnule președinte.
Rezumatul acțiunilor propuse în această directivă, principalele elemente ale propunerilor de modificare a legislației Uniunii Europene în domeniul deșeurilor sunt: alinierea definițiilor; majorarea obiectivelor privind pregătirea pentru realizarea și reciclarea pentru deșeuri municipale la 65% până în 2030; majorarea obiectivelor privind pregătirea pentru reutilizare și reciclare pentru deșeuri și ambalaje și simplificarea setului de obiective; limitarea treptată a depozitării deșeurilor municipale la 10%, până în 2030; o mai mare armonizare și simplificare a cadrului juridic privind subprodusele și încetarea statutului de deșeu; noi măsuri de promovare a prevenirii, inclusiv pentru deșeurile alimentare, și a reutilizării; introducerea unor condiții minime de funcționare pentru răspunderea extinsă a producătorului; introducerea unui sistem de alertă timpurie pentru monitorizarea conformității cu obiectivele în materie de reciclare; simplificarea și raționalizarea obligațiilor de raportare; alinierea la dispozițiile art. 290 și 291 din TFUE privind actele delegate și actele de punere în aplicare.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Alte intervenții dacă mai sunt?
Nemaifiind alte intervenții, rămâne pentru votul final.
9. Următorul. Proiectul de hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2008/98. Este vorba de COM 5... 208? 208/98. Este vorba de COM 595.
Tot domnul Rădulescu.
Vă rog să prezentați hotărârea.
Mulțumesc din nou, domnule președinte.
Referitor la COM 595, Comisia pentru afaceri europene și-a exprimat preocuparea pentru nivelul prea ridicat de generalitate a normei privind prevenirea generării de deșeuri și a solicitat un caracter concret. Și-a exprimat rezerva cu privire la stabilirea listei deșeurilor din construcții și demolări prin act delegat și asupra definiției pregătirii pentru reutilizare prin act delegat; a admis că obiectivele propunerii pot fi atinse numai prin măsuri la nivelul Uniunii și că propunerea nu depășește ceea ce este necesar, fiind astfel respectat principiul subsidiarității.
Opinia, așa cum a fost adoptată în unanimitate de Comisia pentru afaceri europene în ședința din 15 martie 2016, în prezența a 12 din cei 22 de membri, este supusă aprobării plenului Camerei Deputaților.
Mulțumesc.
## Da. Intervenții?
Nefiind alte intervenții, rămâne la votul final.
10. Proiectul de hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 94/62. Este vorba de COM 596/2015.
Tot domnul deputat Rădulescu, deputat de Argeș. Vă rog să prezentați hotărârea.
Mulțumesc pentru precizare, domnule președinte.
Referitor la COM 596, Comisia pentru afaceri europene a salutat includerea în registrul deșeurilor a informațiilor privind caracterul toxic sau periculos al materialelor de ambalaje și a recomandat ca datele să includă informații privind impactul asupra copiilor; a recomandat Comisiei Europene să clarifice mecanismul instituțional al elaborării și circulației raportului de verificare a calității, pentru a asigura o interpretare uniformă de către autoritățile competente ale statelor membre; a recomandat ca variantele de ambalare limitată să fie favorizate; a admis că obiectivele propunerii pot fi atinse numai prin măsuri la nivelul Uniunii și că propunerea nu depășește ceea ce este necesar, fiind astfel respectat principiul subsidiarității.
Opinia, așa cum a fost adoptată în unanimitate de Comisia pentru afaceri europene în ședința din 15 martie 2016, în prezența a 12 din cei 22 de membri, este supusă aprobării plenului Camerei Deputaților.
Mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu sunt intervenții. Rămâne la votul final.
11. Proiectul de hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor Închiderea buclei – un plan de acțiune al Uniunii Europene pentru economia circulară. Este vorba de COM 614.
Domnule Rădulescu, vă rog să prezentați hotărârea.
## Mulțumesc din nou.
Referitor la COM 614, Comisia pentru afaceri europene a salutat atenția acordată potențialului de reparare a produselor electrice și electronice, și-a manifestat îngrijorarea că bunurile produse pe teritoriul unor state din afara Uniunii ar putea fi folosite pentru a evita regulile ce vizează consolidarea economiei circulare; a exprimat preocuparea pentru justa gospodărire a resurselor financiare pentru funcționarea Centrului european de excelență pentru utilizarea eficientă a resurselor; a atenționat că ar fi dorit ca utilizarea în mai mare măsură a sistemului de management de mediu și audit și a Programului-pilot privind verificarea tehnologiilor de mediu să nu se constituie în activități formale și în noi poveri administrative pentru IMM-uri; și-a exprimat preocuparea pentru stabilirea Programului Orizont 2020 ca sursă de finanțare pentru cercetare și inovare în multe măsuri la nivelul Uniunii și a recomandat Comisiei să analizeze capacitatea acestui program de a răspunde solicitărilor; a salutat preocuparea Comisiei Europene pentru amprenta de mediu a produselor și a măsurării performanței de mediu; a atras atenția că practicile de uzură fizică sau morală îl găsesc în mod particular vulnerabil pe consumatorul european defavorizat și a îndemnat Comisia Europeană să manifeste o grijă deosebită pentru ocrotirea acestei categorii sociale; a menționat că este important să se asigure un acces stabil și eficient, din punctul de vedere al costurilor, la materiile prime secundare din economia circulară și să fie disponibile măsuri de relaxare fiscală armonizate pe planul Uniunii pentru cei ce utilizează materii prime reciclate; a îndemnat Comisia Europeană să sprijine schimbul de experiență în domeniul învățământului între statele membre pentru a răspunde necesităților de cunoaștere, induse de stimularea economiei circulare; a reamintit că în participarea la economia circulară IMM-urile și întreprinderile sociale întâmpină dificultăți atât legate de accesul la finanțare, cât și legate de alte aspecte, cum ar fi accesul dificil la instrumente financiare complexe și birocrația fiscală.
Opinia, așa cum a fost adoptată în unanimitate de Comisia pentru afaceri europene în ședința din 15 martie 2016, în prezența a 12 din cei 22 de membri, este supusă aprobării plenului Camerei Deputaților.
614, este vorba de COM... Domnul Iane, intervenție? Aveți un minut, vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte. Voi fi foarte scurt.
## Stimați colegi,
Toate COM-urile care au fost până acum, inclusiv acesta, se referă de fapt la o extrem de importantă chestiune în ceea ce privește dezvoltarea economiei în viitor.
În cazul de față ne regăsim la economia circulară. Comisia Europeană, de curând, și-a propus un pachet important în ceea ce privește economia circulară la nivelul Uniunii Europene, prin regândirea și refacerea cadrului legislativ în ceea ce privește abordarea acestei chestiuni.
Spre deosebire de economia verde, care are ca principii reducerea emisiilor în ceea ce privește producția, economia circulară funcționează ca natura, nimic nu se pierde, totul se transformă. Deșeurile nu mai sunt privite ca deșeuri și ca, eu știu?, alte materiale care pot fi depozitate sau reciclate, ci sunt privite ca materii prime. Așa cum în natură nimic nu se pierde, în economia circulară, pe procesul de producție, totul este gândit astfel încât să creeze un ciclu, un cerc perfect, încât tot ce intră să iasă și tot ce iese să intre. Dacă vă aduceți aminte, pe vremuri, când cei care eram pionieri aveam așa-numita politică a pionierilor, cei trei R, în care recuperam, reciclam și revalorificam, iată că, la 20–30 de ani de la această politică pe care noi o făceam când eram copii, Uniunea Europeană a ajuns la concluzia că numai astfel se poate realiza o economie sănătoasă, durabilă și de viitor pentru oameni.
Vă mulțumesc.
Fac precizarea că... Da. Intervenție? Vă rog. La acest proiect, vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Economia circulară poate fi considerată noul copil teribil al economiei mondiale, datorită potențialului uriaș, încă neexploatat suficient, al acestui sector.
În vederea sprijinirii statelor membre în reglementarea acestui domeniu, Comisia Europeană are în vedere un cadru complex de reglementare, prin adoptarea mai multor directive, începând cu cea privind produsele cu impact energetic, proiectarea ecologică, protecția consumatorului, achizițiile publice verzi, deșeurile și altele.
Prezenta comunicare are rolul de a adopta, împreună cu planul de acțiune aferent, propuneri legislative revizuite referitoare la domenii privind deșeurile, care cuprind în special: obiectivele de reciclare pe termen lung, pentru deșeurile municipale și deșeurile de ambalaje, și de reducere a stocării deșeurilor în depozite; dispoziții menite să promoveze utilizarea într-o mai mare măsură a instrumentelor economice; cerințele generale privind schemele de răspundere extinsă a producătorilor; simplificarea și armonizarea definițiilor și a metodelor de calcul.
De asemenea, Comisia își va intensifica activitatea de colaborare cu statele membre pentru a îmbunătăți
gestionarea deșeurilor pe teren, inclusiv pentru a evita supracapacitățile în materie de tratare a deșeurilor reziduale. Grupul parlamentar al PNL va vota în favoarea proiectului de hotărâre.
Mulțumesc.
Mulțumesc.
Domnul Korodi, vă rog, Grupul UDMR.
Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,
Două sau trei considerente. Prin decizia de astăzi ne apropiem de foarte multe dezbateri care se vor întâmpla în zona guvernamentală și parlamentară în România cu privire la economia circulară și cu privire, până la urmă, la reutilizarea tuturor resurselor pe care, până la ora actuală, poate unii, poate alții le credeam inutilizabile pentru economia reală.
Este o nouă paradigmă, o nouă situație. Ceea ce vreau să semnalez, stimate domnule președinte, este următorul lucru: pe lângă adoptarea unor acte normative, este necesară și crearea unor mecanisme funcționale, controlabile și transparente în acest domeniu, pentru că lipsa transparenței, convingerea că, până la urmă, zona, de exemplu, a deșeurilor poate să fie un rai pentru profit a creat foarte multe disfuncționalități și a ajuns România, la sfârșitul anului 2015, să aibă piața ambalajelor blocată. Sperăm să nu se întâmple și pe alte piețe.
Pe de altă parte, pentru economia circulară încă nu am deschis un domeniu, care este foarte important în România, acela al deșeurilor reutilizabile din construcții, care afectează zona urbană a României.
Deci ceea ce vreau să vă spun este că e o nouă deschidere pentru dialog și sper ca în anii următori să vedem un nou mecanism funcțional în România în acest domeniu. Mulțumesc.
Da. Alte intervenții dacă sunt? Da, doamna Andreea Paul, vă rog. A doua intervenție de la Grupul PNL.
Vă mulțumesc. Stimați colegi, Domnule președinte,
Neglijarea potențialului economic al acestei zone, al industriilor verzi sau al așa-numitei economii circulare, a dus la pierderea a zeci de mii de locuri de muncă în România. Noi avem acest potențial de zeci de ani, dar am neglijat, în egală măsură, potențialul economic al acestui sector.
Nu întâmplător suntem în situația dezastruoasă în care suntem în tot ceea ce înseamnă colectarea selectivă a deșeurilor și reintroducerea lor în circuitul economic.
În anul 2012 am scris un proiect pentru a descrie acest potențial fabulos pe care îl are economia circulară și un pachet de măsuri necesare pentru a capitaliza aceste oportunități și am pornit de la realitatea că legislația este deficitară atât în ceea ce privește colectarea selectivă, cât și în ceea ce privește deșeurile provenind din ambalaje și de la vehiculele scoase din uz.
Am propus un pachet de 10 măsuri. Vă rog foarte mult să le luați în calcul:
1. modificarea Legii nr. 101/2006 privind salubritatea localităților și clarificarea statutului juridic al deșeului;
2. reglementarea modului de operare a companiilor de salubritate prin negocierea de contracte în competiție cu toți colectorii autorizați;
3. aplicarea principiului european conform căruia poluatorul plătește;
4. schimbarea abordării producerii de deșeuri la consumatorul casnic, deoarece, în prezent, taxarea se face pe persoană, ceea ce face să lipsească interesul populației pentru sortarea și reciclarea deșeurilor;
5. creșterea progresivă a taxei de depozitare de la gropile de gunoi după o schemă pe termen lung, corelată cu nivelul creșterii ratelor de reciclare a materialelor, astfel încât cetățenii să nu plătească tarife mai mari serviciilor de salubritate;
6. consolidarea funcției de control a Gărzii de Mediu, a Consiliului Concurenței, pentru evitarea practicilor de dumping din partea companiilor internaționale;
7. utilizarea resurselor Fondului pentru mediu pentru dezvoltarea infrastructurii și calității colectării separate;
8. introducerea cât mai urgentă a unui sistem informatic de trasabilitate a deșeurilor din momentul generării până la valorificare sau reciclare, respectiv eliminare, după caz;
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu.
Domnul Iacoban, vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Dragi colegi și colege, vorbim de economia circulară.
Ce este economia circulară? O economie industrială, creată cu scopul de a fi restauratoare și în care ciclul materialelor este ciclu biologic, atunci când procesele acționează astfel încât componentele reintră în biosferă fără a avea efecte negative, și ciclu tehnic, atunci când componentele sunt folosite foarte eficient și nu intră în biosferă.
Această abordare circulară în economie este o arhitectură inspirată din sistemele vii, arhitectură care consideră că sistemele create de oameni ar trebui să funcționeze ca organismele, procesând nutrienți care ulterior pot fi folosiți
mai departe în ciclul biologic și ciclul tehnic. De aici apare termenul de „buclă închisă”.
Care sunt principiile economiei circulare? Deșeul este materie primă, energia trebuie să vină din surse regenerabile și gândirea este la nivel de sistem.
Privitor la proiectul de hotărâre pe care trebuie să-l adoptăm astăzi, în acest proiect de hotărâre se salută atenția acordată potențialului de reparare a produselor electrice și electronice. Și aici se amintește că telefoanele mobile au dobândit o valoare socială marcantă, context în care potențialul de reparare pierde din relevanță pentru economia circulară; dezmembrarea are un impact asupra mediului, sub aspectul utilizării de energie și necesității transportului, și se recomandă o analiză atentă, astfel încât să rezulte un bilanț pozitiv din punctul de vedere al mediului, la închiderea buclei; se susține o combatere a abuzului cu privire la eticheta „ecologic” prin utilizarea acesteia în situații care mai degrabă induc în eroare.
Astfel, vă propunem votarea pozitivă a proiectului de hotărâre.
## Vă mulțumesc.
Proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat a fost retrimis la comisie, trei săptămâni.
Tot la comisie au fost retrimise Proiectul de lege pentru completarea art. 13 din Ordonanța Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, tot trei săptămâni, și Proiectul de lege pentru completarea art. 51 alin. (3) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice – la comisie, trei săptămâni.
15. Următorul, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2015 privind prorogarea termenului prevăzut la art. III din Legea nr. 91/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății; procedură de urgență.
Guvernul.
Domnul secretar de stat Vulcănescu, vă rog.
## **Domnul Răzvan Teohari Vulcănescu** _– subsecretar de stat în Ministerul Sănătății_ **:**
## Vă mulțumesc, domnule președinte.
Prin proiectul de act normativ se propune prorogarea termenului prevăzut la art. III din Legea nr. 91/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, respectiv posibilitatea acordată persoanelor juridice să desfășoare și activitate de distribuție angro de medicamente, care-și înceta aplicabilitatea la data de 1 ianuarie 2016.
Având în vedere aspectele menționate, Guvernul susține promovarea prezentului proiect de lege. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități și al Comisiei pentru sănătate și familie.
Să ne propuneți și timpul, domnule Ciprian Nica, că este procedură de urgență.
Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.
Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din data de 23 februarie 2016. Camera Deputaților este Cameră decizională.
Ca obiect de reglementare – prorogarea, până la data de 31 martie 2016, a termenului prevăzut la art. III din Legea nr. 91/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 25/2006 privind reforma în domeniul sănătății.
La întocmirea prezentului raport, cele două comisii au avut în vedere avizul favorabil, cu observații și propuneri, al Consiliului Legislativ, transmis prin adresa nr. 1.392.
În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru sănătate și familie au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de adoptare a Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2015 privind prorogarea termenului prevăzut la art. III din Legea nr. 91/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu amendamentul admis redat în anexa care face parte integrantă din prezentul raport; face parte din categoria legilor ordinare.
Două minute, domnule președinte.
## **Domnul Florin Iordache:**
Da.
Vot · approved
Aprobarea unor modificări ale ordinii de zi
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Grupul Partidului Național Liberal susține adoptarea acestui proiect de lege, cu amendamentul admis.
Ținând cont de măsurile care trebuie aplicate privind încheierea contractelor între furnizorii de medicamente și casele de asigurări de sănătate, perioada necesară de timp pentru valorificarea stocurilor importante de medicamente, este nevoie de o prorogare a termenului, pentru a nu fi afectată furnizarea medicamentelor către populație.
Sigur, trebuie să avem în vedere din nou faptul că folosirea ordonanțelor de urgență trebuie să fie făcută în conformitate cu ceea ce înseamnă atât legea, cât și modalitatea efectivă în care Parlamentul poate să răspundă la tot ceea ce înseamnă prevederea dintr-o ordonanță de urgență.
Discutăm despre termenul de 31 martie, peste câteva zile se împlinește acest termen. Deci, în principiu, Parlamentul nici nu ar mai avea multe de spus în privința acestei ordonanțe, având în vedere că a fost dată pe 30 decembrie,
prorogând un termen care trebuia să se împlinească la 1 ianuarie.
Deci, încă o dată atenționez, atenționăm în legătură cu folosirea sau să nu se folosească la fiecare 60 de ore, așa cum se face până acum sau cum s-a făcut până acum, aceste ordonanțe de urgență, ci să se dezbată, în primul rând, așa cum este normal, în Parlament toate aceste măsuri legislative.
Vă mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc.
Alte intervenții?
Nemaifiind alte intervenții, mergem la cele cinci amendamente.
Dacă la titlul legii sunt observații? Nu.
- 2 marginal articol unic, dacă sunt observații? Nu.
3 marginal nemodificat.
Observații?
- La 4 este un amendament al Comisiei juridice, de
- disciplină și imunități.
La 4 aveți intervenții?
- O observație.
Vă rog.
Domnul Tinel Gheorghe, vicelider PNL.
Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,
Dat fiind faptul că suntem în procedură de urgență și nu este permisă sau nu sunt permise două intervenții ale aceluiași grup parlamentar, folosesc procedura observației pe textul propus pentru a ridica o problemă.
Prin Legea nr. 91/2015 a Guvernului Ponta s-a inițiat o chestiune bună: să se separe partea de vânzare cu amănuntul de partea de vânzare la populație. Și s-a și stabilit un termen – 1 ianuarie 2016, toți agenții economici persoane juridice să lămurească chestiunea asta. A existat un termen extrem de generos pentru cei care trebuiau să pună în practică această solicitare legală.
Vine Guvernul Cioloș și spune: domnule, pardon, nu sunt capabili să îndeplinească această cerință, hai să o ducem până la 31 martie 2016. Și vine în Parlament ordonanța și noi, onor Parlamentul României, prin cele două comisii, printr-un amendament la Comisia juridică, de disciplină și imunități, nu la Comisia pentru sănătate și familie, zicem: nu, domnule, să o ducem până la 31 decembrie 2016.
După părerea mea, e o chestiune de neseriozitate legislativă. Un act normativ adoptat anul trecut, cu o prevedere extrem de clară, găsește rezonanță în Parlamentul României pentru a proroga termenul, pentru a amâna punerea în practică a acestei chestiuni, până când, bănuiesc, și la 31 decembrie, anticipez, cei care vor fi în Parlamentul viitor vor proroga iarăși termene, termene, în așa fel încât să nu se transpună în practică niciodată această prevedere legală.
Eu cred, domnule președinte, și vă propun să rămână propunerea din textul ordonanței de urgență, propunerea inițială, 31 martie 2016. Și solicit Parlamentului României, vă solicit să supuneți, domnule președinte, ca textul să rămână cel din textul de bază al ordonanței de urgență.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Florin Iordache:**
Nu, eu voi fi obligat să supun la vot amendamentul celor două comisii – și este amendament comun, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru sănătate și familie –, care prorogă până în 31 decembrie. Dacă acest amendament pică, rămâne textul inițial, cu 31 martie.
Păi, eu nu am „observații”, că eu nu pot supune. Eu
Vot · approved
Aprobarea unor modificări ale ordinii de zi
Deci a fost acceptat amendamentul celor două comisii. Și poziția 5, dacă sunt observații?
Nu sunt observații.
Rămâne la votul final.
16. Avem Proiectul de lege privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, PL-x 782/2015; caracter organic.
Din partea inițiatorilor, dacă dorește cineva? Nu dorește.
Din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități? Vă rog, domnule vicepreședinte Ciprian Nica, prezentați raportul, raport comun de înlocuire.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
muncă și protecție socială și Comisiei juridice, de disciplină și imunități, PL-x 782/2015 din 14 martie 2016.
Menționăm că prezentul raport înlocuiește rapoartele comisiilor depuse anterior, nr. 4c-7/852 și nr. 4c-11/1.404 depus în data de 3 martie 2016.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal privind sistemul propriu unic și autonom de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, definind principiile fundamentale de organizare și funcționare ale sistemului.
Proiectul de lege este adoptat de Senat în ședința din 4 noiembrie 2015.
Camera Deputaților este Cameră decizională.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. În urma finalizării dezbaterilor, comisiile propun plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele prezentate în anexa care face parte din prezentul raport comun.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Florin Iordache:**
Și eu vă mulțumesc. La dezbateri generale intervine cineva?
Nu vrea să intervină nimeni.
Avem 165 de amendamente admise.
Vă propun să mergem în calupuri de la 1 la 50, dacă sunt observații?
Nu.
De la 51 la 100, dacă sunt observații?
Nu.
De la 101 la 150, dacă sunt observații? Nu.
De la 151 la 165, dacă sunt observații?
Nu.
Anexa nr. 1, dacă sunt observații?
Nu.
Anexa nr. 2?
Nu.
Rămâne la votul final.
Este comuna Traian Vuia. OK!
La ora 11.00, doamna Laura Boldrini, președintele Camerei Deputaților din Republica Italiană, ni se va adresa nouă.
17. Până atunci, mai avem un proiect. Este vorba de Propunerea legislativă privind schimbarea reședinței comunei Traian Vuia.
Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituție și 113 din Regulamentul Camerei Deputaților.
Suspendăm cinci minute.
La ora 11.00, repet, președinta Camerei Deputaților va susține o alocuțiune.
Vă înaintăm raportul comun de înlocuire asupra Proiectului de lege privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale avocaților, retrimis Comisiei pentru
PAUZĂ DUPĂ PAUZĂ
## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**
## Doamnelor și domnilor deputați,
Vă rog frumos să vă invitați colegii în sală pentru a începe această ședință.
L-am rugat pe domnul vicepreședinte Vlase să aibă onoarea să o aducă pe doamna președinte Laura Boldrini în plenul Camerei Deputaților, pentru a-și transmite mesajul.
Doamnelor și domnilor, președinta Camerei Deputaților din Italia, doamna Laura Boldrini.
## _Prego_ !
## Doamnelor și domnilor deputați,
Distinși reprezentanți ai Corpului diplomatic,
## Stimați invitați,
Continuăm lucrările de astăzi cu ședința consacrată vizitei în România a Excelenței Sale, doamna Laura Boldrini, președintele Camerei Deputaților din Parlamentul italian.
Excelențele Voastre, avem astăzi privilegiul și deosebita bucurie de a primi în vizită oficială, așa cum spuneam, președintele Camerei Deputaților a Republicii Italiene.
Marcăm astăzi un moment cu semnificație deosebită pentru dialogul dintre forurile noastre legislative, dar și pentru parcursul legăturilor profunde dintre țările și popoarele noastre.
Este bine cunoscută tradiția excelentelor relații bilaterale dintre România și Republica Italiană, care se desfășoară, bineînțeles, sub semnul unui parteneriat strategic consolidat.
Ne mândrim cu faptul că, pe lângă strânsele legături din domeniul politic, economic, cultural și interuman, Italia este unul dintre partenerii noștri cei mai apropiați în cadrul Uniunii Europene.
Plecând de la această bază solidă, ne dorim ca diplomația parlamentară să capete o rezonanță cât mai puternică în susținerea unor proiecte concrete, de impact și cu vizibilitate pentru valorificarea vastului potențial existent în ceea ce privește promovarea intereselor noastre comune la nivel bilateral și european.
## Doamnelor și domnilor,
Distinsul nostru oaspete, doamna președinte Laura Boldrini, are o experiență bogată, câștigată în cadrul instituțiilor internaționale.
După activitatea de debut în cadrul Agenției pentru Alimente și Agricultură a Națiunilor Unite, a fost purtătorul de cuvânt al Italiei în Programul alimentar mondial, iar, ulterior, purtător de cuvânt pentru Europa Meridională, pe lângă Înaltul Comisariat pentru Refugiați al Națiunilor Unite, concentrându-se pe fluxul emigrației din Mediterana.
De asemenea, a efectuat mai multe misiuni în zona de conflict, printre care se numără fosta Iugoslavie, Afganistan, Pakistan, Irak, Sudan, Caucaz, Angola și Rwanda.
## **Doamna Laura Boldrini** _– președintele Camerei Deputaților din Republica Italiană_ **:**
## Stimate domnule președinte Zgonea, Stimați domni deputați,
## Reprezentanți ai Corpului diplomatic,
Aș fi vrut să încep altfel discursul meu, dar nu pot decât să exprim deziluzia mea pentru tot ceea ce se întâmplă în acest moment la Bruxelles. Ne confruntăm cu o situație teribilă. Au avut loc mai multe atentate, încă nu este clar câte persoane au fost ucise, dar este clar că ne confruntăm cu o amenințare globală, cu o amenințare care are nevoie de un răspuns unitar și de un răspuns care să fie puternic și capabil să eradicheze acest terifiant rău al terorismului.
## Domnule președinte Zgonea,
Este o onoare pentru mine să mă aflu astăzi aici și vă mulțumesc, dragi colegi, pentru invitația dumneavoastră, pentru invitația de a fi prezentă aici și de a mă adresa dumneavoastră în acest sediu prestigios. Acest lucru conferă putere legăturilor noastre, legăturilor care unesc țările noastre. Italia și România împărtășesc, după cum știm, rădăcini comune străvechi și secole de schimburi culturale și de schimburi economice.
Suntem două state unitare tinere, născute la diferențe de câțiva ani. Statele noastre au trăit amândouă exodul a milioane și milioane de cetățeni care au emigrat în căutarea unei vieți mai bune. Ambele noastre țări sunt astăzi membri convinși ai Uniunii Europene și ai Alianței Nord-Atlantice și ambele țări se confruntă și duc bătălii comune și la nivel intern: lupta împotriva corupției, eforturile de a pune capăt discriminărilor împotriva minorităților, implicarea celor care dăunează mediului, deci protejarea mediului din partea noastră și o agricultură sustenabilă.
Astăzi, țara mea, Italia, găzduiește cea mai mare comunitate română din străinătate, peste 1.100.000 de bărbați, femei și copii, bărbați, femei și copii care contribuie la creșterea noastră, susțin și uneori – trebuie să vă spun – înlocuiesc serviciile sociale prin felul în care îngrijesc și studiază în școlile noastre la toate nivelurile, de la școala gimnazială la universitate. Cam un rezident străin din patru, în Italia, este un cetățean sau o cetățeană din România. Sute de mii de persoane care au știut să depășească neîncrederea, prejudiciile și stereotipurile inițiale, parcurgând un traseu individual și colectiv care se reflectă astăzi într-o prezență importantă în toate – și țin să subliniez –, în toate sectoarele economiei. Sute de mii de persoane care, prin eforturile lor, nu numai că își ajută propriile familii, ci contribuie la economia românească. Sute de mii de persoane, din care foarte multe femei – permiteți-mi să reamintesc –, foarte multe femei, sunt aproape 60% din total, care, deseori, și-au părăsit copiii aici, lăsându-i în România, pentru a avea grijă de copiii noștri sau pentru a le oferi un viitor mai bun copiilor lor, și o fac cu un simț al abnegației și al sacrificiului foarte mare.
## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**
Doamnă președinte, A fost un privilegiu să vă ascultăm. Doamnelor și domnilor colegi,
Continuarea și aprofundarea realizărilor atinse pe parcursul procesului de integrare europeană, precum și apărarea valorilor și principiilor care ne unesc reprezintă prioritatea noastră comună.
Obiectivul nostru este o Uniune mai puternică, mai competitivă.
Avem nevoie de soluții incluzive, convenite în comun, de mai multă solidaritate și cooperare pentru a face față provocărilor interne și externe. Considerăm că, în acest sens, rolul Parlamentelor este esențial.
Vă asigurăm, doamnă președinte, de dorința noastră fermă de a folosi diplomația parlamentară pentru extinderea cooperării româno-italiene și pentru consolidarea proiectului european, a procesului de integrare ca răspuns la provocările cu care Uniunea noastră Europeană se confruntă.
Vreau să mulțumesc delegației italiene și doamnei președinte pentru prezența de astăzi din plenul Camerei Deputaților și am speranța că rezultatele acestei vizite vor avea ecouri directe asupra legăturilor dintre cele două state, dintre cele două țări, dar și la nivel european.
## Doamnelor și domnilor,
Dați-mi voie să îmi exprim, în numele dumneavoastră, un punct de vedere cu privire la veștile triste pe care le-am aflat de la Bruxelles, capitala noastră europeană, și, încă o dată, suntem puși în fața consecințelor unor astfel de acte teroriste, să condamnăm cu fermitate, ca cetățeni europeni, atacurile soldate cu pierderi de vieți omenești.
Suntem alături, în numele cetățenilor români, de autoritățile și cetățenii belgieni.
Îmi exprim, alături de dumneavoastră, solidaritatea cu familiile afectate de această grea încercare.
O să-l rog pe domnul vicepreședinte Iordache să preia conducerea lucrărilor.
La ora 12.00 ne revedem în ședința de plen reunit.
Vă mulțumesc foarte mult.
## PAUZĂ
## DUPĂ PAUZĂ
## Stimați colegi,
Continuăm până la ora 12.00, când începe plenul comun.
18. Suntem la Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate și de panificație pentru elevii din învățământul primar și gimnazial de stat și privat, precum și pentru copiii preșcolari din grădinițele de stat și private cu program normal de 4 ore, Pl-x 641/2013.
Dacă din partea inițiatorilor intervine cineva? Nu.
Vă dau eu raportul.
Domnule președinte Victor Paul Dobre, vă rog să prezentați raportul.
Are caracter ordinar, șapte amendamente admise, șase amendamente respinse.
În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei, comisia a fost sesizată prin adresa Pl-x 641 din 16 decembrie 2013 cu dezbaterea pe fond în procedură obișnuită a Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate și de panificație pentru elevii din învățământul primar și gimnazial de stat și privat, precum și pentru copiii preșcolari din grădinițele de stat și private cu program normal de 4 ore.
La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizele negative ale Comisiilor pentru învățământ și juridică, avizul favorabil, cu amendamente admise, al Comisiei pentru buget și finanțe.
Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în ședința din 10 decembrie 2013, în calitate de primă Cameră.
Camera Deputaților este Cameră decizională.
Propunerea are ca obiect de reglementare completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2002.
Prin această intervenție legislativă se dorește optimizarea performanțelor înregistrate de autoritățile care administrează activitatea de distribuție a laptelui, produselor lactate și de panificație în ceea ce privește siguranța alimentației copiilor prin asigurarea calității optime a produselor distribuite în școli.
Scopul proiectului de act normativ îl constituie reglementarea unitară a cadrului legal și instituțional, prin organizarea și funcționarea serviciului de distribuire, în vederea asigurării stării de sănătate a beneficiarilor, precum și pentru eficientizarea utilizării banului public prin reducerea costurilor de transport.
În urma examinării inițiativei legislative și a opiniilor exprimate de către membrii comisiei, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, să se supună plenului Camerei Deputaților adoptarea propunerii legislative pentru modificarea și completarea ordonanței de urgență, cu amendamentele admise și amendamentele respinse, prezentate în anexa nr. 1 și anexa nr. 2 la prezentul raport.
În raport cu obiectul și conținutul reglementărilor, propunerea legislativă face pare din categoria legilor ordinare.
Da, și eu vă mulțumesc. La dezbateri generale, dacă sunt? Nu sunt.
Vă rog să-mi prezentați, să-mi dați raportul, domnule Dobre.
La dezbaterea raportului sunt șapte amendamente admise.
- Dacă la titlul legii sunt observații? Nu.
- Articolul unic. Nu.
La articolul 3 marginal, după articolul 1 se introduce un alineat (2[3] ).
Dacă sunt observații? Nu.
Articolul 4 marginal. 5, 6, 7 marginal, articolul II. Nu.
Rămâne la votul final.
Aveți pe procedură, domnule Daea? Nu.
Mulțumesc.
Știu, dar nu v-au văzut colegii mei, stați mai în față puțin. 19. Următorul, Proiectul de lege privind achizițiile publice verzi, PL-x 463/2015; caracter ordinar.
Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva? Nu dorește.
Doamna Carmen Moldovan, președinta Comisiei pentru mediu, raport comun, mediu și juridic.
Da. Mulțumesc, domnule președinte.
În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru mediu au fost sesizate spre dezbatere în fond cu proiectul de lege mai sus amintit.
Specific faptul că suntem Cameră decizională, Senatul a adoptat acest proiect de lege în ședința din 10 iunie 2015.
Proiectul pe care îl supuneți astăzi dezbaterii are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului legal de desfășurare a achizițiilor publice verzi.
Scopul inițiativei îl constituie promovarea protecției mediului și a dezvoltării durabile, promovarea consumului și producției durabile, precum și a eficienței utilizării resurselor, încurajarea dezvoltării și aplicării tehnologiilor curate și prietenoase cu mediul, dezvoltarea pieței interne a produselor, serviciilor, lucrărilor și tehnologiilor verzi.
Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități și cea pentru industrii au avizat favorabil proiectul de lege mai sus menționat.
În urma acestor dezbateri, membrii comisiei au trimis spre dezbatere și adoptare plenului raportul comun suplimentar de adoptare a proiectului de lege, cu amendamente admise prezentate în anexă.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.
Mulțumesc. Dezbateri generale? Domnule Korodi, vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Ca inițiator, aș dori să mulțumesc tuturor celor care s-au implicat în formularea acestui act normativ, după aceea în dezbaterile care au precedat dezbaterea noastră de astăzi în comisii.
Este un act normativ care se leagă printr-o coincidență, chiar astăzi am discutat, de economia circulară. Este un act normativ care, în sfârșit, dă instrumente clare autorităților publice ca, în momentul în care fac achiziții publice, tot ce înseamnă criterii de eligibilitate pentru produse care susțin dezvoltarea durabilă a țării noastre să fie introduse în achiziții publice.
În al doilea rând, acest act normativ deschide posibilitatea ca în viitor, încet-încet, să avem an de an creșteri de procente de achiziții publice verzi din totalul achizițiilor publice. De ce este acest lucru atât de important? Pentru că, în momentul în care vorbim de achiziții publice, vorbim de cumpărarea de servicii și produse care sunt în funcțiune, și sunt pentru a satisface cererea publică, în infrastructură, în funcționarea instituțiilor publice, în servicii publice către cetățeni. Toate acestea înseamnă un consum mare inițial de resurse financiare, dar, după aceea, resurse financiare pentru a menține aceste servicii, aceste bunuri, această infrastructură în funcțiune.
Toate produsele care sunt ecoetichetate, care utilizează energie într-un mod eficient, care includ în producția lor elemente din deșeuri reciclabile și așa mai departe, susțin pe termen lung tot ceea ce s-a discutat astăzi și la punctul de pe ordinea de zi legat de economia circulară. România nu va avea nicio șansă ca în domeniul deșeurilor, energiei, construcțiilor, al utilizării resurselor primare să facă pași, dacă nu creează proceduri de achiziții publice care susțin tot ce înseamnă produse, servicii ecoetichetate.
Mulțumesc tuturor celor care susțin acest proiect de lege. Este un pas important și este un pas care, din păcate, a trebuit să ajungă la nivelul, să fie aprobat la nivelul Parlamentului, pentru că în Guvernul României nu s-au găsit suficiente resurse ca toate ministerele să cadă de acord. Este un principiu elementar care pe termen lung ajută țara noastră.
Mulțumesc.
Alte intervenții, dacă sunt?
Doamna Varga. Întâi reprezentanții partidelor. Doamna Lucia Varga, Grupul parlamentar al PNL. Vă rog, doamnă.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Partidul Național Liberal va vota Legea achizițiilor publice verzi. Acesta act normativ, vă spun în calitate de inițiator, este un exemplu de bună practică, de inițiere și de susținere în Parlament a unui act normativ. Am lucrat la acest act normativ împreună cu colegi din toate grupurile parlamentare, am lucrat împreună cu societatea civilă și vreau să le mulțumesc public celor de la Ecopolis, de la Centrul pentru politici de mediu și de la Fundația „Terra Mileniul III”, care au fost alături de noi și cu care am lucrat acest act normativ.
Desigur, pe baza acestor criterii de mediu autoritățile publice vor putea cumpăra de acum înainte servicii de electricitate, servicii de transport, echipamente de birou, IT.
De asemenea, vor putea cumpăra alte bunuri și servicii care vor contribui la reducerea, până la urmă, a impactului asupra mediului.
Prin acest act normativ se promovează protecția mediului și dezvoltarea durabilă, se promovează consumul și producția durabilă, precum și eficiența utilizării resurselor, se încurajează dezvoltarea și aplicarea de tehnologii curate și prietenoase mediului. Acest proiect, totodată, responsabilizează autoritatea centrală pentru protecția mediului să elaboreze o politică publică națională în domeniul achizițiilor publice verzi, precum și să elaboreze un plan național de achiziții publice verzi, care stabilesc ținte multianuale cu caracter obligatoriu pentru achizițiile publice verzi.
Noi, România, ne-am asumat în fața Uniunii Europene, în fața Comisiei Europene să sprijinim achizițiile publice verzi, însă suntem printre ultimele state în care nu există o strategie în acest sens.
Prin aprobarea acestei legi vom crea cadrul legal necesar pentru a avea în România achiziții publice verzi, deci pentru a avea o politică care, în final, să ducă la o dezvoltare durabilă.
Vă mulțumesc tuturor celor cu care am colaborat și sper că vom vota cât mai mulți acest act normativ. Mulțumesc.
Da, domnul Cernea, vă rog.
Vă mulțumesc foarte mult.
Vreau să-i felicit pe inițiatori. Este un proiect foarte bun pentru România. Vreau să o felicit pe Carmen Moldovan, vreau să o felicit pe Rovana Plumb, pe doamna Lucia Varga și pe domnul Korodi Attila.
Este un mare pas înainte. Mă bucur că acest proiect a fost convenit transpartinic, că s-a lucrat împreună. Este o dovadă că se pot face pași importanți pentru țara noastră lucrând împreună, pe baza unor principii și a unor valori necesare pentru dezvoltarea societății noastre.
Sunt încântat că a primit avize favorabile și sper ca votul nostru de astăzi să consfințească realmente un pas foarte frumos făcut înainte, în comun, de către toate formațiunile politice, în măsura în care votul va fi favorabil.
Mulțumesc.
Da, și eu vă mulțumesc.
Mergem la raport. Sunt 27 de amendamente admise. De la 1 la 10, dacă sunt observații? Nu.
De la 11 la 20, dacă sunt observații? Nu.
De la 21 la 27, dacă sunt observații? Nu.
Rămâne la votul final.
20. Și ultimul este Proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 83/2015 pentru completarea Legii nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România – PL-x 841/2015.
Dacă din partea inițiatorilor... Domnule Rădulescu, vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,
De la înființarea în 1999 și până la momentul de față, Școala Superioară de Aviație Civilă a pregătit și are în pregătire piloți de linie pentru companii de aviație naționale și internaționale, piloți de elicoptere, inclusiv SMURD, MAI,
piloți militari ai Ministerului Apărării Naționale, însoțitori de bord, controlori de trafic aerian și mecanici de avion, inclusiv pentru țări ca Albania și Moldova.
După cum se observă, în general acoperă întreg spectrul de pregătire aeronautică civilă, inițială și recurentă. Piloții instructori ai școlii au aceleași licențe și calificări de zbor ca și piloții de la orice companie aeriană și un număr de ore de zbor între 10 mii și 15 mii, cu peste 25 de mii de aterizări. Peste 80 la sută dintre piloții care activează în prezent la Compania TAROM sunt calificați, atât teoretic, cât și practic, la Școala Superioară de Aviație Civilă.
Până în 2010 veniturile personalului navigant, piloți cu calificare de instructori de zbor, au fost similare piloților comandanți de la Compania TAROM. Ele au scăzut drastic cu 75 la sută începând cu tăierile salariale conform Legii nr. 118/2010, dar și ca urmare a încadrării personalului în anul 2012 într-o grilă de salarizare inferioară pregătirii, și așa au rămas până în prezent.
Astfel, veniturile instructorilor de zbor sunt mai mici decât veniturile personalului TAROM. Prin urmare, și cuantumul pensiei unui instructor este afectat semnificativ și în mod nedrept.
Legea nr. 83/2015 pentru completarea Legii nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România s-a dorit a fi reparatorie față de tăierile de pensii din 2010. Cu toate acestea, se poate ajunge la situația în care pensia aflată în plată în prezent să fie mai mare decât pensia calculată conform Legii nr. 83/2015.
Pentru respectarea principiilor unui stat de drept și a importanței unei categorii socioprofesionale cu un statut special, propunem: pentru piloții instructori de avioane din cadrul Școlii Superioare de Aviație Civilă cuantumul pensiei de serviciu se va calcula, sau recalcula, luându-se ca bază de calcul 80 la sută din media veniturilor totale brute realizate în ultimele 12 luni, anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare, în baza prezentei legi, corespunzător ultimei funcții la bord deținute de personalul navigant din cadrul societății comerciale Compania Națională de Transporturi Aeriene Române – TAROM.
Și eu vă mulțumesc.
Vă rog, domnule Solomon, președintele Comisiei pentru muncă; raport comun Comisia pentru muncă și Comisia pentru transporturi.
Vă rog, domnule președinte, prezentați raportul.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România, introducându-se și categoria „piloților instructori de avioane de la Școala Superioară de Aviație Civilă” ca beneficiari ai drepturilor acordate prin lege celorlalte categorii de personal aeronautic civil navigant.
La lucrările Comisiei pentru transporturi și infrastructură au fost prezenți 21 de deputați.
La Comisia pentru muncă și protecție socială, 24 de deputați.
Camera Deputaților este Cameră decizională.
Proiectul a fost adoptat de Senat în ședința din 18 noiembrie 2015.
Membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritatea de voturi și două abțineri, adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 83/2015 pentru completarea Legii nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România, cu amendamente admise, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.
La dezbateri generale, domnule Iane, vă rog.
## Stimați colegi,
Este un proiect care vine că completeze o inițiativă pe care am depus-o împreună cu alți colegi în 2014 și materializată prin Legea nr. 83/2015. Nu știu, atunci, cum, din ce motive, această categorie de oameni a scăpat neprinsă în acea lege și de aceea salutăm inițiativa colegilor care au venit cu această completare.
Eu, personal, am depus un amendament la acest proiect pentru a clarifica un pic textul, amendament adoptat de către comisii.
Ce vreau să vă spun este că între anii 1990 și 1999, până la formarea Școlii Superioare de Aviație Civilă, nu am avut
pregătirea de piloți în România. Ultimele promoții au ieșit de pe băncile unei școli până în ’90, fostul Minister al Apărării Naționale, în ’92. Din ’99 lucrurile...
Vă rog să concluzionați, domnule deputat.
Da. Mulțumesc.
Concluzia este că vom vota acest proiect, pentru a include această categorie în ceea ce trebuie să fie...
## **Domnul Florin Iordache:**
Mulțumesc. Alte intervenții? Nemaifiind alte intervenții, mergem la raport. Avem opt amendamente. Dacă la titlul legii sunt observații? Nu.
Articolul unic. Observații?
Nu.
Articolul 3 marginal.
Nu.
Articolele 4, 5, 6, 7, dacă sunt?
Articolul 8, articolul III, dacă sunt observații? Nu.
Mulțumesc mult.
Rămâne la votul final.
În două minute începe ședința de plen reunit. Mulțumesc.
EDITOR: GUVERNUL ROMÂNIEI
#82248„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.
&JUYDGY|942936]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 49/30.III.2016 conține 16 pagini.**
Prețul: 40,00 lei
9. redeschiderea industriilor locale, prin folosirea materiilor prime reciclate – vă dau un exemplu: ROMCARBON sau STIROM;
10. și ultima măsură: dezvoltarea unui hub de cercetare online al universităților, al companiilor, al fundațiilor în domeniul economiei circulare și apropierea lor de platforma _Circular Economy 100_ pentru creșterea capacității de know-how în România.
Această carieră impresionantă este continuată de la tribuna parlamentară, de unde, în prezent, promovează valorile vieții democratice, care sunt, de fapt, valorile noastre europene.
Domnia Sa a fost aleasă deputat în 2013; în martie, același an, a fost aleasă președintele Camerei Deputaților a Republicii Italia.
## Stimați invitați,
## Doamnelor și domnilor colegi,
Este o onoare pentru noi să audiem o persoană de rangul Domniei Sale. Numeroasele provocări existente la nivel european și global, precum și fluxurile migratorii, terorismul sau schimbările climatice necesită răspunsuri optime și cuprinzătoare. În acest context, vom primi, cu deosebit interes, reflecțiile Domniei Sale asupra perspectivelor pe care le are Europa, având convingerea că o integrare europeană mai puternică este singura cale de urmat.
Doamna președinte, aveți cuvântul.
_Sua Eccellenza, prego_ .
Permiteți-mi, domnule președinte Zgonea, ca, în acest prestigios sediu, să mulțumesc tuturor celor care trăiesc în țara mea pentru sacrificiile pe care le fac, dar și pentru contribuția importantă pe care o aduc Italiei. Prin intermediul dumneavoastră, domnule președinte, doresc să trimit acestei comunități mulțumirile mele cele mai sincere. Sute de mii de persoane care, totuși, păstrează un raport foarte puternic cu țara de origine și asta am observat-o și la ultimele alegeri prezidențiale, în 2014, când, în fața consulatelor și la alte sedii electorale, românii aveau șiruri lungi la care se așezau ca să voteze. Aceasta înseamnă atenția pe care dânșii o acordă țării lor.
Este o relație, aceea dintre România și Italia, la care contribuie și concetățenii mei, prezenți aici, la București, și în multe alte zone ale țării, concetățeni italieni, care sunt activi, care lucrează în peste 40.000 de societăți mici, medii și mari și care au ales să producă aici. Cred că această investiție este cu atât mai profitabilă cu cât reușește să contribuie la o dezvoltare sustenabilă a acestei țări atât în plan social, cât și în cel al mediului.
Există și alți italieni care se află în această țară și care se ocupă, în schimb, prin diferite proiecte, care lucrează la asociații și se ocupă de categoriile cele mai slabe ale populației.
Italia, dragi colegi și dragi colege, a fost alături de România în drumul său de apropiere de Uniunea Europeană.
Uitați-vă la mine, că o spun cu o anumită mândrie, pentru că predecesorii mei, președinți ai Camerei Deputaților, au decis, cu mult înainte de 2007, să încheie un acord bilateral pentru a facilita colaborarea și schimburile dintre adunările noastre, asta și în optica de a susține instituțiile române. Un protocol căruia, astăzi, domnule președinte, cred că trebuie să-i dăm o altă substanță și trebuie să-l reînnoim.
În 2012, după cum se știe, am fost printre primele țări care au eliminat restricțiile temporare impuse mobilității lucrătorilor români. Și astăzi Italia reafirmă faptul că România a îndeplinit criteriile prevăzute și ar trebui să facă parte din Spațiul Schengen. Noi susținem această poziție și eu, astăzi, o reafirm.
Libera circulație este unul din principiile fondatoare ale Uniunii Europene și este de neconceput că ar putea exista categorii diferite de cetățeni europeni, și anume că cetățenii europeni nu sunt la fel, că există cei care pot călători liber și cei care, făcând-o, în schimb, încă se întâlnesc cu obstacole suplimentare, de aceea sunt convinsă că acest acord, acordul care a fost încheiat între Uniunea Europeană și Regatul Unit al Marii Britanii, este unul care subminează egalitatea dintre lucrătorii unei anumite țări și cei ai unui alt stat al Uniunii. În schimb, egalitatea între lucrători – a tuturor cetățenilor europeni –, deci a lucrătorilor... cetățenilor, este, practic, un punct de plecare al Uniunii Europene, un punct de plecare al pieței interne, de la care s-a făcut o derogare
o singură dată, și dumneavoastră știți foarte bine că cei care au plătit prețul au fost chiar cetățenii români și cei bulgari.
Pe mine mă preocupă faptul că astăzi acest principiu este din nou pus în discuție prin Acordul cu Marea Britanie.
Peste mai puțin de un an se vor sărbători 10 ani de la intrarea României în Uniunea Europeană.
Au fost, dragi colegi, 10 ani importanți, foarte importanți pentru țările noastre, ani ai creșterii și ai speranței, aici, în România, ani ai unei lungi crize economice în Italia, ani importanți și pentru continentul nostru, care s-a confruntat cu o succesiune de provocări globale, provocări care par să nu găsească un răspuns adecvat și riscă să tulbure întregul proiect european.
Criza economică prelungită în multe țări, schimbarea climatică, ale cărei efecte se resimt în mod tot mai pregnant, terorismul de sorginte jihadistă care a lovit în mod repetat inima Europei și, nu în ultimul rând, conflictele și instabilitatea crescândă la granițele noastre, în Siria, în Libia, în Ucraina și asta numai pentru a cita unele din marile provocări cu care ne confruntăm.
Aș dori să mă opresc asupra conflictelor, conflicte care sunt apropiate și îndepărtate de noi, după cum am spus, conflicte, persecuții, care se află la baza mutării a cel puțin unui număr de 60 de milioane de persoane în lume. Sunt 60 de milioane de persoane, număr egal cu cel al cetățenilor țării mele. 60 de milioane de persoane în mișcare. Un fluviu de bărbați, de femei, de copii care ar vrea să rămână acasă la ei, dar care nu au privilegiul de a o putea face, și din care o mică parte, mai puțin de 2%, a venit în Europa. Imaginați-vă! Mai puțin de 2% a venit în Europa, iar Europa nu reușește să găsească o soluție comună în interiorul său.
Uniunea noastră pare astăzi incapabilă să dea un răspuns în fața acestei crize, un răspuns coerent, în concordanță cu valorile sale. Nu este suficient să dăm un răspuns, răspunsul trebuie să fie coerent, în concordanță cu valorile sale. O criză care nu ar trebui să fie atât de mare, nu ar trebui să fie o criză!
Ar trebui să fie posibil să gestionăm 1 milion de refugiați împărțiți la 28 de țări membre, cu o populație totală de 500 de milioane de locuitori.
Cum ar trebui să definim atunci situația din Liban, unde un locuitor din patru a devenit refugiat, sau situația din Turcia, unde se află circa 3 milioane de refugiați? 3 milioane într-o singură țară! Europa a intrat în criză pentru că anul trecut a primit 1 milion de refugiați care ar trebui împărțiți la 28 de țări. Și, atunci, vedeți, dragi colegi, vă spun un lucru: identitatea noastră, identitatea europeană nu este amenințată de refugiați. Identitatea noastră este amenințată de cei care ne distrug valorile, printre care se remarcă dreptul la azil, care este un drept vechi ca și umanitatea.
Este greu să vorbești despre un drept la azil înainte de Hristos, iar noi, pentru prima dată, astăzi, blocăm acest drept, îl punem în discuție și îl delocalizăm, îl externalizăm.
Și, atunci, dragi colegi, spun că Europa, vedeți dumneavoastră, dacă vrea să continue să fie călăuza morală a lumii, ori își respectă propriile valori, ori, pur și simplu, nu este această călăuză, pentru că acesta este patrimoniul său cel mai important.
Din țările noastre au plecat milioane de persoane, subliniez acest lucru. Noi avem 1 milion de italieni în lume. Au plecat în condiții de sărăcie extremă. S-au dus să muncească, au fost tratați ca niște animale. S-au integrat în țările respective, și-au găsit calea, iar astăzi mulți dintre ei fac parte din clasele conducătoare ale țărilor respective.
Cred că istoria noastră comună ar trebui să ne împingă astăzi să acționăm împreună, împreună, repet, pentru a împiedica Europa să întoarcă spatele celor care au nevoie, pierzând credibilitate și pierzând această capacitate de a gestiona.
Efortul nostru trebuie să meargă mai departe. Nu e suficient. Trebuie să-și propună obiectivul de a face Europa mai puternică. Noi toți, dragi colegi, trebuie să ne facem rolul nostru. Noi toți trebuie să ne îndeplinim rolul să facem Europa mai puternică, pentru că, dacă Europa este mai puternică, noi toți suntem mai puternici, pentru că Europa este casa noastră comună. Dacă slăbește Europa, slăbim și noi, slăbește și puterea cetățenilor noștri.
Și de aceea, cu opt luni în urmă, când, văzând acea criză a datoriei Greciei, a apărut la orizont soluția de expulzare a Greciei din zona euro și atunci când în Marea Mediterană continuau să moară sute, mii de persoane – anul trecut au murit 3.500, cu un an înainte 3.200, cu încă un an mai înainte 3.200, acesta este un război – și în tot acest timp, când se întâmplau toate acestea, Europa nu și-a dat seama ce se întâmplă, și atunci eu am decis să fac ceva, să iau o inițiativă. Nu puteam să stau și să mă uit în timp ce totul părea că ia o cale greșită.
Și, atunci, în calitate de președinte al Camerei Deputaților italiene, am gândit că trebuie să-mi implic colegii, omologii și am început să-l sun pe președintele Camerei Deputaților de la Luxemburg, pentru că el, atunci, se afla la președinția Consiliului European, l-am sunat și pe colegul francez de la Adunarea parlamentară franceză și i-am întrebat dacă vor să facă o inițiativă comună cu mine, dacă vor să se alăture unei Carte a principiilor de apărare a Europei. Mi-au spus că nu puteam să fac asta fără Germania și nu credeam că va fi un telefon, un apel ușor și totuși colegul meu, Norbert, a înțeles foarte bine sensul acestei inițiative. Și astfel, pe 14 septembrie, la Roma, am semnat această declarație, o declarație care spune, în opinia mea, ceva foarte important:
„Noi, președinții Parlamentelor, vrem o Europă mai unită, și nu una dezbinată.
Noi, președinții Parlamentelor, suntem dispuși să împărtășim suveranitatea.
Noi, președinții Parlamentelor, nu vrem să mai existe măsuri economice fără a evalua impactul social al acelor măsuri.
Noi vrem să facem în așa fel încât să se continue către o Uniune federală a statelor.”
Acesta este textul pe care, acum câteva minute, și domnul președinte Zgonea l-a semnat și sunt foarte bucuroasă că a făcut-o și că a făcut-o cu convingere. Avem 12 semnături pe acest document.
Și, atunci, îmi face plăcere, dragi colegi și dragi colege, să vă informez asupra unei inițiative pe care am vrut să o am la Roma, la Camera Deputaților. Am vrut să mă consult cu cetățenii – da, cu cetățenii – și este prima oară când Camera Deputaților le cere cetățenilor să se exprime asupra unui document interparlamentar, pentru că declarația noastră a fost postată online și am adresat șapte întrebări cetățenilor, care să ne spună: Ce Europă vreți? Ce așteptați de la Europa? Pentru că cetățenii trebuie să fie ascultați în această
perioadă în care în multe țări europene, practic, există o antipolitică, există un populism și este important ca cetățenii noștri să fie parte integrantă din procesele decizionale. Iar rezultatele acestei consultări vor fi făcute publice.
Și, atunci, cred că de o Europă mai puternică este nevoie în ambele țări, aici, la granițele estice ale Europei, ca și în Italia, unde insulele noastre sunt foarte aproape de țările nord-africane. Țările noastre cred cu putere în forța de atragere a Europei și în capacitățile sale stabilizatoare. Avem nevoie de o Europă care să nu-și atenueze propriile valori care au alcătuit-o, o Europă care să nu schimbe – așa cum spuneam anterior – aceste valori, o Europă care să ofere răspunsuri propriilor cetățeni, răspunsuri concrete cu un minim câștig de demnitate.
Imaginați-vă cum s-ar schimba percepția cetățenilor dacă Europa ar fi cea care ar da un minim câștig de demnitate tuturor celor care nu au mijloacele necesare. Europa ar fi percepută ca o instituție care face diferența, ca o instituție care conferă un anumit sens Europei ca patrie a drepturilor omului.
Așadar cred că persoanele vor înțelege astfel valoarea adăugată a Europei și, deci, ar înțelege și faptul că soluțiile ușoare și soluțiile care sunt propuse de cei care vor să dezintegreze Europa nu pot fi realizabile. Și noi ar trebui să facem în așa fel încât tinerii noștri să revină, să viseze, ca și generația noastră. Eu am crescut cu acest far al Europei. Europa era obiectivul. Toți eram proeuropeni în Italia. Astăzi, Italia se află printre țările care crede cel mai puțin în Europa. Ce s-a întâmplat între timp? De ce nu mai funcționează? Aceasta este problema. Noi trebuie să revenim la origini, să facem în așa fel încât acest proiect să continue să fie atractiv pentru tinerii noștri.
Și, atunci, dragi colegi, încheind, aș dori să citez Manifestul de la Ventotene, documentul pe care poate unii dintre dumneavoastră îl cunoașteți, din care se inspiră federalismul european. Manifestul de la Ventotene a fost scris în 1941 de un grup de antifasciști care au fost deportați pe această insuliță. Printre ei se afla și Altiero Spinelli. Manifestul din 1941 vorbea despre Statele Unite ale Europei, în timp ce în Europa statele europene erau în război. Și, totuși, dragi colegi, acest proiect nu a fost caracterizat drept o utopie de nerealizat, drept un vis sau ceva ce nu va putea fi realizat. Acel proiect s-a concretizat și proiectul acela continuă să fie obiectivul nostru, al tuturor care credem în Europa.
Peste câteva luni, pe această insulă de la Ventotene, în august, unde se află și mormântul lui Altiero Spinelli, pe această insulă, tinerii federaliști europeni din întreaga Europă și președinții Parlamentului se vor regăsi la Ventotene în numele acelui mare proiect federalist european.
Și, atunci, manifestul se încheie cu această frază, care sper să fie de bun augur pentru noi toți: „Drumul de parcurs nu este ușor și nici sigur, dar el trebuie parcurs și va fi.” Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Această propunere a fost materializată printr-o inițiativă parlamentară inițiată de mine, împreună cu mai mulți colegi deputați, peste 40 de deputați de la mai multe partide parlamentare.
Inițiativa a fost adoptată de Senat, ca prima Cameră sesizată, iar în urma analizei în comisiile de specialitate din Camera Deputaților a primit un raport de adoptare, acum aflându-se în fața dumneavoastră pentru votul final. Vă mulțumesc.