Stenogramă plen

Stenogramă plen · Camera Deputaților · 10 mai 2016 · monitorul.ai

Vin în fața dumneavoastră cu o problemă legată de începutul mandatului meu de parlamentar, problema veșnică a lui DN 18, legătura dintre Maramureș și Suceava.

Domnule prim-ministru Dacian Cioloș,

De mai bine de doi ani de zile fac întrebări și fac declarații politice pe această temă, adresându-mă tuturor factorilor de decizie, actuali sau foști secretari de stat, miniștri ai transporturilor, inclusiv domnului fost prim-ministru.

Nu aș putea accepta dezinteresul arătat de cei a căror responsabilitate este asigurarea condițiilor decente de transport pentru locuitorii și turiștii dintr-o zonă cu potențial turistic enorm.

În numele celor aproape 50.000 de locuitori din Borșa, Moisei, Cârlibaba și Ciocănești, reafirm și aduc la cunoștința Guvernului României faptul că această întârziere de rezolvare a problemei drumului național 18 este dezastruoasă pentru zonă și locuitorii săi. Cele patru localități, de o frumusețe aparte, recunoscută pe plan intern și internațional, cu un potențial turistic fantastic și cu o faimă recunoscută la nivel național în ceea ce privește păstrarea și perpetuarea obiceiurilor tradiționale românești străvechi, au ajuns în pragul falimentului din punct de vedere economic și social, dintr-un singur motiv: starea deplorabilă a DN 18.

Deși la începutul anului 2015 am fost asigurat că în semestrul II al anului vor începe efectiv lucrările de reabilitare pentru acest tronson, DN 18 Moisei–Iacobeni, nici în momentul de față nu s-au început lucrările. Doresc să cred că asumările făcute de responsabilii Ministerului Transporturilor, prin răspunsurile date la întrebările și interpelările făcute de mine în calitate de deputat, se pot bucura de o urmă de credibilitate în continuare.

În orice țară civilizată, oamenii ar trebui să fie pe primul loc în ceea ce privește prioritățile decidenților politici și administrativi. Ca locuitor al orașului Borșa, nu pot să fiu de acord cu revolta locuitorilor, dar, totodată, vă spun că au dreptate. Starea impracticabilă a DN 18 a paralizat aproape toate activitățile economice și sociale din zonă, atât turismul și prelucrarea lemnului, cât și pe cele conexe – comerț, transport, construcții, servicii etc. Afacerile mor una câte una, locurile de muncă dispar, această zonă urmând a fi transformată dintr-o zonă care aducea plusvaloare economiei naționale într-una asistată din punct de vedere social.

CNADNR a comunicat, în iulie 2015, rezultatul procedurii de reatribuire a contractelor privind DN 18, pentru lotul 1 Moisei–Borșa și lotul 2 Borșa–Șesuri, firmele câștigătoare fiind SC Tehnic Asist – SRL & SC Specialist Consulting – SRL și SC Antrepriza de Reparații și Lucrări ARL Cluj – SRL, iar, conform fișelor de lucrări, termenul de începere a lucrărilor era data de 15 martie 2016. Am sperat ca demararea efectivă și finalizarea lucrărilor să nu fie îngreunate de cei responsabili cu punerea în practică a acestui proiect, aceștia să dea dovadă de seriozitate și ca, de data aceasta, promisiunile oficialilor CNADNR să fie onorate.

Dacă pot să înțeleg unele întârzieri datorate rezilierii contractelor de reabilitare anterioare, actuala stare de fapt nu poate avea nicio justificare. Nu poate fi acceptată indolența responsabililor din CNADNR, care întârzie cu justificări reabilitarea DN 18. Asistăm azi la o încercare a incompetenței prin proceduri birocratice, prin pasarea responsabilităților de aprobare a soluțiilor tehnice de la structura națională la cea regională, de la o structură regională la alta și așa mai departe, până la încheierea exercițiului bugetar actual. Nu înțeleg cum este posibil ca persoane plătite din banul public să împiedice demararea lucrărilor, fie din incompetență sau indolență, sau fie din fugă de responsabilitate.

## Domnule prim-ministru,

Nu sunt de acord cu această soluție a nesupunerii civice, dar nici nu pot să accept ca persoane pe care deja le suspectez de rea-credință să-și bată joc de drepturile locuitorilor din Borșa, Moisei, Cârlibaba și Ciocănești.

Solicit intervenția Corpului de control al prim-ministrului, pentru identificarea cauzelor care au condus la această situație, remedierea deficiențelor semnalate, cât mai urgent. Este necesară o stabilitate, în regim de urgență, o verificare a CNADNR la nivel național sau regional, structură responsabilă cu aprobarea proiectului tehnic. Intervenția de la cel mai înalt nivel guvernamental se impune, deoarece izolarea de mai bine de 5 ani a celor peste 50.000 de cetățeni români și lipsa unui culoar de transport funcțional între Maramureș și Moldova constituie o gravă problemă de siguranță națională. Lipsa unei reacții urgente din partea persoanelor responsabile mă va obliga să cer o analiză a acestei situații în Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

Aștept, domnule prim-ministru, să îmi infirmați temerile și să nu dezamăgiți așteptările maramureșenilor de la Guvernul tehnocrat.

Vă mulțumesc.

Ion Eparu

#23345

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi, cu totul întâmplător, vine, cumva, în continuarea discuțiilor de ieri, când, de la acest microfon, a încercat să răspundă la unele întrebări izvorâte din viața reală a sistemului de învățământ prim-ministrul Dacian Cioloș.

Întâmplător, declarația mea politică era scrisă pe aceeași temă. Are un titlu ceva mai lung: „Sistemul de învățământ superior din România este dependent de rezultatul slab al învățământului preuniversitar și neraportat la piața muncii,

conform raportului prezentat recent de Curtea de Conturi a României”.

Stimați colegi,

De curând, Curtea de Conturi a făcut public un raport asupra activității din zona învățământului superior din țara noastră. Pe mai bine de 90 de pagini, sunt inserate observații care, odată în plus, cel puțin mie, care provin din sistemul de învățământ, mi-au produs îngrijorări deosebite.

Vin în fața dumneavoastră cu încercarea de a sublinia, odată în plus, câteva deficiențe ale activității din sistemul educațional, pe care, de altfel, le-au subliniat și autorii raportului.

Raportul, așa cum am spus și cum am constatat, în opinia mea, este bine întocmit și temeinic documentat. Concluziile, repet, sunt însă îngrijorătoare și aș vrea să vă prezint și dumneavoastră patru dintre acestea.

În primul rând, s-a subliniat faptul că evoluția demografică are implicații majore și asupra procesului de învățământ. Astfel, raportul arată că populația din grupa de vârstă 0–19 ani s-a redus cu 3,3 milioane de persoane în perioada 1990–2015, iar, pentru anii 2015–2040, se prevede o reducere cu aproape 700 de mii de persoane.

Conform prognozei Eurostat, populația din grupa de vârstă 20–64 de ani va scădea cu două milioane de persoane până în 2040, față de anul 2015.

În această situație, cifre de 900 de mii, așa cum au fost în anul școlar 2006–2007, de 400 de mii, în anul școlar 2013–2014, de înscriși în anul I la facultăți sunt deja cifre de vis.

În al doilea rând, calitatea slabă a învățământului preuniversitar se consideră că afectează sistemic calitatea actului de învățământ superior.

La testele PISA, adică la testele care evaluează standardizat internațional și se administrează elevilor de 15 ani în aproximativ 60 de țări din întreaga lume și la care România participă din anul 2000, elevii români au obținut în permanență rezultate slabe. În 2012, de exemplu, România se afla pe penultimul loc, înaintea Bulgariei.

În acest context, desființarea învățământului profesional s-a dovedit clar a fi un eșec, pentru că s-a dat drum liber elevilor slab pregătiți spre sălile de curs din universități, în condițiile în care multe instituții de învățământ superior nu mai organizează examene de admitere.

Un criteriu elocvent al competitivității învățământului superior românesc îl reprezintă fluxurile studenților internaționali, iar România are fluxuri nete negative, ceea ce înseamnă că numărul studenților români care pleacă la studii în străinătate este mai mare decât numărul studenților străini care apelează la serviciile educaționale din România.

Trebuie spus că în România există 103 instituții de învățământ superior, însă doar două din acestea se regăsesc în topul primelor o mie de instituții de învățământ superior și șase în următoarele o mie.

Dacă ținem seama de faptul că acum doi ani în primele o mie de locuri aveam patru universități, dacă ținem seama că raportul se referă la perioada 2011–2015, atunci, poate că este firesc să ne întrebăm dacă nu cumva au început să se vadă consecințele nefaste ale actualei legi a educației. Și sunt obligat să spun de la acest microfon că mă întreb, în modul cel mai serios, dacă prezența în fruntea ministerului a unui cadru didactic universitar, care a lucrat la fundamentarea actualei legi, este sau nu întâmplătoare.

În ultimul rând, dintre factorii semnalați de raportul Curții de Conturi ca fiind unul dintre cei mai importanți factori – absolvenții de învățământ superior nu găsesc o piață a muncii corelată, ci aproape paralelă. Raportul arată că România se află în postura unei țări furnizoare de forță de muncă calificată. România internalizează costurile formării și externalizează beneficiile ei. De aceea, este necesară formarea unei politici de finanțare care să țină cont de domeniile de specializare, cu fluxuri migratorii semnificative.

În concluzie, stimați colegi, consider că este necesar ca legătura dintre universități și piața muncii să fie corelată și consolidată.

Subscriu la atenționarea din raport, care spune că: „Ratele de angajare a absolvenților trebuie să devină criterii de performanță ale universităților și, în consecință, criterii de finanțare.”

Ion Eparu, deputat, Colegiul nr. 10 Prahova. Vă mulțumesc pentru atenție.

Aurelian Mihai

#28288

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Bună dimineața și, încă o dată, Hristos a înviat!

Ne transmite istoria, după lungi și îndelungate așteptări, că 9 mai nu este altceva decât un motiv de mândrie națională.

9 mai, ziua în care, în Parlamentul României, prim-ministrul de atunci, Mihail Kogălniceanu, a dat citire Proclamației privind independența de stat a României, independență obținută în urma vitejiei ostașilor români pe câmpurile de luptă, în urma vitejiei călărașilor, a dorobanților, a celor care, la sud de Dunăre, au făcut tot posibilul ca numele de român să fie cunoscut pe tot continentul... oastea alcătuită de oameni simpli, oastea alcătuită din bărbați adevărați care au îngenunchiat un imperiu – și nu este puțin lucru în istoria României.

Spunea cineva că independența de stat a României nu a fost un gest spontan; nici nu are cum să fie așa ceva. Este rodul acelor bărbați care au gândit acea mișcare înainte de 1877 și a celor care, la 1848, au dăruit României cei mai frumoși ani din istoria sa din secolul XIX. Și iată că acel 9 mai a rămas în istoria României ca una dintre cele mai glorioase zile ale noastre, ale românilor.

9 mai este și Ziua Europei, motiv pentru care salutăm de aici, din Camera Deputaților, comunitățile de români care trăiesc în Europa, începând din Cipru și până în Islanda și până la Oceanul Atlantic, în Insulele Tenerife, unde se află mulți români care au sărbătorit ieri, în țările unde locuiesc, această zi istorică, care marchează încă o etapă în istoria țării noastre.

Dar avem un 10 mai, 10 mai despre care nu se vorbește foarte mult, 10 mai care a fost o zi de sărbătoare importantă pentru români. Și acel 10 mai poate că ar fi cazul

să revină în atenția și a politicienilor, și a românilor, pentru că este trecutul nostru. Iar trecutul trebuie respectat. Acel 10 mai în care liberalismul în România construia această țară, în care se făceau acele reforme, în care se înființau instituții care sunt și astăzi prezente, în care liberalii construiau cărămidă cu cărămidă ceea ce înseamnă România nu va fi uitat niciodată de cei care-și respectă trecutul și istoria; și avem tot dreptul să o facem.

Dacă noi, ca români, astăzi, și ca politicieni, nu am închis acest capitol al României, în această legislatură, am sentimentul și aproape convingerea că datoria noastră este ca în anii următori să pregătim unirea cu Basarabia, cu frații noștri de peste Prut. Iar, dacă Dumnezeu va vrea ca acest destin al României să se înfăptuiască, atunci poate ar trebui să ne gândim că am face pași mai repezi către acest viitor și mult mai siguri, iar acest lucru nu înseamnă altceva decât a ne respecta ca români. Ce este al nostru trebuie să fie al nostru. Noi nu-i uităm niciodată pe cei care au luptat în toate aceste secole ca să avem o țară, să fim respectați și să avem sentimentul că Dumnezeu iubește România și certitudinea.

Vă mulțumesc mult.

Deputat pentru diaspora, Aurelian Mihai

Sorin Constantin Stragea

#31460

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „9 mai – triplă sărbătoare a poporului român”.

Ziua de 9 mai are o triplă semnificație în conștiința poporului român: proclamarea independenței de stat a României, la 9 mai 1877, victoria Coaliției în cel de-al Doilea Război Mondial, la 9 mai 1945, și Ziua Europei.

Ziua de 9 mai conține reverberații istorice pentru români, fiind, în primul rând, ziua în care Parlamentul țării proclamă, în anul 1877, cu unanimitate de voturi, „independența absolută a României”. Este momentul așteptat de multe generații, moment în care ministrul de externe, Mihail Kogălniceanu, putea rosti cuvintele: „Suntem o națiune liberă și independentă”, iar această independență a fost pecetluită prin sângele vărsat la Plevna, la Rahova de vitejii ostași români.

Ziua de 9 mai înseamnă și victoria forțelor aliate împotriva Germaniei naziste. La 9 mai 1945, sub loviturile concentrice ale forțelor aliate, Germania a fost silită să capituleze necondiționat. Astfel, cel de-al Doilea Război Mondial, declanșat pe axa Berlin–Roma–Tokio în anul 1939, a luat sfârșit în Europa. În rândul statelor învingătoare se află și țara noastră, care, sub conducerea Regelui Mihai I, la 23 august 1944, iese din alianța cu Germania nazistă și se alătură țărilor aliate, cu întreg potențialul economic și armata de peste 600 de mii de oameni.

Ziua de 9 mai, Ziua Europei, nu înseamnă numai nașterea proiectului european, ci și sărbătoarea anuală a păcii și unității în Europa. În 1985, liderii Uniunii Europene, în cadrul Summitului de la Milano, au decis ca la 9 mai să fie sărbătorită Ziua Europei. Parlamentul European a recunoscut oficial ziua de 9 mai ca sărbătoare oficială în anul 2008. Aderarea României la Uniunea Europeană, care a avut loc la 1 ianuarie 2007, a însemnat mai puține frontiere, mai multe oportunități, un mediu mai curat, egalitate de șanse, libertate și securitate.

Importanța construcției europene este evidentă și nu trebuie argumentată. Faptul că România este parte a acestei construcții este poate cea mai mare realizare după obținerea independenței.

Deputat Sorin Stragea, Colegiul nr. 7 Lugoj, Timiș. Vă mulțumesc.

Virgil Guran

#33920

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică este despre învățământul românesc.

Aud, de foarte mult timp, vorbindu-se despre reformarea învățământului, despre o nouă organizare și, sincer să fiu, m-a interesat foarte mult acest fenomen. Dar ceea ce pot să observ este că această reformare nu este în concordanță cu ceea ce înseamnă dezvoltarea economică și socială a unei țări.

Și aici dau un singur exemplu: observăm că informatica, IT-ul este foarte important în ultimul timp în țările dezvoltate și, din păcate, acest lucru nu este suficient de bine tratat în România.

Chiar am fost la un liceu, la o clasă de informatică, și am avut surpriza ca în clasă elevii să-mi spună: „Domnule, dar ce să învățăm noi la informatică, pentru că știm mai mult decât profesorul?” În momentul acela, discutând cu directorul, directorul mi-a dat o replică pertinentă și mi-a spus: „Domnule deputat, la 1.200–1.300 de lei, ce fel de informatician credeți că vine să facă ore la noi?” Cu alte cuvinte, dacă vrem să dezvoltăm acest sistem, trebuie ca oamenii să fie bine plătiți și să vină oameni bine pregătiți.

Și de ce spun că este foarte important acest lucru? Tot ce înseamnă dezvoltare în viitor ține de IT. Noi avem tineri care au competență în acest domeniu și au înclinații spre acest domeniu, pentru că avem foarte mulți tineri care lucrează în străinătate și au rezultate deosebite.

Cred eu că ar trebui să tratăm cu multă seriozitate și cred eu că ar trebui să facem împreună o lege prin care să înființăm o universitate care să se ocupe de inovare și de informatică, o universitate special pregătită în acest sens, pentru că locurile de muncă vor fi foarte multe în domeniu și este un domeniu în care plusvaloarea este foarte bine plătită. Cred că este o direcție pe care putem să dezvoltăm țara și putem să dezvoltăm forța de muncă în România. Sper să putem discuta cât mai mulți, de la toate grupurile parlamentare, și să luăm o astfel de hotărâre înțeleaptă. Vă mulțumesc.

Deputat PNL, Virgil Guran.

Sonia Maria Drăghici

#36189

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „La mulți ani, România!”.

10 mai marchează pentru țara noastră trei momente istorice importante: începutul domniei lui Carol I, încoronarea primului rege al țării, și independența de stat.

La data de 10 mai 1877, Senatul României a votat Proclamația de independență față de Imperiul Otoman. Războiul de Independență sau Războiul ruso-româno-turc din 1877–1878 a beneficiat de contribuția decisivă a trupelor române.

După Unirea Principatelor, s-au concentrat toate eforturile naționale în direcția consolidării statului, în vederea transformării sale într-un promotor puternic pentru câștigarea independenței naționale, cu suprimarea oricăror dependențe față de Poarta Otomană.

Cucerirea independenței reprezenta un deziderat fundamental al afirmării țării noastre în cadrul națiunilor europene, al împlinirii aspirațiilor multiseculare ale poporului român. Românii din toate provinciile istorice, din toate categoriile sociale și-au exprimat în variate forme dorința fierbinte de a milita pentru înfăptuirea dorinței seculare de independență națională.

Pentru aceasta, România a încercat la început să urmeze o cale diplomatică. În iunie 1876, Mihail Kogălniceanu, ministrul afacerilor străine de la acea vreme, adresează Turciei și puterilor garante o notă diplomatică prin care solicita Europei recunoașterea individualității statului român, numele de România și integritatea teritorială. Dar eforturile lui Mihail Kogălniceanu de a grăbi procesul, amenințând Guvernul otoman că va trece la acțiuni militare dacă acesta nu recunoaște imediat independența României, nu au reușit să atragă sprijinul internațional și european, mai ales.

Calea diplomatică fiind respinsă, a rămas doar calea armelor. În acel moment, Rusia era pregătită să intre în război împotriva Turciei, și, atunci, România se îndreaptă spre o alianță cu Rusia, pentru a-și câștiga independența prin forța armelor. La 31 martie 1877, Guvernul României dispune mobilizarea generală, iar, la 10 aprilie 1877, România întrerupe relațiile diplomatice cu Poarta. La 24 aprilie 1877, Rusia a declarat război Porții Otomane și a început trecerea Prutului, dar, până la sosirea armatei țariste la Dunăre, linia fluviului a fost apărată de armata română.

La 29 aprilie, ca urmare a provocărilor făcute de Turcia prin începerea bombardamentelor asupra orașelor românești de pe malul Dunării, Adunarea Deputaților a adoptat o moțiune prin care se declara în stare de război cu Imperiul Otoman. La 9 mai 1877, conform dorinței cetățenilor, armatei, opiniei publice, grupurilor politice și Guvernului, Parlamentul avea să proclame independența României. Mihail Kogălniceanu arăta că, fiind în stare de război cu Înalta Poartă, legăturile cu puterea suzerană fiind rupte, „sîntem independenți, sîntem o națiune de sine stătătoare”. În aplauzele deputaților și ale mulțimii care participa la manifestație, Kogălniceanu accentua: „Așadar, domnilor, nu am nici cea mai mică îndoială și frică de a declara... că noi sîntem o națiune liberă și independentă.”

Cu toate acestea, de-abia la 13 iulie 1978 se recunoaște independența României pe plan internațional, dar se pun două condiții: eliminarea tuturor restricțiilor religioase în exercitarea drepturilor politice și civile și acceptarea retrocedării sudului Basarabiei către Rusia. În compensație, România urma să primească Delta Dunării, Insula Șerpilor și Dobrogea, până la linia trasată de la est de Siliștea, pe Dunăre, până la Mangalia, pe coasta Mării Negre. Tratatul de la Berlin făcea parțial deci un act de dreptate istorică.

Sărbătorim astăzi aniversarea independenței de stat, pentru care, alături de solemnitatea evenimentului, trebuie să ne exprimăm sentimentele de mândrie și demnitate națională, precum și pe cele comune cu celelalte țări europene, în rândul cărora am intrat după un asemenea îndelungat proces.

La mulți ani, România!

Deputat Sonia Drăghici, Colegiul nr. 7 Oradea, Bihor.

Florica Cherecheș

#40351

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Familia, în contextul alegerilor”.

Ziua internațională a familiei, sărbătorită la 15 mai, cade în acest an în prima decadă a campaniei pentru alegerile locale. Știind acest lucru și preocupată fiind de problematica familiei, mă întreb câți candidați vor cuprinde în programele lor electorale măsuri concrete de sprijinire a familiei.

Susținerea familiei este de importanță majoră în orice stat, pentru că ea stă la baza societății. În istorie s-a constatat că, atunci când familiile au fost puternice, societatea a fost puternică și sănătoasă și a prosperat. Politicienii și societatea civilă deopotrivă trebuie să fie preocupați de familie, nu doar la nivel declarativ, ci și prin fapte concrete. România străbate astăzi un an de iarnă demografică, cu un spor natural negativ, și pierde în fiecare an în jur de 80.000 de cetățeni, echivalentul a două mici orașe. Este o situație foarte grea, dar care necesită măsuri urgente și ferme, care să încurajeze familiile tinere să aducă pe lume copii și, apoi, să le ofere cele mai bune condiții pentru creșterea și educarea lor.

Un grup de organizații reunite sub denumirea generică „Coaliția pentru familie” a demarat în noiembrie, anul trecut, acțiunea prin care și-a propus să strângă cel puțin 500.000 de semnături pentru o inițiativă legislativă de modificare a art. 48 din Constituție, astfel încât definiția familiei să prevadă că „familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între

un bărbat și o femeie, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor”.

Inițiativa a adunat peste 3 milioane de semnături, acum acestea fiind validate conform legii, iar apoi inițiativa va ajunge la Parlament. Este un demers major și important, care a coalizat mulți cetățeni preocupați de viitorul națiunii noastre, de păstrarea identității noastre și a valorilor creștine care-i reprezintă pe cei mai mulți dintre români. Căsătoria este o instituție care răspunde unui interes public, unei necesități pentru binele comun al societății: garantarea reînnoirii generațiilor, a lizibilității filiației copiilor, a educației copiilor, a stabilității și securității adulților și copiilor. Ea beneficiază de protecție din partea societății și a statului.

În sprijinul familiei și, implicit, al societății, trebuie să luăm măsuri urgente în domeniul educației, și anume: investiție în infrastructură, creșterea calității actului educațional, dezvoltarea și promovarea învățământului profesional, pentru a reduce șomajul; apoi, în domeniul social: o protecție reală pentru grupurile dezavantajate și persoanele cu dizabilități, scuturând sistemul de persoanele care mimează handicapul în scopul obținerii unor foloase materiale; accent pe integrarea copiilor cu nevoi speciale, a tinerilor proveniți din centrele de plasament.

O altă măsură este aceea pentru susținerea tinerelor familii... sau mai multe măsuri, prin crearea unui mediu economic favorabil și stabil, pentru a facilita oferta de locuri de muncă, acces la locuințe ieftine, închiriate sau în proprietate, crearea de locuri suficiente în creșe și grădinițe moderne, cu personal suficient și, nu în ultimul rând, încurajarea revenirii românilor din străinătate, prin facilitarea reintegrării lor în societate.

Acestea sunt câteva dintre cele mai importante măsuri care trebuie luate urgent în sprijinul familiei și ele presupun o bună comunicare și colaborare între toți factorii implicați. Mi-aș dori să-i văd pe candidații care ne vor prezenta în perioada aceasta programele lor cuprinzând și astfel de proiecte, pentru a încuraja tinerii să-și asume responsabilitatea formării unei familii, pentru a aduce pe lume copii, a-i educa și a-i crește, astfel încât să se încadreze cu ușurință în societate și să-și găsească rostul în țara noastră.

Viitorii primari trebuie să fie preocupați de bunăstarea cetățenilor, de asigurarea unui aer cât mai curat și a spațiilor verzi suficiente, de crearea de locuri în creșe și în grădinițe, de atragerea de investitori care să creeze locuri de muncă, de asigurarea unor servicii medicale corespunzătoare, de înfrumusețarea și animarea comunităților lor.

Protecția socială trebuie făcută cu responsabilitate, acolo unde este cu adevărat nevoie, și nu în mod artificial, pentru asigurarea unor voturi sigure.

De ziua lor, le doresc multă sănătate familiilor din România, armonie și bună înțelegere și să aleagă la 5 iunie lideri autentici, cu viziune, care să conducă destinele comunităților lor în următoarea perioadă spre prosperitate și bunăstare.

Florica Cherecheș, deputat al PNL de Oradea.

Iacob Pușcaș

#45340

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Voi vorbi astăzi despre o rezoluție pe care consider că Parlamentul ar trebui să o dea cu privire la imigranți.

Ceea ce se întâmplă acum în Europa cu această invazie ilegală de imigranți musulmani, despre care nimeni nu pare să știe când se va termina, este cu neputință de înțeles dacă nu avem o privire globală asupra lumii, dacă nu știm nimic despre faptul că, încă din 1922, Planul Kalergi prevedea o amestecare provocată a raselor în Europa, cu scopul ștergerii identității popoarelor, pentru dispariția sentimentului național, a statelor naționale înseși, în ideea că astfel se va realiza, în vederea restaurării noii ordini mondiale, descreștinarea bătrânului nostru continent. Să nu ne mire deci că această ofensivă demografică deliberată, în urma căreia autoritatea statelor membre ale Uniunii Europene se dovedește deseori neputincioasă în fața unor sfidătoare acte de violență, este acum regizată prin specularea suferinței valurilor manevrate de imigranți care execută „planul mărunt”, dar cu consecințe extrem de riscante, de destabilizare, nu doar sub aspectul unui atentat la democrația europeană, ci și al unei încercări bine organizate și finanțate de a se lua în stăpânire Europa din perspectivă demografică, culturală, politică și religioasă.

Luând în calcul multiplele motive care derivă din această migrație ilegală, despre a cărei alarmantă amploare și-au manifestat dezacordul guverne europene, cum ar fi cel al Franței, Cehiei, Poloniei, al Ungariei etc., poporul român s-a exprimat prin diferite acțiuni împotriva angajării României, pe fondul poziției nu foarte clar exprimate la nivel prezidențial și guvernamental, în demersurile UE și ale altor oficiali occidentali de a transforma țara noastră într-un model de gazdă europeană pentru acest aflux uman cu o mentalitate atât de diferită de noi. Ținând cont de această voință a poporului, cu atât mai mult cu cât Parlamentul României este organ reprezentativ al poporului român și unica autoritate legislativă a țării, este evident că orice discuție pe această temă și orice poziție exprimată trebuie să pornească de la acest aspect esențial.

În consecință, consider că se impune ca Parlamentul să urgenteze luarea în dezbatere și emiterea unei rezoluții cu privire la statutul imigranților pe teritoriul României, care să stea la baza asumării unei mai ferme poziții oficiale comune a României în cadrul Uniunii Europene și în conformitate cu prevederile Convenției I pentru refugiați, să se nuanțeze în termeni categorici nu numai limitarea cât mai drastică a numărului de imigranți repartizați României, ci și obligativitatea acestora de a-și asuma juridic respectarea legilor țării gazdă, precum și acordarea dreptului de ședere

temporară până la soluționarea conflictelor din țările lor de proveniență.

Vă mulțumesc.

Andrei Daniel Gheorghe

#50071

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se numește „Agricultura românească, la răscruce”.

Inițiativa legislativă cu privire la modificarea Legii nr. 17/2014, pe care am depus-o împreună cu alți 23 de colegi liberali, reprezintă un gest prin care încercăm să venim în întâmpinarea necesităților agricultorilor români și să apărăm proprietatea autohtonă asupra terenurilor agricole. Filtrarea vânzării terenurilor spre cetățenii străini, deși vine destul de târziu, în raport cu cele petrecute în ultimii ani, este o măsură legitimă prin care noi, parlamentarii PNL, avem în vedere limitarea procesului de acaparare a terenului agricol de la noi din țară de către diverși investitori străini, mai mult ori mai puțin specializați în dezvoltarea sectorului agricol ori care, unii dintre ei, este posibil să răspundă unor interese publice ori de natură transnațională care nu corespund intereselor românești. Măsurile pe care noi le propunem vin spre a da curs unui raport de echilibru între întreprinzătorul român și investitorul străin, pentru egalitatea de șanse competiționale, mai ales în contextul în care mulți investitori străini beneficiază de subvenții publice substanțiale din țările de origine, protecția mediului și, nu în ultimul rând, apărarea intereselor financiare ale statului român.

Nu trebuie să excludem din discuție nici faptul că terenul arabil reprezintă cea mai mare resursă regenerabilă a economiei naționale, iar agricultura și siguranța alimentară reprezintă niște domenii cheie ale siguranței naționale.

Se vorbește tot mai des despre posibilitatea unei mari crize alimentare în secolul XXI, fapt care trebuie să ne facă să înțelegem că păstrarea pământului arabil în proprietatea românească și preponderența capitalului autohton în sectorul agricol sunt fundamentale pentru asigurarea nevoilor vitale ale poporului român. S-a gândit oare cineva cât de trist și de periculos ar arăta, pe fondul unei potențiale crize alimentare mondiale, momentul în care noi, românii, ne-am cumpăra propriile noastre produse din import la suprapreț, pe fondul unei penurii de alimente? Ne dăm noi seama, oare, ce armă geopolitică poate deveni în timp monopolul străin asupra pământului României?

Negocierea de către fostul Guvern a liberalizării vânzării terenurilor agricole a fost făcută în dezinteres față de interesele agricultorilor români și în spiritul servil cu care responsabilii noștri au învățat să trateze relația cu Uniunea Europeană.

În realitate, nimeni nu ne obliga la această soluție extremă, dovadă stând și legislațiile în domeniul tranzacțiilor agricole care există în țările europene, și, mai ales, în fostele țări ale lagărului socialist, țări care au știut să impună condiții prin care să filtreze vânzarea terenurilor către străini și să apere interesele producătorilor locali. Așadar, ținând cont de legislația existentă în domeniu în țări precum Germania, Polonia, Austria, Cehia, Ungaria, Slovacia și nu numai, proiectul nostru de lege nu doar că nu încalcă normele și prevederile europene în materie, ci este chiar unul moderat, profund realist și care vine spre a solicita o serie de condiții de minim bun-simț pentru o națiune care se pretinde a fi demnă.

Legea pe care noi, parlamentarii național-liberali, dorim s-o ducem la îndeplinire în virtutea apărării drepturilor producătorilor români și a susținerii capitalului românesc într-un mediu în care pornește în vizibil dezavantaj în fața capitalului străin vine în moștenirea tradiției dreptei liberale românești, cea a Brătienilor, care, pornind de la principiul „prin noi înșine”, a știut să înțeleagă rolul esențial pe care îl joacă promovarea intereselor economice locale și naționale în contextul dezvoltării unei națiuni durabile și solide din punct de vedere economic, social și cultural.

Să nu uităm niciodată diferența pe care trebuie să o facem între investițiile directe străine în economie și capitalurile speculative, care, prin mari fonduri de investiții internaționale, cumpără deja suprafețe uriașe de teren în România.

Închei cu afirmația marelui Vintilă Brătianu, care spunea despre capitalul străin că trebuie să fie „un adjuvant al capitalului românesc”.

Daniel Gheorghe, deputat al PNL de Ilfov. Vă mulțumesc.

Mihai Deaconu

#54509

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Dificultăți în aplicarea unei noi legi electorale”.

Spuneam în urmă cu câteva săptămâni că aceste alegeri vor fi atipice, din pricina interpretării Legii nr. 115/2015, și arătam încă de atunci câteva nereguli în procesul democratic de alegere a autorităților publice locale.

În ultimele două săptămâni am putut vedea cu toții multe alte probleme care au reieșit din interpretarea diferită a prevederilor legale de către fiecare birou electoral de circumscripție.

Principalul subiect care a atras critici a fost depunerea candidaturilor, incluzând aici întocmirea dosarelor de candidatură complete, precum și, mai ales, a listelor de susținători. S-au depus multe contestații și, în spețe asemănătoare, au fost oferite soluții diferite în: cadrul birourilor electorale, dar și în cadrul judecătoriilor și tribunalelor.

Au fost candidaturi ale candidaților independenți și ale partidelor politice mai mici care au fost respinse în urma verificării listelor de susținători, fără să știm cum s-a făcut această verificare și cum s-a determinat gradul de invalidare a numărului de susținători, astfel încât să se treacă sub pragul minim de semnături și să fie respinse dosarele, sau din cauza faptului că nu erau trecute localitatea și județul în care domiciliază susținătorii. Și, în același timp, au fost admise și declarate definitiv candidaturi asupra cărora planează suspiciuni și acuzații însoțite de dovezi privind fraudarea listelor de susținători.

Au fost situații în care dosarele de candidați au fost respinse din cauza unor scăpări în redactare, pentru care li s-a spus oamenilor când au depus dosarele să stea liniștiți, chiar dacă ordinea listelor și documentelor din dosarele originale și dosarele copie nu era aceeași, din lipsă de atenție, iar a doua zi le-a fost respinsă candidatura.

Or, în această imagine de ansamblu, nu ne rămâne decât să tragem concluzia că poate legea nu este suficient de clară și, astfel, permite interpretări diferite și excese de zel din partea celor care sunt puși să o aplice.

Un alt aspect care mi se pare cel puțin greșit este faptul că, pe perioada campaniei electorale, în privința afișajului electoral, se permite afișarea unui singur afiș pe panourile special amplasate în locuri vizibile. Având în vedere că s-a limitat paleta de modalități de informare a cetățenilor cu privire la candidați, măcar aceste panouri de afișaj electoral să fi fost amplasate în locuri cu adevărat tranzitate și pe ele să se poată lipi afișe de către toate partidele, pe toată suprafața spațiului desemnat fiecărui competitor.

Atâta timp cât cetățenii sunt chemați la vot pentru a alege reprezentanții în trei instituții ale administrației publice locale, și anume primar, consilier local, consilier județean, logic este ca pe panouri să se regăsească afișe ale fiecărui partid politic cu candidații pentru fiecare instituție, astfel încât oamenii să înțeleagă cine și unde candidează.

În schimb, în lege scrie că este voie un singur afiș, iar, după ce în acest weekend au fost lipite primele afișe, prin țară au apărut și primele probleme. Candidații de la toate partidele, în diverse județe, au lipit câte trei afișe; unii, mai ghinioniști, au fost pe punctul de a primi amenzi de la Poliția Locală; alții, mai norocoși, nici nu vor fi întrebați despre acest aspect. Se creează o situație de confuzie, fără să fie la mijloc rea-credință, ci doar o interpretare eronată a textului legii sau o legiferare greșită în Comisia comună de cod electoral.

Dar suntem abia la începutul campaniei electorale și, probabil, pe parcurs ne vom întâlni cu toții cu alte probleme. Vă mulțumesc.

Deputat Mihai Deaconu, Colegiul nr. 3, Circumscripția electorală nr. 3 Argeș.

Corneliu Mugurel Cozmanciuc

#60472

Bună dimineața! Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi vizează tema „Acțiuni viitoare ale clasei politice românești”.

Și aș începe prin a spune că anul 2016 s-a remarcat ca fiind un an caracterizat prin impredictibilitate și acțiuni care au adus, per total, atingeri democrației și poate chiar și statului de drept.

Însă avem datoria axiologică și politică să ne gândim la două evenimente majore care fac obiectul identității noastre statale. Mă refer, în primul rând, la centenarul Marii Uniri, din anul 2018, dar și la faptul că, în anul 2019, România va prelua, pentru prima dată de la aderare, președinția Consiliului Uniunii Europene.

Vă supun atenției faptul că centenarul Marii Uniri nu reprezintă doar o sărbătoare, ci și construcția unor lucruri palpabile. În mod evident, instituțiile de profil din România trebuie să înțeleagă că statutul de țară membră, cu drepturi depline, a Uniunii Europene nu mai e doar o perioadă de acomodare, ci trebuie trecut la o etapă următoare, și anume: acțiuni concrete.

Nu putem vorbi despre dezvoltare durabilă, din moment ce regiunea istorică a Moldovei nu beneficiază de rețele solide de transport, iar accesul limitat la infrastructură duce la un acces limitat la condiții de trai decente.

De aceea, din cei 700 de kilometri operabili de autostradă care tranzitează teritoriul României, niciunul, până în momentul de față, nu străbate Moldova. Și de aceea în această zonă vorbim despre un nivel de trai scăzut.

Dezvoltarea unitară și durabilă a țării este un obiectiv pe care îl folosesc foarte mulți dintre oamenii politici, însă cred că acest deziderat trebuie să se materializeze și într-o infrastructură corect construită, care să marcheze anul 2018 ca pe un an cu adevărat al Marii Unirii.

Această autostradă despre care vorbim ar face legătura, în același timp, și cu Republica Moldova și ar grăbi procesul ei de aderare către Uniunea Europeană.

Zona istorică a Moldovei este caracterizată printr-o bogăție culturală, însă această bogăție nu poate fi fructificată fără o infrastructură care să permită accesul la promovarea ei.

Mergând mai departe, anul 2019 trebuie tratat cu atenție maximă, dar și cu seriozitate. România va da primul test important, la nivel european, în momentul în care va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene. De aceea, trebuie să dăm dovadă de mai multă efervescență politică, pentru a demonstra valorile naționale, și anume: democrația constituțională, statul de drept, integritatea teritorială, demnitatea, cultura, spiritul civic, într-un cuvânt, dorind să ne afirmăm identitatea națională.

Statul român a fost pilon statornic pentru regiunea din care face parte, un partener de încredere și un aliat de nădejde, la nivelul alianțelor și parteneriatelor în care activează, un vector al democrației și stabilității, în contexte geopolitice instabile.

Argumentele acestea sunt suficiente pentru a prelua președinția Consiliului Uniunii Europene. Însă aceste argumente trebuie să devină și un deziderat pentru modernizarea statului român.

Preluarea președinției nu va fi o misiune ușoară, dar cred că avem resursele necesare pentru a duce la bun sfârșit cu succes această misiune.

Vă mulțumesc.

V-a vorbit Mugur Cozmanciuc, deputat PNL.

Lucia Ana Varga

#63895

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Duminică, România sărbătorește Ziua internațională a familiei. Este un prilej pentru noi, oamenii politici, de a face un bilanț al măsurilor pe care fiecare formațiune politică, fiecare instituție le-a luat pentru sprijinirea familiilor din România.

Și, desigur, întrebarea se adresează în primul rând celor din arcul de guvernare, celor care sunt parlamentari, care asigură o majoritate parlamentară și care au condus România în ultimii doi ani – și mă refer aici la PSD –, care constat că nu au luat măsuri coerente pentru sprijinirea familiilor din România.

Ca partid de opoziție, desigur, este și pentru noi momentul unui bilanț. Și noi, Partidul Național Liberal, am sprijinit, chiar din opoziție, familiile din România, prin dublarea alocației pentru copii, prin creșterea indemnizațiilor pentru copii.

Considerăm însă că nu este suficient, considerăm că trebuie să facem mai mult și, de aceea, în 18 ianuarie, am adoptat, în unanimitate, în forul nostru de conducere, Biroul Politic Național al Partidului Național Liberal, o rezoluție pentru sprijinirea familiilor active din România, în vederea refacerii echilibrului demografic.

Problemele familiilor din România trebuie identificate și trebuie găsite soluții pe termen mediu și lung la aceste probleme.

Am făcut o evaluare, împreună cu Organizația de femei a Partidului Național Liberal, asupra situației familiilor din România, asupra problemelor cu care se confruntă. Și vă enumăr doar câteva: dificultăți în achiziționarea unor locuințe pentru tineri; lipsa locurilor în creșe și grădinițe; școli în care se învață în două schimburi; un sistem de educație care nu oferă perspectivă absolvenților de liceu și absolvenților de facultate; un sistem de sănătate care nu pune accent pe prevenție, pe asigurarea unei stări de sănătate corespunzătoare pentru cetățeni; măsuri fiscale insuficiente pentru angajații cu copii – iată câteva dintre gravele probleme cu care se confruntă familia din România.

În perioada aceasta, Partidul Național Liberal lucrează la un set de politici coerente, la o viziune pe termen mediu și lung, pentru a sprijini familiile din România.

Nu trebuie să fim doar spectatori la datele statistice, la semnalele de alarmă trase de specialiști, care ne spun că, dacă nu luăm măsuri de sprijinire a familiilor din România, este amenințat însuși viitorul acestei națiuni.

Am să enumăr câteva dintre proiectele majore pe care le propune Partidul Național Liberal, și anume: locuințe pentru familii cu copii; programul școală cu program prelungit; creșe și grădinițe pentru copii; măsuri fiscale de stimulare a familiilor active din România.

Aceste politici publice vor fi supuse dezbaterii în perioada următoare și ele, desigur, vor trebui aprobate în Parlament. Și, de aceea, fac apel la toate forțele politice, la toată societatea civilă să sprijine proiectele demarate de Partidul Național Liberal pentru sprijinirea familiilor active din România, în vederea refacerii echilibrului demografic.

Trebuie să lăsăm deoparte orgoliile, pentru că acest proiect amplu, dincolo de doctrină politică, este un proiect despre viitorul acestei națiuni, este un proiect despre viitorul României.

La mulți ani, tuturor familiilor din România! La mulți ani, România! Mulțumesc.

Gabriel Andronache

#67363

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează „România europeană”.

Stimați colegi,

Într-o perioadă în care statele europene se confruntă cu multiple provocări, nu numai de ordin economic și politic, ci și umanitar, aniversarea celor 66 de ani de la înființarea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului, care a stat la baza Uniunii Europene, trebuie să regăsească statele membre ale acestei entități _sui generis_ într-un proces de maturizare, pe fundalul unei încrederi sporite în puterea sa de a deveni o forță politică și economică.

Marcăm, așadar, momentul istoric când Robert Schuman și Jean Monnet, alături de alți vizionari, au pus bazele unui proiect de anvergură prin care s-a urmărit implementarea unui sistem supranațional care să asigure un mediu de dezvoltare socioeconomică într-o atmosferă pașnică.

Din acest proiect care inițial era dedicat gestionării resurselor de cărbune și oțel pentru cele șase state fondatoare, treptat, s-a ajuns la constituirea unei adevărate instituții supranaționale, cu crearea unei piețe unice pe întreg teritoriul uniunii.

În zeci de ani, după mai multe transformări statutare, s-au dezvoltat o serie de instituții comunitare care elaborează reglementări aplicabile în toate statele membre, având ca finalitate o mai mare stabilitate și prosperitate.

Remarcăm câteva dintre elementele pe care se bazează funcționarea acestei uniuni: valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților, valori care sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați; instituirea unei uniuni economice și monetare, a cărei monedă este euro, în temeiul unei cooperări loiale; Uniunea și statele membre se respectă și se ajută reciproc în îndeplinirea misiunilor care decurg din tratatele fundamentale.

Funcționarea Uniunii se întemeiază pe principiul democrației reprezentative, iar cetățenii sunt reprezentați direct la nivelul Uniunii, în Parlamentul European – una dintre cele mai importante instituții europene.

În calitate de cetățean european, consider ziua de 9 mai a doua zi ca importanță pentru România, pentru statul contemporan român.

Deputat de Brașov, Gabriel Andronache, deputat liberal.

Iulian Iancu

#73374

Stimați colegi,

Doar pentru stenogramă, câteva modificări de tehnică legislativă.

La PL-x 29, sunt obligatorii, respectiv PL-x 29/2015.

La art. 1, în loc de „fondatării”, se va scrie „fondării”.

La art. 3 lit. c) este un dezacord gramatical și se va scrie, în loc de „acestora”, „serviciile acordate acestuia”.

De asemenea, la lit. h), în loc de „administratorul incubatorului pentru care reglementează”, se va scrie „care reglementează”.

De asemenea, la art. 4 dispare conjuncția „și”; se va citi direct: „titlul conferă fondatorului dreptul de a beneficia de facilități”.

La art. 5 lit. b) este un dezacord gramatical și se va citi: „asociere în participațiune realizată”, și nu „se realizată”.

La art. 7 alin. (3) se va citi – „conducătorului autorității administrației publice centrale cu atribuțiuni în domeniul întreprinderilor mici” – „cu atribuții”, în loc de „atribuțiuni”.

De asemenea, la secțiunea a II-a a fost omis, nu... E lipsă titlul și se citește titlul, este „Funcționarea incubatorului de afaceri”.

La art. 14 alin. (1), în loc de „sunt societăți nou-înființate care au cel mult 2 ani”, se va citi „cel mult 3 ani”.

La art. 15 alin. (4), la lit. e), pardon, la art. 14, se va citi, în loc de „secțiunea II[1] ”, se va citi „secțiunea II[2] ”.

Art. 15 alin. (4), la lit. b), „să respecte regulamentele aprobate de către fondatorul incubatorului de afaceri”; la c), „să nu o degradeze”, în loc de „să nu le degradeze”.

Art. 16, în loc de „incubat”, se citește „rezident al incubatorului de afaceri”; la alin. (1), în loc de „calitate de incubat”, se va citi „calitatea de rezident al incubatorului de afaceri”.

La alin. (2), în loc de „întreprindere incubată”, se va citi „rezidentul incubatorului de afaceri”.

Art. 21, în loc de „direcție generală, politici antreprenoriale”, se va citi „compartimentul cu atribuții în domeniul politicilor antreprenoriale”.

Și ultimul, în loc de „decizie”, se va citi..., în locul „deciziei conducătorului direcției politici generale”, se va citi „ordin al conducătorului autorității administrației publice centrale cu atribuții în domeniul întreprinderilor mici și mijlocii și mediului de afaceri” și se adaugă: „la propunerea compartimentului cu atribuții în domeniul politicilor antreprenoriale”.

Vă mulțumesc.

Iulian Iancu

#84738

## Stimați colegi,

E un moment foarte important, pentru că tocmai avem, la vot final, cel mai important pachet de legi care se transformă, dacă vreți, într-un cod al legislației privind achizițiile publice în România, într-un context în care acest cod este rezultatul analizei pe parcursul a 4 ani, începând cu 2010–2014, la nivelul Uniunii Europene, și este a șasea reanalizare a legislației în domeniul achizițiilor publice în ultimii 45 de ani. De ce? S-a născut în urma fenomenului generat de criza economică și financiară la nivelul Uniunii Europene și bătălia surdă care se duce pe gestiunea banului public, în special pe acele motoare economice pe care le generează întreprinderile mici și mijlocii din Uniunea Europeană. Practic, prin acest set de legi, România își îndeplinește și-și asumă rolul abordării strategice în ceea ce și-a asumat Europa pentru 2020: o economie inteligentă, o economie ecologică, o economie a incluziunii sociale. Am plecat de la faptul că nu există expertiză în domeniul realizării documentațiilor, nu avem expertiză în domeniul evaluării documentațiilor, nu există expertiză în ceea ce înseamnă gestiunea în desfășurarea și multiplicarea sumelor alocate pe proiecte. Am plecat de la faptul că o lucrare își creștea valoarea cu 50% față de valoarea inițială scoasă la licitație.

Astăzi, prin acest pachet de legi, noi, în România, atragem întreprinderile mici și mijlocii prin: lotizarea proiectelor scoase la licitație, dând o șansă orizontalei economice românești, respectiv societăților mici și mijlocii, care vor avea rol de subantreprenor cu drept contractual, cu semnarea contractului și cu plata, chiar dacă antreprenorul general ar putea să aibă probleme de-a lungul derulării contractelor.

De asemenea, nu mai pot majora cu 50% valoarea inițială a contractelor, ci doar cu 10%, pentru elemente justificate. Am reușit să acordăm salarii...

Florin Iordache

#97465

## **Domnul Florin Iordache:**

Și eu vă mulțumesc. Alte intervenții?

Nu mai sunt alte intervenții.

23. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată.

Comisia pentru buget propune adoptarea.

Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Unul.

Abțineri? 16 abțineri.

Cu 194 de voturi pentru, un vot împotrivă și 16 abțineri, a fost adoptat.

24. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare.

A fost retrimisă la comisie poziția 24, la propunerea Grupului PSD.

25. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2015 pentru prorogarea unor termene prevăzute de Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă.

Comisia juridică propune adoptarea. Cine este pentru?

Mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Nu.

Cu 211 voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, a fost adoptat.

26. Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de garanție dintre statele membre ale Uniunii Europene și Banca Europeană de Investiții privind împrumuturile care urmează a fi acordate de către Banca Europeană de Investiții pentru proiectele de investiții din statele din Africa, Caraibe și Pacific și din țările și teritoriile de peste mări, precum și a Acordului de gestionare arierate dintre statele membre ale Uniunii Europene și Banca Europeană de Investiții care reglementează procedurile de plată și rambursare în cadrul Acordului de garantare privind împrumuturile care urmează a fi acordate de către Banca Europeană de Investiții pentru proiectele de investiții din statele din Africa, Caraibe și Pacific, precum și din țările și teritoriile de peste mări, semnate de România la 1 iulie 2015 la București – PL-x 179/2016.

Comisia pentru buget propune adoptarea. Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abțineri? Nu. Colegi care nu-și exprimă votul? Nu.

Cu 211 voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, a fost adoptat.

27. Proiectul de lege privind incubatoarele de afaceri, cu observațiile pe care le-a prezentat domnul Iancu.

Comisia juridică și Comisia pentru industrii propun adoptarea.

Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Unul. Abțineri? Cu 17 abțineri, un vot împotrivă și 192 de voturi pentru, a fost adoptat.

28. Proiectul de lege pentru aprobarea plății contribuției anuale care îi revine României în calitate de stat parte la Tratatul privind comerțul cu arme, adoptat la New York la 2 aprilie 2013, semnat de România la New York la 3 iunie 2013 și ratificat de România prin Legea nr. 32/2014.

Comisia pentru apărare propune adoptarea.

Florin Iordache

#100496

Legi ordinare cu propunere de respingere.

29. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura.

Comisia pentru agricultură și Comisia pentru mediu propun respingerea.

Cine este pentru?

Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu. Abțineri? Nu.

Cu 211 voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, a fost adoptat. A fost adoptată respingerea.

30. Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare. Comisia pentru agricultură propune respingerea. Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abțineri? Nu. Colegi care nu-și exprimă votul? Nu.

Cu 213 voturi pentru, a fost adoptată propunerea de respingere.

31. Propunerea legislativă pentru completarea Legii

nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare. Comisia pentru agricultură propune respingerea. Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Nu.

Abțineri? Nu.

Colegi care nu-și exprimă votul? Nu.

Cu 312 voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, a fost adoptat...

213 – da, corect!

...a fost adoptată respingerea.

32. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare.

Comisia pentru agricultură propune respingerea. Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abțineri? Nu. Colegi care nu-și exprimă votul? Nu.

Cu 213 voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, propunerea de respingere a fost adoptată. Trecem la secțiunea legi organice, adoptări.

33. Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, reexaminată la cererea Președintelui României.

Comisia juridică și Comisia pentru administrație propun adoptarea legii în forma adoptată inițial. Cine este pentru? 153. Voturi împotrivă? 62. Abțineri? Colegi care nu-și exprimă votul? Nu. Nu a întrunit numărul de voturi. Pentru a fi adoptată, trebuiau 190.

34. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2015 pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.

Comisia juridică propune adoptarea. Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Nu. Abțineri? Nu.

Cu 210 voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, propunerea a fost adoptată.

35. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2015 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru reglementarea unor măsuri bugetare.

Comisia pentru buget propune adoptarea. Cine este pentru? Mulțumesc. Voturi împotrivă? Unul. Abțineri?

Cu 206 voturi pentru și un vot împotrivă, propunerea a fost adoptată.

36. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, precum și a art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România.

Comisia juridică propune adoptarea legii cu amendamente.

Florin Iordache

#108132

## **Domnul Florin Iordache:**

Și eu vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc pentru întreaga activitate pe care o desfășurați.

41. Propunerea legislativă pentru modificarea prevederilor art. 3 lit. u) și art. 32 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24 din 5 martie 2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității.

Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată tacit.

42. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali – Pl-x 48/2016.

Termenul de dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată.

43. Propunerea legislativă privind învestirea personalului didactic de predare, de conducere, de îndrumare

și de control cu exercițiul autorității publice pe timpul și în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu – Pl-x 46/2016.

Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată.

44. Și ultima, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 550 din 29 noiembrie 2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române.

Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată.

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă informez, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată: astăzi, 10 mai 2016, s-au depus la secretarul general al Camerei, în vederea exercitării de către deputați, legile adoptate în ambele Camere ale Parlamentului.

Și, în final, domnule prim-ministru, vă rog, exprimați un punct de vedere.

Vă rog, domnule prim-ministru.

## – **Domnul Dacian Julien Cioloș** _prim-ministrul Guvernului României_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor,

Am vrut să fim prezenți astăzi la acest vot pentru că pe lista de vot de astăzi ați avut câteva legi care sunt extrem de importante și pentru ceea ce Guvernul s-a angajat și sunt legi importante, cred, pentru toți cei care sunt interesați de buna gestionare a resurselor din România.

Mă refer, în primul rând, la pachetul de legi privind achizițiile publice, achizițiile sectoriale, Legea privind soluționarea contestațiilor și cea privind concesiunile de lucrări și de servicii. Așa cum spunea domnul deputat Iancu, este un pachet de legi care, până acum, a blocat inclusiv utilizarea fondurilor europene, pentru că nu s-au putut lansa licitații publice pe legislația anterioară, care expirase deja pe 18 aprilie. Acest pachet de legi noi ale achizițiilor publice ar fi trebuit să intre în vigoare de la 18 aprilie în acest an; aceasta fusese obligația, era chiar o condiționalitate pentru utilizarea fondurilor europene. Chiar dacă votul s-a întâmplat mai târziu, este foarte bine că s-a întâmplat.

Guvernul are deja pregătit pachetul de hotărâri de guvern pentru implementarea acestor legi cât mai repede, în așa fel încât să putem debloca și licitațiile pe fonduri europene, dar pot să vă spun că acest pachet de legi este așteptat și de mediul economic de multă vreme, tocmai pentru că vine cu precizări noi, moderne, privind licitațiile, achizițiile publice și vine cu câteva elemente de transparență privind utilizarea fondurilor publice, care erau mult așteptate nu doar de mediul economic, dar și de toți cetățenii, de toți contribuabilii.

Deci doresc să vă mulțumesc pentru adoptarea acestor legi și să vă asigur că Guvernul va adopta, în cel mai scurt timp, probabil chiar săptămâna viitoare, în ședința de guvern, hotărârile de guvern adiționale care ar duce la aplicarea imediată a acestor legi.

Totodată, am așteptat cu nerăbdare și votul privind Ordonanța de urgență nr. 109, cu amendamentele care au fost propuse, ordonanță de urgență care vine cu precizări noi, mult mai clare, privind modul în care se face recrutarea managementului corporativ a companiilor de stat. Din perspectiva noastră, a Guvernului, companiile de stat nu au ca obiectiv doar să aducă bani la buget. Ele trebuie să funcționeze bine, pentru că în foarte multe cazuri gestionează resurse importante ale statului și performanța în administrarea acestor companii înseamnă și o bună gestiune a resurselor statului din domeniul energetic și din alte domenii, din domeniul industrial.

Această ordonanță de urgență, odată adoptată, va permite Guvernului să vină, așa cum am propus la instalare, cu o nouă abordare privind gestiunea acestor companii de stat, o abordare unitară, o abordare transparentă, cu Ministerul Economiei, care va avea rolul de a aborda vizionar sau a aborda cu o viziune integrată toate aceste companii de stat care vor avea ca obiectiv nu doar să-și crească performanța, ci și să contribuie, prin performanța lor, la dezvoltarea altor sectoare cu potențial de a atrage investiții.

Doresc deci să vă mulțumesc pentru acest vot și să asigur că vom folosi aceste decizii ale dumneavoastră pentru a dovedi rezultate în perioada imediat următoare.

Vă mulțumesc.

Cuprins

Stenograma

Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, a legilor adoptate de ambele Camere ale Parlamentului