Stenogramă plen

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 10 aprilie 2017.

Vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, și-au înregistrat prezența 93, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Adrian Țuțuianu și Ioan Iustin Talpoș.

Avem, de la ALDE, un anunț.

Vă rog. Grupul parlamentar al ALDE.

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori, Vreau să fac un anunț.

Grupul parlamentar al ALDE din Senatul României îl propune ca lider de grup, ca nou lider de grup, pe domnul senator Ionuț Sibinescu.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Deneș, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. În Comisia pentru mediu propunem înlocuirea domnului senator Ioan Stan cu doamna senator Roxana Natalia Pațurcă.

Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc.

Dacă mai sunt alte anunțuri?

Dacă nu sunt, ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Dacă sunt comentarii la ordinea de zi? Dacă nu sunt, vă

Programul de lucru pentru această zi este următorul: 16.00–18.00 – lucrări în plenul Senatului; 18.00–18.15 – pauză; 18.15–19.45 – întrebări, interpelări și răspunsuri.

Dacă aveți intervenții cu privire la acest program de lucru? Dacă nu sunt,

De asemenea, vă

Am să vă dau citire unei note pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

1. Legea pentru aprobarea Contractului-cadru de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții (România–UE, cofinanțare pentru mediu 2014–2020), semnat la Luxemburg la 16 iunie 2016 – procedură de urgență;

2. Legea pentru aprobarea Contractului-cadru de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții (România–UE, cofinanțare pentru creștere 2014–2020), semnat la București la 15 iulie 2016 – procedură de urgență;

3. Legea pentru completarea art. 12 din Legea educației naționale nr. 1/2011;

4. Legea privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, precum și a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții;

5. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul financiar-fiscal;

6. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2016 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul administrației publice centrale, pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 136 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și pentru modificarea și completarea unor acte normative;

7. Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2017 privind lansarea în cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat a Programului de susținere a internaționalizării operatorilor economici români, cu finanțare de la bugetul de stat, pentru perioada 2017–2020;

8. Legea privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 29/2015 pentru modificarea și completarea art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2014 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative;

9. Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 18/2016 privind amenajarea spațiului maritim;

10. Legea pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției;

11. Legea pentru completarea art. 9 al titlului XI – Renta viageră agricolă din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente.

12. Legea pentru completarea art. 10 din Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice;

Vă rog... Vă rog să mai repetați o dată.

Guvernul susține procedura de urgență.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

## Mulțumesc.

Vă supun la vot urgența prezentului proiect de lege.

2. Propunerea legislativă privind instituirea zilei de 10 octombrie – Ziua națională a produselor agroalimentare românești (b23/2.02.2017).

Doamna senator Silistru, vă rog. Microfonul 3, pentru a susține.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Susțin procedura de urgență pentru acest act normativ și sperăm ca acest an să fie primul în care cei care muncesc în agricultură să sărbătorească rezultatele muncii lor. Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, doamna senator.

Vă

3. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România (b24/2.02.2017).

Inițiator, doamna senator Silistru, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Susțin procedura de urgență pentru că este imperios necesar să avem grijă și de suprafețele de teren agricol ale universităților din domeniu, pentru a nu fi retrocedate atunci când este cerută aceasta de comisiile de fond funciar. Este absolut necesar ca și universitățile agronomice să folosească acest teren pentru cercetare și pentru cei care vor să urmeze o activitate și o meserie în acest domeniu.

Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

## Mulțumesc, doamna senator.

Vă

La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, avem Proiectul de hotărâre privind modificarea și completarea Regulamentului Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat.

Reprezentantul Comisiei pentru regulament, domnul Deneș... A! Vă rog, aveți...

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Din partea Grupului PSD, solicit retrimiterea la comisie. Termen, o săptămână.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Inițiatorul, domnul Dircă. Este?

## **De la prezidiu:**

Da, este. Este. ## **Domnul George Edward Dircă**

**:**

Am două amendamente, dar se solicită retrimiterea...

## **Domnul Niculae Bădălău:**

## Vreți să susțineți?

Numai o secundă.

Îmi cer scuze!

Supunem retrimiterea la comisie pentru completare, așa cum a făcut anunțul domnul lider de grup.

La punctul 1 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului, semnat la București la 4 iulie 2016, de modificare a Convenției dintre România și Republica Uzbekistan pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital, semnată la București la 6 iunie 1996 (L38/13.03.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Cătălin Olteanu, secretar de stat – Ministerul Finanțelor Publice. Microfonul 10.

Vă rog.

## **Domnul Cătălin Cosmin Olteanu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege are drept scop ratificarea de către Parlamentul României a Protocolului, semnat la București la 4 iulie 2016, de modificare a Convenției dintre România și Republica Uzbekistan pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital, semnată la București la 6 iunie 1996. Textul protocolului este în concordanță cu legislația din România și corespunde practicii României în acest domeniu. Modificările pe care le aduce protocolul se referă la actualizarea tipurilor de impozite prevăzute de convenție, definițiilor celor două state contractante și ale autorităților competente în aplicarea prevederilor convenției, precum și la modificarea articolului din convenție referitor la schimbul de informații în domeniul fiscal, în sensul includerii unor prevederi prin care se creează posibilitatea efectuării unui schimb extins de informații în domeniul fiscal, inclusiv în cel bancar, ori de câte ori sunt solicitate astfel de informații de către autoritățile competente din cele două țări.

De asemenea, prin protocol sunt incluse în convenție noi prevederi care vizează asistența de colectare a impozitelor și posibilitatea de modificare a convenției prin protocoale separate care vor face parte integrantă din convenție.

Proiectul de lege a fost inițiat în baza Legii nr. 590/2003 privind tratatele și are în vedere faptul că documentul care se modifică prin acest protocol, respectiv Convenția dintre România și Republica Uzbekistan pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital, semnată la București la 6 iunie 1996, a fost ratificat prin Legea nr. 26/1997, republicată.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule secretar de stat. Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru buget, finanțe, domnul Teodorovici, asistat de domnul Zamfir.

## **Domnul Daniel Cătălin Zamfir**

**:**

Nu sunt asistentul lui. Nu! Asistent nu sunt!

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doar să adaug la cele spuse de domnul secretar de stat faptul că există avizul favorabil al Consiliului Legislativ, iar Comisia pentru politică externă a transmis un aviz favorabil.

Membrii comisiei au analizat proiectul de lege, avizele și au hotărât, în unanimitate, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru buget, finanțe și activitate bancară supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege, proiectul de lege făcând parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul fiind Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc domnului președinte. Dacă sunt intervenții?

Dacă nu sunt, declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind Cameră decizională.

Vă

La punctul 2 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre România și Republica Populară Chineză pentru eliminarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit și prevenirea evaziunii fiscale și a evitării plății impozitelor, semnat la București la 4 iulie 2016 (L39/13.03.2017).

Declar dezbaterile generale deschise și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Cătălin Olteanu.

Vă rog, microfonul 10. Aveți cuvântul.

Proiectul de lege a fost inițiat în baza Legii nr. 590/2003 privind tratatele și are drept scop ratificarea de către Parlamentul României a Acordului dintre România și Republica Populară Chineză pentru eliminarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit și prevenirea evaziunii fiscale și a evitării plății impozitelor, semnat la București la 4 iulie 1996. Textul protocolului este în concordanță cu legislația din România și corespunde practicii României în acest domeniu.

Prin acord sunt stabilite cote de impozite și un tratament fiscal în avantajul contribuabililor din ambele state cu privire la impunerea, printre altele, a veniturilor din dividende, dobânzi, redevențe, salarii și pensii, a veniturilor obținute de profesori, cercetători, studenți, artiști de spectacol și sportivi, precum și a veniturilor obținute din valorificarea capitalului. Totodată, acordul reglementează și aspectele referitoare la schimbul de informații din domeniul fiscal, metodele de eliminare a dublei impuneri asupra aceluiași venit, nediscriminarea, procedura amiabilă prin care autoritățile competente ale celor două state contractante pot soluționa unele aspecte legate de aplicarea acordului, precum și intrarea în vigoare și perioada de valabilitate a acordului.

Acest acord va înlocui Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Populare Chineze pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnat la Beijing la 16 ianuarie 1991 și ratificat prin Legea nr. 15/1992.

Susținem raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc domnului secretar de stat.

Domnul președinte al Comisiei pentru buget, domnul Teodorovici.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Comisia pentru politică externă a avizat, de asemenea, favorabil acest proiect de lege, iar în cadrul comisiei proiectul de lege a fost analizat și s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, să se adopte un raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru buget, finanțe și activitate bancară supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege, proiectul de lege făcând parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule președinte. Vă rog, dacă sunt intervenții?

Dacă nu sunt, declar încheiate dezbaterile generale.

Vreau să vă informez că proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege, proiectul de lege făcând parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind Cameră decizională.

La punctul 3 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de parteneriat și cooperare consolidat dintre Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Kazahstan, pe de altă parte, semnat la Astana la 21 decembrie 2015 (L40/13.03.2017).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Victor Micula.

Sunteți?

Microfonul 10.

Secretar de stat – Ministerul Afacerilor Externe. Vă rog, aveți cuvântul.

**Domnul Alexandru Victor Micula** _– secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Acordul este important pentru implicarea politică și economică sporită a Uniunii Europene în Asia Centrală. Prin consolidarea dialogului politic și îmbunătățirea cooperării în numeroase domenii, acordul va oferi, totodată, fundamentul pentru eficientizarea angajamentului bilateral al României cu Republica Kazahstan, țara cea mai dezvoltată din Asia Centrală.

Aranjamentele importante stipulate în „Secțiunea comercială” vor asigura îmbunătățirea cadrului juridic pentru mediul de afaceri în Kazahstan și vor încuraja creșterea volumului comerțului bilateral, în special exporturile de bunuri și de servicii românești pe piața kazahă, ca urmare a eliminării unor bariere netarifare și a aplicării mai coerente a normelor sanitare și fitosanitare, precum și de circulație a capitalurilor.

Având în vedere aceste argumente, vă rugăm să fiți de acord cu aprobarea acestui proiect de lege.

Mulțumim domnului secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei economice, domnul Zamfir, asistat de domnul Teodorovici.

## Da, domnule...

Dragi colegi,

În urma dezbaterilor, la care a participat și domnul Teodorovici, care au avut loc în ședința din 4 aprilie, în prezența reprezentanților Guvernului, spuneam, și a domnului Teodorovici, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raportul de admitere, fără amendamente.

Menționez că Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul, Comisia pentru afaceri europene, de asemenea, proiectul de lege făcând parte din categoria legilor ordinare. Senatul, bineînțeles, e Cameră decizională.

Față de cele prezentate mai sus, supunem plenului, spre dezbatere și adoptare, raportul de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege. Vă mulțumesc.

Mulțumesc domnului președinte. Dacă aveți intervenții? Vă rog, doamna senator Andronescu. Microfonul central.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu am o intervenție legată de acest acord, dar, pentru că astăzi am avut trei acorduri ale Ministerului Afacerilor Externe, aș vrea să profit de ocazie și să vă adresez rugămintea să vă aplecați și asupra modalităților prin care se obțin vizele pentru studenții care învață în România. Procesul de internaționalizare a învățământului superior este luat în considerare în toate rankingurile internaționale și, ca urmare, nu numai că ne dorim noi să avem studenți străini, dar este chiar o obligație, pentru a ne plasa în poziții cât mai importante, cât mai sus în aceste rankinguri.

De aceea, vă adresez această rugăminte: să analizați în ce măsură putem să facilităm obținerea vizelor pentru cei care doresc să învețe în universitățile din România. Vă mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, doamnă senator. Dacă sunt alte intervenții?

Dacă nu, declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege și vă informez că proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege, proiectul de lege făcând parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind Cameră decizională.

Vă

La punctul 4 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea celui de-al treilea Protocol adițional la Convenția europeană privind extrădarea, deschis spre semnare la Strasbourg la 10 noiembrie 2010, semnat de către România la Viena la 20 septembrie 2012 (L42/13.03.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat Sofia Moț.

Vă rog, aveți cuvântul.

## **Doamna Sofia Mariana Moț** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

## Bună ziua!

Al treilea Protocol adițional a fost elaborat ca o consecință a faptului că, deși persoanele în cauză consimt la predarea lor în vederea extrădării, într-un număr mare de cazuri procedura prevăzută de către convenție este una îndelungată.

În acest sens, protocolul stabilește că extrădarea în forma simplificată se poate face pe baza informațiilor incluse într-o cerere de arestare provizorie, completată, dacă este cazul, cu informațiile suplimentare.

Cu toate acestea, protocolul prevede posibilitatea pentru oricare dintre părți de a face o declarație privind obligativitatea transmiterii cererii de extrădare și a documentelor, în tot sau în parte, așa cum sunt menționate la art. 12 din convenție. Legea – era nr. 302/2004 – privind cooperarea judiciară internațională în materie penală reglementează situația extrădării simplificate la art. 48, neimpunându-se astfel formularea unei declarații.

Este important de remarcat faptul că exprimarea consimțământului nu privează partea solicitată de posibilitatea de a invoca un motiv de refuz prevăzut în Convenția privind extrădarea. Raportat la dispozițiile legii interne în materia extrădării, România a formulat o declarație în conformitate cu art. 5 din protocol, astfel încât regulile prevăzute la art. 14 din Convenția europeană privind extrădarea nu se aplică atunci când persoana extrădată de către România consimte la extrădare și renunță, în mod expres, la aplicarea regulii specialității.

Formularea unei declarații a fost necesară pentru a respecta drepturile procesuale ale persoanei, astfel încât persoana care-și exprimă consimțământul la extrădare să-și mențină dreptul de a beneficia de aplicarea regulii specialității, iar renunțarea la acest beneficiu să se facă în mod expres, și nu automat.

Mulțumesc, doamna secretar de stat. Dau cuvântul doamnei senator Pauliuc. Vă rog, doamnă. Comisia juridică. Vă rog.

Raport asupra Proiectului de lege pentru ratificarea celui de-al treilea Protocol adițional la Convenția europeană privind extrădarea, deschis spre semnare la Strasbourg la 10 noiembrie 2010, semnat de către România la Viena la 20 septembrie 2012

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, cu observații și propuneri.

Comisia juridică, în ședința din 28 martie 2017, a analizat proiectul de lege și a hotărât să adopte, cu unanimitate de voturi, un raport de admitere.

Prin conținutul său normativ, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și urmează să fie supus votului plenului Senatului împreună cu raportul de admitere, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Vă mulțumesc, doamna senator. Dacă sunt intervenții?

Dacă nu sunt, declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra proiectului și vă informez că proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de admitere, proiectul de lege făcând parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind Cameră decizională.

La punctul 5 al ordinii de zi avem înscrisă Legea privind completarea unor prevederi ale Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și a unor prevederi ale Legii nr. 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului (L296/8.06.2015).

Declar deschise dezbaterile generale.

Vă informez, de asemenea, că o avem la reexaminare.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, doamna Sirma. Microfonul 9.

Vă rog, doamnă.

## **Doamna Sirma Caraman** _– secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Prezenta inițiativă legislativă are ca obiect de reglementare verificarea legalității dispozițiilor președintelui consiliului județean de către prefect, păstrându-se o abordare unitară cu dispozițiile primarului.

Prin Decizia nr. 747/2015, Curtea Constituțională a constatat unele dispoziții neconstituționale ale prezentei legi, privind procedura de aprobare, astfel că Parlamentul trebuie să pună în acord prezenta lege cu dispozițiile deciziei Curții Constituționale.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamna secretar de stat.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru constituționalitate, libertăți civilie și monitorizare a executării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului.

Vă rog, aveți cuvântul.

În conformitate cu prevederile art. 68 din Regulamentul Senatului, Comisia pentru constituționalitate și Comisia juridică au fost sesizate în vederea elaborării unui raport comun asupra Legii privind completarea unor prevederi ale Legii administrației publice locale nr. 215/2001, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 747 din 4 noiembrie 2015, iar, pe parcursul mai multor ședințe, membrii celor două comisii, analizând decizia Curții și legea trimisă la promulgare, au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere.

În raport cu obiectul de reglementare, legea face parte din categoria legilor organice.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumim domnului senator. Dacă sunt intervenții?

Dacă nu sunt, declar încheiate dezbaterile generale și avem legea pentru votul final, legea fiind organică, de la ora 15.00.

La punctul 6...

## **Domnul Adrian Țuțuianu**

**:**

Ora 17.00!

## **Domnul Niculae Bădălău:**

La ora 17.00, pardon. Da.

La punctul 6 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru aprobarea Programului carne de porc din fermele românești (L57/27.03.2017).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dacă inițiatorul este?

A! Îmi cer scuze, doamna senator.

Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Această propunere legislativă a fost inițiată în conformitate cu prevederile Programului de guvernare pentru perioada 2017–2020, capitolul „Politici agricole și de dezvoltare rurală”, respectiv Programul de susținere pentru produsul carne de porc.

Prin acordarea ajutoarelor de stat în domeniul creșterii suinelor se urmăresc: revigorarea și eficientizarea acestui sector; asigurarea necesarului de carne proaspătă atât pentru consumul direct, cât și pentru industria alimentară; consolidarea pe piață a poziției producătorilor și creșterea valorii adăugate; valorificarea superioară a materiilor prime din sectorul vegetal, porcinele fiind principalii consumatori de cereale, respectiv porumb și orz, și de oleaginoase, și îmbunătățirea balanței comerciale prin reducerea importului pentru produsul carne de porc... și multe alte motive.

În esență, practic, este vorba de asigurarea securității alimentare a României.

Sumele alocate pentru acest program, pentru perioada 2017–2020: 446 de milioane de euro, din care pentru acest an, 2017, suma este de 86 de milioane de euro, sume care sunt prevăzute în bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Vă rog foarte mult să sprijiniți acest program prin votul dumneavoastră.

Mulțumesc.

Mulțumesc, doamna senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Octavian Corcheș, secretar de stat – Ministerul Agriculturii.

Vă rog.

**Domnul Dorin Octavian Corcheș** _– secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale susține propunerea legislativă, cu amendamentele Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a Senatului. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar de stat. Doamna președinte al Comisiei pentru agricultură. Vă rog, doamna senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea unei scheme de ajutor de stat având ca obiectiv implementarea Programului carne de porc din fermele românești, prin care se acordă ajutoare destinate depășirii dificultăților din sector, în sensul dezvoltării activității de creștere a porcinelor și al menținerii, cel puțin, a nivelului actual de producție.

Programul urmează să fie implementat în perioada 2017–2020.

Consiliul Legislativ a depus un aviz favorabil, cu observații și propuneri.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a depus aviz favorabil, cu un amendament, care a fost însușit de Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Comisia a dezbătut propunerea legislativă în data de 4.04.2017, iar, în urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu votul unanim al celor prezenți, să întocmească un raport de admitere, cu amendamente admise.

Amendamentele sunt cuprinse în anexa la raport.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală vă supune, spre dezbatere și aprobare, raportul de admitere, cu amendamentele admise, și propunerea legislativă.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc, doamna președinte. Vă rog, dacă sunt intervenții? Vă rog, doamna senator. Microfonul central. Vă rog.

Stimate domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

În primul rând, doresc să menționez faptul că Grupul Uniunii Salvați România susține această propunere legislativă prin vot favorabil, însă dorim să precizăm următoarele aspecte.

Avem, pe de o parte, măsura 215 din..., finanțată de FEADR, prin APIA, care vizează bunăstarea animalelor, prin secțiunea A, respectiv a porcinelor. Dacă vom cumula intensitatea ajutorului prin această măsură, vedem că se ajunge la 101,1 euro/UVM/an. Și, comparând această finanțare din FEADR, la care sigur se asigură cofinanțare de la bugetul de stat, cu ceea ce propune acest act normativ, ajungem la întrebarea următoare: în ce măsură este oportun acest demers?

Încă o dată: suntem confruntați cu provocarea de a susține ceva din bună-credință. Deci avem multă credință, dar puțină știință. Pentru că, dacă ne uităm la expunerea de motive, nu avem studii care să ne furnizeze oportunitatea sau să întemeieze oportunitatea acestei măsuri. Este o singură frază care vorbește despre un deficit de 15,5% în sectorul de creștere a porcinelor și că asta ar atrage un ajutor de 25 de euro pe cap de porcină grasă.

Încă o dată: nu există măsuri de impact. Înțelegem că trebuie susținută, în general, agricultura, pentru că, în anul trecut, în 2016, contribuția agriculturii la formarea PIB-ului a fost cea mai mică din punct de vedere istoric, respectiv 3,9%. Înțelegem acest cadru general, înțelegem problema de deficit de balanță comercială, dar, din nou, nu avem informații specifice ca să putem aprecia dacă intensitatea ajutorului este una justă sau nu.

Mulțumim frumos.

Mulțumim doamnei senator. Domnul senator Chisăliță. Microfonul 4, vă rog.

## Mulțumesc mult, domnule președinte.

Vreau doar câteva cuvinte să spun în sprijinul acestui proiect și mă bucur că există un astfel de proiect, pentru că, după 1989, acest sector a fost unul dintre cele mai deficitare și din cauza subvenționării foarte proaste, și din cauza creșterii costurilor de producție, ceea ce face ca producția de carne de porc să fi fost mai slab competitivă.

Pe lângă ceea ce spunea doamna senator, inițiatorul acestui proiect, faptul că acest sector vine în completare cu sectorul de cereale, vreau să vă spun că el ar putea fi și unul dintre punctele care să stopeze, poate, migrația persoanelor din mediul rural către mediul urban, prin sprijinirea acestor forme asociative.

Mulțumesc mult.

Mulțumim domnului senator. Domnul senator Șoptică. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Aș începe prin a vă spune că, în acest moment, peste 60% din carnea, pe care o mâncăm în România, de porc este de import. Cred că sună cumva cifra, dacă stăm puțin să ne gândim.

În altă ordine de idei, este un sector vitregit și a rămas așa, probabil, și din cauza acelor mulți ani în urmă când am avut interzis, pe de o parte, la exportul chiar al cărnii de porc în carcase, nemaiputând însă vorbi de porcul în viu.

Schema, așa cum a venit ea în primă fază la noi la comisie, a suferit modificări, în sensul în care cele 446 de milioane de euro sunt prinse în acest moment în lege, cele 86 de milioane pentru anul acesta, de asemenea, sunt prinse în lege, dar ce este mai important și nu s-a spus aici: există un amendament în urma căruia aceste sume care nu s-ar consuma în acest an vor fi reportate anul viitor.

Eu aici m-aș axa pe altceva, și anume la amendamentul meu, în sensul în care s-a discutat foarte clar cum s-a calculat acest ajutor de 25 de euro și cum s-a ajuns la concluzia că trebuie să înceapă la 600 de porci. Bine, s-a plecat de la cea mai mică fermă, până la 100.000 de porci. Aici am primit o explicație tehnică, și anume aceea că de la 100.000 de porci în sus fermele pot subzista pe picioarele lor.

Și, atunci, amendamentul meu se referă la alin. (2) al art. 8, în care se precizează în mod expres că un utilizator poate să aplice la această măsură doar și doar până la această, să spunem așa, cantitate de porcine, deci de 100.000. Dacă și acest amendament, doamna președinte, este cuprins în amendamentele... A fost votat în comisie. Dacă este cuprins aici, noi, cei din PNL, suntem de acord și vom vota pentru. Vă mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc domnului senator. Dacă sunt și alte intervenții? Doamna președinte Doina Silistru.

Senator?

**Doamna Doina Silistru**

**:**

Da.

Microfonul central.

Vreau să-i răspund, în primul rând, domnului senator Șoptică că comisia pe care o conduc o conduc cu responsabilitate și tot ceea ce votăm în comisie – acel lucru – se regăsește în raport. Verific fiecare amendament și fiecare virgulă dacă este pusă la locul ei.

În al doilea rând, aș vrea să spun și eu că, într-adevăr, importul de carne de porc este de peste 60% în România și cred că este absolut necesar ca noi, cu producția vegetală pe care o avem, să ne asigurăm carnea de porc românească și pe care să o folosească industria alimentară.

Iar, în al treilea rând, aș vrea să spun că bunăstarea la pasăre și porc... Poate dumneavoastră nu știți, nu sunteți nici în domeniu, dar sunt foarte mari dificultăți în a accesa această bunăstare..., subvențiile la bunăstarea la pasăre și porc. Chiar în acest an au fost discuții pentru că regulamentele sunt foarte dificile. În urma discuțiilor pe care le-a avut acum nu demult domnul ministru Daea cu comisarul pe agricultură, s-a ajuns la concluzia că trebuie modificat regulamentul. A acceptat acest lucru și, practic, în acest moment, se vor asigura numai 75% din subvențiile pe bunăstarea la pasăre și porc. Dar acestea, împreună cu subvenția pe care o să o dea actualul Guvern, eu cred că vor pune pe picioare sectorul creșterii suinelor în România. Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc doamnei senator. Dacă mai sunt intervenții?

Dacă nu mai sunt, declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă

Vă

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Întrucât este ora 17.00, intrăm pe votul legilor organice și vă informez că la punctul 5 al ordinii de zi am avut Legea privind completarea unor prevederi ale Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și a unor prevederi ale Legii nr. 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului _,_ lege care a fost dezbătută, rămânând numai pentru votul în plen. Și vă propun să trecem la votul asupra legii și vă reamintesc că ne aflăm în faza reexaminării legii, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 747/4.11.2015, prin care legea este declarată neconstituțională (L296/8.06.2015).

Legea a fost respinsă de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de respingere a legii, legea făcând parte din categoria legilor organice, Senatul fiind Cameră decizională.

Având în vedere raportul comisiei, vă supun la vot respingerea legii.

Vă mulțumesc.

De asemenea, vă informez că absolut toate legile din acest moment sunt legi organice.

La punctul 7 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării (L44/13.03.2017).

Vă rog.

Vă rog!

În numele Grupului parlamentar al ALDE, vă rog să retrimitem Legea nr. 346/2006 la comisia de resort. Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc.

Vă

Două săptămâni!

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Două săptămâni, termen?

Cu două săptămâni termen, vă

La punctul 8 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă...

Îmi cer scuze, domnule Deneș! După asta sau...? A! ...pentru modificarea și completarea Legii nr. 215 din 23 aprilie 2001 a administrației publice locale (L544/13.09.2016).

Declar deschise dezbaterile generale.

Sunteți inițiator? Vă rog.

În numele Grupului PSD, solicit retrimiterea la comisie a acestei propuneri legislative. Termen, două săptămâni. Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule Deneș.

Vă

La punctul 9 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali (L269/7.06.2016).

Rămâne, nu?

Declar deschise dezbaterile generale. Dau cuvântul inițiatorului. Avem?

N-avem.

Dacă nu, dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat Sirma.

Vă rog, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prezenta propunere legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 393/2004, în sensul completării situaților de încetare de drept, înainte de termen, a mandatului aleșilor locali, respectiv pentru condamnarea prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă pentru infracțiuni de corupție sau de serviciu.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative, întrucât are în vedere numai o parte din soluțiile pe care le poate pronunța instanța de judecată în cadrul unui proces penal, necesitând o analiză în ansamblu a dispoziției penale din Codul penal, precum și din legile speciale incidente.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamna secretar de stat.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru administrație publică.

Vă rog, domnule senator.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Membrii celor două comisii au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport comun de respingere. Comisia pentru administrație publică și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul comun de respingere, împreună cu propunerea legislativă.

Mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt intervenții? Domnul senator Fenechiu. Microfonul 2. Vă rog.

Domnule președinte,

În numele Grupului PNL – ridicasem mâna, dar nu m-ați observat –, eu voiam să vă solicit s-o retrimiteți la comisie, cu termen două săptămâni, că este, oarecum, pachet cu cealaltă și am putea, în două săptămâni, să o actualizăm în așa manieră încât să nu mai existe disfuncționalități pe ea.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Vă informez, conform procedurii, numai liderii de grup...

Îmi pare rău, subiectul e bun, dar nu e oportun acum. Alte intervenții? Vă rog. Aveți onoarea.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Fac eu solicitarea, așa cum spuneți și dumneavoastră, în numele Grupului PNL, dar am o rugăminte. La noi s-a spus deja pentru ce facem retrimiterea la comisie. Atunci când facem astfel de solicitări, și nu numai noi, ci și Guvernul, când solicită o procedură de urgență, haideți să și explicăm, într-o frază, pentru ce facem lucrul acesta, pentru că așa se procedează.

Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc domnului senator.

Vă supun la vot propunerea domnului senator Oprea, de retrimitere la comisie.

## Da, domnule președinte.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal susține adoptarea acestui proiect de lege, fiind de părere că o creștere a integrității în funcția publică nu poate decât să crească transparența, eficiența și încrederea românilor în administrația publică.

Noi apreciem că legea vine cu o soluție mai fericită decât până în momentul de față, astfel încât..., astfel încât elimină factorul uman, mai exact, elimină disfuncția dintre acele situații în care judecătorul, din motive mai mult sau mai puțin obiective, interzice unui ales public local să ocupe o funcție sau nu.

În contextul în care alesul public local, fie că este primar, fie că este consilier, a săvârșit o faptă de corupție sau o infracțiune de serviciu, noi suntem de părere că nu mai are ce căuta în funcția publică.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc domnului senator. Dacă sunt alte intervenții?

Dacă nu sunt, vă

Mulțumesc.

La punctul 10 al ordinii de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind deconspirarea activității întregului personal al Securității (ofițeri, colaboratori, informatori) ca aparat ideologic al regimului comunist în România în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 (L585/31.10.2016). Declar deschise dezbaterile generale. Inițiatori, dacă avem?

Dacă nu, dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna secretar de stat – Ministerul Justiției – Sofia Moț. Vă rog, aveți cuvântul.

Guvernul nu susține propunerea legislativă pentru următoarele considerente:

_– de lege lata_ , accesul la propriul dosar întocmit de Securitate, precum și deconspirarea Securității se fac în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, cu modificările și completările ulterioare;

– de asemenea, reglementările în vigoare permit accesul la dosarul de securitate și reglementează condițiile în care se face desecretizarea și predarea către CNSAS a dosarelor de securitate, cu luarea în considerare a necesității protejării acelor informații a căror dezvăluire ar fi de natură a afecta securitatea națională a României.

Opinăm că nu poate fi susținută o reglementare care ar avea ca scop desecretizarea tuturor dosarelor întocmite sau aflate în arhivele SRI, SIE și ale Ministerului Apărării Naționale, dar care nu au fost predate până în prezent Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, adică inclusiv a acelor dosare care conțin informații clasificate care trebuie protejate în condițiile Legii nr. 182/2002.

Prin urmare, nu susținem propunerea legislativă.

Mulțumesc doamnei secretar de stat. Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice. Vă rog, doamna senator.

Raport asupra Propunerii legislative privind deconspirarea activității întregului personal al Securității (ofițeri, colaboratori, informatori) ca aparat ideologic al regimului comunist în România în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare desecretizarea dosarelor fostei Securități comuniste din România din perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, aflate în arhivele SRI, SIE și ale Ministerul Apărării Naționale.

Astfel, se dorește deconspirarea întregului personal și aducerea la cunoștința publică a persoanelor care au făcut parte din această instituție a statului comunist.

Consiliul Legislativ a analizat propunerea legislativă și a avizat negativ.

Comisia juridică, în ședința din 28 martie 2017, a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc, doamna senator. Dacă sunt intervenții? Vă rog. Microfonul central.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

În numele Grupului USR, v-aș ruga să retrimitem la comisie această inițiativă, pentru că considerăm că, în forma actuală, nu poate fi adoptată, dar considerăm că forma ei poate fi ameliorată pentru a răspunde unui deziderat al societății românești.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc domnului lider de grup – USR. Dacă sunt și alte cereri?

Dacă nu sunt, vă supun la vot propunerea Grupului USR, de retrimitere la comisie.

Dacă sunt alte intervenții?

Vă rog. Microfonul central.

## Stimați colegi,

Aș vrea să vă amintesc faptul că în Germania Comisia Gauck a hotărât deconspirarea totală a întregii rețele a Stasi și a hotărât, practic, să înceapă de la zero orice ține de serviciile secrete.

România nu a mers pe această idee încă de la început, din 1990, și știm cu toții că au fost hopuri foarte mari, în primul rând, în stabilirea principiului după care cetățenii care au fost victime ale fostei Securități ca poliție politică au putut avea acces la fostul dosar..., la propriul lor dosar, limite în măsura în care ei au putut să aibă acces la dosare colective în care au fost încondeiați sau de pe urma cărora au avut de suferit.

În prezent există această lege de funcționare a CNSAS, care a cunoscut mai multe modificări și care încă îngreunează destul de mult accesul la informațiile despre fosta Securitate ca poliție politică.

Am observat, de asemenea, că există situații în care, atunci când CNSAS s-a exprimat cu privire la necolaborarea unor persoane cu fosta Securitate, chiar în situația în care au apărut noi documente, legea actuală nu permite CNSAS să se mai aplece asupra lor și, practic, se creează o discriminare între cei cărora li s-a dat un verdict de necolaborare și cei cărora nu li s-a dat niciun verdict. Și această discriminare are la bază accesul, de fapt, la documente, un acces care a fost foarte filtrat și restricționat de diversele valuri de predări de documente de către serviciile secrete către CNSAS.

De asemenea, e totuși o situație foarte nefirească în ceea ce-i privește pe ofițerii care au lucrat pentru fosta Securitate și care, după cum se vede și s-a constatat, sunt mult mai protejați decât colaboratorii fostei Securități. Iarăși, aici este un element de discriminare. Este foarte greu, de fapt, de a afla identitatea unui ofițer și acest lucru nu e posibil decât în anumite situații foarte restrânse, în care el apare într-un dosar individual al unei persoane care face o cerere,

o plângere și, în cazul în care se regăsește identitatea, ea este comunicată. De cele mai multe ori nu se ajunge la identitatea reală.

De asemenea, e destul de evident faptul că există o sensibilitate în societate, în societatea românească, cu privire la persistența unor foști ofițeri și chiar a unor foști colaboratori ai Securității în actualele structuri, în viața publică, în instituțiile statului, în organele de presă, în formatorii de opinie și, deci, rămâne un subiect extrem de sensibil.

Domnule senator, trageți concluziile.

...credem că este nevoie de o altă propunere legislativă care să vină să răspundă tuturor acestor preocupări legitime ale societății românești.

Mulțumim domnului senator. Dacă sunt și alte intervenții? Vă rog, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Noi am votat cererea de retrimitere la comisie formulată de Grupul parlamentar al USR pentru că această lege putea fi îmbunătățită. Și principiul din această lege este un principiu corect din punctul nostru de vedere. Evident că, în forma actuală, în schimb, nu poate să devină lege, pentru că cei care și astăzi sunt activi sau acele informații care și astăzi sunt importante și folosite de către structurile de specialitate nu pot fi divulgate. Cred că e o chestiune logică. Dar legea putea fi îmbunătățită în comisiile de specialitate, astfel încât, excluzând aceste categorii de persoane și de informații, principiul să fie păstrat și să avem și noi – ceea ce va trebui să avem la un moment dat, dacă astăzi nu se poate! –, să avem o deconspirare și o scoatere în evidență, în opinia și la cunoștința tuturor, a tuturor celor care au lucrat în aceste servicii ale Securității. Astfel încât Grupul UDMR, la votul final, se va abține.

Mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt alte intervenții?

Dacă nu mai sunt, vă mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Propunerea a fost adoptată tacit de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind Cameră decizională.

Vă

La punctul 11 al ordinii de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea Legii educației naționale nr. 1/2011 (L29/27.02.2017).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dacă avem inițiatorul?

Nu avem, nu?

Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Petru Andreea, secretar de stat în Ministerul Educației Naționale. Aveți onoarea, stimate coleg. Microfonul 9.

## **Domnul Petru Andea** _– secretar de stat în Ministerul Educației Naționale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Aș vrea să spun că această inițiativă legislativă prevede ca o parte din directorii și directorii adjuncți din învățământul preuniversitar să fie desemnați prin alegeri colegiale la nivelul unităților școlare, și nu prin concurs. Subliniez faptul că această inițiativă ar crea o breșă în regula generală care se aplică în preuniversitar: că toate funcțiile didactice și de conducere sunt ocupate numai și numai prin concurs.

Guvernul nu susține și nici nu poate să susțină această inițiativă, având în vedere că, cu puține zile în urmă, Parlamentul a aprobat Ordonanța nr. 96/2016, care stabilește că ocuparea acestor funcții se realizează prin concurs național, organizat prin inspectoratele școlare și în urma căruia directorul semnează un contract de management educațional cu inspectoratul școlar județean și un contract financiar cu primarul localității în care are reședința școala respectivă.

În consecință, Guvernul nu susține această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

Și mai fac precizarea că domnul președinte trebuie să-mi dea un miel de Paște. Numele meu este Andea, și nu Andreea.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc.

Îmi cer scuze, domnule secretar de stat!

Doamna președinte al Comisiei pentru învățământ, doamna Andronescu.

Vă rog, doamnă.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru învățământ a analizat și a luat în considerație și observațiile (pe aproape trei pagini) pe care le-a făcut Consiliul Legislativ în ceea ce privește construcția legii. A luat, de asemenea, în considerație faptul că tocmai ce aproape s-au încheiat concursurile pentru ocuparea funcțiilor de directori și mandatul este de patru ani.

Ca urmare, ținând seama de toate aceste considerente, vă propunem un raport de respingere. Dacă va fi luată în considerare o altă abordare, cred că este potrivită altă abordare odată cu noua lege a învățământului. Vă mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Niculae Bădălău:**

Mulțumesc doamnei președinte Andronescu. Vă rog, dacă sunt intervenții?

Dacă nu avem, declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative și vă informez că propunerea a fost adoptată tacit de Camera

Deputaților. Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative, propunerea legislativă făcând parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

Vă

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Întrucât am încheiat ordinea de zi, sunt dator să vă informez că, de la 18.15, avem sesiunea de întrebări, interpelări, răspunsuri, care va fi transmisă la radio.

Așa este programul, nu putem schimba programul – la 18.15 –, având o pauză binemeritată până atunci. Vă mulțumesc.

## PAUZĂ

*

* *

## DUPĂ PAUZĂ

## Bună seara, stimați senatori!

Începem sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri, conform programului aprobat, de astăzi, 10 aprilie 2017.

Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe domnul senator Lupu Victorel pentru a susține interpelarea.

Domnule senator, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamna președintă.

Stimați colegi, doresc să adresez o interpelare și o întrebare.

Interpelare adresată doamnei Grațiela Gavrilescu, viceprim-ministru, ministrul mediului.

Stimată doamnă ministru,

Programul „Casa verde clasic 2016–2017” a fost demarat în luna septembrie a anului precedent. Cererile de finanțare s-au depus la agențiile județene pentru protecția mediului doar în limita bugetului alocat pentru fiecare județ, iar la epuizarea sumei aferente sesiunii alocate județului respectiv nu se mai primesc cereri de finanțare.

Acest program a stârnit un interes deosebit în rândul ieșenilor, mai ales în rândul tinerilor, și probabil că și la nivel național. De exemplu, chiar de la primele zile de depunere a dosarelor, la Iași, oamenii au venit cu câteva ore înainte de începerea programului de lucru la Agenția pentru Mediu pentru a putea să obțină o poziție cât mai bună.

Pentru operaționalizare, Administrația Fondului de Mediu, cu sprijinul Ministerului Mediului, a pus la dispoziția agențiilor județene pentru protecția mediului o aplicație informatică web care permite înregistrarea dosarelor pentru acest program în timp real.

Conform informațiilor care se găsesc pe site-ul Agenției Fondului pentru Mediu (ultima actualizare – 24 octombrie 2016), la nivelul județului Iași au fost depuse 405 dosare, fiind solicitată pentru finanțare o sumă de aproximativ 2,4 milioane de lei, din totalul de 3,07 milioane de lei alocate județului. Suma disponibilă rămasă pentru alte finanțări este de 671 de mii de lei. Aceeași situație o regăsim și la nivelul altor județe din țară.

Ca urmare a unor solicitări primite la cabinetul parlamentar, vă rog să precizați dacă s-a încheiat perioada de depunere a dosarelor, care este stadiul proiectelor care au fost depuse pentru dosarele aferente județului Iași și când preconizați că se vor putea încheia contractele de finanțare pentru proiectele eligibile.

Solicit răspuns în scris.

Cu respect, Victorel Lupu, senator, Circumscripția electorală nr. 24 Iași.

Și vă rog să-mi permiteți, doamna președinte, să adresez și o întrebare doamnei Sevil Shhaideh, viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administrației publice și fondurilor europene, obiectul întrebării privind „Arborarea drapelului României ca simbol național”.

Vă mulțumim, domnule senator.

Vă reamintesc că ședința de astăzi de interpelări, întrebări și răspunsuri este prezidată de senator PNL Iulia Scântei, asistată de secretar PMP Talpoș Iustin și de domnul senator Țuțuianu Adrian, senator PSD.

Continuăm cu doamna senator Hărău Eleonora Carmen, din partea Grupului parlamentar al PNL, pentru susținerea întrebării și a interpelării.

Mulțumesc frumos, doamnă președinte.

Interesul meu se îndreaptă, în această săptămână, cu întrebări, două întrebări și o interpelare, către Executiv, pe următoarele domenii: o întrebare adresată domnului ministru al sănătății, domnului Florian Dorel Bodog.

Stimate domnule ministru,

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96 din 8 decembrie 2016, Institutul Național de Cercetare „Cantacuzino” a trecut în subordonarea Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică și Inovare, în subordinea Ministerului Sănătății, prin aceasta înțelegându-se și patrimoniul, și personalul aferent. Același act normativ a prevăzut ca finanțarea activităților desfășurate de institut să se realizeze din venituri proprii și din subvenția acordată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății.

Această schimbare de subordonare a fost argumentată pe motive de eficientizare, dar și pe importanța deosebită a institutului, de a cărui funcționare corectă depinde sistemul național de sănătate publică, influențând în mod direct securitatea națională a României. Chiar începând cu data transferului, Institutul „Cantacuzino” a început și producția experimentală a unor loturi de vaccin antigripal, urmând să demareze fabricarea a trei linii noi pentru vaccinurile diftero-tetanic, antirabic și BCG. Potrivit estimărilor, investițiile în demararea noilor linii de fabricație se pot amortiza în maximum doi ani și jumătate, condiția de bază fiind susținerea financiară a institutului în vederea achiziției de tehnologii moderne, performante și recuplarea producției la procesul continuu de cercetare-dezvoltare.

Dar, domnule ministru, vaccinurile lipsesc! Apreciez totuși faptul că vă implicați în asigurarea stocurilor necesare de vaccinuri la nivel național, în special în problema imunizării populației școlare și preșcolare. Din păcate însă, după calculele comparative pe care le-am făcut – și veți constata, dacă nu cumva ați făcut-o deja și dumneavoastră –, achizițiile internaționale sunt extrem de costisitoare în raport cu economiile bugetare pe care le-ați putea realiza dacă vaccinurile ar fi produse în condiții de maximă siguranță la Institutul „Cantacuzino”.

Vă rog.

Vă mulțumesc frumos.

În legătură cu doamna... Doamnei ministru Lia Olguța Vasilescu aș vrea să-i fac o interpelare. Și ea se referă la „Costurile privind certificarea din oficiu a stagiului de cotizare”, pentru că, stimată doamnă ministru, potrivit art. 50 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, „Stagiul de cotizare se certifică asiguraților, din oficiu, o dată la 2 ani, de către Casa Națională de Pensii Publice și casele de pensii sectoriale.” Recent, Casa Națională de Pensii Publice a anulat o licitație demarată tocmai în acest sens, prin care se urmărea cumpărarea de servicii de tipărire, împlicuire, preluare și transmitere a certificatelor către 7,5 milioane de asigurați. Este important de precizat, așa cum am constatat în buget, faptul că Casa Națională de Pensii Publice a evaluat această operațiune la 18,1 milioane de lei, fără TVA. Detaliile cu privire la participanții la licitație, precum și motivele anulării licitației sunt deja în plan secundar, față de costurile unei asemenea acțiuni la care Casa Națională de Pensii Publice este obligată prin lege. Însă, doamna ministru, modalitatea electronică de atestare și urmărire a contribuțiilor individuale ar putea fi preluată după exemplul asigurătorilor privați, care operează segmentul pilonului II cu costuri cu mult mai mici. Mai mult decât atât, asigurații pot verifica în orice moment nivelul contribuțiilor, precum și cadența plăților efectuate de propriul angajator.

Așa încât vă rog să răspundeți la următoarele întrebări: – Nu cumva transmiterea pe cale poștală a certificatelor de atestare a stagiilor de cotizare reprezintă o formă ascunsă de ajutor pentru Poșta Română, care a pierdut tot mai mult din competitivitatea privind serviciile poștale?

– Aveți, vă rog, o analiză de tipul cost/beneficiu al informării asiguraților pe cale electronică permanentă _versus_ câștigurile privind conformarea voluntară a angajaților cu privire la declararea integrală a veniturilor de natură salarială?

– Și, în cele din urmă, doamnă ministru, veți încuraja Casa Națională de Pensii Publice să reia licitațiile privind cumpărarea de servicii de tipărire, împlicuire și transmitere a certificatelor privind stagiul de cotizare sau veți întreprinde demersuri prin care acestea să poată fi accesate online de către toți cei interesați, aducând economii bugetare și efecte favorabile pe piața muncii?

Vă mulțumim, doamna senator.

În continuare, dăm cuvântul, din partea Grupului parlamentar al USR, domnului senator Coliban Allen.

Domnule senator.

Vă mulțumesc, doamnă președinte de ședință. Am două întrebări.

Prima dintre ele e adresată Ministerului Mediului, doamnei ministru Grațiela Leocadia Gavrilescu, prin care solicit „Informații privind standardele europene EN 16841-1:2016 și EN 16841-2:2016 pe calitatea aerului”.

Întrebarea este formulată de mine, Allen Coliban, senator al Uniunii Salvați România, ales în Circumscripția electorală nr. 8 Brașov.

Stimată doamnă ministru Grațiela Leocadia Gavrilescu,

Ca urmare a dezbaterii publice organizate de Comisia pentru mediu în data de 29 martie a.c. pe tema disconfortului olfactiv, dezbatere la care ați trimis reprezentanți, și a necesității unei inițiative legislative care să rezolve problemele de acest fel din comunitate, concluzie cu care s-a încheiat întâlnirea, vă solicităm sprijinul.

Pentru pregătirea acestei inițiative, vă rugăm să ne comunicați data estimativă la care veți solicita către ASRO adoptarea ca standarde naționale a celor două cele mai recente standarde europene în domeniu:

– EN 16841-1:2016 _„Ambient air. Determination of odour in ambient air by using field inspection – Part 1: Grid method”_ ;

– EN 16841-2:2016 _„Ambient air. Determination of odour in ambient air by using field inspection – Part 2: Plume method”_ .

Solicit ca răspunsul să fie în scris. Vă mulțumesc anticipat.

Cu stimă, Allen Coliban, senator USR.

Cea de-a doua întrebare este adresată Ministerului Tineretului și Sportului, domnului ministru Marius Dunca, în nume propriu, din partea mea, Allen Coliban, senator USR de Brașov, obiectul întrebării fiind: „Solicitarea de informații privind federațiile sportive naționale”.

Stimate domnule ministru Marius Dunca,

În spațiul media românesc au apărut recent date contradictorii privind diferite aspecte ce țin de activitatea federațiilor sportive naționale. În scopul clarificării acestor aspecte și în numele transparenței, vă rog să-mi comunicați următoarele informații aferente fiecărei federații sportive naționale în parte, în formatul tabelar descris în cele ce urmează:

- anul la care face referire raportarea;

Vă mulțumim, domnule senator.

Dăm cuvântul, din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnului senator Fejér László.

Domnule senator, aveți cuvântul pentru susținerea interpelării.

## Mulțumesc, doamna președinte.

Interpelarea e adresată domnului ministru Pavel Năstase, Ministerul Educației Naționale.

Obiectul interpelării: „Funcționarea Clubului Sportiv de pe lângă Liceul Teoretic «Nagy Mόzes», Târgu Secuiesc”.

În data de 10 noiembrie 2016, prin adresa cu numărul de înregistrare 21.944/2016, municipiul Târgu Secuiesc trimite spre avizare Inspectoratului Județean Covasna Proiectul de hotărâre cu privire la aprobarea organizării și funcționării rețelei școlare pentru anul 2017–2018 a unităților de învățământ de pe raza municipiului Târgu Secuiesc, în conformitate cu procedura aprobată prin Ordinul MECS nr. 5.556/2015 referitor la emiterea avizului conform de la inspectoratul școlar în vederea organizării rețelei școlare și în conformitate cu prevederile Legii educației naționale nr. 1/2011, care stabilește în sarcina autorităților

administrației publice locale solicitarea emiterii avizului conform de la inspectoratele școlare cu privire la reorganizarea rețelei școlare din raza de competență a acestora.

Prin adresa nr. 303/13.01.2017 a Inspectoratului Școlar al Județului Covasna, acesta emite avizul conform pentru rețeaua școlară care va funcționa în anul 2017–2018 în localitatea Târgu Secuiesc. La capitolul III – Cluburi sportive, pct. 1 al anexei nr. 1 a acestui aviz, a fost aprobată funcționarea Clubului Sportiv de pe lângă Liceul Teoretic „Nagy Mόzes”.

După obținerea avizului conform de la inspectoratul școlar, Consiliul Local al Municipiului Târgu Secuiesc aprobă Hotărârea Consiliului Local nr. 12/2017 cu privire la aprobarea organizării și funcționării rețelei școlare pentru anul 2017–2018 a unităților de învățământ de pe raza municipiului Târgu Secuiesc, prin care, la capitolul III – Cluburi sportive, pct. 1 al anexei nr. 1, este aprobată, printre altele, și funcționarea Clubului Sportiv de pe lângă Liceul Teoretic „Nagy Mόzes”.

Prin adresa Inspectoratului Școlar Județean cu nr. 1.272/15.02.2017 se solicită abrogarea reorganizării rețelei școlare din raza municipiului Târgu Secuiesc cu privire la transformarea Clubului Sportiv Școlar de pe lângă Liceul Teoretic „Nagy Mόzes” în structura Clubului Sportiv Școlar Sfântu Gheorghe.

Mulțumim și noi, domnule senator.

Dăm cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PMP, domnului senator Lungu Vasile, pentru susținerea interpelării. Domnule senator, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Interpelarea mea se adresează Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale, iar obiectul interpelării este: „Capitalizarea Companiei Naționale «Poșta Română» – SA”.

## Stimate domnule ministru,

În ultimii ani, Compania Națională „Poșta Română” a acumulat datorii de peste 45 de milioane de euro din cauza unui management defectuos. Aceste datorii constau în amenzi date de către Consiliul Concurenței, precum și datorii ale Poștei către stat. Anul trecut a fost pregătită o capitalizare a Poștei Române, proces în care Guvernul României a alocat, în noiembrie 2016, 172 de milioane de lei pentru Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, în principal pentru capitalizarea Companiei Naționale „Poșta Română”. Fondul Proprietatea, al doilea acționar, urma să participe cu 25% din capitalizarea totală. Acești bani trebuiau să acopere amenzile primite și datoriile pe care le are Poșta, iar compania urma să fie listată la bursă. Însă acționarul minoritar, respectiv Fondul Proprietatea, a refuzat participarea la adunarea generală a acționarilor și a cerut garanții suplimentare pentru a se implica în acest proces. Însă acest lucru contravine Legii nr. 31/1990, care spune că, în general, procesul de capitalizare vine prin dorința părților și nu poate fi garantat suplimentar. Așadar, situația este următoarea: statul a făcut demersurile necesare, a alocat banii, dar Fondul Proprietatea a întârziat capitalizarea prin refuzul de a participa la adunările generale ale acționarilor și prin solicitarea unor garanții suplimentare.

În acest moment, procesul de capitalizare este în așteptare și este singura soluție pentru salvarea companiei.

Prin urmare, domnule ministru, dați-mi voie să vă adresez următoarele două întrebări:

1. Care este stadiul procesului de capitalizare în prezent?

2. Se va finaliza acest proces în anul 2017? Vă mulțumesc. Solicit răspuns în scris și oral. Senator Cristian Lungu Vasile.

Mulțumim, domnule senator.

Continuăm cu doamna senator Arcan Emilia, din partea Grupului parlamentar al PSD, pentru susținerea interpelării. Doamna senator, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință. Distinși colegi,

Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului Tudorel Toader, ministrul justiției.

Obiectul interpelării se intitulează: „Dacă se poate și o altfel de evaluare?”.

Stimate domnule ministru al justiției,

Am luat la cunoștință de conținutul raportului dumneavoastră privitor la evaluarea conducerii DNA și a Parchetului General în legătură cu Ordonanța de urgență nr. 13/2017, precum și comentariile foarte diverse care i-au urmat, dar în această interpelare... Nu a avut niciun conținut concret și nu la aceasta mă refer.

O problemă care ține strict de managementul celor două instituții este caracterul festivist al prezentării unor rezultate mirobolante despre urmăriți, încătușați și arestați cu ocazia așa-ziselor bilanțuri. Cu aceste prilejuri intenționat create se organizează un fel de festival național la care iau parte, ascultă dări de seamă laudative și exprimă felicitări autoritățile statului, începând cu însuși președintele, flancat, până în acest an, de șefii serviciilor de informații și alte notabilități. Am impresia că se asistă la un bilanț grotesc din anii ʼ80, când se prezentau rezultatele excepționale din industria chimică în contul imaginii tovarășei academician, precum și raportarea recoltelor miraculoase din agricultura socialistă, spre satisfacția secretarului general.

Nu am înțeles rostul unor astfel de sărbători ale bilanțurilor de cătușe și arestări ale DNA și ale Parchetului General decât ca fiind acela de a ridica în slăvi conducerea

celor două-trei instituții performere în lupta împotriva chiaburimii, pardon!, a corupților. De obicei, așa-zisele bilanțuri sunt precedate și urmate de lungi interviuri în care performerii cătușelor și arestărilor se autotămâiază cu nesfârșite laude de sine.

Din perspectiva celor prezentate mai sus, consider că se poate realiza și o altfel de evaluare, cu alte concluzii decât cele de până acum, a managementului celor două instituții. În legătură cu acestea, aș dori să cunosc punctul de vedere al ministerului pe care dumneavoastră îl reprezentați și, cu tot respectul, aștept răspunsul dumneavoastră în scris la Senatul României.

Vă mulțumim, doamna senator.

Dăm cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnului senator Mario Oprea.

Domnule senator, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Alexandru Răzvan Cuc, ministrul transporturilor.

Obiectul interpelării: „Urgentarea construcției autostrăzii Craiova–Lugoj”.

Domnule ministru,

Pentru a putea vorbi la modul real de investiții cu capital străin în zona Olteniei și de prosperitatea economică a Craiovei este nevoie de o infrastructură bine pusă la punct și funcțională cât mai repede. Anul 2030 este un termen mult prea îndepărtat pentru realizarea autostrăzii Craiova–Lugoj, care înțeleg că, în virtutea unei diferențe de cost, va fi proiectată ca un drum expres, conform Master Planului General de Transport. Vă reamintesc că această rută este o urgență, dat fiind faptul că ea conectează centrul industrial Craiova cu vestul României și cu Ungaria și restul Europei. În coroborare cu Pitești–Craiova, ruta asigură conexiunea cu restul Europei. Este de nepermis ca activitatea marilor companii din Dolj să fie îngreunată la nesfârșit de problemele de transport tratate până acum doar cu promisiuni și superficialitate. Craiovenii, și nu numai, au nevoie de un coridor spre Europa, pentru ca harta de dezvoltare a Olteniei să nu existe doar pe o hârtie.

Ținând cont de datele problemei – care nu au fost străine niciunui guvern PSD –, care este soluția pe care o propuneți cu specialiștii în domeniu pentru ca lucrările la tronsonul Craiova–Lugoj să demareze mai devreme de anul 2020?

Sunt Mario Ovidiu Oprea, senator al Partidului Național Liberal din partea județului Dolj.

Mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator.

Continuăm cu domnul senator Fălcoi Nicu, din partea Grupului parlamentar al USR.

Domnule senator, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamna președinte.

Am o interpelare adresată Ministerului Mediului, doamnei viceprim-ministru Grațiela Gavrilescu, și două întrebări. Voi începe cu interpelarea. Stimată doamnă viceprim-ministru,

România, ca, de altfel, și alte state europene, este, mai nou, ținta prospecțiunilor care vizează exploatarea hidrocarburilor prin tehnologii neconvenționale, cel mai celebru fiind cazul sondei de exploatare amplasate de Chevron la Pungești, în județul Vaslui.

Dacă exploatarea convențională a hidrocarburilor presupune identificarea concentrației de gaz/petrol și extragerea combustibililor fosili cu impact relativ redus asupra mediului, în ceea ce privește tehnologiile neconvenționale, acestea presupun foraje orizontale la mare adâncime cu scopul dizolvării rocii, pe suprafețe foarte mari, pentru eliberarea hidrocarburilor dispersate în rocă. Practic, se amestecă o cantitate uriașă de apă cu un cocteil de sute de chimicale – lichidul de fracturare astfel rezultat constituie o amenințare majoră atât pentru mediul înconjurător, cât și pentru activitățile agricole adiacente.

Fracturarea hidraulică a fost interzisă în țări europene precum Franța, Germania sau Bulgaria, dar se practică pe scară largă în Statele Unite ale Americii, fiind facilitată de mai mulți factori:

– densitatea redusă a populației în zonele unde s-au utilizat tehnologii neconvenționale;

– politica specifică a Statelor Unite ale Americii, prin care resursele subsolului aparțin proprietarilor de terenuri;

– legislația permisivă, alături de lipsa de reglementare în domeniu.

Efectele negative ale fracturării hidraulice în Statele Unite ale Americii sunt:

– acvifere distruse sau contaminate;

– peisaje mutilate de numărul mare al sondelor care trebuie să capteze hidrocarburile ce ies necontrolat la suprafață (spre deosebire de tehnologia convențională de extracție, unde combustibilii fosili sunt concentrați în pungi specifice);

- cutremure;

– lichid de fracturare deversat în râuri sau lăsat să se evapore din bazine uriașe, conducând la ploi acide;

Vă mulțumim, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PMP, are cuvântul domnul senator Ionașcu Gabi pentru susținerea interpelării. Domnule senator.

## Mulțumesc, doamna președinte.

De fapt, este vorba de o interpelare și o întrebare.

Interpelarea este adresată Ministerului Sănătății, domnului ministru Florian Dorel Bodog, din partea subsemnatului, senatorul Ionașcu Gabi, din Circumscripția nr. 23 Ialomița.

Obiectul interpelării: „Legea nr. 341 din 12 iulie 2004 a recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987, completată și modificată prin Ordonanța Guvernului nr. 95/2014, respectiv art. 5 alin. (1) lit. g) și h), publicată în Monitorul Oficial nr. 654 din 20 iulie 2004, cu completările și modificările ulterioare”.

## Stimate domnule ministru,

Ca urmare a aplicării prevederilor Legii nr. 341/2004, modificată și completată prin Ordonanța Guvernului nr. 95/2014, luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989 prevăzuți la art. 3 alin. (1) lit. b) li se acordă drepturile prevăzute la art. 5 alin. (1), inclusiv cele de la lit. g) și h).

Prin Hotărârea Guvernului României nr. 1.412/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989 nr. 341/2004, la art. 36 se prevede aplicarea drepturilor eroilor-martiri și luptătorilor care au contribuit la victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, drepturi ce ar fi trebuit puse în acord cu Contractul-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate pentru toate categoriile de beneficiari luptători prevăzuți, așa cum spuneam, la art. 3 alin. (1) lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 95/2014.

În fapt, la audiența din data de 5 aprilie 2017, la cabinetul subsemnatului, senatorul Ionașcu Gabi, domnul Papuc Vasile, cu domiciliul în Slobozia, beneficiar al Certificatului seria LRM-P nr. 00184/24.01.2007, confirmându-i-se titlul de „Luptător pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 – Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite”, arată că nu beneficiază de drepturile de asistență medicală, întrucât, prin Ordonanța Guvernului nr. 95/2014, la art. 4 alin. (2)–(5), persoanelor nominalizate la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 4 nu li se mai acordă indemnizații lunare reparatorii. În situația în care pentru această categorie de luptători pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 casa pentru asigurări de sănătate este pusă în situația de a nu putea încasa sumele pentru asigurări sociale de sănătate pentru persoanele care nu realizează alte venituri.

Vă mulțumim, domnule senator.

Dăm cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnului senator Toma Cătălin, distinsul nostru coleg. Aveți cuvântul.

Mulțumesc mult, doamna președinte.

Dați-mi voie să adresez o întrebare domnului Viorel Ștefan, ministrul finanțelor publice, din partea mea, Circumscripția electorală nr. 41 Vrancea, Grupul parlamentar al PNL.

Domnule ministru,

Hotărârea Guvernului nr. 807/2014 a fost dată pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat având ca obiect stimularea investițiilor cu impact major în economie. Se bate moneda pe dezvoltarea societăților cu capital românesc, dar în 2016 aceste ajutoare au mers către societățile cu capital străin, ca și în anii anteriori.

Având în vedere aceste aspecte, vă întreb, domnule ministru, dacă nu este oportună modificarea criteriilor de acordare a acestor ajutoare.

Propun introducerea unui criteriu prin care să se țină cont de zona în care își desfășoară activitatea firmele, prioritate având cele din zonele defavorizate. Pot da exemplul companiei Vrancart Adjud, Vrancea, care este motorul unui întreg oraș și care, cu toate că i-a fost respinsă cererea de ajutor de stat, a înregistrat o creștere a acțiunilor la bursă. De asemenea, propun ca verificarea dosarelor să se facă pe măsura primirii lor, nu după trei luni, și, nu în ultimul rând, să se țină cont dacă firmele aparțin unui grup care a beneficiat deja de ajutoare.

Vă mulțumesc mult. Solicit răspuns în scris și verbal.

Dați-mi voie să profit, doamna președinte, de faptul că avem ascultători, și anume să le urez, în preajma sărbătorilor de Paști, un Paște fericit și tot ceea ce-și doresc tuturor românilor, oriunde s-ar afla dumnealor!

Vă mulțumesc mult.

Vă mulțumim, domnule senator, și pentru urări.

Din partea Grupului parlamentar al USR, are cuvântul domnul senator Dan Lungu pentru susținerea interpelării sau a întrebării.

Domnule senator.

Bună seara, doamnă președinte de ședință! Dragi colegi,

Am o întrebare adresată domnului Cristian Ioan Videscu, secretar de stat la Departamentul Centenar.

Întrebarea este adresată de mine, Dan Lungu, senator, Circumscripția nr. 24 Iași, Grupul parlamentar al USR.

Obiectul întrebării: „Situația «comitetului apolitic» pentru gestionarea programului manifestărilor dedicate Centenarului”.

Stimate domnule secretar de stat,

Unul dintre obiectivele asociate Centenarului în Programul de guvernare 2017–2020 este acela de constituire a unui „comitet apolitic” care să gestioneze programul manifestărilor.

Întrebarea ce v-o adresez este următoarea: care este stadiul constituirii acestui organism și cine va face parte din acest „comitet apolitic”?

Vă mulțumesc. Solicit răspuns în scris.

Senator Dan Lungu, Circumscripția nr. 24 Iași.

Vă mulțumim, domnule senator.

Pentru data de 10 aprilie au mai fost înregistrate următoarele interpelări de către senatorii: Ilea Vasile, Chisăliță Ioan Narcis, Nicoară Marius Petre, Marciu Ovidiu Cristian Dan, Caracota Iancu, Pârvulescu Eugen, Pauliuc Nicoleta, Chițac Vergil, Stângă George Cătălin, Dinică Silvia, Presadă Florina Raluca, Mihail Radu Mihai, Goțiu Remus Mihai și Iriza Scarlat.

Și următorii colegi senatori au înregistrat pentru ședința de astăzi, 10 aprilie, întrebări: Avram Nicolae, Federovici Doina Elena, Silistru Doina, Smarandache Miron Alexandru, Pavel Marian, Toma Cătălin..., a susținut colegul, Nicoară Marius Petre, Caracota Iancu, Stângă George Cătălin, Șoptică Costel, Popa Cornel, Cîțu Florin Vasile, Țapu-Nazare Eugen, Presadă Florina Raluca, Goțiu Remus Mihai și domnul senator Cseke Attila Zoltán.

Cu privire la răspunsurile înregistrate la întrebări și interpelări formulate anterior de către senatori, au fost înregistrate astăzi răspunsuri primite de la:

– Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, pentru doamna senator... Siminica Mirea;

– de asemenea, de la același minister, pentru domnul senator Cătălin Dumitru Toma;

– de la Ministerul Afacerilor Interne, tot pentru domnul senator Cătălin Dumitru Toma;

– de la Ministerul Afacerilor Interne, pentru Siminica Mirea.