Stenogramă plen

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 2 mai 2017.

Vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, și-au înregistrat prezența 80 de colegi, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnii secretari Adrian Țuțuianu și Vela Ion Marcel.

Ordinea de zi pentru ședința plenului a fost distribuită.

Vă supun atenției dumneavoastră dacă sunt completări sau comentarii în ceea ce privește ordinea de zi.

Nu sunt.

Atunci,

Programul de lucru pentru astăzi este următorul: între orele 16.00 și 18.00, lucrări în plenul Senatului; ora 17.00, vot final asupra inițiativelor legislative cu caracter organic; între orele 18.00 și 18.15, pauză; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri.

Dacă sunt intervenții în ceea ce privește programul de lucru?

Dacă nu sunt,

Înainte de a intra în ordinea de zi, dați-mi voie să vă prezint o notă privind exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile articolului 15 alineatele (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

1. Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative;

2. Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 89/2016 privind instituirea cadrului legal pentru facilitarea transportului gratuit pe calea ferată română în vederea exercitării dreptului de vot la alegerile parlamentare din data de 11 decembrie 2016 de către elevii și studenții din România;

3. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2017 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2015 privind prelungirea valabilității licențelor de traseu și a programului de transport în baza cărora se efectuează serviciile regulate de transport de persoane între municipiul București și localitățile județului Ilfov, precum și pentru prelungirea valabilității licențelor de traseu și a programului de transport public județean sau a programului de transport public local de persoane, în cazul în care procedura de atribuire a acestora a fost suspendată prin hotărâri ale instanțelor de judecată;

4. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2017 pentru stimularea înființării de noi întreprinderi mici și mijlocii – procedură de urgență;

5. Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici;

6. Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 25/2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul străinilor;

7. Legea pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal;

Vă rog, doamna senator. Microfonul 3.

3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Susțin procedura de urgență pentru această inițiativă legislativă, având în vedere că se referă la falsificarea mierii de albine, și cred că este un... de interes național, în special pentru domeniul apicol, să punem stavilă acestui fenomen. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu.

Dacă sunt și alte intervenții din partea colegilor? Nu sunt.

Atunci,

2. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol (b42/22.02.2017).

Sunt o serie de inițiatori...

Vă rog, domnule senator Rotaru. Microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte. Susțin procedura de urgență.

Este necesară o modificare a acestei legi care vine în spiritul mai bunei funcționări a pieței agroalimentare.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc.

Dacă sunt și alte intervenții? Nu sunt.

Atunci,

3. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor (b44/22.02.2017).

La fel, sunt o serie de inițiatori.

Dacă sunt inițiatori care doresc să susțină procedura de urgență?

Vă rog, domnule senator. Microfonul central sau microfonul 2? Microfonul 2.

Susținem procedura de urgență pentru modificarea cadrului legislativ pentru apărarea contra incendiilor, având în vedere că au existat o serie de fenomene care au arătat că acest cadru legislativ este deficitar și este necesară reglementarea de urgență, pentru reașezarea cadrului.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc, domnule senator Bădulescu. Dacă sunt și alte intervenții? Nu sunt.

Atunci,

4. Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (3) al art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice (b45/22.02.2017).

Dintre inițiatori dacă dorește cineva să susțină? Vă rog, doamna senator Silistru. Microfonul 2.

3.

3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Susțin urgența acestei propuneri legislative, având în vedere faptul că activitatea Administrației Naționale de Meteorologie este o activitate cu caracter de interes public național și cu specific de apărare și securitate națională și considerăm că este necesar să fie exceptată de la prevederile Ordonanței de urgență nr. 109 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc și eu, doamna senator. Dacă sunt și alte intervenții? Nu.

Atunci,

5. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 6 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului (b48/24.02.2017).

O serie de inițiatori.

Dacă sunt inițiatori care doresc să susțină?

Domnul senator Șerban Nicolae. Vă rog. Microfonul central.

Mulțumesc. Doamnelor și domnilor colegi, Susținem procedura de urgență.

E vorba de modificarea legislativă care statuează o reglementare stabilă și pentru viitor în materie de revizuire a Constituției.

La revizuirea precedentă a Constituției, în 2003, s-a făcut o lege separată privind organizarea referendumului de revizuire a Constituției.

Eu cred că o asemenea procedură trebuie prevăzută. Așa cum există referendumul național cu ocazia suspendării președintelui de către Parlament în vederea demiterii, așa cum există referendumul național pe care-l convoacă președintele în vederea consultării electoratului pe probleme de interes național, ar trebui să existe și o reglementare specifică în Legea referendumului pentru ipoteza a treia prevăzută de Constituție, revizuirea Constituției.

Procedura de urgență este dată de faptul că avem în dezbaterea Camerei Deputaților un proiect de revizuire a Constituției, ceea ce presupune că, în curând, va ajunge și la Senat o asemenea inițiativă. Avem nevoie de reglementare cât mai rapid, în așa fel încât revizuirea Constituției să aibă și cadru legal pentru referendum.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc și eu, domnule senator. Dacă sunt și alte intervenții? Nu.

Atunci,

6. Propunerea legislativă privind transmiterea unor imobile din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Transporturilor, aflate în concesiunea Companiei Naționale „Administrația Porturilor Dunării Maritime” – SA Galați, în domeniul public al județului Tulcea (b54/28.02.2017).

## O serie de inițiatori.

Dacă dorește vreunul dintre inițiatori să susțină?

Înțeleg de la liderul Grupului PSD că susține această procedură de urgență.

Îl invit la microfon pe domnul Șerban Nicolae. Microfonul central.

Vă rog, domnule senator.

## Mulțumesc, domnule președinte, Stimați colegi,

Vă propun suplimentarea acestei liste privind adoptarea procedurii de urgență cu proiectul legislativ... Propunerea legislativă – Lege-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (b161/24.04.2017).

Este propunerea legislativă arhicunoscută, numită și Legea salarizării unitare în sistem bugetar. Ea este de câteva luni în dezbatere publică. A fost depusă acum o săptămână la Parlament, în mod formal. Astăzi s-a aflat și pe ordinea de zi a Biroului permanent. Nu am mai pus-o în ordinea de zi, așa cum a fost redactată, dar vă solicit adoptarea procedurii de urgență, ceea ce permite simplificarea procedurilor și urgentarea procedurilor, având în vedere că o bună parte din dezbaterile în spațiul public s-au făcut.

Toate grupurile parlamentare, și de la Senat, și de la Cameră, au primit acest proiect. Există deja dezbateri în spațiul public, nu are rost să prelungim în mod nejustificat o asemenea dezbatere, înainte de a intra în comisii, în Parlament.

Mai mult decât atât, această propunere legislativă ar urma să fie trimisă și la Cameră. Unele dintre măsuri ar urma să intre în vigoare la 1 iulie 2017. Prelungirea procedurii de dezbatere și adoptare a acestei propuneri legislative ar fi nejustificată și ar întârzia, de asemenea, reglementarea unitară a sistemului de salarizare pentru personalul plătit din fondurile publice.

Vă rog să fiți de acord cu adăugarea acestei propuneri legislative și aprobarea procedurii de urgență, solicitând în același timp Guvernului să transmită un punct de vedere pe această propunere legislativă, inițiată de un grup de senatori și deputați.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Cu precizarea că trebuie să solicităm și Consiliului Legislativ, și Consiliului Economic și Social să trimită cât mai repede un punct de vedere.

Dacă sunt și alte intervenții? Nu sunt.

Atunci, supun...

## **Domnul Ion Marcel Vela**

**:**

Intervenție.

Vă rog, stimată colegă. Microfonul 2.

## Stimați colegi,

Noi credem că ar trebui să respingem această propunere de a introduce proiectul privind Legea salarizării unitare în procedură de urgență. Credem că acest proiect trebuie să stea cât mai mult în Parlament, cel puțin în procedură normală parlamentară, astfel încât să avem dezbateri pe marginea lui.

Este nevoie de cât mai mult timp și să dăm voie și timp tuturor celor interesați să intervină.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Faptul că dezbatem în procedură de urgență nu înseamnă că nu se va dezbate.

Am înțeles propunerea dumneavoastră.

Vă rog, doamna senator Gheorghiu.

Microfonul 2 sau microfonul central?

## **Domnul Ion Marcel Vela**

**:**

2.

Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule Manda. E Gorghiu.

Aș vrea să vă spun că, de principiu, ar trebui să respingem această procedură de urgență. Știu că a stat în dezbatere publică la sediul PSD și ați dat un e-mail, la dispoziție. Dacă la dumneavoastră s-a putut să se primească amendamente, cred că de bun-simț ar fi să avem o procedură de dezbatere cât mai amplă și serioasă în Parlament, ca să nu dăm vreun rasol, așa cum ne așteptăm, pornind de la premisele de la care s-a pornit de Guvernul dumneavoastră. Și v-aș ruga să vă gândiți la modul foarte serios dacă ne mai putem permite șarada asta: aruncăm proiectul în Parlament, facem repede dezbatere – de fapt, nu o facem – și ieșim cu un proiect care este deja sortit eșecului. Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Traian Băsescu. Microfonul central.

## **Domnul Traian Băsescu:**

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor senatori,

Cred că ar fi o mare eroare să discutăm în procedură de urgență Legea salarizării.

Mai mult decât atât, eu v-aș propune, pentru a implica toți senatorii în dezbaterea acestei legi, ca toate comisiile să dea aviz, indiferent care este principalul obiectiv de activitate.

Nu râdeți, domnilor! Altfel, v-aș putea propune să dezbatem articol cu articol în plen. Și nu o să vă placă.

În plus...

Și când ai tăiat salariile...

În plus, am observat că mergeți pe principiul: să mergem cu mare viteză și cu nebăgare de seamă. Discutăm de legea salarizării și eu propun ca această lege să meargă în procedură normală, cu avizare de la toate comisiile, inclusiv comisiile pentru dezvoltare, strategie economică, spre exemplu.

Vă mulțumesc.

## **Din sală:**

Când ai tăiat 25%...

Mulțumim și noi, domnule senator.

La Biroul permanent de săptămâna viitoare...

Haideți să facem liniște, să ne ascultăm unii pe ceilalți.

Domnule senator Traian Băsescu, la Biroul permanent de săptămâna viitoare, când facem repartizarea către comisii, o să ținem cont de propunerea dumneavoastră.

Îl invit la microfon pe domnul senator Șerban Nicolae, din partea Grupului PSD.

## **Domnul Șerban Nicolae:**

## Stimați colegi,

Faptul că o asemenea propunere legislativă nu mai e anunțată de Președintele României de la Palatul Cotroceni eu zic că e un lucru bun...

, pentru că, totuși, Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării.

Pe de altă parte, eu constat din luările de cuvânt că avem colegi parlamentari foarte bine informați și foarte în temă cu această propunere legislativă, ba se fac chiar predicții în legătură cu ineficiența sau cu inaplicabilitatea ei, ceea ce înseamnă că se susține afirmația mea că aveți cunoștință de această propunere legislativă, că ați aprofundat-o și că suntem gata pentru a o prelua în dezbatere în Parlament.

Eu vă respect opiniile și sunt de acord că sunteți foarte bine informați, sunteți foarte bine pregătiți, ați făcut toate socotelile, toate analogiile, toate similitudinile între funcții și putem proceda la o dezbatere, care nu înseamnă că, dacă este în procedură de urgență, nu se face amănunțit, nu se face responsabil.

Dar, așa cum am spus, Legea salarizării unitare în sistemul bugetar, sau, așa cum se numește ea, Legea-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, este în dezbatere de foarte multă vreme. Am avut o lege în 2010, făcută de cel mai prost guvern din istoria postdecembristă a României, inaplicabilă până în 2017, și e cazul să nu prelungim o asemenea situație.

Cunoașteți foarte bine discrepanțele din sistemul bugetar și faptul că în foarte multe instituții publice sunt angajați care sunt plătiți mai bine decât șefii lor, chiar dacă au o responsabilitate incomparabil mai mică.

Eu nu cred că procedura de urgență înlătură vreo dezbatere, înlătură posibilitatea de a depune amendamente și de a le susține cu toată autoritatea.

De altfel, vă mai spun ceva: Grupul parlamentar al PSD are toată libertatea să facă amendamente la această propunere legislativă pe baza discuțiilor care au avut loc până acum în spațiul public.

Vă rog să fiți de acord cu procedura de urgență. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Nazare, din partea Grupului PNL.

Vă rog, domnule senator. Microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Eu nu aș fi așa de sigur că această lege a fost în dezbatere publică. Probabil la dumneavoastră în interior, la Partidul Social Democrat, a fost în dezbatere publică. Noi n-am văzut...

( _Discuții, rumoare în sală. Replică neinteligibilă a domnului senator Șerban Nicolae.)_

Da.

Păi văd că aveți glume în program, domnule Șerban Nicolae.

Da?

Este o lege deosebit de importantă...

Domnule senator, nu dialogați cu sala, vă rog.

## Da?

Este o lege deosebit de importantă și cred că este o mare eroare să o băgăm în regim de urgență, atâta timp cât nu am văzut nici măcar un draft.

Mulțumesc.

Doamna senator Hărău.

Doriți să spuneți ceva diferit de ce spune Grupul PNL? Ceva diferit de domnul Nazare?

E în regulă.

Vă rog. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Intervenția mea este generată de afirmația domnului coleg de la PSD. Adevărat, adevărat, noi, Partidul Național Liberal, nu agreăm ideea ca un text de lege să pornească din birourile prezidențiale.

Pe de altă parte, în ceea ce privește textul de lege în cauză, mi se pare la fel de anormal ca acest pachet legislativ să fie construit de către Guvernul Grindeanu în ministerul de profil, cu specialiștii și logistica ministerului, care nu-și asumă pachetul legislativ, că, dacă și l-ar fi asumat... Vreau eu să întreb Ministerul Finanțelor, care are niște rigori speciale în ceea ce privește aprobarea și semnătura unui pachet de legi: ar fi semnat acest pachet? Și l-a furnizat partidului aflat la guvernare, coaliției PSD-ALDE. Și-l asumă de data asta în fața noastră ca pachet parlamentar cu sorginte legislativă, ceea ce este cel puțin la fel de grav, dacă nu mai grav decât procedeul de a ajunge în Parlament prin intermediul laboratorului de lucru al președintelui acte normative.

Vă mulțumesc.

Asta este precizarea pe care am vrut s-o fac.

Și, pornind de la acest fapt, am rugămintea să aveți în vedere că în Parlamentul României, forul legislativ suprem, avem nevoie de timp și de analiză temeinică în toate comisiile Parlamentului.

Vă mulțumesc frumos.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc și eu, doamna senator, pentru precizări. Nu înțeleg care era legătura cu procedura de urgență. Dar

Continuăm activitatea noastră cu dezbaterea asupra inițiativelor legislative.

Prima pe ordinea de zi este Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2017 pentru modificarea Legii dialogului social nr. 62/2011 și a art. 11 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 248/2013 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social (L58/3.04.2017).

Comisia pentru muncă este cea sesizată în fond.

Înainte de toate, dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Marius Sepi, de la Ministerul Consultării Publice și Dialogului Social.

Vă rog, domnule secretar de stat. Microfonul 9.

## **Domnul Nicolae Marius Sepi** – _secretar de stat_

_în Ministerul Consultării Publice și Dialogului Social_ **:**

## Bună ziua!

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Dată fiind necesitatea transferării atribuțiilor și sarcinilor în domeniul dialogului social, stabilite prin Legea nr. 62/2011, Legea dialogului social, respectiv Legea nr. 248/2013 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social, de la Ministerul Muncii și Justiției Sociale către Ministerul Consultării Publice și Dialogului Social, pentru a asigura desfășurarea în noul cadru organizatoric a activității Ministerului Consultării Publice și Dialogului Social, precum și pentru a asigura predictibilitatea și previzibilitatea legii în fața terților, Guvernul României a adoptat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2017.

Ca urmare, vă rog să adoptați Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2017 pentru modificarea Legii dialogului social nr. 62/2011 și a art. 11 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 248/2013 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule secretar de stat.

Îl invit la microfon pe președintele Comisiei pentru muncă, domnul senator Rotaru.

Microfonul 7.

Aveți cuvântul.

## **Domnul Ion Rotaru:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, întrunită în ședința din 25 aprilie 2017, a luat în discuție acest proiect de lege și a adoptat un raport de admitere, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți.

Pe cale de consecință, vă

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Declar deschise dezbaterile generale și îi invit la microfon pe colegii care doresc să intervină.

Doamna senator Hărău, vă rog. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Partidul Național Liberal va vota această ordonanță și solicită ministerului să întreprindă măsuri urgente și să nu uite că în cadrul Comisiei pentru muncă a primit un termen pentru pachetul legislativ care va transforma acest minister dintr-un portofoliu, un simplu portofoliu, o formă fără fond, într-un minister eficient.

Pentru că, stimați colegi, problema noastră, a Partidului Național Liberal, este mai ales problema confederațiilor sindicale. Ia uitați-vă ce spun acestea:

Cartel ALFA – solicită de urgență demiterea ministrului muncii și justiției sociale și a ministrului consultării publice și dialogului social, pentru modul defectuos și incompetența cu care au abordat elaborarea proiectului Legii salarizării.

Domnii aceștia revendică lipsa dialogului.

Federația Sindicatelor Pro Administrație – solicită demisia ministrului muncii Lia Olguța Vasilescu.

„Suntem profund indignați – spun domnii aceștia – de tratamentul sfidător la adresa celor din administrația publică locală, care, în opinia dânsei, trebuie să rămână în afara grilelor, la cheremul aleșilor.”

Mai departe, liderul sindical de la BNS, Blocul Național Sindical, domnul Dumitru Costin, spune următoarele:

„Atitudinea, revoltele, nemulțumirile noastre pleacă de la foarte multe așteptări din partea oamenilor cărora li se promit dublări. În afară de vorbe, n-a văzut nimeni nimic. E normal să existe această reacție, să existe critici, după ce ne spui și ne promiți... Și, după ce ne faci lecțiile, ne chemi să ne așezăm la masă, să facem evaluările, și nu ne mai chemi,

te duci cu ele în Parlament. Adică noi unde am fost până acum?”

Dragi colegi, toți acești reprezentanți sindicali revendică lipsa dialogului. Vă dăm tot sprijinul în a vă pune la punct ministerul, ca să rezolvăm, în bună regulă, aceste probleme. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, doamna senator.

Sunt sigur că dezbaterile generale erau exact la acest proiect de lege.

Îl invit la microfon pe domnul senator Costoiu. Microfonul 3.

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Remarc și eu cu mare surprindere faptul că discutăm în Parlament un subiect și replicile sunt pe cu totul și cu totul altă temă.

Tocmai discutam despre importanța dezbaterii. Și hai să facem dezbatere în Parlament, în procedura care s-a aprobat. Cât despre dialogul social, ar fi bine să ne referim la legea care e în dezbatere și care, astăzi, nu face decât să pună în aplicare un program care a fost votat de Parlament, așa cum este normal, și nu să discutăm pe un subiect care tocmai ce urmează a fi pus în dezbatere, așa cum, împreună, am votat.

Mi se pare că denaturăm și schimbăm sensul discuțiilor într-un mod jenant, mai ales între noi, aici.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc, domnule senator.

Mai sunt și alte intervenții?

Doamna senator Lavinia Craioveanu. Vă rog.

Microfonul 3 sau microfonul central? Microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să-mi exprim indignarea că în plenul Parlamentului României un senator vine și citează doi-trei lideri ai unor sindicate nu atât de importante, fără să aducă în discuție, dacă tot vrea să facă cunoscut plenului Senatului opiniile sindicatelor, și numeroasele opinii favorabile Legii salarizării. Mulțumesc frumos.

Mulțumim și noi, doamna senator.

Cu precizarea că nu acesta era subiectul pe care îl aveam pe ordinea de zi.

Doamna Hărău, nu vi s-a citat numele, nu aveți dreptul la replică. Ați vorbit în numele dumneavoastră și al Grupului PNL.

Dacă sunt și alte intervenții? Nu sunt.

Atunci, declar închise dezbaterile generale. Fiind vorba despre o lege organică, va merge la vot la ora 17.00.

Punctul 2 pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 279/2006 privind ucenicia la locul de muncă și a Legii nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenții de învățământ superior (L62/10.04.2017).

Este vorba despre o lege organică și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere.

Vă rog, doamna ministru Olguța Vasilescu. Microfonul 8.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să mulțumesc și Comisiei pentru muncă pentru adoptarea raportului, fără amendamente.

Este un proiect de lege foarte important pentru stimularea ocupării, în mod deosebit a personalului necalificat, și pentru sprijinirea mediului de afaceri.

Angajatorul urmează să primească suma de 250 de euro, lunar, pentru fiecare angajat necalificat și 300 de euro, tot lunar, pentru absolvenții de studii superioare, cu condiția ca, la finalul stagiului sau uceniciei, să li se elibereze un certificat de ucenicie sau de stagiu.

Astfel, noi ne asigurăm că angajatorul are sumele necesare pentru a ține aceste persoane în procesul de producție și, în același timp, ne asigurăm că, imediat după ce se termină perioada de formare profesională, vor avea un certificat pentru a se putea angaja într-o meserie, oriunde își doresc.

Aș vrea să fac precizarea că nu este impact pe bugetul național. Banii provin din Programul Operațional Capital Uman, deci pe fonduri europene, iar la baza indicatorilor și țintelor asumate prin POCU au stat sumele prevăzute în acest proiect.

Vă mulțumesc.

Mulțumim și noi, doamna ministru.

Îl invit la microfon pe domnul senator Ion Rotaru, președintele Comisiei pentru muncă.

Vă rog, domnule senator – microfonul 7 –, pentru prezentarea raportului comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă a fost întrunită în data de 25 aprilie 2017 și a dat un vot de admitere proiectului de lege, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți.

Pe cale de consecință, vă supunem, spre dezbatere și aprobare, raportul de admitere și proiectul de lege.

Legea este organică, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc, domnule președinte. Declar deschise dezbaterile generale. Invit la microfon colegii. Vă rog, doamna senator Hărău. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Noi, liberalii, considerăm foarte necesar, util și oportun proiectul de lege. Îl susținem deci fără niciun fel de rezervă și solicităm ministerului diligențele necesare pentru buna implementare și buna derulare a acestei legi.

Vă mulțumesc.

Mulțumim și noi, doamna senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Titus Corlățean. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință, Două lucruri foarte concise.

În primul rând, eu vreau să salut faptul că Guvernul își onorează angajamentele asumate în programul de guvernare. Acest proiect de lege, de fapt, concretizează un proiect despre care unii dintre noi, cel puțin, am vorbit în campania electorală în județele pe care le reprezentăm și nu pot, încă o dată, decât să salut faptul că, inclusiv în termen, această inițiativă legislativă a Guvernului este promovată și sunt convins că vom avea majoritatea necesară pentru adoptare.

În al doilea rând, salut faptul că PNL-ul susține acest proiect al Guvernului, și nu o fac la modul peiorativ. Cred că sunt lucruri importante pentru societate cu un conținut economic, dar și cu un impact social, pe care este bine ca în înțelepciunea Parlamentului să le facem cu o cât mai largă majoritate.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc și eu. Dacă sunt și alte intervenții? Domnul senator Mihnea Costoiu. Microfonul 3.

Numai puțin, domnule senator.

Am o rugăminte, domnule Vărgău...

Domnule secretar general Vărgău, mă auziți?

Vă rugăm să ne lăsați să desfășurăm ședințele în liniște.

Mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Costoiu.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Aș vrea să adaug la ceea ce spunea domnul senator Corlățean un lucru... un mesaj venit din partea organizațiilor studențești deopotrivă și a Consiliului Național al Rectorilor: Felicitări! Este un proiect pe care-l așteptăm de foarte multă vreme și cred că banii europeni se vor regăsi cel mai bine în Programul Capital Uman în sprijinul tinerilor care trebuie să intre în piața forței de muncă.

Felicitări și susținem din plin acest proiect!

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Mulțumim, domnule senator.

Dacă nu mai sunt alte intervenții...

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Raportul comisiei este de admitere.

Va merge la votul final de la ora 17.00.

Punctul 3 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (L72/10.04.2017).

Este Senatul prima Cameră sesizată.

Avem inițiatorii în sală. Dacă doresc să susțină? Da.

Vă rog, domnule senator Paul Stănescu. Microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Sigur, rugămintea mea este să votați acest proiect legislativ, pentru că la Slatina a fost o situație excepțională. Și, ca să aveți dimensiunea a ce vă spun, Uzina de Aluminiu, cum se numea atunci, consuma 4% din consumul total de energie al țării. Asta era egal, la vremea aceea, cu tot consumul casnic.

Și știți bine ce înseamnă – sau majoritatea dintre dumneavoastră știți ce înseamnă – procesul de electroliză, care e un proces toxic, chiar foarte toxic pot să spun, atât pentru mediu, cât și pentru populație.

Rugămintea mea, încă o dată: să susțineți acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Mulțumim și noi, domnule chestor.

Îl invit la microfon pe reprezentantul Guvernului, doamna ministru Olguța Vasilescu.

Vă rog, doamna ministru. Microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere că ne propunem modificări legislative în ceea ce privește sistemul de pensii, punctul de vedere al Guvernului este negativ pe această propunere legislativă, dar sunt absolut convinsă că Parlamentul României, în înțelepciunea sa, va lua cea mai bună decizie.

Vă mulțumesc.

Mulțumim și noi.

Așteptăm cea mai bună decizie din partea comisiei. Domnul senator Rotaru Ion, președintele comisiei. Vă rog – microfonul 7 –, raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte.

Aviz favorabil de la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și de la Comisia pentru egalitatea de șanse.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a luat în discuție această inițiativă legislativă și, cu majoritatea de voturi ale senatorilor prezenți, a dat un raport favorabil.

Pe cale de consecință, vă propun să supuneți dezbaterii plenului raportul de admitere și inițiativa legislativă.

Inițiativa are caracter organic, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc, domnule președinte. Declar deschise dezbaterile generale.

Dacă la dezbateri generale sunt intervenții?

Nu văd.

**Domnul Ion Marcel Vela**

**:**

Doamna Hărău.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă rog, domnule senator. De la USR. Vă rog să vă prezentați. Microfonul 2.

**Domnul Adrian Țuțuianu**

**:**

Wiener, Wiener.

Domnul senator Adrian Wiener.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mă ajută secretarii de ședință.

## **Domnul Adrian Wiener:**

Wiener se citește. Mulțumesc.

Dragi colegi,

Unul din principiile constitutive ale sistemului de pensii din România este cel al egalității, și anume tratamentul nediscriminatoriu al contribuabililor și al beneficiarilor.

În această lege se propune discriminarea pozitivă pe criterii geografice, în virtutea poluării permanente de către agenți economici...

Deci e vorba de Alro și Alprom, cei doi agenți economici care sunt incriminați în poluarea din zona Slatina. Noi credem că expunerea de motive constituie tot atâtea rațiuni pentru sesizarea Gărzii de Mediu, iar scăderea calității vieții trebuie asumată și compensată de către poluator, nu prin împovărarea unui sistem de pensii și așa cu deficit înfiorător.

Grupul parlamentar al USR va vota împotriva acestui proiect.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Doamna Hărău, vă rog. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Dat fiind faptul că a fost creat un precedent și că, într-adevăr, expunerea de motive făcută de olteni pentru Slatina este consistentă din punctul de vedere al dovezilor prezentate, Partidul Național Liberal a hotărât să susțină acest proiect de lege.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumim pentru precizare, doamna senator.

Dacă sunt și alți colegi care doresc să intervină?

Ultimul.

Cu voia dumneavoastră, îl invit la microfonul central pe domnul Șerban Nicolae, senator.

Mulțumesc.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Doamna senator a precizat, puțin mai devreme, că nu este o noutate și este corect. Mai mult decât atât, nu e vorba de doi poluatori, Alprom și Alpro, e vorba de Combinatul de Prelucrare a Aluminiului Slatina, adică de stat. Poluarea nu s-a făcut după privatizare, poluarea s-a făcut atunci când s-a construit acest combinat chimic fără respectarea normelor. Și, dacă speranța de viață este scăzută încă în România față de media europeană, să știți că acolo, în zonele de poluare suplimentară, este și mai scăzută față de restul țării. Ăsta este criteriul geografic.

De altfel, dincolo de Copșa Mică, Târgu Mureș, Baia Mare, Zlatna, ce am mai aprobat până acum, vă spun că mai există două orașe, două localități care își doresc să pună în discuție același regim.

Nu e vorba de un mare efort. Era bine ca Guvernul să înțeleagă că nu e vorba de un efort bugetar, ci de o ieșire la pensie cu doi ani mai devreme. E vorba de localitățile Râmnicu Vâlcea, acolo unde există combinatul chimic cunoscut astăzi sub numele Oltchim, și de Slobozia, unde există Amonil, Combinatul Chimic Slobozia, pe care-l cunoașteți foarte bine.

Toate rapoartele privind poluarea în zonă au depășit toate standardele, au arătat că acolo se produc fenomene grave de poluare, care au efect asupra vieții și sănătății celor care, prin natura vieții, au ajuns să trăiască în aceste localități.

Mulțumesc Grupului parlamentar al PNL și vă asigur că și Grupul parlamentar al PSD, alături de aliați, susține această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Nemaifiind alte intervenții, declar închise dezbaterile generale, urmând ca proiectul de lege să fie supus votului la ora 17.00.

Punctul 4 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 7/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi (L595/7.11.2016).

Este adoptată tacit de Camera Deputaților. Camera sesizată este Senatul. Legea este organică. Doamna vicelider Lavinia Craioveanu. Microfonul central.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Grupul PSD propune retrimiterea la comisii pentru o săptămână a acestei propuneri legislative, pentru corectarea unor mici inadvertențe pe care le-am sesizat.

Mulțumesc frumos.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc și eu.

Termen: o săptămână.

Punctul 5 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2017 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative (L46/13.03.2017).

Este adoptat tacit de Camera Deputaților. Raportul este de admitere, cu amendamente. Caracterul legii este de lege organică.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere.

Este vorba despre doamna secretar de stat Elena Georgescu – Ministerul Finanțelor Publice.

Vă rog, doamna secretar de stat. Microfonul 9. ## **Doamna Ioana Andreea Lambru** _– secretarul general adjunct al Guvernului_ **:**

Proiectul de ordonanță de urgență are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative în scopul asigurării funcționării Guvernului în noua sa structură.

Guvernul susține adoptarea raportului în forma Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului.

Mulțumesc.

Doresc să fac precizarea... cu greșeala făcută de stafful tehnic: doamna secretar de stat Andreea Lambru, de la Secretariatul General al Guvernului.

Îl invit la microfon pe președintele Comisiei pentru administrație.

Microfonul 7.

Domnule senator Cârciumaru, vă rog. Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În ședința din 2.05.2017, membrii comisiei au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport suplimentar de admitere, cu amendamente admise și respinse, prezentate în anexele 1 și 2, care fac parte integrantă din raport.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul suplimentar de admitere, cu amendamente, și proiectul de lege.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dacă sunt colegi care doresc să intervină la dezbateri generale?

Nu sunt.

Declar închise dezbaterile generale, proiectul de lege urmând să meargă la votul final.

Stimați colegi,

Fiind ora 17.00, vă supun atenției dumneavoastră votul pentru proiectele de lege deja dezbătute, cele cu caracter organic.

Iar, ca procedură, după ce vom vota punctele deja dezbătute, vom continua cu dezbateri și vot asupra proiectelor de lege care au caracter organic.

Punctul 2, Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă și a Legii nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenții de învățământ superior (L62/10.04.2017).

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 3, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (L72/10.04.2017).

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 4 pe ordinea de zi, punctul 5 în varianta inițială, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2017 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative (L46/13.03.2017).

Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților.

Raportul suplimentar al comisiei este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

Listă!

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

S-a solicitat listă.

Rog stafful tehnic să prezinte grupurilor parlamentare solicitante lista.

S-a solicitat din nou listă.

Vă rog, stafful tehnic.

## A!

Având în vedere că nici raportul comisiei, nici proiectul de lege în varianta inițială nu au fost adoptate...

Va fi supus votului dumneavoastră într-o altă ședință de plen.

După cele două voturi în care nu s-a adoptat, voi supune votului dumneavoastră respingerea proiectului de lege.

##

Continuăm activitatea noastră cu punctul 6 de pe ordinea de zi – dezbatere și aprobare –, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 76/2016 privind înființarea, organizarea și funcționarea Direcției Generale de Protecție Internă a Ministerului Afacerilor Interne – proiect adoptat de Camera Deputaților (L50/20.03.2017).

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Declar deschise dezbaterile generale și invit reprezentantul Guvernului...

Vă rog.

Intervenție.

Domnul senator Șerban Nicolae. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

## Mulțumesc.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Această ordonanță a fost emisă într-o perioadă în care statutul Direcției de Informații și Protecție Internă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne a fost modificat. Așa cum se prezintă astăzi direcția de protecție informativă a Ministerului de Interne, activitatea de informații este subsumată scopului, ceea ce face ca această direcție să nu mai facă parte din ceea ce numim noi îndeobște servicii de informații.

De aceea, Grupul PSD vă solicită retrimiterea la comisii, pentru o săptămână, pentru a clarifica chestiuni legate de funcționarea acestei direcții și de stabilirea organelor de conducere. E vorba doar de o săptămână, pentru câteva chestiuni de natură tehnică.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Mulțumim pentru precizare.

## Nu?

Punctul 7 pe ordinea de zi...

Termen: două săptămâni.

Da?

Punctul 7 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea unor acte normative din domeniul apărării (L73/10.04.2017).

Vorbim din nou de o lege care face parte din categoria legilor organice.

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și invit, dacă inițiatorii sunt... Cine este?

Îl invit pe domnul ministrul Leș, în calitate de inițiator. Microfonul 9.

## Domnule președinte,

## Domnilor și doamnelor senatori,

La Summitul NATO de la Varșovia din iunie 2016 au fost luate o serie de măsuri menite să asigure o acțiune sinergică a aliaților pentru consolidarea posturii de descurajare și de apărare. Corespunzător intereselor naționale și în raport cu deciziile adoptate la summit, România a identificat o serie de responsabilități și acțiuni pentru implementarea acestora, astfel că țara noastră s-a angajat să contribuie în cadrul prezenței aliate înaintate la Tailored Forward Presence, pe segmentul sudic al flancului estic, prin crearea Brigăzii multinaționale pentru instruire și integrare în România, sub coordonarea Comandamentului multinațional de divizie, și să asigure participarea la prezența aliată consolidată înaintată în Enhanced Forward Presence, pe segmentul nordic al flancului estic, în cadrul Grupului de luptă condus de către Statele Unite ale Americii pe teritoriul Poloniei.

Propunerea legislativă vizează completarea art. 8 din Legea nr. 291/2007 privind intrarea, staționarea, desfășurarea de operațiuni sau tranzitul forțelor armate străine pe teritoriul României, pentru reglementarea aspectelor referitoare la subordonarea de către comandanții români a unor structuri multinaționale pe teritoriul național.

Având în vedere cele prezentate, vă adresez rugămintea să acordați votul dumneavoastră favorabil asupra demersului legislativ în cauză.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Îl invit pe reprezentantul Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului.

Vă rog, domnule secretar de stat Nasta. Microfonul 8.

## **Domnul Nicolae Nasta** – _secretar de stat_

_în Ministerul Apărării Naționale_ **:**

Susținem același punct de vedere.

Scurt și la obiect.

Îl invit, din partea Comisiei pentru apărare, pe domnul senator Nicu Fălcoi să prezinte punctul de vedere al Comisiei pentru apărare, să prezinte raportul, de fapt.

Vă rog. Microfonul 7. Aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 25.04.2017, în prezența reprezentanților Ministerului Apărării Naționale, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte prezentul raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională supune, spre dezbatere și aprobare, plenului Senatului prezentul raport de admitere, fără amendamente, precum și propunerea legislativă.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Vă rog, domnule senator Titus Corlățean. Microfonul 3.

am dat un aviz favorabil, plecând și de la oportunitate, plecând și de la condiționalitate.

Când m-am referit la condiționalitate, sub aspectul legislativ, m-am referit la faptul că, atunci când legea a fost inițial adoptată, în urmă cu un număr de ani, nu erau prevăzute astfel de situații, cum este cea de acum, potrivit căreia, într-un context geopolitic special, comandamentul pe teritoriul țării noastre poate fi acordat unor alte forțe armate din coaliția care ne asigură securitatea NATO.

Acest lucru este extrem de important, ținând cont de principiul general potrivit căruia pe teritoriul național forțele armate sunt conduse de către structurile naționale.

Față de cele prezentate și de avizul pozitiv pe care l-am dat, vă solicităm să susținem acest proiect legislativ.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, declar încheiate dezbaterile generale și

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege, stimați colegi,

Este vorba de o propunere legislativă necesară și oportună în egală măsură. Oportună și necesară pentru că, practic, transpune o serie de angajamente pe care România și le-a asumat, în contextul în care toți aliații din NATO și-au asumat aceste angajamente. Și, dacă doriți, este o complementaritate a acestor angajamente care înseamnă securitate comună și în care fiecare trebuie să fie contributor.

Pe de altă parte, este un proiect legislativ care exprimă un interes al României. Avem interesul să adoptăm acest proiect legislativ, inclusiv datorită capacității de a asuma conducerea unor operații și misiuni pe teritoriul României, dar, pe de altă parte, și cu privire la modul în care România este angajată în misiuni și operații în afara teritoriului României.

Deci nu pot decât să exprim o susținere foarte clară pentru adoptarea acestui proiect legislativ. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Dacă sunt și alte intervenții? Vă rog, domnule senator Cristian Dumitrescu. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Domnilor și doamnelor,

Comisia pentru politică externă a avut în avizare acest proiect de lege. Luând în dezbatere proiectul legislativ,

Cu 97 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, propunerea legislativă a fost adoptată.

Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării (L44/13.03.2017).

Proiectul a fost adoptat tacit de către Camera Deputaților. Senatul este Cameră decizională.

Caracterul legii... Este lege organică.

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta proiectul de lege.

Vă rog, domnule ministru Leș, aveți cuvântul. Microfonul 9.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Amendarea Legii nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale se impunea, în principal, din necesitatea alinierii la modificările cadrului normativ incident domeniului apărării, precum și din bunele practici utilizate la nivelul NATO și al Uniunii Europene.

Proiectul de lege redefinește responsabilitățile unor structuri centrale, pentru a exprima cu mai mare fidelitate competențele acestora, inclusiv prin introducerea de noi concepte aliniate la standardele NATO.

Prin proiectul propus, la nivelul Statului Major General, au fost aduse modificări care vizează, în principal: redenumirea Statului Major General, reglementarea mai clară a exercitării comenzii structurii de forțe a Armatei României, stabilirea unor atribuții pentru șeful Statului Major al Apărării, redefinirea structurii de forță și introducerea unei noi clasificări a forțelor armate, aliniate la standardele NATO.

Totodată, proiectul mai urmărește soluționarea unor probleme de natură socială, prin reglementarea posibilității utilizării bazelor sportive de către familiile personalului, cadrele militare în rezervă și retragere și membrii de familie ai acestora, precum și acordarea de sprijin asociațiilor și fundațiilor de utilitate publică cu reprezentare la nivel național care își desfășoară activitatea în domeniile de responsabilitate ale Ministerului Apărării Naționale, reglementarea posibilității ca sumele obținute din valorificarea unor imobile de natura terenurilor, amenajărilor de terenuri și a clădirilor excedentare care nu mai pot fi folosite potrivit destinației să fie utilizate de către minister pentru finanțarea achizițiilor pentru apărare.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule ministru.

Dau cuvântul, din partea Comisiei pentru apărare, microfonul 7, domnului senator Nicu Fălcoi. Vă rog, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor din ședința din data de 25 aprilie 2017, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au hotărât, cu unanimitate de voturi, întocmirea unui raport suplimentar de admitere a acestui proiect de lege, cu amendamente.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională supune, spre dezbatere și aprobare, plenului Senatului raportul suplimentar de admitere, cu amendamente, și Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Continuăm dezbaterile generale. Dacă sunt colegi care doresc să intervină? Vă rog, domnule senator. Microfonul central.

dumneavoastră, ca să operaționalizați această structură, veți avea nevoie de resurse. Or, eu tocmai asta vreau să subliniez în cadrul intervenției mele, și anume: nevoia de resurse destinate apărării. Pentru că, dacă dușmanul în războiul hibrid poate fi oriunde pe lumea asta, noi avem un pizmaș la est de România, la numai 210 mile marine de noi, de Constanța, care, în 2014, a anexat Crimeea și care știți foarte bine că s-a înarmat până în dinți. Vă aduc aminte că, la sfârșitul exercițiului „Caucaz 2016”, generalul Gherasimov spunea că Rusia stăpânește în întregime bazinul Mării Negre și este capabilă să lovească orice țintă din momentul în care se pune în mișcare din porturile de dislocare. Vă atrag atenția că includem aici și coastele Turciei, a doua armată din NATO.

Sigur, lucrurile sunt extrem de grave din punctul nostru de vedere, numai că ce facem noi?! Stăpâniți de complexul lui Arghezi, una spunem și alta „fumăm”. Am aflat acum două săptămâni că s-a renunțat la unele programe de înzestrare care erau într-o fază foarte avansată: a fost anulată licitația privind achiziția celor 36 de bombe antisubmarin, a fost anulată licitația privind modernizarea fregatelor „Regele Ferdinand” și „Regina Maria”.

Stimați colegi, ce s-a întâmplat cu aceste două nave fanion ale Marinei Militare este o rușine națională, domn’e!

În 2005 au fost achiziționate și echipate sumar, ca dovadă că ele nu au făcut decât misiuni de boarding; trebuiau să intre în 2008 în etapa de modernizare, iar noi suntem în 2017 și acest lucru nu s-a întâmplat. Vă atrag atenția că, din 2008 până în 2017, România s-a împrumutat cu peste 50 de miliarde de dolari și aceste două nave nu au putut fi modernizate ca să execute complet misiunile.

Despre Hotărârea Guvernului nr. 906 – prin care s-a... care s-a anulat, declarându-se, în opinia mea, forțat că a fost nelegală – privind achiziționarea corvetelor multirol nu mai vorbesc.

În schimb, s-a venit cu un memorandum în Guvern care ne propune opt programe de înzestrare, în valoare de 9,3 miliarde de euro, care sunt credite...

Domnule senator!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Sigur că am apreciat că Ministerul Apărării Naționale, prin această lege, își ajustează misiunile și structura organizatorică pentru a face față noilor provocări de securitate militară.

Nu am auzit, domnule ministru – și mie mi s-a părut foarte important –, că ați introdus în organigrama ministerului o structură de luptă împotriva războiului cibernetic, acest tip de război multiaxial, multivectorial, foarte perfid, care vedeți și dumneavoastră câte discuții suscită la nivel mondial. Numai că, de la vorbă la faptă, e o distanță mare, în sensul în care

...de angajament... Vă rog.

Domnule senator, am o rugăminte: dacă puteți să vă referiți la proiectul de lege, o dată, și, doi, observați și dumneavoastră că sala deja nu vă mai urmărește. Dacă puteți să scurtați... intervenția dumneavoastră.

Domnule președinte, vă mulțumesc că mi-ați dat cuvântul. Eu chiar am vrut să aduc în discuție o problemă de siguranță națională. Dacă dumneavoastră considerați că sala nu mă urmărește din motivul ăsta, pot să mă retrag. O să închei spunând așa: părerea mea este că lucrul ăsta se întâmplă – foarte scurt – pentru că nu se dorește executarea bugetului de 2% la apărare, ci numai 1,3%.

Domnule ministru,

Să știți că veți fi răspunzător dacă la sfârșitul acestui an nu veți executa bugetul la apărare! Și cu asta am încheiat: vă subliniez că „smart defense” sau „pooling” și „sharing” în variantă europeană înseamnă nu să cheltuim mai mult, ci să cheltuim mai bine. Noi vrem să cheltuim și mai mult, și mai bine!

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc pentru intervenție, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Viorel Salan, din partea Grupului PSD.

Vă rog, domnule senator. Microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

Pentru a reveni la o notă de optimism, doresc să salut inițiativa pe care a avut-o domnul ministru, astfel încât acest proiect de act normativ consider că este un act de normalitate, prin care se presupune o amendare, precum și, în același timp, o actualizare și o armonizare a cadrului normativ intern cu cel al NATO și al Uniunii Europene.

Poate că și cele mai recente evoluții în plan internațional, atât în plan politic, cât și în cel militar, demonstrează cât de necesară este adoptarea prezentului act normativ. Și mă refer, așa cum sublinia și domnul ministru, atât la actualizarea din punctul de vedere al atribuțiilor, cât și la drepturile ce i se cuvin personalului în activitate sau celui în rezervă, retragere și chiar veteranilor de război.

Doresc, pe această cale, să salut și activitatea desfășurată de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională în sensul de îmbunătățire a conținutului acestui proiect de act normativ și, poate, în primul rând, salutul vine din partea cadrelor în rezervă și în retragere și a veteranilor de război, care rămân tot mai puțini în continuare.

De aceea, eu vă propun să fiți de acord cu el. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Nicu Fălcoi. Microfonul central.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Atât eu, cât și Grupul parlamentar al USR vom vota pentru adoptarea acestui proiect de lege, dar țin să fac precizarea că, după părerea mea, care corespunde, de altfel, și cu recomandarea Consiliului Legislativ, ar fi fost mult mai

bine dacă Ministerul Apărării Naționale ar fi venit cu o lege complet nouă, mai ales în condițiile în care modificările aduse sunt foarte multe și foarte importante.

Cred, chiar dacă astăzi, ținând cont de faptul că înțeleg necesitatea adoptării cât mai rapide a acestei legi, vom vota „pentru”, cred că pe viitor ar trebui să încercăm o asanare legislativă, pentru că pentru un nespecialist în probleme juridice devine din ce în ce mai greu să te descurci în hățișul existent acum.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator. Îl invit la microfon pe domnul senator Titus Corlățean. Vă rog, domnule senator. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Cred că ar fi trebuit să încep de la punctul anterior, de la proiectul de lege anterior, prin a exprima aprecierea pentru faptul că ministrul apărării este prezent la lucrările acestei ședințe pentru a susține personal două inițiative legislative importante care intră în domeniul de competență al ministerului și încurajez, în general, miniștrii să fie prezenți – nu suntem absurzi, dar la proiectele legislative importante să fie prezenți – în plenul Senatului, pentru susținerea acestor inițiative.

Al doilea comentariu, strict pe obiectul, domeniul de reglementare propus de acest proiect de lege. Conceptele strategice și operaționalizarea lor în viața reală, prin misiuni, prin operații pe teatrele de luptă, au cunoscut transformări, modificări, adaptări în ultimii ani, atât la nivelul Alianței Nord-Atlantice, cât și la nivelul Uniunii Europene, și acest lucru reprezintă o necesitate. Ca să dau un scurt exemplu, în 2013, la nivelul NATO nu exista conceptul relevanței strategice a bazinului Mării Negre. Nu exista! Și putem să o spunem astăzi public. A fost, printre altele, grație unui efort foarte, foarte consistent și poate mai discret al autorităților guvernamentale române, alături de al altor țări din Europa Centrală și de Est, prin care, în dialogul cu Alianța și în special cu SACEUR, cu generalul Breedlove, la acel moment, s-a reușit conștientizarea atât a dimensiunii aripii militare a NATO, cât și a conducerii politice cu privire la semnificația strategică a bazinului Mării Negre și la consecințele prezenței tot mai sofisticate și agresive a Federației Ruse în această zonă.

Conceptele au evoluat și, în mod necesar, și noi suntem obligați să aducem la zi reglementarea legislativă și așezarea instituțională, pentru a pune în practică modificările adoptate la nivelul Alianței, la nivelul Uniunii Europene și, din acest punct de vedere, închei susținerea acestui proiect de lege, pentru că el reprezintă cu adevărat o necesitate.

Pe de altă parte, și cu asta închei, pentru că au fost intervenții anterioare care excedează domeniului de reglementare – se referă la achizițiile militare –, vă asigur, stimați colegi, că s-ar putea spune foarte multe lucruri (și nu într-un sens pozitiv) cu privire la modul în care s-au mișcat... aceste... acest „dosar”, dacă doriți, al înzestrării militare în România ultimilor 15–20 de ani. Dar – și aici domnul ministru știe foarte bine și salut contribuția sa pozitivă – Parlamentul României a făcut un lucru important. Anul trecut, Senatul, Cameră decizională, cred că în luna octombrie, în ultima sa ședință din fosta legislatură, a adoptat prima lege, singura lege, privind industria de apărare a României în cei 26 de ani. Știu care sunt inițiatorii și, în mod firesc, am salutat adoptarea acestei legi, care dă o gură de aer industriei noastre de apărare a României. Astfel încât, dacă vorbim de achiziții militare, da, sunt importante, în special în ceea ce privește achiziția de înalt nivel tehnologic, acolo unde noi suntem mai prost plasați, dar în egală măsură va trebui – și aici și Ministerul Apărării, și Ministerul Economiei știu foarte bine, și actualul Guvern – să ne uităm mai cu atenție, să susținem industria de apărare a României...

Domnule senator!

...mai ales că avem acum o lege...

Domnule senator!

...pentru a putea finaliza...

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă rog să vă pregătiți să încheiați.

Punctul 9 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind instituirea zilei de 10 octombrie – Ziua națională a produselor agroalimentare românești (L69/10.04.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul inițiatorului... Dacă sunt prezenți. Doamna senator Doina Silistru.

Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Prin această inițiativă legislativă, practic, noi dorim, inițiatorii, promovarea produselor agroalimentare românești și am propus instituirea zilei de 10 octombrie ca zi națională a produselor agroalimentare românești, care va avea un efect pozitiv asupra încurajării consumului de produse agroalimentare autohtone și produse tradiționale.

Prin acest act normativ, practic, noi dăm posibilitatea autorităților publice locale să poată să se implice în aceste... în organizarea acestor manifestări prin care, practic, ei să-și promoveze toți producătorii din mediul rural. Și cred că, practic, neimpunând acest lucru, dându-le numai posibilitatea de a se implica, nu afectează cu niciun... nicio măsură a Guvernului în ceea ce privește cheltuielile bugetare.

Mulțumesc.

Și vă rog, colegi, să susțineți această inițiativă legislativă.

...înzestrarea.

Așa că nu putem decât să susținem adoptarea acestei legi.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc și eu, doamna senator.

Îl invit la microfon pe reprezentantul Guvernului, pentru a prezenta un punct de vedere. Este vorba despre domnul secretar de stat Sorin Roșu-Mareș, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Vă rog.

Microfonul 10.

Vă mulțumesc.

Cu precizarea că și dumneavoastră v-ați referit și la alte subiecte care nu erau pe ordinea de zi.

Dacă mai sunt și alte dezbateri, alți colegi care doresc să ia cuvântul?

Nu.

Atunci, încheiem aici dezbaterile generale și mergem la vot.

Repet, proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților. Există un raport suplimentar al comisiei, de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale susține adoptarea unei astfel de inițiative și datorită efectelor pozitive pe care le are adoptarea unui astfel de act, și datorită încurajării consumului de produse agroalimentare românești. Vă mulțumesc.

Mulțumim și noi pentru punctul de vedere prezentat. Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, pentru prezentarea raportului. Vă rog, doamna senator Silistru. Microfonul 7.

Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru agricultură a fost sesizată pentru a întocmi un raport asupra acestei propuneri legislative, propunere care are obiect de reglementare instituirea zilei de 10 octombrie ca zi națională a produselor agroalimentare românești.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil, cu observații și propuneri.

Guvernul susține propunerea legislativă.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului a depus un aviz favorabil, cu un amendament.

Iar Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală vă supune, spre dezbatere și adoptare, un raport de admitere, cu amendamente admise, amendamente care se regăsesc în anexa la raport.

Vă supunem, spre dezbatere și adoptare, acest raport și propunerea legislativă.

Legea face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul, prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumim, doamna senator. Dacă sunt intervenții din partea colegilor?

## **Domnul Ion Marcel Vela**

**:**

Nu sunt.

Vă urez succes!

## PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

Bună seara!

Stimate colege, Stimați colegi, Începem sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri, conform programului aprobat de plen.

O invit la microfon, la începutul acestei sesiuni, pe doamna senator Liliana Sbîrnea, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Astăzi am o interpelare adresată domnului Tudorel Toader, ministrul justiției, și domnului Teodor Viorel Meleșcanu, ministrul afacerilor externe.

Stimate domnule ministru,

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Nu.

Atunci, declar închise dezbaterile generale și

Mai am o rugăminte, stimați colegi. Având în vedere că am încheiat un pic mai devreme, v-aș solicita să fiți de acord cu o pauză de 10 minute, după care să înceapă sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri, motiv pentru care avem nevoie de votul dumneavoastră privind modificarea programului.

În condițiile în care dinamica stării civile a cetățenilor români aflați la muncă în străinătate poate cunoaște modificări substanțiale pe parcursul anilor, consider că se impune și o modificare corespunzătoare a legislației care prevede recunoașterea deciziilor străine în România și înscrierea directă a acestora în registrele de stare civilă române.

În speță, mă refer la procedura greoaie a recunoașterii deciziilor de divorț străine prin hotărârea de exequatur pentru țările extracomunitare în care muncește o bună parte a cetățenilor români.

De multe ori, cetățenii români din străinătate află că, deși dețin o sentință definitivă și irevocabilă a statului de reședință, trebuie să-și „rejudece” divorțul și în România sau să treacă printr-un „miniproces” de recunoaștere pentru a obține o decizie a statului român și, din acest motiv, se văd obligați să angajeze avocați pentru sume impresionante, nereușind uneori nici prin această metodă să finalizeze procesul.

Mai mult decât atât, întârzierea recunoașterii acestor sentințe definitive și irevocabile străine poate conduce în prezent și la încălcarea drepturilor copiilor români născuți în străinătate, care nu pot obține în timp util înscrierea certificatului de naștere străin în registrele de stare civilă române și un document de călătorie românesc.

Mă întreb și vă întreb, domnule ministru, de ce nu există o colaborare eficientă între instituțiile statului și de ce nu se comunică sentințele respective, în cazul în care sunt obținute, de către judecătorii sau tribunalele românești direct la starea civilă competentă, scutind astfel petentul de drumuri și cheltuieli inutile.

În al doilea rând, vă întreb dacă se întrevede „decuplarea” stării civile a părinților de recunoașterea dreptului de a fi înregistrat ca cetățean român al copilului născut dintr-o familie aflată într-o situație precum cea semnalată.

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

Cu aleasă considerație, senator Liliana Sbîrnea, Circumscripția electorală nr. 10 Buzău. Mulțumesc frumos.

Mulțumim doamnei senator Liliana Sbîrnea, din partea Grupului parlamentar al PSD.

O invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PNL, pe doamna Eleonora Carmen Hărău, care are atât o întrebare, cât și o interpelare.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea se adresează ministrului muncii și justiției sociale, doamnei Lia Olguța Vasilescu.

Stimată doamnă ministru,

Ministerul Finanțelor Publice a prezentat mai multe dintre măsurile pe care are în vedere să le implementeze de la 1 ianuarie 2018, odată cu noile modificări aduse Codului fiscal prin așa-numitul Cod economic. Printre aceste propuneri se află și transferul contribuțiilor de asigurări sociale și asigurări sociale de sănătate exclusiv în sarcina angajatului. Deocamdată nu comentez nici oportunitatea, nici eficiența acestei măsuri, însă nu pot să nu remarc faptul că această propunere, dacă se va concretiza, va însemna o reducere semnificativă a salariului net al angajaților din mediul privat. Mai mult, în condițiile în care, prin programul de guvernare în baza căruia a fost învestit, Guvernul din care și dumneavoastră faceți parte își propune ca obiectiv majorarea salariului minim brut în plată până la valoarea de 1.750 de lei din anul 2020, coroborând cele două date, data implementării transferului sarcinii contribuțiilor cu data majorării salariului brut în plată, rezultă clar o diminuare a valorii nete a salariilor minime. Știți foarte bine că, exceptând salariul minim brut în plată, nivelul salarial în mediul privat se stabilește pe principiile productivității și în baza negocierii salariale, ceea ce înseamnă că o modificare a politicii fiscale nu va determina automat creșteri salariale care să acopere sarcina fiscală a angajatului.

Față de situația descrisă, vă rog, doamna ministru, să aduceți următoarele precizări:

1. Forma Legii salarizării în sistemul public (susținută de coaliția PSD-ALDE și depusă în Parlament în 24 aprilie 2017)

a fost elaborată ținând cont de transferul contribuțiilor la angajat, adică de creșterea poverii fiscale a angajatului, suplimentar, cu circa 20%?

2. Care este valoarea salariului minim brut în plată pe care o propuneți începând cu ianuarie 2018?

3. Și, nu în ultimul rând, în condițiile în care Guvernul nu poate interveni în negocierile dintre angajat și angajator în mediul privat, ce măsuri veți promova în sensul în care transferul în integralitate a contribuțiilor în sarcina angajatului să nu reprezinte o diminuare corespunzătoare a salariului net?

Vă rog.

Vă mulțumesc.

Stimate domnule ministru,

Guvernul României a eliminat, prin decizia președintelui ANAF, începând cu februarie 2017, unul dintre formularele care au generat o puternică nemulțumire în rândul agenților economici – formularul 088. Chiar dacă acest formular nu mai reprezintă o obligație a agenților economici, problemele privind refuzul înregistrării în scopuri de TVA, precum și criteriile în baza cărora agentului economic i se poate retrage acest drept – așadar, calea spre abuzul autorităților – se mențin.

Ordinul președintelui ANAF nr. 210/2017 a rezolvat doar o parte a problemei, adică anularea obligativității completării formularului 088, dar lipsa de transparență a criteriilor care pot conduce la anularea codului TVA persistă. După cum foarte bine știți, atât legislația comunitară, cât și mai multe decizii ale Curții de Justiție a Uniunii Europene prevăd în mod clar că nu se poate refuza dreptul agentului economic de a se înregistra ca plătitor de TVA, iar criteriile de risc fiscal în baza cărora se anulează acest drept trebuie să fie transparente, previzibile și cunoscute de toate persoanele impozabile.

Considerând că anularea formularului 088 nu a rezolvat în niciun fel nemulțumirile agenților economici și nici, mai ales, problema conformării acestora în situația în care încalcă niște criterii precise, transparente, cunoscute, vă rog, domnule ministru, să precizați când intenționați să ajustați prevederile Codului fiscal în acest sens, dar mai ales când veți dispune ANAF să facă publice toate criteriile în baza cărora se poate dispune anularea codului TVA.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris, conform Regulamentului Senatului.

Senator PNL, Eleonora Carmen Hărău.

Mulțumim doamnei senator Carmen Eleonora Hărău, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al USR, pe domnul Dan Lungu.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori colegi,

Am o întrebare adresată domnului Mircea Titus Dobre, ministrul turismului, de către subsemnatul, Dan Lungu, senator, Circumscripția nr. 24 Iași, Grupul parlamentar al USR.

Obiectul întrebării: „Stadiul elaborării «Strategiei naționale de dezvoltare și promovare a turismului» și viziunea asupra turismului cultural”.

Stimate domnule ministru,

În Programul de guvernare 2017—2020, un obiectiv asumat pentru dezvoltarea turismului în România îl constituie elaborarea unei strategii naționale de dezvoltare și promovare a turismului.

Solicitarea noastră se referă la stadiul elaborării acestei strategii, precum și la descrierea viziunii ministerului pe care îl conduceți asupra turismului cultural și a locului pe care acesta îl va ocupa în viitoarea strategie.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Senator Dan Lungu, Circumscripția nr. 24 Iași

Și mai cer permisiunea pentru o interpelare.

Vă rog.

Adresată tot domnului ministru Mircea Titus Dobre, ministrul turismului, de către subsemnatul, Dan Lungu, Circumscripția nr. 24 Iași, Grupul parlamentar al USR.

Obiectul interpelării: „Iașiul în Masterplanul investițiilor în infrastructura de turism”.

## Stimate domnule ministru,

Masterplanul investițiilor în infrastructura de turism reprezintă un element important al Programului de guvernare 2017–2020 și un obiectiv asumat pentru dezvoltarea turismului în România. Cu diferite ocazii, a fost înaintată data de 1 iulie 2017 ca termen-limită pentru lansarea sa. Cu toate acestea, după știința noastră, nu au fost demarate, deocamdată, dezbateri profesionale focalizate și nicio consultare publică.

În acest context, interesul nostru se îndreaptă spre stadiul în care se află Masterplanul investițiilor în infrastructura de turism. De asemenea, dacă există un document în faza intermediară, ne interesează cu ce este prins Iașiul sub aspectul valorificării numeroaselor obiective turistice ale acestui județ.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Senator Dan Lungu, Circumscripția nr. 24 Iași Mulțumesc.

Îi mulțumim domnului senator Dan Lungu, din partea Grupului parlamentar al USR.

Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al UDMR, pe domnul Derzsi Ákos.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Este vorba de o interpelare.

Domnului Alexandru Răzvan Cuc, ministrul transporturilor. Obiectul interpelării este: „Strategia sau, mai bine zis, lipsa strategiei pentru haltele și gările mici ale CFR”.

Domnule ministru,

Încă din anul 2008 au fost semnalate unele aspecte privind starea necorespunzătoare a unor clădiri din haltele și gările mici ale CFR pe ruta Huedin–Oradea, în special cele aflate pe teritoriul județului Bihor.

În răspunsul formulat de către Compania Națională de Căi Ferate – Direcția patrimoniu – Serviciul de întreținere, s-a specificat faptul că, pentru imobilele care nu mai prezintă utilitate, se vor demara procedurile legale de aprobare a scoaterii din funcțiune și casare, iar ulterior se vor contracta lucrări de demolare a acestora și igienizare a zonei.

Multe astfel de stații CFR din județul Bihor nu mai există, în aceste stații nefiind nici măcar puncte de vânzare a biletelor; și-au pierdut statutul de gări sau halte și, în prezent, figurează doar ca imobile din patrimoniu.

Suntem în anul 2017 și un rezultat direct al politicilor de reformare și privatizare din sectorul feroviar este starea în care au ajuns aceste clădiri. Faptele arată că Ministerul Transporturilor, pentru aceste imobile, nu are nici strategie și nici soluții.

## Domnule ministru,

Vă solicit să-mi comunicați planurile pe care ministerul coordonat de dumneavoastră le are în privința remedierii situației prezentate.

Solicit răspuns în scris. Mulțumesc.

Îi mulțumim domnului senator Derzsi Ákos, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

O invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PMP, pe doamna Severica Rodica Covaciu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea se adresează doamnei Carmen Daniela Dan, ministrul afacerilor interne.

## Stimată doamnă ministru,

Având în vedere recenta decizie a Curții Europene a Drepturilor Omului prin care aceasta a luat act de condițiile de detenție din România, condiții ce contravin Convenției Europene pentru Drepturile Omului și arată o disfuncționalitate structurală menită a duce la adoptarea de măsuri generale de către stat, vă pun în vedere faptul că, printre unitățile reclamate, s-a aflat și Arestul Poliției din Baia Mare, unul și același cu Arestul Inspectoratului de Poliție al Județului Maramureș.

Ca reprezentant în Senatul României al celor aproape 500.000 de maramureșeni, vă solicit să-mi comunicați următoarele:

– care este situația actuală a Arestului IPJ Maramureș în ceea ce privește condițiile de detenție, prin prezentarea sa sub forma unui raport scris;

– care sunt condițiile reclamate la CEDO de cei în cauză în ceea ce privește Arestul IPJ Maramureș;

– data la care s-a efectuat ultimul control al Ministerului de Interne la Arestul Poliției Maramureș și ce prevede raportul întocmit cu privire la respectiva inspecție;

– ce măsuri concrete veți adopta pentru aducerea Arestului Poliției Baia Mare la standardele cerute de CEDO. Solicit răspuns în scris.

Senator Severica Covaciu, Grupul parlamentar al PMP, județul Maramureș.

Domnule președinte,

Vă cer permisiunea pentru a continua cu interpelarea.

Vă rog.

Mulțumesc.

Interpelarea mea este adresată domnului Sorin Mihai Grindeanu, prim-ministrul României.

## Stimate domnule prim-ministru,

În luna februarie a acestui an, în județul Maramureș, zeci de localități au fost afectate de inundațiile produse ca urmare a creșterii debitului de pe mai multe cursuri de apă. Au fost inundate terenuri agricole, s-au produs alunecări de teren și surpări de maluri, au fost distruse poduri și gospodării.

În doar trei zile, în perioada 3–5 februarie, s-au produs pagube evaluate la peste 2,2 milioane de lei în cele 21 de localități afectate. Situația s-a repetat în perioada 22–28 februarie, când alte trei unități administrativ-teritoriale au fost lovite de inundații.

Cu privire la situația exactă a pagubelor, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Maramureș a întocmit un raport care privește fiecare localitate în parte. Ulterior, a fost elaborat și un proiect de hotărâre de guvern referitor la alocarea de resurse bugetare pentru acoperirea daunelor.

Azi, la peste două luni de la producerea calamităților, Guvernul pe care-l conduceți nu a virat banii în conturile administrațiilor din Maramureș.

Având în vedere situația de urgență pe care v-am prezentat-o, consider că se impune acordarea, de îndată, a resurselor financiare localităților în cauză.

De asemenea, vă pun în vedere că Guvernul României are datoria de a aloca încă sume de bani pentru acoperirea unor pagube rezultate în 2015, de care, sunt convinsă, Executivul nu a uitat!

În concluzie, doresc să-mi comunicați următoarele:

– care este data la care primăriile din Maramureș vor primi banii necesari pentru înlăturarea efectelor inundațiilor din februarie 2017;

– care este data la care primăriile din Maramureș vor primi în totalitate banii pentru înlăturarea efectelor inundațiilor produse în 2015.

Vă mulțumesc.

Senator Severica Covaciu, Grupul parlamentar al PMP.

Îi mulțumim doamnei senator Severica Rodica Covaciu, din partea Grupului parlamentar al PMP.

O invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PSD, cu două întrebări, pe doamna Elena Doina Federovici.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prima întrebare din această seară este adresată domnului ministru Pavel Năstase, ministrul educației naționale.

Obiectul întrebării: „Situația derulării Programului național privind construcția de școli și grădinițe, finanțat de Banca Mondială”.

## Stimate domnule ministru,

În contextul transformărilor care au caracterizat societatea românească în ultimul deceniu și jumătate, reforma sistemului educațional ocupă un loc aparte: prin dinamică și cuprindere, ea a devansat majoritatea reformelor sectoriale, beneficiind de o importantă mobilizare de resurse umane și financiare în interior, iar pe plan extern de surse obținute prin proiecte ale Băncii Mondiale și programe PHARE.

Până anul trecut, la nivelul întregii țări, s-a desfășurat, prin intermediul Unității de management al proiectelor pentru modernizarea rețelei școlare și universitare, Programul național pentru construcția de școli și grădinițe cu finanțare de la Banca Mondială. Programul a avut rezultate mai mult decât îmbucurătoare pe plan național, construindu-se școli și grădinițe la standarde europene.

În acest context, vă întreb, domnule ministru, dacă acest program are continuitate și în perioada următoare și, de asemenea, dacă da, care sunt investițiile noi care vor fi prioritizate și finanțate pentru județul Botoșani.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită considerație, senator PSD, Doina Elena Federovici.

Cea de-a doua întrebare este adresată domnului Florian Dorel Bodog, ministrul sănătății.

Obiectul întrebării: „Dotarea cu aparatură medicală a Spitalului Județean de Urgență «Mavromati» Botoșani”. Stimate domnule ministru,

Unitatea sanitară Spitalul Județean de Urgență „Mavromati” Botoșani provine din comasarea a cinci foste spitale, comasare realizată în martie 2012, în urma căreia a rezultat cel mai mare spital județean de urgență, cu 1.538 de paturi și 2.089 de angajați. Spitalul deservește 80% din populația județului Botoșani și asigură circa 90% din cazurile de urgență din județ. Aparatura și echipamentele medicale existente în momentul de față în cadrul Spitalului Județean de Urgență „Mavromati” Botoșani sunt uzate fizic și moral, aș putea spune, și sunt total insuficiente pentru desfășurarea în condiții optime a actului medical. De asemenea, întreținerea și reparațiile frecvente care se impun a fi efectuate generează costuri mari și cheltuieli suplimentare lunare, care afectează desfășurarea activității curente a spitalului.

Îi mulțumim doamnei senator Doina Elena Federovici, de la Grupul parlamentar al PSD.

Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PNL, pe domnul Eugen Țapu-Nazare.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelare adresată domnului Sorin Mihai Grindeanu, prim-ministrul României.

Obiectul interpelării: „Reglementare privind administrarea unui sector de drum”.

## Domnule prim-ministru,

În municipiul Piatra-Neamț există un sector de drum care creează dificultăți majore participanților la trafic: DN15, kilometrul 308 + 860 – kilometrul 309 + 350 (prelungirea străzii Petru Movilă), care se află într-o situație precară, existând riscul producerii unor accidente rutiere.

Această porțiune de drum de câteva sute de metri are o situație juridică care nu permite intervenția pentru reparație, rezolvarea acestei probleme putându-se face printr-o

hotărâre de guvern prin care acest traseu de drum național să fie dat în administrare Ministerului Transporturilor, pentru a fi întreținut și reparat de către unitatea subordonată, CNADNR.

Pe lângă problemele de natură rutieră, starea precară a acestui drum afectează economia locală și poate avea efect negativ asupra turismului din zonă. Primăria Municipiului Piatra-Neamț dorește să se poată asfalta această porțiune de drum, drept care v-a și trimis o adresă în acest sens.

Așadar, vă solicit urgentarea emiterii actului normativ care să reglementeze administrarea drumului menționat și să ducă la rezolvarea acestei probleme.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Cu considerație, senator PNL de Neamț, Eugen Țapu-Nazare.

Îi mulțumim domnului senator Eugen Țapu-Nazare, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe domnul senator Vasilică Toma.

## **Domnul Vasilică Toma:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Interpelarea mea, prima interpelare din seara aceasta, este adresată domnului prim-ministru Sorin Grindeanu.

Obiectul interpelării constă în: „Identificarea unor soluții pentru evitarea falimentului SC Fortus – SA Iași și plata salariilor restante”.

Stimate domnule prim-ministru,

În calitate de senator ales al județului Iași, vă supun atenției situația dramatică, potențial declanșatoare de mari conflicte sociale, a fostului Combinat de Utilaj Greu (CUG Iași), actualmente SC Fortus – SA Iași, societate aflată în reorganizare, conform unui plan de reorganizare judiciară.

Din anul 2013, conform unei hotărâri a instanței, statul a redevenit acționar majoritar, prin AVAS, actuala Autoritate pentru Administrarea Activelor Statului, în proporție de aproximativ 80%. Rămânea ca, din acel moment, reprezentanții statului să se și manifeste în mod profesionist și responsabil în administrarea și valorificarea potențialului acestei societăți. Cu siguranță cunoașteți că, din păcate, până în prezent, așa ceva nu s-a întâmplat. Dimpotrivă, fiind ținta unor multiple grupuri de interese contrare salariaților acestei societăți și contrare economiei ieșene, în general, și în lipsa implicării autorităților de la cel mai înalt nivel ale statului român, activele acestei societăți, din care exemplificăm: utilaje, suprafețe uriașe de terenuri (însumând circa 100 de hectare de intravilan), clădiri etcetera, sunt fie devalorizate în vederea unei valorificări ulterioare sub potențial, fie, așa cum acuză salariații, „subtilizate” sau „aruncate” la fier vechi.

În anul 2017, în urma valorificării Pavilionului Administrativ al SC Fortus – SA Iași, s-au încasat aproximativ 3 milioane de euro. Potrivit Procesului-verbal nr. 4.879/8 martie 2017, încheiat la sediul administratorului judiciar cu ocazia ședinței adunării creditorilor debitoarei Fortus – SA, din această sumă urmau să fie plătiți și salariații în perioada 1 martie 2017 – 31 martie 2017, prin aplicarea art. 53 din Legea nr. 53/2003.

Pentru a arăta cum se poate declanșa acest uriaș butoi cu pulbere al tensiunii acumulate în ani de greșeli administrative, manageriale și nedreptăți, sutele de salariați rămași pe baricade acuză că, atâta timp cât au păzit ei activele societății (și nu au fost încă plătiți), nu au dispărut active, așa cum se întâmplă acum sub ochii „vigilenți”

ai unei firme de pază, care, deși nu pare să facă față sarcinilor asumate prin contract, este totuși plătită la zi.

Vă rog să consemnați că acest exemplu este o mică parte a aisbergului ce a afectat și lovește în continuare economia ieșeană: mii de șomeri (în anul 1989 acest combinat avea 19.000 de angajați), salarii restante neplătite de milioane de euro, active de sute de milioane de euro aruncate pe apa sâmbetei cu un singur scop – „satisfacerea” unor interese economice obscure.

Având în vedere că deși în ultimii ani s-au primit asigurări că se lucrează intens la descoperirea celor vinovați de situația dezastruoasă în care se află SC Fortus – SA Iași..., cred că a venit momentul unei implicări ample și hotărâte a dumneavoastră, domnule prim-ministru, în primul rând, în identificarea soluțiilor pentru viitor. Interesant este faptul că numai pentru perioada în care de implementarea planului de reorganizare s-a ocupat o societate de profil din Iași am putut nota o oarecare evoluție pozitivă, dătătoare de speranțe. Din păcate, aceasta pare să fi renunțat tocmai din cauza imenselor presiuni, mai mult sau mai puțin ortodoxe, ale unor grupuri de interese.

Din multiplele discuții și întâlniri cu factori de răspundere, a reieșit și ideea constituirii unei comisii interministeriale de analiză și acțiune care să asigure implementarea corectă a planului de reorganizare.

În acest sens, vă rog să aveți în vedere introducerea pe ordinea de zi a ședinței Guvernului situația SC Fortus – SA Iași, pentru a lua măsurile necesare și, de asemenea, să-mi transmiteți următoarele:

1. Care sunt soluțiile pe care le-ați identificat pentru evitarea falimentului SC Fortus – SA Iași?

2. Ce se va întâmpla cu această societate după împlinirea perioadei de implementare a planului de reorganizare?

3. Care sunt motivele legale din cauza cărora actualii salariați ai SC Fortus – SA Iași nu au fost încă plătiți, conform Codului muncii și planului de reorganizare, potrivit muncii prestate și pontajului depus la ITM?

4. Când și cum vor fi plătiți acești salariați?

5. Care sunt sumele din taxe și impozite pe care le-ați previzionat ca venituri la bugetul statului în anul 2017 de pe urma activității acestei societăți?

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

Mulțumim domnului senator Vasile Toma, din partea Grupului parlamentar al PSD.

În cele ce urmează voi prezenta și eu o interpelare.

Interpelarea este adresată Ministerului Afacerilor Interne, doamnei ministru Carmen Dan.

## Stimată doamnă ministru Carmen Dan,

Vă semnalez prin această interpelare un caz extrem de grav, petrecut în continuarea incidentului care a avut loc pe data de 28 martie 2017 în localitatea Certeju de Sus din județul Hunedoara, pe care l-am detaliat și într-o interpelare adresată în urmă cu o lună prim-ministrului. La data menționată, un grup de activiști de mediu din cadrul rețelei Mining Watch România au fost blocați și amenințați pe un drum public de către angajați ai companiei miniere Deva Gold, sub pretextul că s-ar afla pe un drum privat. O înregistrare video cu sute de mii de vizualizări pe rețelele sociale este dovadă a acestui moment.

După cum am arătat și în interpelarea adresată premierului, chiar și dacă s-ar fi aflat pe un drum privat, acest lucru nu ar fi justificat sechestrarea și amenințarea activiștilor, angajații companiei putând apela la poliție și justiție pentru o eventuală tulburare de posesie.

În așteptarea unui răspuns din partea premierului, mă adresez dumneavoastră cu informații suplimentare, apărute ulterior primei interpelări.

În timpul incidentului, activiștii, care au fost blocați și amenințați, au apelat 112. Conform acestora, agenții de la Postul de Poliție din Certeju de Sus ajunși la fața locului au manifestat pe tot parcursul dialogului o atitudine părtinitoare față de oamenii de la Deva Gold. Agenții le-au spus activiștilor că, din cunoștințele lor, drumul respectiv este privat (deși există hărți făcute chiar de Deva Gold care arată că drumul este DC 24A, drum comunal), nu au legitimat toate persoanele reprezentante ale Deva Gold, deși de cealaltă parte toți activiștii au fost legitimați, nu au identificat persoana care a smuls telefonul unui activist, ci au așteptat minute bune ca acea persoană să părăsească locul incidentului. Întrucât activiștii au cerut să depună o plângere penală pentru faptul că le-a fost blocat accesul pe acel drum public și față de amenințările și agresiunile la care au fost supuși, agenții de poliție i-au invitat pe aceștia la secție, pentru declarații. Ce este cu adevărat revoltător este faptul că, pe data de 20 aprilie 2017, activistului de la Mining Watch care a apelat 112 i-a fost remis un proces-verbal de contravenție, prin care era înștiințat de faptul că a fost amendat cu suma de 1.000 de lei pentru apelarea abuzivă a serviciului de urgență.

În încheiere, dau citire listei de senatori și senatoare care au mai depus interpelări și întrebări.

Interpelări:

– din partea Grupului parlamentar al PSD: Viorel Mihai Fifor, Doina Silistru și Victorel Lupu;

– din partea Grupului parlamentar al PNL: Iancu Caracota, Ioan Cristina, Marius Nicoară, Cornel Popa, Romulus Bulacu;

– din partea USR: Florina Presadă și Silvia Monica Dinică. Iar întrebări:

– din partea Grupului parlamentar al PSD: Lucian Trufin și Doina Silistru și Miron Alexandru Smarandache și Cristian Dan Marciu Ovidiu;

– din partea Grupului PNL: Dumitru Toma Cătălin, Marius Nicoară, Siminica Mirea, George Cătălin Stângă, Iancu Caracota, Costel Șoptică și Romulus Bulacu;

– din partea Grupului parlamentar al USR: Nicu Fălcoi;

– din partea Grupului parlamentar al ALDE: Scarlat Iriza. Aceasta a fost sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri de astăzi, 2 mai 2017, pe care o declar închisă. O seară bună!

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|944848]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 71/9.V.2017 conține 24 de pagini.**

Prețul: 60,00 lei