Stenogramă plen

Bună dimineața! Stimați colegi,

Declar deschisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 20 iunie 2018.

Ședința Senatului este condusă de subsemnatul, senator Nicu Fălcoi, în calitate de vicepreședinte al Senatului, asistat de cei doi secretari: doamna senator Emilia Arcan – PSD și domnul senator Mario Ovidiu Oprea – PNL.

Dau cuvântul doamnei senator Doina Elena Federovici.

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege și stimați colegi,

Titlul declarației politice de astăzi l-am intitulat sugestiv „Propunerea pe care au promovat-o pentru tăierea salariului minim cei din PNL ar arunca România în criză”.

Doamnelor și domnilor,

Liberalii lui Orban reînvie tăierile de salarii din vremea lui Boc și Băsescu. Propun, în programul lor economic, reducerea salariului minim și eliminarea ajutoarelor sociale. Vor astfel să anuleze una dintre măsurile esențiale pentru bunăstarea românilor și creșterea economică realizată de PSD: creșterea susținută a salariului minim.

PSD și-a asumat și a transformat în realitate creșterea accelerată a salariului minim ca obiectiv prioritar care să îmbunătățească traiul celor cu venituri mici și să determine creșterea puterii de cumpărare. În consecință, de la începutul anului 2017, când PSD a preluat guvernarea, salariul minim a crescut în trei etape și a ajuns astăzi la 1.900 de lei brut. Această politică și-a dovedit beneficiile inclusiv în privința creșterii economice, care a atins un nivel ridicat la finalul anului trecut, de 6,9%.

În pofida acestor evidențe, PNL, condus de Orban, în opoziția oarbă, fanatică față de PSD, nu ezită să reînvie politicile de tăieri de salarii și ajutoare sociale. În programul economic pe care liberalii se chinuie să-l încropească acum se propune tăierea de la 1.900 la 1.000 de lei a salariului minim și eliminarea ajutoarelor sociale de câte 300 de lei pe lună, pe care le primesc familiile în nevoie.

Această abordare cinică este profund nocivă. Este chiar mai nocivă decât tăierea cu 25% a salariilor în 2010,

în regimul Boc–Băsescu, și majorarea peste noapte a TVA-ului de la 19% la 24%. O astfel de măsură ar submina consistent creșterea economiei pe termen lung, ar afecta grav obiectivul de reducere a decalajelor față de media europeană, ar compromite aderarea la euro și, nu în ultimul rând, o asemenea decizie ar contribui semnificativ la declanșarea unei crize economice în trei-patru ani, conform analizelor realizate de specialiștii din domeniul finanțelor publice.

Vă mulțumesc.

Senator PSD de Botoșani, Doina Elena Federovici.

Mulțumesc și eu, doamna senator.

Are cuvântul domnul senator Gheorghe Baciu.

Bună dimineața, dragi colegi!

Bună dimineața, onorat prezidiu!

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Bunul-plac constituțional”.

Stimați colegi,

Ca și cum nu mai este nimic important de făcut în țara asta, pe agenda ultimelor săptămâni a tuturor instituțiilor de decizie din România – Președinție, Parlament, Guvern – stă ambiția fiecăruia de a-și impune punctul de vedere în privința modului de aplicare a deciziei Curții Constituționale referitoare la demiterea procurorului-șef anticorupție. Opinia publică este divizată, mai cu seamă după demonstrația de forță de săptămâna trecută, când PSD a organizat acel mare miting, la care a participat destul de multă lume.

Încercând să mă detașez de opinia politică, de simpatiile sau antipatiile inerente pe care această dezbatere le polarizează, m-am trezit în situația rabinului care, pus să arbitreze un diferendum, dă dreptate tuturor, inclusiv celui care-i reproșează faptul că nu pot avea toți dreptate, ci numai unul. Nu sunt un admirator al doamnei procuror Kövesi, mai cu seamă după dezvăluirile publice cu privire la metodele neortodoxe folosite în eradicarea, prin orice mijloace, a corupției din România de către instituția de elită de la Ploiești, și nu numai. Pe de altă parte, nu pot nici participa la acest mare extaz, de cealaltă extremă, mai cu seamă după experiența trăită zilnic în Parlamentul României în ceea ce privește metodele folosite de putere ca să-și îndeplinească programul politic sau să-și îndeplinească unele interese.

Să mă explic. Prin toate mijloacele de persuasiune, de la tribuna Senatului și a Camerei Deputaților, de la cea a mitingului organizat ba pentru susținerea familiei, ba a Guvernului, ba a statului de drept, ba pentru nu mai știu ce altceva, pe ecranele televizoarelor și în postările online, domnii Tăriceanu și Dragnea clamează necesitatea constituțională a respectării grabnice a acestei decizii a Curții Constituționale, ceea ce nu este deloc rău.

Sunt de acord că deciziile Curții Constituționale sunt definitive și obligatorii, după cum sunt de acord și că ele se execută și nu se discută. Dar nu pot fi de acord cu obligativitatea executării lor doar atunci când ele convin unei părți sau alteia. Trebuie executate întotdeauna.

## **Domnul Nicu Fălcoi:**

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Mario Ovidiu Oprea.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

Mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața tuturor!

Declarația mea politică se numește „Când să credem Guvernul României?”.

Sunt bani pentru creșterea salariilor, sunt bani pentru creșterea pensiilor; toate cresc natural, pentru că PSD conduce țara în mod eficient – am auzit aceste lucruri pe multe voci de la preluarea puterii și media a fost invadată de tabele, PowerPointuri și calcule cu markerul la tablă în care ni se demonstra cum are PSD bani pentru toate promisiunile din campania electorală.

Sunt foarte surprins astăzi să văd cu câtă nonșalanță declară doamna ministru al muncii că pensiile sunt crescute artificial, „din pix”. Minciuna repetată luni în șir este recunoscută public la televiziunea națională, fără scuze, fără remușcări, ci aruncată ca o normalitate a guvernării în România. Nimic despre banii mutați tot „din pix” dintr-un fond în altul, despre disperarea cu care s-au aruncat asupra pilonului II, din dorința de a-și acoperi incompetența. Aștept, așadar, să recunoașteți, doamnă ministru, atacul la pilonul II și faptul că PNL a avut dreptate în tot acest timp în care am susținut că nu sunt bani la buget pentru cadourile otrăvite ale PSD, chiar cu riscul de a pierde simpatia multor pensionari.

În timp ce dumneavoastră debitați neadevăruri, PNL desfășoară campania națională de informare despre pilonul II, beneficiile pensiei private obligatorii și avantajele păstrării contribuției în pilonul II. Facem eforturi, așadar, pentru combaterea manipulării grosolane pe care o faceți inventând comisioane ascunse și companii străine care ne fură banii, într-un bine-cunoscut stil propagandistic din alte vremuri, pe care le credeam apuse în România.

Închei declarația politică întrebându-mă:

Când pot să cred Guvernul României? Ce garanții îmi oferă guvernanții că nu mint populația în legătură cu oricare altă decizie politică?

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Are cuvântul doamna senator Silvia Monica Dinică.

Mulțumesc. Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Titlul declarației mele politice de astăzi se intitulează „Avem nevoie de autostrăzi”. Domnul ministru Șova a făcut săptămâna trecută o declarație într-o logică de-a dreptul șocantă: dacă am avea autostrăzi, ar crește salariile și ar pleca multinaționalele.

România avea în 2017 cel mai mic număr de kilometri de autostradă din Uniunea Europeană raportat la populație. Dacă am face un scurt calcul, în țara noastră fiecărui cetățean i-ar reveni 3,8 cm de autostradă. În Ungaria numărul este de aproape patru ori mai mare și, cu toate acestea, această țară nu a avut niciodată probleme în a atrage investiții și investitori.

Putem chiar să ne aducem aminte cum în 2008 o investiție foarte mare a grupului Mercedes nu a fost finalizată în România, iar aceștia au ales să deschidă o fabrică de autoturisme în Ungaria. În 2016, același grup a decis să mai investească încă un miliard de euro în Ungaria și să mai deschidă încă o nouă fabrică de mașini. De ce nu s-au speriat aceștia de autostrăzile din Ungaria și de salariile mai mari?

Dacă ne uităm în țara noastră, vom vedea că regiunile cele mai dezvoltate se găsesc la granița de vest a României. De ce s-a întâmplat asta? Ei bine, răspunsul este unul simplu: pentru că acolo există infrastructură și existența acestei infrastructuri a atras investitori.

În restul țării, investițiile străine sunt foarte rare sau, acolo unde s-au realizat, investitorii întâmpină dificultăți și o și spun. Reprezentanții Renault anunță că-și mută producția dacă nu se va realiza autostrada Pitești–Sibiu. Ford produce la Craiova cu mult sub ceea ce se promisese în momentul preluării fabricii, din cauza lipsei unei autostrăzi către Pitești și a întârzierilor la construcția centurii Craiovei. În Moldova, cea mai săracă regiune din Uniunea Europeană, investițiile străine, cu mici excepții, sunt aproape inexistente și nu găsim nici măcar un kilometru de autostradă.

Există nenumărate exemple că acolo unde infrastructura s-a dezvoltat și oamenii au avut de beneficiat.

Vă mulțumesc.

Senator Silvia Dinică, Circumscripția nr. 42 București.

Mulțumim, doamna senator.

PAUZĂ * * * DUPĂ PAUZĂ

Are cuvântul domnul senator Victorel Lupu.

Bună dimineața, stimați colegi!

Titlul declarației politice de astăzi: „Ambasadori din 14 țări, la Iași, în anul Centenarului Marii Uniri”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

## Doamnelor și domnilor,

La sfârșitul săptămânii trecute, capitala Moldovei a fost gazda unei numeroase delegații oficiale formate din reprezentanți ai 14 ambasade din toată lumea. În contextul

marcării Centenarului Marii Uniri, consiliul județean și Ministerul Afacerilor Externe au organizat o serie de activități de promovare a istoriei județului Iași și a potențialului turistic. De asemenea, au fost prezentate oportunitățile de investiții și dezvoltare economică ale Iașiului.

Înalții oficiali au vizitat obiectivele culturale cele mai importante din județul Iași, au participat la întâlniri cu reprezentanți ai mediului de afaceri și au luat contact cu mediul universitar ieșean. Câteva dintre cele mai reprezentative locații turistice ale Iașiului, ca Palatul Culturii, Aula și Biblioteca Universității Tehnice „Gheorghe Asachi”, Palatul Cuza de la Ruginoasa, au devenit acum cunoscute pentru delegații din Argentina, Algeria, Peru, Congo, Egipt, Chile, Armenia, Brazilia, Azerbaidjan, Slovacia, Nigeria, Ucraina, Irak și Iran.

Sunt convins că utilitatea acestei acțiuni se va reflecta în viitor prin deschiderea unor căi de colaborare între administrația județeană ieșeană, mediul de afaceri local și comunitățile participante. Oficialii străini au avut ocazia să vadă cum funcționează și câteva dintre brandurile cele mai reprezentative ale Iașiului din industria farmaceutică și alimentară. Și mă gândesc aici la Antibiotice, Cotnari și Kosarom.

Este foarte important ca Iașiul să primească recunoașterea regională și națională pe care le merită. Să nu uităm că timp de doi ani, între 1916 și 1918, Iașiul a devenit capitală de război în timpul primei conflagrații mondiale, când orașul și județul nostru au fost neîncăpătoare pentru toți cei care s-au refugiat în capitala Moldovei. În timpul Primului Război Mondial, Iașiul a adăpostit Familia Regală și șefii Guvernului și a devenit capitala României. Regina a stat două săptămâni într-un tren tras pe o linie secundară la Bârnova, iar Parlamentul s-a mutat în Teatrul Național. „În câteva zile Iașii s-au umplut, încât nu-și mai putea trage omul sufletul”, așa cum nota omul politic Constantin Argetoianu, și s-a transformat rapid din oraș patriarhal, cu vreo 80.000 de locuitori, în capitală, cu vreo 400.000 de locuitori.

Mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Remus Mihai Goțiu.

Bună dimineața! Stimate colege și stimați colegi, „Nu vrem să fim conduși de hoți!”.

Aceasta nu este doar dorința mea, ci a miilor de clujeni care au scandat-o aseară în stradă. Și, așa cum am promis în campania electorală că voi face auzită vocea cetățenilor în Parlamentul României, mă țin de cuvânt și o fac cu bucurie, anunțându-vă că acesta este doar începutul, iar protestele vor continua în fiecare zi, cel puțin până la sfârșitul acestei săptămâni.

Le transmit acest mesaj îndeosebi membrilor coaliției de guvernare PSD și ALDE, sprijinită de UDMR, mulțumindu-le pentru contribuția majoră la această mobilizare civică. Fără votarea acelor modificări ale Codului de procedură penală, care transformă România într-un paradis al tâlharilor, violatorilor, mafioților și corupților, o astfel de mobilizare civică într-o zi de marți nu ar fi fost posibilă. În mod deosebit vreau să-i mulțumesc domnului Călin Popescu-Tăriceanu, pentru merite deosebite în alimentarea revoltei civice.

## Domnule Tăriceanu,

Vă felicit că ați chiulit ieri de la lucrările Senatului pentru a merge la Cluj să vă prezentați și să vă făliți cu noua achiziție făcută: senatorul Marius Nicoară! Dacă nu știați, vă informez eu. Clujul este orașul pe zidurile căruia, încă din 2002 și 2004, au fost lipite mii de afișe cu mesajul „Deșpagă-te, române!” sau „Șpaga ucide!”. Clujul este orașul în care s-a creat și s-a născut sigla #rezist. Clujul este orașul din țară în care s-au adunat, până acum, cele mai multe semnături pentru susținerea inițiativei civice „Fără penali în funcții publice”. Domnule Călin Popescu-Tăriceanu, Clujul era cel mai indicat oraș în care să mergeți la doar o zi după votarea codului de susținere a infractorilor, pentru a vă lăuda cu transferarea în rândurile partidului dumneavoastră a unui senator condamnat penal definitiv. Ați luat o decizie cum nu se poate mai inspirată!

Stimate colege și stimați colegi,

Închei cu un mesaj pentru miile de clujeni care au ieșit aseară în stradă:

Bravo! Împreună vom construi o țară în care condamnații penal definitiv nu vor mai ajunge în funcții publice! Nu, nu e chiar atât de îndepărtată ziua în care nu vom mai fi conduși de infractori! Împreună vom schimba România!

Mulțumesc, domnule senator.

PAUZĂ * * * DUPĂ PAUZĂ

Are cuvântul domnul senator Radu Mihai Mihail.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Titlul declarației mele de astăzi este „Dezvăluiri din inima statului paralel cu umanitatea”.

## Doamnelor și domnilor de la putere,

Vă prezint astăzi o dovadă clară a existenței statului paralel. Sunt două știri apărute, în același timp aproape, zilele trecute. Să le luăm pe rând.

Citez: „Pacienții diagnosticați cu fibroză chistică, o boală gravă care afectează plămânii, pancreasul și aparatul respirator, sunt disperați. Tratamentul care îi ajută să lupte cu infecțiile din organism este decontat integral doar pe hârtie. El nu se găsește în farmacii. Până de curând statul deconta pentru acești bolnavi costul integral al unui medicament. Autoritățile au introdus însă pe lista de compensate și gratuite două noi generice care conțin aceeași substanță activă. În astfel de situații, statul decontează tratamentul care are cel mai mic preț, adică genericele. Iar bolnavii care vor să folosească în continuare originalul trebuie să plătească diferența. Problema e că genericele nu se găsesc încă în farmacii! Iar, dacă nu li se administrează tratamentul o perioadă mai lungă, bolnavii mor.”

Avem și a doua știre, citez: „Un nou Cod de procedură penală, contestat inclusiv de magistrați și care se va aplica pentru prima dată retroactiv, a fost votat în mare viteză de majoritatea PSD–ALDE–UDMR. Opoziția a reclamat că nu a avut timp să citească cele 300 de pagini ale raportului primit de la Comisia Iordache și că nu a existat o dezbatere reală. Reprezentanții puterii nu și-au explicat votul, dar și-au exprimat argumentele foarte clar. Varujan Vosganian, deputat ALDE: «Nu ne putem salva decât toți odată, nu ne putem salva pe rând.»”

Oare bolnavii diagnosticați cu fibroză chistică cum se salvează, domnule Varujan Vosganian? Problemele lor nu sunt cu justiția și nu-și pot da legi să se salveze toți odată.

Doamnelor și domnilor de la putere,

Treziți-vă! Sunteți statul paralel cu dramele românilor, cu nevoile reale ale cetățenilor! De asta e nevoie ca oameni cinstiți și onești din țara asta să înlăture vechii politicieni de la conducerea țării. USR este deja alături de ei și-i vom ajuta să-și recâștige speranța.

Mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Cristian Ghica.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Propunerea de cadru bugetar multianual al UE pentru perioada 2021–2027”.

Stimate colege și stimați colegi,

La sfârșitul lunii mai am primit prima propunere concretă pentru noul cadru bugetar multianual al Uniunii Europene pe perioada 2021–2027. Veștile sunt, cel puțin la prima vedere, foarte bune, România fiind printre marii câștigători ai acestui nou cadru bugetar. Țara noastră primește 2 miliarde de euro în plus la fondurile de coeziune, adică o creștere de 8% a fondurilor europene totale, un procent de creștere cu care se mai pot mândri doar grecii și bulgarii. La polul opus sunt țările mari din vestul Europei, precum și beneficiarii tradiționali ai fondurilor europene, anume vecinii noștri din Ungaria, cehii, slovacii sau polonezii. Dincolo de cine câștigă și cine are de pierdut prin acest nou cadru multianual, planul reprezintă o oportunitate foarte mare pentru țara noastră. Propunerea ne arată încrederea continuată a partenerilor noștri europeni în viitorul vestic al României și determinarea acestora de a continua egalizarea nivelului de trai și a nivelului de dezvoltare între parteneri, care este o idee centrală, fondatoare a Uniunii. României i se oferă o nouă șansă, o șansă la creștere economică continuată, o șansă la dezvoltare durabilă, la infrastructură și la îmbunătățirea capitalului uman.

Trebuie însă să putem valorifica această nouă șansă. Or evoluția României pe ultimii ani, mai ales pe partea de fonduri europene, mă face mai puțin optimist. Țara noastră a fost „campioană” – în ghilimele, vă rog să le sesizați – la dezangajări de fonduri, fiind responsabilă de o treime din toate fondurile UE pierdute pe ultimele două exerciții bugetare. Recent am votat în această Cameră un Cod administrativ de care ni s-a spus clar că poate duce la blocarea tuturor plăților din Programul operativ „Capital uman”, dacă trece de Cameră în forma actuală. Un proiect de infrastructură început cu parteneri externi acum nici un an a fost anulat de Ministerul Transporturilor. Am auzit recent că nu avem nevoie de autostrăzi. Ce nevoie avem atunci de Programul „Infrastructură mare”?

## **Domnul Nicu Fălcoi:**

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Are cuvântul doamna senator Emilia Arcan.

## **Doamna Emilia Arcan:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, distinși colegi!

Tema declarației politice de astăzi am intitulat-o „Instituții și drepturi ale regimului democratic”.

Distinși colegi,

Auzind și meditând asupra unor intervenții publice din ultimele săptămâni, am ajuns la concluzia că oamenii politici cu pretenții suferă de un deficit de pregătire și educație politică democratică.

Pentru mine a trăi în contextul unui autentic regim democratic înseamnă un sistem de instituții responsabile și decise, în arhitectura și componența lor, prin alegeri libere. Mai înseamnă drepturi cetățenești și ale omului garantate, precum și libertatea oamenilor de a se exprima și a participa la viața comunității.

Fără instituții sau drepturi ale omului, democrația nu există. În sprijinul acestei idei, voi cita textul, publicat recent, al unei organizații europene. Organizația magistraților europeni MEDEL „condamnă cu fermitate încheierea de protocoale secrete între instituțiile din cadrul autorității judecătorești și Serviciul Român de Informații, ce subminează statul de drept, democrația, independența sistemului judiciar și dreptul la un proces echitabil, încălcând astfel drepturile fundamentale ale românilor protejate de Constituție și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului”, așa cum se afirmă într-o rezoluție adoptată în plenara de la Bruxelles din data de 24 mai 2018.

Prin aceeași rezoluție, organizația îndeamnă la încetarea atacurilor împotriva Curții Constituționale și solicită Președintelui României, Klaus Iohannis, să denunțe public aceste protocoale și, totodată, în calitate de președinte al CSAT, să se asigure că „serviciile secrete nu mai intervin în niciun mod în procesul judiciar”.

După Revoluția din Decembrie 1989 am avut sentimentul că România evoluează către un stat realmente democratic și acest sentiment a fost întărit ori de câte ori vedem că instituțiile statului funcționează după lege, că drepturile omului sunt respectate, iar atunci când se comit abuzuri ele sunt identificate și tratate tot după lege. Prin urmare legea și Constituția, aplicarea lor, respectarea lor sunt esențiale pentru o viață socială și politică democratică.

## **Domnul Nicu Fălcoi:**

Mulțumesc și eu, doamna senator.

Voi da și eu citire unei declarații politice.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se numește „Dragnizarea României”.

Stimați colegi,

Ceea ce se întâmplă în ultimele zile în România, cu complicitatea dumneavoastră, a colegilor de la PSD, ALDE și UDMR, este încercarea de a finaliza niște ultime asalturi asupra justiției și legislației penale, la capătul cărora vom asista la o dragnizare a țării noastre.

Practic, prin ceea ce reprezentanții coaliției de la guvernare au făcut luni seara în Camera Deputaților, când s-au adoptat modificările la Codul de procedură penală, ați umilit o țară întreagă și pe toți cetățenii ei onești, arătând că 175 de parlamentari – 135 de la PSD, 18 de la UDMR, 14 de la ALDE, unul de la PMP, 6 de la minorități și un neafiliat – s-au încolonat disciplinat pentru a executa un ordin. Ordin pe care l-ați dus la îndeplinire fără a crâcni măcar și fără a avea, foarte probabil, cunoștință de toate modificările operate și de implicațiile acestora. Asta, lăsând la o parte faptul că, dacă ați fi vrut să citiți și să vă informați, nu prea ați fi avut cum să o faceți, câtă vreme raportul comisiei nici măcar nu era gata la momentul când dezbaterea a început în plenul Camerei Deputaților. Această practică în sine nu este nouă. Ați mai folosit-o, de fapt, și în alte rânduri. Rezultă de aici foarte clar că în partidele dumneavoastră ordinele nu se discută, ci se execută, și că nu prea poate fi vorba despre libertatea de a acționa în acord cu propria conștiință.

Sau poate colegii dumneavoastră din Camera Deputaților au fost impresionați și convinși de îndemnul halucinant al domnului Vosganian, care le-a spus că „nu ne putem salva pe rând, trebuie să ne salvăm toți odată”.

Mărturisesc că am aflat cu indignare și stupefacție despre spusele acestui domn fost ministru al economiei și finanțelor în Cabinetul Tăriceanu. De altfel, Domnia Sa s-a aflat în trecut în situația de a fi cercetat penal și îmi amintesc că în una dintre împrejurări s-a salvat de solicitarea de ridicare a imunității recurgând la tot felul de soluții mistice și discursuri lacrimogene, atunci când a implorat solidaritatea colegilor. Ultima oară s-a întâmplat asta acum vreo trei ani, când colegii Domniei Sale din Senat s-au opus cererii DIICOT. Atunci domnul Vosganian era de părere că „execuțiile în grup nu folosesc nimănui”. Era vorba despre dosarul Romgaz–Interagro, vă mai amintiți?

Are cuvântul domnul senator Marciu Ovidiu Cristian Dan.

Mulțumesc.

## Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor senatori,

Titlul declarației politice: „O fostă raia turcească din județul Giurgiu poate intra în circuitul național de turism”.

Gostinu, o comună de gradul III din județul Giurgiu, cu un singur sat și o populație în scădere, de circa 2.000 de locuitori în granițele sale actuale, o găsim la 17 km de Giurgiu și punctul vamal Giurgiu–Ruse și la 70 de km de București.

Astăzi, principalele preocupări ale locuitorilor sunt legate de agricultură și de creșterea animalelor – porcine, ovine, bovine, de altfel, vechea tradiție specifică zonei de sud a țării. Însă, cu siguranță, activitatea lor ar fi fost pe pierdere fără subvențiile primite de la Uniunea Europeană și de la Guvernul PSD–ALDE al României.

Din anul 2016, consiliul local are 11 consilieri. Dintre aceștia, 9 provin de la PSD, unul de la PNL și un consilier de la ALDE.

Înainte de 2008, când a devenit primar al comunei Gostinu, Dumitru Văcaru lucrase 32 de ani ca tehnician la ocolul silvic, peste 90% din activitate desfășurându-se pe teren. Pădurea l-a învățat să fie om practic, să se adapteze naturii și să o respecte și abia apoi să încerce să o stăpânească, o strategie asumată pe care a reluat-o și care îi este de folos acum în politică.

În 2016, primarul Dumitru Văcaru, de la PSD, a câștigat în comuna Gostinu alegerile locale cu 88,91% voturi, adică 1.147 fiind exprimate în favoarea sa, cu 3,5% mai mult decât cele exprimate pentru alegerea consiliului județean.

Primarul face parte dintre primarii din județ aflați la al treilea mandat, cu realizări numeroase în portofoliu.

Clădirea dispensarului a fost reabilitată – cuprinde un cabinet medical individual, o farmacie și un cabinet stomatologic, toate dotate cu aparatură de ultimă generație, care funcționează foarte bine, iar oamenii sunt mulțumiți de prestații.

Reabilitarea integrală a Școlii Generale „Anghel Mareș” a fost încheiată cu succes: tavane false, instalație electrică nouă, parchet, zugrăveli interioare, exterioare, toalete interioare realizate.

## **Domnul Nicu Fălcoi:**

## Stimați colegi,

Voi da citire listei senatorilor care au depus declarații politice în scris: Bodog Florian Dorel, Breaz Valer Daniel, Chisăliță Ioan Narcis, Bădălău Niculae, Smarandache Miron Alexandru, Trufin Lucian, Vulpescu Ioan, Mirea Siminica, Hărău Eleonora Carmen, Stângă George Cătălin, Cazan Mircea Vasile, Șoptică Costel, Popa Cornel, Filipescu Răducu George, Cîțu Florin Vasile, Alexandrescu Vlad Tudor, Hadârcă Ion, Bădulescu Dorin Valeriu și Covaciu Severica Rodica.

## Stimați colegi,

Declar închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

## Stimați colegi,

Vă rog să introduceți cartelele în aparat, să verificăm cvorumul; după ce le luați.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 20 iunie 2018, și vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 74.

Ședința plenului Senatului este condusă de Adrian Țuțuianu, vicepreședinte, asistat de doamna senator Emilia Arcan și domnul senator Mario Ovidiu Oprea, secretari ai Senatului.

Ordinea de zi pentru ședința de astăzi a fost distribuită. Dacă sunt comentarii? Nu.

Vă

Programul de lucru pentru această zi: ora 10.00, ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare; 9.00–10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, cu dezbaterea inițiativelor legislative înscrise în ordinea de zi și cu vot final pe legi cu caracter organic la ora 12.00; la ora 13.00, ședința comună a Senatului și Camerei Deputaților și lucrări în comisiile permanente.

Dacă sunt intervenții în legătură cu acest program? Nu avem.

Vă rog să-mi permiteți să prezint o notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarea lege: Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară – procedură de urgență.

Termenul pentru sesizare este de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgență de la data depunerii – astăzi, 20 iunie 2018.

Termenul se calculează luând în considerare ziua anunțului de astăzi, 20 iunie 2018.

La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 25–30 iunie 2018.

Pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent vă propune următorul program de lucru, astfel cum a fost aprobat de Comitetul liderilor:

– luni, 25 iunie 2018: 12.30, ședința pregătitoare a Biroului permanent al Senatului; ora 13.00, ședința Biroului permanent al Senatului și ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare; de la 14.00 la 16.00, lucrări în grupurile parlamentare; 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului, cu vot final, la ora 17.00, pe inițiative legislative cu caracter organic; 18.00–18.15, pauză; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri;

– marți, 26 iunie 2018: de la 9.00 la 16.00, lucrări în comisiile permanente;

– miercuri, 27 iunie 2018: 9.00–10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului și lucrări în comisiile permanente;

– joi, 28 iunie: lucrări în comisiile permanente de la 9.00 la 16.00;

– vineri și sâmbătă, 29, respectiv 30 iunie: activități în circumscripțiile electorale.

Dacă sunt intervenții în legătură cu programul propus? Nu.

La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, avem proiecte de hotărâre privind exercitarea controlului de subsidiaritate și proporționalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona.

1. Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind acțiunile de reprezentare pentru protecția intereselor colective ale consumatorilor și de abrogare a Directivei 2009/22/CE – COM(2018) 184 final.

O invit pe doamna senator Crețu, președintele Comisiei pentru afaceri europene, pentru prezentarea raportului și a proiectului de hotărâre. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Este vorba de un pachet legislativ și nelegislativ care vine să răspundă provocărilor generate de practicile abuzive, la scară largă, care au afectat consumatorii în Uniune. Au plecat atât de la scandalul Dieselgate, cât și de la comisioanele abuzive pe care băncile le practică încă, în ciuda transpunerii și implementării Directivei creditului de consum. Directiva este un document din acest pachet.

A fost analizat în comisie împreună cu factorii competenți. Raportor a fost colegul Marius Dunca.

Temeiul juridic este art. 114, cel care reglementează piața internă, cu trimitere la 169 – Protecția consumatorilor.

Extinde domeniul de aplicare al actualei directive și la alte instrumente orizontale ale Uniunii și, de asemenea, definește entitățile calificate pentru a face acțiuni colective în instanță, ca în cazul, de exemplu, al acelor facturi care conțin elemente – de la furnizorii de servicii –, care conțin elemente ilegale, prin care consumatorii, de fapt, sunt jefuiți.

Considerăm că se respectă atât principiul subsidiarității, cât și cel al proporționalității, întrucât lasă și flexibilitatea statelor membre de a alege care va fi entitatea care să-i reprezinte pe consumatori în instanță.

Drept urmare vă rugăm să aprobați raportul de informare pe care vi l-am prezentat.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, doamna senator.

Fac un apel la toți colegii, avem foarte multe lucruri de dezbătut astăzi pe ordinea de zi, să avem intervenții cât mai la obiect și mai scurte.

Dacă sunt intervenții pe acest proiect de hotărâre? Nu.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

-

Mulțumesc, domnule președinte.

Este o propunere legislativă la care raportor a fost colegul Titus Corlățean, discutată în prezența factorilor competenți.

Nu ridică probleme pe subsidiaritate sau proporționalitate. E vorba de modificări tehnice care să asigure recunoașterea actelor de identitate și facilitarea liberei circulații în întreg spațiul Uniunii Europene.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții pe marginea acestui subiect? Domnul senator Titus Corlățean, microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. O intervenție scurtă, de un minut.

În prezent există în Uniunea Europeană variații semnificative între nivelurile de securitate ale cărților de identitate naționale eliberate de statele membre. Se impune adoptarea acestui regulament pentru că sunt necesare stabilirea unor standarde minime de securitate pentru cărțile de identitate, stabilirea unor cerințe comune minime pentru premisele de ședere eliberate cetățenilor UE și un model uniform, comun de permis de ședere.

Ce se urmărește de asemenea? Simplificarea procedurilor pentru cetățenii UE, pentru membrii familiilor, pentru administrațiile publice, polițiști de frontieră care verifică documentele. Se reduce furtul de identitate. Posibilitățile de fraudare, de asemenea. Asta în contextul combaterii terorismului.

Și ultimul comentariu. Se vor stabili prin proiectul de regulament introducerea folosirii amprentelor digitale obligatorii, două elemente de identificare biometrică, imagine facială, amprente digitale, iar documentele cel mai puțin sigure vor fi eliminate în termen de doi ani. E un lucru pe care trebuie să-l știm și noi, astfel încât susținem, și din punctul de vedere al Grupului PSD, adoptarea proiectului de hotărâre de susținere a adoptării regulamentului.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt? Nu avem.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Vreau să vă semnalez prezența în balconul Senatului a unui grup de elevi, profesori și părinți din comuna Poplaca, județul Sibiu, invitați ai domnilor senatori Avram și Arcaș.

Bun venit la Parlamentul României!

Continuăm cu punctul 3, Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 862/2007 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile comunitare din domeniul migrației și protecției internaționale – COM(2018) 307 final.

O invit pe doamna senator Crețu pentru prezentarea raportului și a proiectului de hotărâre. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de o propunere legislativă la care raportor a fost, de asemenea, colegul Titus Corlățean, legată de colectarea de date pentru a fundamenta mai corect politicile europene în domeniul migrației și azilului.

Dat fiind faptul că asemenea statistici pentru politicile europene necesită o metodologie unică, nu se ridică niciun fel de probleme legate de subsidiaritate, nici de proporționalitate. Doar dacă raportorul are de făcut ceva sublinieri.

Drept urmare, raport de informare către dumneavoastră.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

## Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții pe marginea acestui proiect? Nu avem.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

La punctul 3, secțiunea I a ordinii de zi, avem proiect de hotărâre privind consultarea parlamentelor naționale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona:

1. Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social European – Noile avantaje pentru consumatori – COM(2018) 183 final.

Doamna senator Crețu, microfonul 7, pentru prezentarea raportului și a proiectului de hotărâre.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Este vorba de documentul nonlegislativ, documentul politic care însoțește Pachetul legislativ privind protecția consumatorilor, de care vorbeam la început.

El vizează întărirea legislației actuale, o privire spre viitor, pentru că încearcă să rezolve și provocările legate de comerțul online, de exemplu, și vine să răspundă inclusiv multor teme pe care noi le-am avut pe ordinea de zi, de genul dublului standard, în cazul vânzătorilor cu amănuntul transnaționali care mai obișnuiesc să aibă produse de o anumită calitate și cu o anumită structură într-o țară a Uniunii Europene și cu o altă calitate într-o altă țară a Uniunii Europene.

Este de mare importanță pentru comisiile de specialitate să urmărească fiecare document care apare și să le transpunem într-un timp util, odată adoptate, pentru că sunt în avantajul cetățenilor și al consumatorilor români.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții cu privire la acest subiect? Nu.

Vă precizez că, de asemenea, proiectul de hotărâre este publicat pe pagina de internet a Senatului.

Trecem la dezbaterea și votul asupra inițiativelor legislative înscrise la punctele 1–18 din secțiunea a II-a a ordinii de zi.

Și începem cu punctul 1, Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară (L547/14.12.2017).

Reexaminare la solicitarea Președintelui României.

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, doamna Sofia Mariana Moț, secretar de stat, Ministerul Justiției. Microfonul 8.

## **Doamna Sofia Mariana Moț** _– secretar de stat în Ministerul Justiției_ **:**

## Bună ziua, domnule președinte!

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Sunteți învestiți astăzi cu analiza cererii de reexaminare formulate de Președintele României cu privire la Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

Din analiza motivelor invocate în cererea de reexaminare am constatat că o parte dintre acestea au făcut deja obiectul analizei Curții Constituționale în cadrul controlului _a priori_ exercitat de Curtea Constituțională cu ocazia soluționării sesizărilor formulate la această lege, iar o altă parte a motivelor invocate în cererea de reexaminare constituie motive de oportunitate, care intră în competența exclusivă a Parlamentului.

De aceea, vă rugăm să apreciați asupra oportunității adoptării cererii de reexaminare.

Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul senator Robert Cazanciuc. Microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În ședința din 19 iunie, Comisia juridică a hotărât, cu majoritate de voturi, să respingă cererea de reexaminare a Președintelui României și să adopte un raport de admitere asupra legii în forma trimisă la promulgare.

În consecință, vă propunem adoptarea Legii nr. 304/2004, modificarea și completarea, în forma trimisă la promulgare în data de 30 martie 2018, Senatul fiind Camera decizională.

Cum a spus și doamna secretar de stat, această lege a făcut obiectul controlului la Curtea Constituțională și forma trimisă la promulgare în 30 martie 2018 corespunde întru totul acestor exigențe.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții pe marginea acestui proiect? Înainte de a vă da cuvântul, domnule senator, vă precizez că, potrivit dispozițiilor art. 102 alin. (2) din regulament, fiecare grup parlamentar își desemnează un singur reprezentant pentru dezbateri.

De asemenea, vă precizez că sunt mai multe amendamente, care, dacă vor fi susținute, vor lua un timp suplimentar pentru dezbateri.

Începem cu domnul senator Dircă George Edward. Microfonul 2, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

## Stimate colege,

Știu că, pentru a treia sau a patra oară, avem în fața noastră încă o dată discuții privind Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

Această cerere de reexaminare pe care o avem în fața noastră astăzi este o cerere întemeiată în multe privințe și cred că trebuie să ne aplecăm un pic mai mult atenția asupra amendamentelor pe care urmează să le și susțin. Pe de o parte, în această lege există necorelări cu alte legi – și dau exemplu Legea nr. 317 –, pe de altă parte, există aici dispoziții care sunt contrare art. 134 alin. (2) din Constituția României.

Sigur că da, Curtea probabil că a analizat _a priori_ toate aceste modificări, însă oportunitatea, stimați colegi, oportunitatea ne aparține. Or, atâta timp cât Constituția României nu distinge între cariera procurorului și a judecătorului, nici noi nu o putem face.

Vă mulțumesc pentru atenție și vă rog să îmi acordați aceeași atenție și atunci când voi citi amendamentele respinse în cadrul comisiei.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Continuăm cu doamna senator Alina Gorghiu. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

În primul rând vreau să vă spun, în numele Grupului senatorilor PNL, că nu înțelegem graba cu care s-a introdus pe ordinea de zi acest raport și nici graba... 40 de minute să știți că a avut fiecare senator pentru a putea depune amendamente, nici mai mult, nici mai puțin, indiferent de locul în care se afla pe lumea asta.

În altă ordine de idei, dați-mi voie să vă spun că au fost nu mai puțin de 19 puncte sesizate în cererea de reexaminare trimisă de Președinția României către Parlament. Ca exemple: configurația sălii de judecată, termenele de redactare la data pronunțării hotărârilor judecătorești sau introducerea completurilor de doi judecători pentru judecarea contestațiilor împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii de drepturi și libertăți și judecătorii de cameră preliminară de la curțile de apel și Curtea Militară de Apel, cel referitor la Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție și multe altele. Ce să vedeți? Niciunul din punctele din cererea de reexaminare a președintelui nu au fost nici măcar discutate, apăi susținute de majoritatea parlamentară.

Am să vă amintesc însă și de raportul GRECO, pe care, imediat după publicare, l-ați uitat. Și dați-mi voie să vă fac referire exclusiv la Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție, din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor comise de magistrați, pentru că GRECO spune un lucru, zic eu, de mare bun-simț, care ne-a trecut pe lângă urechi. Oamenii ăia, care sunt niște experți internaționali, a căror expertiză, evident, nu contează pentru PSD–ALDE, spun așa: nu am primit nicio „informație convingătoare care să sprijine crearea acestei secții”.

Sigur, dacă o să-l trimiteți în continuare pe domnul Iordache la Comisia de la Veneția, am garanția că nu au nicio șansă să mai primească vreo informație convingătoare.

Aceasta din urmă, această secție, spune GRECO, „este considerată de mulți ca o anomalie în actuala structură instituțională, în special datorită: (I) faptului că nu au existat date sau evaluări specifice care să demonstreze existența unor probleme structurale în justiție care să justifice o astfel de inițiativă; (II) datorită modului în care este desemnată conducerea” – este iarăși văzută ca o anomalie secția; „și (III) datorită faptului că această secție nu ar avea la dispoziție anchetatori și instrumente de investigație adecvate, spre deosebire de alte organe de urmărire penală specializate”.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Și eu vă mulțumesc.

Vreau să vă semnalez prezența la balconul Senatului a unui grup de 40 de copii premianți – Școala Gimnazială nr. 3 Doicești, județul Dâmbovița, a profesorilor lor, la invitația senatorilor Adrian Țuțuianu, Titus Corlățean și deputaților de Dâmbovița.

Bun venit la Parlamentul României!

Continuăm dezbaterile.

De la grupurile parlamentare, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, domnul senator Titus Corlățean. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege, Stimați colegi,

Noi nu aveam inițial intenția să luăm cuvântul la dezbaterile generale, pentru că ceea ce era important s-a spus, Curtea Constituțională s-a pronunțat. Dar, pentru că au apărut referiri la GRECO, aș simți nevoia să fac două-trei scurte precizări.

GRECO este un organism apreciat de experți desemnați de statele membre pe diferite criterii, spre deosebire de Comisia de la Veneția, care are un alt statut, și ambele spre deosebire de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care are un cu totul și cu totul alt statut – organism jurisdicțional care... el este cel care adoptă decizii definitive, irevocabile, obligatorii pentru statele membre, ceea ce nu este cazul cu celelalte două prestigioase organisme.

Doi la mână. GRECO a făcut greșeala – și GRECO nu este Dumnezeu pe pământ – să facă recomandări specifice adresate României, care, unele, ne îndeamnă să încălcăm decizii ale Curții Constituționale din România. Și am avut prilejul să spun la Strasbourg exact despre ce vorbim – ceea ce este o profundă greșeală și, până la urmă, o chestiune pe care nu o înțeleg, dar o pot înțelege din perspectivă politică, de ce GRECO mai face și astfel de greșeli. Și, pe de altă parte, GRECO adresează României – tot României – o serie de recomandări care încalcă, care îndeamnă la încălcarea unor standarde stabilite de Comisia de la Veneția în materie, de exemplu, de statut al magistraților, diferențierea între statutul procurorilor și, respectiv, al judecătorilor și, respectiv, principiul răspunderii și responsabilității magistraților, inclusiv în domeniul penal.

Faptul că decizia Curții Constituționale din România statuează foarte clar că această secție propusă în cadrul Parchetului General este nu doar constituțională, dar este necesară pentru a acorda o garanție de siguranță, securitate,

protecție pentru magistrați, în primul rând, judecători, e o chestiune care trebuie respectată și de GRECO, și de oricine altcineva pe pământ, din România sau din afara țării. Astfel încât ceea ce noi am propus și a fost validat de Curtea Constituțională trebuie respectat de toată lumea, din România și din afara țării, astfel încât argumentele pe care le-am auzit cu privire la caracterul infailibil al unor recomandări formulate de GRECO e o chestiune care nu stă în picioare.

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt din partea grupurilor parlamentare?

Nu.

Ca urmare, declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra legii.

Vă reamintesc că ne aflăm în faza reexaminării la solicitarea Președintelui României.

Legea a fost adoptată de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de admitere a legii în forma transmisă la promulgare, în sensul respingerii obiecțiunilor din cererea de reexaminare formulată de Președintele României.

În anexa la raport se regăsesc amendamentele respinse. Legea este organică, Senatul este Camera decizională. Dacă amendamentele respinse de comisie sunt susținute în plen?

Domnule senator Dircă, microfonul 2, vă rog. Vreți la microfonul central? În regulă. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Amendamentul nr. 1. „Se elimină art. 7 alin. (3) din forma propusă la promulgare.”

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Mulțumesc.

Amendamentul a fost respins.

Vă rog să mergem mai departe.

## Mulțumesc.

Marginal 2. „Hotărârile Secției pentru judecători, respectiv ale Secției pentru procurori ale Consiliului Superior al Magistraturii, în orice alte situații decât cele prevăzute la art. 134 alin. (3) din Constituția României, republicată, în care Consiliul Superior al Magistraturii îndeplinește rolul de instanță de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și procurorilor, pot fi atacate la Secția I civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în condițiile art. 7 alin. (9) din Legea nr. 317.” Aici avem o necorelare cu dispozițiile Legii nr. 317.

Înțeleg că ați renunțat la amendamentul 2?

Nu. Acesta este.

Ați citit amendamentul 3.

## **Domnul George Edward Dircă:**

Eu nu le am...

**Doamna Emilia Arcan**

**:**

Marginal 3.

Le numerotez și eu aici.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Amendamentul a fost respins.

Vă rog să mergem mai departe.

## Mulțumesc.

Marginal 4. „Hotărârile judecătorești trebuie redactate în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunțării. În cazuri temeinic justificate, termenul poate fi prelungit cu câte 30 de zile.”

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Amendamentul a fost respins.

Marginal 5. „Hotărârea de respingere a cererii de înaintare a excepției de neconstituționalitate pronunțate de ultima instanță în ierarhia instanțelor judecătorești este supusă căii de atac a recursului.”

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Amendamentul a fost respins.

Marginal 6, cu privire la art. 29 alin. (1) lit. b) și c).

Lit. b). „Propune Plenului Consiliului Superior al Magistraturii judecătorii care vor face parte din comisiile de concurs pentru promovarea în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție.”

Tot amendamentul vă rog să-l prezentați.

Și lit. c). „Propune plenului Consiliului Superior al Magistraturii numirea, promovarea, transferul, suspendarea și încetarea din funcție a magistraților-asistenți.”

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Amendamentul a fost respins.

Dați-mi voie, înainte de a continua, să vă semnalez prezența în balconul Senatului a unui grup de 40 de profesori de la Școala Gimnazială „Matei Basarab” din Târgoviște, invitații senatorilor Adrian Țuțuianu și Titus Corlățean.

Bine ați venit la Parlamentul României!

Continuăm. Următorul amendament.

Marginal 7, cu privire la art. 30[1] alin. (2). „Raportul întocmit cu ocazia verificărilor va fi făcut public, prin afișare pe site-ul oficial al Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu eliminarea informațiilor care nu constituie informație de interes public, în sensul Legii nr. 544/2001.”

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

A fost respins.

Mulțumesc.

Marginal 8, cu privire la art. 31 alin. (1) lit. b) din legea trimisă la promulgare. Propunem eliminarea acestui articol.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Respins.

Marginal 9 cu privire la art. 41 alin. (1). „Secțiile curților de apel și ale instanțelor din circumscripția acestora se înființează la propunerea colegiului de conducere al fiecărei instanțe, prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. Completele specializate ale secțiilor curților de apel și ale instanțelor din circumscripția acestora se înființează de președintele instanței, la propunerea colegiului de conducere al fiecărei instanțe.”

Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Respins.

Marginal 10, cu privire la art. 50 alin. (4). „Adunările generale ale judecătorilor se pot convoca și de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii sau de către colegiul de conducere al instanței.”

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Respins.

Marginal 11, cu privire la art. 51 lit. e). „Formulează punct de vedere la solicitarea plenului.”

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Marginal 12, cu privire la art. 53 alin. (3). „Sistemul informatizat pe baza căruia se realizează repartizarea aleatorie a cauzelor pe complete de judecată se auditează extern, la fiecare doi ani, sub conducerea Ministerului Justiției și cu implicarea societății civile și a organizațiilor profesionale ale magistraților. Concluziile auditului sunt publice.”

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Respins.

Marginal 13, cu privire la art. 54 alin. (1[1] ). „Contestațiile formulate împotriva hotărârilor pronunțate în materie penală de către judecători și tribunale în cursul judecății în primă instanță, de către judecătorii de drepturi și libertăți, de cameră preliminară de la aceste instanțe se soluționează în completul format dintr-un singur judecător.”

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Marginal 15, cu privire la art. 64 alin. (2) și (5). „În soluțiile dispuse, procurorul este independent, în condițiile prevăzute de lege. Procurorul poate adresa... la plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de verificare a conduitei judecătorilor și procurorilor, intervenția procurorului ierarhic superior în orice formă, în executarea urmăririi penale sau în adoptarea soluției.”

Alin. (5). „Procurorul poate contesta la plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de verificare a conduitei procurorilor, măsura dispusă, potrivit alin. (4), de procurorul ierarhic superior” – pentru a coordona aceste prevederi cu art. 134 din Constituția României.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Respins.

Marginal 16, cu privire la art. 69 alin. (1). „Ministrul justiției, la cererea plenului Consiliului Superior al Magistraturii, exercită controlul asupra procurorilor, prin procurorii anume desemnați de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau după caz, de procurorul-șef al DNA ori de procurorul-șef al DIICOT.”

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Respins.

Marginal 17, cu privire la art. 79[1] alin. (3). Având în vedere că am mărit stagiul de... durata de stagiatură a procurorilor, se impune cumva micșorarea vechimii pentru a ajunge procuror-șef.

Astfel – amendamentul – „Pentru a fi numiți în cadrul Direcției de investigare a infracțiunilor de criminalitate organizată și terorism, procurorii trebuie să nu fi fost sancționați disciplinar, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproșabilă, o vechime de cel puțin 6 ani în funcția de procuror sau judecător și să fi fost declarați admiși în urma interviului organizat în comisia constituită în acest scop.”

Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Marginal 18, cu privire la art. 87 alin. (2).

„Pentru a fi numit în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, procurorii trebuie să nu fi fost sancționați disciplinar, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproșabilă, cel puțin 6 ani în funcția de procuror sau judecător și să fi fost declarați admiși în urma unui concurs susținut în fața Secției de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.”

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vot.

Respins.

Marginal 19, cu privire la art. 81[1] –88[9] , care tratează Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție. Propunem eliminarea acestor articole.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vot.

Marginal 20, cu privire la art. 134 alin. (2). „Pentru Înalta Curte de Casație și Justiție numărul maxim de posturi se stabilește prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiției și a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu avizul Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.”

Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Și ultimul punct, 21 marginal, cu privire la art. 135 alin. (1) și (2). „Statele de funcții și de personal pentru curțile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii și parchete se aprobă cu avizul conform al Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, prin ordin al ministrului justiției.”

Alin. (2). „Majorarea sau reducerea schemelor de personal pentru curțile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii și parchete se aprobă cu avizul conform al Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, prin ordin al ministrului justiției.”

Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Stimați colegi,

Legea este organică.

Votul pe această lege va fi dat la ora 12.00, conform programului stabilit.

Mergem mai departe.

La punctul 2 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea lit. h[1] ) alin. (2) al art. 9 și a lit. g[1] ) alin. (2) al art. 15 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali (L337/4.06.2018).

Dau cuvântul inițiatorilor, dacă sunt prezenți. Nu sunt.

Invit la cuvânt reprezentantul Guvernului. Doamna Sirma Caraman, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Microfonul 10, doamna secretar de stat. Vă rog.

## **Doamna Sirma Caraman** _– secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prezenta inițiativă legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 393/2004 în sensul stabilirii dispoziției potrivit căreia pierderea de către alesul local a calității de membru al partidului politic pe lista căruia a candidat să nu determine pierderea mandatului alesului local, în situația unei fuziuni prin absorbția partidului politic respectiv, situație în care acesta devine independent.

Luând în considerare obiectul de reglementare, propunem ca Parlamentul să decidă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul senator Florin Cârciumaru, pentru prezentarea raportului comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului.

Microfonul 7, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Pe parcursul mai multor ședințe, membrii celor două comisii au analizat propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport comun de admitere, cu amendamente admise.

Amendamentele admise se regăsesc în anexă, care face parte integrantă din prezentul raport.

Comisia pentru administrație publică și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul comun de admitere, cu amendamente, a propunerii legislative.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt pe acest subiect?

Doamna senator Presadă Florina. Microfonul 2.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Încep prin a adresa o întrebare președintelui comisiei de specialitate. Aș dori să știu de unde atâta grabă cu acest proiect. De ce a trebuit să legiferăm așa pe repede înainte? E o lege destul de importantă, raportul a venit acum, cu câteva minute înaintea începerii ședinței de plen.

Pe de altă parte, nu putem să nu remarcăm că soluția legislativă propusă prin această inițiativă, și anume ca mandatul consilierului al cărui partid� pe listele căruia a fost ales să nu înceteze atunci când partidul fuzionează sau este absorbit de către un alt partid, este o soluție care ar putea fi neconstituțională.

Curtea Constituțională s-a pronunțat în mai multe rânduri asupra acestui tip de propuneri și a spus că această idee, și anume ca consilierul să rămână independent, nu reprezintă garanții de moralitate și legitimitate în condițiile actualului sistem electoral.

Dacă un consilier local sau județean a fost ales pe listele unui partid înseamnă că el a ajuns în acel consiliu local sau județean în baza unui program politic, program electoral al respectivului partid. În condițiile în care consilierul ajunge membru al unui alt partid, practic, el nu mai reprezintă..., el nu poate să se prezinte în fața alegătorilor și să spună că și-a reprezentat electoratul în baza promisiunilor electorale făcute în campania electorală.

Uniunea Salvați România consideră că este o lege cu dedicație, este o lege pentru partide care urmează să piardă consilieri locali și județeni. Noi descurajăm și ne dorim onestitate și transparență în exercitarea mandatului de ales local. În condițiile în care aceștia sunt aleși pe listele unui partid, electoratul trebuie să știe că și-a trimis acolo reprezentantul în baza unor idei și principii enunțate în campanie electorală și trebuie să rămână alesul local fidel acelor principii și promisiuni făcute în campania electorală.

Vom vota împotriva raportului de admitere. Nu este moral... Această propunere nu este morală și contravine intereselor de reprezentare ale cetățenilor români.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Cu precizarea că întrebări pot fi adresate numai inițiatorilor, care nu sunt prezenți.

Domnule senator Traian Băsescu, microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ar trebui să nu ne facem că nu știm despre..., pentru ce este această modificare a legii. Este dorința PSD-ului de a recupera consilierii UNPR, care au devenit PMP după fuziunea cu PMP–UNPR.

Asta-i lăcomie de tip PSD. V-aș aduce aminte..., v-aș aduce aminte că ați mai făcut transferuri gratuite și prin Ordonanța nr. 55/2014, care a fost declarată neconstituțională. Ceea ce faceți astăzi este pornit de la credința dumneavoastră că nu aveți puterea până nu aveți și justiția, și toată administrația, și toate cele. Așa ați pierdut mandatul în alegerile trecute, așa îl veți pierde la alegerile următoare. Pentru lăcomia nesfârșită pe care o aveți.

Sigur că vom vota împotriva acestui proiect de lege.

## **Din sală:**

Ești singur! Ești singur! Ești singur!

**Domnul Gabi Ionașcu**

**:**

Suntem mai mulți, domnule.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Continuăm dezbaterea cu câte un reprezentant de la fiecare grup parlamentar _._

Îl invit la microfonul central pe domnul Șerban Nicolae.

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor colegi,

Pentru cei care au citit acest proiect de lege, el nu face decât să clarifice o chestiune care ține de decizia unui partid, în raport de mandatul unui consilier local sau județean sau primar, ales prin votul cetățenilor.

Este, într-adevăr, o competență comună.

Partidul sau alianța îl propune, cetățenii îl votează. De aceea trebuie să găsim o soluție atunci când partidul, dincolo de voința alesului, decide o..., un proces de fuziune.

Am auzit însă foarte des această sintagmă, că „votăm pe repede înainte”. Acum nu înțeleg dacă ar fi trebuit să votăm pe repede înapoi sau să votăm pe încet înainte, cum fac unii, care au și săptămâna asta rezervată cititului. Dar, având în vedere că era vorba doar de două articole, de fapt, două paragrafe de la două articole, bănuiesc că nu ridică probleme deosebite, nu înseamnă un efort colosal ca să înțelegeți despre ce este vorba și că nu are niciun fel de legătură cu transferul de la un partid la altul, câtă vreme spunem acolo că aceștia își păstrează mandatul ca independenți.

Probabil că o să inventați și un partid al independenților, s-au mai văzut cazuri, dar, până una-alta, vă rog să tratați cu seriozitate această propunere, care n-are nimic de a face cu ce ați afirmat.

Din punctul meu de vedere, era o propunere care putea întruni� numărând... votul tuturor colegilor senatori, al tuturor parlamentarilor, inclusiv cei din Camera Deputaților, nefiind o formulă partizană.

În același timp însă, dacă e să vorbim de loialitate față de electorat, păi ce facem atunci, cine reprezintă cu adevărat un partid atunci când președintele partidului iese din partid și devine independent, cum avem cazul „Uniunii Sorosiste România”? Cine a câștigat voturile cetățenilor? De aceea aș vrea să nu ne dați lecții atunci când sunteți în culpă, să nu ne impuneți nouă propria culpă și să tratați cu seriozitate, așa cum v-am propus noi, o soluție care este valabilă chiar și pentru cei care se prezintă ca ONG-uri, se transformă în partide, după aia încearcă să pară altceva decât sunt și în continuare se comportă ca societate civilă cu toate drepturile politicienilor.

Vă mulțumesc.

Dacă din partea altor grupuri parlamentare...? Da. Domnul Eugen Pîrvulescu, microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Partidul Național Liberal consideră că, atunci când cetățenii te votează și atunci când un partid te pune pe listă, trebuie să-ți respecți și partidul, și lista, și cetățenii, pentru că ai fost ales pe listele unui partid, indiferent că ești consilier local, consilier județean, primar, senator sau deputat. Așa este normal.

Așadar, dacă ai fi traseist și pleci, trebuie să-ți pierzi mandatul.

Vă aduc aminte, stimați colegi, că, în august 2014, guvernul dumneavoastră, condus de Victor Ponta, a dat o ordonanță, 55. În decembrie 2014, Curtea Constituțională, aceea pe care dumneavoastră acum o țineți în brațe – e normal, că e în curtea dumneavoastră –, această Curte Constituțională..., Curtea Constituțională de atunci a decis că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55 este neconstituțională. Se întâmpla în decembrie 2014, la o lună după ce Klaus Iohannis câștigase alegerile.

În ianuarie 2015, Camera Deputaților a adoptat o lege de respingere a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55.

Acum, fiți atenți, stimați colegi de la PSD, foarte important! Între 2015, ianuarie, și 2017 nu s-a mai întâmplat nimic. Abia în 2017 Senatul României, noi, colegii de acum, în mandatul acesta, nu în celălalt, am adoptat o lege de respingere a Ordonanței nr. 55. Când se întâmplase, deja legea nu mai avea niciun efect, pentru că aleșii locali terminaseră mandatul în 2016. În urma Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55 numai PSD a avut plus 400 de primari în 2016..., în 2015.

Așadar Partidul Național Liberal respinge categoric această lege și respinge categoric și va fi împotriva traseismului politic întotdeauna.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dacă Grupurile parlamentare ale ALDE și UDMR vor să intervină pe acest subiect?

Înțeleg că nu.

Ca urmare declar încheiate dezbaterile generale.

Legea este organică, votul va fi la ora 12.00, conform programului anunțat.

Punctul 3 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001 (L555/18.12.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și invit la cuvânt inițiatorul, dacă este prezent.

Nu.

Invit la cuvânt reprezentantul Guvernului, doamna Caraman, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Microfonul 10.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul de reglementare al acestei inițiative este clarificarea situației concesionării terenurilor care aparțin domeniului public și privat al unităților administrativ-teritoriale către proprietarii construcțiilor edificate pe acestea, precum și simplificarea procedurii de atestare a inventarului bunurilor domeniului public al unităților administrativ-teritoriale; atestarea să se facă prin hotărârea autorităților deliberative a acestora, în baza punctului de vedere al ministerului de resort.

Propunem aprobarea acestui proiect în forma aprobată de comisiile de specialitate. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Pentru raportul comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului îl invit la cuvânt pe domnul senator Florin Cârciumaru.

Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, cele două comisii – Comisia pentru administrație și Comisia juridică – au analizat propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport comun de admitere, cu amendamente admise, care se regăsesc în anexa nr. 1, ce face parte integrantă din raport.

Comisia pentru administrație publică și Comisia juridică supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul comun de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Vă mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt înscrieri la cuvânt? Da. Domnul senator Cseke Attila. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Sunt două aspecte care se reglementează prin această propunere legislativă, pe care noi o să o susținem ca grup parlamentar.

În primul rând, este vorba despre o debirocratizare și o oarecare descentralizare pe ce înseamnă atestarea domeniului public al unităților administrativ-teritoriale. Astăzi, după cum știți, există o procedură foarte greoaie prin care fiecare unitate administrativ-teritorială își atestă prin hotărâre de consiliu local, de consiliu județean, dă o hotărâre în acest sens. Toate aceste probleme se centralizează la nivel județean, consiliul județean le înaintează, după ce le-a centralizat, la Guvern. Iar hotărâri cu privire la domeniul public al UAT-urilor dintr-un județ sau al județului se emit foarte greu, e o procedură foarte greoaie, ministerul nici nu dispune de date relevante în această privință. Drept urmare această procedură, practic, este nefuncțională astăzi în sistemul administrației publice.

Aici vorbim despre atestarea domeniului public prin hotărâre de consiliu local sau consiliu județean, care trebuie transmisă Ministerului Dezvoltării, care face o verificare. Dacă nu sunt probleme, atunci, se poate definitiva printr-o nouă hotărâre de consiliu local sau consiliu județean această atestare și nu mai este necesară procedura prin hotărâre de Guvern, care a îngreunat extraordinar de mult această chestiune.

A doua problematică. Iarăși, este un lucru bun, și anume: posibilitatea de a concesiona, pe baza regulamentului votat de consiliile locale, terenuri din domeniul privat al UAT-urilor pe care sunt construcții edificate și, ulterior, tot pe baza unui regulament local, posibilitatea vânzării terenurilor de sub construcțiile deja edificate, care sunt concesionate.

Vom susține acest proiect legislativ. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții? Înțeleg că nu.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Propunerea legislativă a fost adoptată de Camera Deputaților.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise.

Legea este organică; Senatul, Camera decizională.

Votul la ora 12.00, conform programului anunțat.

Punctul 4, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 232/2016 privind industria națională de apărare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (L307/22.05.2018).

Invit la cuvânt reprezentantul Guvernului, domnul Constantin Ivan, secretar de stat – Ministerul Economiei. Microfonul 8.

## **Domnul Constantin Ivan** _**–** secretar de stat în Ministerul Economiei_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor,

Raportat la aspectele semnalate și la prevederile Legii nr. 232/2016 privind industria națională de apărare, precum și modificarea și completarea actelor normative ce reglementează autorizarea operatorilor economici din industria națională de apărare, precum și protecția personalului care își desfășoară activitatea în această ramură a industriei, se impune adecvarea acestor prevederi în actul normativ indicat, în sensul asigurării unei continuități și activități în acest domeniu de activitate.

Neînscrierea în Registrul operatorilor economici, care își desfășoară activitatea în acest domeniu, ar afecta în mod negativ situația economică a acestora, prin prisma obiectului de activitate și a sarcinilor cu care sunt grevați. Astfel, acești operatori sunt deja obligați la întreținere, conservare, repararea și paza capacităților de producție, chiar și a serviciilor pentru apărare pentru securitate națională, fără a putea beneficia de instrumentele reglementate de Legea

nr. 232/2016 pentru astfel de situații, respectiv ca aceștia să fie autorizați și înscriși în registru.

Neadoptarea acestor măsuri ar conduce la perturbarea activităților operatorilor economici din întreaga industrie națională de apărare, motiv pentru care, domnilor senatori, vă rog să aprobați în forma actuală această Ordonanță de urgență nr. 40/2018.

Avem un raport comun al Comisiei economice, industrii și servicii și Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Îl invit la cuvânt pe domnul senator Florin Cîțu, pentru prezentarea acestuia.

## Mulțumesc.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitatea de voturi a celor... a membrilor prezenți, să adopte un raport comun de admitere, fără amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Față de cele prezentate, supunem plenului, spre dezbatere și adoptare, raportul comun de admitere și proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt pe acest proiect? Înțeleg că nu.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Raportul comun al comisiilor este de admitere. Lege organică; Senatul, prima Cameră sesizată. Vot la ora 12.00.

Punctul 5, Proiectul de lege privind utilizarea datelor din registrul cu numele pasagerilor pentru prevenirea, depistarea, investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor de terorism și a infracțiunilor grave, precum și pentru prevenirea și înlăturarea amenințărilor la adresa securității naționale (L244/23.04.2018).

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului, domnul Valeriu Mihai, secretar de stat – Ministerul Afacerilor Interne.

Microfonul 8.

## **Domnul Valeriu Mihai** _– subsecretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori...

Numai puțin, domnule secretar de stat. Doamna Lavinia Craioveanu. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Solicit, cu bunăvoința dumneavoastră, retrimiterea la comisie, termen – o săptămână, a acestui proiect legislativ.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

În regulă.

Avem o solicitare de retrimitere la comisie – pentru o săptămână.

Retrimiterea la comisie pentru o săptămână a fost aprobată.

Mergem la punctul 6, Proiectul de lege privind distribuția de asigurări (L303/22.05.2018).

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Eleodor Mandreș, secretar de stat – Ministerul Finanțelor Publice.

Microfonul 10, domnule secretar de stat.

## **Domnul Eleodor Mihai Mandreș** _– secretar de stat_

_în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

Bună ziua!

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege are la bază obligația transpunerii în legislația națională a prevederilor Directivei europene privind distribuția de asigurări, Directiva Parlamentul European și a Consiliului nr. 97/20 ianuarie 2016 privind distribuția de asigurări, denumită în continuare Directiva nr. 97/2016, având ca termen de transpunere în legislația națională data de 23 februarie 2018.

Obiectivele Directivei nr. 97/2016 au fost acelea de a armoniza dispozițiile naționale din sectorul distribuției de asigurări și reasigurări, deoarece consumatorii trebuie să beneficieze de același nivel de protecție, indiferent de canalul de distribuție. Printre cele mai importante modificări aduse de proiectul de lege se numără:

– nivelul de protecție ridicat de care beneficiază consumatorii;

– introducerea principiului general al condițiilor de concurență, echitabile între canalele de distribuție;

– standardele pentru vânzarea de produse aliniate;

– măsuri adecvate pentru a detecta conflictele de interese;

– intermediarii și angajații trebuie să-și actualizeze în permanență cunoștințele și competențele profesionale...

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Vă rugăm...

Vă mulțumesc.

Mai pe scurt, vă rog pe toți.

Raport comun al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisiei economice, industrii și servicii.

Domnul senator Viorel Arcaș. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Consiliul Legislativ, aviz favorabil; Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru afaceri europene, de asemenea, au transmis avize favorabile.

Membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport comun de admitere, cu amendamente admise, prezentate în anexă. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Înscrieri la cuvânt dacă avem...?

Nu avem.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege.

Lege organică; Senatul, prima Cameră sesizată. Vot, ora 12.00.

Punctul 7, Propunerea legislativă privind unele măsuri referitoare la sumele acordate reprezentând ajutoare de urgență (L308/22.05.2018).

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Da. Vă rog. Domnule senator Ionașcu. Microfonul 7. Vă rog.

## **Domnul Gabi Ionașcu**

**:**

Nu eu.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Baciu, scuzați-mă! Ați rămas în trei și tot vă confund.

Vă rog, domnule Baciu.

Deci acest proiect de lege este semnat de senatori și deputați de la partidul nostru și și-a propus să reglementeze mult discutata Lege nr. 416, un anumit aspect de la ea, anume: ajutoarele sociale care se dau celor îndreptățiți, celor care îndeplinesc condițiile prevăzute la acest...

## **Din sală:**

Le-a confundat...

Vedeți că suntem pe subiectul cu ajutoarele de urgență.

## A! Da, scuze!

Rămân aici, atunci, pentru următorul...

Sunteți inițiator?

Sunteți inițiator, domnule senator?

## **Din sală:**

Nu aici...

Nu aici.

Deci dacă pe acest proiect de lege este prezent inițiatorul?

Nu.

Atunci, invit la cuvânt reprezentantul Guvernului, domnul Eleodor Mandreș, secretar de stat – Ministerul Finanțelor Publice.

Microfonul 10.

Cu rugămintea, scurt și la obiect.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin inițiativa legislativă se propune exonerarea de la plată pentru sumele reprezentând ajutoare de urgență acordate persoanelor aflate în stare de dificultate, prin hotărâri ale consiliilor locale, în baza Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, pe care acestea trebuie să le restituie unităților administrativ-teritoriale drept consecință a constatării de către Curtea de Conturi sau a altor instituții cu atribuții de control a unor prejudicii.

Nu avem punct de vedere al Guvernului.

Ministerul Finanțelor Publice nu susține promovarea inițiativei legislative în forma prezentată. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Invit la cuvânt reprezentantul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, pentru prezentarea raportului. Vă rog, domnule senator...

Mulțumesc.

...microfonul 6.

## **Domnul Ion Rotaru:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a luat în dezbatere această inițiativă legislativă și a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise.

Pe cale de consecință,

Mulțumesc domnului senator Ion Rotaru, pentru prezentarea acestui raport.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt...?

Domnul senator Cseke Attila. Doamna senator, haideți! Domnule Cseke, haideți!

## **Domnul Cseke Attila Zoltan:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu m-aș referi foarte mult la obiectul acestei inițiative. Vom susține această inițiativă legislativă. V-aș releva însă o speță, pentru că este un exemplu elocvent cum în România, astăzi, unele legi se aplică exact pe dos. Deci este un principiu din anul I al Facultății de Drept, că dacă legea... că legea prevede ceea ce este sancționabil, ceea ce prevede o procedură care trebuie respectată. Dacă legea nu prevede această procedură, atunci nu poate nimeni, care vine în control, în verificare, să ghicească o anumită procedură.

Suntem în această speță. Autoritățile locale au acordat niște ajutoare de urgență, au respectat pașii prevăzuți de către lege, cu toate documentele, cu anchetă socială și așa mai departe, dar Curtea de Conturi a venit și a spus: nu, domnule, trebuiau și niște documente justificative. Avem aici corespondență, scrie foarte clar că pe legea actuală aceste documente justificative nu sunt cerute. Atunci de ce se dorește, de ce raportul Curții de Conturi a constatat în câteva situații că aceste sume trebuie restituite?

Și atunci, din acest punct de vedere, această inițiativă legislativă este corectă, dar aș vrea să reținem această idee: domnule..., deci, dacă legea nu prevede, hai să nu adăugăm la lege o procedură și chestiuni în plus. Pentru că nu a prevăzut legea, atunci trebuie să o aplicăm exact așa cum este.

Vom susține inițiativa legislativă din acest punct de vedere. Vine să reglementeze corect o situație care a fost deturnată printr-o verificare, zicem noi, care nu are bază legală.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

O invit la microfon pe doamna senator Carmen Hărău. Microfonul 2.

Da, Grupul parlamentar senatorial al Partidului Național Liberal va susține această inițiativă legislativă sub aspectul că înlătură eventuale confuzii, posibile confuzii, care au devenit certe în controlul Curții de Conturi, și, practic, înlătură presiunea pusă pe cetățeni, cărora, pur și simplu, li se solicită veniturile obținute, ajutoarele circumstanțiale acordate... Li se solicită banii înapoi.

Dacă legea – a considerat Curtea de Conturi – n-a fost destul de clară, sunt și eu de opinia antevorbitorului că nu era cazul să facă exces de zel. Noi, legiuitorul, am venit să îndreptăm textul de lege astfel încât să nu mai poată exista confuzii și oameni hărțuiți, cărora li se cer banii înapoi. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Îl invit la microfonul 2 pe domnul senator Ionașcu Gabi... Nu. Ați renunțat.

Doamna senator Presadă, microfonul 2.

Vă rog să aveți în vedere că începem votul pe legi organice într-un minut.

## **Doamna Florina Raluca Presadă:**

Deși în expunerea de motive se invocă o situație nedreaptă, practic soluția legislativă găsită pentru această problemă este încă o lege cu dedicație. De data aceasta pare a fi dată pentru cei din Lupeni, unde, în trecut, au fost acordate ajutoare de urgență, ajutoare medicale în valoare de 1,8 milioane de lei, 18 miliarde de lei vechi, prejudiciu constatat de către Curtea de Conturi, care acum trebuie recuperat de către Primăria Lupeni de la acești beneficiari.

Practic, dintr-un total de 20 și ceva de mii de locuitori, peste 4.000 de locuitori au primit în acel an ajutoare medicale. Numai că, ulterior, Curtea de Conturi a constatat că aceste ajutoare medicale erau niște ajutoare ascunse pentru introducerea gazului în Lupeni.

Considerăm că soluțiile pe care Parlamentul României trebuie să le adopte trebuie să fie echitabile și drepte și să nu venim cu soluții care să răspundă unor nevoi punctuale, unor probleme punctuale, generate de către decidenții politici.

Nu putem să facem... să dăm această amnistie numai pentru că în diverse localități din România primarii au abuzat de puterea pe care o au pentru a acorda aceste ajutoare de urgență.

Uniunea Salvați România va vota împotriva acestei legi.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt? Nu mai... Doamna Hărău... Vă rog.

Dat fiind faptul că vin din județul Hunedoara, mă văd obligată să fac vorbire despre acuzația colegei mele de la USR. Primarul din Lupeni este PSD, nu este un primar liberal. Județul Hunedoara este condus de PSD, nu este condus de liberali, dar actul normativ corectat cu această ocazie n-are țintă Lupeniul, n-are țintă acțiunea unui primar, și mă simt datoare să fac această precizare, ci are țintă o interpretare care a fost excesiv făcută, în detrimentul beneficiarilor de ajutoare circumstanțiale, de către Curtea de Conturi.

Cu alte cuvinte, o lege neclară a dat naștere la interpretări diferite sau o lege considerată neclară de Curtea de Conturi. În toată țara există astfel de situații, iar noi, legiuitorul, suntem obligați să facem cuvenita îndreptare și să punem la adăpost niște oameni hărțuiți acum...

Vă mulțumesc mult. A fost...

...și puși să dea banii înapoi.

...a fost explicația suficientă.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Stimați colegi, am rugămintea să luați loc. Începem votul pe legi organice.

Vă rog să luați loc.

Vreau să vă semnalez faptul că avem la balconul Senatului un grup de tineri din Brașov, invitați ai domnului senator Coliban Allen.

Bun venit la Parlamentul României!

Declar încheiate dezbaterile generale pe actul normativ dezbătut.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Legea este organică; Senatul este prima Cameră sesizată.

Continuăm cu votul pe legile organice care au fost dezbătute astăzi.

Punctul 1, Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară (L547/14.12.2017).

Vă aduc aminte că este vorba de o solicitare de reexaminare a Președintelui României.

Lege organică; Senatul, Cameră decizională.

Listă pentru grupurile parlamentare.

Punctul 2, Propunerea legislativă pentru modificarea lit. h[1] ) alin. (2) al art. 9 și a lit. g[1] ) alin. (2) al art. 15 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali (L337/4.06.2018).

Amândouă, domnule senator.

Este cerere de reexaminare și am respectat strict procedura.

Domnul Goțiu... La următorul...

Am înțeles.

Deci mergem mai departe cu Legea privind Statutul aleșilor locali.

Vă precizez că legea a fost adoptată de Camera Deputaților.

Raportul comisiilor este de admitere, cu amendamente admise.

Lege organică; Senatul, Cameră decizională.

Nu, motivarea votului.

Listă și la acest act normativ pentru liderii de grup. Vă rog, domnule Goțiu.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

Faptul că un coleg senator nu cunoaște expresiile și sensurile expresiilor din limba română nu mă miră atâta timp cât susțineți un premier...

, un ministru al educației sau un ministru al economiei renumiți pentru cunoștințele lor de limba română.

Doar pentru scurta dumneavoastră informare, în literatura română, e drept nu în acea literatură din manualele unice, este și o carte care se intitulează „Pe repede înapoi”. Din păcate, ceea ce fac PSD și ALDE și cu această lege și în aceste zile e o întoarcere pe repede înapoi la anii de glorie ai traseismului politic. Acesta este și motivul pentru care USR a votat împotriva acestei legi și vă garantăm că, după ce inițiativa „Fără penali în funcții publice” va fi adoptată și va fi modificată, România se va modifica și se va schimba România pe repede înainte.

Mulțumesc.

În regulă. Vă mulțumesc. La microfonul 2, domnul senator Mazilu. Microfonul 3, iertați-mă! 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Este vorba de motivarea votului. Tocmai pentru că s-a discutat aici despre moralitate și despre votul electoratului care trebuie respectat, am să vă dau un exemplu care se întâmplă în Consiliul Local al Municipiului Drobeta TurnuSeverin.

Acolo, înaintea alegerilor locale, s-a constituit o alianță electorală PSD–UNPR care a obținut majoritatea voturilor populației. În urma alegerilor, un număr de cinci consilieri UNPR sunt consilieri locali. Ca urmare a fuziunii cu Partidul Mișcarea Populară, aceștia ar trebui să treacă în opoziție, fiind nevoiți, astfel, să voteze împotriva programului electoral cu care au fost aleși, împotriva inițiativelor primarului alături de care au candidat. Și mă întreb dacă astfel mai este respectată voința electoratului, dacă nu cumva votul acestora este grav deturnat.

Evident, nu aștept răspuns la aceste întrebări.

Eu sunt foarte încântat că astăzi s-a dat vot pe această lege și noi, Grupul Social Democrat, am votat această propunere legislativă.

Pot să înțeleg faptul că unii colegi dau dovadă de analfabetism administrativ, neavând ocazia să vadă

cum funcționează consiliile locale, dar nu pot să îi înțeleg pe alți colegi care încearcă să ne dea lecții de moralitate și care, atunci când au deținut puterea absolută aproape în România, au mers până la limitele Constituției, deseori forțându-le pe acestea, instaurând o epocă a vrajbei între români, o epocă a abuzurilor și au contribuit determinant la ceea ce s-a numit ulterior „statul paralel”, care a fost construit în vremea aceea.

Eu vă mulțumesc și sper ca această lege să producă efecte.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Cu rugămintea pentru colegi...

Îmi pare rău, doamna Presadă, votul a fost explicat de colegul dumneavoastră. Nu reluăm dezbaterea.

Mergem la punctul 3, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001 (L555/18.12.2017).

Propunerea legislativă a fost adoptată de Camera Deputaților.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Lege organică; Senatul este Cameră decizională.

Punctul 4, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 232/2016 privind industria națională de apărare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (L307/22.05.2018).

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege.

Lege organică; Senatul, prima Cameră sesizată.

Punctul 6, Proiectul de lege privind distribuția de asigurări (L303/22.05.2018).

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege.

Legea este organică; Senatul, primă Cameră sesizată.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Domnul Cîțu are nevoie să facă o precizare la microfon.

Domnul senator Florin Cîțu. Microfonul central.

## **Domnul Florin Vasile Cîțu:**

## Domnule președinte,

Trebuie să... La L54/2017 am votat din greșeală pentru, votul meu era împotrivă.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Mergem mai departe.

Punctul 8 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat (L250/23.04.2018).

Domnul senator Baciu, inițiator.

Microfonul 7.

Deci acest proiect de lege a fost inițiat de senatori și deputați ai partidului nostru, Partidul Mișcarea Populară, și, în esență, cuprinde următorul lucru..., adică vrea să introducă o nouă... un nou mod de a se face plată pentru 416, adică 50% din cuantumul ajutorului social să fie plătit ca și până acum – bani _cash_ , iar 50% să fie plătit în cupoane, iar acele cupoane să fie folosite în mod obligatoriu de către cei care le dețin doar pentru procurarea de alimente și ceea ce este necesar creșterii și întreținerii familiei numeroase și necăjite, care face obiectul acestui ajutor social.

Știm din practică că, de fapt, mulți din acești bani sunt cheltuiți fără rost, pe băutură sau pe țigări, și credem că o astfel de reglementare ar fi, oarecum, în ajutorul familiei, iar alimentele și cele necesare creșterii și educării copiilor din acea familie, întreținerii familiei numeroase..., ar fi în mod sigur cheltuiți mai judicios. Aceasta este ideea pentru care s-a propus acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Continuăm cu punctul de vedere al Guvernului, domnul secretar de stat Nicea Mergeani, Ministerul Muncii. Microfonul 9.

## **Domnul Nicea Mergeani** _– secretar de stat în Ministerul Muncii și Justiției Sociale_ **:**

## Domnule președinte,

Propunerea legislativă are ca scop modificarea și completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, urmărindu-se ca 50% din valoarea ajutorului social să fie plătită sub forma tichetului pentru ajutor social, a cărui destinație să fie plătită..., sub forma tichetelor de ajutor social, exclusiv pentru achiziționarea de produse alimentare.

Ministerul Muncii și Justiției Sociale susține raportul de respingere al Comisiei de muncă.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, domnul senator Ion Rotaru, pentru prezentarea raportului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă a adoptat un raport de respingere a propunerii legislative.

Legea este organică; Senatul este prima Cameră sesizată.

Pe fond, propunerea nu este rea, însă este greu de aplicat și din punct de vedere tehnic, și procedural, și de urmărit.

Pe cale de consecință, decizia comisiei a fost luată în acest sens.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Înscrieri la cuvânt dacă avem?

Domnul senator Baciu.

Microfonul central.

## Bună ziua, dragi colegi!

Încerc și de la acest microfon să conving plenul Senatului că multitudinea formelor propuse de mulți dintre colegii noștri, de la putere, din opoziție, de a modifica această Lege nr. 416, în esența ei..., au fost multe, multe încercări, niciodată însă nu s-a reușit aproape nimic.

Acum am auzit o expresie bună din partea domnului președinte Rotaru, de la comisia de specialitate, că legea, în esența ei, nu este rea, ceea ce mă face să gândesc: dacă astăzi nu va fi aprobată, vom reveni cu o nouă formă și vom încerca ca într-adevăr banii dați din bugetul statului pentru întreținerea familiilor nevoiașe și sărace să fie feriți de tentația părinților de a-i cheltui pe lucruri care nu fac obiectul acesta, adică pe băutură, pe țigări sau pe alte foloase necorespunzătoare.

Cred că în curând și unii, și alții – până acum au fost zeci de proiecte de acest fel, de modificare – ne vom convinge că un control strict asupra banilor din Legea nr. 416 va trebui să-l introducem și să găsim poate, de ce nu?, o cale cu care toți să fim de acord, și putere, și opoziție, chiar și Guvern, să controlăm strict ca acești bani să fie cheltuiți pentru scopul în care sunt dați.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Doamna senator Hărău Carmen. Microfonul 2.

Stimați colegi, vă precizez că mai avem trei legi organice de votat astăzi.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Grupul Partidului Național Liberal consideră că acest text de lege nu numai că nu este rău, ci este chiar bun și, nefiind Cameră decizională, poate suporta modificări în sensul facilitării..., în sensul înlesnirii aplicării lui.

Așa că vom vota pentru proiectul de lege, pentru aprobarea lui, împotriva raportului de respingere. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt? Nu.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative. Raportul comisiei este de respingere.

Legea este organică; Senatul, prima Cameră sesizată.

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Listă pentru lideri.

Listă pentru liderii de grup.

Punctul 9, Propunerea legislativă pentru modificarea lit. i) a alin. (1) al art. 260 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii (L252/23.04.2018).

Dau cuvântul inițiatorilor, dacă sunt prezenți.

Nu.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Mergeani, secretar de stat – Ministerul Muncii și Justiției Sociale.

Microfonul 9.

Propunerea legislativă are ca obiect modificarea art. 260 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 53, urmărindu-se ca nerespectarea dispoziției privind munca suplimentară să fie sancționată cu amendă de la 1.500 la 3.000 de lei pentru fiecare persoană identificată ca prestând muncă suplimentară.

Ministerul Muncii și Justiției Sociale susține punctul de vedere al Guvernului, care, de asemenea, susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Mulțumesc, domnule președinte.

Reluând această inițiativă legislativă în cadrul dezbaterilor Comisiei pentru muncă, am adoptat un raport suplimentar de respingere.

Legea este organică; Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc. Înscrieri la cuvânt dacă avem? Nu...

Doamna senator Hărău. Microfonul 2.

Noi, liberalii, susținem raportul de respingere al comisiei, considerând că în momentul acesta Codul muncii este acoperitor în legătură cu reglementările muncii suplimentare. Suprareglementările sunt păguboase pentru o țară care are nevoie ca de aer ca oamenii să muncească. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Dacă mai sunt alte luări de cuvânt? Nu.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul suplimentar al comisiei este de respingere a acesteia.

Legea este organică; Senatul, prima Cameră sesizată.

Punctul 10, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea articolului 3 alineatul (3[1] ) din Legea apelor nr. 107 din 25 septembrie 1996 (L268/2.05.2018).

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Ilie Covrig, secretar de stat – Ministerul Apelor și Pădurilor. Microfonul 8.

**Domnul Ilie Covrig** _– secretar de stat în Ministerul Apelor și Pădurilor_ **:**

## Domnule președinte,

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului, pentru raport, domnul senator Florin Cârciumaru. Microfonul 7.

Îl invit la cuvânt pe domnul senator Rotaru, pentru prezentarea raportului Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială.

Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

În ședința din 5.06.2018, membrii comisiei au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de respingere. Comisia pentru administrație publică propune plenului Senatului, spre dezbatere și adoptare, raportul de respingere și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc. Înscrieri la cuvânt dacă avem? Domnul senator Cseke Attila. Microfonul 2.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Este o inițiativă a colegilor noștri deputați care are în vedere următoarea speță, pe care noi nu o contestăm, în sensul că terenurile care sunt necesare pentru protecția barajelor trebuie să aparțină domeniului public al statului. Problema este că acum câțiva ani aceste terenuri au fost luate de la cetățeni care aveau titluri de proprietate emise, care erau puși în posesie și, practic, a fost vorba despre o naționalizare a acestor terenuri.

Soluția ca acești cetățeni, toți, să meargă în instanțe să-și caute dreptatea pe acolo nu este o soluție care ajută, până la urmă, la rezolvarea problemei, pentru că cetățenii respectivi nu contestă necesitatea ca aceste terenuri să aparțină statului, dar, evident, trebuia să aibă loc o expropriere cu justă despăgubire și prealabilă despăgubire, ceea ce nu a avut loc. Printr-un text legislativ, practic, aceste terenuri au fost luate de la cetățeni care aveau titluri de proprietate și au fost trecute în domeniul public al statului.

Proiectul legislativ vine să semnaleze această chestiune celor care au atribuții în acest domeniu și să încercăm să găsim o soluție, chiar dacă suntem ulterior faptei care s-a împlinit. Dar nu putem să lăsăm cetățenii care erau proprietari ai acestor terenuri cu mesajul: „Domnule, mergeți, dați-ne în judecată și, dacă judecătorul va spune, o să plătim.”

Vom susține acest proiect legislativ.

Vă mulțumesc. Doamna senator Hărău Carmen. Microfonul 2.

O observație în legătură cu felul în care tratează problemele Executivul în această sală, stimați colegi: am luat notă de afirmația determinată, cu dicție și fermă a domnului reprezentant al Guvernului că „nu susține proiectul”, dar ne-ar interesa, măcar cu jumătate din determinare și dicție, și hotărârea cu care ne-a spus: care-s motivele pentru care nu susține proiectul?

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt? Înțeleg că nu. Declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra propunerii legislative. Raportul comisiei este de respingere.

Legea este organică; Senatul, prima Cameră sesizată.

Propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 11, Propunerea legislativă privind instituirea zilei de 11 iunie – Ziua victoriei Revoluției de la 1848 și a democrației românești (L316/22.05.2018).

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Domnul senator Titus Corlățean. Microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Sunt coinițiator, domnul senator Ionuț Vulpescu este inițiator.

Din rațiuni obiective nu este prezent astăzi, dar voi susține eu această propunere legislativă și vă spun, de la bun început, că am cosemnat această inițiativă pentru că este și justă, și necesară din punct de vedere istoric și din punctul de vedere al simbolisticii naționale și este chiar o inițiativă foarte frumoasă.

Pe scurt, voi prezenta doar câteva din motivele prezentate în expunerea de motive.

Revoluția Română de la 1848 a fost parte a revoluției europene din același an și expresia procesului de afirmare a națiunii române și a conștiinței naționale, fiind la baza constituirii statului român modern.

Pe 7 iunie 1848, la Craiova, Gheorghe Magheru, Nicolae Bălcescu, Costache Romanescu alcătuiau, în ilegalitate, primul guvern provizoriu revoluționar. Două zile mai târziu, pe 9 iunie 1848, la Islaz, în fața marii adunări populare, era citită de către Ion Heliade Rădulescu „Proclamația de la Islaz”, programul mișcării revoluționare din Țara Românească, conceput ca act constituțional, inspirat din Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului din 1789. „Proclamația de la Islaz” este însuși fundamentul democrației românești.

Pe 11 iunie – și asta este data la care face referire inițiativa legislativă –, pe 11 iunie 1848, la București, sub presiunea maselor, domnitorul Gheorghe Bibescu semnează „Proclamația de la Islaz”, care a devenit noua Constituție. În aceeași zi este editat primul ziar necenzurat din istoria națiunii române, „Pruncul român”, care apare pe 12 iunie 1848.

Evenimentele care au continuat până la 13 septembrie ’48, când armata otomană, dar în special cea rusă au înăbușit revoluția, au pus bazele a ceea ce urma să devină statul modern român.

Anul 1848 are o deosebită însemnătate pentru istoria noastră națională. Pe 14 iunie a fost adoptat de către guvernul revoluționar tricolorul, ca steag național. De asemenea, pe 13 septembrie a fost proclamată Ziua pompierilor din România, ca urmare a bătăliei din Dealul Spirii dintre armata otomană și compania de pompieri condusă de căpitanul Paul Zăgănescu. Cu toate acestea, ziua de 11 iunie este de departe cel mai important moment din anul 1848, când „Proclamația de la Islaz” a fost semnată de domnitorul Bibescu, care a recunoscut astfel cererile poporului și guvernului revoluționar. Pentru toate aceste motive, inițiem prezenta Propunere legislativă pentru proclamarea zilei de 11 iunie – Ziua victoriei Revoluției Române de la 1848 și a democrației românești. Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Invit la cuvânt reprezentantul Guvernului, domnul secretar de stat Alexandru Pugna, secretar de stat în Ministerul Culturii și Identității Naționale.

Microfonul 10.

## **Domnul Alexandru Pugna** _– secretar de stat în Ministerul Culturii și Identității Naționale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor, domnilor senatori,

Domnul senator a fost foarte explicit în expunerea de motive, așa încât Ministerul Culturii și Identității Naționale susține această Propunere legislativă – și o consideră binevenită – privind instituirea zilei de 11 iunie ca Ziua victoriei Revoluției de la 1848 și a democrației românești.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului, pentru prezentarea raportului, domnul Florin Cârciumaru. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În ședința din 12.06.2018, membrii Comisiei de administrație au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise, prezentate în anexa care face parte integrantă din raport.

Comisia pentru administrație propune... Deci Comisia pentru administrație propune plenului Senatului, spre dezbatere și adoptare, raportul de admitere și propunerea legislativă.

Consiliul Legislativ a dat aviz favorabil.

Comisia pentru cultură, de asemenea, a dat aviz favorabil.

Vă mulțumesc. Dacă sunt înscrieri la cuvânt? Domnul senator Cseke Attila. Microfonul 2.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Avem de a face cu o propunere legislativă care a venit într-un anumit context politic și parlamentar. Acel context politic și parlamentar a fost gestionat, s-a finalizat pe etapă într-o anumită soluție.

Eu am să vă fac, ca lider de grup, propunerea de a retrimite acest proiect legislativ comisiei de specialitate,

pentru că, cel puțin în ceea ce privește noțiunea de „victorie a democrației românești”, credem că am putea să discutăm despre 22 decembrie 1989, când cu toții, împreună, am scăpat de un regim dictatorial și am încercat să construim un sistem democratic.

E o altă discuție cât am reușit, dar totuși, față de ceea ce am avut înainte de 1989, avem cu totul altceva: o democrație în care principiul separației puterilor în stat are de suferit, trebuie să recunoaștem acest lucru, în care dezbaterea despre statul de drept trebuie să aibă loc și multe alte chestiuni. Dar totuși, dacă vorbim de victoria revoluției, victoria democrației românești, atunci această raportare trebuie să aibă loc cu privire la 22 decembrie 1989, și nu cu privire la această dată care este propusă în propunerea legislativă și, sigur, sunt și alte elemente.

Motiv pentru care v-aș face propunerea, vă fac propunerea, ca lider de grup, să fiți de acord cu retrimiterea la comisie a acestui proiect legislativ pentru o săptămână. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

## **Doamna Emilia Arcan**

**:**

Domnul senator Dumitrescu.

Domnul senator Dumitrescu. Vă rog. Microfonul 2... 3.

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte de ședință. Aș dori să fac totuși niște precizări.

În primul rând, cred că este un moment excepțional și acest proiect de lege este foarte, foarte bun. Este foarte bun pentru că dă acea dimensiune corectă asupra istoriei formării statului național român și momentului de început. Nu putem să nu spunem că 1848 a fost momentul european general care a dus la instaurarea democrației și la crearea statelornațiune și a configurației viitoare a României și a Europei. Faptul că acordăm această atenție este un lucru foarte bun.

Noi, domnule coleg Cseke, la 22 decembrie 1989 nu am adus democrația în România! Vreau să specific foarte clar, să intre tuturor oamenilor în minte acest lucru și mai ales nouă, oamenilor politici: noi am readus democrația în România!

Perioada comunistă a fost întreruperea unei perioade de democrație a unui stat democratic, care a fost constituit la 24 ianuarie 1859, care a fost împlinit la 1 decembrie 1918 ca stat național unitar în granițele istorice și naturale ale sale. Și, când ne-am constituit ca acest stat național unitar, la 1 ianuarie 1918 – zi pe care..., an, moment pe care îl serbăm cu atâta fast și cu normal respect în acest an –, noi nu eram altceva decât un stat democratic, un stat puternic, un stat important în Europa, într-o altă configurație, a începutului de secol XX.

1859 nu a fost, în opinia mea, și cred că a multora, Unirea Mică sau Unirea Mare, a fost momentul creării statului național, momentul în care s-a creat statul român, așa cum a fost el configurat mai târziu, după 1878 și așa mai departe. Ca atare 1848 a fost momentul de naștere a democrației la nivel european, de amplificare și de manifestare, declanșator de procese la nivelul întregii Europe și al statelor națio..., viitoarelor state naționale și pentru România, care a intrat în acea perioadă în... – cu puține rămâneri în urmă, sigur, că a fost zona asta a Europei –, a intrat în acest ritm al democrației, al creșterii și al manifestării statului român în Europa.

Ca atare eu nu văd niciun motiv să-l trimitem, iar ăla cu privire la faptul că nu atunci a început să se construiască democrația în România..., de fapt, modernitatea României atunci a început – da? – și revenirea la... sau împlinirea, dacă vreți, a ceea ce înseamnă, în esența sa, conștiința unității poporului român și a ceea ce înseamnă..., devenirii sale.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

39 de voturi împotrivă, o abținere, 39 de voturi pentru. Solicitarea nu a fost aprobată.

Mergem mai departe la dezbateri. Dacă mai sunt luări de cuvânt?

- reprezentant al țării la Constantinopol dintre români;

- instrucție egală, educație egală pentru toți, de ambele

- sexe;

- desființarea rangurilor nobiliare;

- desființarea pedepsei „degrădătoare” cu bătaia, zic ei, a

- bătăii și torturii;

- desființarea pedepsei cu moartea;

- așezăminte penitenciare, unde să se spele cei criminali

- de păcate și să iasă îmbunătățiți;

- emanciparea izraeliților și drepturi politice;

- convocarea de îndată a unei adunări constituante care

- să facă constituția.

Au mai trebuit 18 ani să se facă acea constituție, care nu a fost chiar la înălțimea Declarației de la Islaz, dar principiile ei mi se pare că sunt la fel de valabile ca astăzi și foarte relevante pentru multe din dezbaterile noastre.

Mulțumesc, domnule președinte.

Și eu vă mulțumesc. Dacă mai sunt înscrieri la cuvânt? Da. Domnul senator Ion Hadârcă. Microfonul 3.

## **Domnul Ion Hadârcă:**

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Crețu Gabriela.

Doamna Gabriela Crețu. Microfonul 4.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Cu privire la semnificația acelei zile, aș dori să-mi permiteți, ca urmare a multor dezbateri pe care noi le purtăm în această sală și care, uneori, sună, din păcate, destul de antidemocratic, conservator, ca să nu spun retrograd, să citesc pentru dumneavoastră punctele declarației de la Islaz, cea din 11 iunie 1848:

- independența administrativă și legislativă a poporului

- român;

- egalitatea drepturilor politice;

- contribuție generală;

- adunare generală compusă din reprezentanții tuturor

- stărilor societății;

- domn responsabil, ales pe cinci ani, din..., căutat în

- toate stările societății;

- împuținarea listei civile (asta era contribuția pentru

- domni);

– responsabilitatea miniștrilor și a tuturor funcționarilor în funcția pe care o ocupă;

- libertatea absolută a tiparului;

- orice recompensă să vie de la patrie, și nu de la domn;

- dreptul fiecărui județ de a-și alege dregătorii;

- gardă națională (armată națională);

- emanciparea mănăstirilor închinate;

- emanciparea clăcașilor (care se fac proprietari prin

- despăgubire);

- dezrobirea țiganilor prin despăgubire;

Stimați colegi,

Este un proiect de lege foarte important și este bine că Senatul astăzi a luat în dezbatere acest subiect. Or, astăzi, când consemnăm 170 de ani de la Revoluția din 1848, această inițiativă legislativă are tocmai acest scop: să omagieze într-un fel contribuția marilor înaintași la procesele de reformare, de democratizare, de constituire a statului modern român. Acolo este sursa ideilor care au omogenizat societatea română, toate provinciile române, și acolo este ideea îmbrățișării ideii de suveranitate, de independență, precum și de unire a tuturor provinciilor, și a unirii neamului românesc.

Aș fi vrut ca să răsune în această sală, în acest context, și contribuția moldovenilor, a acestei minunate generații care, împreună cu muntenii, cu ardelenii, a declanșat procesele acestea revoluționare și de avânt al „primăverii popoarelor”, așa cum s-a întâmplat în toată Europa. Or, contribuția lui Kogălniceanu, a celor de la Iași, care au fost expulzați, pur și simplu, exilați de către domnitorul Mihai Sturdza, este o altă situație, Marea Adunare de la Blaj, de asemenea, este ceea ce a anticipat convocarea Adunării de la Islaz, apoi aceea de la Filaret și toate, împreună, eu zic, conjugă și dau acest impuls... au dat acest impuls de unificarea a națiunii române care s-a produs mai apoi.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

## Mulțumesc, domnule senator.

Vă semnalez faptul că avem la balconul Senatului un grup de cetățeni din municipiul Brașov, invitații domnilor senatori Dunca Marius și Orțan Florin.

Le spunem bun venit la Parlamentul României!

Continuăm dezbaterile cu invitarea la cuvânt a domnului Mihail Radu.

Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

La 1848, cei ce au luptat pentru modernizarea României au fost în primul rând tineri plecați la studii la Paris, la Berlin, în Europa Occidentală: Bălcescu, Brătianu, Rosetti, Alecsandri și mulți alții.

Astăzi avem o propunere de instituire a unei zile a democrației românești din partea PSD, partidul care, prin tot ceea ce face, îndepărtează tineri din țară și subminează democrația în România.

Dintre ei, dintre tinerii care acum studiază în Occident se conturează neopașoptiștii care vor transforma România și vor apăra democrația, cu sau fără o sărbătoare dată de PSD. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte luări de cuvânt?

Dacă nu mai sunt alte luări de cuvânt, declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere...

Atunci, la final, domnul senator...

Microfonul central. Domnul senator Titus Corlățean. La microfonul central.

## **Domnul Titus Corlățean:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Potrivit procedurii, ca inițiator sau coinițiator, câteva scurte considerații.

Cred că este bine să evităm confuziile legate de conținutul și sensul acestei inițiative legislative. Momentul 1848, inclusiv pentru națiunea română în frontierele în care se găsea ea atunci, a însemnat o profundă racordare la idealurile democratice revoluționare ale Europei, la Revoluția Franceză și la celelalte revoluții din Europa.

Nu întâmplător..., și mulțumesc colegilor Dumitrescu și Crețu, care au făcut mențiuni corecte din punct de vedere istoric, românesc și european: la racordarea la idealurile proclamate mai întâi în Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului din 1789, la conținutul concret al „Proclamației de la Islaz”; sunt lucruri care au reprezentat un progres democratic revoluționar extraordinar în Europa frământată a anului 1848 și au constituit și pentru națiunea română fundamentul viitoarei evoluții, ca stat, într-un sens democratic.

Acesta este sensul zilei de 11 iunie și, așa cum există și în cazul altor națiuni dreptul acelor națiuni de a-și recunoaște simbolistica și de a și-o proclama, chiar și atunci când sunt cetățeni de altă etnie pe teritoriul statului român, și respectăm acest lucru, cred că este și dreptul nostru să afirmăm – nu împotriva altora, ci pentru identitatea noastră și valorile noastre, la care ținem –, să proclamăm această zi de 11 iunie 1848, s-o recunoaștem. Nu este împotriva cuiva, ci este o chestiune care ține de istoria noastră românească. Atât și nimic mai mult!

Și eu invit toți colegii, dincolo de eventualele înțelegeri politice, despre care știu sau nu știu, acum aflu prima oară, eu vă invit să tratați cu seriozitate, responsabilitate, la nivelul conștiinței individuale politice a fiecăruia, din toate grupurile politice, inclusiv din cadrul Grupului UDMR, să votăm această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Cseke.

Scuze! Domnul senator Cseke. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Mă simt nevoit, fără a purta o polemică cu domnul senator Corlățean, să-i dau dreptate în ceea ce a spus cu privire la simbolistica națiunilor, chiar cele care aparțin de o anumită minoritate. Exact despre asta am discutat când am avut proiectul legislativ cu 15 martie 1848, dar atunci nu am auzit acest discurs cu simbolistica și că trebuie susținut.

Deci, ca să punem totuși lucrurile în făgașul lor normal, sunt de acord cu afirmația, doar că nu s-a respectat. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

În regulă.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Legea este ordinară; Senatul, prima Cameră sesizată.

Punctul 12, Propunerea legislativă pentru completarea art. 38 din Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (L262/2.05.2018).

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Mergeani, secretar de stat – Ministerul Muncii și Justiției Sociale.

Microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative...

Vă mulțumesc.

Domnul Ion Rotaru, pentru prezentarea raportului Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a adoptat un raport de respingere a propunerii legislative.

Legea este ordinară; Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Mulțumesc. Trecem la dezbateri generale. Dacă sunt înscrieri la cuvânt? Nu.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Lege ordinară; Senatul, prima Cameră sesizată.

Punctul 13 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950–1961 (L269/2.05.2018).

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu este.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Mergeani.

Microfonul 9...

Nu!

Microfonul 8, domnule secretar de stat?

## **Domnul Andrei Ignat** _– secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale_ **:**

Andrei Ignat.

Vă rog să vă prezentați.

Andrei Ignat.

Vă rog, domnule Ignat.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Deosebirea esențială între persoanele care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii și cele care l-au efectuat în cadrul ministerelor forțelor

armate, în detașamentele de muncă necombatante, este dată de statutul fiecărei categorii, și nu de activitatea în sine desfășurată în perioada respectivă.

Militarii în termen au desfășurat activități în economia națională în acea perioadă, așa cum sunt cei care fac obiectul propunerii legislative, nu au fost încadrați în structuri speciale în afara organizării forțelor armate, ci au făcut parte din unități militare, au purtat uniformă militară, au îndeplinit planul pregătirii de luptă și au depus jurământul militar, fapt pentru care aceștia nu pot fi asimilați persoanelor recrutate în detașamentele de muncă din cadrul Serviciului Muncii. Totodată...

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnul Ion Rotaru, pentru prezentarea raportului Comisiei de muncă.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă a adoptat, cu unanimitate de voturi, un raport de respingere, însoțit de amendamente respinse.

Legea este ordinară; Senatul e prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă sunt înscrieri la cuvânt? Doamna Carmen Hărău. Microfonul 2.

Da, apreciem proiectul de lege al colegilor noștri și luăm notă de faptul că Guvernul face opoziție în legătură cu modul în care au fost încadrați acești lucrători, ca să le spunem așa.

Problema ni se pare birocratică și cred că merită atenție și diligență mai mare abordarea acestei situații, pentru că activitatea, așa cum rezultă din expunerea de motive, activitatea..., chiar dacă încadrarea a fost diferită, activitatea a fost identică.

Nu avem o opinie foarte conturată în legătura cu problema asta, de aceea noi, liberalii, ne vom abține.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

În regulă.

Dacă mai sunt alte luări de cuvânt? Înțeleg că nu.

Declar încheiate dezbaterile generale,

Raportul de respingere a fost adoptat și propunerea legislativă este respinsă. Și luăm și punctul 14, Propunerea legislativă pentru abrogarea alin. (1) al art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 250/1992 privind concediul de odihnă și alte concedii ale salariaților din administrația publică, din regiile autonome cu specific deosebit și din unitățile bugetare (L265/2.05.2018).

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Nu.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Mergeani.

Microfonul 9. Foarte pe scurt.

Domnule președinte,

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului Ion Rotaru, președintele Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, pentru prezentarea raportului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă a adoptat un raport de respingere a propunerii legislative.

Legea este ordinară; Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Dezbateri, înscrieri la cuvânt? Nu avem.

Declar încheiate dezbaterile generale,

Vă mulțumesc mult.

Urmează ședința comună, ora 13.00.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|085461]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 105/28.VI.2018 conține 32 de pagini.**

Prețul: 80,00 lei