Stenogramă plen

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Bună ziua, stimați colegi!

Rog secretarii să vină la prezidiu, ca să putem începe ședința, și liderii de grup să-și invite colegii în sală.

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 12 noiembrie 2018, și vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența un număr de 91 de colegi.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnul senator Ion Ganea și domnul senator Nicu Fălcoi, secretari ai Senatului.

Ordinea de zi pentru ședința plenului a fost distribuită. Dacă sunt intervenții?

Nu sunt.

Atunci,

Programul de lucru pentru astăzi: între ora 16.00 și ora 18.00, lucrări în plenul Senatului; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri.

De asemenea, vă informez că miercuri, 14 noiembrie 2018, va avea loc o ședință comună a Senatului și Camerei Deputaților.

Dacă sunt intervenții?

Nu sunt.

Atunci,

Stimați colegi, doresc să vă informez că la balcon se află un grup de 45 de elevi și cadre didactice de la Liceul Teoretic „Ștefan cel Mare” din Râmnicu Sărat, județul Buzău, la invitația doamnei senator Sbîrnea Liliana.

Le spunem: bine ați venit în Senatul României!

La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea unor inițiative legislative.

Se supun aprobării plenului Senatului, conform prevederilor art. 111 din Regulamentul Senatului, dezbaterea și adoptarea în procedură de urgență, analizată în ședința Biroului permanent din 12 noiembrie 2018, a următoarelor inițiative legislative:

1. Proiectul de lege „Legea arhivelor” (L636/5.11.2018). Inițiator, Guvernul României.

O susține cineva? Nu.

## Punctul 2...

Vă rog, din partea Guvernului, microfonul 9. La punctul 1. Înțeleg că s-a dezmeticit Guvernul...

## **Domnul Valeriu Mihai** _– subsecretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

## Mulțumesc.

Precizăm că proiectul urmărește îndeplinirea obiectivului stabilit în Programul de guvernare 2018–2020 de restabilire a capacității funcționale a Arhivelor Naționale de administrare, supraveghere și asigurare a protecției speciale a documentelor care fac parte din Fondul Arhivistic Național.

Legea cuprinde o serie de elemente de noutate, care vor avea un impact pozitiv major pentru gestionarea domeniului de referință. Implementarea noilor măsuri administrative propuse prin proiectul de lege va duce la eliminarea disfuncționalităților identificate pe toată durata de aplicare a legislației care se propune a fi amendată prin proiectul de referință.

Susținem propunerea, adoptarea cu procedură de urgență. Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Prin proiectul de lege supus dezbaterii se propune ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, în valoare de 50 de milioane de euro, semnat la București la data de 1 august 2018.

Intrarea în vigoare a acordului de împrumut, respectiv posibilitatea efectuării de trageri din împrumut, este condiționată de aprobarea acestuia conform legislației române.

Ca urmare, pentru a permite încadrarea în termenul agreat de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, precum și demararea implementării proiectului corespunzător calendarului convenit de părți, este necesară adoptarea prezentului proiect de lege în procedură de urgență.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu.

Stimați colegi,

Este un proiect de lege care... o inițiativă legislativă care susține depunerea de către școlile doctorale a câte un exemplar din teza de doctorat, după susținere,

la Biblioteca Națională, pentru constituirea Depozitului legal. Vine în întâmpinarea unor cereri ale Bibliotecii Naționale, care a spus că nu au destule exemplare pentru a asigura acest depozit.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Vă mulțumesc.

4. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie (b434/4.09.2018).

Dacă dintre inițiatori susține cineva? Nu.

5. Propunerea legislativă pentru modificarea anexei nr. 3 la Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România (b437/5.09.2018).

Dacă dintre inițiatori susține cineva? Nu.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Susținem procedura de urgență pentru această propunere legislativă, având în vedere importanța pe care trebuie să o acordăm calității produselor.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu, ne-ați convins.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Comisia pentru regulament s-a întrunit în ședință în ziua de 6 noiembrie. În urma dezbaterii, membrii prezenți ai comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere privind solicitarea Comisiei pentru petiții, cercetarea abuzurilor și combaterea corupției de modificare a denumirii în „Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții”.

Comisia pentru regulament supune plenului Senatului spre dezbatere și adoptare un raport de admitere. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește pe pagina de internet a Senatului.

Dacă sunt intervenții?

Nu.

Atunci,

Stimați colegi, trecem la secțiunea a II-a, dezbateri asupra inițiativelor legislative.

Punctul 1, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 33/1996 privind repunerea în unele drepturi economice a locuitorilor Munților Apuseni (L501/4.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Vă rog, domnule deputat. Microfonul 7.

## **Domnul Corneliu Olar** _– deputat_ **:**

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Am rugămintea de a vota această corelare. De fapt, am cerut... Legea există din ’96 și am cerut doar ca Guvernul să inițieze un proiect de hotărâre a Guvernului cu privire la normele de aplicare a Legii nr. 33/1996.

Deci, practic, facem o corecție, nu altceva. Vă mulțumesc anticipat.

## Vă mulțumesc și eu.

Din partea Guvernului, dau cuvântul domnului Dan Deleanu, secretar de stat, de la Ministerul Apelor și Pădurilor. Microfonul 10. Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Constantin Dan Deleanu** _– subsecretar de stat în Ministerul Apelor și Pădurilor_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vă rog să-mi permiteți să încep cu o precizare. Punctul de vedere al Guvernului a fost emis anterior dezbaterilor în comisiile de specialitate ale amendamentelor cu privire la adoptarea acestei propuneri legislative. Având în vedere faptul că, în urma dezbaterilor, propunerea legislativă nu mai are impact bugetar, noi, ca minister, susținem în acest moment armonizarea prevederilor Legii nr. 33 cu prevederile Codului silvic.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru muncă și Comisia pentru administrație au elaborat raport comun.

Domnule președinte Rotaru, vă rog, microfonul 6, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Într-adevăr, am elaborat un raport comun împreună cu ai noștri colegi de la Comisia pentru administrație.

În urma reexaminării și a solicitării plenului, am adoptat un raport de admitere.

Legea este organică. Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții?

Vă rog, doamna senator Sbîrnea, aveți cuvântul. Microfonul 3.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Legea nr. 33/1996, denumită și Legea moților, dădea dreptul locuitorilor Munților Apuseni să beneficieze de mai multe facilități fiscale. Până în acest moment această lege nu s-a aplicat și considerăm necesar să intre în vigoare.

Ca urmare, Partidul Social Democrat va vota pentru. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnule senator Goțiu, vă rog. Microfonul 2. Doamna senator Hărău, doriți să interveniți?

Grupul parlamentar al USR va susține această lege. Practic, este o șansă ca o lege din 1996, care reconstituia niște drepturi pentru locuitorii Munților Apuseni din județele Alba, Arad, Bihor, Cluj și Hunedoara, să poată să-și practice meseriile tradiționale, și, de asemenea, cei care locuiesc sau se stabilesc în aceste zone să beneficieze de sprijin...

Este o lege în spiritul dezvoltării sustenabile, o lege care ajută comunitățile să-și valorifice resursele fără a distruge mediul și considerăm că este o lege care ar trebui să își găsească o multiplicare și în alte zone ale țării unde există astfel de meserii și unde locuitorii au nevoie de sprijin pentru a se dezvolta.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Doamna senator Hărău, vă rog. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Țara Moților, stimați colegi, a fost într-o atât de mare perioadă de timp, o mare perioadă de timp, defavorizată, încât aproape că a devenit depopulată, așa încât un astfel de text de lege este benefic. Încearcă, sper să și reușească, măcar în al doisprezecelea ceas, să aducă clarificări și îmbunătățiri vieții oamenilor, în sensul prestațiilor pe care ei le pot face astfel încât să se poată întreține pe ei și familia lor și să atragă în zonă și alți locuitori.

Vă mulțumesc.

Susținem proiectul de lege.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu. Mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și votul îl vom exercita la ora 17.00.

Continuăm cu punctul 2 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 52 din 15 aprilie 2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, republicată (L579/11.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent.

Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului și-l invit la microfon pe domnul Nicea Mergeani, secretar de stat, de la Ministerul Muncii.

Microfonul 8, aveți cuvântul.

## **Domnul Nicea Mergeani** _– secretar de stat în Ministerul Muncii și Justiției Sociale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

În cadrul Comisiei pentru muncă au participat reprezentanți ai Ministerului Muncii și ai Inspecției Muncii și, în urma acestor dezbateri, s-au stabilit mai multe amendamente, drept care Ministerul Muncii susține raportul Comisiei pentru muncă, cu amendamente adoptate.

## Mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru muncă avem raport. Domnule președinte Rotaru, vă rog. Microfonul 6.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă a dezbătut această propunere legislativă de-a lungul mai multor ședințe. S-a ajuns, în final, la concluzia de a modifica legea care reglementează activitatea zilierilor în sensul de a interveni pe registrul de evidență a zilierilor, pentru a ușura această zonă de birocrația excesivă pe care trebuia să o facă în fiecare zi angajatorul de zilieri temporari, evident.

Pe cale de consecință, au fost adoptate o serie de amendamente, care au fost discutate și puse de acord și cu reprezentanții Inspecției Muncii.

În consecință, s-a ajuns la o soluție prin care se modifică acel registru al zilierilor.

Legea fiind o lege ordinară, Senatul fiind prima Cameră sesizată, vă supunem dezbaterii și votului raportul de admitere, cu amendamente admise.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții?

Vă rog, domnule senator Tánczos Barna, de la Sepsi. Microfonul 2.

## **Domnul Tánczos Barna:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Dacă ar fi durat 45 de minute, ce bine ar fi fost!

Aș vrea, în primul rând, să salut atitudinea ministerului, a fost una constructivă, și să le mulțumesc pentru modul în care au abordat această problemă.

Întreprinzătorii, cei care angajează zilieri se confruntă în momentul de față, în foarte multe domenii, cu o birocrație excesivă. Această propunere vine în ajutorul, în sprijinul lor și, cu ajutorul ministerului, am reușit să găsim o formulă care simplifică modul de evidență a zilierilor și satisface în același timp și nevoia de a ține sub control un fenomen care ani de zile a fost fără impozite plătite și fără un control riguros.

Mulțumesc și eu.

Doamna senator Hărău, vă rog. Microfonul 2.

Da, este vorba de un act normativ, un proiect de lege care facilitează accesul zilierilor în activitatea economică în condiții de legalitate și de plată a impozitelor, extinde domeniile în care zilierii pot funcționa, debirocratizează, drept care noi, Partidul Național Liberal, grupul senatorial, vom vota această lege.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Mai sunt alte intervenții?

Domnule senator Marciu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul senatorial al PSD susține modificarea Legii nr. 52/2011.

În acest sens se poate simplifica munca celor care lucrează cu zilierii în multe domenii economice. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Doamna senator Presadă, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

## Mulțumesc mult, domnule președinte.

Ca membru în Comisia pentru muncă, am participat la toate discuțiile pe marginea acestei propuneri legislative. Ideea inițială a rămas în proiect, ea este foarte bună și m-am bucurat să văd că, plecând de la această idee, care era destul de stângaci transpusă în norma juridică, am ajuns la o formă care să fie convenabilă pentru toate părțile, și anume să nu avem nici cazuri în care zilierii lucrează și sunt abuzați și nici cazuri în care angajatorul, de fapt, să trebuiască să facă față unei birocrații excesive.

M-am bucurat foarte mult că am putut să facem asta în cadrul Comisiei pentru muncă și vreau să cred că vom putea face acest efort și atunci când vine vorba despre propuneri legislative venite și din partea USR, de exemplu. Pentru că nu se poate ca numai cei care susțin puterea să aibă întotdeauna dreptate.

Mulțumesc mult.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Au fost și inițiative susținute sau inițiate de colegi de la USR care au fost adoptate de plenul Senatului. Nu mai devreme de săptămâna trecută vă aduc aminte de un coleg, care avea și emoții.

Nemaifiind alte grupuri parlamentare și alte intervenții, declar încheiate dezbaterile generale și

Punctul 3 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și a Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (L484/4.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și-l invit la microfon pe domnul Dan Dumitrescu, secretar de stat, de la Ministerul Sănătății.

Numai puțin, domnule secretar de stat.

Doamna senator Craioveanu, inițiatorii au loc rezervat la microfoanele 5, 6 și 7.

A, mă scuzați, nu am știut!

Vă rog, doamna vicelider, aveți cuvântul. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Vreau să vă propun retrimiterea la comisie a acestei propuneri legislative, cu termen o săptămână, întrucât este vorba de găsirea unei soluții tehnice pentru a ști exact care sunt acele băuturi cu conținut ridicat de zaharuri care să fie supuse, direct sau indirect, unor taxe speciale. Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru intervenție.

Îmi cer scuze că nu am intuit ce doreați dumneavoastră, dar de fiecare dată când vă văd mă pierd.

Punctul 4 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor (L526/4.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dacă dintre inițiatori susține cineva? Nu.

Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului și-l invit la microfon pe domnul Mihai Valeriu, de la Ministerul Afacerilor Interne.

Domnule secretar de stat, microfonul 8, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative și este de acord cu raportul suplimentar de respingere elaborat de Comisia pentru apărare.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru apărare, domnul senator Salan. Vă rog, microfonul 6, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În conformitate cu prevederile art. 109 din Regulamentul Senatului, în ședința din data de 6 noiembrie, cu unanimitate de voturi, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au hotărât să adopte un raport suplimentar de respingere pentru această propunere legislativă.

Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții? Domnule senator Cseke Attila, vă rog. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Este o propunere legislativă despre care am mai discutat acum două săptămâni și vreau să-mi exprim puțină nemulțumire legat de faptul că toată lumea spune că această lege sau această idee este o idee bună, doar că nu e locul ei aici. Păi, noi suntem Parlamentul României și trebuie să legiferăm. Și, dacă avem o idee bună, indiferent din ce grup vine, atunci, sincer, m-aș fi așteptat ca la comisia de specialitate să se găsească o soluție, pentru că de aceea s-a retrimis acest proiect legislativ.

Este vorba despre mediul rural, în care s-a propus ca paza comunală să poată fi efectuată și prin sisteme de supraveghere video, care să fie avizate, evident, de inspectoratele județene de poliție. Noi înțelegem că avem un sistem prin pază proprie, prin jandarmerie, prin pază asigurată pe bază de contract, dar asta nu înseamnă că trebuie să stăm în acest sistem de acum încolo încă 50 de ani. Suntem în era tehnologiei avansate, în care trebuie să introducem această tehnologie, mai ales atunci când vorbim și de resurse financiare și umane care ar fi economisite prin această propunere legislativă.

Evident, Grupul UDMR, ca inițiator al acestei inițiative, va susține și va vota împotriva raportului de respingere, cu această mențiune, încă o dată, că rolul Parlamentului este acela ca o idee bună să-și găsească o soluție în legea corespunzătoare.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Alte intervenții? Domnule senator Fenechiu, vă rog. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă ne-ar interesa în mod real modul cum cheltuim banul public și dacă am face o comparație între soluția propusă de colegii noștri și ce se întâmplă astăzi în localitățile rurale, fără îndoială, am aprecia că propunerea colegilor noștri de la UDMR este o propunere care ar face foarte mult bine în mediul rural. Este și motivul pentru care Partidul Național Liberal va vota împotriva respingerii și pentru proiect.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Mai sunt alte intervenții? Nu.

Voi supune votului dumneavoastră solicitarea de a acorda dreptul la cuvânt domnului senator... – imediat, domnule senator, nu vă grăbiți! – acorda dreptul la cuvânt domnului senator Ionașcu, nefăcând parte dintr-un grup parlamentar.

Cu 54 de voturi pentru, 31 împotrivă și o abținere, solicitarea a fost aprobată.

Domnule senator Ionașcu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central sau microfonul 2, cum doriți. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință, dar cred că procedura aceasta nu era necesară, întrucât la art. 102 alin. (4) se spune că președintele dă cuvântul reprezentanților grupurilor și, dacă nu limitează cuvântul, evident, și celorlalți senatori, considerând numai unul dintre aceștia.

La subiect!

La subiect.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mai spuneți o dată care este articolul, să îl citesc și eu? Mulțumesc.

Vă rog să continuați.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Se stinsese LED-ul la microfon.

Autoritățile publice locale, în respectarea principiului autonomiei locale, evident, pot decide și în cazul propus de colegii noștri de la UDMR. Așadar, consider că raportul de respingere este inoportun în situația aceasta, mai ales că instituțiile statului român, în special cele de poliție sau judiciare, în situații specifice, în cazul unui furt sau atentat asupra persoanei, al accidentelor, cer autorităților publice locale probe privind evenimentele respective. Deci constituie și o bază de sprijin pentru instituțiile statului în astfel de condiții.

Evident că legea este necesară în special în mediul rural, unde știm că efectivele Ministerului de Interne lucrează la limita de avarie, ca urmare a unor reorganizări care s-au petrecut în decursul timpului, de care consider că actualul Minister de Interne nu este vinovat – a încercat, într-adevăr, să completeze efectivele.

Așadar, în ce mă privește, susțin proiectul de lege și voi vota împotriva raportului de respingere – argumente pe care le dețin ca fost primar al unei comunități urbane, de data aceasta.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție.

Înainte de a citi art. 102 alin. (4), am apucat să citesc art. 102 alin. (2) și (3).

La alin. (2) se spune așa: „Pentru dezbaterea generală a proiectului de lege sau a propunerii legislative, fiecare grup parlamentar își desemnează un singur reprezentant.” Alin. (3): „În cazuri justificate, la cererea oricărui senator, Senatul poate aproba, cu votul deschis al majorității senatorilor prezenți, să dea cuvântul la dezbateri generale și altor senatori” – ceea ce am și făcut.

## **Domnul Gabi Ionașcu**

**:**

În situația mea puteați aplica alin. (4).

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Pot să aplic alin. (4) după ce parcurg (2) și (3). Mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

Punctul 5 pe ordinea de zi, Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative (L237/18.04.2018); reexaminare ca urmare a deciziei Curții Constituționale.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și o invit la microfon pe doamna Sofia Mariana Moț, secretar de stat, de la Ministerul Justiției. Microfonul 10.

Vă rog, aveți cuvântul.

## **Doamna Sofia Mariana Moț** _– secretar de stat în Ministerul Justiției_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare, respectiv noul Cod de procedură civilă.

În esență, potrivit expunerii de motive, s-a dorit punerea în acord a prevederilor Codului de procedură civilă cu deciziile Curții Constituționale, respectiv un număr de opt decizii, cu hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului, într-o cauză pronunțată la 7 martie 2017 împotriva Sloveniei, precum și cu practica instanțelor judecătorești.

Ca urmare a sesizării Curții Constituționale, câteva dintre aceste articole au fost declarate neconstituționale, motiv pentru care proiectul de lege s-a întors în Parlament și pentru a fi pus în acord cu decizia Curții Constituționale.

Guvernul a formulat un punct de vedere în prima etapă a procedurii parlamentare, pe care l-a înaintat Parlamentului și potrivit căruia Parlamentul va decide cu privire la forma în care este pusă în acord Legea nr. 134/2010 cu decizia Curții Constituționale.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției, dau cuvântul doamnei senator Federovici, microfonul 7, pentru a prezenta raportul.

Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției a examinat proiectul de lege pe parcursul a mai multor ședințe.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate asupra Legii pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, în ședința din 12 noiembrie, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi ale deputaților și senatorilor prezenți, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise, care se regăsesc în anexă, parte integrantă din prezentul raport.

Legea face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și, fiind ora 17.00, ora mea – 17 fără două minute e ceasul de aici –, vom trece la votul asupra acestei inițiative legislative.

Stimați colegi, vă reamintesc că ne aflăm în faza reexaminării legii ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 454/4.07.2018.

Raportul comisiei este de admitere a legii în forma transmisă la promulgare, cu amendamente admise.

Legea face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Doamna senator Craioveanu, vă rog, aveți cuvântul.

## **Doamna Elena Lavinia Craioveanu:**

Domnule președinte,

Mai mulți colegi reclamă faptul că, deși au votat, votul dumnealor nu s-a înregistrat.

Vă rog să reluați votul. Inclusiv domnul președinte.

Listă!

Vă mulțumesc, doamna senator, pentru susținere. O să reluăm votul.

Domnule senator Goțiu, vă rog, microfonul 2.

Vă rog să ne puneți... În calitate de vicelider al Grupului USR, vă rog să ne puneți la dispoziție lista cu acest vot și cu votul următor.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

În regulă. Rog stafful să pună la dispoziția grupurilor parlamentare lista cu rezultatul votului și acum, și la votul următor.

Stimați colegi...

Domnule senator Resmeriță, suntem în procedură de vot. Ne dați și nouă voie să votăm? Și colegei dumneavoastră îi spuneți acolo, în spate?

Înțeleg că domnul senator Alexandrescu nu este de acord.

Voi supune votului dumneavoastră reluarea votului pentru domnul senator.

Voi supune votului reluarea votului, la propunerea viceliderului Grupului PSD.

Vă rog să votați.

Cu 63 de voturi pentru, 30 de voturi împotrivă, 9 abțineri – 64 de voturi pentru, cu votul domnului Iriza –, solicitarea de reluare a votului a fost aprobată.

Voi supune votului dumneavoastră legea.

Continuăm votul asupra inițiativelor cu caracter organic...

## **Domnul Vlad Tudor Alexandrescu**

**:**

Listă! Listă! Listă! Listă! Listă! Listă!

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Domnule senator Alexandrescu, vă atrag atenția că nu suntem la circ! Ați solicitat listă pentru votul trecut și pentru votul acesta. Domnule senator! Ați solicitat lista de vot pentru votul trecut și pentru votul acesta. Am cerut staffului să pună la dispoziția grupurilor parlamentare lista de vot. Grupurile parlamentare... Imediat după ce s-a încheiat votul, se înregistrează și se pune la dispoziția grupurilor parlamentare. Dacă dumneavoastră vreți să repetați de 100 de ori sau vreți să faceți circ aici, e o chestiune care vă vizează direct pe dumneavoastră, dar vă spun că nu tăiem bilete.

Reluăm votul... Reluăm procedura de vot, activitatea de vot final.

Și voi supune votului dumneavoastră și atenției dumneavoastră punctul 1 al ordinii de zi de astăzi: Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 33/1996 privind repunerea în unele drepturi economice a locuitorilor Munților Apuseni (L501/4.09.2018).

Raportul suplimentar comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative. Aceasta face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Continuăm cu votul asupra inițiativelor legislative dezbătute săptămâna trecută.

Punctul 1, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2018 privind completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2006 pentru recunoașterea meritelor personalului armatei participant la acțiuni militare și acordarea unor drepturi acestuia și urmașilor celui decedat (L626/15.10.2018).

Vă reamintesc că dezbaterea asupra proiectului de lege a fost finalizată în ședința plenului din data de 7.11.2018.

În aceste condiții, trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

**Domnul Nicu Fălcoi**

**:**

Unul prezent, nu votează...

**Domnul Traian Băsescu**

**:**

Prezent, nu votez!

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

...și cu domnul senator Băsescu, prezent și nu votează, legea a fost adoptată.

Punctul 2...

Exact! Eu de aia am și făcut pauză, să văd cine n-a votat.

Punctul 2, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor și pentru modificarea art. 342 alin. (1) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal (L545/4.09.2018).

Vă reamintesc că dezbaterile asupra propunerii legislative au fost finalizate în ședința plenului din 7.11.2018.

În aceste condiții, trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu un amendament admis.

Face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

-

Punctul 3, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă (L521/4.09.2018).

Vă reamintesc că dezbaterile asupra propunerii legislative au fost finalizate în ședința plenului din 7.11.2018. În aceste condiții, trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Aceasta face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Stimați colegi, vă reamintesc că dezbaterile asupra propunerii legislative au fost finalizate în ședința plenului din 7.11.2018.

În aceste condiții, trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 5 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea unor prevederi referitoare la organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Cetățenie (L525/4.09.2018).

Stimați colegi, vă reamintesc că dezbaterile asupra propunerii legislative au fost finalizate în ședința plenului din 7.11.2018.

În aceste condiții, trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 6 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/2016 privind înființarea mecanismelor prevăzute de Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități (L385/18.06.2018).

Vă reamintesc că dezbaterile asupra propunerii legislative au fost finalizate în ședința plenului din data de 7.11.2018.

În aceste condiții, trecem la votul asupra propunerii legislative.

Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

Punctul 7 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 8/2016 privind înființarea mecanismelor prevăzute de Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități (L608/2.10.2018).

Vă reamintesc că dezbaterile asupra propunerii legislative au fost finalizate în ședința plenului din 7.11.2018.

În aceste condiții, trecem la votul asupra propunerii legislative.

Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

Punctul 8 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente (L504/4.09.2018).

Vă reamintesc că dezbaterile asupra propunerii legislative au fost finalizate în ședința plenului din data de 7.11.2018. În aceste condiții, trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Aceasta face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 9, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente (L535/4.09.2018).

Vă reamintesc că dezbaterile asupra propunerii legislative au fost finalizate în ședința plenului din 7.11.2018.

În aceste condiții, trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 10, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 17 din 7 martie 2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului, cu modificările și completările ulterioare (L554/4.09.2018).

Vă reamintesc că dezbaterile asupra propunerii legislative au fost finalizate în ședința plenului din data de 7.11.2018. În aceste condiții, trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Aceasta face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 11 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale și a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 (L593/17.09.2018).

Vă reamintesc că dezbaterile asupra propunerii legislative au fost finalizate în ședința plenului Senatului din 7.11.2018. În aceste condiții, trecem la votul asupra propunerii legislative.

Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaților.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Aceasta face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

Punctul 12 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru protecția minorilor și a tinerilor aflați în dificultate, din centrele de ocrotire aflate în administrația statului (L557/4.09.2018).

Stimați colegi, vă reamintesc că dezbaterile asupra propunerii legislative au fost finalizate în ședința plenului din data de 7.11.2018.

În aceste condiții, trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Aceasta face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Intervenție de procedură, domnul senator Alexandrescu. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

## **Domnul Vlad Tudor Alexandrescu:**

Domnule președinte de ședință,

Am cerut, ca lider de grup, situația votului electronic la această lege la care ați refăcut votul și am primit votul electronic doar la ultimul vot, la care au votat 73 de senatori.

S-a înregistrat și pe stenogramă faptul că am cerut și la raport, și la primul vot al legii. Dumneavoastră ați spus la microfon că am cerut acest vot.

Vă rog foarte mult să primim votul, așa cum s-a dat el în Senatul României, și la raportul legii, și la primul vot la lege. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Domnule senator, vă mulțumesc pentru intervenție, dar eu n-am înțeles nimic. Puteți să reluați?

## N-am înțeles.

Am reușit să înțeleg. Mulțumesc pentru intervenție.

Doresc să precizez următorul lucru: dumneavoastră ați primit, ca și toți ceilalți lideri de grup, rezultatul votului asupra inițiativei legislative, cel reluat; celălalt vot, primul, având în vedere că există un singur operator, o să-l primiți și pe acela până la sfârșitul ședinței.

Am înțeles de la staff că vi l-au prezentat pe cel pentru care ați țipat cel mai tare, primul, și urmează celălalt, unde ați țipat un pic mai puțin tare.

Continuăm cu punctul 6 pe ordinea de zi. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 215/2001...

a administrației publice locale – republicare (L609/2.10.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Domnul senator Sibinescu.

Vă rog. Aveți cuvântul. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog să supuneți la vot retrimiterea la comisie pentru o săptămână a Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale – republicare.

Săptămâna trecută, când s-a dat votul în comisie pe această lege, s-a motivat că modificările în această modificare... au fost adoptate în Codul administrativ.

Marți, Curtea Constituțională s-a pronunțat și a spus că proiectul de lege a Codului administrativ este neconstituțional în integralitate; tocmai de aceea am dori să se reia votul în comisie.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Punctul 7, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale – republicare (L594/17.09.2018). Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Domnule senator Bădulescu, vă rog, aveți cuvântul. Nu se poate acolo. A, da?

## Nu se aude?

## Domnule președinte,

Proiectul de lege, dintr-o eroare, este similar sau identic cu cel anterior pe care l-am trimis la comisie.

Din această perspectivă, eu o să susțin proiectul de lege, dar oricum va trebui să dăm un vot formal. Este vorba de același proiect de lege, este vorba de a stabili în cadrul legii o situație privind dizolvarea consiliilor locale. Este o modificare legislativă, pentru că, din practica instanțelor judecătorești, s-a observat faptul că, pentru calculul celor două luni de zile în vederea dizolvării unui consiliu local, unele instanțe luau în calcul ultima ședință de consiliu local desfășurată în mod legal, alte instanțe socoteau termenul începând cu data de 1 ale lunii, ceea ce a creat practică diferențiată la nivel național.

Prin acest proiect de lege s-a fixat ca punct de reper pentru calculul acestui termen o dată care este sigură, aceea similară..., a datei în care consiliul local a fost constituit. Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Din partea Guvernului, dau cuvântul doamnei secretar de stat Sirma Caraman, de la Ministerul Dezvoltării. Microfonul 9. Vă rog, aveți cuvântul.

## **Doamna Sirma Caraman** _– secretar de stat în Ministerul_

_Dezvoltării Rurale și Administrației Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 215 privind administrația publică locală, cu modificările și completările ulterioare, în sensul stabilirii datei de la care începe să curgă intervalul de timp în care se poate dizolva de drept consiliul local, respectiv de la data constituirii acestuia.

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă.

Considerăm că reperul în funcție de care se determină îndeplinirea condițiilor de dizolvare a consiliului local este ultima ședință a consiliului local convocată și desfășurată cu respectarea prevederilor legale.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Comisia pentru administrație publică și Comisia juridică au redactat un raport comun.

Domnule președinte Cârciumaru, microfonul 7. Vă rog, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Membrii Comisiei pentru administrație publică, împreună cu membrii Comisiei juridice, pe parcursul mai multor ședințe, au dezbătut și au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport comun de respingere.

Comisia pentru administrație publică și Comisia juridică supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul comun de respingere și propunerea legislativă.

Comisia pentru buget, finanțe, Comisia pentru muncă, precum și Comisia pentru drepturile omului au dat avize negative.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Aceasta face parte din categoria legilor organice. Senatul este Camera decizională.

-

Punctul 8 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali (L591/17.09.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dacă dintre inițiatori susține cineva? Procedură.

Vă rog. Domnule senator Cseke Attila, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Având în vedere, pe de o parte, că există în procedură parlamentară alte proiecte legislative care au tangență cu acest domeniu care se dorește a fi reglementat, pe de altă parte, faptul că în forma actuală proiectul legislativ, așa cum reiese și din raportul comisiei de specialitate, are anumite imperfecțiuni, vă fac propunerea, ca lider de grup, de retrimitere la comisie, timp de trei săptămâni, a acestui proiect legislativ.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Vă mulțumesc.

**Doamna Florina Raluca Presadă**

**:**

Explicația votului.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Înainte de a încheia ședința, dați-mi voie să vă prezint nota pentru exercitarea... ## **Domnul Nicu Fălcoi**

**:**

Doamna Presadă a solicitat cuvântul.

Cu 43 de voturi pentru, două voturi împotrivă, zero abțineri, zero prezenți, nu votează, propunerea a fost aprobată, motiv pentru care peste cinci minute începe sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri.

Imediat.

Vă rog, doamna senator Presadă. Înțeleg că vă grăbiți. Microfonul 2.

## **Doamna Florina Raluca Presadă:**

Păi ne grăbim, domnule președinte, din câte observ. Și văd că încercăm să refacem Codul administrativ – sau, mai ales, părțile lui cele mai nocive pentru cetățenii României – prin diferite inițiative legislative. Trebuie menționat că această ultimă propunere privea pensiile speciale pentru primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de consiliu județean.

Această propunere nu ar fi trebuit să se întoarcă la comisie...

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc pentru intervenție.

Nu am înțeles în ce context este intervenția dumneavoastră.

A fost o solicitare de retrimitere la comisie, nu e nevoie de alte comentarii.

Dați-mi voie să vă prezint nota pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la Secretariatul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

1. Legea privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului;

2. Legea privind aprobarea obiectivului de investiții Autostrada Iași–Târgu-Mureș, Autostrada Unirii;

3. Legea privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici _–_ procedură de urgență;

4. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 93/2017 pentru stabilirea unor măsuri privind organizarea, funcționarea și atribuțiile oficiilor teritoriale ale _–_ Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate procedură de urgență;

5. Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2018 pentru asigurarea continuității și decontării asistenței medicale primare prin centrele de permanență _–_ procedură de urgență;

6. Legea privind unele măsuri în domeniul protecției apelor;

7. Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Polone privind mormintele de război, semnat la Varșovia la 25 mai 2018.

## **Domnul Nicu Fălcoi**

**:**

Cred că trebuie să supui la vot să începem mai devreme sesiunea de întrebări și interpelări.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Stimați colegi,

Înainte de a încheia ședința, voi supune votului dumneavoastră, la solicitarea Grupului PNL, schimbarea programului de lucru de astăzi, și anume peste cinci minute să înceapă sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri.

Bună seara, stimați colegi!

Conform programului aprobat de plenul Senatului, începem sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri de astăzi, 12 noiembrie 2018, conducerea fiind asigurată de mine, în calitate de vicepreședinte al Senatului, asistată de domnul senator Ion Ganea și domnul senator Nicu Fălcoi, secretari ai Senatului.

Îl invit la microfon pe domnul senator Marcel Vela, din partea Grupului Partidului Național Liberal, pentru a susține interpelarea Domniei Sale.

Se pregătește, din partea Grupului PSD, domnul secretar Ganea Ion.

Mulțumesc, doamna președintă. Doamnelor și domnilor senatori,

Întrebarea este adresată Ministerului Turismului, domnului ministru Bogdan Gheorghe Trif.

Obiectul întrebării: „Măsuri concrete pentru dezvoltarea turismului în România!”.

Domnule ministru,

Este bine cunoscut faptul că România beneficiază de o mare zestre naturală, având un relief variat, cu numeroase frumuseți unice în lume, precum și de o mulțime de monumente istorice și religioase, ceea ce face ca în țara noastră să se poată practica orice tip de turism.

Prin programul de guvernare al coaliției PSD–ALDE, la capitolul „Turism” se face mențiunea implementării unei strategii integrate de dezvoltare a turismului, care ar fi trebuit să fi creat premisele practicării activităților economice în domeniul turismului din țara noastră la nivelul altor state din spațiul european, care au performat deja în acest domeniu. Însă, din păcate, se pare că actualul minister de resort se rezumă doar la a exista ca o entitate în structura Guvernului, fără a face nimic concret pentru domeniul pe care ar trebui să-l gestioneze în vederea dezvoltării, ceea ce creează mari prejudicii mediului de afaceri din turism și, pe cale de consecință, acest lucru se reflectă negativ în economia locală și națională.

Fac mențiunea că pentru județul Caraș-Severin, prin Hotărârea Guvernului nr. 558/2017, anexa nr. 1, au fost acceptate următoarele proiecte de investiții în turism de importanță locală și care sunt împiedicate a fi realizate: Dezvoltarea zonei turistice Semenic; Amenajarea și extinderea domeniului schiabil în Muntele Mic, comuna Turnu Ruieni; Construcția cabanei salvamont – Muntele Mic; și un obiectiv extrem de important – Amenajarea zonei turistice și a domeniului schiabil Nedeia, comuna Zăvoi. Având în vedere cele prezentate mai sus, domnule ministru, vă adresez rugămintea de a-mi răspunde la următoarele întrebări:

1. Ce măsuri concrete ați întreprins în vederea îmbunătățirii legislației din domeniul turismului? Care este rezultatul consultărilor dintre Ministerul Turismului și mediul de afaceri din turism (organizații patronale, organizații sindicale, tour-operatori, alte organizații care desfășoară activități în domeniul turismului)? Când va fi adoptată noua lege a turismului?

Vă mulțumesc, domnule senator. Îl invit pe domnul senator Ganea Ion. Se pregătește domnul Goțiu Mihai.

Mulțumesc, doamna președintă de ședință.

Întrebarea mea este adresată doamnei Sorina Pintea, ministrul sănătății.

Obiectul întrebării: „Criza medicilor de familie din mediul rural”.

Stimată doamnă ministru,

Situația medicilor de familie din mediul rural este dramatică. În România mai sunt 57.000 de medici, adică unul la 345 de pacienți, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Este pentru prima dată când datele oficiale confirmă exodul masiv al medicilor, produs în ultimii 10 ani. Criza de personal medical este dramatică în orașele mici și în zonele rurale.

Deficitul de medici – care se accentuează anual – afectează dramatic accesibilitatea și adresabilitatea populației la serviciile medicale absolut necesare și garantate prin Constituția României.

În prezent, în peste 500 de localități din mediul rural și în zonele defavorizate nu există medici de familie, asta însemnând că sute de locuitori nu pot beneficia de consultații medicale, astfel existând riscul ca în aceste comunități să izbucnească focare de infecție care se pot răspândi în toată țara.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

1. Ce strategii are Ministerul Sănătății pentru a-i motiva pe tinerii absolvenți să profeseze în România?

2. Care sunt metodele prin care Ministerul Sănătății încurajează angajarea medicilor de familie în mediul rural?

3. Ce intenții are ministrul sănătății să suplinească deficitul de medici de familie în zonele defavorizate și în mediul rural?

Solicit răspuns în scris.

Senator PSD, Ion Ganea, Circumscripția electorală nr. 38 Tulcea.

Doamna președintă,

Dați-mi voie să-mi prezint și a doua..., să susțin și a doua întrebare.

A doua întrebare este adresată domnului Petre Daea, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Obiectul întrebării: „Programul de susținere a producătorilor din sectorul pescuitului și acvaculturii”.

Stimate domnule ministru,

Piața de pește din România este pe un trend ascendent începând cu anul 2016, datorită creșterii veniturilor salariale din ultimii ani și noilor trenduri de consum.

Mulțumesc domnului senator Ganea. Domnul Goțiu.

Domnule senator Goțiu, vă rog frumos să vă susțineți interpelarea și întrebarea și se pregătește să ia cuvântul doamna senator Covaciu Rodica.

Bună seara! Mulțumesc.

Interpelarea din această seară este adresată domnului ministru Ioan Deneș, ministrul apelor și pădurilor, și are ca obiect o „Punere în întârziere”. De fapt, două.

Stimate domnule ministru,

Vă supun atenției două întrebări pe care vi le-am adresat în lunile septembrie, respectiv octombrie 2018, la care nu am primit răspunsurile solicitate într-un termen rezonabil.

Astfel, în urmă cu două luni, pe data de 17 septembrie 2018, v-am trimis întrebarea înregistrată la Senat cu nr. 1.895/a, având ca obiect „Protejarea râurilor și a cursurilor de râuri aflate în pericol din România”. De asemenea, în urmă cu o lună, pe data de 15 octombrie 2018, v-am transmis întrebarea înregistrată la Senat cu nr. 2.016/a, având ca obiect „Tăieri ilegale de păduri în județul Argeș”.

Menționez faptul că în ambele cazuri există un larg interes public, atât protecția apelor din România, cât și problema defrișărilor ilegale făcând subiectul unor numeroase dezbateri și relatări în presă.

Cel mai recent duminică, 11 noiembrie 2018, adică ieri, în raport cu data adresării prezentei interpelări, în cadrul emisiunii „România, te iubesc!”, realizată și difuzată de PRO TV, au fost oferite numeroase detalii și înregistrări video legate de situația defrișărilor de pe Valea Topologului din județul Argeș, pe care vi le-am semnalat în întrebarea din 15 octombrie 2018, care susțin faptul că ar fi vorba de ilegalități flagrante, săvârșite cu complicitatea autorităților publice care ar trebui să le stopeze.

Dezvăluirile prezentate în cadrul emisiunii realizate de Alex Dima la PRO TV scot la iveală nu doar dovezile defrișărilor masive, ci și incapacitatea, lipsa de voință, incompetența și chiar complicitatea autorităților publice și ale decidenților politici de a pune punct furtului masiv de lemn și masacrării pădurilor din România.

Ținând cont de:

– gravitatea faptelor semnalate;

– de respectarea obligației Guvernului, în ansamblu, și a ministerelor Guvernului de a răspunde întrebărilor legitime adresate de reprezentanții cetățenilor;

– și de percepția cetățenilor, de asemenea legitimă, ținând cont de circumstanțe, de neîncrederea în buna-credință și competența autorităților publice și ale decidenților politici de a stopa distrugerea apelor și pădurilor României, percepție întreținută și de astfel de întârzieri în luarea de măsuri și oferirea răspunsurilor la întrebări,

Mulțumesc frumos, domnule senator.

O invit la microfon pe doamna senator Covaciu Rodica. Se pregătește, din partea Grupului PSD, domnul senator Pănescu Doru.

Mulțumesc, doamna președintă.

Interpelarea mea este adresată ministrului educației naționale și are ca obiect „Programa școlară”.

Stimată doamnă ministru,

Un recent sondaj realizat de Federația Sindicatelor Libere din Învățământ arată faptul că programa școlară este mult prea încărcată și nu este corelată cu cerințele de pe piața muncii, necesitând a fi schimbată. Temele constituie un factor de stres, activitățile practice lipsesc, introducerea de noi materii, cum ar fi dezvoltarea personală, educația financiară sau gestionarea emoțiilor, este o cerință a societății.

Vă rog să îmi precizați dacă până în prezent ministerul pe care-l conduceți a fost sesizat cu privire la aceste aspecte și ce măsuri au fost luate în ultimii ani pentru rezolvarea problemelor semnalate atât de cadrele didactice, cât și de copii.

De asemenea, vă solicit a-mi comunica măsurile imediate pe care le veți lua în urma comunicării publice a raportului sondajului acestei federații.

Vă mulțumesc.

Senator Severica Covaciu.

Și mai am o întrebare, doamnei ministru Sorina Pintea, ministrul sănătății.

Are ca obiect „Impactul campaniilor de conștientizare asupra stării de sănătate a populației”.

Stimată doamnă ministru,

Vă rog să-mi puneți la dispoziție următoarele informații cu privire la campaniile de conștientizare a populației derulate de instituția pe care o conduceți:

Care este bugetul anual, pentru ultimii cinci ani, alocat pentru campaniile referitoare la consumul anumitor alimente sau băuturi (sare, zahăr, grăsimi, alcool ori tutun) și în ce fel se derulează campaniile respective, cu precizarea cheltuielilor defalcate pentru fiecare tip de promovare în parte.

De asemenea, vă rog să-mi comunicați care este impactul, statistic vorbind, al acestor campanii asupra stării de sănătate a populației (numărul de bolnavi în primul an de campanie comparat cu numărul de bolnavi în ultimul an, pentru principalele boli vizate de campaniile respective).

Vă mulțumesc.

Aștept răspuns în scris.

Vă mulțumesc frumos, doamna senator. Domnul senator Pănescu Doru.

Vă invit să vă susțineți întrebarea de la microfon.

Se pregătește domnul senator George Stângă, din partea Grupului PNL.

Mulțumesc, doamna președintă de ședință.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Întrebarea mea este adresată domnului Nicolae Hurduc, ministrul cercetării și inovării.

Obiectul întrebării: „Situația proiectelor de cercetare finanțate din fonduri europene la nivelul universităților și al institutelor de cercetare din România”.

Stimate domnule ministru,

Există din ce în ce mai multe voci care deplâng stadiul finanțării cercetării din România și multe dintre ele o fac pe bună dreptate. Procentul din PIB alocat pentru cercetare este unul mic în comparație cu nevoile pe care le au institutele de cercetare și universitățile din țară și, chiar dacă se fac eforturi pentru creșterea acestui procent, o rezolvare satisfăcătoare a situației este încă una de perspectivă.

În consecință, adevărul pe care-l simțim este acela că fără finanțare europeană sau din resurse din afara țării nu putem să dezvoltăm cercetarea în România. Nu pot fi angajați tineri cercetători cu idei de inovație, care pot genera apoi creștere economică, prin implementarea directă în economia de piață din țară. De aceea, este necesară sprijinirea atragerii de fonduri și este foarte important ca universitățile și institutele de cercetare din întreaga țară să ia în considerare în mod deosebit acest aspect și să-și dezvolte în acest sens birouri

serioase de scriere de proiecte, cu potențial ridicat de implementare a acestora.

Domnule ministru,

Pentru a putea analiza și înțelege nivelul de performanță în atragerea fondurilor europene în domeniul cercetării, vă rog să-mi comunicați următoarele:

1. Care este numărul total de contracte de cercetare finanțate din fonduri europene în universitățile din România și în institutele de cercetare atrase în anul 2018?

2. Care este suma totală obținută prin aceste proiecte de cercetare și care sunt domeniile în care au ajuns cele mai mari sume?

3. Care este, defalcată pe centre, suma atrasă din contracte de cercetare de cele mai importante centre universitare din România: București, Iași, Cluj, Timișoara, Craiova, Galați?

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator George Stângă. Se pregătește, din partea Grupului USR, domnul senator Lungu Dan.

Vă mulțumesc.

Întrebarea este adresată doamnei Sorina Pintea, ministrul sănătății, de către subsemnatul, George Cătălin Stângă, senator al Partidului Național Liberal, Circumscripția electorală nr. 18 Galați.

Obiectul întrebării este „Gradul de soluționare a dosarelor medicilor din Republica Moldova, în baza Hotărârii Guvernului nr. 764/2017”.

Guvernul României a procedat la simplificarea procedurii de recunoaștere a diplomelor medicilor specialiști din Republica Moldova, pentru ca aceștia să poată lucra în România pe baza diplomei eliberate de autoritățile din Republica Moldova.

În acest sens, Hotărârea Guvernului nr. 764/2017 aprobă Normele privind recunoașterea diplomelor, certificatelor și titlurilor de medic specialist eliberate de un stat terț, altul decât Australia, Canada, Israel, Noua Zeelandă și Statele Unite ale Americii. Printre statele terțe vizate de hotărâre se numără și Republica Moldova.

Doamnă ministru,

Asigurându-vă de întreaga mea considerație, vă rog să-mi comunicați următoarele:

1. numărul de dosare depuse în baza Hotărârii nr. 764 și gradul de soluționare a acestora în termenul legal de 90 de zile pentru medicii cu studii în Republica Moldova cu o singură specializare;

2. numărul de dosare depuse în baza aceleiași hotărâri și gradul de soluționare a acestora în termenul legal pentru medicii cu studii în Republica Moldova care au dublă specializare. Solicit răspunsul în scris, conform Regulamentului Senatului.

George Cătălin Stângă, senator al Partidului Național Liberal, Circumscripția electorală nr. 18 Galați.

Cu permisiunea dumneavoastră, aș vrea să dau citire, pe scurt, și interpelării, dacă se poate.

Vă rog, domnule senator.

## Vă mulțumesc mult.

Aceasta este adresată doamnei Viorica Vasilica Dăncilă, prim-ministrul României, și domnului Eugen Orlando Teodorovici, ministrul finanțelor publice, de către subsemnatul, George Cătălin Stângă, senator al Partidului Național Liberal, Circumscripția electorală nr. 18 Galați.

Obiectul interpelării este „Lipsa fondurilor pentru plata drepturilor persoanelor cu handicap grav și ale asistenților personali din comunele gălățene”.

Vă aduc la cunoștință faptul că majoritatea comunelor din județul Galați întâmpină dificultăți în ceea ce privește remunerarea asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav și plata indemnizațiilor lunare ale persoanelor cu handicap. Aceste drepturi bănești sunt acordate în baza prevederilor art. 42 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare, dar, din cauza deficitului bugetar de la nivelul unităților administrativteritoriale, cauzat de creșterea cheltuielilor publice, autoritățile locale sunt în imposibilitatea de a le asigura până la sfârșitul anului în curs din surse proprii.

Pentru ca aceștia să beneficieze de drepturile legale pe toată perioada exercițiului bugetar al anului 2018, singura soluție este finanțarea acestora de la bugetul de stat.

## Doamnă prim-ministru,

## Domnule ministru,

Asigurându-vă de întreaga mea considerație, vă rog să-mi transmiteți dacă Guvernul României și Ministerul Finanțelor Publice au în vedere sprijinirea unităților administrativteritoriale din județul Galați, prin alocarea de fonduri de la bugetul de stat pentru plata indemnizațiilor lunare ale persoanelor cu handicap grav și a drepturilor asistenților personali ai acestora.

Solicit răspunsul în scris, în conformitate cu prevederile Regulamentului Senatului.

George Cătălin Stângă, senator al Partidului Național Liberal, Circumscripția electorală nr. 18 Galați. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnule senator Lungu Dan, aveți ocazia să vă susțineți interpelarea și întrebarea de la microfon.

Se pregătește, din partea Grupului PSD, domnul senator Lupu Victorel.

Mulțumesc, doamna președintă de ședință.

În această seară vin cu o interpelare adresată domnului Lucian Șova, ministrul transporturilor.

Obiectul interpelării: „Analiza de opțiuni comandată de Ministerul Transporturilor pentru autostrada Ungheni–Iași– Târgu-Mureș”.

Stimate domnule ministru,

Autostrada Ungheni–Iași–Târgu-Mureș este una dintre prioritățile Comisiei Europene, întrucât acest proiect de infrastructură este unul care va conecta Republica Moldova de Europa Centrală și de Est. Totodată, acest proiect este unul foarte important și dorit de întreaga comunitate ieșeană, care asistă, de o lungă perioadă de timp, la dezbaterile ce vizează începerea lui.

Conform informațiilor din presa locală, existența unei analize de opțiuni comandate de Ministerul Transporturilor și Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, realizată cu sprijinul Băncii Europene de Investiții, a atras din nou atenția comunității asupra întârzierii acestui proiect de infrastructură.

„Planul ministerului condus acum de ministrul Lucian Șova este să inverseze prioritatea realizării autostrăzii A8 cu cea a autostrăzii A13, care ar urma să lege Bacăul de Brașov prin pasul Oituz.”, susțin liderii asociațiilor care militează pentru construirea autostrăzii A8.

Întrucât, domnule ministru, acești reprezentanți ai comunității locale au încercat să demonstreze public faptul că această analiză care susține planul anterior menționat este falsă, iar această problemă este una pe care cu greu o mai putem ignora și care necesită o rezolvare rapidă, vă rog să-mi puneți la dispoziție următoarele informații:

– Ce a determinat, punctual, Ministerul Transporturilor să comande această analiză, care contrazice prioritățile europene și Master Planul General de Transport?

– Cât a costat și din ce fonduri a fost plătită realizarea acestei analize?

– Este această analiză una asumată oficial de către

- Ministerul Transporturilor și Banca Europeană de Investiții? Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Senator USR de Iași, Dan Lungu.

## Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Lupu Victorel.

Se pregătește, din partea Grupului PNL, domnul senator Mario Oprea.

Mulțumesc, doamna președinte.

Doresc să adresez o întrebare doamnei Ioana Bran, ministrul tineretului și sportului.

Obiectul întrebării: „Descentralizarea în sport”. Stimată doamnă ministru,

Ministerul Tineretului și Sportului a inițiat un proiect de lege pentru descentralizarea competențelor de la nivel central la nivel local. Printre măsurile vizate se numără trecerea direcțiilor pentru sport și tineret, a caselor de cultură pentru studenți și a centrelor de agrement în subordinea consiliilor județene, în timp ce în subordinea consiliilor locale ale primăriilor vor trece cluburile sportive aflate în subordinea Ministerului Tineretului și Sportului.

Procesul de descentralizare face parte din prioritățile programului de guvernare social-democrat, motiv pentru care toți cei implicați fac eforturi pentru ca acesta să ajungă cât mai repede la o formă optimă. Din aceste considerente și având în vedere faptul că proiectul urmează să fie supus dezbaterii publice, vă rog să precizați dacă s-a luat în calcul modul de decontare a unor cheltuieli de către cluburile sportive care se vor regăsi în subordinea autorităților teritorial-administrative locale, ținând cont de faptul că aceste cheltuieli sunt atipice pentru administrația publică locală (exemplu: decontarea unor costuri generate de efectuarea unor cantonamente și stagii de pregătire pentru sportivi).

Vor fi efectuate achizițiile publice prin intermediul Sistemului electronic de achiziții publice pentru organizarea unui stagiu de pregătire sau cantonament sau pentru participarea unor sportivi la o competiție internațională?

Solicit răspuns în scris.

Victorel Lupu, senator PSD, Circumscripția electorală nr. 24 Iași.

Vă rog, doamna președinte, dacă sunteți de acord să-mi dați voie să prezint și o interpelare.

Vă rog, domnule senator.

Interpelare adresată doamnei Grațiela Gavrilescu, viceprim-ministru, ministrul mediului.

Obiectul interpelării: „Impactul programelor «Rabla Clasic» și «Rabla Plus»”.

Stimată doamnă viceprim-ministru,

Ministerul Mediului a lansat și în acest an două sesiuni ale programelor „Rabla Clasic” și „Rabla Plus”, pentru înnoirea parcului auto din România. Inițiativele se bucură de un real interes din partea românilor, fondurile alocate epuizându-se cu rapiditate.

În contextul în care îmbunătățirea calității mediului înconjurător este unul din obiectivele principale ale Guvernului României și ale partenerilor noștri europeni, vă rog să precizați dacă programele „Rabla Clasic” și „Rabla Plus” vor fi bugetate pentru anul 2019.

De asemenea, vă rog să comunicați care sunt concluziile programelor „Rabla Clasic” și „Rabla Plus” desfășurate în acest an (ca număr de autoturisme noi înmatriculate de către persoane fizice și persoane juridice, număr de autoturisme scoase din circulație spre casare, sume totale alocate pentru achiziționarea de autoturisme noi).

Solicit un răspuns în scris.

Mulțumesc.

Victorel Lupu, senator PSD, Circumscripția electorală nr. 24 Iași.

Mulțumesc frumos.

Domnule senator Mario Oprea, vă invit la microfon.

Se pregătește, din partea Grupului PSD, doamna senator Arcan Emilia și închide domnul senator Lungu Cristian, din partea grupului de neafiliați, această sesiune.

Mulțumesc, doamna președintă.

Prima întrebare este adresată domnului Ioan Deneș, ministrul apelor și pădurilor.

Obiectul întrebării îl constituie „Aplicația Inspectorul Pădurii”.

## Domnule ministru,

Presa ultimilor ani a prezentat un număr uriaș de materiale despre defrișările din pădurile României. Dovezile

au fost incontestabile. Măsurile autorităților nu au fost la fel de eficiente, în schimb. Imaginile satelitare arată diferențele enorme dintre zonele până nu de mult împădurite și ceea ce a mai rămas astăzi în picioare în urma hoților de lemne. Una dintre aplicațiile pe care cetățenii revoltați au primit-o cu entuziasm a fost Inspectorul Pădurii, pentru că le dădea posibilitatea să sesizeze autoritățile în timp real în legătură cu un transport ilegal de lemne. Înțeleg, tot din presă, că aplicația nu funcționează în prezent, iar ministerul pe care îl conduceți a cheltuit sume considerabile pentru o aplicație nouă, dar identică, pe care o vom putea folosi anul viitor.

Aș vrea să vă întreb totuși: în urma sesizărilor venite din partea populației prin aplicația Inspectorul Pădurii, câte controale au făcut regiile din subordinea dumneavoastră și câte amenzi au fost aplicate pentru tăieri neautorizate de arbori și pentru transporturi ilegale de lemne?

Solicit răspunsul în scris.

Vă mulțumesc.

Sunt Mario Ovidiu Oprea, senator al județului Dolj, din partea Partidului Național Liberal.

Numai cu permisiunea dumneavoastră și a colegilor, dau citire și celei de-a doua întrebări, doamna președintă.

Vă rog frumos, domnule președinte..., domnule senator.

## Mulțumesc.

A doua întrebare este adresată doamnei Carmen Daniela Dan, ministrul afacerilor interne.

Obiectul întrebării îl constituie „Transporturile ilegale de lemne nesancționate”.

## Doamna ministru,

Problema defrișărilor în pădurile României este cunoscută tuturor autorităților din România. Măsurile concrete pentru stoparea acestora însă întârzie de ani buni. În plus față de pasivitatea impardonabilă a tuturor acelora care ar putea să salveze pădurile din calea hoților de lemne, înțeleg că nici la sesizările din partea populației nu se răspunde.

Ministerul Apelor și Pădurilor a avut funcțională, un timp, aplicația Inspectorul Pădurii, prin intermediul căreia oricine putea verifica un transport de lemne și putea reclama, la 112, orice suspiciune de furt. Teoretic, lucrurile sunt clare, însă mai mulți cetățeni s-au plâns că la apelul la 112 li s-a răspuns că transporturile sunt legale, câteodată chiar la telefon, fără o verificare ulterioară și fără a fi luată în considerare sesizarea.

Dat fiind faptul că problema defrișărilor s-a discutat în CSAT și s-a stabilit că este un atentat la siguranța națională, vă rog să explicați cum anume verifică structurile din subordinea dumneavoastră sesizările primite la 112 în legătură cu posibile transporturi ilegale, câte asemenea sesizări ați înregistrat în ultimul an, câte amenzi s-au dat în urma acestora și cum vă implicați efectiv în stoparea fenomenului de furt de lemne.

Solicit, de asemenea, răspunsul în scris.

Vă mulțumesc.

Sunt Mario Ovidiu Oprea, senator al județului Dolj, din partea Partidului Național Liberal.

Mulțumesc foarte mult, doamna președintă.

Vă mulțumesc frumos, domnule senator. O invit pe doamna senator Arcan Emilia la microfon. Vă rog, doamnă.

Vă mulțumesc, distinsă doamnă președinte. Bună seara, distinși colegi!

Interpelarea mea este adresată domnului Lucian Șova, ministrul transporturilor.

Are ca obiect „Măsuri pentru modernizarea și dezvoltarea infrastructurii în zona Moldovei”.

Domnule ministru,

Opinia publică din județele Moldovei urmărește cu deosebit interes angajamentele Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere referitoare la dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport pentru această zonă. Cu prioritate, cetățenii din zona Moldovei așteaptă demararea lucrărilor la autostrada 8, Ungheni–Iași–Târgu Neamț–Târgu-Mureș, pentru care Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a promis că până la finalul anului va demara procedura de licitație pentru actualizarea studiilor de fezabilitate.

Părerile sunt, așadar, împărțite, dar aici vorbim despre un proiect de o importanță națională majoră, și nu despre păreri, jumătăți de adevăr sau dezinformări. Ministerul Transporturilor trebuie să pună capăt zvonurilor, informațiilor „pe surse” din interiorul CNAIR sau din alte instituții sau direcții subordonate, precum și speculațiilor privind proiectele vitale pentru noi toți.

În încercarea de a face lumină și..., în încercarea viguroasă de a face lumină în tot acest amalgam de informații vehiculate, vă solicit, în scris, clarificări atât din partea Ministerului Transporturilor, pe care dumneavoastră îl conduceți, cât și din partea directorului general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere.

În vederea informării complete și corecte a cetățenilor din Moldova, în general, și din Circumscripția electorală nr. 29 Neamț, în special, cetățeni care se prezintă în audiențele săptămânale la biroul parlamentar din Neamț, eu vă solicit respectuos, domnule ministru, o informare detaliată cu obiectivele, termenele de lucru și finanțarea pentru dezvoltarea infrastructurilor din zona Moldovei.

Cu mult respect, aștept răspunsul dumneavoastră în scris la Senatul României și vă mulțumesc.

Cu permisiunea dumneavoastră, am și o întrebare.

Vă rog tare mult, doamna senator.

Vă mulțumesc.

Întrebarea este adresată domnului ministru Petre Daea, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Obiectul întrebării: „De la produsele «Categorie inferioară» la brandul «Made in România»”.

## Distinse domnule ministru,

Se discută în dese rânduri că produsele agroalimentare fabricate în România sunt foarte bune și foarte bine vândute atât în țară, cât și pe piețele din afară. Acestea au un așa mare succes comercial, încât companiile care vând astfel de produse pun brandul „Made in România” și la mărfurile aduse din import. Într-un fel, această practică incorectă ar trebui

să ne bucure, pe de o parte, pentru că brandul țării noastre are căutare, dar, în realitate, aduce deservicii producătorilor români, pentru că în supermarketuri nu au loc produsele românești originale, întrucât sub eticheta „Made in România” se vinde și marfa străină. În aceste condiții, păgubit și dezinformat este tot consumatorul român.

Domnule ministru, după ce ne-am confruntat cu o problemă a produselor cu dublu standard, de calitate inferioară, pentru statele din estul continentului, acum vedem că aceleași produse de calitate îndoielnică se vând ca și cum ar fi din producția autohtonă.

În legătură cu această practică păguboasă pentru noi toți, vă întreb, domnule ministru, ce măsuri are în vedere ministerul pe care dumneavoastră îl conduceți astfel încât cetățenii români să fie corect informați și să poată cumpăra produse agroalimentare oferite de fermierii din țara noastră.

Cu respect, aștept răspunsul dumneavoastră în scris la Senatul României și vă mulțumesc.

Sunt Emilia Arcan, senator PSD de Neamț.

Mulțumesc frumos, doamna senator.

Domnule senator Lungu Cristian, vă rog frumos să luați cuvântul.

Mulțumesc, stimată doamnă președinte.

Interpelarea mea se va adresa ministrului sănătății, doamna Sorina Pintea, iar obiectul interpelării este „Înregistrarea necorespunzătoare în baza de date RAPI (reacții adverse postvaccinale indezirabile)”.

Stimată doamnă ministru,

În martie 1996 s-a introdus în România un sistem de supraveghere a reacțiilor adverse postvaccinale indezirabile, denumit și RAPI. Această bază de date ar fi trebuit să cuprindă toate reacțiile adverse postvaccinale indezirabile, care sunt, din punct de vedere tehnic, accidente medicale care se produc după o vaccinare și sunt considerate a se datora acestora.

Sistemul RAPI ar trebui să cuprindă următoarele tipuri de reacții adverse: toate abcesele la locul injectării vaccinului, toate decesele pe care personalul sanitar sau publicul le corelează cu vaccinarea, toate spitalizările pe care personalul sanitar sau publicul le corelează cu vaccinarea și orice alt accident medical sever sau neobișnuit pe care personalul sanitar sau comunitatea le consideră legate de vaccinare.

Corelarea unui eveniment cu vaccinarea se face în limita unei luni calendaristice, iar raportarea se face telefonic, în primele 24 de ore de la depistarea pe care medicul epidemiolog al județului o face.

Însă se pare că datele oferite de Organizația Mondială a Sănătății nu corespund cu cele declarate în România și statisticile transmise din țară ar fi nereprezentative pentru realitatea medicală. Cifrele comunicate sunt mult mai mici decât estimările făcute de Organizația Mondială a Sănătății, ceea ce determină omiterea complicațiilor postvaccinare și, mai mult, împiedică optimizarea substanțelor, administrate în special copiilor. De asemenea, lipsa raportării situațiilor ar putea să îngrădească și dezvoltarea unor metode eficiente de remediere a complicațiilor, însă comoditatea sau lipsa de profesionalism pare a face acest lucru imposibil. Astfel, ar fi necesară inclusiv urmărirea cauzelor, care, conform metodologiei de supraveghere a RAPI, includ: componentele vaccinului, erorile de vaccinare, reacțiile legate de anxietatea din timpul vaccinării și reacții coincidente. Aceste elemente categorizate conform Organizației Mondiale a Sănătății trebuie analizate și înregistrate, pentru a reflecta îndeaproape realitatea, scopul final fiind scăderea incidenței efectelor adverse.

## Vă mulțumesc.

Domnule senator, o să vă rog să zăboviți o secundă, pentru că, din partea Ministerul Muncii și Justiției Sociale, domnul secretar de stat Nicea Mergeani este prezent pentru a vă da răspunsul la interpelarea intitulată „Miza facilitării angajării cetățenilor străini din afara Uniunii Europene în România și neglijarea etnicilor români pe piața de muncă din țara noastră”.

Domnule secretar de stat, vă rog frumos.

## **Domnul Nicea Mergeani:**

## Mulțumesc.

## Stimate domnule senator,

Referitor la interpelarea dumneavoastră formulată în ședința Senatului din data de 22 octombrie 2018, având ca obiect „Miza facilitării angajării cetățenilor străini din afara Uniunii Europene în România și neglijarea etnicilor români pe piața de muncă din țara noastră”, vă comunic următoarele:

Cu referire la integrarea pe piața muncii a cetățenilor români, inclusiv a celor care se repatriază, care se află în căutarea unui loc de muncă, Ministerul Muncii și Justiției Sociale susține atât integrarea pe piața muncii a cetățenilor români care se repatriază și se află în căutarea unui loc de muncă, cât și combaterea șomajului în rândul acestora, prin măsuri prevăzute de legislația în domeniu, precum și prin acțiunile ce vizează implementarea documentelor strategice naționale.

Politica de stimulare a reintegrării persoanelor șomere înregistrate la agențiile pentru ocuparea forței de muncă include o serie de stimulente (incluse în Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare) acordate angajatorilor care își extind afacerea și investitorilor străini care vor să demareze o activitate în România și care creează locuri de muncă pentru o serie de grupuri-țintă vulnerabile pe piața muncii.

ANOFM colaborează permanent cu angajatorii prin intermediul informărilor cu ocazia organizării burselor locurilor de muncă, prin intermediul meselor rotunde și al seminarelor organizate pentru prezentarea măsurilor de stimulare a ocupării forței de muncă prevăzute de legislație, cu scopul declarat de a angaja persoane aflate în evidențele agenției ca persoane în căutare de loc de muncă. Măsurile de stimulare aplicate de ANOFM vin să motiveze deopotrivă ambele segmente ale pieței forței de muncă: persoane aflate în căutare de loc de muncă și angajatori.

Măsurile pentru stimularea ocupării forței de muncă vizează:

- a) creșterea șanselor de ocupare a persoanelor în

- căutarea unui loc de muncă;

b) stimularea angajatorilor pentru încadrarea în muncă a șomerilor și crearea de noi locuri de muncă;

Asta vreau să zic: dacă, cu îngăduința domnului senator, pot să scurtez un pic, să trag concluziile? Materialul a fost pus la dispoziție în totalitate, mai sunt multe pagini de măsuri. Aș trece, în schimb...

## **Domnul Vasile Cristian Lungu**

**:**

Dumneavoastră l-ați scris!

Păi nu, nu, sunt foarte multe măsuri care sunt adresate pieței muncii și...

Domnule secretar de stat, o să vă rog să nu dialogați cu domnul senator.

Da. E în regulă.

Încercați să sintetizați, să terminați expunerea pe care ați pregătit-o.

## Partea a doua a răspunsului.

Cu referire la angajarea străinilor pe teritoriul României, Strategia națională pentru imigrare pentru perioada 2015–2018, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 780/2015, stabilește direcțiile de acțiune în ceea ce privește imigrația controlată, prevenirea și combaterea imigrației ilegale, azilul, integrarea socială a străinilor și corelarea tuturor acestor aspecte cu fenomenul emigrației cetățenilor români. Domeniile abordate în cuprinsul respectivei strategii oferă cadrul general pentru stabilirea acțiunilor autorităților române în gestionarea fenomenului imigrației, pentru obținerea de beneficii și reducerea efectelor negative generate de acesta.

Conform prevederilor Ordonanței nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor pe teritoriul României, la propunerea Ministerului Muncii și Justiției Sociale, în concordanță cu politica privind migrația forței de muncă și luând în considerare situația pieței muncii din România, se stabilește anual, prin hotărâre a Guvernului, contingentul pe tipul de lucrători nou-admiși în piața forței de muncă.

În vederea elaborării actului normativ mai sus menționat, ANOFM elaborează, anual, o analiză a domeniilor deficitare de forță de muncă din România și a ocupațiilor și meseriilor pentru care angajatorii declară locuri de muncă vacante, cu precădere în mod repetat, date administrate de ANOFM. Această acțiune este în concordanță cu planul de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale privind imigrația pentru perioada 2015–2018.

Totodată, Inspectoratul General pentru Imigrări transmite, trimestrial, Ministerului Muncii situația statistică a avizelor de angajare/detașare, a permiselor unice și a permiselor de ședere care conferă și drept de muncă, precum și situația cetățenilor Uniunii Europene care desfășoară pe teritoriul României activități dependente.

Angajarea unor cetățeni străini pe teritoriul României, inclusiv a unui cetățean al unui stat terț care a fost declarat ca fiind etnic român, este reglementată de prevederile Ordonanței Guvernului nr. 25.

Conform Ordonanței nr. 194/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prin „străin” se înțelege persoana care nu are cetățenia română, cetățenia unui alt stat al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European ori cetățenia Confederației Helvete.

Domnule secretar de stat, vă rog să vă pregătiți să terminați.

Da. Mulțumesc.

– Locurile de muncă vacante nu pot fi ocupate de cetățeni români ai statelor membre.

– Sunt îndeplinite condițiile de pregătire profesională, expertiză în activitate și autorizare.

– Iar contingentul anual aprobat pe tipul de lucrători nou-admiși pe piața forței de muncă stabilit pentru anul în curs nu a fost epuizat.

În vederea analizării aspectelor referitoare la modificarea legislației privind accesul cetățenilor străini pe piața muncii din România, considerăm necesară și oportună consultarea Ministerului Afacerilor Interne și a Inspectoratului General pentru Imigrări, instituții care gestionează accesul și șederea cetățenilor străini pe teritoriul României.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnule senator, vă rog, dacă aveți vreo precizare de făcut, aveți cuvântul.

Domnul senator Lungu Cristian. Dar scurt, vă rog!

Mulțumesc mult, doamna președinte.

Nu am vrut să abuzez de răbdarea dumneavoastră, însă constat că se repetă acest tip de răspunsuri din partea actualului Guvern – am primit și din partea altor ministere –, prin care se face un copy-paste după anumite articole de lege sau anumite norme de aplicare și ni se aruncă, realmente, un răspuns care, ca și în acest caz, nu are de-a face neapărat cu ceea ce am întrebat eu.

Și am dorit, realmente, ca secretarul de stat care a fost aici prezent să își citească propriul răspuns, pentru că înțeleg că l-a scris cuvânt cu cuvânt dânsul, deci nu a făcut un copy-paste.

Mulțumesc tare mult.

## **Doamna Alina Ștefania Gorghiu:**

Vă mulțumesc frumos pentru prezența la această sesiune de întrebări și interpelări.

Le mulțumesc și celor de la Guvern pentru încercarea de a răspunde întrebărilor și interpelărilor.

Dați-mi voie să dau foarte repede citire listei colegilor care nu au susținut astăzi interpelări și întrebări, dar le-au depus în scris.

Întrebări au depus colegii senatori: Smarandache Miron Alexandru, Stocheci Cristina Mariana, Botnariu Emanuel, Lupu Victorel, Pănescu Doru... – a susținut verbal, la microfon, aceste întrebări și interpelări –, Manoliu Dan, Toma Cătălin Dumitru, Bulacu Romulus, Hărău Carmen, Șoptică Costel, Caracota Iancu, Popa Cornel, domnul secretar Fălcoi Nicu, Dinică Silvia Monica, Alexandrescu Vlad, Wiener Adrian, Marussi George, Goțiu Remus – a susținut de la microfon interpelarea –, domnul Bădulescu Valeriu.

Aceștia au fost cei care au depus întrebări în scris.

Iar interpelări, de asemenea în scris: domnul senator Smarandache Miron Alexandru, Cârciumaru Florin, Botnariu Gabriel, Caracota Iancu, Popa Cornel, Cristina Ioan, Hărău Eleonora, Bulacu Romulus, Cazan Mircea, Șoptică Costel, Dinu Nicoleta Ramona și Dinică Silvia Monica, Alexandrescu Vlad Tudor, Wiener Adrian, Dircă George, Bădulescu Dorin, Derzsi Ákos, Baciu Gheorghe.

Aceștia au fost colegii noștri care au depus, repet, întrebări și interpelări în scris.

Acestea fiind zise, declar închisă ședința de sesiuni..., de interpelări și întrebări de astăzi.

Le mulțumesc tuturor pentru ajutor. O seară plăcută!

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|100799]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 173/27.XI.2018 conține 24 de pagini.**

Prețul: 60,00 lei