Stenogramă plen

Bună ziua, stimați colegi! Declar deschisă ședința.

Vă anunț că, din totalul celor 329 de deputați, și-au înregistrat prezența un număr de 132 de deputați.

Vă informez că au fost distribuite următoarele documente: ordinea de zi pentru zilele de luni, marți, și miercuri – 19, 20, 21 noiembrie 2018; programul de lucru pentru perioada 19–24 noiembrie 2018; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile de specialitate.

Am primit două informări: din partea doamnei deputat Bogaciu Alexandra Corina, care ne aduce la cunoștință că își încetează activitatea în cadrul Grupului PSD, precum și a domnului deputat Zamfira Constantin Cătălin, care, de asemenea, își încetează activitatea în cadrul Grupului parlamentar al PSD, devenind deputați neafiliați.

La ora 18.00 avem primirea răspunsurilor la întrebări și interpelări adresate membrilor Guvernului.

Domnul Roman și apoi...

Dacă pe procedură, vizavi de ordinea de zi, aveți intervenții?

Domnule Roman, vă rog.

## **Domnul Florin Claudiu Roman:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

În numele Grupului Partidului Național Liberal, vă solicit, domnule vicepreședinte al Camerei Deputaților, Florin Iordache, să dați dovadă de onoare, după ce săptămâna trecută ați pângărit acest templu al democrației, arătând sălii, colegilor parlamentari și unei întregi țări acele gesturi obscene, fără să vă cereți scuze. Astăzi am înțeles că ați recidivat, din nou, la Biroul permanent și ați simțit nevoia din nou să înțelegeți că n-ați înțeles nimic.

Prin urmare, începând de astăzi, în fiecare zi, Partidul Național Liberal va cere de la tribună demisia dumneavoastră din funcția de vicepreședinte al Camerei Deputaților și, poate, dacă vă gândiți la această instituție, veți înțelege că ați greșit, că trebuie să vă cereți scuze și că trebuie să reparați acest gest.

Dacă nu, veți rămâne în istoria acestui Parlament, de mână cu un alt coleg, care a făcut un gest identic, nesancționat la momentul respectiv. Veți rămâne, domnule Iordache, din păcate, în istoria neagră a acestui Parlament. Așteptăm scuze publice din partea dumneavoastră și așteptăm un gest de onoare din partea unui om care, cu siguranță, poate să aibă onoare.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache**

**:**

26!

## **Domnul Florin Iordache:**

După... 26, dar să fie adus pe poziția 2 și să fie retrimis. Termen cât?

Mulțumesc.

## Stimați colegi,

1. Înțeleg să vă spun că regret un gest pe care l-am făcut săptămâna trecută, plecând de la tribună.

Numai puțin! Și regret, pentru că a fost un gest reflex pe care l-am avut, plecând de la tribună, fără să mă adresez niciunei părți a sălii, pur și simplu; astăzi, în schimb, înțeleg că, în Biroul permanent, un coleg, în timp ce se desfășura ședința de Birou permanent, a constatat că modul în care țineam mâna era cumva ofensator. În niciun caz n-am urmărit... Și îmi pare rău că modul în care tratăm și modul în care acum, spre exemplu, modul în care eu întind mâna... Credeți că am... În sfârșit! Vreau să închid acest subiect. Mi s-a părut...

Deci, dacă dumneavoastră considerați că, săptămâna trecută – repet –, modul în care eu m-am adresat la plecare, de aici, modul în care am considerat..., înțeleg să regret faptul că un gest pe care l-am avut, plecând de aici, a suscitat atâta dezbatere.

Iar astăzi, repet, în cadrul Biroului permanent, în niciun caz nu am avut niciun fel de gesturi care să aducă atingere colegilor mei, pentru că, repet, dacă am ceva de spus vă spun și am o întreagă dezbatere.

Vă mulțumesc.

La revedere!

Mulțumesc, domnule Roman.

Orice solicitare, repet, dacă aveți ceva, o discutăm în Biroul permanent.

Și putem trece mai departe. Domnul Korodi.

Dacă la program și la ordinea de zi a plenului...

Două săptămâni.

## **Domnul Florin Iordache:**

Două săptămâni.

## **Domnul Korodi Attila:**

Mulțumesc.

Și a doua propunere este ca punctul 279, PL-x 232/2016

, să fie adus la punctul 3 și să fie retrimis comisiilor pentru două săptămâni.

PL-x 232?

PL-x 232/2016.

Ce este?

Vă spun eu. Este declararea zilei de 21 iulie – Ziua Banatului. Acesta, da?

## **Domnul Korodi Attila:**

## Bună ziua!

## Domnule președinte de ședință,

Am două propuneri cu privire la ordinea de zi.

Prima ar fi ca, de la punctul 26, să mutăm pe punctul 1 PL-x 574/2017

și, totodată, să fie retrimis comisiei pentru două săptămâni.

Și a doua...

Numai puțin, domnule Korodi! Numai puțin! Dau vot la fiecare și...

OK.

Rămâneți pe loc! Rugămintea ar fi...

Deci avem o solicitare din partea Grupului UDMR de a fi adus pe poziția 2 și să fie retrimis comisiei.

Da.

## **Domnul Florin Iordache:**

Bun.

Tot două săptămâni.

Comisia pentru administrație și Comisia pentru cultură.

A fost adus și trimis la cele două comisii două săptămâni. Altă solicitare?

Vă rog.

Domnul Simonis, dar este și... Domnule Dobrovie, aveți o solicitare? Vă rog, domnule Matei Dobrovie. Vă rog.

## **Domnul Matei Adrian Dobrovie:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă anunț că, începând de astăzi, activez ca deputat independent în cadrul Grupului Partidului Național Liberal – PNL.

Mulțumesc.

Domnule Simonis, înțeleg că, pe procedură, solicitați ceva? Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă solicit supunerea la vot a următoarei propuneri, și anume PL-x 405/2018, poziția 40 de pe ordinea de zi, să fie mutat pe poziția 6.

Mulțumesc.

Liniște, vă rog! 40? Este vorba de PL-x 45?

405!

Da. Cu raport de la Comisia juridică și Comisia pentru apărare, da?

Și solicitați pe poziția 5, da?

6!

## **Domnul Florin Iordache:**

6. Bun.

Îl susțineți dumneavoastră, da? Bun. OK.

Alte intervenții pe procedură? Da, domnule Andronache, vă rog.

7. Primul este Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2018 pentru stabilirea condițiilor de introducere pe piață a benzinei și motorinei, de introducere a unui mecanism de monitorizare și reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de stabilire a metodelor de calcul și de raportare a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și pentru modificarea și completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie; PL-x 562/2018; procedură de urgență.

Guvernul?

Domnule secretar de stat, vă rog.

## **Domnul Iulian Robert Tudorache** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Energiei_ **:**

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

Prin acest proiect de lege, România îndeplinește cele două obligații importante pe care le are în calitate de stat membru al Uniunii Europene, respectiv prima obligație privește transpunerea completă a Directivei nr. 652/2015 privind calitatea benzinei și a motorinei și a Directivei nr. 1.513 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile.

A doua obligație se referă la asigurarea unui cadru legal național, adecvat atingerii dezideratului național privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Având în vedere elementele menționate, luând în calcul potențialul agricol al țării noastre, precum și considerentele ce țin de sănătatea populației și de protecția mediului, prezenta problematică vizează interesul public și constituie situație de urgență, a cărei reglementare nu mai poate fi amânată.

Drept care, Guvernul României, prin Ministerul Energiei, propune adoptarea prezentului proiect de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență pentru stabilirea condițiilor de introducere pe piață a benzinei și motorinei. Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Este chiar o chestiune de procedură. În sensul că domnul vicepreședinte Nicolicea, săptămâna trecută, a venit și a propus un alt mod de lucru. Atunci când introducem pe ordinea de zi proiecte noi sau când retrimitem comisiei, a stabilit o procedură care nouă ni s-a părut acceptabilă, în sensul în care era simplă și clară. Astăzi dumneavoastră ați aplicat o altă procedură.

Rugămintea noastră este: încercați să unificați aceste modalități de lucru, astfel încât să știm ce este pe ordinea de zi, ce nu este pe ordinea de zi, ce se trimite la comisie sau ce se elimină din proiectul ordinii de zi.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

Și eu vă mulțumesc.

Singura modificare este cea propusă de liderul Grupului PSD, este poziția 6, acest PL-x 405/2018

, care va fi pe poziția 6 și celelalte se decalează, domnule Andronache.

Dacă mai sunt pe procedură alte cereri? Nu. Bun.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru mediu sau Comisia pentru industrii. Cine prezintă raportul? Comisia pentru mediu. Păi cine prezintă raportul? Comisia pentru mediu. Vă rog, domnule deputat. E raport comun.

Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru mediu și echilibru ecologic au fost sesizate, spre dezbatere, în procedură de urgență, în fond, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2018 pentru stabilirea condițiilor de introducere pe piață a benzinei și motorinei, de introducere a unui mecanism de monitorizare și reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de stabilire a metodelor de calcul și de raportare a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și pentru modificarea și completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, trimis celor două comisii cu adresa PL-x 562/2018. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observații și propuneri.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea conținutului minim de biocarburanți în amestecul de benzină și motorină, obligativitatea furnizorilor de a afișa la pompă conținutul de biocarburanți din benzina și din motorina comercializată, pentru conformarea cu prevederile art. 3 și art. 4 din Directiva 2009/30/CE, obligativitatea producătorilor și importatorilor de autovehicule de a include în documentația tehnică pe care o pun la dispoziția utilizatorilor, respectiv în cartea tehnică, informații privind conținutul de biocarburanți din benzină care poate fi utilizat.

Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru mediu și echilibru ecologic și-au desfășurat lucrările în ședința comună din data de 6 octombrie 2018.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise, care se regăsesc în anexă.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. La dezbateri, domnul Ilișanu. Se pregătește domnul Popescu, de la PNL. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Acest proiect de lege reglementează stabilirea conținutului minim de biocarburanți din amestecul de benzină. Aduce obligativitatea producătorilor și a importatorilor de autovehicule de a include în documentația tehnică pe care o pun la dispoziție utilizatorilor, respectiv cartea tehnică, informații privind conținutul de biocarburanți din benzină care poate fi utilizat, stabilirea valorilor-țintă privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Grupul PSD din Camera Deputaților susține acest proiect legislativ.

Mulțumesc.

Domnule Popescu, vă rog. Grupul PNL.

## Domnule președinte, Dragi colegi,

Grupul Partidului Național Liberal va vota pentru acest proiect de lege privind aprobarea ordonanței de urgență. Este, practic, o lege care pune în acord mai multe directive europene, din 2009, 2012, 2015, de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și, totodată, stabilește un mod de introducere pe piața românească a biocombustibilului și biolichidelor.

Partidul Național Liberal, repet, va vota pentru acest proiect de lege. Mulțumesc.

Mulțumesc. Dacă mai sunt intervenții? Nu. Începem dezbaterea.

Avem 23 de amendamente admise și 10 anexe. Dacă la titlul legii sunt intervenții? Nu.

De la 1 până la 11 dacă sunt intervenții? Nu.

De la 12 la 20 dacă sunt intervenții? Nu.

De la 21 la 23 dacă sunt intervenții? Nu.

Anexa I?

Nu.

Anexa II? Nu.

Anexa III? IV? V? VI? VII? Anexa VIII? IX? X? Am finalizat.

- Rămâne la votul final. Are caracter ordinar. Mai departe.

6. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea

unor acte normative din domeniul ordinii și siguranței publice; PL-x 405/2018. Caracter organic.

- 65 de amendamente admise. Guvernul?

Domnul secretar de stat. Apărarea? Domnule secretar de stat? Vă rog.

Sunteți inițiator.

## **Domnul Mihai Dan Chirică** _– subsecretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor deputați,

Prin proiectul de lege supus dezbaterii se urmăresc consolidarea capacității operaționale a structurilor cu atribuții în domeniul ordinii și siguranței publice și îmbunătățirea reglementărilor, astfel încât să existe premise că activitatea polițistului se realizează în siguranță.

În considerarea celor anterior menționate, vă rugăm să adoptați Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul ordinii și siguranței publice în forma propusă de Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Mulțumesc.

## Numai puțin!

Comisia? Raport comun – Comisia juridică și Comisia pentru apărare și apoi facem din partea grupurilor dezbateri.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu acest proiect de lege. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaților este Camera decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea unor acte normative din domeniul ordinii și siguranței publice, în scopul adoptării unor măsuri care să conducă la creșterea capacității de intervenție în acest domeniu, prin instituirea instrumentelor legale necesare exercitării atribuțiilor de serviciu sau îndeplinirii misiunilor, dar și a celor necesare asigurării unei protecții juridice și fizice a personalului angajat.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege. Comisia pentru drepturile omului și Comisia pentru administrație publică au avizat favorabil.

În urma dezbaterilor, deputații prezenți la ședința comună a celor două comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, un raport comun de adoptare a Proiectului de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul ordinii și siguranței publice, cu amendamentele admise din anexa nr. 1 și cu amendamentele respinse din anexa nr. 2, anexe care fac parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor organice. Mulțumesc.

Mulțumesc mult.

La dezbateri generale, Grupul Partidului Național Liberal. Domnul Victor Paul Dobre. Vă rog.

## Stimați colegi,

Avem pe ordinea de zi un proiect de lege foarte important și cred că era obligația Parlamentului să asigure o dezbatere serioasă, cu argumente solide, astfel încât să legiferăm în interesul cetățeanului și pentru consolidarea capacității operaționale a structurilor cu atribuții în domeniul ordinii și siguranței publice.

Se modifică, într-un singur proiect, mai multe legi și se impunea să primim explicații din partea inițiatorului, în speță doamna ministru.

Din păcate, așa cum am semnalat încă de la dezbaterea acestui proiect în ședința comisiilor, este inadmisibil ca reprezentanții Guvernului să sfideze, pur și simplu, Parlamentul și să nu se prezinte pentru a-și prezenta viziunea în acest domeniu și resorturile care au stat la baza propunerii acestui act normativ.

Modul acesta de a dezbate pe repede-nainte un astfel de act normativ este unul abuziv și nu face decât să sporească suspiciunile asupra intereselor ascunse care au stat la baza acestui demers, iar aceasta în condițiile în care proiectul nu a avut parte de o dezbatere serioasă nici la Senat, acolo unde a fost adoptat tacit.

PNL are serioase semne de întrebare în privința oportunității adoptării acestui act normativ, în condițiile în care Guvernul pare tot mai preocupat să înăbușe vocea cetățenilor pașnici, care apelează la singura modalitate democratică pentru a-și face cunoscut punctul de vedere.

Înăsprirea amenzilor, întărirea prerogativelor instituțiilor de forță ale statului nu fac altceva decât să suprime dreptul cetățenilor de a protesta pașnic și să pună în umbră reglementările care chiar propun întărirea autorității polițistului.

Ministerul ignoră cu bună știință că principala problemă cu care se confruntă Poliția Română este finanțarea. Consider că polițiștii au nevoie de un cadru legislativ care să le asigure îndeplinirea în condiții prielnice a misiunilor, iar ministerul ar trebui să știe că o protecție reală a oamenilor legii nu se poate face decât printr-o finanțare adecvată.

În momentul de față avem de-a face cu un deficit de personal de aproximativ 30.000 de oameni în sistem, dar și cu o incapacitate în asigurarea unei finanțări corespunzătoare pentru logistică. Am ajuns în situația în care aproape 40% din parcul auto este uzat, neexistând bani nici pentru cauciucuri de iarnă, benzină sau reparații auto. La nivelul ministerului se înregistrează o disfuncționalitate managerială.

Domnul Ion Stelian. Vă rog.

## **Domnul Stelian Cristian Ion:**

Din păcate, și acest proiect de lege se înscrie pe aceeași traiectorie pe care ne-o propune PSD de la începutul acestei legislaturi, și anume aceea a întăririi autorității statului, a parcurgerii unui drum foarte, foarte precis către autoritarism în România, în ciuda declarațiilor că în centrul atenției lor se află cetățeanul, drepturile și interesele cetățeanului.

Păi cetățeni ai României sunt – e adevărat – și infractorii, în favoarea cărora se legiferează atât de mult în ultimul timp, dar cetățeni ai României sunt și cei care îndrăznesc să nu mai creadă în minciunile PSD și ALDE. Acești cetățeni care îndrăznesc să nu mai creadă aceste minciuni au dreptul să protesteze.

Împotriva acestor cetățeni, doamna ministru Carmen Dan, care a aplaudat la scenă deschisă intervenția abuzivă, violentă a Jandarmeriei din 10 august anul acesta, vine cu un proiect care dă și mai multe puteri forțelor de ordine. Începând cu acest proiect de lege, dacă va fi votat în această formă, polițiștii vor putea să se năpustească asupra protestatarilor doar pentru că aceștia nu se conformează tuturor solicitărilor acestora. Faptul de a nu te conforma solicitării unui polițist, de a te prezenta la secție sau de a merge la secție împreună cu el va constitui un act de agresiune, deși tu manifestezi absolut pașnic. Va putea polițistul acela să folosească bastoanele împotriva acestor protestatari fără să răspundă în fața legii?

Mai mult decât atât, cei care îndrăznesc să nu mai creadă în minciunile acestui Guvern și în minciunile acestei puteri și îndrăznesc să protesteze împotriva puterii actuale vor putea fi considerați infractori doar pentru faptul că nu se conformează indicațiilor polițiștilor de a se prezenta, de a fi conduși la secții.

Ca atare, dacă va fi votat în această variantă acest proiect de lege, cu siguranță vom vota împotrivă și vom căuta toate argumentele pentru atac la Curtea Constituțională, însă până atunci avem o dezbatere de făcut în acest Parlament și, în cazul în care ne veți admite amendamentele pe care le-am făcut, putem vota chiar pentru acele prevederi care sunt pozitive și care vin în sensul protecției polițiștilor în fața infractorilor.

Domnul Bacalbaașa și apoi doamna Tănăsescu. Sunt cinci minute. Vă rog.

## **Domnul Nicolae Dobrovici-Bacalbașa:**

Domnule vicepreședinte,

Stimați colegi,

În sfârșit o lege absolut necesară într-o țară care este împinsă pe căi ilegale spre anarhie.

Eu unul am fost agresat la ieșirea din Parlament pentru ce am votat în Parlament. Chestiune de o gravitate extremă. Domnul vicepreședinte a fost agresat acasă. Agresați, și unul, și celălalt, de o bandă – #rezist –, care s-a dovedit a fi agenți plătiți ai unor structuri din străinătate care au transferat, așa cum cercetează organele de stat în acest moment, în trei ani 14 milioane de dolari. 14 milioane de dolari nu se dau numai ca să agresezi un doctor bătrân și un avocat!

Ca atare, se dau, de obicei, banii ăștia ca să dărâmi ordinea de stat.

Constat acum că o structură care strigă „Hoții!” sunt hoții. Sunt cei care, ca eurodeputați, au votat, ca trădători de neam, împotriva propriei țări.

Iată o lege care în sfârșit apără structura de stat din România, pe care unii caută să o distrugă. Pentru că a protesta este una, a protesta cu încălcarea legii te transformă în infractor și în orice altă parte ești pedepsit.

Apropo, ieri sau alaltăieri, în Franța, la demonstrații s-au folosit gaze toxice, a fost gazată populația, cum spuneau unii – un mort, 14 grav răniți, 400 de răniți și 280 de arestați.

Doamnă Tănăsescu, mai aveți două minute și apoi domnul Popescu Pavel, de la PNL. Al doilea vorbitor.

În primul rând, s-au spus lucruri de la acest microfon care nu sunt adevărate. Amintesc colegilor din cele două comisii că Ministerul Afacerilor Interne a fost reprezentat la aceste

Vă mulțumesc. Domnul Popescu.

Domnule Popescu Pavel, vă rog. Al doilea vorbitor de la Grupul PNL.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Stimate coleg,

În spiritul Parlamentului și în spiritul adevărului pe care trebuie să-l apărăm cu toții, ca parlamentari, vă rog din suflet ca, atunci când faceți niște afirmații de la acest pupitru, să le faceți în spiritul adevărului.

Îmi pare foarte rău pentru ceea ce vi s-a întâmplat și pentru agresivitatea cu care s-a acționat asupra dumneavoastră și asupra colegului nostru, dar totuși acuzațiile pe care le faceți aici sunt acuzații extrem de grave, vizavi de agenții plătiți, vizavi de aceste grupări care urmăresc stricarea ordinii de stat în România.

## Domnule coleg,

Sunteți responsabil pentru fiecare afirmație pe care o faceți și gândiți-vă că tot ceea ce spuneți de aici se duce în media. Și una dintre afirmațiile mincinoase sau făcute într-un mod tendențios este cea care ține de proteste și de gazarea populației.

A veni în Parlamentul României și a invoca că o acțiune ca cea din Franța poate scuza o acțiune ca cea din România este complet greșit. Dumneavoastră și noi suntem parlamentari ai României și, da, este de datoria noastră, a tuturor grupurilor parlamentare, să facem inclusiv comisii de anchetă, atunci când apar acțiuni precum cea din 10 august.

Vă readuc aminte tuturor că 400 de oameni au fost călcați în picioare și bătuți, poate mai rău ca în Franța sau la fel ca în Franța, și nu aceasta este metoda de măsurare a agresivității îndreptate către poporul român.

Treaba noastră, domnule deputat, este aici – să aflăm adevărul asupra datei de 10 august și să luăm măsuri împotriva tuturor organelor de stat care au acționat agresiv asupra cetățenilor pe care-i reprezentăm aici. Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin Iordache:**

## Domnul Viziteu.

N-am drept la replică, domnule Bacalbașa. Vă rog.

Domnule Viziteu, mai aveți două minute. Al doilea vorbitor de la Grupul USR.

## **Domnul Lucian Daniel Stanciu-Viziteu:**

Mulțumesc.

Am auzit la colega noastră de la Partidul Social Democrat o apologie a unui stat mai puternic, în contextul în care vorbim despre o lege care oferă drepturi sporite organelor de forță, represive ale statului.

Îmi pare rău, dragi colegi, dar sunteți într-o gravă eroare. Un stat cu adevărat mai puternic este un stat care are oameni puternici, în care se investește în educația lor, în mediul lor de trai, în infrastructură, în care statul protejează afacerile, nu le suprataxează, în care statul încurajează munca, nu o suprataxează.

Dumneavoastră aveți o definiție greșită a statului, încurajând forța statului, încurajând un stat polițienesc și represiv.

Dacă ați investi acești bani și aceste resurse acolo unde trebuie, am avea cu toții cetățeni mai puternici și asta ar face un stat mai puternic, nu drepturi mai mari pentru Poliție.

Bun.

Dacă mai sunt alți vorbitori de la alte grupuri parlamentare?

Nu mai sunt.

Stimați colegi, aveți 65 de amendamente admise și șase respinse.

Dacă colegii vor să le susțină? Mergem pe amendamente admise. De la 1 la 10 dacă sunt intervenții?

Respinse!

## **Domnul Florin Iordache:**

Numai puțin, că la respinse primul este la art. 9. Vreți să interveniți?

## **Domnul Stelian Cristian Ion**

**:**

Da.

Păi apăsați dacă vreți! Vreți să interveniți la art. 9, art. 9[1] sau unde?

Primul amendament respins se regăsește la art. 9[1] . Propuneți dumneavoastră să se introducă un articol nou. Aici suntem. La art. 9[1] propuneți eliminarea.

Articolul 9[1] din acest proiect practic incriminează o faptă care până de curând, ca și în prezent, constituia contravenție, fără să existe niciun studiu criminologic care să impună o astfel de necesitate.

Deci nu avem nicio motivare clară pentru ce motiv de acum încolo fapta persoanei care, după ce a fost avertizată, împiedică în mod nemijlocit organul de ordine publică de a-și îndeplini, în condițiile legii, obligațiile de serviciu referitoare la legitimarea, controlul corporal al bagajelor sau vehiculului ori conducerea unei persoane la sediul poliției sau al unui organ de stat să constituie infracțiune, iar această infracțiune urmează să fie pedepsită cu închisoare de la trei luni la un an sau cu amendă.

Problema este că în prezent această faptă este considerată contravenție și că, pe viitor, dumneavoastră, dacă nu veți vota amendamentul nostru de eliminare, adică de păstrare a acelei contravenții, veți considera că persoana care nu se supune indicației polițistului de a se prezenta la secție, de a-l însoți pe polițist la secție sau care face acel lanț uman, pașnic, pe care l-am văzut în Piața Victoriei, spre exemplu, și nu se supune acelei solicitări, va săvârși o infracțiune. Repet, este vorba despre protestatari pașnici. Dacă există o problemă legată de acest lucru, trebuie conduși la secție. Dacă nu vor să o facă, trebuie ridicați și duși, pur și simplu, pe brațe, la secție, dacă este necesar. Dar nu-i transformăm în niciun caz în infractori, pentru că nici măcar în regimurile totalitare, în toate regimurile totalitare nu se întâmplă acest lucru.

Mulțumesc.

Și e foarte grav că facem comparație cu evenimente regretabile în care au decedat oameni și care au...

Vă mulțumesc.

## **Domnul Stelian Cristian Ion:**

...fost încadrate cu astfel de...

## **Domnul Florin Iordache:**

## Două minute!

Bun.

Stimați colegi,

, 76 de voturi împotrivă, 3 abțineri.

Propunerea de eliminare a fost adoptată.

Asta-i viața! Mergem mai departe.

Art. 31 alin. (1). Dacă se susține? Nu.

Art. 32[1] dacă se susține?

## **Domnul Stelian Cristian Ion**

**:**

Da.

Da.

Acest articol este foarte important, pentru că el instituie o prezumție de agresivitate din partea unor persoane care pot fi pașnice.

Și anume, dacă polițistul vă solicită – iată, putem fi noi înșine într-o astfel de situație – să stați cu fața la perete, să vă culcați pe jos, cu mâinile lateral și cu picioarele desfăcute și nu faceți lucrul acesta, în secunda imediat următoare se consideră că sunteți agresivi față de organul de poliție și puteți fi supuși unui tratament de forță, unor violențe considerate legitime din partea forțelor de ordine.

Pe de altă parte, este nevoie de o schimbare, în sensul protecției polițiștilor față de infractori periculoși. Uneori este posibil să fie în fața unor persoane care sunt înarmate sau au anumite elemente care duc la concluzia că ar putea fi agresive. Astfel încât amendamentul nostru vine să corecteze acest exces și să fie considerată o astfel de prezumție numai în cazul în care există elemente concrete din care polițistul poate trage concluzia că acea persoană în fața căreia se află poate fi agresivă.

Mulțumesc. Concluzionați, vă rog.

## Numai puțin!

Să citesc doar textul pe care-l propunem: „În cazul în care există motive verosimile pentru a bănui că persoana care face obiectul legitimării poate deveni agresivă, polițistul are dreptul să-i solicite acesteia să țină mâinile la vedere și, după caz, să renunțe temporar la mijloacele care pot fi folosite pentru un atac armat.”

Deci acesta este textul. El înlătură posibilitatea de abuz din partea polițistului, dar, pe de altă parte, îi și conferă protecție în fața unor posibili agresori.

## **Domnul Florin Iordache:**

## Da. Mulțumesc.

## Stimate coleg,

Voi supune votului alin. (1) și alin. (2). Deci

Păi e citit amendamentul! Aveți două minute! V-am rugat să vă încadrați în două minute.

Voi supune votului alin. (1) și (2). Dacă se adoptă forma dumneavoastră... Păi aici suntem.

## **Domnul Stelian Cristian Ion**

**:**

15 secunde.

15 secunde.

Vă rog.

„În cazul în care există motive verosimile pentru a bănui că persoana care face obiectul controlului corporal poate

deveni agresivă, polițistul are dreptul să-i solicite acesteia să adopte o poziție inofensivă, care permite realizarea efectivă și în siguranță a acestui control.”

Mulțumesc.

„Prin poziție inofensivă se înțelege...” Esența am citit-o deja.

## **Domnul Florin Iordache:**

Restul textului e la fel.

Nu, nu, stați puțin!

Sunt 80...

Numai puțin, v-ați bucurat degeaba! Matematica e simplă. Deci afișați, vă rog! Afișați!

Sunt 80 de voturi pentru, 79 de voturi împotrivă, 5 abțineri. Deci amendamentul nu a întrunit numărul..., majoritate.

N-a trecut!

## **Domnul Florin Iordache:**

## E egalitate.

E egalitate. Deci amendamentul comisiei nu a întrunit numărul de voturi. Aici suntem.

## Domnule președinte,

Solicităm retrimiterea la comisii a acestui proiect legislativ, pentru a vedea care este situația.

Mulțumim.

## **Domnul Florin Iordache:**

## Bun.

Din partea celor două comisii s-a solicitat retrimiterea la comisie.

A fost retrimis la comisii o săptămână.

Cele două comisii, veniți cu un nou raport către plen.

Cât timp?

## Mergem mai departe.

14. Reexaminarea Legii pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 62 din 7 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 3 martie 2017 – PL-x 345/2014/2017.

Dacă inițiatorii doresc?

Nu.

Raport comun – Comisia pentru buget și Comisia juridică. Vă rog, doamnă.

10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 175/29.XI.2018

## Domnule președinte,

Nu prea merge microfonul.

Sper să nu o retrimitem comisiei și pe aceasta!

Raport comun asupra Legii pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori

În conformitate cu prevederile art. 134 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, Biroul permanent al Camerei Deputaților a hotărât trimiterea la Comisia pentru buget, finanțe și bănci și la Comisia juridică, de disciplină și imunități a Legii pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2010.

Camera Deputaților este Camera decizională. În data de 25 octombrie 2016 a fost formulată sesizare de neconstituționalitate de către Guvernul României.

Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 62/2017, a declarat neconstituțională legea în ansamblul său.

În conformitate cu deciziile Curții Constituționale, când o lege este declarată neconstituțională în ansamblul său înainte de promulgare, aceasta își încheie procesul legislativ.

Senatul a respins legea, în calitate de primă Cameră sesizată.

În consecință, având în vedere Decizia Curții Constituționale, deputații celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de respingere a acestei legi, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 62/2017, care a declarat legea neconstituțională în ansamblul său.

În raport cu obiectul și conținutul său, legea face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamnă. Dacă sunt intervenții? Domnule Andronache, vă rog. S-a propus respingerea. Vă rog.

Mulțumesc pentru precizare, domnule președinte de ședință.

Păi tocmai lucrul acesta este problema pe care doresc să o pun în discuția dumneavoastră. De ce pentru această lege se propune respingerea și de ce pentru legea votată de dumneavoastră, majoritatea parlamentară, săptămâna trecută ați propus adoptarea? Situația este identică. Legea a fost declarată în totalitate, în ansamblul său, neconstituțională.

Ca atare, procedura corectă este cea pe care o propuneți astăzi. Procedura incorectă, neconstituțională, a fost cea pe care ați propus-o săptămâna trecută și pe care, din păcate, ați votat-o.

Domnule coleg, precizarea este că eu sunt obligat să anunț raportul comisiei. Raportul în cazul acestui proiect de lege, de la cele două comisii, e raport de respingere.

Rămâne la votul final de miercuri, la ora 12.00.

Eu aici nu pot întoarce un raport de respingere într-unul de adoptare sau invers!

Mergem mai departe.

15. Proiectul de lege privind desființarea Universității Financiar-Bancare din municipiul București; PL-x 67/2018; caracter ordinar.

Guvernul dacă dorește? Domnul secretar de stat Petru Andea.

Vă rog, domnule profesor.

## **Domnul Petru Andea** _– secretar de stat în Ministerul Educației Naționale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Universitatea Financiar-Bancară și-a încetat _de facto_ activitatea de mai mulți ani, neavând studenți.

Ca urmare, Guvernul propune desființarea și _de jure_ a acestei universități, desigur, cu respectarea drepturilor celor care ar trebui să fie transferați la alte universități – la studenți mă refer –, pentru a-și putea continua studiile.

Vreau să spun că Ministerul Educației și-a făcut datoria de monitorizare specială a acestei universități care în cei trei ani de supraveghere nu și-a putut îndeplini obiectivele stabilite și, ca urmare, se justifică adoptarea proiectului de lege privind desființarea acestei universități.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule profesor. Comisia pentru învățământ. Cine prezintă? Doamna deputat Alina Teiș. Vă rog, prezentați raportul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de lege privind desființarea Universității Financiar-Bancare din municipiul București – PL-x 67/2018

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu adresa PL-x 67 din 26 februarie 2018, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a primit, spre dezbatere în fond, Proiectul de lege privind desființarea Universității Financiar-Bancare din municipiul București.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare desființarea Universității Financiar-Bancare din municipiul București.

Din anul 2014–2015, universitatea a intrat în lichidare cu toate programele/specializările de studii de învățământ universitar. În prezent nu mai funcționează nicio specializare/programe, la niciun an de studii, la nicio formă de învățământ, în nicio locație din țară sau străinătate.

În funcție de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art. 73 din Constituția României, republicată.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (8) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Camera decizională. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în ședința din data de 21 februarie 2018.

În urma dezbaterii în ședința din 27 martie 2018, comisia, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, propune plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege cu amendamentele admise din anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Dacă sunt înscrieri la dezbateri generale? Nu.

Avem șase amendamente admise. Dacă la titlul legii sunt intervenții?

2? 3? 4? 5? 6? Nu sunt intervenții. Rămâne la votul final. Caracter ordinar. Miercuri, la ora 12.00. Următorul.

16. Proiectul de lege privind desființarea Universității

„George Barițiu” din Brașov; PL-x 66/2018; caracter ordinar. Guvernul?

Domnul secretar de stat Petru Andea. Vă rog, domnule profesor.

Mulțumesc, domnule președinte.

Argumentele pentru desființarea acestei universități sunt similare celei anterioare, în sensul că universitatea și-a încetat _de facto_ activitatea, lichidându-și toate programele. Nu a putut face față cerințelor monitorizării speciale de a-și redresa activitatea și, în consecință, Guvernul este îndreptățit să propună desființarea prin lege a acestei universități. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Comisia pentru învățământ. Cine prezintă?

Vă rog, domnule deputat, prezentați dumneavoastră raportul.

Mulțumesc, domnule președinte.

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu adresa PL-x 66 din 26 februarie 2018, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a primit, spre dezbatere în fond, Proiectul de lege privind desființarea Universității „George Barițiu” din Brașov.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare desființarea Universității „George Barițiu” din Brașov.

Din anul 2016–2017, universitatea a intrat în lichidare cu toate programele/specializările de studii de învățământ universitar. În prezent nu mai funcționează nicio specializare, niciun program, la niciun an de studii, la nicio formă de învățământ, în nicio locație din țară sau străinătate.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaților este Camera decizională.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în ședința din data de 21 februarie 2018.

În urma dezbaterii în ședința din 27 martie 2018, comisia, cu unanimitate de voturi, propune plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise din anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule coleg. Dacă la dezbateri generale sunt înscrieri? Nu.

Avem șase amendamente admise. Dacă la titlul legii sunt intervenții? Nu.

2? 3? 4? 5? 6? Dacă sunt intervenții? Nu sunt. Rămâne la votul final. Caracter ordinar. Următorul.

17. Proiectul de lege privind desființarea Universității „Mihai Eminescu” din municipiul Timișoara, județul Timiș; PL-x 65/2018.

Tot domnul profesor Andea. Vă rog. Domnule secretar de stat, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Universitatea „Mihai Eminescu” din Timișoara și-a încetat de mulți ani activitatea, nu mai are studenți pe care să-i școlarizeze și, în consecință, Guvernul propune desființarea prin lege a acestei universități, desigur, cu respectarea drepturilor studenților de a fi transferați la alte unități de învățământ sau, mă rog, exmatriculați, după caz.

Vă rog să aprobați proiectul de lege. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule profesor. Comisia pentru învățământ. Vă rog, doamnă, prezentați dumneavoastră raportul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu adresa PL-x 65 din 26 februarie 2018, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a primit, spre dezbatere în fond, Proiectul de lege privind desființarea Universității „Mihai Eminescu” din municipiul Timișoara, județul Timiș.

Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare desființarea universității sus-menționate, din municipiul Timișoara, județul Timiș.

Din anii 2014–2015, prin Hotărârea Guvernului nr. 580 din 2014, universitatea a intrat în lichidare cu toate programele, specializările de studii de învățământ universitar. În prezent nu mai funcționează nicio specializare, niciun program, la niciun an de studiu, la nicio formă de învățământ, în nicio locație din țară sau străinătate.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaților este Camera decizională. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în ședința din 21 februarie 2018.

În urma dezbaterii în ședința din 27 martie 2018, comisia, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, propune plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise din anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Vă mulțumesc, doamnă.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Avem șase amendamente.

Dacă la titlul legii care vizează Universitatea „Mihai Eminescu” sunt intervenții?

Nu.

2? 3? 4? 5? 6?

Rămâne la votul final. Și ultimul.

18. Proiectul de lege privind desființarea Institutului

Teologic Romano-Catolic din București; PL-x 18/2018.

- Guvernul?

Domnul profesor Andea, domnul secretar de stat. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Institutul Teologic Romano-Catolic din București și-a încetat activitatea în anul 2009. Ultima admitere a avut loc în anul 2007. Ca urmare, la ora actuală nu mai are nici studenți și nici cadre didactice și Guvernul consideră că este îndreptățit să propună desființarea _de jure_ a acestei universități.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Comisia?

Vă rog, domnule deputat, raportul comisiei referitor la Institutul Teologic.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din data de 5 februarie 2018.

În urma dezbaterilor în ședința din 27 martie 2018, comisia, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, propune plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise din anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

## Da. Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

Avem șase amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt intervenții? Nu.

Până la 6 marginal, art. 5, dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Votul final, miercuri, la 12.00; caracter ordinar. Următorul.

19. Proiectul de lege pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 443/2002 privind înființarea Universității „Spiru Haret” din București; PL-x 294/2018.

Domnule profesor Andea, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să subliniez faptul că în legea de înființare a Universității „Spiru Haret” era trecut și sediul acestei instituții. Întrucât în urmă cu câțiva ani acest sediu a fost modificat, este necesar să modificăm și legea, în sensul de a prevedea în cuprinsul legii adresa noului sediu al acestei universități. Ca urmare, vă solicităm să aprobați modificarea propusă. Vă mulțumesc.

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu adresa PL-x 18 din 12 februarie 2018, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a primit spre dezbatere în fond Proiectul de lege privind desființarea Institutului Teologic Romano-Catolic din București.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare desființarea Institutului Teologic Romano-Catolic din București, instituție de învățământ superior, persoană juridică de drept privat și de utilitate publică, parte a sistemului național de învățământ. Patrimoniul institutului, în conformitate cu prevederile art. 230 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, revine fondatorilor. Studenții și absolvenții fără diplomă care au fost înmatriculați la specializările/programele de studii universitare din cadrul Institutului Teologic Romano-Catolic din București au dreptul să finalizeze studiile conform prevederilor art. 361 alin. (5) din Legea educației naționale nr. 1/2011.

## Da. Comisia.

Vă rog, doamnă, raportul comisiei referitor la Universitatea „Spiru Haret”.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu adresa PL-x 294 din 7 mai 2018, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a primit spre dezbatere în fond Proiectul de lege pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 443/2002 privind înființarea Universității „Spiru Haret” din București.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 1 din Legea nr. 443/2002 în sensul schimbării sediului din clădirea Palatului Sportului și Culturii, Parcul Tineretului, sectorul 4, în clădirea Fundației „România de Mâine”, str. Ion Ghica nr. 13, sectorul 3.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Camera Deputaților fiind Camera decizională. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în ședința din data de 3 mai 2018.

În urma dezbaterii, în ședința din 30 mai 2018, comisia a propus, cu unanimitatea voturilor celor prezenți, adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Da. Mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Da, doamna Iurișniți.

Vă rog, doamnă, la dezbateri generale.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Țin să atrag atenția că, dacă astăzi este nevoie de o lege pentru o schimbare de sediu, de la Palatul Sporturilor și Culturii în clădirea Fundației „România de Mâine”, putem să ne punem întrebarea: ce face Universitatea „Spiru Haret” pentru studenții de mâine?

Spiru Haret a fost un mare pedagog al României. Eu cred că această universitate ar trebui să țină la renumele acestui mare pedagog. Dar noi știm foarte bine că este printre ultimele universități la calitatea actului educațional. Și, în general, sistemul universitar are un nivel, o situare scăzută în grilele internaționale.

Pot să vă spun că, din 1.000 de poziții la nivel internațional, Universitatea București se află între primele 700, între 700 și 750, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” și Universitatea „Babeș-Bolyai” între 800 și 1.000; deci acolo se situează cele două universități tradiționale.

Care este problema? Este lipsa unei evaluări coerente, predictibile și obiective. Avem nevoie de o depolitizare a ARACIS. Pentru că scăderea calității în sistemul educațional preuniversitar și subfinanțarea întregului sistem au dus la scăderea nivelului educațional.

## Ce soluții putem avea?

Până nu vom interveni la nivelul resursei umane și al infrastructurii, pentru modernizarea echipamentelor, care trebuie să fie aduse la nivelul european actual, și nu al celui din anii ’50, nu vom putea avea un progres în învățământ.

Avem nevoie de o infrastructură modernă și de bugete de formare continuă pentru profesori. Fără aceste lucruri, degeaba ne dorim un învățământ performant, pentru că nu se întâmplă în realitate.

Iar ARACIS ar trebui să-și facă treaba. Aceasta este regula într-un învățământ care se dorește european și performant.

Mulțumesc.

Dacă mai sunt...? A, domnul Szabó Ödön! Vă rog. Grupul UDMR.

## Stimate domnule președinte, Stimați colegi,

O să votăm această inițiativă legislativă. Dar am venit să vă aduc aminte de o întâmplare cu privire la o altă instituție de învățământ pe care am înființat-o aici, în cadrul Parlamentului, cu un vot și a fost ulterior atacată la Curtea

Constituțională și declarată neconstituțională, spunându-se că se referă doar la o singură instituție.

Curtea Constituțională a spus că nu se poate da o lege pentru o instituție.

Și, doi, există o prerogativă de partajare a prerogativelor la nivelul instituțiilor publice.

Art. 32 din Constituția României se referă la învățământ. Nicăieri nu spune că, dacă Parlamentul dorește să înființeze o instituție de învățământ, fie ea preuniversitară sau universitară, nu o poate realiza.

În acest context, o să votăm această lege.

Și sunt curios: cei care au atacat, la momentul respectiv, inițiativa noastră de înființare a unei școli o vor ataca și pe aceasta sau nu? Pentru că în Constituție nu scrie nimic. Uitați-vă în art. 32!

Vă mulțumesc.

Da. Vă mulțumesc. Dacă mai sunt intervenții?

Nu mai sunt intervenții.

Rămâne la votul final, neavând amendamente admise sau respinse; are caracter ordinar.

Următorul.

20. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 11/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2016 privind siguranța operațiunilor petroliere offshore; este vorba despre PL-x 508/2017; caracter ordinar; opt amendamente admise.

Vă rog, domnule secretar de stat. Vă rog, inițiatorul.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor,

Pentru că este prima dată când am onoarea să vin în fața dumneavoastră, permiteți-mi să mă prezint.

Mă numesc Constantin Gheorghe și sunt președintele Autorității Competente de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră.

Proiectul de lege cu care vin astăzi în fața dumneavoastră este Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 11/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2016 privind siguranța operațiunilor petroliere offshore, proiect care a fost adoptat de Senat în 27 noiembrie 2017. Mulțumesc frumos.

Da. Mulțumesc.

Da. Numai puțin. Întâi, raportul comisiei.

Raport comun, Comisia pentru mediu și Comisia pentru industrii.

Vă rog, prezentați raportul. Cine?

Păi dumneavoastră, vă rog. Și apoi...

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Toma.

Da. Comisia pentru mediu și echilibru ecologic și Comisia pentru industrii și servicii au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură obișnuită, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 11/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2016 privind siguranța operațiunilor petroliere offshore, transmis cu adresa PL-x 508.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 27 noiembrie 2017.

Consiliul Legislativ, cu avizul nr. 653 din 2017, avizează favorabil proiectul de ordonanță, cu observații și propuneri.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 165/2016 privind siguranța operațiunilor petroliere offshore în sensul luării unor măsuri referitoare la asigurarea finanțării Autorității Competente de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră în anul 2017, la funcționarea în cadrul acestei autorități a unui consiliu de administrație, precum și la salarizarea personalului.

Membrii Comisiei pentru industrii și servicii au examinat proiectul de lege în ședința din 13 februarie 2018.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 11/2017, cu amendamentele admise.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

La dezbateri generale, doamna Prună, Grupul USR. Se pregătește domnul Bode, Grupul PNL. Vă rog, doamnă.

## **Doamna Cristina Mădălina Prună:**

Stimați colegi,

Ceea ce ar fi trebuit să fie o lege care să vină să repare anumite inechități în ceea ce privește salarizarea personalului care lucrează în cadrul acestei autorități s-a transformat, de fapt, într-o oportunitate pentru Guvernul României să facă numiri politice la conducerea acestei instituții.

După cum, dacă aveți curiozitatea să citiți textul acestei ordonanțe, veți vedea că vor fi și doi vicepreședinți. De ce avem nevoie de doi vicepreședinți? Am întrebat lucrul acesta în comisie; n-a știut nimeni să răspundă la această întrebare.

Deci încă o instituție pe care doriți să o controlați politic, în loc să încurajați specialiștii care vor supraveghea cu adevărat aceste operațiuni offshore din Marea Neagră și faptul că ele se vor desfășura în siguranță.

Vă mulțumesc.

USR nu va susține acest proiect de lege.

Da. Vă mulțumesc. Domnul Bode, Grupul PNL.

## **Domnul Lucian Nicolae Bode:**

Da. Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Distinși colegi,

Vorbesc și în calitate de inițiator al Legii nr. 165/2016, prin care înființam ACROPO – Autoritatea Competentă de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră.

Atunci am considerat noi – și așa ar trebui să fie – că această instituție este una fundamentală în arhitectura statului român, din perspectiva derulării operațiunilor de exploatare a resurselor naturale din Marea Neagră.

Mai mult, România îndeplinea astfel și o obligație de armonizare a legislației naționale cu cea a Uniunii Europene.

Ce a făcut Guvernul din 2017 până azi? Spre exemplu, așa cum discutăm astăzi, un proiect de lege de aprobare a Ordonanței Guvernului nr. 11/2017, care modifică Legea nr. 165.

Această ordonanță nu îmbunătățește Legea nr. 165/2017, în sensul operaționalizării activității ACROPO, ci doar înființează sinecuri de partid.

Consiliul de administrație... Membrii Consiliului de administrație sunt numiți pentru un mandat de cinci ani și sunt remunerați la un nivel ce stârnește invidia chiar și în rândul bugetarilor de lux.

Apropo, nivelul mediu de salarizare a celor peste 20 de angajați ai ACROPO depășește 33.000 de lei pe lună.

Ce este și mai interesant? Majoritatea acestor angajați își desfășoară activitatea undeva în București, nu în Constanța, de exemplu, cum ar fi normal.

Uite-așa, Guvernul a reușit să facă din București port la Marea Neagră!

Uite-așa, Guvernul României plătește zeci de angajați cu zeci de mii de lei, lunar, pentru a se uita la Marea Neagră de aici, din București, fără să facă nimic pentru activitatea offshore.

Să nu mai spun de faptul că managementul ACROPO a fost acaparat de reprezentanții a două companii cu interese majore în zona de foraj petrolier. Soțul doamnei Cliseru știe ce spun și domnul Gheorghe, prezent aici, știe la ce mă refer.

V-ați bătut joc și de această instituție a statului român. PNL va vota împotriva acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc. Dacă mai sunt alte intervenții? Nu mai sunt. Avem opt amendamente admise. La titlul legii, intervenții? Nu. Articolul unic, intervenții? 3 marginal, la titlul ordonanței?

4?

5?

6?

7?

8?

Rămâne la votul final; caracter ordinar. 21. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul gestionării financiare a fondurilor europene; PL-x 37/2018; raport fără amendamente.

Guvernul?

Doamna secretar de stat Sirma Caraman. Vă rog. Sau cine?

Dumneavoastră prezentați. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Proiectul de act normativ a fost elaborat ca urmare a constatării necesității completării prevederilor legale în vigoare în ceea ce privește stabilirea situațiilor în care se utilizează surse alternative de finanțare, respectiv veniturile încasate din dobânzile acumulate aferente Fondului ex-ISPA și PHARE, pentru achitarea notelor de debit emise de Comisia Europeană.

Vă rugăm a adopta acest proiect de act normativ în forma adoptată de comisii.

Vă mulțumesc.

Da. Comisia pentru buget.

Vă rog, domnule vicepreședinte, prezentați. Domnul Sorin Lazăr.

Mulțumesc, domnule președinte.

În raport cu acest proiect de lege, Camera Deputaților este Camera decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat acest proiect de lege în ședința din 14 februarie 2018.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare utilizarea veniturilor încasate din dobânzi acumulate în conturile proiectelor ex-ISPA pentru fondurile transferate de Comisia Europeană pentru compensarea cheltuielilor neeligibile stabilite prin acte emise de autoritatea de management ex-ISPA, aferente fondurilor ex-ISPA, și care revin în sarcina beneficiarilor proiectelor respective.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul gestionării financiare a fondurilor europene, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Da. Mulțumesc. Dacă sunt...? Domnul Heiuș. Da, vă rog, domnul deputat.

Grupul PNL. La dezbateri generale, domnul Heiuș. Vă rog.

Partidul Național Liberal va vota acest proiect de lege, deoarece pentru noi atragerea de fonduri europene este importantă. Și este important ca ele să fie folosite cu eficiență și eficacitate.

Dar, în același timp, trebuie să avem grijă ca penalitățile pe care le plătim pentru sumele pe care nu le putem recupera să fie cât mai mici.

Deci vom vota pentru aceste modificări.

Da. Mulțumesc. Dacă sunt intervenții?

Nu sunt intervenții.

Neavând amendamente, rămâne la votul final – miercuri, la ora 12.00.

22. Proiectul de lege privind aprobarea Programului de investiții pentru înființarea centrelor de colectare, spălare și prelucrare primară a lânii în zona montană; PL-x 105/2018; caracter ordinar; avem 13 amendamente admise.

Dacă din partea inițiatorilor se dorește?

Nu dorește. Din partea inițiatorului nu dorește nimeni.

Din partea Comisiei pentru agricultură, domnul președinte Stănescu.

Vă rog.

Da. Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Proiectului de lege privind aprobarea Programului de investiții pentru înființarea centrelor de colectare, spălare și prelucrare primară a lânii în zona montană

Comisia pentru agricultură a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege privind aprobarea Programului de investiții pentru înființarea centrelor de colectare, spălare și prelucrare primară a lânii în zona montană.

Camera Deputaților este Camera decizională.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru industrii și servicii.

Proiectul de lege are ca obiect aprobarea Programului de investiții pentru înființarea centrelor de colectare, spălare și prelucrare primară a lânii în zona montană.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate de membrii comisiei, s-a hotărât, cu majoritate de voturi, să se supună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Programului de investiții pentru înființarea centrelor de colectare, spălare și prelucrare primară a lânii în zona montană.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Da. Domnul Giugea, Grupul PNL.

## **Domnul Nicolae Giugea:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Vremelnicului întâi-stătător al agriculturii românești, contemporanul nostru, Petre Daea, probabil i-a șoptit vreun specialist în retrologie agrară că problemele agriculturii sunt aceleași cu cele de acum 100 de ani – că tot suntem în anul Centenarului.

Acum 100 de ani, Constantin Garoflid, ministrul agriculturii de la acea vreme, îi transmitea Regelui un mesaj: „Majestate, să facem tot ce este posibil ca să exportăm cereale învelite în piele de animale!”

Domnul Daea a sustras ideea și a realizat că trebuie să lanseze Programul „Zootehnizarea României” – un concept extraordinar de sănătos, dar nu a fost sănătoasă implementarea acestui concept.

A lansat Programul „Porcul românesc”, care este pe punctul de a intra în istorie. Și vreau să vă spun despre un subprogram al acestuia, respectiv „Mangalița”: la nivelul județului Dolj au fost 3.500 de cereri, solicitări de purcei, pe acest program, din care s-au achitat 12 – deci 12 purcei la 3.500 de solicitări.

Oaia, în conceptul domnului Daea, a devenit „monument”. Spre deosebire de Ministerul Culturii, care administrează o anumită tipologie de monumente, monumentul acesta al domnului Daea trebuie tuns periodic. Și, atunci, se pune problema ce facem cu lâna.

A propus, la nivel național, o rețea de colectare și prelucrare a lânii, care i-a reușit, ca toate celelalte programe. În Oltenia nu există niciun centru de colectare, iar ciobanii de la Gruia, din Mehedinți, de la Beța, din Dolj, trebuie să meargă cu lâna la un turc, la Sibiu, care le dă un leu pe kilogramul de lână adusă la Sibiu sute de kilometri. O mare realizare!

Acest proiect de lege este un proiect utopic în ceea ce privește sursa de finanțare; nu spune nimeni de unde vin banii, întrucât se constituie ca un ajutor, dacă avem aprobarea Comisiei pentru ajutorul de stat.

De aceea Partidul Național Liberal se va abține la acest proiect de lege. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnule Simionca, vă rog. Grupul PMP.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Aceste centre de colectare și spălare a lânii sunt foarte necesare.

Eu sunt foarte curios să știu câți dintre dumneavoastră cunoașteți aceste probleme ale agricultorilor, ale ciobanilor, care primesc un leu pe kilogramul de lână de oaie și îi costă vreo 5-6 lei pentru ca o oaie să fie tunsă. Adică vânzând lâna nici măcar nu-și permit să plătească manopera.

Ce facem noi cu...? Vorbim numai despre zona montană. Noi avem oi în toată țara, și în Moldova, și în Banat. Nu putem să facem aceste centre de colectare doar în zona montană.

Sunt necesare, dar, cum spunea și antevorbitorul de la PNL, de unde sunt banii? Pentru că noi nu știm exact cum finanțăm și de unde vin aceste finanțări.

Sunt programe guvernamentale, într-adevăr, dar nu au fost fonduri alocate.

Deci, dacă venim și le promitem agriculturilor români, oamenilor, crescătorilor de animale: „Domnilor, vă dăm pentru lâna de oaie, vă facem centre de colectare.” – de unde?

Eu mi-aș dori foarte mult, pentru că în zona de unde vin eu, din Bistrița, sunt foarte mulți crescători de ovine și au nevoie de aceste centre.

Mulți au ajuns să bage lâna pe foc; nu au ce face cu ea. Ca să o ducă să fie ridicată de cei care colectează deșeuri, îi costă undeva la 200-300 de lei tona sau ceva de genul acesta.

Deci nu merită să mai creștem animale în țara asta. Aceasta e o problemă majoră.

Carnea de oaie costă...., e plătită acum, vie, 2 lei _. (Vociferări.)_

Domnul meu, dumneavoastră nu știți cât de mult muncește un om să crească un miel. Nu mai faceți gălăgie, așa, de pomană, aici. Vă spun eu, că eu sunt un fiu de agricultor și știu cât de mult muncește tatăl meu și cât de mult muncesc agricultorii.

Nu vă mai bateți joc de români!

Da.

Domnul Stanciu-Viziteu.

## **Domnul Lucian Daniel Stanciu-Viziteu:**

Mă bucur că domnul Simionca a adus acest subiect. Și se întâmplă că am mai multă experiență, cred, decât oricine de aici, ținând cont că am deschis prima fabrică de izolații termice din lână de oaie din România.

Și problema fermierilor români, și în special a crescătorilor de oi, nu este pentru că statul nu a investit până acum, ci este deoarece calitatea lânii din România este foarte scăzută și greu de folosit în industria textilă.

Și există alte state care au aceste industrii mult mai bine dezvoltate ca noi, în care nu există aceleași restricții de mediu. Pentru că procesul de spălare a lânii implică fabrici care au foarte mari părți de epurare și respectând aceste lucruri...

Din punctul meu de vedere, această inițiativă de a aloca bani din bugetul statului pentru aceste centre de colectare este un lucru, din punct de vedere economic, greșit, pentru că finanțează o industrie care nu poate avea succes în România, în condițiile lânii pe care o avem și a condițiilor de mediu pe care le impunem.

Toate aceste milioane de euro care sunt alocate prin această lege ar putea merge spre alte zone, unde România poate excela și poate fi competitivă la nivel european și global.

Din acest motiv, eu aș vota, personal, împotriva acestei legi. Și vă recomand să vă gândiți atunci când alocați discreționar bani în sectoare economice nefiabile, într-un scop populist.

Da. Mulțumesc. Nu mai sunt alte intervenții. Avem 13 amendamente admise, 7 respinse. Dacă la titlul legii? Intervenții? Nu. Dacă la art. 1 sunt intervenții? Nu.

La articolul 2?

3?

4?

5?

6?

7? 8? 9? Mulțumesc. Rămâne la votul final.

23. Proiectul de lege privind aprobarea Programului de investiții pentru înființarea centrelor de sacrificare a animalelor în zona montană; PL-x 106/2018. Guvernul, dacă are punct de vedere? Nu.

Domnul președinte Stănescu, Comisia pentru agricultură.

Da. Mulțumesc, domnule președinte.

Fiindcă este tot un program de investiții în zona montană, vreau să le aduc aminte colegilor mei că împreună – și, de fapt, și în Camera Deputaților – am votat Legea muntelui, prin care alocăm acel miliard de euro pentru 10 ani.

Raport asupra Proiectului de lege privind aprobarea Programului de investiții pentru înființarea centrelor de sacrificare a animalelor în zona montană

Proiectul de lege privind aprobarea Programului de investiții pentru înființarea centrelor de sacrificare a animalelor în zona montană – PL-x 106 din 12 martie 2018.

Camera Deputaților este Camera decizională.

La întocmirea prezentului raport comisia a avut în vedere următoarele: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru industrii și servicii.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Programului de investiții pentru înființarea centrelor de sacrificare a animalelor în zona montană.

La finalul dezbaterilor, membrii comisiei sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Programului de investiții pentru înființarea centrelor de sacrificare a animalelor în zona montană, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Da.

Dacă mai sunt alte intervenții?

Dacă nu mai sunt, avem 13 amendamente admise, 3 respinse.

Dacă la titlul legii sunt intervenții? Nu.

Articolul 2?

3?

4? Până la 9 dacă sunt intervenții? Nu.

Rămâne la votul final; caracter ordinar.

Mai avem până la ora 18.00. Vă propun să dezbatem încă un proiect.

24. Este vorba despre Proiectul de lege privind aprobarea Programului de investiții pentru înființarea stânelor montane; PL-x 107/2018.

Comisia pentru agricultură.

Vă rog, domnul președinte Stănescu.

Raport asupra Proiectului de lege privind aprobarea Programului de investiții pentru înființarea stânelor montane

Comisia pentru agricultură a fost sesizată cu dezbaterea în fond cu Proiectul de lege privind aprobarea Programului de investiții pentru înființarea stânelor montane.

Camera Deputaților este Camera decizională.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Programului de investiții pentru înființarea stânelor montane, pentru perioada 2018–2020, care beneficiază de o politică specifică, distinctă, definită conform principiilor dezvoltării durabile, și care să vizeze reducerea dezechilibrului dintre zonele mai favorizate și cele montane, în valoare totală de 7 milioane de euro.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate de membrii comisiei, s-a hotărât, cu majoritate, să se supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, Proiectul de lege privind aprobarea Programului de investiții pentru înființarea stânelor montane, cu amendamente admise și amendamente respinse.

În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Domnule Simionca, vă rog. V-am văzut, vă rog.

Da, cum am spus și în intervenția anterioară, noi, PMP, o să susținem acest proiect legislativ. Eu vin din zonă montană. Sunt necesare aceste centre de sacrificare. Cred că și de procesare ar fi utile, dacă s-ar putea procesa materia primă, să se aducă un produs finit – nu știu, un cârnăcior, o pastramă de oaie, orice, sau de porc sau de vită –, să poată cei din zona montană să valorifice mai bine producția proprie.

Mulțumesc.

Noi vom susține.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă din partea colegilor, la dezbateri generale, sunt intervenții?

Nu sunt intervenții.

Avem 13 amendamente admise, 3 respinse. La titlul legii. Dacă sunt intervenții? Nu.

Articolul 1?

2?

3?

4?

5?

6? Până la 9 dacă sunt intervenții? Nu.

Rămâne la votul final; caracter ordinar.

25. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 1/2017 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului; PL-x 376/2017.

Guvernul.

Vă rog, doamna secretar de stat Ștefania Bîrlibescu.

## **Doamna Ștefania Bîrlibescu** – _secretar de stat_

## _în Ministerul pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Prin proiectul de act normativ supus dezbaterii se reglementează acordarea în continuare a bursei de rezidențiat la nivelul acordat pentru luna iunie a anului 2017, ca urmare a intrării în vigoare a prevederilor Legii-cadru nr. 153 din 2017.

Schimbările preconizate nu implică majorarea fondurilor bugetare aprobate și alocate cu destinația burse pentru rezidenți, acestea fiind deja prevăzute la data inițierii proiectului de act normativ.

Având în vedere cele prezentate, susținem proiectul de act normativ supus dezbaterii și, implicit, raportul elaborat de comisia sesizată în fond.

Mulțumim.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Solomon; raport comun, Comisia pentru muncă și Comisia pentru sănătate.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Stimați colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal pentru acordarea bursei de rezidențiat pe perioada menținerii cuantumului salariilor de bază prevăzut de Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, atât pentru rezidenții încadrați în direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București, în alte unități cu personalitate juridică din subordinea Ministerului Sănătății, din unități sanitare de stat, cât și pentru rezidenții din cadrul Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă.

De asemenea, se precizează că plata lunară a bursei de rezidențiat se realizează din bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Sănătății, pentru unitățile sanitare de stat din subordinea sa și pentru unitățile sanitare de stat din subordinea autorităților administrației publice locale.

Prin sintagma „unități sanitare de stat” se au în vedere unitățile sanitare aparținând atât ministerelor, cât și instituțiilor cu rețea sanitară proprie.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în 17 octombrie 2017; face parte din categoria legilor ordinare; Camera Deputaților este Camera decizională.

Comisia pentru muncă a dezbătut proiectul de lege în ședința din 1 noiembrie 2017; Comisia pentru sănătate, în ședința din 25 aprilie 2018.

Cele două comisii propun adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Mulțumesc, domnule președinte.

La dezbateri generale, doamna deputat Ioniță Antoneta, Grupul PNL.

Vă rog, doamnă deputat.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Deputații Partidului Național Liberal vor vota pentru adoptarea acestui proiect de lege care va modifica Ordonanța Guvernului nr. 18/2009 în sensul acordării bursei de rezidențiat, ca urmare a faptului că această prevedere a fost abrogată prin Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Partidul Național Liberal susține reglementarea cadrului legislativ pentru acordarea bursei de rezidențiat pe perioada menținerii cuantumului salariilor de bază prevăzut de Legea nr. 153/2017, atât pentru rezidenții încadrați în direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București, în alte unități cu personalitate juridică din subordinea Ministerului Sănătății, din unități sanitare de stat, cât și pentru rezidenții din cadrul Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă.

Întrucât la lit. a) a alin. (2) al art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017 nu se reglementează și menținerea în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017 până la 31 decembrie 2017 a bursei de rezidențiat și ținând cont că prin același act normativ se dispune abrogarea art. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013, măsură care are ca efect neacordarea bursei de rezidențiat începând cu data de 1 iulie 2017, considerăm oportună promovarea prezentului proiect de act normativ, în sensul acordării în continuare a cuantumului bursei de rezidențiat la nivelul lunii iunie 2017.

Din aceste motive, Grupul Partidului Național Liberal va vota pentru adoptare.

Vă mulțumesc, doamnă.

Dacă mai sunt alte intervenții din partea grupurilor parlamentare?

Nu.

A, da, domnul Movilă!

Vă rog. Grupul PMP. Vă rog.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Și noi vom vota acest proiect de lege. Este o măsură bună, pozitivă, pentru încurajarea rezidenților de a activa în sistemul de sănătate.

Au fost foarte multe dezbateri, măsuri propuse, în ultimii ani, dar, odată cu Legea salarizării în sistemul de sănătate – și trebuie să recunosc că au fost și părți bune ale acestei legi, una se referă la rezidenți –, au fost soluționate pentru aceștia lucrurile într-un mod favorabil.

Proiectul de lege prevede foarte clar că rezidenții care au venituri sub 7.100 de lei pot beneficia și de bursă. Ambele venituri sunt plătite din bugetul de stat, prin instituțiile cu care aceștia încheie contract de colaborare.

Dar, pe lângă acest lucru, vreau să adresez o rugăminte Ministerului Sănătății și, mai ales, Ministerului Educației Naționale: să aibă grijă ca, dincolo de satisfacția materială, rezidenții să fie implicați activ în actul medical, în managementul din sistemul de sănătate, pentru că cei mai mulți dintre ei sunt oameni buni, oameni serioși, care în timpul cel mai scurt vor prelua frâiele deciziilor în sistemul de sănătate.

Vă mulțumesc.

Da. Mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții?

Nemaifiind alte intervenții, rămâne la votul final, neavând amendamente.

Mai avem un proiect.

26. Este vorba despre Proiectul de lege pentru completarea anexei la Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope; PL-x 19/2018.

Guvernul.

Vă rog, doamnă secretar de stat.

Și apoi Comisia pentru sănătate să prezinte raportul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Organismul internațional pentru controlul stupefiantelor al Organizației Națiunilor Unite solicită statelor părți completarea corespunzătoare a legislațiilor naționale, în scopul punerii sub control a acestora atunci când se aduc modificări tabelelor din Convenția Națiunilor Unite asupra substanțelor stupefiante din 1961, precum și din cea asupra substanțelor psihotrope din 1971.

În esență, prin proiectul de act normativ se reglementează introducerea la secțiunile „Stupefiante” și „Psihotrope” de noi substanțe, în tabelele 1–3 din anexa Legii nr. 339 din 2005.

Față de cele prezentate, vă rugăm să acordați un vot favorabil proiectului de act normativ supus dezbaterii. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Vreau și eu, din partea...

Vă rog, doamnă doctor. Comisia pentru sănătate. Vă rog.

În temeiul dispozițiilor art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru sănătate și familie a fost sesizată spre dezbatere în fond pentru întocmirea unui raport de înlocuire asupra Proiectului de lege pentru completarea anexei la Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope.

Prezentul raport înlocuiește raportul Comisiei pentru sănătate, înregistrat în 4 martie 2018.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat proiectul de lege.

Potrivit dispozițiilor art. 75 din Constituția României și ale art. 92 din Regulament, Camera Deputaților este decizională. La întocmirea prezentului raport s-a avut în vedere avizul favorabil, cu observații, al Consiliului Legislativ.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea anexei la Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope în sensul introducerii unor noi substanțe stupefiante și psihotrope, ca urmare a completării tabelelor Convenției Națiunilor Unite asupra substanțelor stupefiante din 1961 și ale celei asupra substanțelor psihotrope din 1971 de către Comisia pentru stupefiante a ONU.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru sănătate și familie a hotărât să propună plenului adoptarea Proiectului de lege pentru completarea anexei la Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope, cu amendamentele de redactare formulate în anexa la prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc, doamnă deputat. Dacă sunt intervenții?

Nu sunt intervenții.

Să vă prezint raportul. Are șase amendamente admise. La titlul legii?

La articolul unic, intervenții?

La tabelul 1 – modificarea propusă de Comisia pentru sănătate?

4 marginal?

5?

6 marginal? Mulțumesc.

Rămâne la votul final. Încheiem aici.

La ora 18.00 începe sesiunea dedicată răspunsurilor la întrebări și prezentării interpelărilor.

Da. Pentru că este ora 18.00, vă propun să începem întâi cu ședința consacrată răspunsurilor la întrebări.

Din partea domnului Petrețchi, este o întrebare adresată Ministerului Muncii.

Este prezent domnul secretar de stat. Domnul coleg este plecat.

Vă rog, transmiteți-i răspunsul domnului Petrețchi.

Tot Ministerului Muncii și Justiției Sociale – domnul deputat Neagu are o... intervenție.

Nu este dumnealui aici.

Vă rog să-i răspundeți. Trimiteți-i în scris. Domnul Nicolae Andrei are o întrebare adresată domnului Petru Andea – Ministerul Educației Naționale.

Este domnul secretar de stat.

Vă rog, domnule secretar de stat...

Păi nu, stați puțin, nu este prezent domnul deputat, așa că, vă rog, îi dați și dumneavoastră răspunsul.

Mergem mai departe.

Domnul Codreanu are o întrebare adresată Ministerului Românilor de Pretutindeni.

Domnul secretar de stat Șaramet este prezent.

Vă rog, domnule secretar de stat, să-i transmiteți răspunsul.

Tot dumneavoastră aveți o întrebare din partea domnului deputat Petru Movilă. Dumnealui este.

Vi-l transmite, domnule Movilă, da?

Da.

Deci, domnule Șaramet, vă rog să-i dați. Domnul deputat este prezent în sală; vă rog să-i dați răspunsul la întrebare. Mergem mai departe.

La Ministerul Energiei – doamna Prună.

Nu mai este.

Este domnul Tudorache.

Domnule secretar de stat Tudorache, vă rog să-i dați răspunsul. Da, vă mulțumesc.

Domnul Neagu Nicolae de la PNL are o întrebare adresată domnului secretar de stat Tudorache, de la Ministerul Energiei.

Domnul Tudorache este prezent.

Vă rog să-i dați răspunsul.

Mergem mai departe.

De la Ministerul Transporturilor este prezent domnul Biban. Este o întrebare de la domnul deputat Bota.

Vă rog, domnule secretar de stat, să-i dați domnului Bota răspunsul la întrebarea care vizează prognoze la autostrăzi.

Tot domnul Bota are o întrebare care vizează productivitatea la CNAIR.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Este vorba despre aplicarea Programului „INVESTEȘTE ÎN TINE”. Și n-am să citesc, ci am să fac un scurt rezumat, să fiu cât mai concret.

Acei bani se dau după perioada în care titularul ar avea mare nevoie. Și titularul este nevoit, pentru a-și asigura fondul bănesc, până strânge toate documentația, până strânge tot ce-i trebuie, să ia un împrumut pentru un alt împrumut, să poată să-și ducă mai departe investițiile de care are nevoie. Și fac o referire la simplificare.

Prin urmare, pentru o informare corectă pe acest subiect, vă rog să-mi comunicați: care este procedura de decontare a cheltuielilor cu taxele de studii pentru anul 2018–2019 pentru beneficiarii Programului „INVESTEȘTE ÎN TINE”? Mulțumesc.

Da. Și eu vă mulțumesc dumneavoastră. Mergem mai departe. Domnul Vîrză – o interpelare. Doamna Bianca Gavriliță – două interpelări. Georgescu Nicolae – o interpelare. Daniel Olteanu, ALDE... A, vă rog. Vă rog, domnule Vîrză.

Mulțumesc.

Dar v-am rugat să apăsați, să vă pot vedea.

A, scuzați!

Nicio problemă. Domnul Vîrză. Vă rog.

Da.

Foarte pe scurt.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului ministru al finanțelor publice și subiectul este referitor la Strategia națională de ocupare a forței de muncă.

Cele trei priorități ale strategiei Europa 2020 vizează: creșterea inteligentă, prin dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare, creșterea durabilă, prin promovarea unei economii mai eficiente, mai ecologice și mai competitive, creșterea favorabilă incluziunii, prin promovarea unei economii cu un grad înalt de ocupare a forței de muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială.

Da.

Prin Strategia națională de ocupare a forței de muncă România și-a asumat ca obiectiv general atingerea unui nivel sustenabil de ocupare a forței de muncă, susținut de competitivitate economică, coeziune socială și dezvoltare durabilă, având ca țintă-cheie pentru anul 2020 o rată de ocupare de 70% a forței de muncă pentru grupa de vârstă 20–64 de ani.

Îndeplinirea acestei ținte va reprezenta contribuția României la realizarea dezideratului european în materie de ocupare stabilit prin strategia Europa 2020.

Având în vedere importanța implementării Strategiei naționale de ocupare a forței de muncă și atingerea obiectivelor propuse până în anul 2020, vă rugăm să ne transmiteți în scris un răspuns la următoarele întrebări:

1. Care este stadiul implementării strategiei specific instituției pe care o reprezentați, din perspectiva realizării cadrului de reglementare și a măsurilor complexe de reglare a pieței muncii?

2. Cum evaluați până în prezent dinamica direcțiilor de acțiune specifice strategiei la nivelul instituției pe care o reprezentați?

3. Care sunt eventualele progrese limitate constatate în implementarea strategiei în perioada 2015–2017?

4. Care sunt rezultatele proceselor de monitorizare și evaluare reflectate în cadrul ultimului raport anual de monitorizare și evaluare a implementării Strategiei naționale pentru ocuparea forței de muncă? Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule coleg. Domnul Daniel Olteanu – trei interpelări; Domnul Marius Pașcan. Domnule Marius Pașcan, aveți trei interpelări. Vreți să susțineți una? Vă rog. Vă rog, domnule deputat; aveți două minute.

Bună seara, distinși colegi! Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Una dintre interpelările pe care le-am adresat în această zi este adresată doamnei Ecaterina Andronescu, viitorul ministru al Ministerului Educației Naționale.

Am pornit de la realitatea că va îndeplini cel de-al patrulea mandat de ministru al educației, iar acest domeniu este unul încă în suferință, din păcate, în România. Pe de o parte, din cauza faptului că este subfinanțat; pe de altă parte, din cauza felului în care sunt în continuare concepute programele școlare, ariile curriculare. Este o supraîncărcare cu materii a elevilor și în general se mizează în continuare pe suprateoretizări, pe nestimularea, din păcate, a creativității și a gândirii productive.

În acest sens, am adresat această interpelare noului ministru al educației, solicitându-i, pe baza experienței, și de cadru didactic universitar, să mă informeze cum are de gând să contribuie la o reformă reală a educației și a învățământului în România.

Și luând în calcul faptul că degeaba se insistă cu maniera veche, pe o încărcare a elevilor cu teme pentru casă în exces, cu materii care servesc, înainte de toate, interesului cadrelor didactice și nu răspund nevoii de pragmatism de care au astăzi nevoie elevii.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat. Mergem mai departe. Domnul Simionca Ionuț – o interpelare. Doamna Iurișniți Cristina – două interpelări. Domnul Drulă Cătălin – o interpelare. Domnul Popescu Nicolae – o interpelare. Domnul Bodea Marius – o interpelare. Domnul Lovin Dumitru.

Domnule deputat, vreți să interveniți? Nu.

Mergem mai departe.

Domnul Lovin Dumitru – trei interpelări. Domnul Macovei Silviu Nicu – o interpelare. Doamna Prună Cristina – o interpelare. Domnul Vlad Sergiu Cosmin.

Vreți să interveniți? Da.

Vă rog, domnule deputat, aveți o interpelare, prezentați-o; două minute.

Bună seara!

Interpelarea este adresată Ministerului Transporturilor, domnului ministru Lucian Șova.

Obiectul interpelării – „Traficul auto pe DN 7 în zona comunei Păuliș, un pericol pentru oameni și clădiri”.

Stimate domnule ministru,

În comuna Păuliș, județul Arad, DN 7/E68 traversează localitățile Sâmbăteni, Păuliș și Barațca de la un capăt la altul, pe care le desparte în două. Limita maximă de viteză în aceste localități este de 70 km/h, excepție făcând localitatea Păuliș, unde, pe o distanță de aproximativ 1,5 km, limita maximă de viteză este de 50 km/h. În restul localității Păuliș limita maximă de viteză este de 70 km/h. Locuitorii acestor localități sunt în prezent afectați de traficul auto intens, în special de autovehiculele de transport marfă, care se deplasează cu viteze superioare limitei legale, fapt care a condus în fiecare an la accidente grave, cu victime. În aceste localități, la o distanță de aproximativ 100 m față de DN 7 se află școlile generale, dar și grădinițele din localitățile respective.

Totodată, la o distanță mai mică de 50 m, în unele locuri sub 10 m față de DN 7, se află și locuințe familiale, cărora, pe termen lung, structura de rezistență le este afectată, apărând crăpături în pereții caselor, dar și alte probleme de rezistență.

Potrivit CNADNR: „În mod special dorim să evidențiem faptul, demonstrat de experiența națională și internațională, că măsurile cele mai eficiente de siguranță a circulației implică restricții fizice sau de reglementare a circulației, care afectează uneori mobilitatea și fluența traficului, deoarece, în conformitate cu conceptele din UE, viața omului este valoarea cea mai importantă din societate.”

Pentru controlul vitezei de deplasare și, implicit, pentru diminuarea riscului de producere a accidentelor și de deteriorare a imobilelor din apropierea drumului, se impune, pe raza localităților Sâmbăteni, Păuliș și Barațca, reducerea limitei maxime de viteză de la 70 la 50 de kilometri pe oră.

În concluzie, datorită traficului intens care se desfășoară pe sectoarele de drum menționate anterior, pentru prevenirea unor evenimente neplăcute, pentru protejarea numărului mare de copii care intră în contact cu DN 7, dar și pentru siguranța șoferilor, a cetățenilor și a imobilelor din apropierea drumului din localitățile menționate anterior, vă propun unele modificări pe aceste sectoare de drum național...

Concluzionați, domnule coleg.

Vă rog să-mi răspundeți dacă instituția dumneavoastră, în calitate de administrator al drumului public menționat, agreează și se va implica în implementarea propunerilor enunțate mai jos.

1. Pe raza localităților Sâmbăteni, Păuliș și Barațca reducerea limitei de viteză de la 70 la 50 de km/h.

2. Amplasarea pe raza localității Sâmbăteni a unor treceri de pietoni suplimentare pe DN 7.

Și 3, amplasarea pe DN 7, la aproximativ 200 de metri înainte de intrarea în localitatea Sâmbăteni, a unor panouri de atenționare rutieră de tip „punct negru” – zonă cu risc ridicat de accidente.

Vă rog să dispuneți ca răspunsul dumneavoastră să îmi fie trimis oral și în scris la adresele de e-mail.

Mulțumesc.

Domnule Duruș Vlad, doriți să interveniți?

Nu.

Nu.

Mulțumesc.

Ați depus o interpelare. Domnul Roman Florin – o interpelare. Domnule Antal István, doriți?

Da, vă rog. Vă rog, domnule coleg; aveți două minute.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Interpelarea mea este către domnul ministru al pădurilor, despre situația hergheliilor naționale.

Ca să fiu mai scurt, o să prezint doar succint.

De mai multe ori am atras atenția că aceste herghelii au trecut în anul 2002 la RNP – Romsilva. Problema noastră, a specialiștilor, este că... conducerea acestor herghelii, Direcția de creștere a calului este condusă de personal silvic.

La cele mai multe unități directorii sau șefii de herghelii sunt în mare parte pădurari și dialogul cu acești oameni este aproape imposibil.

Armăsari de montă publică – peste 600 – ținuți cu bani de la stat, de ani de zile nu ies în stațiuni de montă publică.

Cu ocazia vizitei prințului Charles la Herghelia Sâmbăta, cei de acolo au adus cai lipițani de la privați ca să-i prezinte prințului Charles, pe când Herghelia Sâmbăta are cel mai mare efectiv de cai lipițani din Europa.

Recent a avut loc un accident tragic la Herghelia Mangalia: un armăsar tânăr, insuficient pregătit, pentru că, în loc de șase luni, pregătirea pentru probele de calificare se face în câteva săptămâni. Calul nepregătit a intrat într-o bară de fier și a murit. Am pierdut un animal valoros.

Și putem continua aceste...

Doi colegi au inițiat... Sunt pe rol în procesul legislativ două legi care vor să rezolve această situație: una ca să transfere hergheliile de la RNP – Romsilva către ANSVSA și încă o propunere legislativă pentru a schimba statutul juridic, tot pentru nemulțumiri.

Am depus textul. Aș dori răspuns de la domnul ministru. Ce măsuri se pot lua pentru a rezolva aceste probleme? Mulțumesc mult.

Mulțumesc, domnule coleg.

Deputat Antal István, de la Constanța.

Domnul Gheorghe Andrei Daniel are trei interpelări. Doriți să prezentați una din ele, domnule coleg?

Da.

Vă rog.

Are cuvântul colegul nostru, Andrei Daniel Gheorghe. Aveți două minute să prezentați succint una dintre ele, domnule coleg.

Mulțumesc, domnule președinte. Foarte succint.

Din cele trei interpelări pe care le-am depus la mai multe ministere, voi prezenta o interpelare pe care am adresat-o Ministerului de Externe, prim-ministrului și Ministerului Justiției.

Mai precis, obiectul interpelării îl reprezintă propunerea mea de refuzare a semnării Pactului ONU pentru migrație, așa-numitul Tratat de la Marrakech.

Domnule ministru de externe,

După cum bine știți, ONU a elaborat un pact mondial cu privire la migrație, pact care nu are un caracter obligatoriu, fiind mai mult o strategie comună de a crea un climat benefic pentru cei peste 300 de milioane de migranți și refugiați globali, care să „avantajeze” și țările-gazdă. Acesta vizează chestiuni precum modul în care pot fi protejate persoanele care migrează, cum pot fi integrate în noile țări și cum pot fi trimise înapoi în țările de origine. Cu toate acestea, SUA și numeroase țări din Uniunea Europeană, precum Cehia, Bulgaria, Austria, Ungaria și alte țări, au refuzat Pactul ONU.

De asemenea, spre exemplu, Viena își justifică decizia de refuz prin „importanța apărării suveranității naționale a Austriei”, potrivit unui comunicat al Guvernului.

Mai mult de atât, Bulgaria, care se află pe una din principalele rute migratorii dinspre Orientul Mijlociu spre Europa de Vest, spune că ia măsuri pentru a opri migrația ilegală și pentru a proteja granițele externe ale UE.

Domnule ministru,

Credeți că România ar avea nevoie de imigranți? Oare nu avem nevoie de românii noștri plecați în țări străine pentru un trai mai bun, ca ei să se întoarcă acasă? Oare nu lor trebuie să le oferim un motiv în plus de a se întoarce acasă, și anume pacea?

Semnarea acestui pact nu ne garantează că nu vom avea parte de atacuri teroriste, de impunerea altor religii decât cele care își au rădăcini la noi în țară și de denaturarea neamului nostru românesc, prin ștergerea identității sale.

Vă mulțumesc.

De asemenea, vă rog să-mi comunicați dacă intenționați să creșteți gradul de informare și conștientizare a riscurilor la care se expun femeile care nu efectuează periodic controale medicale și nu apelează la un medic specialist după ce rămân însărcinate.

## **Domnul Florin Iordache:**

Și eu vă mulțumesc, doamnă doctor. Domnul Ștefan Corneliu?

Nu mai este.

Doamna Boboc Tudorița – o interpelare. Domnul Cătălin Nechifor – o interpelare.

Domnule Lovin, când am întrebat n-ați vrut să... Bun. Doriți să prezentați una dintre ele, că am trecut?

## **Domnul Dumitru Lovin**

**:**

Da.

Menționez că solicit răspuns.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Velcea – o interpelare. A depus-o în scris. Domnul Barna – o interpelare depusă în scris.

O invit pe doamna doctor Tamara Ciofu.

Dumneavoastră ați depus o interpelare. Vă rog, doamnă doctor, aveți două minute să o și prezentați.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată doamnei ministru al sănătății, Sorina Pintea, și vizează acordarea gratuită a anticoncepționalelor și trusourilor pentru nou-născuți și organizarea de campanii de informare despre sănătatea reproducerii în zonele rurale din comunitățile defavorizate.

Având în vedere că în câteva zile urmează să se aprobe bugetul de stat pentru anul viitor și, conform statisticilor, UNICEF România și Salvați Copiii România înregistrează cea mai mare rată a mortalității materno-infantile dintre statele membre ale Uniunii Europene, vă rog să-mi comunicați măsurile pe care le aveți în vedere pentru a reduce sarcinile la adolescentele din comunitățile defavorizate.

Care este termenul la care veți relua prin cabinetele medicilor de familie programul pentru acordarea gratuită a anticoncepționalelor pentru femeile din comunitățile defavorizate?

De asemenea, aș vrea să-mi transmiteți dacă aveți în vedere și acordarea trusoului pentru nou-născuți, care va fi un real sprijin pentru familiile vulnerabile, asigurându-le un minimum necesar creșterii și îngrijirii copilului în primul trimestru de viață.

Totodată, vă rog să-mi precizați dacă veți adopta măsuri pentru susținerea mamelor care suferă de hipogalactie și, astfel, au o secreție insuficientă lactată în perioada alăptării, ceea ce impune adăugarea altor preparate de lapte sau alimente, pentru a asigura dezvoltarea normală a copilului.

Bun. Nicio problemă. După domnul Nechifor, vă rog, domnule Lovin, și închidem ședința.

V-am dat citire, domnule Lovin.

Vă rog, domnule Nechifor.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată prim-ministrului Guvernului României, doamnei Viorica Vasilica Dăncilă.

Se referă la stadiul adoptării de către Guvern a Legii bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat.

Așa cum prevăd normele legale, aceste două documente, aceste două legi sunt discutate și adoptate de către Guvern, transmise Parlamentului pentru dezbatere și adoptare în perioada celui de-al patrulea trimestru al anului financiar în curs, pentru anul următor.

Drept urmare, aș dori să știu dacă s-au făcut demersuri în acest sens în cadrul Guvernului, pentru că văd că până acum, cel puțin la știri, n-am văzut nimic vorbindu-se despre această chestiune.

Și, întrucât astăzi s-au operat și modificări în structura Guvernului, sunt foarte curios dacă viziunea domnului Andrușca despre economie va fi păstrată de către domnul Bădălău sau dacă, cumva, prioritizarea pe care a făcut-o domnul Șova la transporturi mai prevede Bacău–București ca prioritate sau se duce prioritizarea către Craiova–Pitești?

Vă mulțumesc foarte mult.

Cătălin Nechifor, deputat Pro România.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Lovin.

Eu am spus că ați depus deja trei interpelări. Vă rog, domnule Lovin, pe scurt una dintre ele. Vă rog foarte scurt. Vă rog.

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Interpelare adresată domnului ministru Anton Anton, ministrul energiei.

Obiectul interpelării: „Normele de aplicare a legii prin care introducerea și exploatarea rețelelor de gaze naturale au devenit servicii de utilitate publică”.

Domnule ministru,

În ultimul an, vâlcenii au primit vești importante în legătură cu două proiecte privind gazele naturale.

Prima a fost aceea că gazoductul BRUA, investiție estimată la 478,6 milioane de euro, va trece prin 11 localități din județul Vâlcea.

A doua a fost apariția legii prin care introducerea și exploatarea rețelelor de gaze naturale au devenit servicii de utilitate publică, iar primăriile au primit competențe inclusiv pentru organizarea licitațiilor și valorificarea rețelelor, după înființarea acestora.

Există însă o problemă și foarte mulți primari din județul Vâlcea mi-au semnalat-o, în speranța ca, la rândul meu, să v-o aduc în atenție dumneavoastră, mai precis normele de aplicare a legii prin care introducerea și exploatarea rețelelor de gaze naturale au devenit servicii de utilitate publică, care se lasă așteptate.

În lipsa acestor norme de aplicare, administrațiile publice locale nu pot organiza licitații și, cu alte cuvinte, această mult

așteptată lege nu-și atinge scopul, blocând dezvoltarea unor comunități cu potențial fantastic, așa cum, la Vâlcea, avem localitatea Budești.

În aceste condiții, vă rog să îmi comunicați din ce cauză întârzie apariția normelor de aplicare a legii, care ar permite primăriilor să organizeze singure licitații privind introducerea gazelor naturale în localități.

De asemenea, vă rog să comunicați când estimați că va fi rezolvată această problemă.

În concluzie, domnule ministru, vă rog să vă precizați punctul de vedere cu privire la situația prezentată mai sus și, cu autoritatea de care dispuneți, să găsiți cele mai bune soluții de rezolvare.

Solicit răspuns în scris și oral.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Am încheiat aici sesiunea dedicată întrebărilor și interpelărilor.

Închidem ședința.

Mulțumesc mult.

Ne vedem mâine după-amiază la plen, la ora 16.00.

## _Ședința s-a încheiat la ora 18.22._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|100812]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 175/29.XI.2018 conține 24 de pagini.**

Prețul: 60,00 lei