Stenogramă plen

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

## Stimați colegi,

Vă rog să luați loc, să putem începe ședința de astăzi. Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 5 martie 2018, ședință condusă de subsemnatul, Adrian Țuțuianu, vicepreședinte al Senatului, asistat de doamna senator Emilia Arcan și domnul senator Mario Ovidiu Oprea, secretari ai Biroului permanent al Senatului.

Vă anunț că, din totalul de 135 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 74. Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Dacă sunt comentarii cu privire la ordinea de zi?

Nu sunt.

Vă

Programul de lucru pentru această zi este următorul: între ora 16.00 și ora 18.00, lucrări în plenul Senatului, cu dezbaterea inițiativelor legislative înscrise în ordinea de zi, și, de la ora 17.00, vot final pe inițiativele legislative cu caracter organic; 18.00–18.15, pauză; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri.

Dacă sunt intervenții în legătură cu programul propus?

Dacă nu sunt intervenții,

Vă rog să-mi permiteți să prezint o notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

1. Legea pentru completarea Legii nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare;

2. Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2017 privind implementarea Sistemului de avertizare a populației în situații de urgență „RO-ALERT” – procedură de urgență;

3. Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2017 privind desemnarea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență ca unitate de achiziții centralizată pentru achiziția centralizată de autospeciale/ambulanțe pentru Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, pentru serviciile de ambulanță județene și pentru Serviciul de Ambulanță București–Ilfov – procedură de urgență;

Rugămintea este să-mi spuneți dacă susțineți procedura de urgență, și nu să prezentați actul normativ. Microfonul 9, vă rog.

**Domnul Bogdan Samoilă** _– subsecretar de stat_

## _în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prin proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 248/2005 se urmărește îmbunătățirea cadrului legal incident activităților de eliberare a pașapoartelor.

Urgența demersului este justificată, întrucât extinderea termenului de valabilitate a pașaportului simplu electronic de la 5 la 10 ani pentru persoanele care au împlinit vârsta de 25 de ani va avea drept consecință scăderea numărului solicitărilor de eliberare a unui astfel de document de călătorie și prin urmare...

Mulțumesc.

Susțineți? Domnule secretar de stat, susțineți procedura de urgență, da?

Susținem.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Bine, mulțumesc.

La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, avem nota privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la 27 februarie 2018 și, respectiv, 1 martie 2018, a unor inițiative legislative:

1. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 199 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal (L442/6.11.2017).

2. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 87/2017 pentru completarea art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 70/2002 privind administrarea unităților sanitare publice de interes județean și local (L530/11.12.2017).

Inițiativele legislative se consideră adoptate prin împlinirea termenului, în conformitate cu art. 75 alin. (2) teza a III-a din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 145 alin. (2) din Regulamentul Senatului, și urmează să fie transmise Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională.

La punctul 3, secțiunea I a ordinii de zi, avem validarea unui mandat de senator și depunerea jurământului de credință față de țară și popor.

Stimați colegi,

Vă reamintesc că, în ședința din 14 februarie 2018, Senatul a procedat la vacantarea unui mandat de senator în Circumscripția electorală nr. 21 Harghita, ca urmare a decesului domnului senator Verestóy Attila.

Îl invit la microfon pe reprezentantul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru a prezenta raportul comisiei și proiectul de hotărâre privind validarea unui mandat de senator.

Domnule Robert Cazanciuc, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În ședința din 27 februarie, Comisia juridică a luat spre examinare documentele trimise de Biroul permanent, prevederile Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, dispozițiile Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și senatorilor, precum și prevederile Regulamentului Senatului și a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport favorabil de validare a mandatului de senator al domnului Antal István Loránt, supleant pe lista de candidați pentru alegerea Senatului în Circumscripția electorală nr. 21 Harghita, și propunem plenului Senatului validarea mandatului de senator al domnului Antal István Loránt.

În conformitate cu art. 12 alin. (3) din Regulamentul Senatului, hotărârea privind validarea sau invalidarea alegerii senatorilor se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți. Raportul a anexat și propunerea de hotărâre. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă sunt intervenții în legătură cu raportul comisiei?

Dacă nu sunt,

Stimați colegi,

Vă reamintesc că, în conformitate cu prevederile art. 13 din Regulamentul Senatului, senatorii a căror alegere a fost validată depun jurământul de credință față de țară și popor în ședință solemnă. Refuzul de a depune jurământul atrage pierderea mandatului.

Declar deschisă ședința solemnă a Senatului consacrată depunerii jurământului de credință față de țară și popor de către domnul Antal István Loránt. Vă rog să vă ridicați pentru intonarea imnului național.

Doamnelor și domnilor senatori,

În conformitate cu prevederile art. 3 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, jurământul scris se rostește solemn, se semnează și se depune la președintele Senatului spre păstrare. Jurământul se rostește cu mâna dreaptă pe Constituție și Biblie. Îl invit la microfonul central pe domnul Antal István Loránt pentru a depune jurământul.

## **Domnul Antal István Loránt:**

Eu, Antal István Loránt, în calitate de senator ales în Circumscripția electorală nr. 21 Harghita,

Jur credință patriei mele, România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!

Îl felicităm pe colegul nostru și îi urăm succes!

Declar închisă ședința solemnă a Senatului consacrată depunerii jurământului de credință față de țară și popor. Îl invit la cuvânt pe domnul Cseke Attila, liderul Grupului UDMR.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Aș face o mențiune, un anunț cu privire la modificarea..., la o propunere de modificare în Comisia economică, industrii și servicii: în locul domnului senator Turos Lóránd îl propunem pe domnul senator Antal István Loránt. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Continuăm ședința și trecem la punctul 4 din secțiunea I a ordinii de zi, unde avem aprobarea transmiterii către Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a unei inițiative legislative.

În conformitate cu hotărârea Biroului permanent din 5 martie 2018, pe baza avizului Comisiei pentru constituționalitate, libertăți civile și monitorizare a executării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit prevederilor art. 35 alin. (1) lit. e) și art. 94 alin. (1) lit. b) din Regulamentul Senatului, se transmite către Camera Deputaților, pentru a dezbate și adopta, ca primă Cameră sesizată, următoarea inițiativă legislativă: Proiectul de lege – Legea manualului școlar (L1/5.02.2018).

Vă

La punctul 5, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea solicitării de retragere din procesul legislativ a unei inițiative legislative.

Biroul permanent al Senatului, în ședința din 5 martie 2018, a analizat solicitarea inițiatorilor de retragere a următoarei inițiative legislative: Propunerea legislativă pentru reglementarea statutului juridic al Casei Regale a României (L493/20.11.2017).

În conformitate cu prevederile art. 97 alin. (1) din Regulamentul Senatului, „inițiatorul proiectului de lege sau al propunerii legislative poate să-și retragă proiectul sau propunerea până la începerea dezbaterilor generale, cu aprobarea plenului”.

Vă supun la vot solicitarea de retragere.

Trecem la punctul 6 al ordinii de zi, al secțiunii I, proiecte de hotărâre privind exercitarea controlului de subsidiaritate și proporționalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona.

1. Proiectul de hotărâre la Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei (UE) 2016/97 în ceea ce privește data de aplicare a măsurilor de transpunere ale statelor membre – COM(2017) 792 final.

Am rugămintea respectuoasă la toți colegii: avem șase-șapte inițiative legislative care au termen de adoptare tacită astăzi sau mâine; ca urmare, este necesar să parcurgem întreaga ordine de zi, motiv pentru care rog ca luările de cuvânt să fie scurte și la obiect.

La punctul 1 invit reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene, doamna senator Crețu, pentru prezentarea raportului.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Directiva nr. 97/2016 este menită să-i protejeze pe cei care își cumpără asigurări, oferindu-le informații mai clare despre prețul acestora, despre conținutul și costurile aferente.

16 dintre statele membre au solicitat o amânare a transpunerii, care avea data-limită în 23 februarie anul curent, pentru 1 octombrie anul curent, pentru a oferi mai ales societăților mai mici din domeniul asigurărilor posibilitatea de a se pregăti mai bine.

Dat fiind că amânarea nu este pentru o durată foarte lungă, deși îi privează pe cei pe care directiva ar trebui să-i protejeze, am considerat că respectă principiul proporționalității.

Nu se pune problema să mai verificăm principiul subsidiarității, pentru că directiva este deja aprobată. Drept urmare, avem un raport simplu la acest document. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

2. Proiectul de hotărâre privind Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului – Instalațiile portuare de preluare pentru descărcarea deșeurilor provenite de la nave, de abrogare a Directivei 2000/59/CE și de modificare a Directivei 2009/16/CE și a Directivei 2010/65/UE – COM(2018) 33 final.

O invit pe doamna senator Crețu, președinta Comisiei pentru afaceri europene, pentru prezentarea raportului. Vă rog, doamna senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prezenta directivă abrogă directiva în vigoare, care este din 2000, și încearcă să adapteze prevederile plus să transpună prevederile din convențiile internaționale la care Uniunea Europeană este parte, respectiv Convenția MARPOL.

În ceea ce privește temeiul juridic, subsidiaritatea și proporționalitatea, am considerat, după ce am discutat împreună cu ministerele responsabile și cu celelalte instituții, că nu este cazul să facem obiecții.

În schimb, vă propunem să trimitem o opinie către Comisia Europeană, pentru că România... Această directivă privește mai ales aspectele de reglementare a deșeurilor din zona maritimă. Iar întrucât noi avem Dunărea, care este capătul culoarului 7 fluvial, propunerea este legată de aplicarea unor asemenea reguli și în această privință, întrucât noi suportăm toate deșeurile care vin de-a lungul Dunării.

De asemenea, facem niște propuneri strict pe text, legate de clarificarea acestora și găsirea unei corespondențe între codurile din MARPOL...

Vă mulțumesc, doamna senator.

...și cele din directivă. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Dacă sunt intervenții?

Nu sunt.

3. Proiectul de hotărâre la Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind transparența și previzibilitatea condițiilor de muncă în Uniunea Europeană – COM(2017) 797 final.

O invit pe doamna senator Crețu pentru prezentarea raportului.

Prezenta directivă face parte din Pilonul social, din propunerile pe care Comisia Europeană, după Summitul de la Göteborg, și le-a propus.

Mulțumim Comisiei pentru muncă pentru a fi analizat foarte serios această propunere.

Propunerile pe care le-am primit de la Comisia pentru muncă au fost transmise către colegii noștri din Parlamentul

European, comisiile corespondente. Pentru că Comisia pentru afaceri europene a decis – întrucât această directivă, în principiu, este o directivă care privește doar transparența și înlocuiește vechea directivă privind transparența cu una mai nouă, în care, într-adevăr, lărgește puțin domeniul de aplicare, pentru că „lucrător european” apare ca termen și este definit, ba chiar necesită clarificări suplimentare – să nu trimitem o opinie Comisiei Europene, întrucât am trimis, atunci când s-a lansat Pilonul social, o opinie în care ne plângeam de nivelul marginal, foarte redus al propunerilor. Acum, să spunem că sunt foarte puternice ar fi cel puțin ciudat.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamna senator.

Proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Dacă sunt intervenții?

Da, vă rog, doamna senator. Microfonul 3.

Deci în prezent circa două-trei milioane de lucrători sunt excluși din domeniul de aplicare al actualei directive, Directiva privind declarația scrisă, care lasă ca noțiunile de „salariat” și „raport de muncă” să fie definite de legislația statelor membre.

Considerăm că propunerea de directivă își are sens. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Mulțumim doamnei senator Sbîrnea. Dacă mai sunt alte intervenții? Nu mai sunt.

În aceste condiții, vă

Trecem la inițiative legislative.

La punctul 1 al ordinii de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (L531/11.12.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru prezentarea proiectului de lege. Este vorba de domnul Dan Dumitrescu, secretar de stat la Ministerul Sănătății.

Vă rog, microfonul 8.

## **Domnul Dan Dumitrescu** _– secretar de stat în Ministerul Sănătății_ **:**

Bună ziua, domnule președinte!

Doamnelor și domnilor senatori,

Prin proiectul de act normativ se propune ca pentru persoanele prevăzute la art. 224 alin. (2) din Legea nr. 95 să se elimine prevederile privind obligația plății contribuției de asigurări sociale de sănătate din sarcina bugetului de stat, a angajatorului sau a fondului de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale.

Se introduc, de asemenea, reglementări referitoare la documentele necesare dovedirii calității de asigurat pentru persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate sau se află în arest preventiv. De asemenea, sunt reglementate unele măsuri tranzitorii, prin care să se asigure continuitatea acordării serviciilor medicale în ambulatoriu în anul 2018.

De asemenea, se reglementează cadrul legal cu privire la stabilirea pachetului de servicii medicale pentru asigurările voluntare de sănătate și se definesc serviciile medicale furnizate sub formă de abonament.

Având în vedere aspectele mai sus menționate, Guvernul susține proiectul de lege. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru sănătate publică, pentru prezentarea raportului.

Domnule senator László Attila, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința din 13 februarie, membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru sănătate publică supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt întrebări adresate inițiatorului? Nu sunt.

Dezbateri generale?

Domnule senator Wiener, microfonul 3, vă rog. 2, iertați-mă. 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, această ordonanță conține foarte multe norme banale, lucruri care să facă revoluția fiscală mai adecvată pachetului legislativ din sănătate. Singura observație pe care vreau să o fac este faptul că prin această ordonanță se deleagă Guvernului elaborarea pachetului de servicii medicale în ceea ce privește abonamentele de sănătate și asigurările voluntare de sănătate.

Și aici trebuie precizat că vom urmări cu interes elaborarea acestor pachete, pentru că există câteva principii pe care acestea vor trebui să le respecte, și anume, pe de o parte, principiul complementarității față de asigurările, față de pachetul de bază din asigurările sociale, iar, pe de altă parte, un echilibru între posibila intruziune în libertatea contractuală, în acordul părților, și accesul neîngrădit la servicii de sănătate, care este un drept fundamental, constituțional.

Așadar, așteptăm cu interes, deși nu există un termenlimită stabilit în această lege pentru elaborarea acestor pachete de servicii. Dar le așteptăm cu interes, pentru că vor exista, probabil, foarte multe presiuni din partea zonei private în ceea ce privește conținutul acestor pachete. Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Mulțumesc, domnule senator. Dacă mai sunt alte intervenții? Nu mai sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 2 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 93/2017 pentru stabilirea unor măsuri privind organizarea, funcționarea și atribuțiile oficiilor teritoriale ale Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate (L549/18.12.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege, domnul ministru pentru relația cu Parlamentul, domnul Viorel Ilie.

Vă rog. Microfonul 9, domnule senator și ministru.

## **Domnul Viorel Ilie** _– ministrul pentru relația cu Parlamentul_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne senatori și stimați domni senatori,

Prin Legea nr. 185/2017 privind asigurarea calității în sistemul de sănătate s-a stabilit că Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate poate propune înființarea oficiilor teritoriale. Scopul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 93/2017 este facilitarea înființării oficiilor teritoriale ale autorității.

Prin intermediul oficiilor teritoriale se intenționează optimizarea procesului de instruire și, ulterior, de evaluare a unităților sanitare care acordă servicii de sănătate decontate din fonduri publice.

Autoritatea are, totodată, și responsabilitatea monitorizării menținerii de către unitățile sanitare acreditate a condițiilor care au stat la baza acreditării. Activitatea de monitorizare presupune prezența în teritoriu, prezența activă a reprezentanților autorității, în scopul asistării permanente a unităților sanitare în procesul de implementare de către acestea a standardelor de acreditare. Scopul ordonanței este evitarea blocării activității în teritoriu a Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate și stabilirea atribuțiilor oficiilor teritoriale ale acesteia.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului, pentru prezentarea raportului, domnul senator Florin Cârciumaru. Vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

În ședința din 27 februarie 2018, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere a proiectului de lege.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt întrebări pentru inițiatori? Nu. Dezbateri generale?

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Senatorul Wiener.

Domnule Wiener, vă rog. Microfonul 2.

Trebuie să precizăm că mai există două entități, două instituții care au în atribuții, sub o formă sau alta, acreditarea sau evaluarea unităților sanitare.

E vorba de direcțiile de sănătate publică, pe de o parte, sigur, prin inspecțiile sanitare și prin instrumentele și criteriile pe care le au la dispoziție, și, pe de altă parte, casele de asigurări de sănătate, care au criterii de eligibilitate atunci când aceste unități sanitare vor să încheie contracte de furnizări de servicii, care reprezintă o altă grilă.

Acum, prin Legea nr. 185/2017 s-a înființat Autoritatea Națională pentru Managementul Calității în Sănătate, despre care, dacă am fi răi, am putea să spunem că este un alt rezervor de sinecuri, este o altă structură care va crea experți, care va crea firme de consultanță pentru cabinetele medicale. Dar nu suntem răi, ne vom abține de la vot, nu vom vota împotrivă. Doar o singură precizare: există o decuplare între finanțarea sistemului de sănătate și impunerea unor standarde.

Vreau să vă spun că, la începutul mandatului acestui Guvern, una dintre primele decizii care s-au luat a fost amânarea închiderii procesului de standardizare a spitalelor, în sensul că, la un moment dat, procesele de acreditare din partea DSP-urilor aveau niște programe de conformare, astfel încât aceste programe de conformare au fost amânate până la sfârșitul anului 2020, recunoscându-se astfel că nu pot fi finanțate spitalele pentru investiții care să corespundă standardelor respective.

Acum impunem niște standarde de acreditare pentru cabinetele medicilor de familie, pentru cabinetele medicilor dentiști, pentru cabinetele din ambulatorii, fără să asigurăm finanțarea, creșterea semnificativă a finanțării prin serviciile medicale _per capita_ sau per serviciu, astfel încât, practic, aceste taxe de acreditare vor fi plătite din potențialele investiții care ar fi putut fi făcute la aceste cabinete.

Vreau să vă spun că taxele de acreditare sunt foarte mari. Procesul de acreditare a spitalelor prin care s-a trecut... a necesitat eforturi financiare imense din partea spitalelor județene. Doar la Spitalul Județean Arad pot să vă spun că taxa a fost, doar taxa de acreditare a fost 300.000 RON. Deci observația mea este – și rugămintea mea este – să se țină cont în momentul în care se vor stabili aceste criterii de acreditare și termenul până la care vor trebui îndeplinite și de finanțarea sistemului, adică mijloacele prin care aceste standarde vor putea fi asigurate.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

## Vă mulțumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul senator Florian Bodog, microfonul...

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

## 3.

## 3.

Rugămintea pentru colegi: îl ecranați pe colegul nostru.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doresc doar să fac o precizare pentru că s-a făcut o eroare materială în cuvântul pe care colegul senator l-a avut anterior. Direcția de sănătate publică nu face acreditarea. Direcția de sănătate publică face autorizarea, iar documentul la care face Domnia Sa referire este documentul de tristă amintire pe care Vlad Voiculescu l-a lăsat în Ministerul Sănătății, cu speranța că Guvernul, din nebăgare de seamă, va închide 200 de spitale.

Practic, s-a prelungit doar procesul de autorizare, deci planurilor de conformare li s-a prelungit valabilitatea, în așa fel încât Guvernul să poată aplica măsurile din programul de guvernare în ceea ce privește reabilitarea spitalelor județene. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Dacă mai sunt alte luări de cuvânt? Nu mai sunt.

În aceste condiții, declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Mergem la punctul 3 al ordinii de zi, dar, înainte de aceasta, anunț membrii Biroului permanent al Senatului că la ora 18.00 a fost convocată o ședință a Biroului permanent.

Punctul 3, Propunerea legislativă pentru completarea art. 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice (L459/13.11.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului. Avem inițiator? Da? Domnul senator Bădulescu.

Microfonul 2 sau central?

2. Vă rog.

## Bună ziua, stimați colegi!

Proiectul de lege este unul simplu și caută să facă lumină în modul în care se comercializează autoturismele. Este vorba de o mai mare transparență în ceea ce privește, în esență, numărul de kilometri la data înstrăinării, astfel încât această informație esențială, fără de care un cumpărător n-ar putea să fie foarte bine informat, are la dispoziție un instrument în a verifica realitatea acestor date. Știți foarte bine că există un fenomen amplu în care kilometrajele mașinilor second-hand sunt falsificate, în mare parte și de multe ori consumatorii de astfel de produse sunt induși în eroare.

În aceasta constă proiectul de lege, astfel încât pe documentul oficial al mașinii să fie înscris și, în afară de alte date, la momentul înstrăinării, și numărul de kilometri de la acel moment.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat – Ministerul Afacerilor Interne – Bogdan Samoilă.

Vă rog. Microfonul 8.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna Monica Gheorghiță, secretar de stat – Ministerul Afacerilor Externe.

Vă rog. Microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Afacerilor Interne nu susține adoptarea inițiativei legislative, întrucât Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 1.501/2006 privind procedura înmatriculării, înregistrării, iradierii și eliberarea autorizației de circulație provizorie sau pentru probe a vehiculelor conține dispoziții referitoare la completarea textului la care se face referire în cuprinsul propunerii legislative în discuție.

De asemenea, considerăm că declararea numărului de kilometri la transmiterea dreptului de proprietate nu este de natură să conducă la tragerea la răspundere a proprietarului care a înstrăinat un vehicul ai cărui kilometri declarați nu erau reali.

Vă mulțumesc.

Comisia juridică de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru transporturi și energie au elaborat un raport comun.

Invit președintele Comisiei pentru transporturi, domnul senator Ionel Butunoi, pentru prezentarea acestui raport. Vă rog, domnule senator. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședințele din 5 decembrie și 27 februarie, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun de respingere.

În consecință, supunem, spre dezbatere și adoptare, către plenul Senatului acest raport de respingere și inițiativa legislativă.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Mulțumesc.

Dacă sunt întrebări adresate inițiatorului?

Nu sunt.

Dezbateri generale?

Nu avem.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Mergem la punctul 4 al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru aderarea României la Protocolul referitor la privilegiile și imunitățile Autorității Internaționale privind Spațiile Submarine, adoptat la Kingston la 27 martie 1998, care a intrat în vigoare la 31 mai 2003 – adoptat de Camera Deputaților (L31/5.02.2018).

Prin faptul ratificării Convenției 1 privind dreptul mării, România este membră și la Autoritatea Internațională pentru Spațiile Submarine.

Până în prezent, 42 de state membre ale autorității și-au exprimat consimțământul de a deveni parte la protocol, dintre care 19 state membre ale Uniunii Europene. După intrarea în vigoare a protocolului, statul român va trebui să asigure, printre altele, scutirea de impozite în ceea ce privește salariile plătite sau orice altă plată efectuată de autoritate către funcționarii autorității și experții în misiune, scutirea de taxe vamale, acordarea de înlesniri valutare cu privire la restricțiile de schimb, diferențiate în funcție de categoriile persoanelor vizate și recunoașterea și acceptarea permiselor de liberă trecere ale Organizației Națiunilor Unite emise funcționarilor autorității.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru prezentarea raportului, domnul Robert Cazanciuc.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, În ședința din 20 februarie, membrii Comisiei juridice au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Cameră decizională. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt întrebări pentru inițiator? Dezbateri generale? Nu.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Cameră decizională.

Mergem la punctul 5 al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului de aderare, semnat la Bruxelles la 11 noiembrie 2016, la Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Columbia și Peru, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 26 iunie 2012, pentru a se ține seama de aderarea Ecuadorului (L27/5.02.2018). Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege, domnul ministru Viorel Ilie. Vă rog. Microfonul 9.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Prin intermediul protocolului de aderare sunt îndeplinite obiectivele Uniunii Europene, stabilite în directivele de negociere privind suprimarea taxelor vamale ridicate, eliminarea barierelor tehnice din calea comerțului, liberalizarea piețelor serviciilor, protejarea indicațiilor geografice, deschiderea piețelor achizițiilor publice, includerea angajamentelor privind aplicarea standardelor în materie de muncă și de mediu și oferirea unor proceduri eficiente și rapide de soluționare a litigiilor.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei economice, industrii și servicii, pentru prezentarea raportului, domnul senator Cîțu Florin.

Microfonul 7, domnule senator. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei economice, industrii și servicii au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Cameră decizională. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt întrebări pentru inițiator? Nu avem.

Dezbateri generale? Dacă avem înscrieri la cuvânt? Nu avem.

Declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra proiectului de lege. Proiectul a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Cameră decizională.

Mergem la punctul 6 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice (L463/13.11.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă există, dacă este prezent? Nu avem inițiator prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, domnul secretar de stat de la Ministerul Mediului, Laurențiu Neculaescu.

Microfonul 8, vă rog.

## **Domnul Laurențiu Adrian Neculaescu** _– secretar de stat în Ministerul Mediului_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 în vederea includerii, stabilirii unui termen corelat obligației autorităților publice centrale competente de a emite derogări.

Ministerul Mediului susține raportul de adoptare, cu amendamente admise.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru mediu, domnul senator Coliban.

Vă rog, domnule senator, microfonul 6.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 în vederea stabilirii unui termen corelat obligației autorităților publice centrale competente de a emite derogări, precum și a sancționării nerespectării acestui termen.

Membrii comisiei au analizat propunerea legislativă și au hotărât să adopte, cu unanimitate de voturi, un raport de admitere, cu amendamente admise, cuprinse în anexa nr. 1, pe care îl supunem, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă sunt întrebări pentru inițiatori? Nu.

La dezbateri generale, înscrieri la cuvânt? Domnul senator Cseke Attila. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Foarte pe scurt. Este o inițiativă a Grupurilor parlamentare ale UDMR și instituie un termen, așa cum a menționat și reprezentantul Guvernului aici, instituie un termen pentru emiterea unor eventuale derogări de la toate principiile prevăzute în această ordonanță și la măsurile care susțin conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice atunci când există asemenea situații, astfel încât, anual, aceste derogări să poată fi făcute de către instituția care gestionează această problematică, și anume Autoritatea pentru Protecția Mediului. Atunci când sunt astfel de situații... Știți că am avut această situație a numărului crescut de urși în zona muntoasă a României și credem că acest text legislativ instituie un temei legal și ne va ajuta în continuare ca, anual, să putem să soluționăm mai eficace această problemă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la cuvânt pe domnul senator Chirteș Ioan. Microfonul 2, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Inițial se vorbea despre un termen. Acum acest proiect de lege nu mai are acel termen de 28 februarie. Cred că este un proiect de lege care în niciun caz nu vine să rezolve ceva din problemele care sunt semnalate în teritoriu. Nu înțeleg cum ministerul este de acord cu obligativitatea emiterii unor derogări pentru a recolta exemplare de urs. Nu se referă strict la urs, ci se referă la trei anexe unde sunt sute de specii protejate astăzi în România, nu este vorba doar de urs. Cred că este un proiect de lege făcut pe repede înainte și, mai mult decât atât, ministerul și-a asumat anul trecut faptul că, la sfârșitul lunii ianuarie, va veni cu un proiect de management al carnivorelor mari.

Astăzi, acest proiect de management, acest studiu nu este apărut. Iată, nu cred că acest proiect de act normativ rezolvă pozitiv sau negativ, el vine doar ca o completare la o prevedere, într-o ordonanță unde și astăzi Ministerul Mediului poate să elibereze aceste derogări.

Partidul Național Liberal nu va vota acest proiect de act normativ. Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Îl invit la microfonul central pe domnul senator Coliban Allen.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Cum spunea și antevorbitorul meu, sunt câteva probleme de discutat pe această propunere legislativă și Grupul USR a fost foarte reținut în a da undă verde unui proiect care vine să stabilească prin lege o derogare, prin simplul motiv că derogarea ar trebui să se aplice unei situații excepționale. Pe de altă parte, suntem de acord cu inițiatorii în legătură cu latența, cu întârzierea cu care ministerul a venit să soluționeze aceste probleme legate de cotele la urs, însă transpunerea de directivă și procedura aceasta de derogare se aplică tuturor speciilor, nu doar uneia anume.

Pe de altă parte, considerăm că, în forma actuală, nu contravine directivei, nu contravine mecanismului de derogare, ci doar responsabilizează autoritatea centrală spre a lua în discuție necesitatea acestor cote an de an, lucru care sperăm să ducă la o... la găsirea unor soluții corespunzătoare, astfel încât să nu mai ajungem la acele întârzieri din toamnă și la niște cote de intervenție care, deși au fost aprobate, deveneau inutile de la un punct.

Totodată, invităm ministerul să dea curs promisiunilor făcute, acelea de a avea un plan de management al speciei, plan pe care l-am așteptat și noi în comisie să fie prezentat și să-l discutăm, motiv pentru care am și amânat în toamnă dezbaterea acestei inițiative până acum, în luna februarie. Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Dacă mai sunt alte luări de cuvânt? Nu mai sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Legea este ordinară.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Raportul, cu amendamentele admise, se supune votului.

-

- propunerea legislativă a fost adoptată. Stimați colegi,

Întrucât este ora 17.05, mergem la votul final pe legile organice.

Punctul 1 la această secțiune, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat (L455/13.11.2017).

Vă reamintesc că dezbaterile asupra propunerii legislative au fost finalizate în ședința plenului din 28.02.2018.

- În aceste condiții, trecem la votul asupra propunerii

- legislative.

Raportul comisiei este de respingere, cu amendamente respinse.

- Propunerea legislativă face parte din categoria legilor

- organice.

Senatul este prima Cameră sesizată. Supun la vot raportul de respingere.

În aceste condiții, supun la vot amendamentele respinse de comisie.

Dacă sunt susținute în plen? Domnule senator Bădulescu, vă rog. Microfonul 2.

## Domnule președinte,

Amendament la primul... Primul amendament respins este următorul: „Pentru sumele acordate ca ajutor social, conform prevederilor prezentei legi, fiecare dintre persoanele majore apte de muncă din familia beneficiară, cu excepția persoanelor prevăzute la art. 7[2] , are obligația de a presta lunar, la solicitarea primarului, acțiuni sau lucrări de interes local, fără a se putea depăși regimul normal de lucru și cu respectarea normelor de securitate și igienă a muncii.”

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă mai sunt alte amendamente care sunt susținute? Domnule senator, vă rog. Microfonul 2.

La punctul 2 – amendament respins –, se elimină propunerea din proiectul de lege. Punctul 2, amendamente respinse.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Vă rog să luați act că votez cu mâna sus, ca să nu...

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Am înțeles. Vă rog.

Dacă mai sunt alte...? Iertați-mă...! Dacă mai sunt alte amendamente pe care doriți să le susțineți?

Vă rog. Microfonul 2. Punctul 4, da?

Punctul 4. „Orele de muncă prevăzute la alin. (2) se calculează proporțional cu cuantumul ajutorului social de care beneficiază familia sau persoana singură, cu un tarif orar corespunzător salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, raportat la durata medie lunară a timpului de muncă, fără a putea să fie inferioare unui număr de 40 de ore lunar.”

Vă mulțumesc.

Este vorba de text nou-introdus.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Mai sunt alte amendamente?

Da, domnule președinte, de la punctul 5...

Vă rog.

„Primarii au obligația să întocmească un plan de acțiuni sau de lucrări de interes local pentru repartizarea orelor de muncă prevăzute în alin. (2), care se aprobă anual prin hotărârea consiliului local. În funcție de solicitările venite din partea instituțiilor partenere în organizarea și evidența zilelor de muncă, planul de acțiuni sau de lucrări de interes local poate fi reactualizat pe parcursul anului și aprobat prin hotărâre a consiliului local.”

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Mulțumesc.

Mai aveți alte amendamente? Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Microfonul 2.

La punctul 6, după alin. (7) al art. 6 se introduce un nou alineat, alin. (7[1] ), care va avea următorul cuprins: „La începutul fiecărei luni, primarii au obligația să întocmească o planificare de acțiuni sau lucrări de interes local cu activități corespunzătoare, prevăzute în planul anual pentru repartizarea persoanelor și a orelor de muncă prevăzute la alin. (2), în vederea asigurării încărcării pentru fiecare persoană conform normativelor de lucrări specifice, să țină evidența efectuării acestor ore de muncă prin situații de lucrări întocmite la sfârșitul lunii, avizate de o comisie de recepție, desemnată prin dispoziție a primarului, și să asigure instructajul privind normele de tehnică a securității muncii pentru toate persoanele care prestează acțiuni, lucrări de interes local.”

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dacă mai aveți altele, domnule senator?

Nu mai sunt alte amendamente.

În aceste condiții, întrucât amendamentele au fost respinse de plen, supun la vot propunerea legislativă.

Punctul 2, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă și pentru modificarea Legii nr. 200/2006 privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale (L551/18.12.2017).

Vă reamintesc că dezbaterile asupra proiectului de lege au fost finalizate în ședința plenului din 28.02.2018. Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Ne întoarcem la inițiativele legislative de pe ordinea de zi. Punctul 7, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 101/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 278/2013 privind emisiile industriale (L8/5.02.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat – Ministerul Mediului – Laurențiu Neculaescu. Microfonul 8, domnule secretar de stat.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Guvernul susține adoptarea proiectului de ordonanță în forma raportului de admitere elaborat de Comisia pentru mediu.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru mediu, domnul senator Coliban Allen.

Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc.

Microfonul 6.

Prezentul proiect de lege are ca obiect modificarea și completarea Legii nr. 278/2013 privind emisiile industriale în vederea corectării unor referințe juridice și a completării unor norme care au fost evidențiate și în rezultatele valorii realizate de Comisia Europeană, ca urmare a procesului de verificare a calității transpunerii directivei.

Propunerea a întrunit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ și de la Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și Comisia economică, industrii și servicii.

Membrii Comisiei pentru mediu au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente, pe care îl supunem, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt întrebări pentru inițiator? Nu avem.

Declar deschise dezbaterile generale. Dacă sunt luări de cuvânt pe acest subiect? Nu avem.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Mergem la punctul 8 al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2017 privind funcția de control ex ante al procesului de atribuire a contractelor/acordurilor-cadru de achiziție publică, a contractelor/acordurilor-cadru sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii (L5/5.02.2018).

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege. Domnul ministru Ilie.

Microfonul 9, domnule ministru. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Prin Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2017 se reglementează, în principal:

– aria de cuprindere, obiectul controlului ex ante și excepțiile aplicabile;

– autoritatea juridică a controlului ex ante, respectiv Agenția Națională pentru Achiziții Publice;

– implementarea controlului bazat atât pe aspecte de regularitate, cât și pe aspecte de calitate;

– introducerea unei noi modalități de control ex ante asupra procesului de evaluare a ofertelor;

– implementarea codului unic de identificare pentru fiecare obiect de contract inclus în programul anual al achizițiilor publice, precum și modul de derulare a acestui control;

– elaborarea și reglementarea unei proceduri de conciliere între ANAF și autoritățile contractante cu privire la aspectele de calitate ale controlului;

– reglementarea avizului conform, condiționat sau necondiționat, emis de ANAF. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentatului Comisiei economice, industrii și servicii, domnul senator Cîțu, pentru prezentarea raportului.

Vă rog, domnule senator. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei economice, industrii și servicii au hotărât să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului, spre dezbatere și adoptare, raportul și proiectul de lege.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt întrebări pentru inițiator? Nu.

Înscrieri la cuvânt pe marginea proiectului? Nu avem.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 9, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice (L486/20.11.2017). Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent? Nu.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului. Domnule ministru Viorel Ilie, microfonul 9, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Propunerea legislativă are ca obiect completarea Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare, astfel încât societățile comerciale care au decis să aibă un acționariat netransparent să nu poată participa la procedurile de achiziție publică, respectiv excluderea din procedura de atribuire a oricărui operator economic organizat ca societate pe acțiuni la purtător.

Guvernul nu a formulat un punct de vedere. În schimb, punctul de vedere al Ministerului de Finanțe este de nesusținere a acestei inițiative, întrucât se are în vedere că aplicarea prevederilor propunerii legislative excedează prevederilor directivei europene care reglementează domeniul achizițiilor publice, existând riscul declanșării unei proceduri de infringement împotriva României.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Dau cuvântul, pentru prezentarea raportului comun al Comisiei pentru dezvoltare și strategie economică și Comisiei economice, industrii și servicii, domnului senator Cîțu. Microfonul 7, vă rog.

## Mulțumesc.

În urma dezbaterilor care au avut loc pe parcursul mai multor ședințe de comisie, membrii Comisiei economice, industrii și servicii și ai Comisiei pentru dezvoltare și strategie economică au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport comun de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Dacă sunt întrebări pentru inițiatori? Înscrieri la cuvânt la dezbateri generale? Nu avem.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Mergem la punctul 10 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea anexei nr. II a Legii-cadru nr. 153 din 28 iunie 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (L476/20.11.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Domnule senator Adrian Wiener, vă rog, microfonul 7.

Mulțumesc.

Legea își propune să corecteze un neajuns al Legii-cadru pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, al Legii nr. 153/2017, și anume în ceea ce privește medicii se impune o limită pentru efectuarea gărzilor obligatorii la 48 de ore pe săptămână. Trebuie precizat faptul că în Codul muncii este prevăzută norma de bază la nivelul a 40 de ore pe săptămână. În cazul medicilor există un ordin de ministru care face o precizare derogatorie de la norma de bază de 40 de ore, și anume 35 de ore pe săptămână, iar conceptul

de gardă obligatorie în limbajul resurselor umane din spitale se referă la completarea normei de bază prin serviciul de gardă, nicidecum la ceva care ar exceda normei de bază.

Orice excedează normei de bază se cheamă muncă suplimentară și nu poate să existe în aceeași propoziție conceptul de „muncă suplimentară” cu cuvântul „obligatorie”. Reparația pe care își dorea să o aducă legea era tocmai în sensul acesta.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, domnul secretar de stat Dan Dumitrescu, de la Ministerul Sănătății. Microfonul 8, vă rog, domnule secretar de stat.

## Vă mulțumesc.

În prezenta inițiativă legislativă se presupune modificarea alin. (2) al art. 5 al Legii-cadru nr. 153 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în sensul definirii gărzii obligatorii efectuate de către medici. Vă facem cunoscut că, în acest sens, Ministerul Sănătății a inițiat și a fost aprobată, în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 91/2017 pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice... unde sunt prevăzute următoarele: gărzile efectuate de medici în afara programului normal de lucru și de la funcția de bază până la limita a 48 de ore pe săptămână reprezintă gărzi obligatorii. Se salarizează potrivit art. 3.

Față de cele menționate mai sus, apreciem că inițiativa legislativă a rămas fără obiect, astfel încât Guvernul nu susține propunerea legislativă. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, pentru prezentarea raportului, domnul senator Ion Rotaru. Microfonul 6.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a luat în dezbatere această inițiativă legislativă de modificare a Legii nr. 153/2017 și, având în vedere și avizele negative de la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, Comisia pentru buget, finanțe și Comisia pentru sănătate publică, a hotărât să adopte un raport de respingere, motivat de faptul care a fost invocat și de către domnul secretar de stat, că există reglementare în acest sens și nu este necesară o altă reglementare.

Pe cale de consecință, am adoptat un raport de respingere.

Legea este organică, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte de comisie. Dacă sunt întrebări pentru inițiator? Nu avem.

Dezbateri generale? Dacă sunt înscrieri la cuvânt? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile... Iertați-mă, domnule senator Wiener! Microfonul central, că e mai aproape.

## **Domnul Adrian Wiener:**

E absolut surprinzătoare nonșalanța cu care se încalcă Codul muncii. Adică, practic, legea rămâne fără obiect, pentru că Guvernul, prin ordonanța de urgență, de fapt, menține aceleași precizări în ceea ce privește cuvântul de „gardă obligatorie” și norma de „48 de ore pe săptămână”.

Eu nu am o explicație. Niciuna din explicațiile care s-au dat aici n-are legătură cu obiectul legii și cu reglementările. De aceea – nu știu –, dacă există vreo altă explicație în afara faptului că rămâne fără obiect ceva ce excedează flagrant Codului muncii, vă rog să o faceți.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Invit la cuvânt pe domnul senator Orțan Ovidiu. Microfonul 3, domnule senator.

Ultimele săptămâni au fost marcate de o dezbatere intensă în societate.

Mai aproape de microfon, domnule senator.

Ultimele săptămâni au fost marcate de o dezbatere extrem de intensă în societate: de ce medicii sar direct în grila de salarizare a lui 2022? Răspunsurile au fost care mai de care mai realiste, mai puțin realiste: „Suntem o marfă care se caută în Europa, am ajuns să ne vindem foarte ieftin.” Și, da, Guvernul PSD–ALDE și Parlamentul, majoritatea PSD–ALDE, au decis ca această marfă extrem de prețioasă să fie retribuită mult mai bine și mult mai repede. Dar marile drepturi vin la pachet cu marile obligații. Suntem obligați să asigurăm continuitatea asistenței medicale de urgență până când creșterile salariale vor reatrage în sistem și în țară suficienți oameni ca aceștia să nu mai fie suprasolicitați.

Prin urmare, această cutumă cu care eu m-am născut și am crescut, garda este sfântă și trebuie acoperită, o legiferăm acum.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

În regulă.

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt?

Nu mai sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Ca urmare, propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 11 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum

și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri (L480/20.11.2017).

Doamna vicelider Pațurcă Roxana. Vă rog. Microfonul central.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Solicităm și noi retrimiterea la comisie pentru o săptămână, pentru punerea în acord a unor aspecte de ordin tehnic.

Mulțumesc. Termen – o săptămână.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, doamna senator.

Punctul 12 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind integrarea în muncă în cadrul instituțiilor publice de la nivel local a tinerilor dezavantajați (L2/5.02.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Adrian Vlad Chiotan..., președintele Casei Naționale de Pensii Publice.

Microfonul 10.

Domnule președinte, vă rog.

## **Domnul Adrian Vlad Chiotan** _– președintele_

_Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca scop a activa instituțiile publice de la nivel local în procesul de integrare pe piața muncii a tinerilor dezavantajați, atribuind în mod exclusiv un număr de locuri de muncă din sectorul public de la nivel local tinerilor dezavantajați, pe o perioadă determinată de 24 de luni.

Ministerul Muncii susține raportul de admitere al Comisiei pentru muncă și proiectul de lege. Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, pentru prezentarea raportului, domnul președinte Rotaru. Microfonul 6, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Un proiect de lege important și necesar, după părerea mea, a fost pus în dezbaterea Comisiei pentru muncă și protecție socială. Avem avize favorabile de la Comisia juridică, Comisia pentru drepturile omului, Comisia pentru egalitatea de șanse și Comisia pentru sănătate publică.

Așa cum a prezentat și reprezentantul Guvernului, acest proiect de lege are în vedere realizarea unui moment important pentru tinerii defavorizați..., de a putea fi angajați în instituțiile publice, dacă n-au o vechime de cel puțin 12 luni și dacă au o vârstă între 16 și 26 de ani, pentru a căpăta și experiența necesară și pentru a putea, după aceea, să aibă anumită expertiză, în vederea angajării într-o perspectivă apropiată.

Pe cale de consecință, comisia a luat în dezbatere acest proiect de lege și a adoptat un raport de admitere, cu unanimitate de voturi.

Legea este organică, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt întrebări pentru inițiator? Nu avem. Dacă sunt înscrieri la cuvânt? Da.

Domnule senator Alexandrescu, microfonul central.

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori,

Este îmbucurător că există o lege – această propunere legislativă – care dorește să vină în întâmpinarea nevoilor copiilor, tinerilor care și-au petrecut copilăria și adolescența în centrele de plasament sau în asistența maternală. E foarte important că li se acordă această șansă de a putea lucra în instituțiile de stat. Suntem totuși destul de nedumeriți de ce nu se creează avantaje fiscale pentru angajatori, cum ar fi normal, și de ce legea nu creează un cadru similar, cu avantaje fiscale, și pentru companiile private, fiindcă eu sunt convins că ar exista firme private care ar dori să angajeze tineri proveniți din centrele de copii, cu atât mai mult că ar avea și unele avantaje fiscale, și acest lucru ar merge în sensul dorit de întreaga societate, și anume de integrare a acestor copii în viața reală, pe piața muncii.

De asemenea, suntem puțin nedumeriți pentru faptul că durata de angajare este stabilită prin această propunere legislativă direct la 24 de luni, câtă vreme, sigur, un copil, un tânăr provenit din centre ar putea să încerce mai multe variante de angajare, în funcție de locul de muncă care i s-ar potrivi mai mult.

Cu aceste rezerve, totuși, Uniunea Salvați România salută această inițiativă legislativă și va vota în favoarea ei.

Vă mulțumesc, domnule senator. Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt? Da.

Domnule senator Rotaru, microfonul 6.

Aș vrea să clarificăm un aspect legat de nedumerirea domnului senator Alexandrescu. Vorbim de instituții publice. Legat de acest aspect care ține de facilități fiscale, nu văd relevanța. De ce pe 24 de luni? Pentru că s-a considerat că în aceste 24 de luni beneficiarii pot căpăta o anumită experiență pentru a se lansa și în zona privată, mai ales că instituțiile publice pot acorda aceste locuri într-un procent de maximum 5% și de aceea este și pe o perioadă determinată de 24 de luni. Și sigur că putem discuta, în perspectivă, dacă unitățile private pot beneficia de anumite facilități pentru a angaja acești tineri defavorizați care vin din casele de copii sau dintr-o zonă în care au fost defavorizați într-un fel sau altul, dar este limpede că propunerea legislativă, proiectul de lege, vizează doar instituțiile publice,

nu și pe cele private, acelea putând avea o altă – eu știu? – origine..., și nu neapărat pot fi prezentate într-o viitoare propunere legislativă ca inițiativă în acest sens.

Eu cred că este un lucru bun că un tânăr poate fi angajat și favorizat pentru a lucra și pentru a căpăta competențe și este bine să votăm acest proiect de lege, care este benefic. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Dacă mai sunt alte luări de cuvânt? Nu.

Declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Acesta face parte din categoria legilor organice; Senatul este prima Cameră sesizată.

Cu 95 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

Punctul 13 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind trecerea lacului Brebu, cu titlu gratuit, din domeniul public al statului și din administrarea Administrației Naționale „Apele Române” în domeniul public al comunei Brebu și în administrarea Consiliului Local al Comunei Brebu (L477/20.11.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Este.

Domnul senator Dumitrescu.

Merge? Da.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Da? Microfonul 6.

În localitatea Brebu, în centru, e un lac de două hectare și ceva. El... Sunt probleme cu curățenia în jurul lacului. Sunt tot felul de necazuri acolo în jurul lui și, practic, primăria vrea să îl administreze, pentru a-l ecologiza. De aceea o să rog colegii să voteze în consecință.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului.

Doamna secretar de stat Adriana Petcu, Ministerul Apelor și Pădurilor.

Microfonul 10, doamna secretar de stat. Vă rog.

## **Doamna Adriana Petcu** _– secretar de stat în Ministerul_

## _Apelor și Pădurilor_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

În forma actuală, Guvernul, prin punctul de vedere transmis în data de 8.12.2017, nu susține proiectul legislativ din următoarele considerente: nu sunt prezentate suficiente elemente din care să rezulte că lacul Brebu a încetat să mai fie un bun de interes public național, așa cum este deja stabilit prin legislația în vigoare. Conform prevederilor legale în vigoare, bunul în cauză face obiectul exclusiv al proprietății publice a statului. Nu s-au identificat nici suficiente elemente pentru a justifica economic și social pierderea patrimonială a statului, iar pentru ca imobilul care constituie obiectul transmiterii să poată trece din domeniul exclusiv al statului va trebui întâi să fie dezafectat sau să nu fie... să nu aibă aceeași destinație pe care a avut-o cât a fost bun de interes public național.

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului, pentru prezentarea raportului, domnul președinte Florin Cârciumaru. Vă rog. Microfonul 7.

Domnule președinte, Stimați colegi, În ședința din data de 21 februarie 2018, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere a propunerii legislative.

Vă mulțumesc. Dacă sunt întrebări pentru inițiator? Nu. Înscrieri la cuvânt la dezbateri generale? Doamna senator Presadă. Microfonul 2, vă rog.

Mulțumesc mult, domnule președinte. Am o întrebare pentru reprezentanta Guvernului.

Cum facem să nu mai ajungem în situația în care bunuri în domeniul exclusiv al statului sunt lăsate în paragină? Avem o serie de astfel de propuneri legislative în Comisia de administrație publică de la Senat, toate motivate de același lucru, și anume degradarea și delăsarea acestor bunuri. Și mă întreb dacă statul român nu dorește să facă ceva astfel încât să nu mai ajungem aici, că, în ritmul acesta, vom transfera totul la nivel local și nu vom mai rămâne cu nimic în domeniul exclusiv al statului sau proprietatea publică a statului. Există vreun plan pe undeva, facem ceva cu proprietățile astea publice ale statului? Cum hotărâm când le dăm și când nu le dăm? Cum hotărâm oportunitatea? Mulțumesc mult.

Mulțumesc. Domnul senator Ionașcu. Microfonul 2.

## **Domnul Gabi Ionașcu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

În România de după anul ’89, evident, s-au aplicat legile fondului funciar. O parte din lacurile pe care le dețineau fostele CAP-uri au trecut în proprietatea privată a comunităților urbane sau rurale, după caz. Unitățile administrativ-teritoriale, așa cum știm mulți din sală care am fost primari, le-au inventariat, le-au trecut prin hotărâri de Guvern prin care s-a atestat proprietatea comunităților

respective, dar numai că, ulterior, prin alte reglementări, aceste lacuri au ajuns în proprietatea statului și administrarea Apelor Române, pe considerentul că cunetele, albiile minore și așa mai departe sunt proprietatea publică a statului român.

Așadar – și nu este singulară situația de la Brebu –, așadar, luând în considerare cele pe care le spusesem adineauri și interesul legitim al comunităților... al unităților administrativ-teritoriale, grupul nostru, împreună cu mine, va vota pentru adoptarea proiectului de lege.

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte luări de cuvânt? Domnul senator Savin. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ca senator de Prahova, sigur, cunosc foarte bine zona. Comuna Brebu, mai precis centrul orașului..., al comunei a suferit o transformare extraordinară. Este o zonă foarte frumoasă, a fost reabilitată. De aceea, îi rog și eu pe colegii noștri de la Partidul Social Democrat să votăm trecerea lacului. Este un lac de 2.700 de metri pătrați. E nesemnificativ pentru Apele Române. Este plin de gunoaie și este neîntreținut. Și cred că, pentru agrement și pentru tot ce ar avea nevoie comuna Brebu, e bine să-l trecem în administrarea consiliului local.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Mulțumesc.

Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt? Nu mai sunt.

În aceste condiții...

Cine? Da? Scuzați-mă! Domnul senator Vela. Microfonul 2.

Achiesez și eu la această idee, mai ales că în toată România bunuri ale statului și ale Guvernului sunt lăsate în paragină. Și cred că fiecare senator, indiferent de culoarea politică, are acasă în circumscripție un asemenea model de bună gospodărire. Eu aș ruga reprezentanta ministerului, reprezentanta Guvernului, chiar să facă o analiză pentru a îmbunătăți viața românilor. Pentru că un primar, fie că este din Brebu, fie că este din altă localitate din țară, este preocupat să îmbunătățească zona peisagistică, zona arhitecturală, nivelul de trai, ambientul localității, pe când Guvernul nu are pârghii, nu are posibilități să intervină.

Am avut ocazia să fiu și primar, și prefect. Guvernul, prin prefect, prin prefecturi, nu poate să gestioneze, să identifice, să se implice în județe care au, poate, peste 100 de localități.

Așadar cred că ar trebui să dăm un exemplu, dincolo de această inițiativă punctuală, să gândim – și fac un apel la reprezentanții Guvernului –, să gândim o măsură generală. Dacă proprietatea publică a statului nu se regăsește în interesul statului, atunci, haideți, oameni buni, s-o lăsăm proprietate publică locală în interesul localității.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Mulțumesc, domnule senator. Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt? Nu.

Declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra propunerii legislative. Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 14 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor (L479/20.11.2017). Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Sibinescu, procedură.

Procedură, domnul senator Sibinescu. Vă rog. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vă rog să fiți de acord cu retrimiterea proiectului de lege la comisie, termen – două săptămâni, și, totodată, cu prelungirea termenului de adoptare tacită de la 45 la 60 de zile.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă supun mai întâi prelungirea termenului solicitată de domnul senator.

Vă supun aprobării retrimiterea la comisie pentru două săptămâni, conform propunerii.

Mergem la punctul 15, Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice (L484/20.11.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Nu avem inițiator prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat din Ministerul Afacerilor Interne, Bogdan Samoilă.

Vă rog. Microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea inițiativei legislative, întrucât plata amenzilor contravenționale achitate prin intermediul sistemelor electronice de plată prevăzute de lege se dovedește prin prezentarea extrasului de cont al plătitorului sau a dovezii de plată emise de către sisteme de plăți, acestea specificând data și ora efectuării plății.

Totodată, la nivel național nu există un sistem de evidență a sancțiunilor aplicate și a încasării acestora care să ofere informații referitoare la plățile efectuate, iar efectuarea plății

amenzilor prin intermediul sistemelor electronice de plată exonerează plătitorul de la a face dovada achitării amenzii aplicate.

Vă mulțumesc frumos.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru transporturi și energie și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări au depus un raport comun.

Îl invit pe domnul președinte Ionel Butunoi, pentru prezentarea acestuia.

Vă rog, domnule senator. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Pe parcursul mai multor ședințe, cele două comisii au hotărât, cu unanimitatea de voturi ale membrilor prezenți, să adopte un raport comun de respingere.

Ca atare, propunem, spre dezbatere și aprobare, plenului Senatului acest raport de respingere, împreună cu propunerea legislativă.

Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Dacă sunt înscrieri la cuvânt la dezbateri generale? Nu avem.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 16 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului (L491/20.11.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul, din partea inițiatorilor, doamnei senator Doina Federovici, pentru susținerea propunerii legislative. Microfonul 6.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Așa după cum ați precizat, propunerea legislativă are ca obiect modificarea și completarea Legii nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, cu modificările și completările ulterioare.

Astfel, proiectul vizează, în principal, instituirea unor soluții legislative, în sensul următor:

– actualizarea conceptului de terorism, prin modificarea art. 1 și abrogarea art. 2; și, corelativ, au fost corectate trimiterile din cuprinsul părții introductive ale unora dintre infracțiuni;

– responsabilizarea statului român pentru acoperirea eventualelor prejudicii cauzate de măsurile întreprinse de autoritățile publice ce au responsabilități în gestionarea crizei teroriste; – actualizarea responsabilităților ce revin autorităților publice, precum și persoanelor fizice și persoanelor juridice de drept public sau privat;

– incriminarea în mod expres a faptelor sau acțiunilor referitoare la participarea într-o asociere sau într-un grup în scopul comiterii de acte teroriste;

- dobândirea de pregătire în scopuri teroriste;

- deplasarea în străinătate în scopuri teroriste;

- finanțarea deplasării în străinătate în scopuri teroriste;

- organizarea sau facilitarea în orice alt mod a deplasării

- în străinătate în scopuri teroriste.

De asemenea, sunt specificate foarte clar aspecte privind terorismul în domeniul nuclear și, nu în ultimul rând, actualizarea cadrului normativ referitor la organizarea și executarea intervenției contrateroriste de natură tactică, sens în care a fost stabilită succesiunea activităților întreprinse de autoritățile și instituțiile publice responsabile.

Mulțumim colegilor senatori membri ai celor două comisii sesizate în procedura raportului, respectiv Comisia juridică și colegii senatori din Comisia de apărare, pentru votul favorabil pe raport, precum și instituțiilor din domeniu care au depus puncte de vedere și au participat la dezbaterile din cadrul comisiilor.

Așadar, distinși colegi, vă rog să susțineți prin votul dumneavoastră această propunere legislativă. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat de la Ministerul Afacerilor Interne, Bogdan Samoilă.

Microfonul 10.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

În limita competențelor funcționale, Ministerul Afacerilor Interne și-a exprimat acordul față de propunerea legislativă și amendamentele depuse, decizia cu privire la adoptarea inițiativei legislative aparținând Parlamentului.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări au elaborat un raport comun.

Îl invit pe domnul senator Vela Ion Marcel, pentru prezentarea acestuia.

Microfonul 7, domnule senator.

## Onorat prezidiu,

## Distins Senat,

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, precum și Comisia juridică, de numiri, disciplină și imunități au fost sesizate de către Biroul permanent al Senatului prin adresa nr. L491/2017 în vederea dezbaterii și elaborării raportului comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea unor soluții legislative în sensul actualizării conceptului de terorism, al încriminării anumitor fapte și acțiuni care au legătură cu terorismul, precum și al executării intervenției contrateroriste de natură tehnică.

În ședința din 20 februarie 2018, membrii prezenți ai celor două comisii (reuniți în ședință comună) au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte prezentul raport de admitere, cu amendamente admise, prevăzute în anexă, care fac parte integrantă din raport.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională supun, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul comun de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă.

Mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt înscrieri la cuvânt? Da, domnul senator Titus Corlățean. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Sincer, aș fi avut un comentariu și una, două întrebări, fie inițiatorilor, fie reprezentantului Guvernului, mai ales că e un proiect de lege important, care a trecut doar prin comisia competentă pe fond. Eram, pur și simplu, curios dacă această inițiativă legislativă – care evident că este importantă, lăudabilă – intră în cadrul pe care-l oferă Convenția Consiliului Europei privind reprimarea actelor de terorism și, mai ales, protocolul adițional din 2015 de la Riga, care aduce elemente importante.

Și, apropo, nu înțeleg de ce instituțiile competente nu demarează procedura de ratificare a acestui protocol care adaugă elemente importante. Pentru că o astfel de analiză e importantă: dacă ceea ce se propune prin proiectul de lege – încă o dată, care are o poziție lăudabilă – intră sau excedează cadrului respectiv, intră în definiția dată de Consiliul Europei și protocolul adițional sau nu, adică astea sunt elemente de analiză. Eu am încredere în Comisia juridică că și-a făcut treaba, dar astfel de chestiuni, de exemplu, aș fi simțit nevoia, chiar și ulterior, după ședință, în scris, ministerul competent să le comunice.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Dacă mai sunt alte intervenții? Domnul senator Chirteș. Microfonul 2.

Partidul Național Liberal susține adoptarea acestui proiect de act normativ și sperăm să fie doar începutul a tot ceea ce înseamnă, până la urmă, modificarea legilor securității naționale.

Am văzut, sunt probleme în ceea ce privește, până la urmă, noile provocări în ceea ce înseamnă terorismul, dar nu numai în domeniul terorismului, trebuie să modificăm și celelalte legi. Și chiar aș face un apel și actualului Guvern pentru a iniția cât mai repede o discuție, chiar între partidele politice, legată de urgența acestor adoptări. Și, bineînțeles, am văzut și ultima decizie a Curții Constituționale privind competențele Serviciului Român de Informații în ceea ce înseamnă punerea în executare a unor mandate.

Deci Partidul Național Liberal susține adoptarea acestui proiect de lege.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Pentru că suntem la ora 18.00, vă supun aprobării prelungirea timpului de lucru până la finalizarea dezbaterilor pe acest proiect.

Dacă mai sunt alte discuții pe marginea acestui proiect? Nu.

Cu rugămintea de a răspunde în scris, domnule secretar de stat, domnului senator Titus Corlățean, vă

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun votului raportul cu amendamentele admise. Vă rog să votați.

Cu 93 de voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere, raportul cu amendamente admise a fost adoptat.

-

- propunerea legislativă a fost adoptată.

- Vă mulțumesc tuturor.

Reamintesc membrilor Biroului permanent că este convocată ședința acestui organism de lucru al Senatului.

Sesiunea de întrebări, interpelări începe la ora 18.15.

## PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

Stimați colegi,

Începem sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri, conform programului aprobat.

Ședința Senatului este condusă de subsemnatul, senator Nicu Fălcoi, vicepreședinte al Senatului, asistat de cei doi secretari: doamna senator Emilia Arcan și domnul senator Mario Ovidiu Oprea.

Îl invit la..., o invit la microfon pe doamna senator Sbîrnea Liliana, pentru prezentarea interpelării pe care o are.

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată domnului Valentin Popa, ministrul educației naționale, și doamnei Lia Olguța Vasilescu, ministrul muncii și justiției sociale.

Stimate domnule ministru,

Stimată doamnă ministru,

Legea salarizării unitare, deși gândită și îndelung dezbătută cu toți factorii implicați, apare tot mai des menționată în petițiile adresate nouă, senatorilor, fie în teritoriu, la sediul birourilor senatoriale, fie prin intermediul

grupului senatorial din care facem fiecare parte. Mi se pare nedrept față de efortul uriaș pe care ministerele pe care le reprezentați îl fac, și nu numai ele, pe care întregul nostru Guvern îl face pentru a repune în drepturi două dintre categoriile sociale cele mai dezavantajate până în acest moment: profesorii și medicii.

Și totuși profesorii din învățământul preuniversitar sunt nemulțumiți, mai ales de modul diferențiat, afirmă ei, în care se aplică grila de salarizare. Mulți dintre ei sunt în pragul pensiei și au așteptat îndelung aceste majorări pe care le aveau garantate până acum. După toate aparențele, sunt poate câteva mii de cazuri în care, la aceeași vechime și la același nivel de studii, salariul de bază este diferit și singura explicație ar fi aplicarea necorespunzătoare a grilei de salarizare.

Astfel, în cazul unui profesor care ar trebui să fie în al 31-lea an de vechime, salariul de bază este de 3.497 de lei, în timp ce al altuia, cu exact același număr de ani de vechime, este de 3.613 lei. Conform legii, grila de salarizare încă în vigoare este cea stipulată prin Hotărârea Guvernului nr. 38/2017, prin care celor care au intrat în al 31-lea an de vechime li se aplică, în mod normal, treapta de salarizare referitoare la tranșa de vechime dintre 30 și 35 de ani, în timp ce altora, în mod surprinzător și nejustificat decât de existența a două grile paralele sau a interpretării diferite a legii, li se aplică tranșa de salarizare specifică unei vechimi între 25 și 30 de ani.

Situația este diferită de la un județ la altul, de la o școală la alta, după cum reiese din anumite petiții, chiar și de la un cadru didactic la altul din aceeași unitate de învățământ. De altfel, nu numai celor cu vechimea de peste 30 de ani se pare că li se aplică grile diferite, ci și unor cadre didactice cu vechime mai mică, cărora, de la intrarea în vigoare a noii Legi a salarizării, nu li s-a mai aplicat trecerea într-o nouă tranșă de vechime. Aceste persoane au explicat în detaliu situația lor, dar până în prezent nu au obținut un răspuns oficial sau, mai bine zis, o corectare a diferențelor salariale, deși reprezentanții Ministerul Educației Naționale le dau dreptate și adresează, la rândul lor, aceleași întrebări Ministerul Muncii și Justiției Sociale.

Mulțumim, doamna senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator George Cătălin Stângă, pentru a da citire interpelării.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului viceprim-ministru Paul Stănescu, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice. Obiectul întrebării îl constituie „Sumele alocate județului Galați în anul 2017 pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic”.

Stimate domnule viceprim-ministru,

Reducerea riscului seismic al construcțiilor constituie o acțiune complexă, de o importanță majoră și de interes național, în contextul atenuării posibilelor efecte dezastruoase care pot fi provocate de cutremure.

Conform Ordonanței Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente, republicată, și Normelor metodologice de aplicare ale acesteia, aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 1.364 din decembrie 2001, cu modificările ulterioare, clădirile de locuit multietajate încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic și care prezintă pericol public se includ în programe anuale de acțiuni privind proiectarea și execuția lucrărilor de consolidare. Programele sunt elaborate de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în baza propunerilor fundamentate făcute de consiliile județene, și se aprobă prin hotărâre de Guvern.

Domnule viceprim-ministru, vă solicit să-mi transmiteți următoarele:

– sumele de bani alocate în anul 2017 unităților administrativ-teritoriale de pe raza județului Galați pentru finanțarea de proiecte destinate consolidării clădirilor cu risc seismic, specificând defalcat ce sumă a primit fiecare unitate administrativ-teritorială în parte;

– și totalul fondurilor atribuite anul trecut unităților administrativ-teritoriale din România (prin intermediul ministerului de resort) pentru realizarea de lucrări de consolidare a clădirilor cu risc seismic, menționând și sumele de bani primite de fiecare județ în parte.

Solicit răspunsul în scris, conform Regulamentului Senatului.

George Cătălin Stângă, senator al Partidului Național Liberal, Circumscripția electorală nr. 18 Galați.

Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Mihai Goțiu, pentru a-și citi interpelarea.

Bună seara, domnule președinte! Stimate colege și stimați colegi,

O interpelare din această seară este adresată Ministerul Culturii, domnului ministru George Vladimir Ivașcu, și se referă la „Stadiul dosarului Roșia Montană la UNESCO”.

Stimate domnule ministru,

Conform informării și calendarului pe care reprezentanții Ministerului Culturii le-au prezentat în cadrul Comisiei permanente comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO, precum și în conformitate cu reglementările Ghidului de aplicare a Convenției patrimoniului mondial, în data de 28 februarie 2018 s-a încheiat intervalul de evaluare a dosarelor asupra cărora Comitetul Patrimoniului Mondial urmează să se pronunțe în sesiunea din vara acestui an. Printre acestea se numără și dosarul privitor la peisajul cultural Roșia Montană.

Ținând cont de interesul public extrem de ridicat legat de acest dosar, precum și de faptul că, în calitate de senator, mi-am asumat că voi monitoriza și voi informa cetățenii asupra tuturor etapelor desfășurării acestui proces, vă rog să-mi comunicați toate demersurile pe care Ministerul Culturii le-a întreprins pentru a respecta calendarul și solicitările primite din partea UNESCO/ICOMOS, precum și stadiul în care se află dosarul.

Vă rog să-mi comunicați cele solicitate mai sus în scris și oral.

O să dau citire și unei prime întrebări pregătite pentru această seară...

Sigur, domnule senator.

...adresată Ministerului Mediului, doamnei Grațiela Leocadia Gavrilescu.

Obiectul întrebării: „Informații despre Proiectul Legii privitoare la evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului”.

Stimată doamnă ministru,

Am luat act de publicarea pe site-ul ministerului pe care îl conduceți a versiunii îmbunătățite a Proiectului de lege privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului, act ce urmează să transpună în legislația din România noua Directivă EIA 2014/52/UE.

Ținând cont de faptul că directiva EIA este una fundamentală pentru domeniul protecției mediului, existând astfel un larg interes public pentru acest proiect de lege, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări și solicitări:

1. Din anunțul publicat pe site-ul Ministerului Mediului nu se înțelege dacă această versiune îmbunătățită se mai află în procedură de consultare publică sau această versiune este doar pentru informare, proiectul urmând să fie transmis în această formă Parlamentului.

1.1. Dacă noua versiune se mai află în consultare publică, vă rog să-mi comunicați data la care se va încheia consultarea și să faceți public acest lucru pe site-ul ministerului.

1.2. Dacă noua versiune este cea care va fi transmisă Parlamentului, vă rog să-mi comunicați data la care se va întâmpla acest lucru.

2. Vă rog să-mi transmiteți raportul consultării publice privitoare la acest act normativ, incluzând toate obiecțiile și propunerile transmise, precum și răspunsurile ministerului, cel mai târziu până la data la care proiectul legislativ va fi transmis Parlamentului.

Vă rog să-mi transmiteți răspunsul la solicitările de mai sus în scris. În condițiile în care raportul consultării publice este voluminos, mi-l puteți transmite și în format electronic, la adresa de mail: mihai.gotiu@senat.ro

Mihai Goțiu, senator USR de Cluj.

Cu permisiunea dumneavoastră, pentru următoarea întrebare o să vin după ceilalți.

Sigur, domnule senator.

Îi dau cuvântul doamnei senator Covaciu Severica Rodica.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Dănuț Andrușcă, ministrul economiei.

Domnule ministru,

REMIN Baia Mare este o companie minieră cu o istorie bogată, fiind una dintre cele mai importante la nivelul țării, prin activitatea desfășurată de-a lungul timpului. Înainte de 1990 a avut peste 30.000 de angajați, fiind principalul agent economic al județului Maramureș până în perioada 2005–2006, când exploatarea minieră a fost sistată. De mai bine de 10 ani, singura activitate desfășurată privește conservarea și închiderea perimetrelor miniere aparținătoare, în prezent compania fiind în procedura insolvenței. În toată această perioadă, anumite bunuri ale societății au fost vândute, altele au fost scoase la licitație și așteaptă cumpărători.

Stimate domnule ministru,

Având în vedere faptul că societatea REMIN nu mai are activitate de producție, iar la nivelul întregii țări se desfășoară un program de conservare și închidere a perimetrelor miniere prin societatea Conversmin – SA, vă rugăm să ne prezentați următoarele:

– Care este situația juridică la zi a companiei REMIN Baia Mare?

– Ce cheltuieli de personal implică lunar (cu precizarea primelor 10 salarii după valoarea lor, în ordine descrescătoare, nominal și cu funcția deținută de fiecare angajat) și câți angajați mai are REMIN?

– Care sunt cheltuielile totale anuale legate de compania REMIN, diferențiat pe fiecare tip de activitate în parte?

– Care sunt sumele de bani intrate în contul companiei, rezultate din vânzarea de bunuri, în ultimii cinci ani, defalcat pe fiecare an în parte, cu precizarea tipurilor de bunuri înstrăinate?

– Care sunt datoriile totale ale companiei, cu precizarea primelor 10 dintre acestea, după valoare în ordine descrescătoare, cu precizarea creditorului?

– Care sunt sumele totale de bani pe care compania REMIN le are de încasat de la diverși debitori, cu precizarea primelor 10 creanțe, după valoare în ordine descrescătoare, cu nominalizarea debitorului?

– Care sunt perimetrele miniere aparținătoare companiei REMIN ce mai trebuie conservate/închise, cât la sută reprezintă ele din totalul perimetrelor miniere supuse acestui proces, care sunt sumele de bani necesare investiției și cât s-a alocat în acest an din partea Ministerului Economiei?

Mulțumesc, doamna senator. Dau cuvântul domnului senator Victorel Lupu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Doresc să adresez o interpelare domnului Valentin Popa, ministrul educației naționale.

Obiectul interpelării: „Construcția unui bazin olimpic de înot în municipiul Iași”.

Stimate domnule ministru,

Doresc să vă aduc în atenție subiectul unei investiții importante pentru orașul Iași: construcția unui bazin olimpic de înot.

În acest sens, aș face un scurt istoric al acestui proiect. Suntem martorii unui trist record: s-au scurs aproape 28 de ani de la deschiderea șantierului. Astfel, în anul 1990, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași a pornit lucrările de construcție cu finanțare de la Ministerul Educației, pe un teren pus la dispoziție de Primăria Iași. Până în 2010 s-a lucrat cu multe întreruperi, costurile cifrându-se la aproximativ 5 milioane de lei. Clădirea bazinului a fost ridicată parțial, i-a fost pus și acoperiș, a fost realizată și o tribună, însă amenajările s-au oprit, iar de mulți ani nu s-a mai făcut absolut nimic. Timpul a acționat împotrivă, construcția degradându-se.

În ultimii 2-3 ani, conducerea Primăriei Iași a afirmat în repetate rânduri că va demara negocieri cu responsabilii din Ministerul Educației pentru a lua construcția în proprietatea municipalității, pe baza unui protocol între cele două instituții. În paralel, primăria trebuia să clarifice și regimul juridic al suprafețelor de teren aferente proiectului. S-a vorbit chiar despre posibilitatea ca, după preluare, Primăria Municipiului Iași să acceseze un proiect european pentru a primi finanțare nerambursabilă în vederea finalizării acestui obiectiv sau ca investiția să fie terminată cu fonduri locale.

Despre importanța realizării unui astfel de bazin în municipiul Iași aproape că nu trebuie să mai vorbesc. Totuși, câteva argumente.

1. În luna ianuarie 2018, Institutul Național de Statistică a dat publicității faptul că Iașiul este al doilea oraș din țară, după capitală, ca număr de locuitori. Astfel, potrivit datelor statistice, în Iași trăiesc peste 370.000 de persoane. Împreună cu zona metropolitană, nu cred că greșim dacă aproximăm numărul locuitorilor la aproape jumătate de milion.

Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Chirteș Ioan Cristian.

Prezenta interpelare o adresez ministrului afacerilor interne, doamnei Carmen Dan.

Titlul: „Susținerea probei practice a examenului auto în municipiile Reghin, Sighișoara și Târnăveni”. Doamnă ministru,

Am reacționat la intenția Instituției Prefectului Județului Mureș care viza eliminarea municipiilor Sighișoara, Reghin și Târnăveni de pe lista centrelor de susținere a probei practice la examenul de obținere a permisului auto.

Instituția prefectului a revenit asupra intenției inițiale și a anunțat că, din 1 martie 2018, proba practică a examenului auto se va desfășura în cele trei municipii, însă doar pentru categoria B.

Problema este însă departe de a fi rezolvată. De ce? Fiindcă:

1. Perioada de așteptare dintre proba teoretică și proba practică s-a dublat, de exemplu un cursant admis la proba teoretică în data de 8 februarie este programat pentru proba practică în 22 mai 2018.

2. Până în prezent, în cele trei municipii se desfășurau două examene de probă practică; din 1 martie în aceste orașe va avea loc un singur examen pe lună.

3. Iar ce consider o măsură nejustificată este menținerea în municipiul reședință de județ a probei practice pentru categoriile A1, A2, A, C și C+E. Dacă cele trei municipii sunt eligibile pentru examenul de categoria B, de ce nu ar fi valabil acest lucru și pentru celelalte categorii?

Aceste măsuri vor duce la:

– necesitatea închirierii unui poligon pentru categoria A în Târgu-Mureș;

– de asemenea, deplasarea cursanților și a motocicletelor la Târgu-Mureș;

– costul taxei de drum pentru autocamion este de 42 de lei pe zi, iar consumul suplimentar de combustibil necesar deplasării va fi suportat suplimentar de către cursanți.

Având în vedere că numărul examinatorilor s-a mărit, vă rog să-mi precizați care este poziția dumneavoastră cu privire la aspectele prezentate mai sus și dacă aceasta este o practică unitară la nivelul întregii țări.

Totodată, vă rog să-mi răspundeți dacă aveți în intenție revenirea la situația inițială din 2017.

Aștept răspunsul dumneavoastră în scris. Cristian Chirteș, senator PNL de Mureș.

Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Pănescu Doru Adrian.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege,

Stimați colegi,

Interpelarea mea este adresată doamnei ministru Sorina Pintea, Ministerul Sănătății, iar obiectul interpelării este: „Verificarea și monitorizarea substanțelor de curățenie și dezinfecție din unitățile spitalicești”.

## Stimată doamnă ministru,

În Monitorul Oficial nr. 493 din data de 29 iunie 2017 a fost publicat Ordinul nr. 604 din 26 mai 2017 pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului sănătății, al ministrului mediului și pădurilor și al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 10/368/11/2010 privind aprobarea procedurii de avizare a produselor biocide care sunt plasate pe piață pe teritoriul României, precum și pentru modificarea Ordinului ministrului sănătății nr. 961/2016 pentru aprobarea Normelor tehnice privind curățarea, dezinfecția și sterilizarea în unitățile sanitare publice și private, tehnicii de lucru și interpretare pentru testele de evaluare a eficienței procedurii de curățenie și dezinfecție, procedurilor recomandate pentru dezinfecția mâinilor, în funcție de nivelul de risc, metodelor de aplicare a dezinfectantelor chimice în funcție de suportul care urmează să fie tratat și a metodelor de evaluare a derulării și eficienței procesului de sterilizare.

Apreciez faptul că s-au modificat și clarificat aspecte care țin de obținerea de către producătorii de biocide a rapoartelor de testare în laboratoare specializate. Reducerea numărului de laboratoare de la care se solicită rapoarte de testare a eficacității produselor biocide este, iarăși, un lucru demn de a fi salutat, mai ales pentru reprezentanții industriei producătoare de biocide. Înțeleg că, după tragedia de la Colectiv, s-au luat mai multe măsuri pentru corectarea problemelor din sistem (să ne amintim de cazul Hexi Pharma).

Toate produsele de curățenie și dezinfecție sunt avizate de Ministerul Sănătății, conform legislației în vigoare, avizare ce se face în baza buletinelor de eficacitate care au fost depuse la dosar și care atestă eficiența produsului. În plus, produsele sunt testate periodic de mai multe laboratoare independente, cu care firmele producătoare au contracte. Dar spitalele nu fac analize de laborator pentru substanțe, fac doar teste microbiologice, adică verifică dacă au mai rămas microorganisme după utilizare. Practic, comisia din minister dă aviz pe baza unui dosar în care există analize de laborator realizate în laboratoare acreditate din străinătate, depuse de producător.

Mulțumesc și eu, domnule senator. Dau cuvântul domnului senator Cazan Mircea.

## Bună ziua!

Am două întrebări. Prima adresată doamnei Lia Olguța Vasilescu, ministrul muncii și justiției sociale.

Obiectul întrebării: „Situația contractelor part-time”. Stimată doamnă ministru,

În Registrul general de evidență a salariaților era înregistrat un număr de 1.128.959 de contracte _part-time_ , în timp ce la data de 31.10.2017 numărul acestora scăzuse până la 980.587 de contracte, un minim clar al ultimilor ani.

Având în vedere că este o scădere semnificativă și îngrijorătoare în doar trei luni, vă rog să-mi puneți la dispoziție situația reactualizată a numărului contractelor _part-time_ pentru perioada noiembrie 2017 – februarie 2018, precum și o analiză cu cauzele care au dus la această situație gravă.

Totodată, vă rog să-mi comunicați ce s-a întâmplat cu toate contractele _part-time_ care au fost închise în perioada august 2017 – februarie 2018. Vă întreb: s-au transformat în contracte cu normă întreagă sau au ajuns cazuri de șomaj?

Solicit răspuns în scris, conform Regulamentului Senatului.

Senator PNL de Sibiu, Mircea Cazan.

Și a doua întrebare, la fel de scurtă, adresată domnului George Ivașcu, ministrul culturii și identității naționale, precum și domnului secretar de stat Victor Opaschi, secretarul de stat pentru culte.

Obiectul întrebării este situația dosarului nr. 802/12 februarie 2018.

## Domnule ministru,

Stimate domnule secretar de stat,

În luna septembrie anul trecut am făcut o interpelare fostului ministru al culturii și identității naționale, Lucian Romașcanu, privind situația unui dosar de finanțare depus la dumneavoastră și la Secretariatul de Stat pentru Culte, dosar de finanțare pentru reabilitarea/reparația acoperișului Bisericii Azilului din Sibiu, monument istoric de clasa A.

Răspunsul primit a fost o promisiune că se va încerca la a doua rectificare bugetară pe anul 2017, lucru care nu s-a îndeplinit.

Acest dosar a fost redepus în luna februarie, cu nr. 802/12 februarie 2018.

Vă întreb care este situația acestui dosar, precizându-vă faptul că respectiva biserică se află în interiorul azilului de bătrâni din Sibiu, frecventat de persoane de vârsta a treia, iar starea imobilului poate periclita oricând sănătatea și viața acestora.

Mulțumesc, domnule senator. Dau cuvântul domnului senator Toma Vasilică.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vreau să adresez o întrebare domnului Marcel Bogdan Pandelică, președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, cu obiectul: „Avocatul consumatorului”.

Stimate domnule președinte,

În 2017, Comisia Europeană a publicat o evaluare inițială a impactului pentru revizuirea directivelor Uniunii Europene în domeniul protecției consumatorilor, în care anunța că posibilele acțiuni legislative ar putea include:

– acordarea dreptului de acțiune individuală, respectiv despăgubiri individuale împotriva practicilor comerciale neloiale (prin modificarea Directivei privind practicile comerciale neloiale);

– asigurarea unor sancțiuni financiare proporționale, mai eficiente și mai descurajatoare față de gravitatea și măsura încălcării drepturilor consumatorilor, pentru a combate încălcările legislației privind protecția consumatorilor (prin modificarea Directivei privind practicile comerciale neloiale, Directivei privind condițiile contractuale incorecte, Directivei privind drepturile consumatorilor și Directivei privind indicarea prețurilor);

– introducerea unor cerințe suplimentare de transparență pentru platformele online, în special a acelora unde

consumatorii încheie contracte, atunci când cumpără pe platforme online (prin modificarea Directivei privind drepturile consumatorilor);

– extinderea anumitor drepturi ale consumatorilor privitoare la contracte în care consumatorii furnizează date în loc să plătească cu bani (prin modificarea Directivei privind drepturile consumatorilor);

– și simplificarea unor norme și cerințe, cum ar fi cerințele privind informațiile furnizate și prelucrate și normele privind returnarea bunurilor și rambursarea banilor (prin modificarea Directivei privind drepturile consumatorilor și/sau a Directivei privind practicile comerciale neloiale).

În acest sens, vă rog să-mi comunicați care sunt măsurile pe care intenționați să le adoptați cu privire la acțiunile colective, acțiunile colective în despăgubire și relația lor cu metodele de soluționare alternativă a disputelor.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Bulacu Romulus.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebare adresată Ministerului Turismului, domnului ministru Bogdan Gheorghe Trif.

Domnule ministru,

Conform informațiilor apărute în presa de specialitate, după TUI și Neckermann, și compania Dertour a renunțat acum să mai promoveze ofertele românești. România a devenit singura țară din regiune care nu mai este promovată în cataloagele marilor turoperatori din Germania.

Eliminarea României din cataloagele unde Bulgaria și Ungaria, de exemplu, ocupă numeroase pagini este motivată prin starea proastă a infrastructurii, numărul mic de hoteluri de calitate și tarifele foarte mari practicate de acestea. Totodată, autoritățile române sunt acuzate de neprofesionalism și dezinteres.

Programul dumneavoastră de guvernare stabilește o serie de obiective de dezvoltare, incluzând o Strategie națională de dezvoltare și promovare a turismului.

Date fiind cele prezentate, domnule ministru, cu autoritatea de care dispuneți, vă rog să îmi comunicați:

1. Cum intenționați să remediați decizia operatorului german și să reintroduceți România în circuitul de promovare?

2. Care este strategia de turism a României pe termen mediu și cum veți valorifica potențialul turistic autohton?

3. În condițiile în care România încă este deficitară la capitolul infrastructură, care sunt măsurile pe care le veți lua pentru a evita afectarea dezvoltării turismului din acest punct de vedere?

Solicit răspuns în scris.

Senator PNL de Vâlcea, Romulus Bulacu. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator. Dau cuvântul domnului senator Mihai Goțiu.

Întrebarea este adresată Ministerului Mediului, doamnei ministru Grațiela Leocadia Gavrilescu, și are ca obiect: „S-a dat liber la tăieri în păduri virgine, Parcul Național Domogled–Valea Cernei?”.

Stimată doamnă ministru,

Conform informațiilor publicate pe site-ul Romsilva, în Parcul Național Domogled–Valea Cernei au fost scoase la licitație două parchete aflate în apropierea cătunului Prisăcina, din Munții Cernei, pădurea fiind administrată de către Direcția Silvică Caraș-Severin, Ocolul Silvic Băile Herculane.

Potrivit informațiilor făcute publice de către asociațiile „Altitudine” și „Agent Green”, cele două parchete avizate pentru exploatare forestieră fac parte dintr-un poligon PIN-MATRA, identificat în 2005, în studiul de fundamentare intitulat: „Inventarierea și strategia gestionării durabile și protejării pădurilor virgine din România – proiectul PIN-MATRA/2001/018”, elaborat de Societatea Regală Olandeză de Conservare a Naturii, în cooperare cu Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice.

Aceleași surse mai arată că în acest poligon nu s-au efectuat exploatări forestiere de la realizarea studiului PIN-MATRA și niciodată nu s-au efectuat exploatări comerciale acolo, deci pădurea respectivă nu și-a pierdut caracteristicile din anul 2005.

De asemenea, ONG-urile semnalează faptul că în pădure fagii au fost deja marcați, chiar dacă parchetele nu au fost încă autorizate spre exploatare.

Ținând cont de cele arătate mai sus, vă solicit să verificați situația și să îmi răspundeți la următoarele întrebări:

1. Există aviz din partea administrației Parcului Național Domogled–Valea Cernei pentru cele două parchete în discuție?

2. Există aviz din partea Gărzii Forestiere Timișoara pentru aceste parchete care să confirme că aceste păduri nu îndeplinesc criteriile din Ordinul de ministru nr. 3.397/2012, conform Ordinului de ministru nr. 2.525/2016?

3. În caz că există acest aviz, vă rog să precizați dacă a existat vreun studiu detaliat în teren și în amenajamentul silvic care să confirme că aceste păduri nu corespund criteriilor de păduri cvasivirgine sau virgine și ce criterii nu îndeplinesc. De asemenea, vă solicit să îmi precizați ce exploatări forestiere au fost efectuate anterior în cele două unități amenajistice.

Mulțumim, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Stângă George Cătălin.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată doamnei Lia Olguța Vasilescu, ministrul muncii și justiției sociale. În municipiul Galați există două unități de asistență socială care asigură servicii sociale de găzduire pe perioadă

nedeterminată, hrană, cazarmament, îngrijire, consiliere, socializare, recreere, asistență medicală curentă persoanelor vârstnice aflate într-o situație vulnerabilă. Una dintre aceste unități este Căminul pentru persoane vârstnice „Ștefan cel Mare și Sfânt”, care găzduiește lunar aproximativ 80 de beneficiari.

De foarte mulți ani, autoritățile locale au uitat de bătrânii care locuiesc în acest cămin din municipiul Galați, fapt ce se poate observa cu ochiul liber, prin lipsa majoră a investițiilor, atât în privința infrastructurii clădirii, cât și a dotărilor de mobilier sau tehnice.

## Doamnă ministru,

Vă solicit să-mi transmiteți dacă ministerul pe care îl coordonați are cunoștință despre situația îngrijorătoare în care se află Căminul pentru persoane vârstnice „Ștefan cel Mare și Sfânt” din municipiul Galați și dacă aveți în vedere alocarea de fonduri pentru modernizarea acestei unități sociale.

Solicit răspunsul în scris, în conformitate cu Regulamentul Senatului.

George Cătălin Stângă, senator al Partidului Național Liberal, Circumscripția electorală nr. 18 Galați.

Domnule președinte, dacă îmi permiteți, aș trece foarte repede și la interpelare.

Sigur, domnule senator, vă rog să citiți și interpelarea.

Mulțumesc mult.

Aceasta este adresată domnului Lucian Șova, ministrul transporturilor.

Stimate domnule ministru,

Vă aduc la cunoștință consecințele grave care pot să apară atunci când autoritățile competente nu reacționează prompt în caz de necesitate sau nu au un plan pregătit pentru situații neprevăzute, cum ar fi condițiile meteo pe timp de iarnă.

Pe drumul național DN 25, care leagă municipiile Galați și Tecuci, în apropierea localității Tudor Vladimirescu a avut loc un accident grav de circulație, în care au fost implicate două autoutilitare. Principalul motiv al coliziunii a fost existența gheții pe carosabil, fapt ce a dus la derapajul uneia dintre acestea, intrarea acesteia pe contrasens și ciocnirea de cealaltă autoutilitară. În urma accidentului, o persoană și-a pierdut viața, iar alte patru sunt în stare gravă la spital.

Vă solicit să-mi transmiteți dacă ministerul pe care îl coordonați a fost înștiințat despre accidentul de pe DN 25, în apropierea localității Tudor Vladimirescu, care are ca motiv o neglijență a Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, prin neasigurarea stării de viabilitate a părții carosabile.

De asemenea, vă rog să-mi transmiteți care sunt măsurile luate în ceea ce privește sancționarea celor responsabili, dar și care sunt măsurile pe care le aveți în vedere pentru a preveni astfel de situații.

Solicit răspunsul în scris, în conformitate cu prevederile Regulamentului Senatului.

George Cătălin Stângă, senator al Partidului Național Liberal, Circumscripția electorală nr. 18 Galați. Vă mulțumesc.

Mulțumim, domnule senator. Dau cuvântul domnului senator Toma Vasilică.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să adresez o întrebare doamnei ministru Lia Olguța Vasilescu, Ministerul Muncii și Justiției Sociale.

Obiectul întrebării: „Măsuri în vederea concilierii vieții de familie cu viața profesională”.

Stimată doamnă ministru,

Prin Programul de guvernare 2017–2020, Guvernul României își propune să promoveze mecanisme de sprijin și de asigurare a unui echilibru între viața de familie și cea profesională. Știind că la nivelul angajatorilor se manifestă în continuare reticență când vine vorba de a lua măsuri pentru creșterea gradului de conștientizare cu privire la importanța concilierii vieții de familie cu viața profesională, consider că îmbunătățirea cadrului legislativ privind crearea unor mecanisme de sprijin al părinților ar trebui să reprezinte o prioritate.

În acest sens, vă rog să-mi comunicați care sunt măsurile pe care intenționați să le adoptați în vederea realizării obiectivului de guvernare.

De asemenea, vă rog să-mi comunicați care sunt măsurile concrete în vederea încheierii de contracte de muncă cu timp flexibil și a telemuncii pentru părinți.

Vă solicit răspuns în scris, pe adresa Senatului.

Vă mulțumesc.

Senator Vasile Toma, Partidul Social Democrat, senator al județului Iași.

Domnule președinte, dacă se poate, aș vrea să continui și cu o interpelare.

Sigur, domnule senator, vă rog să continuați cu interpelarea.

Mulțumesc foarte mult.

Doresc să adresez o interpelare doamnei Sorina Pintea, ministrul sănătății.

Obiectul interpelării: „Normele metodologice privind organizarea, funcționarea și finanțarea activității de asistență medicală comunitară”.

Stimată doamnă ministru,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2017 privind asistența medicală comunitară a fost publicată în Monitorul Oficial în data de 27 februarie anul trecut. Art. 21 prevede că: „Normele metodologice privind organizarea, funcționarea și finanțarea activității de asistență medicală comunitară se aprobă prin hotărâre a Guvernului, elaborată de Ministerul Sănătății în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.”

Având în vedere că nici până la momentul actual nu sunt adoptate aceste norme, ceea ce face imposibilă aplicarea actului normativ, vă rog să-mi comunicați când anume vor fi publicate normele în Monitorul Oficial al României.

Vă solicit răspuns în scris, pe adresa Senatului.

Vă mulțumesc.

Senator Vasile Toma, Partidul Social Democrat, senator al județului Iași.

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumim, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Chirteș Ioan Cristian.

Mulțumesc.

Întrebarea se adresează ministrului transporturilor, domnului Lucian Șova.

Domnule ministru,

În data de 29 decembrie 2017, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a emis un comunicat prin care această instituție, în calitate de beneficiar, a încheiat cu antreprenorul Copisa – SA un acord de voință al părților privind încetarea contractului de execuție „Construcția variantei de ocolire Târgu-Mureș”.

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a justificat această reziliere: „având în vedere necesitatea revizuirii proiectului tehnic, precum și costurile mari legate de execuția lucrărilor, conform proiectului revizuit”.

Vă precizez faptul că, în termeni contractuali, documentele pentru realizarea lucrărilor au fost semnate în anul 2014, la o valoare de 134,7 milioane de lei, pentru realizarea unei centuri ocolitoare cu o lungime de 11,6 kilometri.

Având în vedere blocarea acestui proiect deosebit de important pentru dezvoltarea județului Mureș, vă rog să verificați cu celeritate stadiul acestei investiții și să întocmiți o expertiză în acest sens.

De asemenea, vă solicit să precizați dacă această expertiză va verifica în mod comparativ situațiile de lucrări cu devizul general și dacă, în paralel, aveți în intenție realizarea unei expertizări tehnice de către un expert atestat, care să emită un raport pentru stadiul fizic curent al lucrării. Și, de asemenea, să precizați dacă aceste rapoarte se vor referi și la riscurile privind conservarea și modul de conservare a lucrărilor curente.

De asemenea, vă rog să răspundeți și la următoarele întrebări:

1. De ce rezilierea contractului a avut loc doar la sfârșitul anului 2017, având în vedere că în data de 24 mai 2017 a fost emisă o înștiințare de remediere pentru mobilizare necorespunzătoare și ritmul de lucru scăzut al antreprenorului, cu termen 31 iulie 2017?

2. Cine răspunde din punct de vedere material pentru întârzierea unui proiect început acum aproape patru ani și din care s-a realizat puțin peste 30% și care sunt persoanele care au făcut parte din echipa de implementare a proiectului din partea beneficiarilor, conform contractelor, fișelor de post și a corespondenței scrise?

## **Domnul Nicu Fălcoi:**

Mulțumim, domnule senator.

Are cuvântul doamna senator Emilia Arcan.

## **Doamna Emilia Arcan:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună seara, distinși colegi!

Interpelarea mea este adresată domnului Bogdan Gheorghe Trif, ministrul turismului.

Obiectul interpelării: „Măsuri de dezvoltare a turismului în Delta Dunării”. ## Domnule ministru,

România dispune de o zonă unică în Europa, deosebit de ofertantă pentru dezvoltarea activității turistice și a celor conexe a acestui domeniu. Mă refer la Delta Dunării, care, potrivit unor păreri avizate, are potențialul unei forme majore..., al unei forțe mari, care să ducă țara noastră pe un loc fruntaș pe harta lumii turistice.

În decursul anilor s-a discutat și s-au elaborat strategii și programe destinate punerii în valoare a patrimoniului reprezentat de bogățiile și frumusețile Deltei Dunării. Mai puține date avem însă despre rezultatele și evoluția dezvoltării turismului în această zonă. În programul de guvernare al actualului Executiv, alianța PSD–ALDE trebuie să acorde o mare importanță contribuției pe care turismul ar putea să o aibă la creșterea produsului intern al României.

În acest context, doresc să cunosc care sunt măsurile aplicate în acest an și în ultimii 2-3 ani pentru a crește gradul de atractivitate și, implicit, activitatea turistică din Delta Dunării.

Cu respect, aștept răspunsul dumneavoastră în scris, la Senatul României.

Sunt Emilia Arcan, senator PSD de Neamț, și vă mulțumesc.

## **Domnul Nicu Fălcoi:**

Mulțumim, doamna senator.

Voi da și eu citire unei interpelări.

Interpelarea mea este adresată ministrului dezvoltării regionale, administrației publice și fondurilor europene, domnul Paul Stănescu.

Obiectul interpelării: „Clarificări cu privire la condițiile și criteriile de selecție în baza cărora au fost acordate, în baza Hotărârii Guvernului nr. 874/2017, fonduri din Fondul de rezervă bugetară pentru asigurarea continuității serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat a populației unui număr de 13 localități din 12 județe”.

Stimate domnule viceprim-ministru,

Societatea de termoficare din Timișoara, Colterm – SA, trece de multă vreme printr-o situație critică, generată, printre altele, de dificultățile de a ajunge la zi cu plata datoriilor istorice, a căror valoare totală se ridică, potrivit estimărilor, la peste 110 milioane de lei.

De-a lungul timpului, autoritățile publice de la nivel local și județean au căutat – prin diverse măsuri, a căror eficiență, eficacitate, coerență și viziune managerială sunt analizabile și, în multe privințe, extrem de discutabile – să identifice posibile soluții, astfel încât această situație critică să determine consecințe nedorite cât mai mici cu putință în ce privește confortul termic din locuințele timișorenilor.

Cu toate acestea, recent, cu prilejul zilelor geroase ale iernii instalate tardiv, la sfârșitul lunii februarie/începutul lunii martie, locuitorii Timișoarei au avut de suferit de pe urma frigului din locuințe, printre cauzele vehiculate numărându-se și aceea că furnizorul de gaz al companiei de termoficare ar fi restricționat cota de gaz livrată pentru neplata unor datorii restante ale societății de termoficare și din pricina nerespectării de către societatea de termoficare a termenelor din convențiile de plată încheiate.

În condițiile în care, în baza unei hotărâri de guvern, adoptată în ședința de Guvern de miercuri, 6 decembrie 2017, la propunerea Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, pe care-l conduceți, a fost alocată autorităților locale din

Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția Guvernului suma de aproximativ 115 milioane de lei pentru asigurarea alimentării cu energie termică, beneficiare ale acestei hotărâri fiind un număr de 13 localități din 12 județe (reprezentanții respectivelor unități administrativ-teritoriale înaintând Guvernului solicitări de sprijin), vă rog să precizați:

Dau cuvântul doamnei senator Emilia Arcan.

## **Doamna Emilia Arcan:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului Anton Anton, ministrul energiei.

Obiectul întrebării: „Informare privind situația proprietății și a vânzării gazelor naturale din Marea Neagră”.

Domnule ministru,

În ultimii ani au apărut, în mai multe rânduri, informații publice privind gazele naturale din Marea Neagră. Recent, am aflat că au început negocieri pentru vânzarea acestei resurse.

Întrucât această problemă este, după părerea mea, una privind securitatea energetică a României, aș dori să cunosc punctul de vedere al Ministerului Energiei privind situația proprietății și a vânzării gazului din zona precizată.

În acest sens, aștept o informare sintetică din partea ministerului pe care dumneavoastră îl conduceți.

Cu respect, aștept răspunsul dumneavoastră în scris, la Senatul României, și vă mulțumesc.

Sunt Emilia Arcan, senator PSD Neamț.

## **Domnul Nicu Fălcoi:**

Mulțumesc, doamna senator.

Voi da și eu citire unei întrebări.

Întrebarea mea este adresată ministrului dezvoltării regionale, administrației publice și fondurilor europene, domnul Paul Stănescu.

Obiectul întrebării: „Informații cu privire la stadiul analizei și evaluării documentației depuse la CNI pentru realizarea la Timișoara a obiectivelor «Sală de sport multifuncțională cu 15.000 de locuri», respectiv «Stadion – 42.000 de locuri»”. ## Stimate domnule viceprim-ministru,

Prin intermediul unei interpelări pe care v-am adresat-o la începutul lunii octombrie 2017, vă solicitam informații referitoare la stadiul în care se află analiza documentației depuse la Compania Națională de Investiții în vederea construirii la Timișoara a unei săli polivalente.

Cu același prilej, vă ceream informații și cu privire la obiectivele din județul Timiș care au beneficiat de finanțare din partea CNI în ultimii cinci ani și vă rugam să precizați dacă sunt depuse în acest moment la CNI solicitări din partea unor potențiali beneficiari din județul Timiș în vederea realizării de investiții în cadrul Programului național de construcții de interes public sau social, care sunt, punctual, obiectivele pentru care ați primit astfel de solicitări de finanțare și care este stadiul evaluării acestora.

În lista anexată răspunsului pe care mi l-ați transmis în data de 6 noiembrie 2017 figurează:

1. pe lista sinteză a obiectivelor de investiții din cadrul subprogramului „Săli de sport” al Programului național de construcții de interes public sau social, la poziția 36, obiectivul „Sală de sport multifuncțională cu 15.000 de locuri”;

respectiv 2. pe lista obiectivelor de investiții din cadrul subprogramului „Complexuri sportive” al Programului național de construcții de interes public sau social, obiectivul „Realizare stadion – 42.000 de locuri”.

Vă rog să precizați:

– care este în acest moment stadiul în care se află analiza și evaluarea documentației pentru fiecare dintre cele două obiective menționate mai sus;

– cine a depus, pentru fiecare dintre cele două obiective menționate, documentația necesară includerii acestora pe lista obiectivelor din cadrul Programului național de construcții de interes public sau social;

La întrebările domnului senator Vasile Cristian Lungu, ministrul sănătății solicită amânare.

De asemenea, la întrebarea doamnei senator Siminica Mirea, ministrul transporturilor solicită amânare.

La întrebarea domnului senator Vasile Cristian Lungu, ministrul afacerilor interne solicită amânare.

La interpelările următorilor senatori... Gheorghe Baciu, ministrul sănătății a dat răspuns în scris.

La întrebarea domnului senator Cristian Ghica, ministrul sănătății a dat răspuns în scris.

La interpelarea domnului Cristian Ghica, ministrul muncii și justiției sociale a dat răspuns în scris.

La întrebarea domnului senator Gheorghe Baciu, ministrul transporturilor solicită amânare.

La interpelarea domnului senator Vasile Cristian Lungu, ministrul afacerilor interne solicită amânare.

## Așa, și acum _... (Discuții la prezidiu.)_

Dau citire senatorilor care au depus interpelări în scris: Ilea Vasile, Smarandache Miron Alexandru, Arcan Emilia..., nu, Caracota Iancu, Gorghiu Alina Ștefania, Hărău Eleonora Carmen, Nicoară Marius Petre, Cristina Ioan, Șoptică Costel, Popa Cornel, Dinu Nicoleta Ramona, Wiener Adrian, Mihail Radu Mihai, Coliban Allen, Dinică Silvia, Ghica Cristian, Alexandrescu Vlad Tudor, Tánczos Barna, Talpoș Ioan Iustin, Bădulescu Dorin Valeriu, Baciu Gheorghe, Lungu Vasile Cristian.

Dau citire și senatorilor care au depus întrebări: Federovici Doina Elena, Silistru Doina, Avram Nicolae, Marciu Ovidiu Cristian Dan, Arcaș Viorel, Chisăliță Ioan Narcis, Botnariu Emanuel Gabriel, Toma Cătălin Dumitru, Pereș Alexandru, Caracota Iancu, Șoptică Costel, Hărău Eleonora Carmen, Popa Cornel, Dinică Silvia, Coliban Allen, Mihail Radu Mihai, Presadă Florina Raluca, Alexandrescu Vlad Tudor, Iriza Scarlat, Bădulescu Dorin Valeriu, Lungu Vasile Cristian, Talpoș Ioan Iustin și atât.

Declar închisă sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri de astăzi, luni, 5 martie 2018.

## _Ședința s-a încheiat la ora 19.20._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|084808]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 39/13.III.2018 conține 28 de pagini.**

Prețul: 70,00 lei