Stenogramă plen

Bună dimineața! Stimați colegi,

Declar deschisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 28 martie 2018.

Prezenta ședință este condusă de subsemnatul, senator Cornel Popa, în calitate de vicepreședinte al Senatului, asistat de cei doi secretari, doamna senator Emilia Arcan și domnul Mario Ovidiu Oprea.

Cred că veți fi în asentimentul meu să o invit pe doamna Federovici Doina Elena să poftească la microfon. Vă mulțumesc.

Bună dimineața! Mulțumesc, domnule președinte. Mulțumesc, distinși colegi.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o, sugestiv, „Adoptarea monedei euro, un obiectiv care trebuie să reunească clasa politică din România”.

## Distinși colegi,

S-au împlinit 100 de ani de la Unirea dintre Basarabia și România. Au trecut 100 de ani de când, în Sfatul Țării, cum se numea Parlamentul de atunci din Basarabia, acei parlamentari, înaintași ai noștri, spuneau: „În puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna Basarabia se unește cu mama sa România.” Astfel de declarații se citeau în Parlamentul basarabean în urmă cu 100 de ani.

Eu sunt senator de Botoșani, un județ învecinat cu Basarabia – poate de aceea privesc cu mai multă emoție acel moment istoric de excepție –, iar întrebarea pe care mi-o pun eu și pe care cred că ar trebui să ne-o punem cu toții cât mai des, nu doar în anul Centenar, este următoarea: din ceea ce votăm și discutăm în plenul Senatului României, din ceea ce dezbatem în comisii și din ceea ce decidem în Parlamentul României, ce anume își vor aminti peste 100 de ani generațiile viitoare?

Deseori ne lăsăm dominați de conflictele politice. În multe rânduri, suntem absorbiți de confruntările cotidiene pe teme economice, administrative sau legate de justiție.

Este legitim să avem aceste discuții chiar în contradictoriu. Este legitim ca fiecare partid să-și apere și, mai ales, să-și susțină, cu argumente, dacă se poate, poziția sa politică față de fiecare subiect.

Dar cred că, dincolo de asta, avem datoria să ne întrebăm ce se va vorbi peste 100 de ani despre deciziile pe care le luăm noi astăzi în Parlament. Cu siguranță se va vorbi despre parlamentele care ne-au precedat, despre parlamentele în care s-a dezbătut și s-a votat aderarea României la NATO și la Uniunea Europeană. Noi încă nu avem un răspuns pentru generația de peste 100 de ani.

Am vorbit de adoptarea monedei euro. Iată un obiectiv care ar trebui să ne reunească, pentru că aceasta e garanția că drumul pe care am pornit este ireversibil.

O declarație politică pentru asumarea acestui obiectiv ar putea fi ceva demn pentru generațiile viitoare, pentru a rezerva o pagină în istoria țării noastre. Cred însă că trebuie să ne gândim mult mai profund la proiectele majore, la reeditarea momentului din 27 martie 1918, precum și la orientarea României pe o direcție sigură de dezvoltare și de orientare geopolitică, economică și culturală.

Cu aceste gânduri în suflet, mai vreau să vă spun o urare pentru țara mea, pentru țara noastră, a tuturor românilor, de o parte și de alta a Prutului: La mulți ani, România Mare! Vă mulțumesc.

Senator PSD de Botoșani, Doina Elena Federovici.

Vă mulțumim.

Îl rog pe domnul senator Pănescu Doru Adrian să poftească la microfon.

Mulțumesc, domnule președinte.

Și declarația mea de astăzi are ca obiect subiectul cel mai important al acestor zile, și anume „Împlinirea a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România”.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Doar pentru o clipă, să ne imaginăm cu toții momentul istoric de acum 100 de ani. Suntem la sfârșitul teribilului an 1917, când România, redusă teritorial doar la cuprinsul Moldovei, cu un guvern și un rege aflați în refugiu la Iași, încerca să rămână în picioare. Basarabia devenise un bulevard de trecere pentru soldații ruși, aflați în degringoladă după ce noua putere instalată la Moscova scosese Rusia din război.

Pe fondul anarhiei provocate de Revoluția bolșevică, elita basarabeană a reușit să proclame autonomia și, în scurtă vreme, independența țării. În contextul acestor două momente extraordinare, a fost posibilă, apoi, Unirea Basarabiei cu România, la 27 martie 1918.

Cred că-mi veți da dreptate când afirm că a fost primul și cel mai curajos pas făcut spre întregirea țării. Așa cum spunea Regele Ferdinand în telegrama trimisă președintelui Sfatului Țării din Basarabia, Ion Inculeț, după proclamarea unirii, „un vis frumos s-a împlinit”. Un vis care n-avea să dureze, din nefericire, prea mult. În zbaterile celui de-al Doilea Război Mondial, hotarele României întregite au fost iarăși spulberate.

Dar momentul unirii și anii ce au urmat au retrezit, atât în Basarabia, cât și în Regat, conștiința apartenenței la o singură națiune – o națiune cu același trecut, aceeași cultură și aceeași limbă, o națiune care, indiferent de vremuri, de hazardul istoriei sau de conducătorii vremelnici, îi adună laolaltă, prin fire nevăzute, pe toți cei care simt și vorbesc românește.

E greu pentru noi, cei de astăzi, să înțelegem pe de-a-ntregul nu doar emoția trăită pe 27 martie 1918 de o parte și de alta a Prutului, ci mai ales însemnătatea actului în sine, în contextul epocii.

Dar ce putem face astăzi cu toții este să continuăm să ne scriem istoria așa cum ne-o dictează voința, idealurile și conștiința noastră, să credem neîncetat în destinul nostru comun sub umbrela protectoare a Europei și, în mod pragmatic, să creăm neobosit punți.

Și noi vă mulțumim.

Îl rog pe domnul senator Salan Viorel să poftească la microfon.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Și, pentru a nu ieși din nota dată de colegii mei anterior, am intitulat declarația mea politică de azi „Armata română – factor decisiv în realizarea Unirii Basarabiei cu România”.

Nici nu se putea altfel, să uitați armata română.

Aflată mereu la răspântia marilor interese politice și a drumurilor comerciale ale Europei, națiunea română a avut de-a lungul istoriei sale o aspirație constantă, aceea a unirii într-un singur neam, sub un singur stindard.

Am fost mereu un popor entuziast, devotat și răbdător, întărit de atâtea secole de suferință, dar ne-am dorit mereu să existăm uniți în cuget și în simțiri și această dorință ne-a fost mereu călăuză și țel în cele mai dificile perioade ale istoriei. De aceea, este important și relevant să recelebrăm fiecare etapă a acestei năzuințe seculare, înfăptuită și reînfăptuită cu sacrificii grele.

Anul acesta, la 27 martie, am sărbătorit pentru prima dată Unirea Basarabiei cu România oficial, ca zi de sărbătoare națională. Acest eveniment istoric este primul episod dintr-o serie care a marcat anul 1918, cel mai important din istoria României. Acum 100 de ani, contextul istoric era complicat. Destrămarea Imperiului Rus, anarhia și violența trupelor țariste rămase fără structuri de comandă au determinat Sfatul Țării de la Chișinău să cheme, la 13 ianuarie 1918, armata română în Basarabia.

Intervenția armatei române în Basarabia în anul 1918 s-a derulat în baza unei înțelegeri între aliații Antantei și a unor cereri de ajutor militar din partea Guvernului Republicii Democrate Moldovenești, având, de asemenea, acordul Puterilor Centrale.

Conducerea operațiunilor din Basarabia a revenit Corpului 6 Armată. Cele patru divizii destinate să acționeze în Basarabia au trecut Prutul succesiv. În seara zilei de 13 ianuarie, brigăzile 21 și 22 infanterie din Divizia 11 Infanterie au intrat în Chișinău, fiind primite cu entuziasm de populație.

În climatul de stabilitate oferit de prezența trupelor românești, la 27 martie 1918, la Chișinău, Sfatul Țării a votat Unirea Basarabiei cu România. Idealul spre care năzuiseră generații de patrioți mai bine de o sută de ani a devenit realitate prin vot, în mod democratic, în ziua de 27 martie 1918. Și, de aici, istoria și-a urmat cursul.

Au urmat negocieri politice, acorduri și tratate. Dar trebuie să recunoaștem că factorul decisiv în finalizarea acestui proiect politic a fost intervenția armatei române în Basarabia. Fără acest sprijin decisiv, șansele ca unirea să fie finalizată și românii de dincolo de Prut să-și vadă visul identitar împlinit ar fi fost extrem de reduse.

Vă mulțumim.

Îl rog pe domnul senator Marciu Ovidiu Cristian Dan să poftească la microfon.

Bună ziua! Mulțumesc, domnule președinte. Onorat prezidiu,

Titlul declarației politice de astăzi este următorul: „Moștenirea de la Călugăreni”.

Administrată de primarul Marin Voinea, de profesie jurist, de la Partidul Social Democrat, și un consiliu local compus din 15 consilieri – opt de la PSD, șase de la PNL și un consilier de la Partidul Republican din România –, comuna Călugăreni din județul Giurgiu este formată din satele Brăniștari, Călugăreni, Crucea de Piatră, Hulubești și Uzunu.

Comuna Călugăreni este situată pe o turnantă care acum are în vedere dezvoltarea mediului de afaceri. Deschiderea ei către lume a avut loc odată cu darea în funcțiune, în anul 2004, a drumului rapid DN 5, realizat de guvernarea PSD.

La Călugăreni își desfășoară activitatea 321 de agenți economici, însumând o cifră de afaceri de 248 de milioane de lei, adică 56,3 milioane de euro. Sunt 424 de angajați și un profit de 13,5 milioane de lei, adică 3,1 milioane de euro. Unele firme sunt cunoscute la nivel național, Gecor – SRL, Azochim Cereal, dar și internațional, Sanimed Impex.

Prin fonduri proprii, cu sprijinul consiliului local, primarul a realizat:

– în anul 2017, autorizarea din punct de vedere sanitarveterinar, potrivit normelor europene, a Târgului de la Călugăreni, care are o istorie de peste 300 de ani. În cadrul târgului s-a realizat o zonă specială pentru comercializarea suinelor vii și au fost asfaltate toate drumurile de acces și platformele din târg;

- construirea unei clădiri ISU și înființarea unui punct de

- lucru al pompierilor în satul Călugăreni;

- un sediu nou pentru Primăria din Călugăreni;

– terenuri sintetice de sport și parcuri în cele cinci sate componente ale comunei;

– construirea unui pod peste râul Câlniștea, între satele Călugăreni și Hulubești, pe DC 107.

Inedit este că în fiecare an, pe 23 august pe stil vechi, la Călugăreni se aniversează ziua comunei, prilej și de aducere aminte a victoriei domnitorului Mihai Viteazul asupra turcilor la Călugăreni.

Cu sprijinul consiliului județean, al parlamentarilor PSD din județ, prin aplicarea programului de guvernare al Partidul Social Democrat, prin PNDL 1, au fost realizate:

Mulțumim și noi.

Îl rog pe domnul senator Hadârcă Ion să poftească la microfon.

Bună ziua!

Domnule președinte al ședinței,

Mult stimați și dragi colegi,

Este o deosebită onoare pentru mine, originar din Basarabia, autor al primului „pod de flori”, reprezentant al Mișcării de eliberare națională, să vorbesc în cinstea marelui eveniment petrecut cu 100 de ani în urmă.

Subiectul comunicării mele este „27 martie 1918 – primăvara dreptății divine”.

În ultima vreme se vorbește mult și mercantilist despre costurile reunirii, de multimiliardele necesare reîntregirii, de parcă cei din 1918 ar fi judecat așa. Eu vreau să invoc alte evaluări și liste, cu mult superioare celor economice sau de altă natură. Cutremurător de dens și de nesfârșit este martirologiul celor care au luptat pentru unire.

Astfel, primul omagiu aș vrea să-l aduc în cinstea..., întru cinstirea memoriei marilor noștri înaintași:

– a fruntașilor luptei pentru eliberarea Basarabiei trecuți prin închisorile țariste – Constantin Stere, Pantelimon Halippa, Elena Alistar, Ion Codreanu; primarii Chișinăului Ion Costin și Teodosie Cojocaru;

– a patrioților Simion Murafa și Andrei Hodorogea, uciși de bandele bolșevice;

– a preotului de la Mărășești, Alexie Mateevici, prorocul deșteptării și autorul celui mai luminat și frumos imn închinat limbii române;

– în memoria ctitorilor unirii nimiciți în pușcării și gulaguri comuniste: prim-ministrul Basarabiei Daniel Ciugureanu, lichidat în drum spre închisoarea Sighet; ministrul de externe pentru Basarabia și ministru al justiției în România întregită, Ioan Pelivan, decedat în aceeași închisoare comunistă Sighet; nobilul Vladimir Cristi, decedat în închisoarea Văcărești; preotul Alexandru Baltaga; copământenii mei sângereni Vasile Gafencu, Ion Ignatiuc, Anton Crihan, ultimul supraviețuitor al generației de aur; alți circa 30 de membri ai Sfatului Țării, vânați și lichidați de regimul bolșevic, și tot atâția pierduți fără veste;

– a generalilor armatei române, a lui Stan Poetaș, împușcat de diversioniștii bolșevici lângă Călărășeuca, județul Soroca; a generalilor eliberatori Ernest Broșteanu și Constantin Prezan; a mareșalului Alexandru Averescu, basarabeanul; a Măriei Sale Ferdinand I Întregitorul și a prim-ministrului Alexandru Marghiloman.

## Și noi vă mulțumim.

Îl rog pe domnul senator Iordache Virginel să poftească la microfon.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Evident, declarația mea politică poartă titlul „Unirea Basarabiei cu România”.

## Doamnelor și domnilor colegi,

În contextul geopolitic de astăzi, aniversarea Unirii Basarabiei cu România marchează momentul de început al memorabilului an 1918, cu o încărcătură emoțională aparte pentru poporul român. Pe 27 martie 1918, Sfatul Țării a votat Unirea Basarabiei cu România, Basarabia fiind, astfel, prima dintre provinciile istorice care s-a unit cu România.

Au urmat celelalte provincii românești, Ardealul, Crișana, Banatul, Maramureșul și Bucovina, spre sfârșitul anului 1918 fiind creată România Mare. Efectele Unirii au fost anulate la 28 iunie 1940, când Rusia a anexat din nou Basarabia, în baza Pactului secret Ribbentrop–Molotov.

La 2 decembrie 1917, Sfatul Țării a proclamat Republica Populară Moldovenească autonomă, ca parte componentă a unei federații de state democratice ce urma să fie creată pe teritoriul fostului Imperiu Rus.

În declarația votată de deputați se menționa că, până la convocarea Adunării Populare a Republicii Moldovenești, aleasă prin vot universal direct și secret, după sistemul proporțional, puterea supremă legislativă era reprezentată de Sfatul Țării, iar cea executivă de Consiliul Directorilor Generali.

Odată cu proclamarea independenței Ucrainei, legăturile Basarabiei cu Rusia s-au întrerupt.

În aceste împrejurări, la 24 ianuarie 1918, Sfatul Țării a votat în unanimitate Declarația de independență a Republicii Democratice Moldovenești. Prin acest act, Basarabia încerca să se impună pe plan internațional, dar puterile europene au refuzat să recunoască independența Republicii Moldovenești și nu au admis delegații ei la tratativele de pace.

Declarația de independență era privită de mulți intelectuali basarabeni ca un act de desprindere de Rusia, care deschidea posibilitatea unei eventuale uniri cu România. Elita proromânească, încurajată de prezența armatei române, avea să joace un rol important din primăvara anului 1918.

La 27 martie 1918, din cei 125 de deputați prezenți în sala unde s-a întrunit Sfatul Țării, 86 au votat unirea, 3 au fost împotrivă, iar 36 s-au abținut. Unirea s-a înfăptuit în baza a 11 condiții, care prevedeau păstrarea unor particularități și drepturi locale. Conform acestor prevederi, Sfatul Țării își continua activitatea în scopul realizării reformei agrare, iar hotărârile lui în această problemă trebuiau să fie recunoscute de Guvernul român.

## Mulțumesc și eu.

Îl rog pe domnul senator Mihail Radu Mihai să poftească la microfon, pentru a-și spune declarația politică.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea de astăzi se intitulează „Unirea – despre voință și despre fapte”.

## Stimați colegi,

Am celebrat ieri unul dintre cele mai importante momente din istoria noastră – Unirea Basarabiei cu România.

La 27 martie 1918, Sfatul Țării a adoptat, cu 86 de voturi pentru, 3 împotrivă și 36 de abțineri, Unirea Basarabiei cu România.

La 100 de ani distanță, Parlamentul României a găzduit ieri un eveniment presărat cu momente dintre cele mai demagogice și politicianiste. Tribuna Parlamentului a fost loc de dezmăț politic. Președintele PSD, domnul Liviu Dragnea, a fost foarte teatral, declarând: „Eu vreau să ne unim cu Moldova.”

Tribuna Parlamentului nu l-a făcut pe domnul Dragnea să-și aducă aminte un lucru, pe care poate nu-l înțelege. Domnule Dragnea, nu ce vreți dumneavoastră este determinant. Nici România, nici Republica Moldova nu sunt partidul acela pe care l-ați luat în stăpânire, PSD. Voința poporului din Republica Moldova este cea care contează.

Acum 100 de ani, Sfatul Țării a exprimat ce dorea populația Basarabiei și a decis alipirea la România. Astăzi, populația Republicii Moldova vrea să vadă în România, pe lângă matca istorică, țara cere-i deschide drumul către prosperitate, bunăstare, securitate. Autostrăzi, gazoducte, rețea de energie electrică, asta așteaptă românii și majoritatea locuitorilor de peste Prut.

Prezența masivă a unei mass-medii de limbă română de calitate, vizibilitatea contribuțiilor României la dezvoltarea educației în republică – acestea sunt priorități imediate.

Pentru a răspunde așteptărilor, domnule Dragnea, aici, în România, trebuie să ne facem temele. Să oprim involuția și să construim lucrurile pe care locuitorii de peste Prut le așteaptă de la noi. Câte dintre acestea constituie priorități pentru dumneavoastră, domnule Dragnea? Vă spun eu. Analizând faptele PSD–ALDE, niciuna.

Știți ce se striga la adunările populare de la Chișinău? DNA, treceți Prutul! Și ce ați făcut dumneavoastră și colegii dumneavoastră din Senat cu o zi înainte de această aniversare? Ați dat o nouă lovitură justiției din România, cea pe care o admiră toți oamenii cinstiți ai Republicii Moldova.

Îl rog pe domnul Trufin Lucian să poftească la microfon.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației de astăzi: „Beneficiile fiscale pentru cooperativele agricole au fost deblocate și se aplică”.

Stimați colegi,

Concurența acerbă de pe piața produselor agroalimentare din România îi determină pe fermieri să găsească soluții pentru a se menține la standardele impuse de aceasta, iar investițiile colective realizate prin intermediul formelor asociative constituie una din căile sigure de valorificare a produselor obținute în exploatațiile agricole proprii.

Unul dintre obiectivele asumate în calitate de senator ales în județul Botoșani este încurajarea fermierilor autohtoni în a se asocia în cooperative agricole, aceasta fiind o soluție sigură de dezvoltare a fermierului mic și mijlociu. În acest sens, ministrul agriculturii, domnul Petre Daea, a emis un ordin prin care instituie obligația direcțiilor agricole județene să se deplaseze în teritoriu pentru a promova necesitatea înființării și beneficiile asocierii fermierilor în cooperative agricole.

Mai mult, în data de 26 iulie 2016 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 564 Legea nr. 164 din 22 iulie 2016 pentru modificarea și completarea Legii cooperației agricole nr. 566/2004, precum și pentru stabilirea unor măsuri de aplicare a acesteia.

Această lege vine să impulsioneze asocierea fermierilor în cooperative agricole, prin instituirea unor avantaje fiscale, după cum urmează:

– scutirea de la plata impozitului pe profit pe primii cinci ani a cooperativelor agricole care procesează produse agricole;

– scutirea de la plata impozitului pe profit pentru primii cinci ani a cooperativelor agricole care au o cifră de afaceri anuală netă de până la 2.000 de euro – echivalent în lei;

– scutirea membrilor de la plata impozitului pe venituri, în cazul persoanelor juridice microîntreprinderi, și de la plata impozitului pe norma de venit, în cazul persoanelor fizice, respectiv persoană fizică, persoană fizică autorizată, întreprindere individuală, întreprindere familială, pentru producția valorificată prin/către cooperativa agricolă;

– în cazul cooperativelor microîntreprinderi, acestea plătesc impozit pe profit și sunt scutite de la impozitul pe venituri;

Vă mulțumim și noi.

Îl rog pe domnul Goțiu să poftească la microfon.

Bună dimineața, domnule președinte!

Titlul declarației politice din această dimineață este intitulat „Defăimare”.

Stimate colege și stimați colegi,

Asumându-mi riscul să fiu pus sub acuzare pentru defăimare, spun:

România e țara aia în care se închid școlile când dă o zăpadă mai sănătoasă, în loc să fie închiși hoții care au păpat banii pentru deszăpezire.

România e țara aia în care, dacă ninge la sfârșit de martie, iar temperaturile se mențin sub zero grade, e semn pentru aleșii neamului că nu ar exista încălzire globală, așa că mai votează niște legi prin care se dă liber la tăiat păduri fără replantare, se permite dinamitarea ariilor naturale protejate și a pădurilor virgine și se mai bagă niște râuri pe țeavă pentru ca niște băieți deștepți să-și încaseze comisioanele nesimțite.

România e țara aia în care plătim compensații de mii de euro condamnaților penal pentru încălcarea dreptului lor la o detenție decentă, dar nu le dăm doi bani bolnavilor care ies mai bolnavi decât au intrat din spitalele în care microbii dau bairam pe pereți și nu le dăm doi bani elevilor obligați să învețe cu șubele pe ei în școli în care mersul la toaletă e un antrenament cotidian pentru a-i călca lui Tibi Ușeriu pe urme.

România e țara aia în care creșterea economică record cu care se mândresc guvernanții e motiv să fim pe locul al doilea în lume, după Siria devastată de războiul civil, la numărul de emigranți. România e țara aia în care condamnați cu sentințe definitive și avocați de-ai lor fac legi penale pe bandă rulantă în Parlament, iar principalul sfătuitor al premierului e tot un condamnat penal, în primă instanță.

România e țara aia în care urmăriții penal și condamnații penal dau lecții de moralitate și storc lacrimi de compasiune la televiziuni.

România e țara aia în care impostori notorii sunt chemați să facă legi antiplagiat.

România e țara aia în care se face chetă la televiziune pentru a se plăti amenda încasată de niște mincinoși cu patalama, iar cei care strâng bani pentru a-i ajuta pe copii, pe sărmani, pe bolnavi, pentru salvarea apelor și pădurilor, pentru femeile bătute în familie, pentru respectarea drepturilor și libertăților civile sunt acuzați de trădare națională, amendați și amenințați cu pușcăria, pe motiv că diminuează cu 2% bugetul destinat îndestulării hoților.

Îl rugăm pe domnul senator Lupu Victorel să poftească la microfon.

Mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Iașiul a făcut un pas mare pentru realizarea Spitalului Regional de Urgență”. Stimați colegi,

Săptămâna trecută, autoritățile locale din Iași au făcut un pas mare pentru îndeplinirea unui obiectiv de importanță strategică pentru întreaga Moldovă: edificarea Spitalului Regional de Urgență. Astfel, după mai multe luni de muncă și de colaborare instituțională între Consiliul Județean Iași, Primăria Municipiului Iași, specialiști ai Ministerului Sănătății, consultanți Jaspers și reprezentanți ai Băncii Europene de Investiții, a fost aprobat planul urbanistic zonal, etapă extrem de importantă în derularea acestui proiect.

Cu alte cuvinte, am intrat în linie dreaptă pentru construirea unui spital regional de urgență care să deservească întreaga zonă a Moldovei, adică o populație de peste 5 milioane de oameni. Vorbim despre un proiect

care va reprezenta o provocare atât pentru constructori, cât și pentru toată lumea medicală din nord-estul României.

Pentru a înțelege importanța și anvergura acestei investiții, vă reamintesc doar câteva cifre de ordin statistic. Costurile implementării sunt estimate între 250 și 300 de milioane de euro, însemnând construcția în sine a spitalului, dotarea cu echipamente și aparatură medicală, dar și realizarea infrastructurii de drumuri și utilități pentru noua unitate sanitară. Fondurile europene, guvernamentale, locale, precum și împrumuturile vor fi cele patru mari surse de finanțare.

Spitalul are la dispoziție o suprafață de peste 12 hectare. În final, la recepție, va dispune de peste 800 de paturi. Aici vor lucra peste 2.500 de cadre medicale, iar unitatea va fi dotată cu cele mai moderne echipamente. Totodată, vor fi amenajate 900 de locuri de parcare.

În jurul spitalului există alte zeci de hectare de teren liber, pe care se vor dezvolta activități conexe, astfel încât peste câțiva ani vom putea vorbi despre un adevărat minioraș, care va avea acces rapid la viitoarea autostradă.

Iașiul este un recunoscut centru medical, cu medici extrem de bine pregătiți, precum și cu o prestigioasă Universitate de Medicină și Farmacie, la care se școlesc aproape 10.000 de studenți, din care peste 2.600 sunt străini.

Vă mulțumim și noi.

Îl rog pe domnul Wiener Adrian să poftească la microfon.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se referă la raportul de țară al Comisiei Europene pentru România, recent publicat, în martie, la începutul lunii martie 2018.

În cadrul semestrului european, Comisia Europeană publică bianual un raport privitor la situația domeniilor sectoriale, a macroeconomiei și a evoluției componentelor de convergență. De asemenea, rapoartele conțin și recomandări pentru ameliorarea situațiilor punctuale constatate.

La începutul acestei luni, raportul de țară al Comisiei Europene privitor la România conține o evaluare a stadiului reformelor structurale, a prevenției și corecției dezechilibrelor macroeconomice și a rezultatelor îndeplinirii recomandărilor anterioare. Nu am să fac o sinteză a acestui raport. Mă voi limita doar la a vă aduce în atenție câteva din constatările cele mai îngrijorătoare. Astfel, Comisia Europeană atrage atenția că, în absența reformelor structurale și a consolidării fiscale, creșterea economică a anului trecut, determinată mai ales de consum, riscă să nu aibă efectele scontate. Era un moment oportun pentru reconfigurarea mecanismelor de tampon fiscal.

În schimb, deficitul comercial se mărește și inflația a atins maximumul istoric al ultimilor șase ani, iar investițiile rămân mult sub potențialul economic și nevoia de dezvoltare a României. Unele reforme structurale au fost oprite în 2017, iar altele au înregistrat chiar regrese.

Deficitul bugetar este, de asemenea, în creștere, datorită creșterii, aparent nesustenabile, a salariilor și pensiilor și a tăierii de taxe directe și indirecte.

Totul pe fondul progresului minor în implementarea recomandărilor din rapoartele precedente privind reconfigurarea structurii fiscale și a creșterii nesemnificative a capacității de colectare.

De asemenea, nu s-a înregistrat niciun progres privitor la mecanismul autonom de stabilire a salariului minim. Niciun progres înspre profesionalizarea și autonomia față de politic a corpului funcționarilor publici și nimic tangibil în reforma administrației publice în general.

Progrese minimale în reformarea sistemului de sănătate și tranziția poverii dinspre medicina de spital spre medicina ambulatorie. Niciun progres real înspre elaborarea unui mecanism independent de prioritizare a investițiilor publice.

Mulțumim.

PAUZĂ * * * DUPĂ PAUZĂ

Îl rog pe domnul senator Cazan Mircea Vasile să poftească la microfon.

Domnule președinte,

Dragi colegi,

Declarație politică legată de Unirea României cu Basarabia.

Aniversăm în aceste zile 100 de ani de la Declarația de Unire a Basarabiei cu Regatul României. A fost primul pas istoric către Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. Este primul mare eveniment pe care îl aniversăm în Anul Centenarului.

Unirea Basarabiei cu România s-a înfăptuit în condiții dramatice, când supraviețuirea statului român era în primejdie și realizarea idealurilor naționale apăreau extrem de greu de realizat. Decizia adoptată de Sfatul Țării de la Chișinău a fost un gest politic și patriotic care face cinste elitelor vremii și tuturor celor care l-au visat și au lucrat pentru înfăptuirea lui.

Politicienii anului 1918 au demonstrat înțelegerea oportunităților pe care istoria și contextul internațional le-au oferit pentru îndeplinirea aspirațiilor românilor. Un lucru este comun tuturor marilor înfăptuiri ale României din ultimul secol și jumătate: ele s-au realizat prin asocierea proiectelor noastre cu marile procese europene, prin asimilarea de către societate a valorilor umanismului occidental.

În prezent, cursul nostru de convergență se numește parcursul european al Republicii Moldova, pentru succesul căruia țara noastră acordă un sprijin consistent și permanent, diplomatic, financiar și tehnic.

Datoria noastră astăzi este să ținem vie memoria zilei de 27 martie 1918. Să ținem aproape pe frații noștri de peste Prut, prin strângerea legăturilor economice și politice, de suflet și de ideal național și occidental. Partidul Național Liberal, partidul Marii Uniri și al punerii în practică a idealurilor ei realizate de marii săi înaintași, va merge consecvent pe această cale.

România are însă și datoria de a fi pentru Republica Moldova, pe mai departe, un exemplu de națiune angajată în proiectul european, un model de economie competitivă, de societate care știe să prețuiască și să valorifice potențialul său uman.

În acest proiect, sunt convins că putem să ne ridicăm la înălțimea faptelor pe care astăzi le aniversăm.

Mulțumesc.

La mulți ani, România Mare!

Mulțumim și noi. Subscriem urării dumneavoastră.

## Dragi colegi,

Dați-mi voie să citesc, pentru stenograma ședinței, numele colegilor senatori care au depus la secretariatul de ședință declarații politice: Arcan Emilia, Brăiloiu Tit Liviu, Toma Vasilică, Botnariu Emanuel Gabriel, Chisăliță Ioan Narcis, Savin Emanuel, Țuțuianu Adrian, Bădălău Niculae, Vulpescu Ioan, Pop Liviu Marian, Bodog Florian Dorel, Pațurcă Roxana Natalia, Manoliu Dan, Craioveanu Elena Lavinia, Caracota Iancu, Hărău Eleonora Carmen, Stângă George Cătălin, Șoptică Costel, Nicoară Marius Petre, Popa Cornel, Toma Cătălin Dumitru, Fălcoi Nicu, Alexandrescu Vlad Tudor, Ghica Cristian, Iriza Scarlat, Bădulescu Dorin Valeriu, Baciu Gheorghe și Talpoș Ioan Iustin.

Îl rog pe domnul Manoliu Dan să citească declarația politică.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori, Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Basarabia este pământ românesc! 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România: 27 martie 1918 – 27 martie 2018”.

Într-o perioadă confuză, creată de Primul Război Mondial și, mai ales, de izbucnirea Revoluției Ruse din 1917, Basarabia, trecând mai întâi de la gubernie la autonomie și de la autonomie la independență, își va găsi adevăratul ei loc în sânul mamei sale, România.

În Decretul regal promulgat de Regele Ferdinand I al României la data de 9 aprilie 1918 se menționează, printre altele, că, potrivit hotărârii Sfatului Țării, Basarabia, „în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mama sa România”.

Acest eveniment măreț înscris în istoria României l-a făcut pe Regele Ferdinand să-l aprecieze ca pe „un vis frumos” ce s-a împlinit. Acest precedent fericit al istoriei noastre a favorizat procesul lărgirii granițelor României.

Unirea Basarabiei cu România este unica soluție de supraviețuire și progres a românilor dintre Prut și Nistru.

Pe 27 martie 2018 se împlinesc 100 de ani de la actul istoric al Unirii Basarabiei cu Patria-Mamă.

Aniversarea a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, la 27 martie 1918, este primul mare eveniment din seria Centenarului Marii Uniri, Basarabia fiind prima dintre provinciile istorice care s-a unit cu România. Au urmat celelalte provincii românești, Ardealul, Crișana, Banatul, Maramureșul și Bucovina, spre sfârșitul anului 1918 fiind creată România Mare.

Sărbătorim așadar împlinirea unui secol de la aducerea în granițele aceluiași stat a tuturor teritoriilor locuite de români. Ce înseamnă acest lucru? Faptul că vom fi mai mulți, vom fi mai uniți, împreună vom fi mai puternici și mai respectați.

S-a discutat mult despre avantajele pe care le au românii și Basarabia în acest context. Aderarea la Uniunea Europeană s-ar face mai ușor și pentru Basarabia. Devenind membru al Uniunii, cetățenii vor circula liber, fără vize, în orice țară membră, studenții vor putea intra mai ușor la universități prestigioase europene, interesele în Parlamentul European vor fi mai bine reprezentate – vom avea împreună un număr mai mare de deputați. Avem aceeași limbă, ne înțelegem perfect, avem același tricolor – roșu, galben, albastru –, suntem frați cu toții.

## **Domnul Cornel Popa:**

Mulțumim, domnule senator Manoliu. Stimați colegi,

Vă consult dacă mai vrea cineva la această oră să-și citească declarația politică.

Dacă nu, vă mulțumesc și declar închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 28 martie 2018, dorindu-vă, în același timp, o zi cu succesele pe care le așteptați.

Mulțumesc.

PAUZĂ DUPĂ PAUZĂ

Bună dimineața! Îl invit pe domnul senator Mario Ovidiu Oprea, secretar al Biroului permanent al Senatului, pentru prezență.

Bună dimineața tuturor! Alexandrescu Vlad Tudor – prezent Andronescu Ecaterina Antal István Loránt Arcan Emilia – prezentă Arcaș Viorel Avram Nicolae Baciu Gheorghe Badea Viorel Riceard Bădălău Niculae Bădulescu Dorin Valeriu Băsescu Traian Benea Adrian Dragoș – prezent Bodog Florian Dorel – prezent Botnariu Emanuel Gabriel Brăiloiu Tit Liviu – prezent Breaz Valer Daniel – prezent Bulacu Romulus – prezent Butunoi Ionel Daniel Cadariu Constantin Daniel Caracota Iancu – prezent Cazan Mircea Vasile – prezent Cazanciuc Robert Marius Cârciumaru Florin – prezent Chirteș Ioan Cristian Chisăliță Ioan Narcis – prezent Chițac Vergil – prezent Cîțu Florin Vasile Coliban Allen – prezent Corlățean Titus Costoiu Mihnea Cosmin Covaciu Severica Rodica – prezentă Craioveanu Elena Lavinia – prezentă Crețu Gabriela – prezentă Cristina Ioan Császár Károly Zsolt – prezent Cseke Attila Zoltan – prezent Dan Carmen Daniela – Guvern Dănăilă Leon Deneș Ioan – Guvern Derzsi Ákos Diaconescu Renică Diaconu Adrian Nicolae Dinică Silvia Monica Dinu Nicoleta Ramona Dircă George Edward – prezent Dogariu Eugen Dumitrescu Cristian Sorin Dumitrescu Iulian Dunca Marius Alexandru

Fălcoi Nicu – prezent Federovici Doina Elena Fejér László Ődőn Fenechiu Cătălin Daniel – prezent Fifor Mihai Viorel – Guvern Filipescu Răducu George – prezent Ganea Ion Ghica Cristian Gorghiu Alina Ștefania Goțiu Remus Mihai – prezent Hadârcă Ion – prezent Hărău Eleonora Carmen – învoire Ilea Vasile – prezent Ilie Viorel – Guvern Ionașcu Gabi – prezent Iordache Virginel – prezent Iriza Scarlat László Attila Leș Gabriel Beniamin – prezent Lungu Dan Lungu Vasile Cristian Lupu Victorel – prezent Manda Iulian Claudiu Manoliu Dan Marciu Ovidiu Cristian Dan – prezent Marin Gheorghe – prezent Marin Nicolae – prezent Marussi George Nicolae – prezent Matei Constantin Bogdan – prezent Mazilu Liviu Lucian – prezent Meleșcanu Teodor Viorel – Guvern Mihail Radu Mihai – prezent Mihu Ștefan – prezent Mirea Siminica Moga Nicolae – prezent Nicoară Marius Petre – prezent... Nu, dumneavoastră nu sunteți Nicoară. Nicolae Șerban – prezent Niță Ilie Novák Csaba Zoltán – prezent Oprea Mario Ovidiu – prezent Oprea Ștefan Radu – Guvern Orțan Ovidiu Florin – prezent Pavel Marian – prezent Pațurcă Roxana Natalia – prezentă Pauliuc Nicoleta Pănescu Doru Adrian – prezent Pereș Alexandru – prezent Pîrvulescu Eugen Pop Gheorghe – prezent Pop Liviu Marian Popa Cornel – prezent Popa Ion – prezent Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton Preda Radu Cosmin – prezent Presadă Florina Raluca – prezentă Resmeriță Cornel Cristian Romașcanu Lucian – prezent Rotaru Ion – prezent

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Domnule Oprea, mulțumesc mult, suntem în cvorum. Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 28 martie 2018, ședință condusă de subsemnatul, Adrian Țuțuianu, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnul senator Marian Pavel și domnul senator Mario Ovidiu Oprea, secretari ai Biroului permanent al Senatului.

Vă anunț că din totalul de 136 de senatori, până în acest moment, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 72.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Dacă sunt comentarii cu privire la ordinea de zi?

Nu avem.

În aceste condiții,

Am rugămintea să introduceți cartelele în aparat, ca să putem avea votul tuturor.

Vreau să precizez că, la invitația domnului senator Ion Popa, din județul Argeș, avem la balconul Senatului prezenți elevi din comuna Bârla, județul Argeș.

Le spunem bun venit în Parlamentul României!

Programul de lucru pentru această zi: între orele 10.30 și 13.00, lucrări în plenul Senatului, cu dezbaterea inițiativelor legislative înscrise în ordinea de zi; de la ora 14.00, ședință comună a Senatului și Camerei Deputaților și lucrări în comisiile permanente.

Dacă sunt intervenții în legătură cu programul de lucru de astăzi?

Domnule Goțiu, vă rog, microfonul 2.

Rugămintea la colegii senatori: să nu-l ecranați pe domnul Goțiu.

Vă rog, microfonul central, că îi deranjăm pe colegi.

Domnule președinte de ședință,

Stimate colege,

Stimați colegi,

Am această intervenție la adoptarea programului de lucru pentru că luni acesta a fost încălcat și a fost modificat, zic eu, abuziv. Cu această ocazie, pentru a nu cere și pe procedură, o să fac câteva referiri și la respectarea regulamentului desfășurării acestor ședințe, pentru că luni am avut mai multe probleme, care sper să nu se mai repete.

Ați avut o proprie interpretare, pentru a nu mai da posibilitatea să adresăm întrebări inițiatorilor legilor care au fost trimise spre reexaminare. Asta a fost una dintre probleme.

O altă problemă a fost aceea că nu ne-ați lăsat să motivăm, să explicăm votul la mai multe proiecte legislative. Ați spus...

Domnule Goțiu, iertați-mă, dacă aveți pe ordinea de zi de astăzi de comentat ceva. Restul puteți să mergeți la declarații politice.

Nu e vorba de declarații politice, e vorba de modul în care respectăm sau nu această instituție...

Vă rog frumos, dacă aveți ceva pe programul de astăzi.

...pentru că am votat și întreb ce valoare are acest vot ca programul de lucru să se desfășoare până la ora 19.45. Fără a cere un vot plenului, la ora 19.10 ați declarat închisă ședința plenului Parlamentului de luni și că s-a epuizat timpul sesiunii de întrebări și interpelări, ceea ce nu era adevărat. Era ora 19.10, mai era timp, cel puțin până la ora 19.45, să se susțină întrebări și interpelări. Asta a fost doar una dintre probleme.

Dacă dorim să avem o dezbatere reală, dacă avem nevoie de un parlament în care nu doar să votăm, că are prestigiu, trebuie să ne respectăm regulamentele și trebuie să ne respectăm programul de lucru. E un respect pe care îl datorăm cetățenilor care ne-au trimis aici să lucrăm pentru ei, nu doar pentru legile justiției, ci pentru toate celelalte legi. Și v-ați opus să prelungim programul de lucru și pentru alte legi. Puteam până la 19.45 să mai avansăm cu programul legislativ.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

E în regulă, vă mulțumesc mult.

Cu precizarea, domnule Goțiu, că am făcut trimitere la prevederile regulamentare în baza cărora am desfășurat ședința, rugămintea e să le aprofundați. Și al doilea lucru, domnul senator Fălcoi trebuia să conducă ședința mai departe. Nu era la momentul respectiv în sală. Rugămintea – nu v-am invitat la microfon – ține tot de regulament. Vă rog să mergeți în sală.

Vreau să vă anunț că la balconul Senatului se află un grup de elevi din comuna Scânteia, județul Ialomița, la invitația domnului senator Pavel Marian, secretar al Biroului permanent al Senatului.

Le spunem bun venit!

La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 2–7 aprilie 2018.

Pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent vă propune următorul program de lucru, astfel cum a fost aprobat de Comitetul liderilor:

– luni, 2 aprilie 2018 – activități în circumscripțiile electorale;

– marți, 3 aprilie 2018: ora 12.30, ședință pregătitoare a Biroului permanent al Senatului; ora 13.00, ședința Biroului permanent al Senatului, cu ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare; între orele 14.00 și 16.00, lucrări în grupurile parlamentare; 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului, cu dezbaterea inițiativelor legislative înscrise în ordinea de zi și vot final pe inițiative legislative cu caracter organic la ora 17.00; 18.00–18.15, pauză; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri; – miercuri, 4 aprilie 2018: între orele 9.00 și 10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, cu dezbaterea inițiativelor legislative înscrise în ordinea de zi și lucrări în comisiile permanente;

- joi, 5 aprilie 2018 – lucrări în comisiile permanente;

- vineri, 6 aprilie 2018 – zi liberă;

- sâmbătă, 7 aprilie 2018 – activități în circumscripțiile

- electorale.

- Dacă sunt intervenții în legătură cu programul propus? Nu avem.

Vă

Vă prezint nota pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

1. Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor – procedură de urgență;

2. Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară – procedură de urgență;

## Mulțumesc, domnule președinte.

Nu vă voi citi încă o dată raportul, sunt sigură că l-ați ascultat data trecută, a fost trimis spre un timp de reflecție. Fac doar următoarele precizări: la Comisia de strategie și Comisia economică a fost trimis și în primă instanță raportul, iar Comisia pentru afaceri europene nu a primit obiecții cu privire la textul opiniei.

Drept urmare, ca urmare a timpului de reflecție, Comisia de afaceri europene a rămas pe poziții, adică a votat, cu majoritate, mai puțin un vot, același text de opinie, în timp ce Grupul parlamentar al PMP ne-a trimis o opinie minoritară, în sensul în care nu este de acord cu observațiile formulate, nediscriminatoriu – nu ni s-a precizat cu care dintre ele, dat fiind că era un raport mai lung.

Drept urmare, am față de dumneavoastră aceeași rugăminte ca data trecută: să supuneți spre aprobare intrarea în dialog politic cu Comisia Europeană, în sensul trimiterii unei opinii. Nu e vorba de un aviz motivat și nu e vorba de faptul că noi am fi împotriva responsabilității guvernelor sau împotriva Uniunii Europene, dimpotrivă, vrem o Uniune Europeană bună.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Dacă sunt intervenții?

Vă rog, domnule senator Cîțu. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Tocmai pentru că intrăm într-un dialog cu Comisia Europeană, ar fi bine să intrăm într-un dialog profesionist cu Comisia Europeană. Și în opinia pe care o trimitem astăzi sau pe care o vom vota în plen sunt câteva lucruri care arată mai mult că noi nu înțelegem câteva concepte, nu că acestea sunt denaturate.

De exemplu, vorbim despre Pactul fiscal, despre austeritate, dar doar dacă ne uităm..., și nu știu de unde au venit aceste opinii, dar doar dacă ne uităm la România vedem o simplă corelație între scăderea deficitului – scăderea inflației, creșterea deficitului – creșterea inflației. Acestea sunt lucruri, sunt date certe.

Și mai avem iarăși aici, văd, la opinie sau la argumente se folosesc în continuare indicatori, concepte neclare și se dă exemplu deficitul structural. În strategia fiscal-bugetară a acestui Guvern, votată la începutul anului, în 2017–2019, se spune foarte clar: deficitul structural reprezintă corect situația fiscal-bugetară a României. Deci nu putem să spunem că Ministerul Finanțelor spune că deficitul structural reprezintă corect situația fiscală a României și noi trimitem o opinie în care spunem că deficitul structural este un concept neclar și ar trebui scos din această opinie.

Din acest punct de vedere, vom vota împotriva acestei opinii trimise către Comisia Europeană, tocmai pentru că vrem un dialog profesionist cu Comisia Europeană. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Dacă mai sunt alte intervenții? Nu mai sunt.

**:**

Radu Mihail.

Vă rog. Domnul Mihail. Microfonul 2.

Citind raportul, avem impresia că coaliția la guvernare are, cumva, o reținere în a spune că nu este de acord cu ce România a semnat în tratat, doar pentru că performanțele financiare ale statului român sunt din ce în ce mai rele și nu vom putea să ne încadrăm în ce am semnat că vom face. Mulțumesc.

În regulă. Dacă mai sunt alte intervenții? Da. Domnul Dircă.

Rugămintea mea la dumneavoastră, toți, ar fi să vorbim câte un reprezentant din partea fiecărui grup, așa spune regulamentul.

Vă rog, domnule Dircă.

## Domnule președinte,

Două chestiuni, aici, vreau să lămurim.

O dată, la punctul 5 din raport apreciez că persoanele care au redactat acest document nu au noțiuni elementare de economie și nici nu prea înțeleg foarte bine instituțiile europene. Practic, ceea ce se dorește..., instituția care se dorește și care este criticată la punctul 5 se referă la instituțiile de risc agreate la nivelul Uniunii Europene după criza din Grecia. Practic, scopul acestei instituții este de a verifica, este o instituție unde statele Uniunii raportează. Și, pentru a evita situații în care Grecia transmitea informații false sau care nu erau veridice, tocmai că se înființează acest organism. În fond, acest organism este format din membrii tuturor statelor și el și-au dovedit eficiența anterior.

Pe de altă parte, la punctul 1 criticăm principiul _one-size-fits-all_ . Practic, noi spunem că nu suntem de acord să ne mișcăm în același ritm cu celelalte state europene, motiv pentru care încurajăm aici „Europa cu mai multe viteze”. Grupul USR va vota împotriva acestei hotărâri. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Doamna senator Crețu. Microfonul 5.

## Domnule președinte,

Un foarte succint răspuns la observațiile colegilor. În primul rând, vă garantez că e vorba de poziția raportorului, susținută de comisie. Raportorul a fost Gabriela Crețu, fostă membră a Parlamentului European și membră a Comisiei de afaceri europene, integrare europeană et cetera, adică subsemnata, apropo de observații, care este profesor de economie.

Există însă mai multe tipuri de economii. Ceea ce am făcut data trecută a fost o capcană pe care v-am întins-o, pentru că trebuia foarte bine să ne plasăm fiecare pe propriile poziții și să înțelegem despre ce este vorba. Ceea ce apărăm noi prin acest raport este o Europă democratică, în care instituțiile legitime, votate de către cetățeni, adică

parlamentele și guvernele, să voteze bugetele, nu instituții formate din așa-numiții experți, ale căror interese niciodată nu pot fi controlate și care, mai ales, nu răspund în fața cetățenilor. Despre asta este vorba.

Cât despre opinia aici exprimată, ea este exprimată în repetate rânduri în Conferința privind guvernanța economică. Eu însămi, atunci când am reprezentat Parlamentul României, am făcut-o și nu sunt voce unică, dimpotrivă, este poziția social-democraților europeni, a unei bune părți din liberalii europeni. Doar poziția unei drepte extrem de radicale nu este aceasta, care reprezintă exclusiv interesele sistemului financiar-bancar.

Cât despre Tratatul privind guvernanța, la care noi suntem parte, recunosc, el, în acești cinci ani de când este în vigoare, a fost – mă iertați că folosesc o expresie neacademică – ca o frecție la un picior de lemn, în sensul în care țările mari și puternice, care și-au putut permite să-l încalce, l-au încălcat, vedeți deficitul Franței, dacă doriți. Cele care n-au putut să-l respecte nu l-au respectat, pentru că era făcut să nu poată fi respectat, în realitate, de acestea și să le oblige la măsuri care să mențină statu-quoul, adică țările mai puțin dezvoltate să rămână mai puțin dezvoltate, să nu acopere _gap_ -ul (decalajul), iar cele mai dezvoltate să rămână dezvoltate. Despre asta e vorba.

Și e o opinie politică pe care o susținem, fiind eu, ca raportor, federalist european activ. Mulțumesc.

Mulțumesc, doamna senator. Domnul Cîțu, microfonul 2.

Rugămintea, scurt, că văd că s-a înțeles apelul meu că avem 67 de inițiative pe ordinea de zi.

Foarte scurt, domnule președinte.

Ideea este că suntem în Parlament și eu cred că n-ar trebui să mai aruncăm cu informații false.

Discutăm aici de deficit structural. România este țara cu cel mai mare deficit structural din Uniunea Europeană, nu Franța, nu Germania, nu UK. Este singura țară din Uniunea Europeană care are o deviație de la deficitul structural, de la Pactul fiscal. Deci trebuie să spunem clar: nu Franța, nu Germania, ci România!

Referitor la Pactul fiscal și la cum ne respectăm noi instituțiile votate de cetățeni, în acest Parlament am votat, doi ani la rând, bugete care nu respectă Pactul fiscal votat... și care înseamnă, de fapt, că încălcăm Constituția, este un tratat european. Deci trebuie să fim foarte atenți când spunem acest lucru.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Mulțumesc mult.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Corlățean.

Domnul Corlățean. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Regret că nu am prins toată discuția, dar eram angajat cu o serie de ambasadori care privesc exact viitoarea președinție românească a Uniunii Europene, dar tot am prins, așa, o bucată din discuții și vreau să vă spun un singur lucru: viața e foarte interesantă și avem diferite unghiuri de vedere asupra aspectelor pe care inclusiv acum le discutăm – bugetare, proiecții, respectare de criterii, de deficite și așa mai departe.

Sunt foarte multe argumente în favoarea raportului așa cum l-a prezentat doamna președinte, pentru că, din păcate, ne facem noi singuri rău așa – că așa avem obiceiul noi, ca români, să ne facem singuri rău –, apropo de deficite. Nu sunt eu marele expert, dar vă spun că un număr de ani state importante din Uniunea Europeană, începând cu Franța – care ne este aliat și pe care o respect, și la care țin foarte mult –, au depășit consistent anumite limite de deficit. Și știți care a fost răspunsul președintelui Comisiei Europene, domnul Juncker, care ne tot dă, mai nou, lecții de moralitate: „A, nu este posibil să sancționăm noi, potrivit tratatului, Franța!” De ce? „Parce que la France c’est la France!” Da, Franța este Franța! Deci n-are rost să ne atingem noi de marii jucători. În schimb, ne găsim noi, ăștia micii, să ne facem singuri probleme.

Deci susțin pe deplin abordarea Comisiei de afaceri europene.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Proiectul de hotărâre a fost adoptat.

Avem un al treilea grup de elevi prezent astăzi în Parlamentul României, la balconul Senatului, sunt elevi din comuna Gheorghe Lazăr, județul Ialomița, la invitația domnului senator, secretar al Biroului permanent al Senatului, Pavel Marian.

Bun venit!

Punctul 2 de la secțiunea I, Proiectul de hotărâre la Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind calitatea apei destinate consumului uman (reformare) – COM(2017) 753 final.

Raport: Comisia pentru afaceri europene.

O invit pe doamna senator Crețu, microfonul 5, pentru prezentarea raportului și a proiectului de hotărâre. Cu rugămintea...

Da, scurt!

...cât mai scurt.

## Da.

Mulțumesc, domnule președinte.

Este un raport privitor la o propunere de directivă care își propune îmbunătățirea accesului la surse de apă potabilă sigure pentru cetățeni, printr-o serie de măsuri, mai ales tehnice, legate de parametri, de îmbunătățirea reglementărilor et cetera.

Am analizat-o în patru ședințe succesive, inclusiv cu participarea ministerelor implicate, și, ca urmare a analizelor respective, am ajuns la concluzia că există temei juridic pentru această reglementare, deci nu are nicio problemă de subsidiaritate. În schimb, pe domeniul proporționalității, o serie din indicatorii și măsurile propuse sunt încă de discutat.

Drept urmare, am decis să trimitem o opinie (pe care o găsiți pe site, în integralitatea ei) Comisiei Europene, pentru a susține prin asta poziția pe care în Consiliu reprezentanții ministerului o au.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Și eu vă mulțumesc.

A fost puțin mai concis decât la ultima.

Dacă sunt intervenții pe ordinea..., pe marginea acestei hotărâri?

Nu avem.

- Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în

- format electronic pe pagina de internet a Senatului.

-

La punctul 3, secțiunea I a ordinii de zi, avem proiect de hotărâre privind consultarea parlamentelor naționale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona:

1. Proiectul de hotărâre referitoare la Comunicarea comună către Parlamentul European și Consiliu – Elemente ale strategiei UE privind Irakul – JOIN(2018) 1 final.

O invit pe doamna senator Crețu, microfonul 5, pentru prezentarea raportului și a proiectului de hotărâre.

## Mulțumesc, domnule președinte.

E vorba de o comunicare, deci un act nelegislativ, legat de strategia Uniunii Europene privind Irakul, la care raportor a fost colegul Titus Corlățean, și, pentru economie de timp, propun ca, în calitate de raportor, să prezinte el cele câteva idei pe care vrem, de asemenea, să le transmitem într-o opinie Comisiei Europene.

Mulțumesc.

Vă rog, microfonul 3 pentru domnul Titus Corlățean.

Mulțumesc doamnei președinte pentru generozitatea încredințării mandatului și transferării de suveranitate în discurs. Voi fi foarte concis.

Tema este importantă din foarte multe considerente, inclusiv din punctul de vedere al procesului de stabilizare postconflict a Irakului, care știm prin ce a trecut, și acțiunea foarte dură a ISIS–Daesh pe teritoriul irakian, cu foarte multe consecințe: trei milioane de cetățeni refugiați, deplasați, cu distrugeri uriașe, cu flux migratoriu și cu probleme de stabilitate a statului irakian. Nu întâmplător această comunicare – care pune bazele unei strategii mai coerente a Uniunii Europene – face referire, între altele, la o poziție pe care și statul român o are de ani de zile, cea privind integritatea teritorială, suveranitatea Irakului. Altfel spus, tendințele de regionalizare, de autonomizare – cazul Kurdistanului de Nord – nu sunt chestiuni pe care comunitatea internațională europeană și România să le susțină.

Un singur comentariu – și nu știu cine e de la Guvern aici, la această discuție –, vreau să aduc aminte celor care se ocupă de subiect că, undeva în 2013, dacă nu mă înșel, s-a semnat un memorandum între Uniunea Europeană și Irak pentru transferul spre Uniunea Europeană de petrol și gaz, (cantități importante), cu tranzit prin Kurdistanul de Nord. De ce tema..., și care acum redevine importantă..., ea a fost întotdeauna privită ca o variantă alternativă la proiectul în care noi credeam la acel moment și care s-a dovedit a fi un eșec – Nabucco. Vorbim de securitatea energetică a Europei Centrale și de Sud-Est, între altele, inclusiv a României. Era nevoie de un acord între Guvernul central de la Bagdad și Kurdistanul de Nord pentru a se face acest flux prin Turcia, prin România.

Subiectul a redevenit valabil – și, dacă e cineva de la Guvern care e interesat de acest subiect, aduc aminte – și demersurile României trebuie să fie în continuare în procesul de relansare/stabilizare economică, să fie reluate, pentru că e un subiect important pentru noi.

În rest, evident, sprijin adoptarea opiniei, e o opinie în care spunem niște lucruri către Bruxelles. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă sunt intervenții pe marginea acestui proiect? Nu avem.

În aceste condiții,

Trecem la inițiative legislative.

Punctul 1, Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României (L200/26.06.2017).

Reexaminare la solicitarea Președintelui României. Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, doamna Diana Severin, secretar de stat, Ministerul pentru Relația cu Parlamentul. Microfonul 9.

Vă rog.

## Bună ziua!

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în sensul reorganizării Monitorului Oficial ca regie autonomă sub autoritatea Camerei Deputaților.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative, Parlamentul urmând a decide asupra oportunității adoptării acestei propuneri.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru prezentarea raportului, domnul senator Fenechiu Daniel. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 150 alin. (2) din Regulamentul Senatului, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, prin adresa nr. L200 din 5 februarie, a fost sesizată de Biroul permanent în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României.

Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 202 viza trecerea acestei..., vizează trecerea acestei entități publice de sub autoritatea Guvernului sub autoritatea Camerei Deputaților, care se organizează ca regie autonomă, persoană juridică ce desfășoară acte... activitate de interes public și funcționează pe bază de gestiune economică și autonomie financiară.

Față de soluția legislativă de trecere a Regiei Autonome Monitorul Oficial sub autoritatea Camerei Deputaților, legea transmisă la promulgare cuprinde și intervenții corelative ale normelor ce vizează competența Secretariatului General al Guvernului.

Consiliul Legislativ a analizat propunerea și a avizat favorabil, cu observații, aceste propuneri.

Guvernul României, conform punctului de vedere transmis prin adresa nr. 893/25 iunie, nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă pe 24 octombrie 2017, însă Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, a adoptat, în ședința din 22 decembrie 2017, propunerea legislativă, cu modificări și completări.

În procedura de reexaminare la Senat, Comisia pentru buget, finanțe și activitate bancară a avizat negativ legea trimisă la promulgare, iar Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a avizat favorabil legea transmisă spre promulgare.

În ședința din 13 martie 2018, membrii Comisiei juridice au analizat legea transmisă și au aprobat raportul, cu amendamente.

În consecință, vă solicităm adoptarea raportului de admitere, cu amendamentele admise, în forma trimisă spre promulgare.

Este o lege din categoria legilor ordinare și urmează să o supuneți dezbaterii și aprobării.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt în cadrul dezbaterilor generale pe acest subiect?

Nu avem.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra legii și vă reamintesc că ne aflăm în faza reexaminării legii la solicitarea Președintelui României. Raportul comisiei este de admitere a legii transmise la promulgare, cu amendamente admise, în sensul admiterii în parte a obiecțiunilor din cererea de reexaminare formulată de Președintele României. Legea face parte din categoria legilor ordinare; Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 2 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind adoptarea unor măsuri în domeniul finanțării învățământului (L450/13.11.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent, dacă avem inițiator.

Nu, nu avem.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, domnul Petru Andea, secretar de stat, Ministerul Educației Naționale. Microfonul 8.

Domnule secretar de stat, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul susține această inițiativă legislativă, urmând însă să fac următoarele precizări: legea se referă la faptul că plata drepturilor salariale în preuniversitar nu se mai realizează la nivelul administrației locale, prin sume defalcate din TVA, ci de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației Naționale. De asemenea, proiectul de lege vizează plata unor daune-interese pentru drepturi salariale devenite executorii ca urmare a unor hotărâri judecătorești.

Vreau să spun că, întrucât prima parte a legii a fost preluată în Ordonanța nr. 90/2017, comisia a propus, pe bună dreptate, eliminarea respectivului text, dar s-au adăugat o sumă de amendamente, după părerea noastră, foarte potrivite, în sensul că stabilesc că pentru învățământul superior sursa de plată a acestor restanțe salariale este bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației Naționale, și, de asemenea, se stabilește, printr-un alt amendament, ca studenții să beneficieze de transport gratuit pe CFR, indiferent de vârsta lor. Reglementarea de până acum îi limita la 26 de ani.

Ca urmare, subliniez încă o dată, Guvernul susține inițiativa legislativă.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, pentru prezentarea raportului, domnul senator Pop Liviu Marian.

Microfonul 5.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă.

Obiectul de reglementare al propunerii legislative se discută în Senat, care este Camera decizională, legea fiind organică.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt înscrieri la cuvânt pe acest subiect. Da, domnul senator...

**Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Pănescu.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Pănescu. Microfonul 3.

Dar, înainte, domnule senator, dați-mi voie să salut încă un grup de copii prezenți în balconul Senatului. Nu știu de unde sunt, dar îi salutăm cu aceeași prietenie.

Bine ați venit!

Vă rog, domnule senator.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege, Stimați colegi,

Așa cum a spus și reprezentantul Guvernului, vreau și eu să subliniez că, față de forma inițială, în Comisia de învățământ, știință, tineret și sport au fost aduse o serie de amendamente utile, în special în ceea ce privește învățământul superior. Dacă în forma inițială actul legislativ viza preponderent învățământul preuniversitar, iată că s-au adus unele completări, corecții importante pentru învățământul superior.

Pe lângă problema plății diferențelor salariale câștigate fie prin hotărâri judecătorești, fie conform Legii nr. 85/2016, inclusiv pentru cei din învățământul superior, tot prin acest act normativ s-au făcut unele precizări importante privind modul de calcul al costurilor salariale din contractele de cercetare științifică, inclusiv cele derulate prin Academia Română, gratuitate pentru studenți pe transportul feroviar intern, indiferent de limita de vârstă, eliminarea unor restricții în ceea ce privește participarea cadrelor didactice și a cercetătorilor la conferințe științifice.

Având în vedere și aceste amendamente, Grupul parlamentar al PSD va vota în favoarea legii.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Dacă mai sunt înscrieri la cuvânt? Domnule Șerban Nicolae, aveți o înscriere la cuvânt? Nu.

În aceste condiții, declar încheiate dezbaterile generale. Legea este organică; Senatul este Cameră decizională. Votul va fi marți, potrivit programului anunțat, săptămâna viitoare...

Da, vă rog, domnule Vlad Alexandrescu. Microfonul central.

Domnule președinte de ședință,

Având în vedere că este o inițiativă legislativă care permite subiecților să beneficieze de gratuitate pe CFR, aș avea rugămintea, cu titlul excepțional, cu toate că este o lege organică, prin vot, să aprobăm votul ei astăzi, pentru că poate ar putea beneficia studenții în vacanța de Paști. Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Este o propunere făcută de liderul de grup, ca urmare o

Ca urmare, propunerea legislativă a fost adoptată de Camera Deputaților, raportul suplimentar al comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative. Legea este organică; Senatul, Cameră decizională.

Trecem la punctul 3, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 21/1991 a cetățeniei române, republicată (L558/18.12.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Avem un grup de senatori și deputați.

persoanele care au fost cetățeni români, dar au pierdut cetățenia din motive neimputabile lor sau de cei cărora această cetățenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum și de către descendenții acestora până la gradul III.

Adoptarea propunerii legislative de astăzi ar anula, practic, dispozițiile art. 10 și 11 din actuala Legea a cetățeniei, care reglementează situațiile particulare și condițiile în care foștii cetățeni români, care au pierdut cetățenia, precum și descendenții acestora pot redobândi această cetățenie.

Textul de lege propus dezbaterii abordează un criteriu etnic pentru dobândirea cetățeniei, însă textul în vigoare are în vedere posibilitatea dobândirii cetățeniei în condiții mai favorabile, mai generale, în care pot fi incluse și categoriile de cetățeni care figurează în această propunere legislativă.

Pe de altă parte, trebuie avute în vedere și dispozițiile internaționale, precum Convenția europeană asupra cetățeniei din 1997, care a fost ratificată de România, potrivit căreia: cetățenia desemnează legătura juridică dintre o persoană și un stat...

Doamna secretar de stat, mai pe scurt, vă rog.

Am făcut precizarea că avem șaizeci și ceva de acte..., de inițiative astăzi pe ordinea de zi.

Da, vă rog. Ați încheiat, da?

Da.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări pentru prezentarea raportului, domnul senator Fenechiu.

Cu rugămintea, la fel, concentrată expunerea. Microfonul 7.

Nu este prezent niciun inițiator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, doamna Mariana Moț, secretar de stat, Ministerul Justiției. Microfonul 10.

## **Doamna Sofia Mariana Moț** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

În cele ce urmează voi exprima punctul de vedere al Ministerului Justiției, întrucât Guvernul nu a redactat încă punctul său de vedere. Prin urmare, observațiile pe care le voi aduce în atenția dumneavoastră vor fi unele mai mult de natură tehnică.

Cu privire la propunerea legislativă supusă dezbaterii și votului dumneavoastră, Ministerul Justiției susține că anumite soluții propuse prin proiect beneficiază deja de reglementare în actuala Lege a cetățeniei, Legea nr. 21/1991, republicată. Cu titlu de exemplu: art. 10 din această lege stabilește posibilitatea redobândirii la cerere a cetățeniei de către persoanele care au pierdut această cetățenie, precum și de către descendenții acestora până la gradul II, inclusiv; totodată, art. 11 din aceeași Lege a cetățeniei române reglementează posibilitatea redobândirii cetățeniei de către

Senatul a fost sesizat de către Biroul permanent în vederea dezbaterii și elaborării proiectului raportului la Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 21/1991 a cetățeniei române, republicată, inițiată de un grup de senatori și deputați ai PNL și ai minorităților.

Prin această propunere legislativă se avea în vedere acordarea cetățeniei, la cerere, persoanelor care-și asumă în mod liber identitatea culturală română, persoanele de origine română și cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați.

Consiliul Legislativ a analizat inițiativa și a avizat-o negativ.

Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a transmis un aviz negativ.

În dezbaterea propunerii legislative, la care a participat și reprezentantul Ministerului Justiției, doamna secretar de stat Mariana Moț, Guvernul nu a susținut adoptarea acestei propuneri legislative.

În ședința din 6 martie, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea voturilor, să adopte un raport de respingere. În consecință, vă supunem dezbaterii raportul de respingere și propunerea legislativă.

Legea face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt pe marginea acestui proiect? Nu avem.

În aceste condiții, declar încheiate dezbaterile generale. Vă precizez că legea este organică; Senatul este prima Cameră sesizată.

Votul va fi marți, săptămâna viitoare, conform programului anunțat.

Mergem la punctul 4, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 19 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune (L145/26.02.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, doamna Diana Severin, secretar de stat, Ministerul pentru Relația cu Parlamentul. Microfonul 9.

## Bună ziua!

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 19 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în sensul desemnării membrilor consiliilor de administrație ale celor două societăți cu votul majorității deputaților și senatorilor prezenți în ședința comună a celor două Camere ale Parlamentului.

Totodată, se preconizează majorarea numărului de propuneri înaintate de grupurile parlamentare de la opt, cât este în prezent, la 10 locuri pentru membrii consiliilor de administrație ale celor două societăți.

Având în vedere obiectul de reglementare al inițiativei legislative, Parlamentul va decide asupra oportunității adoptării acesteia.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru cultură și media, pentru prezentarea raportului.

Da, vă rog, domnule senator...

Mulțumesc, domnule președinte.

Simionca Ioan. Vă rog. Microfonul 6.

Cu adresa nr. L145/14 februarie 2018, Comisia pentru cultură și media a fost sesizată în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea art. 19 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune.

Propunerea legislativă a primit aviz favorabil, cu observații și propuneri, din partea Consiliului Legislativ.

Consiliul Economic și Social avizează nefavorabil inițiativa.

Propunerea legislativă a primit aviz negativ de la Comisia pentru drepturile omului.

Propunerea legislativă a fost luată în dezbatere de Comisia pentru cultură și media în ședința din 13 martie. În cadrul dezbaterilor, membrii comisiei au opinat că găsesc justificat acest demers, fiind necesar în gestionarea eficientă a controlului parlamentar asupra activității celor două instituții.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru cultură și media a hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru cultură și media supune plenului Senatului spre dezbatere raportul de admitere, fără amendamente, și Propunerea legislativă pentru modificarea art. 19 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune.

Senatul este Cameră decizională. Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt pe marginea acestui proiect? Nu avem.

În aceste condiții, declar încheiate dezbaterile generale. Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Camera Deputaților. Legea este organică; Senatul este Cameră decizională.

Votul va fi marți, conform programului anunțat, săptămâna viitoare.

La balconul Senatului avem și alți invitați, respectiv elevi de la Colegiul Național „Unirea”, din municipiul Focșani, județul Vrancea, invitați de domnul senator Cătălin Toma. Le spunem bun venit!

Punctul 5 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 18[1] din Legea nr. 69 din 28 aprilie 2000 a educației fizice și sportului, cu modificările și completările ulterioare (L45/5.02.2018).

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Avem un grup de senatori care au inițiat.

Nu.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, domnul Cosmin Butuza, secretar de stat, Ministerul Tineretului și Sportului. Microfonul 8.

Vă rog. ## **Domnul Cosmin Răzvan Butuza** – _secretar de stat_

_în Ministerul Tineretului și Sportului_ **:**

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Precizăm faptul că, în prezent, Legea nr. 69/2000 reglementează deja această situație într-o manieră corespunzătoare, prin art. 67[1] alin. (3).

Drept urmare, semnalăm că norma din inițiativa legislativă este similară cu cea existentă deja în Legea nr. 69/2000, rezultând, astfel, o dublă reglementare.

Având în vedere cele menționate, Ministerul Tineretului și Sportului nu susține adoptarea acestei propuneri legislative. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, pentru prezentarea raportului, domnul senator Pop Liviu Marian. Microfonul 5.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt în cadrul dezbaterilor generale?

Nu avem.

În aceste condiții, declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 6 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2018 pentru aprobarea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale și pentru modificarea unor acte normative (L146/26.02.2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege, domnul secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice Attila György. Microfonul 9.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin această ordonanță de urgență s-a reglementat reorganizarea administrației publice centrale, astfel încât aceasta să corespundă cu noua structură aprobată prin Hotărârea Parlamentului nr. 1/2018.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului, pentru prezentarea raportului, domnul senator, președinte de comisie, Florin Cârciumaru. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, În ședința din data de 20 martie 2018, membrii comisiei au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere a proiectului de lege, cu amendamente admise.

Consiliul Legislativ a dat aviz favorabil.

Aviz favorabil, de asemenea, au mai dat: Comisia pentru muncă, Comisia pentru dezvoltare, Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru buget, finanțe, precum și Comisia economică.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt pe marginea acestui proiect?

**Doamna Emilia Arcan**

**:**

Da, Lavinia Craioveanu.

Doamna senator Lavinia Craioveanu. Microfonul central.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să vă propun, stimați colegi, retrimiterea acestui proiect de lege, termen – două săptămâni, la comisie, pentru unele clarificări din cadrul proiectului de lege. Mulțumesc frumos.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, doamna senator.

Punctul 7 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea punctului 10 din anexa nr. 2 la Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții (L538/11.12.2017). Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Sunt senatori și deputați UDMR. Nu.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, domnul Ciprian Roșca, secretar de stat, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Sunteți prezent?

## **Domnul Ciprian Lucian Roșca** – _secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

Da, da.

Microfonul 8. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Semnalăm că măsurile propuse prin inițiativa legislativă se regăsesc în cuprinsul Legii nr. 273/2017 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/2017 pentru modificarea art. 4 alin. (1) lit. c) și d) din Legea nr. 50/1998 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, astfel că inițiativa legislativă a rămas fără obiect.

Având în vedere considerentele menționate, Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative. Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului, pentru prezentarea raportului, domnul senator Florin Cârciumaru. Microfonul 7.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

În ședința din data de 21 februarie 2018, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport de respingere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

## Vă mulțumesc.

Dacă sunt înscrieri la dezbateri pe marginea acestui proiect?

Nu avem.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative. Aceasta face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 8 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 32 din Legea nr. 273 din 29 iunie 2006 privind finanțele publice locale (L539/11.12.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Grup de deputați din PNL.

## Nu avem inițiator prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, domnul Nicolae Tudose, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Microfonul 9, domnule secretar de stat. Vă rog.

## **Domnul Nicolae Tudose** – _secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor, domnilor senatori,

Punctul de vedere al Guvernului este de a nu susține prezenta inițiativă legislativă, întrucât considerăm că, prin Legea nr. 2/2018 a bugetului de stat, prin derogare de la Legea nr. 273 a finanțelor publice locale, art. 6 are în vedere echilibrarea bugetelor locale.

De asemenea, la nivelul Ministerului Dezvoltării Regionale este în curs de elaborare Codul finanțelor publice locale, cu consultarea tuturor instituțiilor reprezentate, unde comisia de specialitate analizează toate propunerile și va adopta soluția optimă pentru a găsi formula de a reprezenta bugetul pe cote defalcate din impozitul pe venit, bugetul autorităților locale.

De asemenea, prin Hotărârea Guvernului nr. 285/2017 au fost adoptate și aprobate tezele prealabile ale Proiectului codului finanțelor publice locale.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Avem un raport comun al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului.

Îl invit pe domnul senator Arcaș Viorel, președintele Comisiei pentru buget, pentru prezentarea acestui raport comun.

Guvernul a transmis un punct de vedere prin care nu susține adoptarea inițiativei legislative.

Membrii celor două comisii au analizat propunerea legislativă, iar în urma votului exprimat, majoritate de voturi, comisiile au hotărât să adopte raport comun de respingere, având în vedere noile cote defalcate adoptate pentru anul 2018 prin Legea bugetului de stat.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt în cadrul dezbaterilor generale?

Domnul senator Toma Cătălin. Microfonul 2. Vă rog.

Mulțumesc mult, domnule președinte. Stimați colegi,

Această inițiativă liberală vine în sprijinul primăriilor și, respectiv, al UAT-urilor, prin majorarea cotelor defalcate de la 71,55% la 100% din impozitul pe venit și redistribuirea acestor sume.

Stau și mă întreb totuși cum Guvernul vine și spune că nu susține, având în vedere că, ce-i drept, după un an de guvernare, stimați colegi din PSD, și după vreo trei guverne PSD, avem de-a face cu această nesusținere a unei propuneri care, culmea, nu este inventată de noi, este chiar afișată și expusă pe toate flipcharturile, pe la televiziune, de către PSD, în programul de guvernare. Și acum observăm că acest Guvern, respectiv cei din PSD, nu susține propunerea de 100%.

Aș vrea să întreb Guvernul: când va veni cu această propunere asumată în programul de guvernare? Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt?

Nu mai avem înscrieri la cuvânt.

Domnule secretar de stat, rugămintea, pe scurt, un răspuns.

Tocmai am menționat mai devreme că se va introduce, prin Codul finanțelor publice locale, un nou sistem de echilibrare, o variantă optimă, rezultată din analize, corelat cu măsurile cuprinse în Programul de guvernare 2018–2020, care are în vedere ca măsurile referitoare la creșterea cotelor defalcate din impozitul pe venit să atingă cifra de 100%.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative. Legea este ordinară; Senatul, prima Cameră sesizată.

Ca urmare, propunerea legislativă este respinsă.

La balconul Senatului sunt prezenți elevi de la Liceul nr. 3 din municipiul Târgoviște; de asemenea, un grup de cetățeni din comuna Vișinești, județul Dâmbovița. Sunt invitații mei, ai domnului senator Titus Corlățean și ai doamnei deputat Oana Vlăducă, prezentă cu grupul în sală.

Bun venit!

Punctul 9 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 526/2003 pentru aprobarea Programului național de dezvoltare a turismului „Schi în România” (L557/18.12.2017).

Procedură de urgență avem pentru acest act..., pentru această propunere.

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorilor, dacă sunt prezenți. Nu.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, domnul secretar de stat din Ministerul Turismului, Bogdan Tomoiagă. Prezent? Da.

Microfonul 8. Vă rog.

## **Domnul Gheorghe Bogdan Tomoiagă** _– secretar de stat în Ministerul Turismului_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Pentru stimularea dezvoltării turismului montan, prin Propunerea legislativă de modificare a Legii nr. 526/2003 pentru aprobarea Programului național de dezvoltare a turismului „Schi în România” se reglementează clar procedura de scoatere definitivă din fondul forestier național sau din circuitul agricol a terenurilor necesare pentru dezvoltarea pârtiilor.

Ministerul Turismului susține aprobarea Propunerii legislative privind modificarea Legii nr. 526/2003 pentru aprobarea Programului național de dezvoltare a turismului „Schi în România”, prin Legea nr. 557/2017, cu amendamentele admise, conform raportului Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului, pentru prezentarea raportului, domnul senator, președinte de comisie, Florin Cârciumaru. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului, în data de 27.02, au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise, prezentate în anexa care face parte integrantă din raport.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

La baza hotărârii Comisiei de administrație stau, practic, avizele favorabile de la Consiliul Legislativ, Comisia pentru mediu, Comisia economică și, așa cum s-a văzut, și Guvernul susține acest proiect legislativ.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt în cadrul dezbaterilor generale?

Nu avem.

Declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative. Aceasta face parte din categoria legilor ordinare; Senatul este prima Cameră sesizată.

71 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă și nicio abținere. Propunerea legislativă a fost adoptată.

S-a cerut listă – da? – pentru grupurile parlamentare.

Avem încă un grup de invitați la balconul Senatului. Sunt din comuna Liești, județul Galați, invitați ai domnului senator Marin Nicolae.

Bun venit în Parlamentul României!

Punctul 10 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind transmiterea unor suprafețe de teren din domeniul public al statului și din administrarea Administrației Naționale „Apele Române” în domeniul public al municipiului Sibiu și în administrarea Consiliului Local Sibiu (L64/5.02.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorilor, dacă sunt prezenți.

Nu avem.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului. Domnul Constantin Dan Deleanu, secretar de stat – Ministerul Apelor și Pădurilor.

Microfonul 8.

Vă rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Constantin Dan Deleanu** _– subsecretar de stat_

_în Ministerul Apelor și Pădurilor_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea legislativă nu are obiect, întrucât bunul ce face obiectul transferului nu se află în domeniul public din administrarea Apelor Române. ANAR are în administrare apele de suprafață cu albiile lor minore, cu lungimi mai mari de 5 km, cu bazine hidrografice ce depășesc suprafața de 10 km pătrați, conform art. 3 alin. (1) din Legea apelor, iar obiectul transferului sunt albia majoră și malurile râului Cibin.

Având în vedere aceste considerente, rezultă că nu este vorba de bunuri care fac parte din domeniul public al statului.

Prin urmare, Ministerul Apelor și Pădurilor nu susține propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului, pentru prezentarea raportului, domnul senator Florin Cârciumaru. Microfonul 7, vă rog.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În ședința din 6 martie 2018, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

## Vă mulțumesc.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt în cadrul dezbaterilor generale?

Domnul senator Cazan. Microfonul 2. Vă rog.

## Domnule președinte,

## Dragi colegi,

Prin prezenta inițiativă legislativă propunem transferul unor suprafețe de teren din domeniul public al statului și din Administrația Națională a Apelor Române în domeniul public al municipiului Sibiu și în administrarea consiliului local.

Municipiul Sibiu vrea să investească în anumite proiecte publice cu finanțare din fonduri europene.

Proiectul de lege are în vedere amenajarea malului râului Cibin, prin realizarea de piste de biciclete, alei de promenadă cu bănci, locuri de relaxare și iluminat public.

Dacă aceste suprafețe de teren înregistrate ca maluri și albii majore nu vor fi trecute în domeniul public al municipiului Sibiu și în administrația Consiliului Local Sibiu, proiectul nu va fi eligibil pentru fonduri europene și nu va putea fi pus în aplicare.

Vă propunem să susțineți acest proiect și vă reamintesc că acest proiect a fost inițiat de colegii deputați de la toate partidele: PSD, PNL, USR și Forumul German.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă mai sunt înscrieri la cuvânt?

Nu mai avem.

Declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative – da? –, cu precizarea însă că este lege organică; Senatul este prima Cameră sesizată.

Votul va fi marți, săptămâna viitoare, conform programului anunțat.

Punctul 11, Propunerea legislativă privind preluarea imobilelor reprezentând case de cultură ale sindicatelor în proprietatea publică a statului și transmiterea acestora în proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale unde sunt situate (L54/5.02.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Vă rog, domnule senator...

## Daniel Cadariu, Grupul PNL.

Prezentul proiect de lege reglementează doar posibilitatea preluării în domeniul public al statului a bunurilor imobile reprezentând casele de cultură ale sindicatelor, cu precizarea expresă: „doar a celor care sunt în acest moment în proprietatea sindicatelor”.

Ulterior, aceste case de cultură ale sindicatelor vor fi transmise unităților administrativ-teritoriale prin hotărâre a Guvernului. Mai precizez faptul că se propune compensarea pentru aceste imobile cu bunuri aflate în proprietatea statului, eventual a RA-APPS.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului.

Domnul Nicolae Tudose, secretar de stat – Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Microfonul 9, domnule secretar de stat.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Cu precizarea că în momentul de față încă nu este finalizat un punct de vedere oficial al Guvernului, dar punctele de vedere ale instituțiilor reprezentate fiind negative, evident că și punctul de vedere al Guvernului va fi negativ.

Din punctul de vedere al Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, semnalăm faptul că regimul juridic al imobilelor reprezentând casele de cultură ale sindicatelor nu este cert, problema bunurilor care au aparținut mișcării sindicale înainte de 1989 nefiind finalizată până în prezent. De altfel, Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicată, prevede că regimul juridic al imobilelor aparținând patrimoniului sindical, preluate de stat sau de alte persoane juridice, va fi reglementat prin acte normative speciale, iar aceste acte normative nu au fost adoptate încă.

Raportat la modalitățile de dobândire a dreptului de proprietate publică, precizăm că acestea sunt prevăzute de art. 863 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, iar reglementările propuse prin prezenta inițiativă legislativă parlamentară nu se încadrează în una din aceste modalități.

Totodată, având în vedere finalitatea propunerii legislative, respectiv trecerea caselor de cultură ale sindicatelor în proprietatea unităților administrativ-teritoriale pe raza cărora se află, considerăm că nu este justificat interesul public național pentru preluarea în domeniul public al statului. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului, pentru prezentarea raportului, domnul senator Cârciumaru.

Vă rog. Microfonul 7.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului, în data de 6.03, a dezbătut și a hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte raport de respingere.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Vă mulțumesc. Dezbateri generale, înscrieri la cuvânt? Domnule Cadariu, domnul senator, microfonul 2. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Aș dori să fac o precizare inclusiv pentru reprezentantul Guvernului. Într-adevăr, în art. 8 din Legea nr. 10/2001 se specifica faptul că urmează a fi adoptată o lege specială pentru a reglementa întreg patrimoniul sindical. Un astfel de proiect de lege se află în dezbaterea Parlamentului – atenție! – din anul 2009 și este blocat la Camera Deputaților.

Fac următoarea precizare – am precizat și la discuțiile din comisii: proiectul de lege nu se referă la acele case de cultură al căror statut juridic nu este reglementat, pentru că sindicatele n-au stat pe loc, au apelat la Codul civil, au intentat procese și s-au intabulat cu aproape jumătate din aceste case de cultură, de regulă, din municipiile reședință de județ. Or, acest proiect de lege doar creează posibilitatea ca Guvernul, cu acordul sindicatelor, să facă un schimb și acest lucru este prevăzut în legislație – posibilitatea unui schimb – și nu se referă la acele case de cultură al căror statut juridic nu este reglementat în acest moment. Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Alte înscrieri la cuvânt. Domnul senator Cseke Attila. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Aș evidenția două chestiuni, care, poate, nu se vor rezolva cu acest proiect legislativ, dar totuși asupra cărora trebuie să ne aplecăm. Deci acea prevedere din Legea nr. 10 este o prevedere care e în vigoare de 17 ani. Noi ce facem? Ne privim unii pe alții și tot spunem că legea obligă la emiterea, la adoptarea unei legi speciale, care nu s-a făcut de 17 ani? Și această chestiune a patrimoniului caselor sindicatelor sau a caselor de cultură ale sindicatelor este o problemă care privește fiecare comunitate. În fiecare județ există o casă de cultură a sindicatelor, știți bine fiecare dintre dumneavoastră această chestiune.

Poate că proiectul legislativ nu este perfect, poate că trebuie un alt proiect legislativ, dar problema trebuie rezolvată. Dacă noi totdeauna o să spunem că „știți, ne trebuie o lege specială”... Păi cine să facă legea specială? Ori o face Parlamentul, ori vine Guvernul cu o inițiativă și rezolvă această chestiune. Nu este pentru un anumit partid sau un grup parlamentar anume. Deci această chestiune trebuie rezolvată și rugămintea noastră este: eu cred că în această chestiune Guvernul este cel care poate să strângă toate datele, toate informațiile din județe, să le analizeze și să vină cu această chestiune. Pentru că, altfel, știți foarte bine că în unele județe situația juridică a acestor imobile este total incertă. Total incertă! Și această situație juridică trebuie rezolvată, iar principiul potrivit căruia aceste case de cultură să revină în proprietatea sau, dacă vreți, în administrarea consiliilor locale și a consiliilor județene – cele care au instituții de cultură și activitate culturală, coordonează activități culturale – este un principiu corect, pentru că aici ar trebui să ajungă aceste imobile până la urmă.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Alte înscrieri la cuvânt?

Domnule senator Baciu, microfonul central.

Înainte de a da cuvântul domnului senator, vreau să vă anunț că la balconul Senatului avem încă un grup numeros din comuna Vișinești, județul Dâmbovița, invitați de Adrian Țuțuianu și Titus Corlățean, însoțiți de primarul localității, domnul Stoica Nicolae.

Vă spun bun venit!

Îl salut și pe domnul viceprimar.

Domnule senator, vă rog.

Referitor la acest punct înscris pe ordinea noastră de zi astăzi, vreau să atrag atenția colegilor că în fiecare județ, cel puțin în reședințele, municipiile reședință de județ, există astfel de construcții unde statutul caselor de cultură ale sindicatelor nu este bine reglementat. Și trebuie reglementat cumva și sigur că cea mai logică și cea mai elementară reglementare ne duce cu gândul că sau consiliul județean, sau unitatea de administrație publică locală, deci, respectiv, consiliul municipal, să preia în inventar aceste case, în așa fel încât ele să-și găsească în viitor acea folosință pentru care au fost construite inițial.

Sunt însă și case de cultură care... Mă rog, sindicatele, diferite confederații sau altele au preluat din ele, au făcut afaceri cu unele, au făcut buticuri, au făcut fel de fel de alte activități, orice, în afară de cultură, ceea ce nu este bine și nu pentru asta s-au cheltuit banii, chiar dacă au fost construite înainte de 1989.

Mai avem însă a atrage atenția și asupra altor obiective, adică niște construcții începute în unele localități, care, odată ce au fost lăsate din sarcina consiliului județean și au trecut la unitățile administrative locale, respectiv la orașele mici și mijlocii, nu și-au mai găsit finanțare. Sunt acele case de cultură, vreo 10-15 la număr în țară, care sunt în faza la roșu, acoperite sau neacoperite, și care au rămas de pripas, fără să își găsească o finalitate și fără să... Poate și aici ar trebui să ne gândim cum să rezolvăm în continuare și pentru viitor, ca aceste construcții să fie făcute.

Eu rămân tot mai surprins de câte ori aud de la masa Guvernului chestiuni de genul acesta: „Guvernul încă nu a găsit un răspuns”, „Guvernul nu este pregătit”, „Guvernul nu și-a format o opinie, dar ministerul nostru apreciază că...” Nu cred că este o soluție corectă.

Ordinea de zi este publică, domnii secretari de stat când vin aici – probabil, pentru viitor – este bine să cunoască acest lucru, să vină pregătiți, așa cum trebuie să venim și noi când pregătim ordinea de zi, și să ne spună precis care este opinia Guvernului.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă mai sunt înscrieri la cuvânt?

Înțeleg că nu. Evident că propunerile făcute aici de elaborare a unui act normativ sunt utile și argumentele prezentate de domnii senatori sunt absolut corecte, chiar dacă propunerea legislativă de astăzi nu răspunde din punct de vedere formal nevoii de a reglementa statutul juridic al acestor case de cultură.

Cred că trebuie să fie în atenția dumneavoastră, domnule secretar de stat, acest subiect.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Legea este organică.

Ca urmare, votul pe această propunere legislativă va fi dat marți, săptămâna viitoare, la ora 17.00.

Punctul 12 al ordinii de zi, Propunerea legislativă referitoare la modificarea și completarea Legii nr. 416 din 18 iulie 2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare (L556/18.12.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Nu avem inițiator prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, domnul secretar de stat Adrian Rîndunică, Ministerul Muncii și Justiției Sociale, microfonul 10.

**Domnul Adrian Marius Rîndunică** _– secretar de stat în Ministerul Muncii și Justiției Sociale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul susține raportul de admitere, cu amendamente, al Comisiei pentru muncă.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, pentru prezentarea raportului.

Domnule senator, președinte de comisie, Ion Rotaru, microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a avut o dezbatere pe această propunere legislativă. Avem avize favorabile de la Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social, Comisia pentru drepturile omului și Comisia pentru egalitatea de șanse.

În cadrul comisiei s-au formulat și amendamente, care se regăsesc în anexă la acest raport. Pe cale de consecință, în urma dezbaterilor care au avut loc, comisia a adoptat un raport de admitere, cu amendamente admise.

Legea este organică, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt în cadrul dezbaterilor generale?

Nu avem înscrieri la cuvânt.

Avem amendamente respinse de comisie.

Dacă sunt susținute în plen?

Nu. Legea este...

În aceste condiții, declar încheiate dezbaterile generale. Legea este organică.

Votul va fi săptămâna viitoare, marți, ora 17.00.

Punctul 13 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul asigurării pentru accidente de muncă (L75/5.02.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorilor, dacă sunt prezenți.

Nu sunt.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului. Domnul Adrian Rîndunică, secretar de stat – Ministerul Muncii și Justiției Sociale.

Microfonul nr. 10, vă rog.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Vizavi de oportunitatea acestui act normativ, Guvernul consideră că Parlamentul trebuie să-și exprime punctul de vedere, tocmai de aceea nu am formulat un punct de vedere al Guvernului.

Vă mulțumesc.

În regulă.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, pentru prezentarea raportului.

Domnule senator Rotaru, microfonul 6.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Și la această inițiativă legislativă Comisia pentru muncă a avut dezbateri și, în urma discuțiilor și a amendamentelor care au fost prezentate, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise, dar și cu amendamente respinse.

Avem avize favorabile de la Consiliul Legislativ și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, cu precizarea că inițiativa vizează posibilitatea pentru personalul voluntar din serviciile de urgență voluntare de a beneficia de asigurare pentru accidente de muncă, precum și indemnizația corespunzătoare pentru această activitate.

Pe cale de consecință, supunem dezbaterii și votului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Legea este organică; Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt în cadrul dezbaterilor generale?

Domnule senator Cseke Attila, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Este o inițiativă legislativă a mai multor colegi din mai multe grupuri parlamentare.

Evident, Grupul parlamentar al UDMR va susține această inițiativă legislativă.

Practic, vine să rezolve o chestiune care era puțin anormală, dar, evident, din aceste situații anormale, trebuie Parlamentul să rezolve situația, și anume aceea că cei care sunt voluntari în serviciile de urgență și vin să facă, până la urmă, o chestiune de bună-credință și în sprijinul societății, lucruri bune de care beneficiază societatea, în caz de accident de mașină... ei nu beneficiau, pe legislația actuală, de acele posibilități și drepturi pe care le au cei care, practic, sunt profesioniști ai acestui sistem. Or, nu putem să facem această diferențiere, pentru că accidentul de muncă este... trebuie să fie accident de muncă pentru toți, indiferent de statutul lor, și acest proiect legislativ vine să rezolve această situație și vă rugăm să susțineți această inițiativă legislativă. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă mai sunt înscrieri la cuvânt? Nu.

În aceste condiții, declar încheiate dezbaterile generale. Avem un raport de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Dacă amendamentele respinse de comisie sunt susținute în plen?

Nu.

În aceste condiții – legea este organică –, votul va fi marți, săptămâna viitoare, ora 17.00.

Punctul 14 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (L561/18.12.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului.

Vă rog, domnule senator, microfonul 5.

Mulțumesc frumos, domnule președinte,

Inițiativa legislativă propune garantarea dreptului la accesul liber și neîngrădit al tuturor asiguraților din sistemul public de sănătate și sistemul social al asigurărilor de sănătate la bilete de trimitere gratuite pentru consultații de specialitate și paraclinice, concediu medical, respectiv rețete compensate gratuite și în cazul prezentării la medicul specialist care nu are contract pentru consultări de specialitate încheiat cu casa județeană de asigurări de sănătate, dar are o formă legală, autorizată, de efectuare a consultațiilor de specialitate în calitate de angajat sau care deține cabinet medical individual sau funcționează ca persoană fizică autorizată.

Această lege are ca scop... are ca efect inclusiv menținerea medicilor specialiști tineri în țară, precum și a celor nou-confirmați în specialitate, prin oferirea posibilității de a solicita dreptul eliberării biletelor de trimitere gratuite, concediilor medicale și a rețetelor compensate sau gratuite, chiar dacă nu doresc să intre în relații contractuale pentru consultări medicale de specialitate cu casele județene de asigurări sau, cum se mai întâmplă, nici nu sunt acceptați de comisiile de paritate pentru contractare.

Mulțumim domnului senator László Attila, din partea inițiatorilor.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, doamna Diana Severin, secretar de stat – Ministerul pentru Relația cu Parlamentul.

Microfonul 9.

Vă mulțumesc. Stimate domnule președinte,

Stimate doamne și stimați domni senatori,

Ministerul Sănătății, împreună cu specialiștii Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, a analizat propunerea legislativă, apreciind-o ca fiind un demers pozitiv.

Date fiind însă condițiile eliberării de către medicii specialiști a prescripțiilor medicale pentru medicamente, cu sau fără contribuție personală, a biletelor de trimitere pentru specialități clinice și a biletelor de trimitere pentru investigații paraclinice, care ar trebui reglementate prin contractul-cadru, apreciem că inițiativa legislativă nu poate fi susținută în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru sănătate publică, pentru prezentarea raportului. Domnule senator László, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La dezbaterea propunerii legislative din ședința din 13.03.2018, membrii Comisiei pentru sănătate publică au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente, iar Comisia pentru sănătate publică supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului un raport de admitere, fără amendamente, a propunerii legislative.

Senatul este prima Cameră sesizată. Este o lege ordinară.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

## Vă mulțumesc.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt pe acest subiect?

Domnule senator Dănăilă, microfonul 2, vă rog.

## **Domnul Leon Dănăilă:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Această propunere legislativă este extraordinar de favorabilă pentru bolnavi. Eu îmi dau seama de acest lucru pentru faptul că dau consultații aproape zilnic și bolnavii mă întreabă la telefon totdeauna, la sutele de telefoane pe care le primesc, dacă trebuie bilet de trimitere, dacă pot să le dau bilet de trimitere pentru consultații la un aparat, ca să-și facă anumite investigații, și dacă pot să eliberez certificate medicale sau certificate sau rețete compensate și gratuite.

Cred că pentru specialiști este o mare binefacere să-i antrenăm în această muncă de eliberare a actelor respective. Bolnavii ar fi extraordinar de mulțumiți dacă acest proiect de lege se va aproba.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Wiener Adrian, microfonul 2.

Stimați colegi, accesul la sănătate, dreptul la sănătate este un drept fundamental. Este astfel prezentat și de Constituție. Orice îngrădire a accesului la acest drept, practic, ar trebui justificată, nu încercările de a reglementa facilitatea accesului la sănătate.

În fapt, prevederile actuale, care condiționau eliberarea rețetelor compensate, a biletelor de trimitere și a concediilor medicale strict la medicii care au o relație contractuală cu casa, sunt o modalitate de a constitui, instituționaliza liste de așteptări în România. Sigur că vom susține acest demers, este normală liberalizarea, și nu monopolul acestor instrumente care, practic, sunt... furnizează accesul la un drept fundamental.

Grupul USR va vota pentru această lege.

Vă mulțumesc. Îl invit la cuvânt pe domnul senator Ion Ganea. Microfonul 2, domnule senator.

## **Din sală:**

Botnariu Emanuel. Botnariu.

Am înțeles. Îl invit și pe Botnariu.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Apreciez că această inițiativă legislativă este foarte bine-venită, ca urmare a faptului că medicii de familie și în special cabinetele medicale individuale, deci medicii de familie vor fi degrevați de anumite sarcini, și așa destul de multe pentru aceste cabinete medicale, care îi transformă pur și simplu în contabili. Și, practic, medicii specialiști nu vor mai fi puși în situația ca, atunci când medicii de familie eliberează bilete de trimitere, concedii medicale către medicii specialiști pentru a fi parafate... Îi decongestionează sau, mai bine zis, îi lasă pe medicii de familie fără a fi în poziția de a greși. Deci, practic, medicii de familie sunt degrevați de anumite sarcini, iar medicii specialiști vor fi și ei puși în anumite drepturi, care nu sunt neapărat conferite de lege, ci trebuie să fie reglementate printr-o activitate corectă, așa cum Casa Națională de Asigurări de Sănătate o și prevede. Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Renică Diaconescu. Microfonul 3, domnule senator.

Da, inițiativa legislativă respectă principiul ca pacientul, un principiu _sine-qua-non_ , să-și aleagă medicul. Ce trebuie spus însă e că trebuie să devenim realiști, pentru că, deocamdată, contractul-cadru cu Casa de Asigurări de Sănătate s-a încheiat. Deci anul acesta nu mai este nicio problemă, nu poate intra în vigoare. Problema este cu rețetele compensate gratuite care se eliberează pe programele de sănătate, unde pacienții sunt dispensarizați. Deci s-ar pierde controlul acestor programe de sănătate și, nu în ultimul rând, sistemul SIUI al Casei de Asigurări de Sănătate. Și, ca să vă dau exemplu, el ridică, pacientul ridică rețetă gratuită din policlinică și merge cu plată la un privat într-un cabinet și-și ridică altă rețetă compensată sau gratuită în aceeași lună, poate, cu aceleași medicamente. Deocamdată, sistemul de sănătate... sistemul de... Casei de Asigurări de Sănătate nu este pregătit să inventarieze aceste lucruri.

În principiu, legea este vizionară. Inițiativa, dacă va intra cu o prorogare de timp până când Casa de Asigurări va pune la punct acest sistem, noi o susținem, dar cu amendamentele că, deocamdată, în anul acesta... și probabil că nici anul viitor nu va intra în vigoare.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul senator Botnariu Emanuel Gabriel.

Microfonul 3, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

În cadrul sistemului de sănătate, pe primul loc se află pacientul și, datorită acestui lucru, pacientul, în momentul în care se adresează unui medic specialist, cel care dă, practic, un verdict în cazul unei boli, în condițiile actuale, prin sistemul de asigurări de sănătate din România, trebuie să se întoarcă cu o rețetă simplă, eliberată de medicul specialist către medicul de familie, care, bineînțeles, îi va da acea rețetă compensată sau gratuită, depinde de boala pe care o are.

Noi ce vrem? Vrem, într-adevăr, ca pacientul să-și mai scurteze puțin acest timp, adică să nu-l mai purtăm pe drumuri. Vrem să-l punem pe pacient, în momentul în care a ajuns la medicul specialist, să beneficieze fie de un concediu medical, fie de o rețetă compensată sau gratuită, cum a spus și colegul meu, luând de pe umerii medicului de familie această birocrație în care ne aflăm la ora actuală.

De aceea noi vom vota pentru. Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la cuvânt pe domnul senator Cseke Attila. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Eu mulțumesc tuturor celor care au luat cuvântul, de la toate grupurile parlamentare, și înțeleg că proiectul legislativ este susținut de întreg spectrul parlamentar. Este o inițiativă care, până la urmă, asta și urmărește, și anume aceea să găsim o soluție care să poată fi susținută de toată lumea, pentru că, așa cum au spus și antevorbitorii mei, este o soluție care vine în sprijinul pacientului. Pacientul, din punctul lui de vedere – și ăsta trebuie să fie și punctul de vedere al sistemului –, n-are nicio vină că apelează la un medic care lucrează în sfera publică și are contract cu Casa de Asigurări sau la un medic care, chiar astăzi... poate fi și același, lucrează în mediul privat sau și în mediul privat și nu are contract cu Casa de Asigurări de Sănătate. Noi trebuie să creăm posibilitatea ca pacientul să aibă acces la aceleași proceduri și aceleași decontări, dacă vreți, în ambele sisteme, dacă așa le avem. Când o să dorim să avem un alt sistem... Aici este o altă discuție, nu trebuie deschisă acum paranteza.

Din acest punct de vedere, proiectul legislativ vine să soluționeze o situație și o problematică.

Pe de altă parte, fiind vorba despre un proiect legislativ care, dacă va fi adoptat și de Camera Deputaților, va intra la nivel de lege în vigoare, evident, contractul-cadru, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului – și este un act subsecvent legii, este un act de executare a legii –, va trebui să fie modificat cât mai rapid posibil. Dacă acest lucru va fi posibil numai pentru anul următor, și aceasta este o soluție, dar legea îți dă baza legală pe baza căreia va trebui ca și contractul-cadru să fie... să transpună ceea ce astăzi decidem în Parlament.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

La cererea publicului, domnul senator Florian Bodog. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am să explic doar motivul pentru care Casa de Asigurări a dat un aviz negativ, împreună cu Ministerul Sănătății. Este vorba de punerea în aplicare a proiectului din punct de vedere tehnic, însă, așa cum a spus și domnul senator Cseke, până când legea va ajunge și va trece de Camera Deputaților, îi vom ajuta pe cei de la Casa de Asigurări să găsească o soluție, pentru că pe noi ne interesează pacientul, da?

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Mai sunt înscrieri la cuvânt?

Domnule senator, președinte de comisie, microfonul 5, László.

Domnule președinte,

Stimate colege,

## Stimați colegi,

Este o schimbare majoră de paradigmă care este inițiată cu această modificare legislativă.

Pacientul este asigurat și dimineață, și după-masă, și seara. La ora actuală, decontările se fac în funcție de... dacă cel care prestează serviciile are contract cu Casa sau nu are..., dar pentru cel care lucrează în sistemul privat nu avem nici... absolut nicio dată privind serviciile acordate și ce a făcut acolo. Motiv pentru care este un început de drum, care are la bază reglementarea acestor situații, pentru că din practica de zi cu zi puteți vedea... se adresează medicului care funcționează în privat și a doua zi este trimis la medicul de familie sau la ambulatoriul de specialitate, unde i se prescrie rețeta, concediul medical sau biletul de trimitere, motiv pentru care încercăm să degrevăm, pe de o parte, sistemul... O serie de reglementări vor trebui impuse prin contractul-cadru, respectiv vor fi o serie de reglementări de impunere în cadrul procesului de autorizare a acestor cabinete sau ambulatorii de specialitate.

Și mai rezolvă încă o problemă și vă provoc... Conform Legii sănătății, medicul care lucrează în acea instituție are posibilitatea ca după-masa să închirieze cabinetul. Tot acel medic care dimineață poate să facă o activitate, după-masa trebuie să-i spună pacientului: „Hai înapoi mâine dimineață și-ți pot prescrie rețeta, biletul de trimitere sau îți pot face intervenția, ca să nu mai plătești în cursul... în cadrul internărilor de o zi.” Drumul nu este foarte ușor, trebuie să vă anticipez, dar este un prim pas pentru a crea cadrul legislativ ca, în timp, să ajungem la o oarecare normalitate și același pacient să nu fie supus în două zile consecutive, cel puțin din punct de vedere statistic, la astfel de situații și să nu fie plimbat, foarte dur formulat.

Vă mulțumesc frumos.

Și trebuie să le mulțumesc colegilor pentru discuțiile extrem de constructive pe care le-am avut în comisii. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

## Vă mulțumesc.

Întrucât s-au exprimat toate punctele de vedere, declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative.

Legea este ordinară; Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 15, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 178 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății (L57/5.02.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Nu avem inițiator.

Nu avem inițiator prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, doamna Diana Severin, secretar de stat – Ministerul pentru Relația cu Parlamentul. Microfonul 9.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Incompatibilitatea cu privire la exercitarea unei activități medicale în afara unității sanitare este justificată de importanța și complexitatea funcției de manager de spital, fiind instituită pentru eliminarea oricărei situații în care interesul personal ar putea influența exercitarea cu imparțialitate a atribuțiilor prevăzute de lege și de contractul de management. Subliniem că modificarea poate genera potențiale situații de conflict de interese.

Având în vedere aspectele sus-menționate, Guvernul nu susține prezentul proiect de lege.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru sănătate publică, domnul senator László Attila, pentru prezentarea raportului. Microfonul 5.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia noastră, în data de 6.03, a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de respingere.

Comisia supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative și Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc. Dezbateri generale.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt?

Domnul senator Renică Diaconescu. Microfonul 3.

Și în comisie, și acum declar că această incompatibilitate trebuie să rămână, pentru că managerul de spital are o mare responsabilitate, aceea de a-și gestiona spitalul în care este... la care este numit manager. A lucra în privat într-o clinică este incompatibil, pentru că acolo... Mă gândesc... mă refer la managerii care sunt și medici de spital. Deci a-l consulta într-un sistem privat și să-l chemi a doua zi să facă analize de tomografie, RMN sau analize la spital nu este incompatibilitate? Ba este, pentru că folosești resursele spitalului în partea cealaltă. Mai mult decât atât, chiar șefii de secție au aceste incompatibilități că nu pot să lucreze în sistem privat. De ce, atunci, să dăm managerului această... acest privilegiu?

Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Mai sunt înscrieri la cuvânt?

Nu.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Legea este ordinară; Senatul, prima Cameră sesizată.

Ca urmare, propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 16, Propunerea legislativă privind completarea articolului 16 din Legea nr. 282 din 5 octombrie 2005 privind organizarea activității de transfuzie sanguină, donarea de sânge și componente sanguine de origine umană, precum și asigurarea calității și securității sanitare, în vederea utilizării lor terapeutice (L72/5.02.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Domnule senator Wiener Adrian, în numele inițiatorilor, microfonul 6, vă rog.

Donarea de sânge este expresia maximă a altruismului uman, iar cu toții am auzit din când în când și vom mai auzi, din nefericire, apeluri disperate la donări de sânge, crize de sânge. Există niște documente strategice ale Organizației Mondiale a Sănătății care recomandă crearea pentru fiecare națiune a unei culturi a donării, dat fiind faptul că tehnologia și medicina evoluează suficient de mult, astfel încât să fie din ce în ce mai frecvent necesară donarea de sânge. Există un document strategic care se cheamă „Donarea voluntară 100%”. Una din marile probleme identificate în analiza făcută de Organizația Mondială a Sănătății este suprapunerea intervalului orar de funcționare a centrelor de transfuzie cu orarul școlar sau programul de lucru, care este identificată ca o cauză fundamentală pentru descurajarea chiar și a celor mai motivați dintre donatori. Astfel, legea, practic, își propune să decupleze parțial această mare problemă a centrelor de transfuzie din România, astfel încât acestea să poată să fie deschise și sâmbăta, cel puțin două sâmbete pe lună câte trei ore, pentru a oferi donatorilor posibilitatea de a le accesa cu ușurință. Obiectivul este de a ajunge la recomandarea OMS de 40 de donatori la mia de locuitori pe an, care este identificat ca un indicator de securitate națională pentru fiecare națiune.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, doamna Diana Severin, secretar de stat – Ministerul pentru Relația cu Parlamentul. Microfonul 9.

## Vă mulțumesc.

Inițiativa legislativă are ca obiect instituirea obligației ca centrele de transfuzie sangvină din România să aibă un program de lucru care să includă minimum trei ore în cel puțin două sâmbete în fiecare lună. Conform prevederilor articolului 118 din Codul muncii, republicat, cu modificările și completările ulterioare, angajatorul poate stabili programe individualizate de muncă, cu acordul sau la solicitarea salariatului în cauză, iar programele individualizate de muncă presupun un mod de organizare flexibilă a timpului de muncă.

Având în vedere prevederile existente în Codul muncii, considerăm că nu este necesar a se reglementa printr-un act normativ, la nivel de lege, obligativitatea personalului din cadrul Institutului Național de Hematologie Transfuzională „Prof. Dr. C.T. Nicolau” și centrele de transfuzie sanguină județene și al municipiului București de a lucra în zilele de sâmbătă.

Având în vedere aspectele sus-menționate, Guvernul nu susține prezentul proiect de lege. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru sănătate publică, pentru prezentarea raportului, domnul senator László Attila, microfonul 5.

Domnule președinte,

În urma dezbaterilor, în ședința din 6 martie, Comisia pentru sănătate publică a hotărât să adopte, cu unanimitate de voturi, raport de admitere, cu amendamente admise, ce se regăsesc în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport.

Comisia supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, și propunerea legislativă.

Legea face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi adoptată în conformitate cu art. 76 din Constituție. Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Înscrieri la cuvânt.

Domnul senator Botnariu Emanuel Gabriel. Microfonul 3.

## **Domnul Marian Pavel**

**:**

Baciu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Știm foarte bine că în România zona de donatori de sânge este în suferință, cu atât mai mult cu cât intenționăm să facem campanie de donare de sânge și, de obicei, pe foarte puține din ele le ducem până la capăt.

De ce am fost de acord cu această inițiativă – și chiar a fost o inițiativă a Comisiei noastre de sănătate? Pentru că, de obicei, sâmbăta, populația este acasă și este dornică, din ce am luat și noi... Am făcut, așa, o mică intervievare în cadrul populației că ar fi foarte necesar ca aceste centre să fie deschise măcar trei ore în două sâmbete dintr-o lună de zile. Atunci, aceste campanii pe care le facem noi, voluntare, ar avea un mare succes, zicem noi, pentru că populația, fiind acasă, nefiind la serviciu, ar putea să se deplaseze în bune condiții pentru donare de sânge și atunci, într-adevăr, zic că și în România o să performeze aceste programe de voluntariat.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

## Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la cuvânt pe domnul senator Baciu Gheorghe. Microfonul central.

Înainte de a lua cuvântul domnul senator, vreau să vă anunț că la balconul Senatului se află un grup de elevi și profesori de la Liceul Tehnologic nr. 1 Borcea, județul Călărași, invitați ai doamnei senator Roxana Natalia Pațurcă. Le spunem bun venit!

Domnule președinte, Stimați colegi,

Cei care aveam 18 ani până la Revoluție poate ne aducem aminte că – cel puțin mie așa mi se pare că – înainte de 1989 această donare de sânge era foarte, foarte bine organizată. Se implicau administrațiile publice locale, primarii, aproape în fiecare donare de sânge. Centrele județene de recoltare a sângelui și de transfuzie erau cele care organizau acele caravane și se prezentau la localități, luau legătura din timp cu administrațiile publice locale, cu primarii, se făcea mobilizare și banca de sânge era destul de consistentă la acea perioadă.

Acum, când ne uităm pe Facebook, când ne uităm pe internet, vedem că AB negativ, A II și alte categorii de sânge sunt apeluri disperate, cum spunea și inițiatorul, pentru bolnavii care se află în lipsă acută de acest sânge.

Domnii doctori care sunt senatori la ora actuală și sunt în sală, începând cu domnul Leon și toți ceilalți distinși medici, știu că trebuie făcut ceva aici. Probabil Ministerul Sănătății trebuie să se aplece cu foarte mare seriozitate asupra acestui domeniu, să reorganizeze centrele de sânge de la fiecare județ. Eu zic aproape degeaba... Este bine că se deschid două, trei, patru ore în fiecare sâmbătă sau la două sâmbete din lună, dar organizarea pentru acei 50% din locuitorii noștri care locuiesc la țară, în mediul rural, organizarea de caravane la fața locului și, sigur, toate acele lucruri care erau înainte... Se dădea acel cuponaș cu care omul se ducea și mânca o ciorbă și doi mici și își refăcea sănătatea din acest punct de vedere. Se dădea scutire de la locul de muncă pentru ziua respectivă și lucrul era bine organizat. Probabil... sigur cei care conduc Ministerul Sănătății acum și cei din Comisia de sănătate, împreună cu ministerul, vor face un lucru mai serios și mai cu dedicație pe acest sector de activitate.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

La sugestia domnului Vlad Alexandrescu – surprinzător din partea Grupului USR –, se cere să vorbim mai puțin.

Îl invit la cuvânt pe domnul senator Leon Dănăilă. Microfonul 2.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Orice om sănătos poate deveni oricând bolnav. Din această cauză este bine să ne asigurăm cu medicamente și cu produse din acestea sangvine care trebuie administrate unui astfel de pacient.

Eu, ca chirurg, mă confrunt foarte des cu astfel de situații și, uneori, nu pot opera bolnavii din cauză că nu dispunem de sânge și produse sangvine necesare pentru a efectua operația respectivă. Și sunt operații de urgență uneori, pe care le amânăm din cauza acestei lipse de sânge, astfel încât noi trebuie să utilizăm toate metodele pentru a obține cât mai mulți donatori și cât mai mult sânge și produse sangvine care trebuie administrate bolnavilor.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la cuvânt pe domnul senator Victorel Lupu. Microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Dacă ținem cont de ce spun statisticile, că în România doar 2% din cei cu drept de donație donează sânge, comparativ cu nivelul european de 6%, sigur această măsură propusă prin amendarea Legii nr. 282 este una bună, care, sigur, ar trebui să îmbunătățească situația.

Dar cred că, pentru a crește numărul donatorilor și pentru a avea efect efectiv asupra celor care doresc sau care au nevoie de sânge, poate ar trebui ca Ministerul Sănătății să se gândească, să se aplece asupra modificării în continuare a Legii nr. 282, în sensul scăderii vârstei de la care avem dreptul să donăm – în prezent 18 ani – poate la 16 sau chiar 10, 14 ani, cum există în unele țări europene. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la cuvânt pe domnul senator Renică Diaconescu. Microfonul 3.

Mă surprinde puțin punctul de vedere al institutului, considerând că această inițiativă este coercitivă pentru salariați. Nu este coercitivă, pentru că trei ore de două ori pe lună, o dată la două săptămâni, înseamnă o minigardă, cu bani dubli, plătiți ca și pentru gărzile celelalte. Deci este un avantaj pentru cei care lucrează acolo să-și rotunjească veniturile.

Dar cel mai important este ca indemnizațiile pentru donatorii de sânge trebuie să fie mult mai atractive, ca aceștia să poată să vină și să doneze sângele. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Cred că au fost dezbateri suficiente și consistente. Ca urmare, declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra propunerii legislative. Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Legea este ordinară, Senatul, prima Cameră sesizată.

Punctul 17 al ordinii de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați (L121/19.02.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului, doamna Grațiela Drăghici, președintele Agenției Naționale pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați.

Microfonul 8, vă rog.

**Doamna Aurelia Grațiela Drăghici** _– președintele_

_Agenției Naționale pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul susține propunerea legislativă prin care se reglementează un instrument novator și eficient pentru întărirea mecanismelor naționale de promovare a perspectivei de gen în toate domeniile vieții sociale, respectiv profesia de expert în egalitate de șanse, în acord cu recomandările formulate de Comitetul CEDAW, cu angajamentele asumate de România în marja Adunării Generale a ONU, la lansarea campaniei globale „HeForShe”, precum și cu obiectivele din programul de guvernare cuprinse la subcapitolul 8 „Respect și demnitate pentru femei”.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Avem un raport comun al Comisiei pentru egalitatea de șanse și Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială.

Îl invit pe domnul senator Rotaru pentru prezentarea raportului, cu rugămintea, domnule senator, să-mi permiteți să anunț că avem un al doilea grup de elevi și profesori de la Liceul Tehnologic nr. 1 Borcea, județul Călărași, la invitația doamnei senator Roxana Natalia Pațurcă.

Bun venit în Senatul României!

Vă rog, domnule senator.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Cele două comisii, așa cum ați anunțat, au avut ca obiectiv dezbaterea acestui Proiect de lege pentru modificarea Legii nr. 202 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați, care vizează, de fapt, regimul

general al ocupației de expert în egalitate de șanse, atât pentru persoanele juridice din sectorul public, cât și din sectorul privat.

Avem avize favorabile de la Consiliul Legislativ, de la Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului.

Pe cale de consecință, în urma dezbaterilor, cele două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport comun de admitere, fără amendamente.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Legea este ordinară.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt în cadrul dezbaterilor generale?

Domnul senator Wiener.

Am rugămintea la toți să ne concentrăm intervențiile. Mai sunt câteva minute din programul de lucru.

O să încerc să fiu foarte compact.

Legea este un pas mare înainte spre schimbarea mentalului colectiv al României cu privire la egalitatea de șanse între femei și bărbați. Singura problemă rămâne în zona reglementării în norme a formării acestor persoane care vor îndeplini aceste atribuții.

Vom urmări cu atenție să nu existe, știu eu?, inadecvări în zona aia sau monopoluri de diverse forme, cum s-a mai întâmplat în alte situații similare. Dar legea am așteptat-o de mult și o vom vota cu toată deschiderea.

Vă mulțumesc. Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt? Da, doamna Crețu. Microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea doar să salut inițiativa Guvernului de a se implica în rezolvarea unei probleme grave a societății noastre. E vorba de violența asupra femeilor, o temă pe care câteva dintre noi, foarte puține, ne străduim de ani foarte mulți să o punem pe agenda publică.

Și cu această ocazie vreau să salut și schimbarea de accent a mass-mediei, care a încetat să mai trateze violența extremă asupra femeilor, mai ales uciderea lor, ca pe un fapt de la ora 5, ci îl tratează ca pe un fenomen care poate fi tratat prin educație, prin promovarea egalității, prin promovarea parteneriatului și un lucru rușinos, de care trebuie să scăpăm împreună.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Dacă mai sunt înscrieri la cuvânt? Nu.

Declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra proiectului de lege. Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege. Legea e ordinară. Senatul, prima Cameră sesizată.

Vă rog. Domnule Ghica, vă rog, microfonul 2. Cu rugămintea, foarte, foarte scurt.

Da, da, voi fi foarte scurt.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege și stimați colegi,

Sunt, în mod evident, un susținător al egalității de șanse și de gen și mă bucur că Guvernul României a avizat modificarea Legii nr. 202/2002. Mă bucur, de asemenea, că a avizat și modificarea Legii nr. 217/2003. Credem că este un angajament de țară, credem că trebuie... în această privință ar trebui să dăm un mesaj al întregii clase politice și de aceea susținem din toată inima acest proiect. De aceea am votat pentru.

Atrag și eu atenția, ca și colegul meu Wiener, asupra faptului că trebuie să evităm totuși amatorismul, și nu aș vrea să folosesc un cuvânt mai dur, știu și eu?, poate impostura, prin neglijarea și delegitimarea expertizei și a politicilor legate de egalitatea de gen, prin asigurarea unei specializări formale.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Vă propun să trecem și la punctul 18.

Vă precizez că mai avem cinci minute.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public (L76/5.02.2018).

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Nu avem inițiator prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, doamna Diana Severin, secretar de stat la Ministerul pentru Relația cu Parlamentul. Microfonul 9.

Cu rugămintea, foarte scurt.

## Da. Vă mulțumesc.

Propunerea legislativă are ca obiect modificarea și completarea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare.

Parlamentul va decide asupra oportunității adoptării propunerii legislative.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul senator Robert Cazanciuc, președintele comisiei, pentru prezentarea raportului. Microfonul 5.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Comisia juridică vă propune un raport de respingere. Discuțiile au fost legate nu atât de inițiativa în sine, care nu e o idee rea, ci de modul în care ea a fost transpusă într-un proiect de act normativ. De ceea, propunerea noastră este de respingere.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dezbateri generale. Dacă sunt înscrieri la cuvânt? Domnul senator Ionașcu, microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Dincolo de argumentul de formă, am înțeles de la președintele comisiei, trebuie să ținem cont că atât bugetul de venituri, bugetul de cheltuieli, execuția bugetară sunt documente care și așa sunt publice, conform Legii nr. 215. Ele fac parte din anexele la hotărârile consiliului local. Achizițiile publice, contractele și execuția contractelor – ele sunt publice, conform legii licitațiilor. Și-atunci se pune întrebarea: de ce nu le-am include și ca obligație în Legea nr. 544? Noi considerăm că este absolut normal. În propunerea de la alin. (5) inițiatorul mai adaugă ceva față de textul legii: că publicitatea se poate face prin mijloace IT.

În concluzie, vă propunem să fiți de acord cu adoptarea proiectului nostru de lege și să votați pentru. Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă mai sunt alte înscrieri la cuvânt?

În condițiile acestea, vă rog să-mi permiteți prelungirea timpului de lucru până când finalizăm dezbaterea și votul.

Doamna senator Presadă, microfonul 2.

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Avem în față o inițiativă legislativă care prevede că autoritățile publice sunt obligate să facă publice contractele de achiziții, bugetul detaliat și procedurile de achiziții publice. Constat că comisia de fond a dat un raport de respingere, legându-se de forma acestei inițiative legislative.

Mie mi se pare nedrept. Dacă chiar ne doream mai multă transparență, puteam depune amendamente, astfel încât această inițiativă să devină corectă din punctul de vedere al formei.

În această situație, nu pot decât să constat că această majoritate parlamentară PSD–ALDE se ferește de transparență așa cum o face dracul de tămâie.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamna senator. Domnule Robert Cazanciuc, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Sigur, USR-ul poate să spună ce dorește. Forma este chestiunea de responsabilitate.

Noi nu am contestat ideea în sine, ci modul în care ea a fost redactată. Inițiatorii nu au venit să propună schimbări, așa cum au fost spuse în cadrul Comisiei juridice. Îmi pare rău că s-a ajuns aici! A fost... o chestiune de responsabilitate – vreți sau vrem să fim responsabili cu actele pe care le votăm în Parlament.

Mulțumesc.

Doamna Presadă, vă rog. Nu?

Și eu vreau să vă spun că condițiile de fond și formă sunt la fel de importante pentru orice act normativ sau administrativ.

Vă rog, microfonul 2, dacă doriți.

Mulțumesc mult și apreciez foarte mult răspunsul domnului Cazanciuc.

Apreciez, de asemenea, și competența dumnealui și mi-aș fi dorit ca, din dorința de a aduce mai multă transparență în administrația publică în România, să fi făcut aceste amendamente chiar dumnealui. Dacă am fi toți proactivi atunci când avem în față o lege care este bună pe fond, mai proastă pe formă, cred că activitatea noastră parlamentară ar avea de câștigat.

E în regulă. Dacă mai sunt înscrieri la cuvânt? Doamna senator Andronescu, microfonul central, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ca profesor într-o instituție publică, am fost și ordonator principal de credite, vă asigur că Legea nr. 544 este suficientă și ne obligă să afișăm toate aceste documente.

Ca urmare, această inițiativă o găsesc ca o suprareglementare absolut inutilă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt înscrieri la cuvânt, declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisei este de respingere. Legea este ordinară. Senatul, prima Cameră sesizată.

Listă pentru liderii de grup.

Doamnelor și domnilor senatori, vă mulțumesc.

Vă urez o zi bună!

Plen reunit la ora 14.00.

## _Ședința s-a încheiat la ora 13.05._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|084952]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 54/5.IV.2018 conține 36 de pagini.**

Prețul: 90,00 lei