Stenogramă plen

O să vă rog să vă ocupați locurile în sală. Vă rog să vă ocupați locurile în sală.

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 23 septembrie 2019, și vă anunț că din totalul de 136 de senatori, până în acest moment, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 80.

Ședința plenului Senatului este condusă de mine, Teodor Meleșcanu, asistat de domnul senator Ion Ganea și domnul senator Ion Marcel Vela, secretari ai Senatului.

Ordinea pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită. Dacă sunt comentarii, vă rog.

Domnul Ghica.

Microfonul central, vă rog.

Da, aș dori să propun mutarea pe ordinea de zi a ultimei legi de la vot final, e vorba de L707/2018, de pe ultimul loc..., deci, pe prima poziție. Fiind amânată de mult, să ne asigurăm totuși că ne vom exprima astăzi pe ea.

Este consens, are raport favorabil, doar...

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc foarte mult. Dacă există alte intervenții?

Dacă doriți să faceți anumite anunțuri. Vă rog, domnule Sibinescu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să anunț următorul lucru: începând de astăzi, mă afiliez Grupului parlamentar al PSD.

Mulțumesc _. (Aplauze.)_

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult. Dacă mai există alți colegi senatori... Vă rog, domnule...

Vă rog... Vă rog, liniște! Microfonul central.

## **Domnul Cseke Attila Zoltan:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu vă bucurați, anunțul nu va fi de genul celui precedent. Aș face însă anunțul pentru Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse naturale: îl nominalizăm pe domnul senator Antal Loránt, din partea UDMR, ca membru în această comisie.

Mulțumesc.

Domnul Radu Preda.

Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru că suntem la partea cu mici mișcări în cadrul comisiilor, Grupul parlamentar al PSD anunță următoarele modificări în componența unor comisii permanente:

– la Comisia de cultură, domnul senator Radu Cosmin Preda este înlocuit cu doamna senator Carmen Dima;

– tot la Comisia de cultură, domnul senator Valer Daniel Breaz este înlocuit cu doamna senator Emilia Arcan;

– iar la Comisia pentru mediu, domnul Lucian Romașcanu este înlocuit cu domnul senator Ilie Niță, în calitate de membru.

Vă anunț și următoarele modificări în birourile de conducere ale unor comisii permanente:

– la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări – înlocuirea domnului senator Robert Marius Cazanciuc cu domnul senator Șerban Nicolae în funcția de președinte al comisiei;

– la Comisia pentru cultură și media:

a) înlocuirea domnului senator Radu Cosmin Preda cu domnul senator Lucian Romașcanu în funcția de președinte al comisiei;

b) înlocuirea domnului senator Ioan Talpoș cu doamna senator Emilia Arcan în funcția de secretar al comisiei. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Dacă mai sunt anunțuri de făcut? Vă rog, domnule senator Zamfir.

## **Domnul Daniel Cătălin Zamfir:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Din păcate, în urma desființării Grupului senatorial al ALDE, vă anunț că mă afiliez Grupului senatorilor PSD. Mulțumesc mult.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc foarte mult. Mai sunt alți colegi care doresc să facă anumite... Vă rog.

Microfonul central, vă rog.

Rămânem la PNL, stimați colegi. Trebuie să dărâmăm Guvernul săptămâna viitoare.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Din păcate, în România observăm în fiecare săptămână că se întâmplă câte ceva tragic.

Vă aduc la cunoștință că în Senatul României sunt două legi destul de importante, depuse de către doi colegi de ai mei, un deputat Raețchi și un deputat Roman, și v-aș ruga, domnule președinte, ca, până săptămâna viitoare, să faceți demersurile, în Biroul permanent, către Guvernul României să dea drumul mai repede la punctul de vedere privind cele două legi importante: de modificare a Codului penal pentru acești criminali, care trebuie să facă închisoare pe viață și să stârpim odată această problemă, și pentru sistemul „Alertă copil”, care este, de asemenea, în Senatul României. Trebuie să ne ocupăm și de aceste lucruri importante în Senat. De pe data de 4.09 aceste două legi sunt trimise către Guvernul României pentru punct de vedere. Doamna prim-ministru nu are timp de a trimite punct de vedere, are timp să se plimbe în Statele Unite.

Mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc foarte mult. Stimați colegi,

Cu permisiunea dumneavoastră, vreau să subliniez faptul că avem astăzi invitați de onoare – un grup de cetățeni din municipiul Reghin, județul Mureș, la invitația senatorilor Császár și Novák, din partea Grupului UDMR.

Vă mulțumesc.

Cu permisiunea dumneavoastră, o să fac și eu un anunț. Vă mulțumesc foarte mult.

Așa cum știți, săptămâna trecută am atacat decizia de excludere din ALDE și am depus o contestație la Tribunalul București.

Până la decizia care va fi adoptată în instanță, este nevoie să activez într-un grup. Prin urmare, voi activa în Grupul PSD...

și este important să precizez că, indiferent de circumstanțe, în continuare mă consider membru al ALDE.

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt anunțuri de făcut, vă rog?

Dacă nu, trecem la aprobarea ordinii de zi.

S-a făcut o propunere de către domnul Ghica.

Domnule Ghica, dacă vreți să mă ascultați...

Domnule Ghica! Domnule Ghica!

Domnule Ghica, dacă sunteți amabil să mă ascultați.

##

Ah, domnul Wiener!

Ați propus trecerea, de pe ultimul loc, a proiectului de lege L707/2018 pe primul loc în ordinea de zi de astăzi.

Primul vot la „vot final organice”.

Mulțumesc foarte mult.

Vă rog să vă pronunțați prin vot în legătură cu propunerea domnului Wiener.

Vă rog.

Vreau acum să vă rog, să vă solicit atenția în legătură cu o notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

1. Lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2009 privind înființarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații;

2. Lege privind aprobarea Programului-pilot de preluare a personalului angajat cu pregătire paramedicală din cadrul echipajelor SMURD specializate în acordarea primului ajutor calificat, aflate în finanțarea autorităților administrației publice locale;

3. Lege pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și pentru modificarea art. 9 din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice;

4. Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2017 pentru modificarea și completarea Legii farmaciei nr. 266/2008 – este în procedură de urgență;

5. Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2019 privind stabilirea unor măsuri privind finanțarea investițiilor în turism și modificarea unor acte normative – tot procedură de urgență;

6. Lege pentru modificarea art. 260 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii;

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Pentru că urmează iarăși un calup de legi care au fost adoptate tacit, aș vrea să vă atrag atenția asupra ce a trecut tacit prin Legea turismului. Și la art. 35 punctul 3 din Legea turismului se interzice Airbnb. Așa cum anul trecut cei de la PSD au dat ordonanță prin care au interzis UBER și alte companii private de _ride-sharing_ , acum au trecut o lege tacit tocmai pentru a interzice Airbnb. De aceea, revin cu propunerea de a găsi încă o zi din această săptămână sau săptămâna viitoare în care să avem plen, pentru a vota aceste proiecte de legi și pentru a nu se mai întâmpla acest lucru.

După cum știți, Partidul Național Liberal se opunea acestui proiect de lege, dar acum a trecut tacit. Mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

## Vă mulțumesc și eu foarte mult.

În conformitate cu art. 75 alin. (2) din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 146 alin. (2) din Regulamentul Senatului, se consideră adoptate, prin împlinirea termenului la 21 și 22 septembrie 2019, următoarele inițiative legislative.

1. Proiectul de lege privind modificarea Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție și pentru dispunerea altor măsuri de transpunere a Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (L279/2019).

La punctul 2. Proiectul de lege – Legea turismului (L220/2019).

Punctul 3. Propunerea legislativă de modificare a Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare (L238/2019).

Punctul 4. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18 din 1991 și pentru modificarea și completarea art. III din Legea nr. 169 din 1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 (L252/2019).

5. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2019 privind operarea Sistemului de avertizare a populației în situații de urgență „RO-ALERT” (L329/2019).

Inițiativele legislative urmează să fie transmise Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională.

Trecem la punctul 3 de pe ordinea de zi. E vorba de aprobarea prelungirii unor termene de dezbatere a unor inițiative legislative.

Biroul permanent al Senatului, în ședința din 23 septembrie 2019, a analizat solicitarea comisiei privind prelungirea la 60 de zile a termenului de dezbatere, conform art. 93 alin. (3) din Regulamentul Senatului, pentru următoarea inițiativă: Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții (L310/2019).

Două? Cine mai e al doilea? Cine? Domnul senator Niță.

Mă scuzați!

74 plus două prin ridicare de mână, împotrivă – nimeni, abțineri – două.

Vă mulțumesc.

Trecem la punctul următor de pe ordinea de zi, solicitarea...

Vă propunem acum să trecem la partea legislativă a activității noastre și vom începe cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 48/2019 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 16/2018 privind asigurarea măsurilor necesare organizării și desfășurării unor proiecte culturale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (L331/2019).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului. Microfonul 10.

## **Domnul Ion Ardeal Ieremia** _– secretar de stat în Ministerul Culturii și Identității Naționale_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor, domnilor senatori,

Festivalul Internațional de Artă Europalia este unul dintre cele mai importante festivaluri de artă din Belgia, organizat o dată la doi ani. Pe parcursul celei de-a 27-a ediții a festivalului, România este stat invitat de onoare. Pentru expozițiile „Dacia Felix” și „La începuturile istoriei. Civilizații timpurii (preistorice) între Carpați și Dunărea de Jos”, organizate în colaborare cu Muzeul Național de Istorie al României, ținând cont că acesta este în subordinea directă a Ministerului Culturii și Identității Naționale, se impune transferul de la Institutul Cultural Român a sumelor necesare organizării și transportului de opere de artă către Ministerul Culturii și Identității Naționale, strict pe această destinație.

Doamnelor și domnilor,

E un motiv pentru care se impune, cu caracter de urgență, aprobarea acestui act normativ.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru cultură și media pentru prezentarea raportului.

Domnule Romașcanu, microfonul 7, vă rog.

## **Domnul Lucian Romașcanu:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, este o lege foarte importantă, mai ales că de mâine într-o săptămână are loc deschiderea oficială a Festivalului Europalia, unde România este invitată la a 50-a ediție. Este doar o chestiune tehnică de transfer al unor sume de la Institutul Cultural la Ministerul Culturii în vederea bunei desfășurări a festivalului.

Comisia a dat raport de admitere, cu un amendament admis.

Vă mulțumesc foarte mult.

Dacă senatorii doresc să adreseze întrebări inițiatorilor? Vă rog. Microfonul 2. Domnul Lungu.

## Bună ziua tuturor!

Fără îndoială, Europalia este un festival extrem de prestigios în Europa și faptul că România este țară invitată este un lucru extraordinar pentru noi. Și nu se pune problema să nu sprijinim participarea României, dar sunt două lucruri pe care aș vrea să le ridic în fața dumneavoastră.

1. Activitatea ICR-ului, faptul că, iată, sunt mai mult de trei ani de când avem o conducere la ICR și n-am avut niciun raport de activitate dezbătut și votat în cele două comisii plus în plenul Senatului.

Și aș vrea să mai atrag atenția asupra unui lucru, faptul că această ordonanță de urgență a fost precedată de o tentativă de ordonanță de urgență prin care se solicita scutirea de licitație publică pentru organizarea transportului obiectelor de artă, al tuturor obiectelor pentru expoziții. Toate cele trei expoziții, cele două despre care se face vorbire în această ordonanță de urgență, precum și cea despre care nu se pomenește nimic, referitoare la Brâncuși, sunt expoziții extraordinare, cu un concept foarte bun, dar problema transportului rămâne.

Văd că pentru două s-a găsit o soluție, asta cu o aeronavă militară și prin transferul spre Ministerul Culturii, dar în această ordonanță de urgență... Și poate ne spune ministerul sau cineva de la ICR ce se întâmplă cu transportul obiectelor din Expoziția „Brâncuși”, pentru că asta este, până la urmă, expoziția cea mai problematică în privința transportului și taman pentru asta se solicitase o scutire de licitație publică pentru organizarea transportului, ceea ce n-a fost acceptat, din fericire. Și aș vrea să știu care este soluția. Până nu clarificăm, pe de o parte, activitatea ICR-ului din rapoarte care n-au fost discutate, deși există numeroase semnale publice că nu toate lucrurile sunt tocmai transparente acolo, și până nu știm ce se întâmplă cu organizarea transportului pentru Expoziția „Brâncuși”, Grupul senatorial al USR-ului se va abține de această dată.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult.

E vorba de o întrebare sau ați... E o intervenție la dezbaterile generale.

Dacă dorește cineva din partea Guvernului să răspundă acestei întrebări. Numai un moment. Dacă mai sunt alte întrebări adresate...

Domnule Romașcanu, vă rog, microfonul 3.

Doar un răspuns distinsului meu coleg.

Vom iniția toate demersurile pentru a aduce în fața comisiilor și în fața plenului rapoartele ICR pe ultimii ani, când n-au fost dezbătute. Nu este... Sigur că nu este de dorit, dar sunt lucruri care s-au mai întâmplat.

În ceea ce privește transportul, marți va fi inaugurată Expoziția „Brâncuși”, deci piesele au ajuns deja acolo. Și sunt piese care vin nu numai din România, ci și din alte țări, din Statele Unite, din Franța. Ele au ajuns în bune condiții, cu transport special, iar asigurarea acestor lucrări este realizată tot din bugetul României.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc pentru explicațiile acordate. Dacă mai sunt alte întrebări, dacă nu... Vă rog, domnule Titus Corlățean.

Mulțumesc, domnule președinte.

O întrebare. Dacă suntem la dezbaterile generale – nu e o întrebare adresată Guvernului –, dar dacă putem avea și pot avea o scurtă intervenție la dezbateri generale.

## Mulțumesc.

În Biroul permanent al Senatului, acum puțin timp, am adoptat o decizie corectă, care, pe scurt, înseamnă participarea, din partea Senatului României, a unei importante delegații, compuse dintr-un distins senator PNL și un la fel de distins senator PSD, la lansarea, practic, a acestui proiect în care, în sfârșit, România are o contribuție, pentru că Europalia este unul dintre cele mai prestigioase proiecte culturale. Și e o decizie corectă. Acestea fiind spuse, vreau să salut faptul că avem un act normativ care creează efectiv, chiar dacă un pic mai târziu, efectiv cadrul legal pentru participarea României la Festivalul Europalia.

Și doi. Voi repeta pe scurt ceea ce am spus și la Biroul permanent al Senatului. Este un succes pentru România faptul că, după mulți ani de vizibilitate mult mai redusă, undeva, acum vreo cinci ani, ca urmare a unei discuții între doi miniștri de externe, din care unul era Didier Reynders, vicepremier al Guvernului belgian, Domnia Sa a onorat un an mai târziu acel angajament față de Guvernul României și ne-a susținut pentru a face acest pas înainte. E un lucru extrem de important, e un lucru extraordinar. Detaliile legate de transport, cine, ce și cum, sunt și ele importante, dar să nu pierdem din vedere că tema de fond este cea importantă. Și eu aș îndemna toți colegii să voteze în favoarea configurării cadrului legislativ pentru participarea României ca direct contribuitor, nu de pe margine, cum s-a întâmplat până acum.

Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult. Doamna senator Gorghiu, vă rog. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Nu cred că vreun coleg senator va vota împotriva acestui proiect.

Este un proiect important, ține de niște corecturi legislative necesare pentru participarea României la acest eveniment bienal. E a 27-a ediție și sunt sigură că cei peste 2 milioane de vizitatori, publicul preconizat din diverse state la acest eveniment, se vor bucura să vadă și România ca oaspete de seamă.

Grupul PNL va vota în favoarea acestui proiect.

Și, dacă există vreun mandat pentru mine și domnul senator Romașcanu, vă asigur că vom reprezenta..., domnule ministru..., Senatul cu mândrie la Bruxelles. Vă mulțumim.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc și eu.

Dacă mai sunt alte intervenții?

Dacă nu, atunci declar închise dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere, cu un amendament admis, a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă supun întâi la vot raportul, cu amendamentul admis.

Vă mulțumesc.

Supunem acum votului proiectul de lege privind aprobarea ordonanței, care se adoptă cu votul majorității.

Trecem la punctul următor de pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2019 privind activitățile de transport alternativ cu autoturism și conducător auto (L332/2019).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta proiectul de lege.

Microfonul 8, vă rog.

## **Domnul Ionel Minea** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Transporturilor_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Numele meu este Ionel Minea, secretar de stat la Ministerul Transporturilor.

Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de ordonanță de urgență are ca obiect organizarea, autorizarea și controlul activităților de transport alternativ cu autoturism și conducător auto.

Proiectul vizează crearea unui sistem unitar de reglementare a activităților de transport alternativ, care funcționează prin intermediul unor platforme digitale, prin autorizarea administrativă a acestora pe o perioadă de trei ani, în ceea ce privește atât platformele digitale, cât și operatorii de transport alternativ.

Proiectul este un instrument care întregește cadrul juridic aplicabil transportului de tip urban și își propune asigurarea unor măsuri de supraveghere a pieței pe perioada de autorizare, astfel încât după această perioadă să fie posibilă o evaluare a eficienței actului normativ.

Ca atare, Ministerul Transporturilor susține acest proiect de lege.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc foarte mult.

Dau cuvântul domnului Mircea Cazan, pentru a prezenta raportul Comisiei pentru comunicații și tehnologia informației și Comisiei pentru transporturi și infrastructură, care au elaborat un proiect comun.

Vă rog, microfonul 7, domnule Cazan.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc, membrii Comisiei pentru comunicații și tehnologia informației și ai Comisiei pentru transporturi și infrastructură au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport comun de admitere, cu amendamente admise, prevăzute în anexa nr. 1, și amendamente respinse, prevăzute în anexa nr. 2 la raport.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere și adoptare raportul comun de admitere, cu amendamente, și proiectul de lege. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt întrebări?

Întrebări, dacă sunt, și după aceea intervenții. Întrebări, dacă sunt. Dacă nu, trecem la intervenții. Domnule Cîțu, microfonul central, vă rog.

Domnule președinte,

Nu am o intervenție, vreau să propun un amendament în plen și, de aceea, vreau să cer...

Aoleu, stați să încheiem cu dezbaterile generale și după aceea trecem la amendamentele respinse.

Am înțeles, bine.

Imediat.

Țineți minte, atunci, că vreau să propun un amendament în plen.

Stați numai un moment.

Dacă la dezbateri generale dorește cineva să intervină? Nu.

În cazul acesta, o să vă întreb dacă se susțin amendamentele respinse.

Domnule Cîțu, microfonul central, vă rog.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Aș vrea să propun un amendament în plen. De aceea, o să am nevoie de votul colegilor, să mi se permită acest lucru. Este vorba de primul amendament admis, care merge puțin prea departe, și vreau să fim siguri că acest proiect nu va fi atacat la Curtea Constituțională și-l vom pierde. Pentru că, după ce se spune că va fi „o filială înregistrată la Oficiul Național al Registrului Comerțului”, urmează virgulă și „prin care se derulează activități comerciale în România”.

Ei, acest lucru este neconstituțional, având în vedere că suntem în spațiul european, și pune limite pentru libera circulație în Uniunea Europeană. De aceea, ar trebui scoasă această parte.

Aceasta este propunerea de amendament. Mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc foarte mult.

E o propunere a domnului Cîțu pentru un amendament în plen.

Au ridicat domnul Ilie Niță, doamna Carmen Dan...

##

contra, da.

Deci amendamentul a fost respins.

Trecem acum la amendamentele respinse. Dacă aceste amendamente se susțin? Vă rog.

Dacă nu există susținere pentru amendamentele respinse, voi supune la vot proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței.

Și trecem la amendamentele admise.

Vă rog să votați pentru amendamentele admise... și raportul.

Cu 62 de voturi electronice plus 3, 65, contra – zero, abținere – 28... imediat..., proiectul de lege a fost adoptat. Listă pentru lideri.

Raportul a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței.

Vă rog să votați.

Pentru – 64 de voturi electronice plus 3, 67, împotrivă – niciun vot, abțineri – 25.

Listă pentru grupurile parlamentare.

Vă rog, trecem la punctul 3 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2019 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul transportului de persoane (L333/2019).

Proiectul de lege este pe masa noastră.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru prezentarea proiectului de lege. Microfonul 10.

## **Doamna Sirma Caraman** – _secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de act normativ are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 92 privind serviciul public de transport de persoane și a Ordonanței nr. 27/2011 privind transportul rutier de persoane în sensul eliminării transportului de persoane județean ca serviciu public și reglementării acestuia ca serviciu comercial, cu mențiunea că acest serviciu și până în prezent a funcționat ca un serviciu comercial, în sensul că consiliile județene aprobau programul de transport, autoritatea rutieră elibera licențe de traseu prin atribuire electronică.

Prezentul proiect de act normativ dă competență consiliilor județene, care devin autorități competente, în sensul că aprobă programul de transport județean, atribuie electronic licențele de traseu și cu atribuții de control.

Vă rugăm a adopta acest proiect de act normativ. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea comisiei de specialitate, domnul Butunoi. Microfonul 7, vă rog.

Domnule președinte Butunoi..., domnule președinte, vă rog. Vă rog, prezentarea raportului.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică a avizat favorabil, cu un amendament respins, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a avizat favorabil, iar Comisia pentru afaceri europene a avizat favorabil, cu amendamente admise, proiectul de lege.

În 17 septembrie, membrii Comisiei pentru transporturi și infrastructură au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise. Amendamentele respinse se regăsesc în anexa nr. 2.

În consecință, Comisia pentru transporturi și infrastructură supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, amendamentele și proiectul de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult.

Dacă doriți să puneți întrebări inițiatorilor sau doriți să interveniți la dezbaterile generale?

Vă rog, domnule Cseke Attila, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Grupul UDMR nu va susține acest raport de admitere. Nu va susține nici proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței. Pentru că trebuie să ne aducem aminte ce s-a întâmplat înainte.

Am avut un proiect legislativ semnat de 37 de deputați și senatori, din care 36 din arcul guvernamental actual, care au susținut o altă idee legată de creșterea atribuțiilor consiliilor județene și ca acest serviciu de transport public să devină un serviciu public și să nu mai fie în regim comercial. Această lege a fost promulgată și este vorba despre Legea nr. 328/2018, care a intrat în vigoare și care prevedea un termen de 2 decembrie 2019 pentru încheierea contractelor de transport public.

Din punctul de vedere al Parlamentului, este total incorect ceea ce a făcut Guvernul. Și au mai făcut și alte guverne, ca să fie foarte clar, această chestiune și la fel de incorectă a fost. Despre asta am tot vorbit în Parlament, despre creșterea importanței Parlamentului și a procesului legislativ. Dacă în Parlament am avut o propunere legislativă care a fost votată, în Camera decizională, la Camera Deputaților – am verificat acest lucru – fără niciun vot contra, toate partidele au susținut acea soluție, propunerea era făcută de colegi din partidul de guvernământ, este incorect să vii tu, guvern, cu o ordonanță de urgență.

Înțeleg că au fost solicitări de la consiliile județene, în sensul – de la unele consilii județene, că nu de la toate, în mod cert – că nu au fonduri pentru acest lucru. Păi, atunci, trebuia venit cu un proiect de lege în Parlament pentru a fi rediscutată soluția și am fi discutat profesional despre acest lucru, cu aducerea structurilor asociative, a consiliilor județene nemulțumite, a consiliilor județene mulțumite de soluția Parlamentului de anul trecut sau puteam să prorogăm termenul de 2 decembrie 2019 cu încă un an sau doi ani. Găseam o soluție. Dar să vii tu, guvern, după ce Parlamentul a trecut prin procedură legislativă o lege atât de importantă și, sigur, care schimbă o soluție, pe care nu am avut-o mulți ani de zile și pe care nu este ușor să o schimbi, recunoaștem

Mulțumesc foarte mult. Dacă există alte intervenții? Domnule Toma Vasilică, vă rog, microfonul 3.

Bună ziua! Mulțumesc.

Vreau să fac o precizare: în primul rând, Legea nr. 328, la care s-a făcut referire mai devreme, a fost votată într-o formă semnificativ diferită decât forma în care a fost votată în Camera Deputaților.

Și mai important decât acest lucru este faptul că Legea nr. 328 intră în contradicție clară cu Regulamentul nr. 1.370/2007, care spune foarte clar, și aici sintetizez, că transportul județean poate să fie de utilitate publică numai acolo unde nu poate funcționa în regim comercial. Faptul că la noi, în România, acest transport a funcționat dintotdeauna în regim comercial... a fost declarat, într-adevăr, de Legea nr. 328 – în mod greșit, după părerea mea –, așa cum a fost adoptată de Camera Deputaților..., a transformat acest transport în transport de utilitate publică în totalitatea lui, excluzând în totalitate tot ce înseamnă serviciu comercial; Ordonanța nr. 51 nu face decât să repare această greșeală și, ca atare, consider că trebuie să o adoptăm în forma adoptată de Guvern.

Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult.

Doamna Ecaterina Andronescu, microfonul central, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu vreau să mulțumesc comisiilor avizatoare și comisiilor de raport pentru că au acceptat un amendament, ușor prelucrat, care rezolvă problema transportului elevilor, pe care Ordonanța nr. 51 nu o rezolva. De aceea, adresez mulțumiri și sper să votăm cu bucurie acest amendament. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Doamna senator Gorghiu, vă rog, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa pe care o dezbatem acum, care evident că modifică o lege recentă, care avea termen de implementare 9 decembrie 2019, ar trebui, din punctul meu de vedere, să fie respinsă. Iar Grupul Partidului Național Liberal va vota împotriva acesteia.

Și am să vă spun și motivul, și anume acela că transportul județean trebuie să rămână, în opinia noastră, serviciu public, altfel – și vă rog să vă concentrați la justificare, pentru că, din păcate, o să vedem în continuare probleme cum au fost cele din cazul Caracal –, pentru că altfel operatorii de transport vor ocoli zonele care nu le asigură profit.

Stimați colegi,

Profitul în România n-ar trebui să fie făcut pe spatele unor categorii defavorizate. În condițiile în care avem o Românie rurală extinsă, în condițiile în care avem niște condiții de trai așa cum sunt în România, în condițiile în care astăzi distrugeți transportul public în localitățile unde oamenii nu au altă modalitate de transport, veți genera cazuri Caracal pe bandă rulantă. Și-atunci, vă rog să puneți în balanță lobby-ul făcut de consiliile județene, care poate nu au suficiente resurse să susțină acest transport, și rațiunea care ține de siguranța cetățeanului.

Pledoaria PNL de astăzi este în favoarea siguranței cetățeanului. Acesta este motivul pentru care vă rog pe toți să vă gândiți, când veți da votul pe această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult. Doamna Presadă, microfonul 2.

## **Doamna Florina Raluca Presadă:**

## Mulțumesc mult, domnule Meleșcanu.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Această ordonanță de urgență este expresia unui cinism fără margini, a unui cinism care devine politică publică, se pare, când vine vorba despre guvernele PSD.

Anul trecut în Parlament, într-adevăr, am discutat pe larg Legea nr. 328, care – ne spunea pe vremea aceea Guvernul – vine să aducă completări sau să pună în acord legislația națională cu regulamentul european. Astăzi, același guvern vine și ne spune că de fapt nu a fost așa și că e cum spune el acum, și anume că transportul județean nu poate să fie serviciu public și că nu a fost niciodată. În fapt, prin această ordonanță de urgență se încalcă mai degrabă acest regulament european și o serie de alte reglementări europene. Mă gândesc la politica privind concurența.

De ce spun că este vorba despre cinism, dincolo de minciuna pe care ne-o vinde Ministerul Dezvoltării Regionale? Este vorba de cinism pentru că Guvernul și-a făcut un calcul simplu împreună cu consiliile județene și transportatorii și spune: domnule, noi în România nu putem avea transportul județean ca serviciu public. Am văzut ce s-a întâmplat atunci când acest serviciu public a lipsit. De altfel, el exista și înainte de Legea nr. 328/2018, era deja inclus în Legea nr. 92/2007. Guvernul minte; și ceilalți mint, iată.

S-a întâmplat Caracal pentru că acolo, într-adevăr, transportatorii furnizau un serviciu doar între orele 5.00 și 7.00 dimineața, adică atunci când ei puteau să facă un profit. În lipsa unui serviciu de transport la orele ulterioare, cetățenii apelau la cursele de ocazie. Și, din păcate, situația de la Caracal nu este singulară. Sunt județe întregi unde cetățenii au nevoie de serviciu de transport. Și mai amintesc aici situația elevilor și studenților, cărora Guvernul le-a promis și le acordă, prin lege, o serie de facilități și acces la transportul public. Le promite acest lucru și instituie o obligație prin lege.

Nu înțeleg cum vrea Guvernul să facă asta impunând o obligație, iată, pentru operatorii comerciali, dacă acest serviciu nu e public. Cum poți să vii cu o obligație atunci când tu nu faci nimic ca această obligație să poată fi împlinită?!

Doamna Presadă, o să vă rog să concluzionați, dacă nu vă supărați. Vă rog frumos.

Concluzia este că acest Guvern minte și că acționează cu cinism, în loc să acționeze în interesul cetățenilor. Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult.

Domnul Butunoi, microfonul 7.

## **Domnul Ionel Daniel Butunoi:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Îmi pare rău să văd două colege, pe care eu personal le simpatizez, să speculeze o tragedie ce s-a întâmplat în țara noastră și o altă colegă care vorbește pe lângă hârtie. Îi pot pune la dispoziție documente și dau lecții gratis, dacă e cazul.

## Stimate colege,

Există un amendament aprobat pe care îl veți vota, care sună așa, la art. IV pct. 4. Ca să se elimine orice fel de confuzie, pentru că eu personal știu două cazuri de președinți de consilii județene, chiar PNL, care spuneau că nu pot asigura transportul elevilor pentru că va veni Curtea de Conturi să le impute contravaloarea acelui contract.

Amendamentul votat de comisie sună în felul următor, la atribuțiile consiliilor județene: „corelează programul județean de transport cu orarul de funcționare al unităților de învățământ, iar în situația în care nu se poate realiza aceasta consiliile județene și consiliile locale sunt obligate să asigure transportul elevilor prin curse regulate speciale”.

Deci, dacă cel care în momentul de față a câștigat licitația, conform unui caiet de sarcini, operează ca transportator prin curse regulate, dacă nu se poate plia din punct de vedere financiar, economic pe solicitările președintelui consiliului județean sau ale primarului, primarul sau președintele consiliului județean are obligația să încheie contracte de cursă regulată specială cu un oricare alt operator, dar să asigure transportul elevilor din zona rurală către urban, cum se întâmplă de obicei.

Cu orice operator, da? Deci există în lege obligația prin care niciun elev nu va rămâne la „ia-mă, nene!” pe marginea drumului, ci va putea fi, prin grija autorităților, transportat la școală și de la școală către casă. Vă mulțumesc, domnule președinte.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Mulțumesc foarte mult.

Dacă nu mai sunt intervenții, închei dezbaterile...

##

Vă rog, dar scurt.

Microfonul 2, dar, vă rog, scurt.

Foarte scurt.

Totuși, cum ar putea cineva să impună acest lucru unui operator economic? Cum am putea să impunem prestarea unui serviciu dacă acești operatori nu doresc acest lucru? Unu la mână.

Doi...

Prin contract. Prin contract, doamna Presadă.

În lipsa..., în lipsa... Păi, dacă nu sunt rute profitabile sau dacă rutele acelea sunt neprofitabile, cum va putea autoritatea să se achite de obligațiile pe care le are față de elevi și studenți? Pe acele rute nu vine nimeni, nu vine niciun operator. Deci va trebui totuși să plătească, să acorde compensații financiare acelor operatori. Legea aceasta scoate posibilitatea acordării de compensații financiare de către consiliile județene către operatorii de transport.

Și, apoi, aici nu e vorba numai despre elevi și studenți, sunt sute de mii, milioane de români care au nevoie de acest serviciu de transport județean, care să fie public. Nu putem acum să practicăm această politică în care unii cetățeni beneficiază de niște servicii și ceilalți nu.

O să vă rog să concluzionați, doamna Presadă.

Concluzia este că Guvernul împreună cu parlamentarii majorității care vor susține această ordonanță de urgență fie nu și-au dat seama de ce au făcut cu acest act normativ,

fie vor să persiste într-o greșeală, pentru a, nu știu, mulțumi anumite categorii de actori economici.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Am înțeles, vă mulțumesc. Mulțumesc foarte mult.

Vă propun să trecem acum la raportul comisiei, care are amendamente admise și amendamente respinse.

Dacă amendamentele respinse se susțin? Domnul Coliban.

Unde doriți. Dacă vă place microfonul central, vă aparține.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vin cu următoarea problemă, pentru că ordonanța vorbește despre transportul județean și despre transportul local în termeni disjuncți, însă lasă, cumva, pe dinafară ceea ce s-ar numi un transport metropolitan. Cu toții mergem în țări civilizate și apreciem un astfel de transport și integrarea dintre aceste servicii, iar în România au început să apară aceste asociații de dezvoltare intercomunitară.

Și un exemplu cu care vin în fața dumneavoastră este cel de la Brașov, unde s-a făcut o atribuire de serviciu în condițiile legii, în condițiile Legii nr. 328, și această ordonanță vine să lase situația în aer.

Scuzați-mă, domnule Coliban...

Prin urmare, vă citesc amendamentul.

Domnule Coliban, scuzați-mă, care este amendamentul respins pe care îl susțineți?

Acum îi dau citire.

Din anexa nr. 2.

Vă rog frumos.

Este marginal 5.

Amendamentul este următorul – la art. X, după alin. (1) se introduce un alineat nou, (1[1] ), cu următorul cuprins: „La nivelul asociațiilor de dezvoltare intercomunitară unde sunt în derulare contracte de servicii publice de transport persoane, încheiate conform Regulamentului European 1370 din 2007...”

Domnule Coliban..., domnule Coliban, scuzați-mă, dumneavoastră introduceți un amendament nou în cadrul...

Este amendamentul respins marginal 5. Îi dau citire exact în forma în care este în raport.

Vă rog. Vă rog.

„La nivelul asociațiilor de dezvoltare intercomunitară unde sunt în derulare contracte de servicii publice de transport persoane, încheiate conform Regulamentului European 1370 din 2007, valabilitatea actualelor programe de transport județean și a licențelor pentru transportul rutier contra cost județean de persoane se prelungește numai până la 2 decembrie 2019”, cum, de altfel, era vorba și în regulamentul european.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc, vă mulțumesc foarte mult.

Vă supun la vot amendamentul pe care l-a susținut domnul Coliban.

Imediat.

38 de voturi pentru, 54 electronice și două prin ridicare de mână, abținere – niciuna.

Amendamentul a fost respins.

Dacă se mai susține vreun alt amendament?

Doamna Presadă, vă rog. Și indicați, vă rog, și amendamentul.

Amendamentul meu este marginal 1 din raportul care cuprinde amendamentele respinse.

Titlul se modifică și va avea următorul cuprins: „Proiect de lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2019 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul transporturilor de persoane.”

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc.

Supun la vot amendamentul propus de doamna Presadă.

Pentru – 60... 58 plus două prin ridicare de mână, contra – 35, abținere – 6, „nu votez” – unu.

Raportul, cu amendamentele admise, a fost adoptat.

Trecem la votul...

Supun la vot proiectul de lege privind aprobarea ordonanței.

Vă rog să votați.

58 pentru, 56 plus două, 58 pentru, contra – 37, abținere – 4. Proiectul de lege a fost adoptat.

Stimați colegi, va trebui să trecem, că mai avem un sfert de oră, la voturile finale.

Listă pentru grupurile politice. Vă rog.

Și trecem la secțiunea a III-a. E vorba de legile organice.

Prima este Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național, secțiunea a IV-a – Rețeaua de localități (L707/2018).

Vă reamintesc că am avut dezbateri generale în plen pe 3.07.2019 și, în aceste condiții, trecem la votul asupra propunerii legislative.

Propunerea a fost deja adoptată de Camera Deputaților. Raportul suplimentar al comisiei este de admitere. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Senatul, Cameră decizională.

Raportul, cu amendamentul admis, se supune votului. Vă rog să votați.

85 plus două prin ridicare de mână, 87, împotrivă – niciunul, abținere – 13.

Propunerea legislativă a fost adoptată.

Supun la vot acum propunerea legislativă cu raportul, împreună, care se adoptă prin votul majorității.

Vă rog să votați.

Cu 98 plus două, 100 de voturi pentru, un vot împotrivă, o abținere, propunerea legislativă pentru modificarea legii a fost adoptată.

Trecem la următoarea. Este vorba de Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (L137/2019).

Vă aduc aminte că am avut dezbateri pe 7 mai 2019 și, în aceste condiții, trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul, cu amendamentele admise, în primul rând, se supune votului și sunt necesare 69 de voturi.

Vă rog, votul pe raport, cu amendamentele admise.

Am votat raportul. Raportul l-am votat?

Deci se supune votului propunerea legislativă acum. Vă rog să votați.

Cu 91 de voturi electronice pentru plus două prin ridicare de mână, 11 contra, o abținere, propunerea legislativă a fost adoptată.

Trecem la următoarea.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul educației și sportului (L183/2018).

Tot în 7 mai am avut dezbaterile asupra acestei legi, așa că trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul, cu amendamentele admise.

Ai cartelă. Mersi!

Nu întrunește votul majorității senatorilor. Vom supune la vot propunerea legislativă pentru a fi...

Raportul a fost respins și trecem la votul propunerii legislative.

Vă rog să votați.

Amândouă? Odată?

Prin respingerea raportului, s-a respins și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc foarte mult.

Trecem la următorul punct de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 77 din Legea nr. 1/2011 a educației naționale (L377/2018).

A fost dezbătută tot în 7 mai și, în aceste condiții, trecem la votul asupra propunerii legislative.

Supun întâi votului raportul de respingere.

Proiectul de lege a fost adoptat. Sunt 104 electronic plus 3 prin ridicare de mână, împotrivă – niciunul, abținere – una.

Trecem la Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 218 din 2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române (L145/2019).

Vă reamintesc, stimați colegi, că propunerile au fost dezbătute și finalizate. Propunerea legislativă a fost adoptată tacit, iar raportul, cu amendamentele admise, se supune votului.

Vă rog să votați.

66 plus 3, 69 de voturi pentru, contra – 29, abținere – 11, nu votez... Proiectul de lege a fost adoptat.

Acum vă supun... propunerea legislativă.

Listă pentru grupurile politice. Au fost trei cu mâna.

-

Vă rog să ridicați mâna cei care ați votat.

Nu. Niță o are...

Da. Vă rog. Microfonul 2.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

După cum constatați, au fost doi colegi care au votat cu mâna ridicată. Deci au fost 68 de voturi, legea nu a trecut.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă rog.

Deci raportul nu întrunește..., nu întrunește majoritatea și a fost respins.

Vă rog, listă pentru grupurile politice.

A! Da. Scuzați-mă. Raportul nu a întrunit votul majorității legislative _. (Discuții.)_

Se supune la vot propunerea legislativă în acest moment.

Deci propunerea a fost respinsă, având în vedere votul de respingere, și trecem mai departe.

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară (L375/2018).

Tot așa, a fost dezbătută în 7 mai.

și se supune la...

Propunerea a fost respinsă.

Trecem la Proiectul de lege pentru completarea art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 179/2002 privind demilitarizarea unităților aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne și a structurilor subordonate acestuia (L156/2019).

Dezbătut la 29.05. Și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Supun votului raportul și proiectul de lege. E un singur vot. Vă rog să votați.

## **De la prezidiu:**

E vorba de trei.

## **Domnul Ion Marcel Vela**

**:**

Nu, nu. Care e al treilea?

Pe procedură. Domnule președinte,

Stimați colegi,

Noi am votat raportul – da –, că s-a făcut o greșeală, pentru că doamna senator Carmen Dan a votat inițial cu mâna ridicată... Înțeleg că acum ați primit cartela? Da?

Bun.

Vă solicit reluarea votului pentru raport sau, dacă nu, consemnăm raportul ca fiind respins și supuneți la vot, domnule președinte, legea.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Deci încă o dată, stimați colegi...

Stimați colegi, pentru a nu ridica...

Stimați colegi, vă propun o repetare a votului... Vă rog.

Vă rog, domnule Țapu, microfonul 2.

## **Domnul Eugen Țapu-Nazare:**

Domnule președinte de ședință și președinte al Senatului, Vă rog să consemnați că în momentul votului ați avut 68 de voturi. Domnul ministru Costoiu a venit ulterior momentului votului.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

În aceste condiții, ca să verificăm dacă este votul, supunem legea la vot.

Deci, vă rog...

Vă rog, domnule Vela.

65 plus – câți au mai fost? –, plus doi, 67 de voturi pentru. Raportul cu amendamentele...

, deci propunerea de vot a fost aprobată de plen și vă supun acum la vot raportul, cu amendamentele admise.

- 68 de...

## **Domnul Ion Marcel Vela:**

Pentru stenogramă și pentru rigurozitate. Doamna Carmen Dan a anunțat acum vreo cinci minute că a primit cartela și că votează cu cartela.

Deci, doamna lider de grup, dumneavoastră ați indus în eroare plenul, spunând că doamna Carmen Dan tocmai a primit cartela. Deci doamna Carmen Dan avea cartelă.

În consecință, au fost 66 de voturi plus două cu mâna ridicată. Sunt 68. Ca să rămână în stenogramă.

## **Doamna Elena Lavinia Craioveanu**

**:**

Am drept la replică.

Am înțeles. Oricare ar fi... deci împărțim pentru toți liderii... pentru vot electronic. Toți veți primi. Plus... Și o să o rog pe doamna Carmen Dan, care dorește să ia cuvântul, și după aceea vorbiți dumneavoastră, dacă nu vă supărați. Microfonul 4, doamna Carmen Dan.

Fac precizarea că a fost primul vot cu cartelă, așa cum am anunțat, domnule președinte. Deci ăsta a fost primul vot. Până acum am votat cu mâna, cum am anunțat la începutul plenului.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Numai un moment.

Stimați colegi, indiferent dacă a fost sau nu socoteala, trebuie să supunem la vot proiectul de lege.

Vă rog.

-

Trecem acum la votul asupra propunerii legislative. Vă mulțumesc foarte mult.

În forma inițială, evident.

66. Cu 66 de voturi electronice plus două, 68 de voturi... propunerea legislativă nu a întrunit numărul de voturi pentru a fi adoptată.

Listă pentru grupurile politice.

Vă mulțumesc foarte mult.

Vă rog, pentru motivarea votului câte unul pe grup politic. Vă rog, doamna Gorghiu, vă rog să luați dumneavoastră microfonul.

## **Doamna Alina Ștefania Gorghiu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Eu voi fi foarte scurtă în intervenția mea.

Să vă fie rușine!

Și o spun cu toată responsabilitatea. E nesimțire ca în Senatul României să reiei votul de câte ori PSD nu întrunește numărul de voturi pentru legi organice.

Domnule președinte, sunteți la a treia ședință. Aveți grijă ce faceți în funcția de președinte, pentru că vă compromiteți încă cu un motiv.

## **Domnul Vlad Tudor Alexandrescu:**

Domnule președinte, tocmai s-au distribuit grupurilor parlamentare tabelele cu voturile și constat că doamna Carmen Dan nu a votat electronic. Așa că, doamna Carmen Dan, vă rog să vă explicați.

Nu a votat electronic.

Nu a votat. Verificați listele.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Stimați colegi, vă rog, haideți puțin, că...

Vino și cere.

## **Domnul Radu Cosmin Preda:**

Domnule președinte, întrucât avem aceste divergențe în legătură cu modul în care a funcționat sistemul electronic de vot, vă rog să reluați votul.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc foarte mult.

Vă propun reluarea votului – vă rog frumos! – asupra raportului.

Vă mulțumesc foarte mult.

Faptul că legile... Vă rog, dați-mi voie să termin. Faptul că girați acest comportament al PSD, chiar dacă astăzi v-ați afiliat acestui grup, chiar dacă votați Viorica Dăncilă, motive pentru care Dumnezeu vă înțelege, că eu nu, nu dați voie PSD să-și bată joc de Senatul României. N-avem voie să reluăm votul de câte ori PSD n-are 69 de senatori în sală.

Vă rog, să nu vă fie cu bănat, stimați colegi, haideți să nu ne batem joc de un regulament. Aveți puțină decență în această Cameră a Parlamentului.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Și vă asigur că voi proceda la fel cu toate grupurile politice atunci când au probleme de ridicat și de vot. Stimați colegi, vă rog să...

Domnule Corlățean, vă rog, microfonul 3, explicație de vot.

Explicația votului și o completare. Am votat pentru că subiectul – și ne-am încins, nu știu de ce – era important, legat de siguranța și ordinea publică, legat de competențele ATOP-ului și componență. Și e regretabil că acest proiect de lege n-a fost votat.

Iar al doilea comentariu spune în felul următor: reluarea votului, pe care ați supus-o, a demonstrat că votul doamnei senator n-a fost înregistrat atunci când a fost efectuat cu cartelă, deci n-a funcționat la acel moment. Ulterior, din 65 au devenit 66, deci a fost justificată solicitarea reluării votului.

Și, nu în ultimul rând, exprim regretul profund pentru faptul că în Senatul României putem să ascultăm – și o spun cu profund regret – astfel de cuvinte, care sunt rostite la nervi și cu mare ușurință.

Nu cred că ne facem nouă cinste, ca instituție importantă a statului român.

Mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

## Vă mulțumesc foarte mult.

Și, pentru a răspunde doamnei Gorghiu, vă rog să citiți art. 143 din Regulamentul Senatului, care spune că votul poate fi contestat numai de liderul unui grup parlamentar, imediat după anunțarea rezultatului votului de către președintele Senatului.

Paragraful 2. „Admiterea contestației are drept consecință repetarea votului”, doamna Gorghiu.

Ăsta e regulamentul pe care lucrez și eu. Și vă asigur că încerc să fiu de bună-credință și să fac să se desfășoare cât mai corect și juridic dezbaterile noastre. Și v-aș ruga, pe viitor, să nu mai folosiți asemenea epitete. Cu tot respectul! Cu tot respectul! Cu toată dragostea!

Vă rog, domnule Goțiu.

## **Doamna Alina Ștefania Gorghiu**

**:**

Drept la replică, pentru că mi-ați folosit numele.

Prima dată a solicitat doamna Gorghiu un drept la replică.

Vă rog.

## **Doamna Alina Ștefania Gorghiu:**

Domnule președinte Meleșcanu, eu vă rog să nu vă ascundeți în spatele unui text din regulament atunci când faceți abuzuri. M-aș fi așteptat de la dumneavoastră, cu tot respectul pe care dumneavoastră spuneți că-l purtați față de instituția Senat, că n-am pretenții să mă respectați pe mine, să sesizați diferența dintre sprijinul pe care îl acordați PSD, în schimbul unei susțineri de care ați beneficiat, și sprijinul pe care dumneavoastră îl acordați Senatului, prin respectarea regulamentului.

Dumneavoastră știți foarte bine că nu în baza acestui articol ați propus reluarea votului, ci pentru că acest rezultat la raport nu oferea PSD-ului posibilitatea unui vot de 69 de senatori, care să ducă la adoptarea legii _. (Discuții.)_

Deci haideți să nu ne mai jucăm de-a a nu înțelege ce se întâmplă în Senatul României! Dumneavoastră țineți de trei ședințe partea unui grup care v-a propus, lucru pe care eu pot să-l înțeleg până la limita respectării regulamentului. În rest, dați-mi voie să folosesc cuvinte pe care le consider necesare, atunci când ele...

Vă rog. Vă rog. Bine. Vă mulțumesc foarte mult. Mulțumesc.

...sunt justificate.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc mult.

Și vreau să vă spun că, atât timp cât respect regulamentul, am dreptul și din partea dumneavoastră să-mi faceți întotdeauna o apreciere cât mai corectă.

Pentru mine regulamentul este baza pe care lucrăm.

Vă rog, domnule Goțiu. Domnule Goțiu, vă rog.

Domnule președinte, dacă ați fi respectat regulamentul, reluarea votului nu ar mai fi fost posibilă și, de altfel, s-a și dovedit, în ciuda a ceea ce spunea colegul.

Între timp, a intrat în sală domnul Costoiu și au fost cele 66 de voturi electronice, deci cu acel vot în plus... Și s-a dovedit că ați supus la vot, contrar regulamentului și într-un haos generalizat, doar pentru că un alt coleg fugea să-și mai aducă un coleg în sală, doar-doar iese la vot. N-a ieșit nici așa la vot și această lege nu a trecut.

Nu încercați însă să ne convingeți că ați aplicat regulamentul în acest caz.

## Nu. Nu.

Am renunțat de mult să încerc să conving pe cineva, dacă nu e de bună-credință.

Cu asta încheiem, de fapt, activitatea noastră legislativă, pentru că avem un punct 4 de pe ordinea de zi la care trebuie să revenim.

E vorba de solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție adresată Senatului României în vederea formulării cererii de urmărire penală față de domnul senator Florian Dorel Bodog, fost ministru al sănătății, în Dosarul nr. 344/P/2019 al Direcției Naționale Anticorupție.

Stimați colegi, vă reamintesc că, în conformitate cu prevederile art. 161 alin. (6) din Regulamentul Senatului, republicat, la dezbaterea asupra cererii de începere a urmăririi penale vor lua cuvântul: președintele comisiei care a întocmit raportul, senatorul la care se referă cererea respectivă și, după caz, câte un reprezentant din fiecare grup parlamentar, după care se trece la vot.

Îl invit deci, în primul rând, pe reprezentantul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru prezentarea raportului și a proiectului de hotărâre. Microfonul 7.

## **Domnul Șerban Nicolae:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

După cum cunoașteți...

Pot să vorbesc suficient de tare, dar sunt lucruri cunoscute.

Prin adresa nr. 1.614/C/2019 din 4 iulie 2019, anexând și referatul din 2 iulie anul trecut întocmit de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, Senatul României a fost solicitat să-și exercite atribuțiile prevăzute de Constituția României și de Legea privind responsabilitatea ministerială, în sensul de a analiza și de a hotărî cu privire la a cere urmărirea penală a domnului senator Florian Dorel Bodog, care, în calitate de ministru al sănătății și ordonator principal de credite, în perioada februarie 2017 – ianuarie 2018, ar fi încălcat legea, în sensul că, deși cunoștea că numita M.O.A. – este anonimizat în referat –, angajată în funcția de consilier personal al ministrului sănătății, nu s-a prezentat la serviciu și nu a prestat activități la care era obligată prin contractul individual de muncă și fișa postului, a semnat foile colective de prezență, atestând în mod nereal prezența acesteia la locul de muncă și nu a luat măsuri pentru sancționarea disciplinară, modalitate prin care, pe de o parte, numita M.O.A. a obținut foloase patrimoniale necuvenite, constând în plata drepturilor salariale, precum și operarea în carnetul de muncă a vechimii în muncă corespunzătoare. În referatul DNA se stabilește un prejudiciu în bugetul Ministerului Sănătății în sumă de 77.985 de lei.

Pe parcursul mai multor ședințe, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a procedat la analiza documentelor transmise, domnul senator Bodog a fost audiat în cadrul comisiei și a depus, de asemenea, un punct de vedere în scris, solicitând ca respingerea... ca solicitarea să fie respinsă de Senat și să nu se ceară urmărirea penală a Domniei Sale pentru faptele arătate în referat.

Raportul cu solicitarea de a nu se cere urmărirea penală nu are numărul..., rezultatul votului, cu vot majoritar, a fost în sensul de a nu se cere urmărirea penală a domnului senator Bodog.

Dați-mi voie, doamnelor și domnilor colegi, să fac precizări în legătură cu procedura de vot, pe care o cunoașteți, de altfel, dar e întotdeauna firesc să o reamintim.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

## Vă mulțumesc.

Înainte de a-l invita pe domnul Bodog, vă solicit prelungirea programului până la încheierea acestui punct de pe ordinea de zi și, dacă sunteți de acord, vă

Vom continua până la epuizarea punctului de pe ordinea de zi.

Îl invit pe domnul senator Florian Dorel Bodog să-și expună punctul de vedere cu privire la solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție adresată Senatului României.

## **Domnul Florian Dorel Bodog:**

Mulțumesc.

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor colegi,

Nu voi prezenta în întregime punctul meu de vedere, pe care, de altfel, l-am susținut în fața Comisiei juridice. Ceea ce vreau să aduc în atenția dumneavoastră este faptul că există câteva elemente care ridică serioase semne de întrebare asupra acestei solicitări. Și voi începe cu faptul că eu, ca ministru al sănătății, nu am fost un ministru comod pentru personalul din Ministerul Sănătății, am încercat și am reușit, spun eu, să pun în aplicare măsurile din programul de guvernare care erau atribuite Ministerului Sănătății.

Ceea ce este la fel de bine cunoscut este faptul că DNA, de-a lungul timpului, a efectuat mai multe cercetări la adresa mea, însă toate acuzațiile la care am fost supus și care, pe surse, au apărut în spațiul public au fost clasate. Vă voi da doar un exemplu. Este vorba de Dosarul nr. 91/P/2015 al DNA Oradea, în care subsemnatul era acuzat de faptul că urmează să primească o sumă pentru a ajuta niște studenți să-și treacă examenele.

S-a clasat dosarul, însă unul dintre cei care au fost ascultați timp de șase luni în acest dosar a contestat clasarea și astfel am avut acces la dosar. Vreau să vă spun, doamnelor și domnilor colegi, că în acest dosar nu era absolut nicio corespondență cu Universitatea din Oradea, cu Ministerul Educației, cum era normal, ci erau doar corespondențe cu Ministerul Dezvoltării, în care DNA-ul se interesa dacă subsemnatul am făcut vreun... am încercat să fac trafic de influență pentru lucrări pe care celelalte persoane care erau ascultate în dosarul meu le aveau în derulare prin programul PNDL. Și acest lucru poate fi verificat în dosar. Dosarul a fost depus la judecătorie.

Pe de altă parte, vreau să vă precizez că s-a solicitat de la Ministerul Dezvoltării dacă am mers, personal, acolo să mă interesez sau să fac trafic de influență pentru aceste lucrări și s-a solicitat de la agențiile de turism din Oradea toate documentele, toate contractele pe care cei din Oradea le-au făcut într-o anumită perioadă, fără să fie vizat numărul meu, astfel în dosar apărând facturile de concedii ale orădenilor care în perioada respectivă și-au cumpărat bilete de concediu, în încercarea de a demonstra că subsemnatul ar fi beneficiat de un astfel de concediu plătit de careva dintre cei care erau interesați în aceste contracte.

Vă mulțumesc și eu. Stimați colegi,

Trecem acum la intervenții ale grupurilor parlamentare. Pe grupuri.

Dacă din partea Grupului parlamentar al PSD doriți să luați cuvântul?

- Grupul parlamentar al PSD? Nu.

Din partea Grupului parlamentar al PNL are cuvântul doamna Scântei Iuliana.

Vă rog. Microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ni se solicită astăzi, pe baza unui raport, adoptat cu majoritatea voturilor din Comisia juridică a Senatului, ca Senatul României să îndeplinească funcția de curte de judecată pentru faptele și... săvârșite de un coleg senator în exercițiul funcției de ministru al sănătății.

Partidul Național Liberal nu dorește ca o Cameră... ca vreuna dintre Camerele Parlamentului să îndeplinească un astfel de rol de curte de judecată, întrucât considerăm vitală respectarea în România a unui principiu constituțional fundamental care spune că toți cetățenii români sunt egali în fața legii, fără privilegii și fără discriminări.

În urma raportului Comisiei juridice, practic, Senatul va încuviința, de fapt, încălcarea acestui principiu fundamental, împărțind cetățenii din România în două categorii: cetățeni simpli, care răspund pentru orice faptă pretinsă a fi săvârșită cu încălcarea legislației penale, fără să fie nevoie de vreo altă autorizare, parlamentarii, noi, senatori și deputați, care nu răspundem, potrivit Constituției, pentru declarații politice, având o imunitate stabilită prin Constituție, și, iată, colegi miniștri, care, având și calitatea, miniștri în funcție sau foști miniștri, care, având și calitatea de senator sau deputat, astăzi de senator, în persoana domnului Bodog, ar beneficia, practic, de o superimunitate, pentru că solicitarea de autorizare a începerii urmăririi penale, potrivit deciziilor Curții Constituționale și Constituției, la art. 109, trebuie transmisă și aprobată de Camera din care acesta face parte la data solicitării. Culmea, miniștrii dumneavoastră, ai majorității parlamentare, miniștrii PSD, care astăzi dețin și calitatea de senator, ajung să aibă o superimunitate, chiar mai mare decât o aveți dumneavoastră, colegii Domniei Voastre, senatori.

Vreau să vă învederez faptul că raportul Comisiei juridice nu respectă, de asemenea, cerințele, recomandările imperative ale raportului MCV, ultimul adoptat în noiembrie anul trecut și care la recomandarea nr. 10 prevedea foarte clar ca Guvernul, dar și Parlamentul să stabilească criterii obiective pentru luarea și motivarea deciziei de ridicare a imunității, iar Guvernul să adopte măsuri de modificare a Legii răspunderii ministeriale, astfel încât să limiteze această imunitate a miniștrilor la perioada mandatului. Lucrul acesta nu se regăsește, precum l-ați auzit pe președintele Comisiei juridice motivând raportul de respingere al Comisiei juridice, nu există niciun criteriu obiectiv care să justifice acest raport.

Mulțumesc foarte mult. Din partea Grupului USR, doamna Presadă. Vă rog. Microfonul 2.

Doamnelor și domnilor senatori,

Uniunea Salvați România va fi consecventă cu tot ceea ce a spus și a făcut până acum și va vota astfel încât urmărirea penală pe numele domnului Florian Bodog să poată începe.

Vreau să remarc doar, încă o dată, că avem colegi senatori aici care cred că noi suntem instanțe de judecată. Ar trebui totuși să ne uităm și să vedem exact care ne este mandatul dat de către cetățeni. Nu cred că este rolul nostru să oprim din a-și face treaba organele judiciare.

Și nu pot să nu remarc că afirmația domnului Bodog, cum că nu a făcut niciodată nimic greșit și că este un om integru, este contrazisă de faptul că i s-a retras titlul de doctor, recent, în urma constatării unui plagiat în ceea ce privește teza de doctorat. Așa că nu știm câtă credibilitate au aceste afirmații venind din partea domnului Bodog.

Părerea noastră este că oricum legea trebuie, poate să-și continue calea.

Vom vota în consecință.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Mulțumesc foarte mult. Din partea Grupului UDMR nu se ia cuvântul. Din partea senatorilor fără apartenență la grupuri. Nu.

Vă rog. Domnule Șerban Nicolae. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi, O chestiune de procedură.

Ca să nu se înțeleagă greșit, eu pot să fiu de acord că se insultă colegi senatori sub pretextul exprimării justificării votului și pot să fiu de acord că se fac declarații politice, dar să spui că se cere Senatului să încalce Constituția, să abdice de la principiul egalității în fața legii, câtă vreme noi aplicăm fix un text constituțional, pe care, e adevărat, poate unii fie nu l-au citit, fie nu l-au înțeles, care spune foarte simplu: doar Senatul, Camera Deputaților și Președintele României pot cere urmărirea penală pentru fapte săvârșite în exercițiul funcției de membru al Guvernului... Este cât se poate de limpede, e în limba română, virgulele sunt puse acolo unde trebuie, punctul este pus acolo unde trebuie. Și aș vrea să fac încă o dată precizarea procedurii: nu suntem în situația să votăm o derogare de la Constituție, nu suntem în situația să încălcăm Constituția. Ceea ce v-am citit eu este, practic, o procedură cu care trebuia să fiți deja familiarizați. Nu suntem în situația în care să dăm voie Parchetului să înceapă urmărirea penală, ci cerem urmărirea penală, dacă Senatul aprobă o asemenea cerere, asta spune Constituția. Doar cele trei entități menționate cer urmărirea penală, nu avizează, nu încuviințează, nu permit, ci cer urmărirea penală a unei persoane care este acuzată că ar fi săvârșit fapte de natură penală în exercițiul funcției de membru al Guvernului.

Dacă domnul Bodog, spre exemplu, era acuzat de o faptă care nu avea legătură cu calitatea de ministru, nu ne găseam în această situație și nu se punea nimic la vot, urmărirea penală putea continua.

Logica dispoziției constituționale o s-o explic cu altă ocazie. Procedural însă, vă rog să fiți de acord că ceea ce am citit ca raport al comisiei, ceea ce avem de votat este și în spiritul, și în litera Constituției, și în spiritul, și în litera Legii privind responsabilitatea ministerială, și în spiritul, și în litera Regulamentului Senatului. Aș vrea să nu se mai facă afirmații hazardate doar de dragul opțiunilor politice.

Mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă mulțumesc și eu.

La grupul...

OK. Microfonul 3.

## **Domnul Titus Corlățean:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege, Stimați colegi,

Noi nu aveam intenția să luăm cuvântul și nici eu, personal, dar cred că, ascultând cele spuse mai devreme, s-ar impune câteva comentarii. Și am rugămintea să existe o răbdare de două-trei minute, pentru a asculta și a înțelege, dacă e posibil, sensul cuvintelor mele.

Nu voi comenta fondul dosarului, pentru că mă bazez pe activitatea colegilor din Comisia juridică și concluzia la care au ajuns. Însă cred că este important să spunem câteva lucruri, nu pentru a ne deroba noi de responsabilitate, ci, poate, pentru a avea o înțelegere mai largă a ceea ce se întâmplă.

Am aflat de-a lungul vieții, și o spun cu un gust amar, nu doar din fabule scrise de clasicii mari ai literaturii universale, ci din viața noastră cotidiană în plan european și național, că legea este cel mai adesea pentru „căței”, și nu pentru „dulăi”. În traducere liberă, față de ceea ce se întâmplă la nivel european, s-ar numi dublu standard. Acest dublu standard în care România este ținută de un număr de ani spune în felul următor. Exact esența acuzației care este astăzi adusă de o instituție a statului român unui senator, dar la proporții mult mai consistente, am văzut-o în state cu democrații consolidate, mari, care, adesea, invocă standarde de moralitate, inclusiv față de cei din Europa Centrală și de Est, inclusiv față de România, inclusiv modul în care au gestionat subiectul MCV-ului.

În ceea ce privește tema „les emplois fictifs”, spun francezii, angajări fictive, au venit sau n-au venit la muncă, voi lua cazuri cunoscute, fără să dau neapărat numele celor vizați, din Republica Franceză, de la fost președinte, fost premier, în care, surprinzător sau nu, justiția independentă a unui stat cu vechime democratică extraordinară, pe care trebuie s-o respectăm, a gestionat de o manieră convenabilă aceste cazuri, care nu s-au soldat cu faimoasele condamnări cerute de fiecare dată în ceea ce privește România.

Mai mult decât atât – și știm acest caz recent –, exact pe o chestiune cu angajări fictive, am asistat la o chestiune rușinoasă, ca să vă spun cinstit, în 48 de ore, Parlamentul European, la direcția dată politic de la cel mai înalt nivel, a închis dosarul unei distinse doamne europarlamentar francez, fost ministru, care, întâmplător sau nu, fusese nominalizată la o poziție extrem de importantă în Comisia Europeană. Nu doar că s-a închis dosarul, dar Domnia Sa a și dat înapoi vreo 45.000 de euro, care, într-un fel sau altul, reprezintă o confirmare că a fost o problemă.

Vă mulțumesc și eu. Stimați colegi,

Vă rog să..., vă propun să trecem la procedura de vot. Potrivit dispozițiilor regulamentare, urmează să alegem o comisie de numărare a voturilor și pentru întocmirea procesului-verbal, care să fie formată din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar. Și rog grupurile parlamentare să ne indice candidații.

Grupul PSD.

Din partea Grupului PSD, domnul senator Liviu Mazilu.

Mulțumesc. Din partea PNL, domnul Cîțu.

## **Domnul Florin Vasile Cîțu:**

Doamna senator Nicoleta Pauliuc.

Nicoleta Pauliuc.

Doamna Nicoleta Pauliuc.

Din partea Grupului parlamentar al USR.

## **Domnul Adrian Wiener:**

Din partea USR, domnul senator George Dircă.

A! Domnul Dircă. Domnul George Dircă.

Din partea Grupului UDMR.

Domnul senator Császár Károly.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Császár Károly.

Vă supun acum componența comisiei de numărare a voturilor și... a procesului-verbal.

Între timp, până vă aduceți..., vă spun și lucrurile foarte clare: bila albă introdusă în urna albă și bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot pentru cererea de urmărire penală față de domnul Florian Dorel Bodog, în Dosarul nr. 344/2019. Bila albă introdusă în urna neagră și bila neagră introdusă în urna albă înseamnă vot „contra”.

De asemenea, ambele bile introduse în urna neagră înseamnă abținere. Vă rog. Îl invit pe domnul Ganea să facă apelul nominal.

## **Domnul Ion Ganea:**

Stimați colegi, Dau citire prezenței la vot a fiecărui membru prezent în sală.

Vă rog să fiți puțin atenți. Chisăliță...

N-am lista membrilor Guvernului, dacă o aveam la îndemână, îi citeam pe toți, nu pot să-i iau la rând aici.

Alexandrescu Vlad Tudor – prezent Andronescu Ecaterina – prezentă Antal István Loránt – absent Arcan Emilia – prezentă Bădălău Niculae – prezent Breaz Valer Daniel – prezent Deneș Ioan – prezent Fifor Mihai Viorel – prezent Leș Gabriel Beniamin – absent Matei Constantin Bogdan – prezent Domnul Matei, prezent?

Prezent.

Prezent.

Oprea Ștefan Radu – prezent Teodorovici Orlando Eugen – absent Arcaș Viorel – prezent Avram Nicolae – prezent Baciu Gheorghe – prezent Badea Viorel Riceard – prezent Bădălău, prezent. La Guvern. Bădulescu Dorin Valeriu – prezent Bodog Florian Dorel – prezent Botnariu Emanuel Gabriel – prezent Brăiloiu Tit Liviu – prezent Breaz l-am strigat, e prezent. La Guvern. Bulacu Romulus – prezent Butunoi Ionel Daniel – prezent Cadariu Constantin Daniel..., domnul Cadariu... Încă o dată, Cadariu – absent Caracota Iancu – prezent Sunteți prezent, domnule Caracota? Prezent. Cazan Mircea Vasile – prezent Cazanciuc Robert Marius – prezent Cârciumaru Florin – prezent Chirteș Ioan Cristian – absent Chisăliță Ioan Narcis – prezent Chițac Vergil – absent Cîțu Florin Vasile – prezent Coliban Allen – prezent Corlățean Titus – prezent Costoiu Mihnea Cosmin – prezent Covaciu Severica Rodica – prezentă Craioveanu Elena Lavinia – prezentă

Crețu Gabriela – prezentă Cristina Ioan – prezent Császár Károly Zsolt – prezent Cseke Attila Zoltan – prezent Dan Carmen Daniela – prezentă Dănăilă Leon – prezent Deneș Ioan – prezent Derzsi Ákos – prezent Diaconescu Renică – prezent Diaconu Adrian Nicolae – prezent Dima Carmen – prezentă Dinică Silvia Monica – prezentă Dinu Nicoleta Ramona – prezent

Absentă. Absentă, Dinu.

## **Domnul Ion Ganea:**

Absent.

Dircă George Edward – prezent Dogariu Eugen – prezent Dumitrescu Cristian Sorin – prezent Dumitrescu Iulian – absent Dunca Marius Alexandru – prezent Fălcoi Nicu – prezent Federovici Doina Elena – prezentă Fejér László Ődőn – absent Fenechiu Cătălin Daniel... E prezent? Prezent.

## **Domnul Nicu Fălcoi**

**:**

M-ați strigat?

Fifor Mihai Viorel – prezent Da, Fălcoi.

Filipescu Răducu George – prezent Subsemnatul, Ganea Ion – prezent Ghica Cristian – prezent Gioancă Eugen – prezent

Fejér László e prezent.

Ce anume?

**Domnul Fejér László Ődőn:** Fejér László, UDMR.

László, ce-i cu el?

E prezent.

Păi, este prezent.

**Domnul Fejér László Ődőn:**

Nu, nu.

A, pardon! Dar unde e?

Prezent, Fejér László.

Ődőn?

Eu sunt.

## **Domnul Ion Ganea:**

Gorghiu Alina Ștefania – prezentă Goțiu Remus Mihai – prezent Hadârcă Ion – prezent Hărău Eleonora Carmen – absentă Ilea Vasile – absent Ilie Viorel – prezent Iliescu Cătălin Lucian – prezent Ionașcu Gabi – prezent Iordache Virginel – prezent Iriza Scarlat – prezent László Attila – prezent Leș Gabriel Beniamin – absent Am zis.

Lungu Dan – prezent Lungu Vasile Cristian – absent Lupu Victorel – prezent Manoliu Dan – prezent Marciu Ovidiu Cristian Dan – prezent Marin Gheorghe – absent...

Marin Gheorghe – prezent Marin Nicolae – absent Marussi George Nicolae – prezent Matei Constantin Bogdan – prezent Mazilu Liviu Lucian – prezent Meleșcanu Teodor Viorel – prezent Mihail Radu Mihai – prezent Pardon, absent. Mihail Radu Mihai, absent. Mihu Ștefan – prezent Mirea Siminica – prezentă Moga Nicolae – absent Nicoară Marius Petre – prezent Nicolae Șerban – prezent Niță Ilie – prezent Novák Csaba Zoltán – prezent Oprea Mario Ovidiu – prezent Oprea Ștefan Radu – la Guvern, prezent Orțan Ovidiu Florin – prezent Pavel Marian – prezent Pațurcă Roxana Natalia – prezentă Pauliuc Nicoleta – prezentă Pănescu Doru Adrian – prezent Pereș Alexandru – absent Pîrvulescu Eugen – prezent Pop Gheorghe – prezent Pop Liviu Marian – prezent Popa Cornel – prezent Popa Ion – prezent

Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton – prezent Preda Radu Cosmin – prezent Presadă Florina Raluca – prezentă Resmeriță Cornel Cristian L-am citit. Prezent. Romașcanu Lucian – prezent Rotaru Ion – prezent Ruse Mihai – prezent Salan Viorel – prezent Savin Emanoil – prezent Sbîrnea Liliana – prezentă Scântei Laura Iuliana – prezentă Sibinescu Ionuț – prezent Silistru Doina – prezentă Simionca Ioan – prezent Smarandache Miron Alexandru – prezent Soporan Aurel Horea – prezent Stan Ioan – absent Stănescu Paul – prezent Stângă George Cătălin – prezent Stocheci Cristina Mariana – prezentă Șoptică Costel – prezent Talpoș Ioan Iustin – prezent Tánczos Barna – absent Teodorovici Eugen Orlando – absent Toma Cătălin Dumitru – prezent Toma Vasilică – absent...

Nu, nu. Toma Vasilică A, da, Toma Cătălin. E OK. Prezent, prezent. Trufin Lucian – prezent Turos Lóránd – absent Țapu-Nazare Eugen – prezent Țuțuianu Adrian – prezent Valeca Șerban Constantin – absent Vela Ion Marcel – prezent Vulpescu Ioan – prezent Wiener Adrian – prezent Zamfir Daniel Cătălin – prezent

Stimați colegi,

Vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, lipsesc 11, motivat.

Vă mulțumesc.

PAUZĂ * * * DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

## Stimați colegi,

Vă rog, toți colegii care fac parte din comisia de numărare a voturilor să se prezinte în Sala „Constantin Stere”, sala pentru Biroul permanent, în vederea numărării și apoi... a procesului-verbal... prezentarea raportului și a proiectului de hotărâre.

Vă rog foarte mult, domnul Mazilu, doamna Pauliuc, domnul Dircă și domnul Császár Károly. Mulțumesc.

PAUZĂ DUPĂ PAUZĂ

## Stimate colege, Stimați colegi,

Vă propun să reluăm lucrările ședinței de plen.

Dau cuvântul domnului senator George Dircă, pentru a prezenta procesul-verbal cu privire la rezultatul votului. Vă rog, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Vă prezint procesul-verbal referitor la rezultatul votului secret cu bile exprimat asupra formulării cererii de urmărire penală a domnului senator Florian Dorel Bodog, fost ministru al sănătății, în Dosarul nr. 344/P/2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție.

Comisia de numărare a procedat la numărarea voturilor exprimate, prin vot secret cu bile, asupra formulării cererii de efectuare a urmăririi penale față de domnul senator Florian Dorel Bodog.

Ca urmare a numărării voturilor, am constatat următoarele: – numărul total al senatorilor – 136;

– senatori prezenți care și-au exprimat votul – 116, dintre care: 30 de voturi pentru, 82 de voturi contra, 4 abțineri, nu au fost voturi nule.

Ca urmare a faptului că, în urma votului exprimat, nu a fost întrunit votul majorității senatorilor prezenți, în conformitate cu dispozițiile art. 15 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, precum și cu dispozițiile art. 161 alin. (7) din Regulamentul Senatului, Senatul nu cere urmărirea penală a domnului senator Florian Dorel Bodog, fost ministru al sănătății, în Dosarul nr. 344/P/2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc domnului senator.

În consecință, dau citire Hotărârii Parlamentului României, Senatul.

Hotărâre privind cererea de urmărire penală a domnului senator Florian Dorel Bodog, fost ministru al sănătății

Având în vedere adresa nr. 1.614/C/2019 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție privind solicitarea formulării cererii de urmărire penală a domnului senator Florian Dorel Bodog, fost ministru al sănătății, în temeiul prevederilor art. 109 alin. (2) din Constituția României, republicată, și ale art. 161 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, republicat, cu modificările ulterioare,

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. – Senatul hotărăște să nu ceară urmărirea penală a domnului senator Florian Dorel Bodog, fost ministru al sănătății în perioada ianuarie 2017 – ianuarie 2018, pentru

faptele care fac obiectul Dosarului nr. 344/P/2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție.

Hotărârea este semnată de președintele Senatului României.

Acestea fiind spuse, declar închisă această primă parte a sesiunii Senatului României de astăzi și propun o scurtă suspendare, pentru a ne pregăti de reluarea celei de-a doua părți a plenului Senatului României, dedicată întrebărilor, interpelărilor și răspunsurilor date de Guvern.

Vă mulțumesc.

## DUPĂ PAUZĂ

## Stimați colegi,

Conform programului aprobat, începem sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri de astăzi, 23 septembrie 2019, conducerea fiind asigurată de subsemnatul, Titus Corlățean, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Ion Ganea și, respectiv, Ion Marcel Vela, în calitate de secretari ai Senatului.

Aș dori să trecem direct la subiect și îl invit la microfon pe domnul senator Lupu Victorel, din partea Grupului senatorial al PSD, pentru a prezenta întrebarea sau interpelarea, pe care le are pregătite.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte. Bună seara, stimați colegi!

Doresc să adresez o întrebare domnului Vasile Suciu, viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice.

Obiectul întrebării: „Situația locuințelor ANL construite în județul Iași prin programul «Locuințe prin credit ipotecar»”. Stimate domnule viceprim-ministru,

Iașiul este un puternic centru educațional, universitar, fapt care atrage, an de an, foarte mulți tineri spre capitala Moldovei. Cererea pentru proprietăți rezidențiale a crescut în ultimii doi ani cu 42%.

Agenția Națională pentru Locuințe a demarat procedurile de construire a unor locuințe în două zone din municipiul Iași prin programul „Locuințe prin credit ipotecar”. În total, se vor construi 151 de apartamente. Unul dintre imobile va avea 72 de apartamente, al doilea bloc va avea 79 de apartamente. Amplasamentele au fost puse la dispoziție de către Primăria Iași, care se va ocupa și de racordarea imobilelor la rețelele de utilități, căi de acces, spații verzi și iluminat public.

În acest context, vă rog să îmi comunicați care este stadiul lucrărilor la cele două imobile și care este data preconizată pentru finalizarea construcțiilor, precum și data estimată a recepției acestora, având în vedere faptul că locuințele vor fi realizate în termen de 18 luni de la data emiterii ordinului de începere a lucrărilor. De asemenea, vă rog să comunicați care este procentul de contractare, până în prezent, pentru cele două imobile, ținând cont de faptul că termenul-limită a fost la începutul acestui an, adică 18 ianuarie.

Solicit răspuns în scris.

Mulțumesc.

Victorel Lupu, senator PSD, Circumscripția electorală nr. 24 Iași.

Doresc să adresez și o interpelare.

Domnului Marius Budăi, ministrul muncii și justiției sociale. Obiectul interpelării: „Plata concediilor medicale”. Domnule ministru,

Ordonanța de urgență nr. 158/2005, din 17 noiembrie 2005, privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, cu modificările și completările ulterioare, prevede la art. 7: „Stagiul minim de asigurare pentru acordarea drepturilor prevăzute la art. 2 alin. (1) este de șase luni realizate în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical.”

Vă mulțumesc, domnule senator.

Aș dori, în continuare, să îl invit la cuvânt pe domnul senator Ion Marcel Vela, din partea Grupului senatorial al PNL, pentru a-și prezenta întrebarea.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință Titus Corlățean.

Doamnelor și domnilor senatori,

Întrebarea mea de astăzi este adresată Ministerului Sănătății, doamnei ministru Sorina Pintea.

Obiectul întrebării: „Rezolvarea, o dată pentru totdeauna, a lipsei stocurilor de medicamente și de vaccinuri în România”.

## Doamnă ministru,

De ani de zile, Ministerul Sănătății improvizează luând tot felul de decizii, una mai ciudată decât alta, dar toate având ca principal obiectiv imaginea politică a PSD, nicidecum rezolvarea, o dată pentru totdeauna, a problemelor reale

de sistem legate de asigurarea tratamentului pentru pacienții din țara noastră, în special pentru cei cu afecțiuni grave.

În România, conform Institutului Național de Sănătate Publică, cancerul reprezintă a doua cauză de deces, mortalitatea cea mai frecventă ajungând chiar la 46% la 100.000 de locuitori pe anumite clase de tumori maligne, iar rata de incidență a cancerului este dublă față de rata standardizată de incidență.

Doamnă ministru,

Cetățenii României care se confruntă cu lipsa medicamentelor pentru tratarea cancerului și a altor boli grave, precum și cu insuficiența stocurilor de vaccinuri specifice vârstei de zero–14 ani nu au nevoie de ieșirile publice ale dumneavoastră, prin care să îi anunțați că ați găsit vinovatul de serviciu: „exportul paralel de medicamente”. Nu vinovatul le alină acestor oameni suferințele, doamna ministru, ci asigurarea medicației necesare. Iar pentru asta ministerul pe care îl conduceți ar trebui să facă o cercetare sau o analiză de sistem, deoarece se pare că, de fapt, nu se dorește ca pacientul român să fie tratat la el acasă, precum cel francez în Franța, cel belgian în Belgia și ca alți pacienți din statele membre ale Uniunii Europene.

Așadar, doamnă ministru, vă adresez rugămintea de a-mi răspunde la următoarea întrebare: care este strategia și implicarea Ministerului Sănătății în vederea rezolvării definitive a lipsei stocurilor de medicamente și de vaccinuri în România și, pe cale de consecință, încetarea umilirii pacientului român de către propriul sistem național de sănătate publică?

Îi mulțumesc domnului senator Vela, pentru prezentarea întrebării adresate Guvernului.

Aș vrea să îl invit, în continuare, din partea Grupului senatorial al USR, pe domnul senator Goțiu Remus Mihai. Se pregătește, din partea Grupului senatorial al UDMR, domnul senator Fejér László Ődőn.

Domnule senator Goțiu, vă rog, aveți cuvântul.

## Bună seara!

Adresez o interpelare doamnei prim-ministru Viorica Dăncilă, intitulată „Educație «la foc automat» și restanțe cu repetiție”.

Stimată doamnă prim-ministru Viorica Dăncilă,

Imaginile surprinse de presa locală din județul Alba și preluate de presa centrală, la sfârșitul săptămânii trecute, vă prezintă la un eveniment din Cugir, în plină campanie electorală, alături de doi copii (cu vârsta de aproximativ 10 ani) și o armă automată.

Mi-e greu să înțeleg cum ați acceptat, cu zâmbetul pe buze, să faceți aceste fotografii, al căror scop, oportunitate și moralitate, este mai mult decât discutabil. Publicitate pentru dumneavoastră? Publicitate pentru arme automate? Educație militară pentru copii? Ce ați dorit să transmiteți cu această ocazie? Constatând însă că aveți timp de asemenea turnee propagandistice, îmi permit să vă atrag atenția și asupra unor restanțe legate de activitatea principală pentru care sunteți remunerată, mai exact, cu privire la întârzierea absolut nejustificată, chiar cu mai mult de un an, a unor răspunsuri la interpelările pe care vi le-am adresat.

Astfel, vă solicit să răspundeți de urgență la interpelările: 1. interpelarea nr. 1.370/a din 4 iunie 2018, având ca obiect „Măsuri de combatere a fenomenului Brăila”;

2. interpelarea nr. 2.235/c din 3 decembrie 2018, având ca obiect „Respectarea drepturilor călătorilor cu avionul de către companiile aeriene pe aeroporturile din România”;

3. interpelarea nr. 2.768/b din 19 iunie 2019, având ca obiect „Ce se întâmplă după ce Curtea Constituțională a declarat neconstituțională Legea de aprobare a Ordonanței de urgență nr. 85/2016?”;

4. interpelarea nr. 2.768/c din 19 iunie 2019, având ca obiect „Ce ne spun și cum interpretăm datele din Inventarul Forestier Național?”.

Numerele interpelărilor sunt cele de înregistrare la Senat și le găsiți și online, pe site-ul Senatului.

- Aștept răspunsurile la solicitările de mai sus în scris. Mihai Goțiu, senator USR de Cluj.

Mai menționez că mai depun două întrebări.

Una adresată Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, domnului ministru Vasile Daniel Suciu, și Ministerului Mediului, domnului ministru interimar Ioan Deneș, și are ca obiect „Un nou certificat de urbanism eliberat pentru proiectul hidroenergetic al Hidroelectrica din Parcul Național Defileul Jiului declarat ilegal de către justiție”.

Mulțumesc, domnule senator.

Aș dori, în continuare, să îl invit la cuvânt pe domnul senator Fejér László Ődőn, din partea Grupului senatorial al UDMR. Se pregătește, din partea senatorilor neafiliați, domnul senator Iliescu Cătălin Lucian.

Domnule senator Fejér, aveți cuvântul.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Întrebare adresată domnului ministru al dezvoltării regionale și administrației publice, Suciu Vasile Daniel.

Obiectul întrebării: „Nerespectarea termenelor de plată prevăzute în instrucțiunile la prioritatea de investiții 2.2., axa prioritară 2 – «Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii», din Programul operațional regional 2014–2020”.

## Stimate domnule ministru,

În calitate de senator de Covasna, mi-a fost semnalat faptul că termenele de plată prevăzute în instrucțiunile la prioritatea de investiții 2.2. – „Sprijinirea creării și extinderea capacităților avansate de producție și dezvoltarea serviciilor”,

axa prioritară 2 – „Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii”, din Programul operațional regional 2014–2020, respectiv cel mult 20 de zile lucrătoare de la data depunerii cererilor de rambursare/plată, la care se adaugă un maximum de 10 zile lucrătoare, în cazul în care sunt necesare clarificări, nu sunt respectate în general.

În realitate, plățile sunt efectuate în aproximativ două luni de la depunerea cererilor de rambursare/plată în județul Covasna, iar în alte județe sunt termene și mai lungi.

Decalajele rezultate produc întârziere și riscuri în implementarea proiectelor, ca, de exemplu, în livrarea utilajelor care sunt condiționate de efectuarea plăților.

În general, condițiile de aprovizionare prevăd următoarele etape principale: plata avansului, fabricarea utilajului (în general, acestea nu sunt livrate din stoc), plata de diferență, livrarea și punerea în funcțiune a utilajelor. Rezultă o perioadă minimă de patru luni pentru plata integrală.

La majoritatea proiectelor la care sunt prevăzute mai multe cereri de plată succesive, aceste decalaje se cumulează și periclitează finalizarea proiectelor în graficul de realizare prevăzut (de exemplu, în cazul a cinci achiziții succesive, fiecare cu o plată de avans și o plată finală, înseamnă un termen total de minimum 5 × 4 luni = 20 de luni).

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă adresez întrebarea: care este motivul întârzieri plăților, în ciuda faptului că fondurile pentru efectuarea acestora există, precum și ce măsuri intenționați să luați pentru remedierea acestor situații care pun în dificultate întreprinderile mici și mijlocii din întreaga țară?

Îi mulțumesc domnului senator Fejér.

Vreau să îl invit la cuvânt pe domnul senator Iliescu Cătălin Lucian, din partea senatorilor neafiliați. Se pregătește doamna senator Sbîrnea Liliana, din partea Grupului senatorial al PSD.

Vă rog.

Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință Titus Corlățean, mulțumesc mult, domnule secretar Ion Ganea.

Stimați colegi,

Am o interpelare și două întrebări.

Obiectul interpelării: „Termenele de avizare pentru construcții sau modernizări în jurul monumentelor istorice”. Stimate domnule ministru al culturii,

Vă aduc la cunoștință situația generată de avizarea intervențiilor în zona de protecție a monumentelor istorice, în conformitate cu Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice. Mai exact, din momentul depunerii actelor pentru obținerea avizului și până în momentul emiterii acestuia, termenele de așteptare se întind în jurul a câteva luni, fapt ce cauzează neplăceri și, în unele situații, chiar expirarea altor avize necesare pentru desfășurarea construcției unei astfel... a unei clădiri sau a modernizării unei clădiri care se află în arie protejată. În acest sens, înlesnirea procesului de obținere a avizului se află, conform art. 24 din legea citată mai sus, Legea nr. 422/2001, sub coordonarea ministrului culturii, întrucât „Intervențiile care se efectuează asupra imobilelor care nu sunt monumente istorice, dar care se află în zone de protecție a monumentelor istorice sau în alte zone construite protejate se autorizează pe baza avizului Ministerului Culturii și Patrimoniului Național”.

Astfel, vă rog să îmi precizați:

1. Ministerul Culturii a luat act de această situație privind termenele lungi pentru obținerea avizelor de construcție pentru zonele aflate în vecinătatea monumentelor istorice?

2. În situația în care documentația necesară depusă de către persoanele fizice sau juridice în vederea obținerii avizului este îndeplinită, care sunt motivele care determină timpii de așteptare atât de lungi și situația din prezent?

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris și oral.

Cătălin Lucian Iliescu, senator, Circumscripția nr. 42 București.

Dacă îmi permiteți, domnule președinte de ședință, mai am două întrebări. Acum sunt către ministere, deoarece ministrul de interne înțeleg că, începând cu data de ieri, nu mai are atribuții.

Îi mulțumesc mult domnului senator Lucian Cătălin Iliescu. Vreau să îi confirm domnului senator că, din păcate, deși Guvernul României și statul român ar fi avut nevoie de un ministru de interne care să gestioneze operativ, cu depline puteri, această instituție importantă pentru ordinea publică și securitatea națională, mai ales în situații de criză sau dramatice, așa cum am văzut, prin „grija” președintelui României, Guvernul nu are un astfel de ministru, deocamdată, de interne în funcțiune.

Mai departe, aș vrea să o invit la cuvânt pe doamna senator Sbîrnea Liliana, din partea Grupului senatorial al PSD. Se pregătește domnul senator Lungu Dan, din partea Grupului senatorial al USR.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Aș adăuga faptul că nu doar la Ministerul de Interne există această situație, ci și la Ministerul Educației Naționale, minister care este abilitat să ia decizii foarte importante în ceea ce privește educația copiilor, educația națională. Din păcate, se întâmplă acest lucru.

Să sperăm că domnul președinte va parcurge pașii pe care și i-a propus – acel „Pas cu pas!” – un pic mai repede decât o face în acest moment.

În această seară am o interpelare.

Obiectul interpelării îl constituie „Stabilirea dreptului la concediu de odihnă al cadrelor didactice angajate succesiv în mai multe unități de învățământ, cu fracțiuni de normă”.

Este adresată domnului ministru al educației, să sperăm că va fi un ministru al educației, și domnului Marius Constantin Budăi, ministrul muncii și justiției sociale.

Problema concediilor de odihnă ale cadrelor didactice angajate cu jumătăți de normă sau cu fracțiuni de normă în mai multe unități de învățământ revine în actualitate în județul Buzău. Mai multe cadre didactice aflate în această situație mi s-au adresat în speranța că vor primi un răspuns competent din partea dumneavoastră.

Cadrul legal al acordării concediilor de odihnă este reglementat în diverse acte normative și directive europene.

În Constituția României, art. 38, intitulat „Munca și protecția socială a muncii”, se recunoaște dreptul salariaților la „concediul de odihnă plătit”, un drept inalienabil, la care salariatul nu poate renunța.

Directiva nr. 88 a Parlamentului European și a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind unele aspecte ale organizării timpului de lucru, la art. 7, prevede ca „un lucrător să beneficieze de un concediu anual plătit de cel puțin patru săptămâni, perioadă care nu poate fi înlocuită cu o indemnizație financiară”, cu excepția cazului încetării relației de muncă.

M-am adresat dumneavoastră, domnule ministru al educației naționale, pentru că în art. 17 din HG nr. 250/8.05.1992, republicată, cu completările și modificările ulterioare, aduse inclusiv prin OUG nr. 123/2003, devenită Legea nr. 164/2004, se prevede: „Modul de efectuare a concediului de odihnă cuvenit personalului didactic se va stabili de Ministerul Învățământului, iar pentru personalul trimis în misiune permanentă în străinătate, de către Ministerul Afacerilor Externe.”

Mulțumesc foarte mult doamnei senator Liliana Sbîrnea. Vreau să îl invit la cuvânt pe domnul senator Dan Lungu, din partea Grupului senatorial al USR. Se pregătește, din partea senatorilor neafiliați, domnul senator Ion Hadârcă. Vă rog, domnule senator.

Bună seara, domnule președinte de ședință! Mulțumesc.

Bună seara tuturor!

În această seară vin cu o interpelare adresată domnului Daniel Suciu, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, având drept obiect „Cheltuielile și bugetele primăriilor din județul Iași în anul 2018”.

Stimate domnule ministru,

O analiză a bugetelor comunelor arată că în anul 2018 în județul Iași au existat comune care din bugetele proprii au reușit să plătească numai jumătate din cheltuielile de personal, restul banilor pentru salariile funcționarilor provenind de la bugetul central.

Pentru o cât mai mare transparență a cheltuielilor comunelor ieșene în anul 2018, vă rog să ne răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care sunt, punctual, primăriile din județul Iași care au reușit să își acopere cheltuielile de personal din fonduri proprii în 2018 și în lunile anului 2019 până în prezent?

2. Care este suma de la bugetul de stat de care a avut nevoie fiecare primărie în parte pentru a-și completa bugetul cheltuielilor de personal în 2018, dintre cele care nu au reușit să acopere plata salariilor din fonduri proprii, la nivelul județului Iași?

3. Câte dintre primăriile din județul Iași au avut strategii pentru îmbunătățirea colectării impozitelor și taxelor în anul 2018 și care au fost, punctual, acestea?

4. Câte dintre primăriile din județul Iași au strategii pentru îmbunătățirea acestei colectări în anul 2019 și care sunt aceste comune?

5. Cât la sută din totalul cheltuielilor a reprezentat funcționarea și cât la sută secțiunea de dezvoltare în cazul fiecărei primării din județul Iași anul trecut?

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Senator USR de Iași, Dan Lungu.

Și, cu permisiunea dumneavoastră, domnule președinte de ședință, aș mai avea o întrebare foarte scurtă adresată doamnei Sorina Pintea, ministrul sănătății.

Obiectul întrebării este „Situația Pavilionului Winkler al Institutului de Psihiatrie «Socola» din Iași”.

Stimată doamnă ministru,

Conform informațiilor din presa locală, unul dintre pavilioanele Institutului de Psihiatrie „Socola” din Iași, anume Pavilionul Winkler, unde funcționează Secția IX – cronici, a fost retrocedat către urmașii familiei Winkler, care au câștigat în instanță drepturile asupra clădirii. Momentan, institutul este nevoit să evacueze clădirea, însă managerul a menționat că, în prezent, nu există un alt spațiu în care bolnavii cronici internați acolo și personalul distribuit în pavilionul respectiv ar putea fi mutați. Totodată, acesta a mai adăugat și că „angajații sunt nemulțumiți de situație, având în vedere că există riscul unei supraaglomerări”.

Îi mulțumesc domnului senator Dan Lungu.

Aș vrea să îl invit, în continuare, pe domnul senator Ion Hadârcă, din partea senatorilor neafiliați. Se pregătește, din partea Grupului senatorial al PSD, domnul senator Pănescu Doru Adrian.

Vă rog, domnule senator Hadârcă.

Vă mulțumesc, stimate domnule președinte. Stimați colegi,

Interpelarea mea de astăzi este adresată doamnei Natalia Intotero, ministrul pentru românii de pretutindeni, și domnului Mirel Taloș, președinte interimar al Institutului Cultural Român, și are drept obiect „Suportul financiar pentru salvgardarea revistei intelectualității basarabene «Literatura și Arta»”.

Stimată doamnă ministru,

Stimate domnule președinte,

În temeiul adresării din partea academicianului Nicolae Dabija, redactor-șef al ziarului săptămânal „Literatura și Arta”, către subsemnatul – a se vedea anexa –, vin cu o solicitare de ajutor către această publicație scriitoricească din Chișinău. Ea a făcut istorie, izbânzile legate de Mișcarea de Eliberare Națională de la sfârșitul anilor ’80 fiind legate de numele ei. Ea riscă de la o zi la alta să dispară, după 65 de ani de activitate neîntreruptă.

Revista a avut un rol decisiv în impunerea limbii române ca limbă de stat și a grafiei latine în Republica Moldova, în ruperea de imperiul sovietic și în aducerea primăverii identității românești și a demnității umane înainte de 1991.

Fără susținerea Guvernului României, această publicație legendă riscă să dispară, iar odată cu ea și cea mai importantă portavoce a cauzei românești din Basarabia. Datoriile acumulate în acest an față de Tipografia „Universul” din Chișinău, unde se editează, au depășit suma de 220.000 de lei moldovenești, ceea ce este echivalentul a 60.000 de RON.

Rugăm să interveniți pentru a ajuta publicația (prin fondurile prevăzute în acest scop), ca aceasta să-și poată continua misiunea: aceea de a apropia Republica Moldova de România și Uniunea Europeană și de a o integra în contextul valorilor românești și europene.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită stimă, senator Ion Hadârcă, Circumscripția electorală nr. 39 Vaslui.

Mulțumesc.

Mulțumesc domnului senator Hadârcă.

Absolut de acord cu necesitatea de a susține în continuare identitatea românească, care se exprimă și prin identitate culturală, prin presa de limba română, mai ales cea cu o tradiție extraordinară, așa cum este cazul celor semnalate de dumneavoastră.

Mai departe, aș vrea să îl invit la cuvânt pe domnul senator Doru Adrian Pănescu, din partea Grupului senatorial al PSD.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Întrebarea mea este adresată doamnei Grațiela Leocadia Gavrilescu, ministrul mediului.

Obiectul întrebării: „Problema gestionării răspândirii ambroziei la nivelul României”. Doamnă ministru,

Problema consecințelor provocate de ambrozie în rândul persoanelor cu teren alergic pronunțat este una foarte serios tratată în Europa, unde sunt lansate, an de an, campanii ample de informare și acțiuni de erbicidare și eliminare a plantei.

În țara noastră, din informațiile pe care le avem din presă, există încă multe situații care ne arată că nu sunt luate în serios efectele provocate de această plantă, deși în 2018 a fost votat un proiect de lege care prevede o campanie de prevenție, dar și amendarea celor care nu iau măsuri pentru eliminarea ambroziei. Undeva, pe firul administrativ, implementarea acestei legi suferă. Există multe societăți comerciale, constructori, instituții publice care dețin terenuri și nu au luat măsurile corespunzătoare pentru erbicidare, în ciuda faptului că amenzile sunt consistente: până la 5.000 de lei pentru persoanele fizice și până la 20.000 de lei pentru entitățile juridice.

Medicii din spitalele din țară raportează că în această perioadă se prezintă mulți pacienți cu simptome de răceală, care au luat medicamente pentru mai multe zile, chiar săptămâni, fără rezultate. Oamenii nu și-au dat seama însă că, de fapt, aveau o formă de alergie provocată de ambrozie: respirație îngreunată, ochi roșii, dureri de cap. Formele grave pot avea efecte dureroase, care îi împiedică pe cei afectați să meargă la muncă. În plus, medicii avertizează că expunerea îndelungată la ambrozie provoacă riscul dezvoltării unei alergii și de către persoanele care nu sunt, în primă fază, afectate de această plantă.

Deși nu există o hartă la nivel național, cel puțin una care să fie disponibilă publicului, există unele date pe diferite platforme. De exemplu, pe hartaambroziei.ro, la nivelul municipiului Iași apare o concentrație mare de ambrozie în cartierele Canta, Păcurari și în zonele limitrofe – Valea Lupului, Bârnova, Miroslava. Și aici discutăm doar de cazurile raportate de cei afectați direct, așadar, situația în teren ar putea să fie mai îngrijorătoare.

Îi mulțumesc domnului senator Pănescu, din partea Grupului senatorial al PSD.

Vă propun să așteptăm ca alți colegi să ne semnaleze dorința de a interveni.

## PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

Mulțumesc colegilor.

Aș vrea să dau citire listei senatorilor care au depus întrebări și interpelări în scris.

Voi începe cu lista de întrebări. Au depus în scris:

– din partea Grupului senatorial al PSD, senatorii: Smarandache Miron Alexandru, Iriza Scarlat, Toma Vasilică și Arcan Emilia;

– Bulacu Romulus, din partea Grupului senatorial al PNL; de asemenea, din partea aceluiași grup senatorial, senatorii: Popa Cornel și Caracota Iancu;

– din partea Grupului senatorial al USR, senatorii: Nicu Fălcoi, Mihai Radu Mihail și Allen Coliban;

– din partea senatorilor neafiliați, senatorii: Cristian Vasile Lungu și Severica Rodica Covaciu plus domnul senator Botnariu Gabriel Emanuel.

De asemenea, prezint lista cu interpelările care au fost depuse în scris de membri ai Senatului:

– mai întâi, din partea Grupului senatorial al PSD, senatorii: Cârciumaru Florin, Trufin Lucian, Ștefan Mihu și Toma Vasilică;

– din partea Grupului senatorial al PNL, senatorii: Cornel Popa, Mircea Vasile Cazan, Stângă George Cătălin și Caracota Iancu;

– din partea Grupului senatorial al USR, senatorii: Fălcoi Nicu, Coliban Allen, Dinu Ramona Nicoleta, Alexandrescu Vlad Tudor, Dinică Silvia Monica și Wiener Adrian;

– din partea senatorilor neafiliați, senatorii: Botnariu Emanuel Gabriel, Baciu Gheorghe, Lungu Vasile Cristian, Covaciu Severica Rodica și Țuțuianu Adrian.

De asemenea, pentru actele reuniunii, menționez că la sesiunea de întrebări, interpelări a fost prezent secretarul de stat Petru Andea, din partea Ministerului Educației.

Acestea fiind spuse, declar închisă sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri de astăzi.

Vă mulțumesc.

## _Ședința s-a încheiat la ora 19.25._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|218760]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 106/3.X.2019 conține 28 de pagini.**

Prețul: 70,00 lei