Stenogramă plen

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

Titlul declarației politice: „Pentru Iohannis și gașca PNL nu contează decât interesele personale”.

Stimați colegi,

În caz că mai era nevoie, românii au primit săptămâna trecută o nouă dovadă că în fruntea statului, în funcția de președinte, stă cocoțat nu doar un ipocrit și ticălos, ci în același timp și un iresponsabil. Cel mai recent exemplu este respingerea miniștrilor interimari, o acțiune contrară prevederilor Constituției, unde este prevăzut un termen imperativ în caz de vacantare a postului: președintele va desemna un ministru interimar pentru cel mult 45 de zile. Exprimarea nu lasă loc de întors, mai ales că cei propuși pentru a fi interimari sunt miniștri în funcție, deci ei îndeplinesc condițiile de a fi miniștri.

Prin această boicotare a Guvernului, Klaus Iohannis dovedește că pentru el și gașca sa nu contează nimeni și nimic: nici miniștri, nici Guvern, nici Constituție și nici legi, atunci când vine vorba despre interesele lor particulare sau politice. Iar pentru asta sunt dispuși să arunce țara în haos și instabilitate.

Românilor li se repetă în fiecare zi, prin tot felul de ofițeri acoperiți din presă sau din partidele de opoziție, că au un guvern care nu poate funcționa și care trebuie, vezi Doamne, să plece, pentru că nu mai are susținere în Parlament. Iar aici discursul lui Iohannis și al PNL se desparte și de logică, și de adevăr. Dacă ar fi așa, nimic mai simplu pentru cei din opoziție decât să introducă o moțiune de cenzură împotriva Guvernului PSD și să arate tuturor cum actualul Guvern nu mai are susținere în Parlament. Dar și Iohannis, și PNL știu bine că ne mint fără să clipească. De aceea nu depun moțiune împotriva Guvernului, de aceea se joacă acum cu viețile a milioane de români.

Bilanțul însă va fi făcut curând, nu de ofițerii acoperiți, ci de români, iar acele numere, dacă serviciile aflate în slujba lui Iohannis nu-l vor ajuta iarăși să fure, vor fi reale.

Să vă temeți, domnule Iohannis și doamnelor și domnilor din PNL, de clipa în care numerele adevărate vor ieși la iveală!

Vă mulțumesc pentru atenția acordată. Florian Bodog, senator PSD, Bihor.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit mai departe pe domnul senator Goțiu Remus Mihai, din partea Grupului USR.

Vă rog.

Bună dimineața!

Declarația politică de astăzi este intitulată „Bomba cu zoaie din munții Bucovinei”.

Stimate colege și stimați colegi,

O vorbă din bătrâni ne povățuiește să nu ne ușurăm împotriva vântului, că riscăm să ni se întoarcă în față. E o vorbă pe care au uitat-o cei care au avut ideea aberantă de a construi o groapă de gunoi taman în vârful unui munte, în pasul Mestecăniș, din județul Suceava, o groapă care, în ciuda tuturor legilor și deciziilor judecătorești definitive, a mers mai departe și se află la un pas de a obține autorizația de funcționare.

La sfârșitul săptămânii trecute am vizitat monstruozitatea din munții Bucovinei. Ca în multe alte cazuri de distrugeri de mediu, am constatat:

– realitatea de pe teren contrazice flagrant „studiile” și documentele în baza cărora s-au luat decizii, s-au eliberat avize și autorizații;

– înainte chiar de a fi pusă în funcțiune, construirea gropii a declanșat procesul de eroziune, iar apa a dat naștere unor crevase mai înalte de un stat de om. Betonul turnat pentru a direcționa apa a fost spulberat. Atenție, prin aceste crevase a curs până acum doar apă de ploaie! După darea ei în folosință, la fiecare furtună mai puternică pe acolo vor curge torente de levigat și zoaie;

– hotărârea judecătorească definitivă care a anulat trecerea terenului de la Consiliul Local Pojorâta la Consiliul Județean Suceava, titularul proiectului, a fost încălcată printr-o altă hotărâre de consiliu local;

– cu excepția celor din imediata apropiere a gropii, localnicii nu au fost informați în mod real despre ce înseamnă o asemenea aberație. Evident, asta nu înseamnă că nu s-a raportat că ar fi existat o dezbatere publică pe tema asta. Că bani pentru așa ceva au existat în proiect, și nu puțini, și au fost decontați;

– dincolo și de impactul și poluarea asupra localnicilor din apropierea gropii de gunoi, nimeni nu s-a gândit care va fi impactul asupra tuturor alternativelor de dezvoltare a întregii zone.

Vă întreb direct: când imaginile cu muntele de gunoi din vârful muntelui vor face înconjurul României și Europei, cine va mai vrea să vină în Bucovina să se relaxeze? Cine va mai cumpăra lapte și produse lactate ale crescătorilor de vaci și ale fabricilor de procesare a laptelui din zonă? Cine va avea încredere să cumpere fructe de pădure și produse din fructe de pădure colectate din zonă?

N-am auzit ca vreun primar din zonă, consilier local ori județean sau președintele Consiliului Județean Suceava să fi luat în calcul un asemenea impact. Simpla asociere a zonei cu muntele de gunoi și de zoaie, chiar și dacă nu ar exista nici cea mai mică poluare – care evident va exista și nu va fi deloc mică –, va băga în faliment sute de afaceri locale din domeniul turismului, zootehniei, al prelucrării laptelui și a cărnii ori al valorificării fructelor de pădure, cu riscul pierderii a sute și mii de locuri de muncă și surse de venit din aceste domenii. De la un capăt la altul, proiectul gropii de gunoi din vârful muntelui e o aberație, un lung șir de ilegalități și abuzuri, o bombă cu ceas la adresa sănătății oamenilor din zonă, la adresa mediului, la adresa dezvoltării zonei.

Stimate colege și stimați colegi,

Mai avem încă timp să oprim activarea bombei din munții Bucovinei. E o responsabilitate față de toți cei din zonă, față de viitorul copiilor și nepoților noștri! Asta dacă ne pasă de ei și de viitorul lor.

Mihai Goțiu, senator USR de Cluj.

Mulțumesc, domnule senator.

Vreau să-l invit mai departe, din partea Grupului ALDE, pe domnul senator Ion Hadârcă.

Vă rog.

Bună dimineața! Mulțumesc, domnule președinte. Stimate doamne senatoare,

Domnilor senatori,

Titlul declarației mele politice de astăzi este „O nouă sesiune: avânt sau cădere?”.

A venit toamna și a demarat o nouă sesiune parlamentară. Cu cântec, cu petarde, cu demisii, cu scindări și scenarii oculte. Politichie, domnule, ar zice nea Iancu, iar Eminescu, privitor ca la teatru, ar zice „alte măști, aceeași piesă”. În fapt, se schimbă doar proverbul: toamna se numără... candidații. Mai are cineva timp pentru bieții români din Basarabia și Bucovina? Sau pentru cei din diaspora? Aș, nici peste Prut, în actuala RM, nu-s prea mari deosebirile. Mai coabităm cu socialiștii, mai întindem o horă mare la Festivalul românilor de pretutindeni și mai-mai să punem de o unire. Ei, aș, batem pasul pe loc, asta e!

La modul serios, am parcurs câteva elemente de o semnificație deosebită. S-au scurs 30 de ani de la prima Mare Adunare Națională, din 27 august 1989, 30 de ani de la istorica sesiune când Parlamentul de la Chișinău a votat revenirea la alfabetul latin și 28 de ani de independență a Republicii Moldova. Evenimente majore, precedate de ani de zbateri și dezbateri, declarații, proiecte, mitinguri, adunări, cenacluri, ciocniri stradale, sancțiuni, arestări, frământări.

În cadrul unui interviu pentru TVR Moldova despre evenimentele menționate, la întrebarea când și cum a început mișcarea de renaștere, inițial formulasem un răspuns incomplet: odată cu perestroika lui Gorbaciov. Pentru completarea tabloului trebuie să-i menționăm aparte pe Ronald Reagan, președintele american, cel cu celebra formulă „imperiul răului”, pe Helmut Kohl, pe Margaret Thatcher și pe papa Ioan Paul al II-lea, lideri mondiali de mare anvergură, care au impulsionat și determinat crucial schimbările politice de pe glob de la sfârșitul mileniului precedent: căderea Zidului Berlinului, dizolvarea Pactului de la Varșovia și, în ultimă instanță, prăbușirea imperiului sovietic, procese la care ne-am adus și noi modesta contribuție.

Pentru că în luna august am consemnat și 80 de ani de la semnarea odiosului Pact Molotov–Ribbentrop, vom preciza că de fapt totul a început la 23 august 1939, atunci când cei doi mari tirani au decis să-și împartă între ei Europa, poate chiar și lumea întreagă. Ocupația, interzicerea limbii române și grafiei latine, interzicerea clasicilor, a istoriei naționale, sârma ghimpată dintre frați, foametea și deportările au declanșat un adevărat etnocid, ale cărui consecințe românii din RM, și nu numai, le simt până în ziua de azi.

„Parada suveranităților”, în contextul perestroikăi gorbacioviste de suprafață, a fost doar o iluzie de moment, căci nu ne-a adus paradisul, ci doar, vorba bucureștenilor, „paraditul”. Desigur, forța trezirii conștiinței naționale a funcționat atunci, însă doar pe termen scurt. Da, cu 30 de ani în urmă, la 27 august, în inima Chișinăului, s-au rostit deschis toate durerile și frământările acumulate timp de 50 de ani de robie sovietică. Da, Frontul Popular din Moldova, din perioada lui de glorie a anilor ʼ89–ʼ90, organizatorul Marii Adunări Naționale, a avut un program serios, cel mai coerent program politic, susținut pe termen scurt de electorat, iar pe termen lung disipat în alegerea direcției strategice comune, sfâșiat între Est și Vest, între război și pace, între a fi și a nu fi.

Până la urmă, totul a eșuat în așa-zisa independență, care-i sublimă, vorba lui Caragiale, dar care lipsește cu desăvârșire. Adică există în plan extern, prin recunoașterea ei de către ONU, UE, prin semnarea acordului de asociere, dar în realitate suntem tratați în Est ca și în Vest, ca un cordon sanitar, ca o zonă indecisă, așteptând în anticamera Europei. Prezența ministrului rus al apărării, Serghei Șoigu, la Chișinău pe 24 august fără acordul Guvernului local demonstrează clar câtă independență infatuată are azi RM.

Soluția? A declarat-o oficial Parlamentul României în anul centenar: „Suntem deschiși, vă așteptăm.” Această deschidere filială ar fi un bun prilej de a coagula toate forțele unioniste de o parte și de alta a Prutului, pentru a demonstra consecvența și dorința reală de a persevera în realizarea marelui proiect de țară reunită. Nu ascund că, în această degringoladă parlamentară în care pare-se ne aflăm, caut și eu un punct de sprijin, vorba lui Arhimede, adică o platformă politică de certă coloratură unionistă, pe deplin compatibilă cu ideile pentru care am pledat și pledez de o viață.

Petre Carp, mare junimist și prim-ministru conservator al României regale, ne-a atenționat: „În politică greșelile nu se răzbună, ci se îndreaptă.” Corect, dar incomplet. Greșelile și erorile istoriei, dacă nu sunt îndreptate, zicem noi, au tendința să se mai repete, dar și să se răzbune pe cei care nu o iau în serios. În egală măsură, aceasta se referă la actuala situație politică din cele două state românești. Îmi pare rău să o spun.

Așadar, răspunsul la întrebarea „ce ne așteaptă: avânt sau cădere?” se află aici, în forul suprem al României, în expresia majoră a unității noastre naționale, dincolo de culoare politică și interese de grup.

Mulțumesc.

Ion Hadârcă, senator de Vaslui.

Mulțumesc, domnule senator.

Înainte de a-l invita pe următorul coleg, îmi îngădui să-i aduc aminte domnului senator Hadârcă că, din păcate, pe lângă Pactul Ribbentrop–Molotov și odiosul protocol adițional secret, a mai existat și un șervețel la Ialta, pe care doi lideri importanți ai coaliției antifasciste au scris sferele de influență. Și, din păcate, România a picat în partea astalaltă a Zidului Berlinului.

Vreau să-l invit pe domnul senator Dan Manoliu, din partea Grupului senatorial PSD.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică de astăzi poartă numele „Patimile politice la români, deasupra interesului național”.

Doamnelor și domnilor senatori,

De ieri văd în spațiul public o întreagă dispută privind viitorul comisar european nominalizat, respectiv doamna Rovana Plumb. Fiecare reprezentant al unei formațiuni politice prezintă argumente pro și contra acestei nominalizări. Personal, sunt de acord cu libertatea fiecărui cetățean de a susține o părere personală sau de grup. Ceea ce m-a uimit însă este faptul că în toate luările de poziție, cu excepția celor de la partidul de guvernământ, nu s-a amintit nimic de interesul comun, național de a avea o reprezentare într-un domeniu strategic la nivel european. Consider că pentru interesul național trebuie să facem abstracție de un nume și de apartenența politică și să susținem, ca reprezentanți ai cetățenilor români, țara în care trăim, România, indiferent de pasiunile politice pe care le avem.

Am rămas neplăcut surprins de poziția unui om, Dan Barna, candidat USR la președinția României, care susținea sus și tare, la un post național de televiziune, că interesul național este secundar în fața unor criterii de integritate, stabilite personal, cu riscul pierderii unei poziții importante la nivel european. De aici apare întrebarea: cum va apăra interesele României pe plan extern un președinte numit Dan Barna? Pentru cine trebuie să dăm votul nostru în noiembrie?

Aș fi apreciat dacă reprezentanții alianței USR–PLUS la nivel european, ținând cont de poziția și influența pe care susțin că o au în Uniunea Europeană, veneau cu o nominalizare într-un al doilea post important la nivel european și ar fi cerut sprijinul prim-ministrului. Sunt, de asemenea, total dezamăgit de poziția liberalilor, care se pretind reprezentanții unui partid istoric, cu dragoste de țară, și, de fapt, încearcă să-și motiveze poziția arătând cu degetul către mizeria din curtea opozanților politici, fără a vedea gunoiul din ograda lor.

În concluzie, domnilor politicieni, lăsați patimile politice, măcar o dată în viață, și haideți să arătăm în exteriorul țării că suntem o națiune unită, care este conștientă de interesul

național și își spală rufele murdare în țară, în familie, nu în public.

Vă mulțumesc.

Senator Dan Manoliu, Circumscripția nr. 29 Neamț.

Mulțumesc, domnule senator.

Vreau să-l invit mai departe pe domnul senator Viorel Salan, din partea Grupului senatorial PSD.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația politică am intitulat-o „Țebea a fost, este și va rămâne inima spiritului românesc”.

Ieri, 10 septembrie, s-au împlinit 147 de ani de la moartea lui Avram Iancu, Crăișorul Munților, eroul național simbol al luptei românilor ardeleni pentru drepturi politice și emancipare socială. Prezența lui este încă vie în memoria și inimile tuturor românilor, așa cum o arată în fiecare an manifestările comemorative de la Gorunul lui Horea. Iar Parlamentul României a consfințit prin lege locul pe care Avram Iancu îl ocupă în istoria națională.

Pentru noi toți, serbările naționale de la Țebea au fost dintotdeauna un prilej de a rememora și cinsti figura emblematică a celui care a scris în testamentul său: „Unicul dor al vieții mele este să-mi văd Națiunea mea fericită, pentru care, după puteri, am și lucrat până acum.”

Și în acest an mii de oameni din toată țara au fost alături de hunedoreni la sfârșitul săptămânii trecute, în „Panteonul moților”. A fost un nou prilej de a ne regăsi originea, identitatea și spiritul de unitate națională. Și nimic nu a tulburat armonia sărbătorii. Cei veniți la Țebea pentru a retrăi semnificația unirii în suflet a românilor au putut să se bucure deplin de libertatea de a fi român și de a simți românește. Oamenii au ales să poarte din nou cu mândrie veșminte populare și cocarde tricolore, cel mai simplu mod de a-i face și pe tineri să simtă vibrația patriotismului, dincolo de vorbe și concepte.

Între invitații care s-au mai aflat la Țebea s-au numărat miniștri, lideri ai partidelor politice, parlamentari, primari, prefecți și președinți de consilii județene. Am fost deosebit de onorați s-o avem oaspete și pe Viorica Dăncilă, prim-ministrul României, care a fost deosebit de impresionată de căldura și bucuria cu care oamenii au primit-o. Iar căldura și bucuria sunt însuși felul de a fi al oamenilor de pe aceste meleaguri și sunt mereu „pâinea și sarea” sufletului transilvan.

Singurul lucru care a lipsit la Țebea a fost prezența unui președinte al tuturor românilor. Tot cu căldură și bucurie a fost primit la Țebea, în septembrie 2014, și candidatul prezidențial Klaus Iohannis, declarând ulterior că a fost foarte impresionat de ospitalitatea locului și a fost mândru că a putut să le strângă mâna unor români adevărați.

Șase luni mai târziu însă, în martie 2015, candidatul Klaus Iohannis, ajuns între timp Președintele României, a trecut cu mare ușurință peste întâlnirea cu românii adevărați de la Țebea și a decis să nu promulge legea prin care Parlamentul României îl declara pe Avram Iancu erou-martir, retrimițând-o la Parlament și cerând reexaminarea ei. Legea pentru conferirea titlului de „Erou al Națiunii Române” lui Avram Iancu, pentru viața închinată și jertfită spre propășirea neamului românesc, fusese adoptată cu o largă majoritate de către Senat, Cameră decizională, cu trei săptămâni înainte. Ea a fost votată din nou, fără nicio modificare, pe 7 noiembrie 2017 și președintele Klaus Iohannis a promulgat într-un final propunerea legislativă, după doi ani de tergiversări. Iar faptele vorbesc mai limpede decât o mie de vorbe frumoase.

Serbările naționale de la Țebea, ca semnificație istorică și reper de identitate națională, nu sunt mai prejos decât Ziua Națională a României sau Unirea Moldovei cu Țara Românească. Și aici istoria s-a scris pentru toți românii.

Vă mulțumesc.

Viorel Salan, senator în Circumscripția nr. 22 – PSD – Hunedoara.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Aș vrea să îl invit în continuare pe domnul senator Doru Adrian Pănescu, din partea Grupului senatorial al PSD. Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi este legată de evenimentul care a avut loc la începutul acestei săptămâni. Astfel, titlul este „Gânduri la începutul unui nou an școlar; despre bucuria de a învăța”.

2,8 milioane de preșcolari, elevi de gimnaziu și de liceu au început în această săptămână cursurile. Învățământul este unul dintre subiectele mult comentate în aceste zile și, din păcate, uneori într-o tentă politicianistă, nepotrivită. Or, una dintre regulile importante ale educației este aceea de a nu amesteca politica și învățământul. Sigur, asta nu înseamnă că nu trebuie să discutăm despre politicile de aplicat în învățământ. Și aș vrea să mă refer la un anume aspect, plecând de la faptul că mi se întâmplă adesea să aud întrebări precum „De ce trebuie să învățăm?”, „Ne ajută asta la ceva?”. Dacă privim lucrurile numai din acest unghi, foarte pragmatic, apar destule capcane.

De aceea, subiectul pe care vreau să-l ating este acela al dorinței și bucuriei de a învăța. Mă întreb dacă generațiile actuale de elevi înțeleg bucuria și libertatea pe care le au acum, în perioada școlii, dar și faptul că timpul începe să le alunece din ce în ce mai tare printre degete odată cu creșterea în vârstă.

Generația mea n-a cunoscut această libertate. Am avut parte de profesori excepționali, însă regimul din țară, sărăcia din casele oamenilor ne împiedicau să îndrăznim să ne gândim la perspective, chiar dacă nu ne-a putut nimeni opri să visăm la ele. Astăzi, când opțiunile de viitor par nelimitate,

mă întreb dacă nu cumva școala ar trebui, pe lângă învățătură, să le insufle și bucurie copiilor noștri – bucuria și plăcerea de a merge la școală.

Eu cred că sunt destule cazuri în care există aceste trăiri. Sper că mulți copii au mers în aceste zile la școală cu bucurie, cu emoție la gândul că-și vor întâlni din nou colegii sau pentru că au început școala, o lume nouă și deosebită pentru ei.

Sigur, sunt conștient că nu putem avea o imagine idilică asupra școlii de azi. Se discută mereu despre reforma învățământului, sunt multe păreri cu privire la metodele de învățare și predare. Un profesor bun trebuie să-i atragă pe elevi, să le mențină treze interesul, atenția, să-i facă să înțeleagă importanța învățăturii. Și ideal ar fi să poată reuși să facă aceste lucruri cu toți copiii dintr-o clasă, nu doar cu o parte dintre ei. Este greu de găsit o rețetă miraculoasă, care să facă învățământul să meargă atât de lin. Totuși, cred că toți cei care facem parte din sistemul educațional trebuie să medităm la soluții prin care să nu-i mai supraîncărcăm cu informații pe copii, ci să le punem în valoare creativitatea, să le deschidem pasiunea spre studiu. Dacă tot vorbim de o reformă a învățământului, pentru a corecta o parte dintre carențele pe care le resimțim astăzi, atunci ar trebui să fie luată în considerare, poate chiar ca element central, insuflarea cât mai devreme, chiar din școala primară, a bucuriei de a învăța.

Auzim despre sistemele educaționale din alte țări, în care tinerii sunt învățați și îndemnați să creeze, să inoveze, să participe, să fie activi, chiar dacă mai și greșesc. Nu se pune accentul atât de mult pe memorare și repetiție, ci pe execuție. Iar ca să știi să faci un lucru trebuie să și înveți, să ai cunoștințele adecvate. Practic, scopul învățământului nu este doar o acumulare brută de cunoștințe, ci mai ales abilitatea de a sorta cunoștințele pe care le ai, astfel încât să poți rezolva probleme reale.

E posibil ca modul meu de a aprecia aceste lucruri să fie influențat de domeniul educației în inginerie, specializare în care activez. Totuși, nu cred că greșesc când spun că ar trebui să le insuflăm copiilor preponderent bucuria de a fi putut rezolva ceva, și nu corvoada de a memora repetitiv. Când provoci un tânăr cu o problemă, cu o sarcină de rezolvat care să-l atragă, există șansa să-și folosească în mod creativ cunoștințele, să fie perseverent. Iar în viitor acestea vor fi calitățile ce vor conta mult, și nu doar în inginerie. Așa că ele trebuie cultivate indiferent de nivelul de învățământ la care lucrăm. Sunt optimist și sper că într-o zi acest gând al meu, că școala va putea insufla bucurie tuturor celor care învață, se va materializa.

Le doresc mult succes elevilor în anul școlar care abia a început, iar profesorilor și părinților le doresc să aibă curajul să le vorbească despre viitor, un viitor care depinde de cunoașterea noastră, a tuturor, un viitor în care vor reuși cei care au cunoștințe și pasiune.

Sunt Doru Adrian Pănescu, senator al Grupului parlamentar PSD, Circumscripția electorală nr. 24 Iași.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule senator.

Vreau să o invit acum pe doamna senator Federovici Doina Elena, din partea Grupului senatorial PSD.

Se pregătește domnul senator Iliescu Cătălin Lucian, din partea senatorilor fără apartenență. Vă rog.

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Titlul declarației politice de astăzi: „PSD demonstrează prin fapte că este interesat de ridicarea nivelului de trai în fiecare localitate din județul Botoșani”.

Stimate colege și stimați colegi,

Toate obiectivele de investiții aprobate de actuala guvernare pentru județul Botoșani sunt în derulare și vor fi realizate în fiecare comunitate locală. Este vorba de alimentări cu apă, canalizare, drumuri, poduri, construcții de școli și grădinițe, dispensare medicale și locuințe.

În județul Botoșani avem investiții în fiecare localitate din județ, în special datorită programelor de dezvoltare locală inițiate și puse în practică de Guvernul și miniștrii socialdemocrați. Este o muncă enormă ceea ce am reușit să începem să facem în județul nostru în 2017, în 2018 și în prima parte din 2019. Ne așteaptă încă o perioadă dificilă, însă suntem siguri că vom reuși să ne îndeplinim toate angajamentele luate în fața botoșănenilor.

Cu siguranță, mai sunt multe de realizat la noi în județ pentru a moderniza toată infrastructura rutieră, din sănătate și educație, însă am început să luăm măsuri, să venim cu proiecte concrete și acestea încep să se vadă și rezultatele sunt în teren.

Spre deosebire de adversarii noștri de la PNL și, mai nou, de la USR–PLUS, care stau să ne critice permanent și nu au făcut nimic nici pentru județul nostru, nici pentru regiunea Moldovei și nici pentru țară, noi am reușit să îmbunătățim nivelul de trai al oamenilor, prin toate investițiile care se derulează în prezent la nivelul infrastructurii rutiere, de utilități, în sănătate și educație. La finalul anului viitor vom trage linie și vom face un bilanț public cu toate obiectivele de investiții asumate și realizate sau care vor fi în curs de realizare.

Din păcate, și la Botoșani USR–PLUS a preluat retorica de la nivel național a acestei combinații politice și a copiat campaniile PNL de trivialitate și grosolănie, au ridicat mârlănia la rang de politică de stat. USR–PLUS, la fel ca PNL, în lipsă de proiecte și programe pe care să le propună ca alternativă la măsurile implementate de PSD, aplică tertipuri prin care denigrează imaginea parlamentarilor și, nu în ultimul rând, a primarilor. Îi provoc, așadar, pe cei de la USR–PLUS și pe cei de la PNL să ne arate cu fapte, în teren, un obiectiv susținut și promovat de dânșii în Parlament sau la nivel local pentru județul Botoșani și zona de nord-est a țării.

Noi, la PSD, avem ce să le spunem botoșănenilor și moldovenilor. Vă enumăr doar câteva dintre investițiile de la nivelul comunităților locale de anul acesta care sunt finanțate

prin PNDL II, programe europene, programe pe care PNL și USR–PLUS vor să le desființeze, bineînțeles, dacă ajung la guvernare.

În municipiul Dorohoi, în 2020 se va finaliza cel mai important program de investiții în dezvoltare locală: locuințe noi, străzi asfaltate, iluminat public modern și eficient, grădinițe și școli noi, unități sanitare reabilitate, amenajare zonă de agrement pentru familii și pensionari, dotare spital cu aparatură modernă, refacere cinematograf și, bineînțeles, construcția unui bazin de înot pentru tineri.

În orașul Săveni – 8,2 milioane de euro alocate de Guvernul PSD pentru modernizare de drumuri, construcție și dotare a unităților de învățământ, ridicarea unei săli de sport și realizarea unui complex sportiv multifuncțional.

Un alt oraș, tot cu putere de exemplu, orașul Bucecea – peste 3 milioane de euro, pentru asfaltarea mai multor străzi din oraș, modernizarea drumurilor de interes local și construirea unei școli și grădinițe.

Dar să vorbim și despre comunitățile mici, despre comune:

– comuna Manoleasa – peste 7 milioane de euro, pentru refacerea și dotarea cu mobilier nou a tuturor școlilor și grădinițelor din comună, asfaltarea drumului național Manoleasa–Rădăuți–Prut, modernizarea drumului județean Manoleasa–Zahoreni–Borolea și, bineînțeles, refacerea sistemelor de irigații din această zonă;

– comuna Cândești – 2,5 milioane de euro, pentru modernizarea drumurilor locale și a drumului comunal Cândești–Vițcani și, bineînțeles, reabilitarea tuturor școlilor din comună;

– comuna Vârfu Câmpului – 2 milioane de euro, pentru reabilitarea drumurilor sătești, refacerea, extinderea și dotarea școlii primare din localitate, mai bine spus din satul Lunca, modernizarea sistemului centralizat de alimentare cu apă potabilă a comunei și refacerea căminului cultural;

– o altă comună, comuna Hilișeu-Horia – peste 4,5 milioane de euro alocați pentru asfaltarea drumurilor de interes local din comună și în final vom avea o infrastructură rutieră de drumuri comunale și sătești modernă;

– comuna Șendriceni – peste 5 milioane de euro, pentru modernizarea drumurilor sătești, a unităților de învățământ, a unui cămin cultural și, bineînțeles, a grădiniței din localitate. Vă mai dau două exemple:

– comuna Cordăreni – peste 3 milioane de euro, pentru racordarea la apă a celor peste 2.000 de locuitori din localitate, reabilitarea școlii, construcția unui dispensar medical și, bineînțeles, construcția unei săli de sport;

– comuna Răuseni – peste 2 milioane de euro, pentru realizarea sistemului de canalizare și a unei stații de epurare. Stimați colegi,

Enumerarea pe care am făcut-o este, bineînțeles, aleatorie și fac precizarea că în toate cele 78 de unități administrativ-teritoriale de pe raza județului avem investiții promovate de Guvernul PSD și, ceea ce este cel mai important, aceste investiții sunt în derulare în acest moment. Deci, stimați colegi PNL-iști, stimați colegi din USR–PLUS, fapte, nu vorbe! PSD este singurul partid care a demonstrat că știe să conducă România, de fiecare dată când s-a aflat la guvernare, iar acum este determinat să asigure buna guvernare până la finalul anului 2020. Celelalte partide au arătat că atunci când au fost la putere și acum, când vor să preia puterea, nu sunt în stare decât să anunțe concedieri, tăieri de venituri și stoparea programelor de investiții și de sprijin al tinerilor antreprenori. În general, despre ce vorbim? Despre introducerea austerității.

Vă mulțumesc.

Senator PSD de Botoșani, Doina Elena Federovici.

Mulțumesc, doamna senator.

Vreau să-l invit în continuare pe domnul senator Cătălin Lucian Iliescu, din partea senatorilor fără apartenență la grupurile parlamentare.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc mult, domnule președinte, pentru faptul că mi-ați dat cuvântul.

Am numit rostirea mea „România, la răscruce”.

## Stimați colegi,

În fiecare an, mii de cetățeni aleg calea străinătății. Statisticile oferite în mod periodic de instituțiile statului dezvăluie cifrele îngrijorătoare cu privire la proporțiile pe care le-a căpătat diaspora românească: peste 5,6 milioane de români sunt stabiliți în afara granițelor.

Din nefericire, factorii care-i determină pe români să plece departe de țara lor pot fi simplu de intuit: neîncrederea în instituțiile statului, corupția și lipsa perspectivelor de viitor. În mod categoric există și alte motive, dar am ales să le enumăr pe acelea care în mod evident reprezintă o consecință a modului în care politicienii au decis să facă politică în această țară.

În speță, cum ai putea avea încredere într-un stat în care vina pentru o tragedie precum cea de la Caracal nu a generat nicio demisie răsunătoare?! Niciun politician, chiar neimplicat în mod direct în această tragedie, nu a spus „da, sunt și eu parte a problemei”, ca apoi să lase pe altul în locul său. Nimeni nu și-a asumat vina pentru eșecurile constante din această țară, iar cazul de la Caracal reprezintă doar vârful aisbergului, acolo unde am putut vedea cu toții, prin prisma eroinei Alexandra Măceșanu, cât de neperformante pot fi instituțiile statului.

Cum ai putea crede în mod real că trăiești într-un stat care luptă împotriva corupției, când de ani de zile se poartă bătălii constante împotriva instituțiilor menite să înlăture corupția din România?!

Cum poți crede, fără să te minți, că România îți oferă perspective de viitor cât timp meritocrația reprezintă un subiect tabu, o chestiune greu de înțeles și mult prea vagă, mai ales pentru politicieni?! Statul român nu sprijină inițiativa privată decât pe hârtie și, ca un exemplu concret, investește cea mai mică sumă, dintre toate statele membre ale Uniunii Europene, din suma alocată pentru programul „Inițiativa pentru ocuparea forței de muncă pentru tineri”.

Vă citesc, vă rostesc nu doar o simplă declarație politică, ci un semnal de alarmă, un apel către toți politicienii responsabili, care înțeleg gravitatea stării în care ne aflăm în prezent. Jocurile de culise și declarațiile politicianiste nu generează soluții pentru România și români și, în mod categoric, nu ne poziționează pe traseul corect.

Așadar, avem nevoie de proiecte care să redea oamenilor încrederea în stat: spitale de stat performante și medici bine pregătiți care să își poată practica meseria în țară, nu peste hotare; infrastructură rutieră raliată standardelor europene, nu drumuri care ucid mii de oameni în fiecare an; educație pentru a pregăti viitoarele generații și pentru a le oferi perspectivele unui trai decent în țara lor.

Renunțați la luptele personale, mărunte și axați-vă pe ceea ce putem construi împreună. Toate acestea pentru România, pentru noi, părinții și copiii noștri, ale căror destine nu trebuie să fie umbrite de necesitatea de a fi plecați departe de țară.

Vă mulțumesc.

Senator Lucian Iliescu, Circumscripția nr. 42 București.

Mulțumesc, domnule senator.

Vă propun să așteptăm ca un alt coleg sau o altă colegă să ne semnaleze intenția de a formula declarații politice. Mulțumesc.

Vă propun să continuăm.

Aș vrea să îl invit, pentru prezentarea declarației politice, pe domnul senator Cristian Ghica, din partea Grupului USR. Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea de astăzi se numește „Septembrie, luna conștientizării cancerului la copii”.

Stimate colege și stimați colegi,

După cum vă spuneam, septembrie este luna conștientizării cancerului în rândul copiilor. Maladia este tot mai agresivă și lovește la vârste din ce în ce mai fragede. Ultimii 20 de ani au adus mai multe cazuri de cancer la copii în întreaga lume, frecvența acestora fiind cu 13% mai mare, conform unui studiu al Organizației Mondiale a Sănătății.

Cancerul infantil este o boală rară – reprezintă doar 2% din toate formele de cancer și tot 2% din patologia pediatrică –, însă depistarea este dificilă, mai ales din cauză că simptomele specifice sunt similare simptomelor altor boli mai puțin grave. Cele mai frecvente diagnostice de cancer la copii sunt leucemiile, tumorile cerebrale, limfoamele, sarcoamele, cancerul osos sau cel de ficat. În România, potrivit celor mai recente cifre, sunt aproximativ 6.000 de bolnavi de cancer. Vestea bună este că aproximativ 70% dintre copiii care fac diverse forme de cancer sunt vindecați, prin diferite metode de tratament. Din păcate, tipurile mai agresive au o rată de vindecare mult mai scăzută. Cu toate acestea, indiferent de tipul de cancer, diagnosticul precoce este esențial pentru vindecare.

Avem responsabilitatea să creăm servicii necesare pentru prevenirea și tratarea copiilor care suferă de această boală. Putem interveni pentru a informa și explica simptomele părinților, cadrelor didactice și tuturor celorlalți actori implicați în viața copiilor noștri. Fiecare dintre noi trebuie să fie conștient și informat de simptomele și prevenția acestei boli a secolului în care trăim.

Vă mulțumesc.

Senator Cristian Ghica, din partea Grupului parlamentar USR.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule senator. Așteptăm ca alți colegi să ne semnaleze interesul de a avea declarații politice.

## DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Titus Corlățean:**

În încheierea acestei sesiuni, aș vrea să dau citire listei senatorilor care au depus declarații politice în scris:

– din partea Grupului senatorial PSD, senatorii: Stan Ioan, Ioan Vulpescu, Lucian Trufin, Miron Alexandru Smarandache, Arcan Emilia, Natalia Roxana Pațurcă, Niculae Bădălău, Tit Liviu Brăiloiu, Ovidiu Cristian Dan Marciu, Victorel Lupu, Ștefan Mihu, Florin Cârciumaru, Ion Ganea, Liliana Sbîrnea;

– din partea Grupului senatorial PNL: Eleonora Carmen Hărău, George Cătălin Stângă, Cornel Popa, Mircea Vasile Cazan, Costel Șoptică, Iancu Caracota, Cristina Ioan;

– din partea Grupului senatorial USR, senatorii Nicu Fălcoi, Silvia Monica Dinică, George Edward Dircă;

– din partea senatorilor fără apartenență la grupurile parlamentare, senatorul Gheorghe Baciu.

Cu aceasta, declar închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi. Vă mulțumesc.

Din 136 de senatori, suntem prezenți până în acest moment 74.

Aș vrea să vă întreb mai întâi dacă cineva votează cu mâna ridicată.

Domnul Teodorovici.

- Altcineva cu mâna ridicată? Nu.

Ședința este condusă de vicepreședintele Cazanciuc,

- asistat de Silvia Monica Dinică și Marian Pavel, secretari. Înainte de a intra pe ordinea de zi, stimați colegi... Domnul Dumitrescu, fără cartelă, de asemenea.

- Pentru că suntem în 11 septembrie, o zi care este deja în

conștiința omenirii prin tragicele evenimente de la New York, o să vă propun un moment de reculegere.

-

- Mulțumesc.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Dacă sunt comentarii la ordinea de zi? Domnul Goțiu.

După domnul Goțiu, domnul Tăriceanu, domnul Preda.

Înainte de a trece la discutarea ordinii de zi și, de fapt, a oricărui vot, art. 31 din Regulamentul Senatului, alin. (3), arată că „după alegerea unui nou președinte al Senatului se renegociază, dacă este cazul, de îndată, repartizarea celorlalte funcții din Biroul permanent, procedându-se potrivit dispozițiilor prezentului regulament, astfel încât noul Birou permanent să reflecte configurația politică rezultată din alegeri”. Am avut până acum un interimat, din cauza celor ce s-au întâmplat. Inclusiv votarea unei ordini de zi nu se poate face până nu alegem un nou Birou permanent de îndată.

Deci la ordinea de zi singurul lucru pe care îl putem discuta sunt discuțiile legate de înființarea unui nou Birou permanent, votarea lui și apoi putem continua.

Înțeleg că domnul Goțiu propune modificarea ordinii de zi. Am înțeles bine?

Vă rog, domnule Goțiu.

Ceea ce propun în acest moment este respectarea regulamentului, nu ordinea de zi, ci prima dată discutăm, ca punct unic pe ordinea de zi, o nouă configurație a Biroului permanent.

## **Domnul Robert Marius Cazanciuc:**

## **Domnul Robert Marius Cazanciuc:**

Stimați colegi, bună dimineața! O să vă rog să luați loc.

Stimați colegi, putem începe?

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 11 septembrie 2019.

Ați invocat 31 cu (3) – se renegociază, după alegerea unui nou președinte, dacă este cazul, funcțiile din Biroul permanent. Dacă se schimbă componența, în acest sens „dacă este cazul”.

S-a schimbat cumva componența? Domnul președinte Meleșcanu nu mai este membru ALDE cumva? N-am primit, din câte știu eu, la președintele Senatului nicio informare din partea Grupului ALDE că domnul senator Meleșcanu nu ar mai fi membru ALDE. Nu s-a schimbat deocamdată componența, deci chestiunea se poate discuta la Comitetul liderilor.

## Vă rog.

Vreau să vă reamintesc că s-a schimbat componența de săptămâna trecută: au fost doi senatori de la PSD care au plecat, un senator de la ALDE care a plecat. S-a schimbat această componență odată cu începerea acestei noi sesiuni parlamentare.

Deci componența s-a schimbat, da. Răspunsul este afirmativ.

Cum vă spuneam, pe 31, pe 19, este de competența Comitetului liderilor.

Domnul Tăriceanu.

## Domnule președinte de ședință,

## Stimați colegi,

În urmă cu o săptămână, la Biroul permanent, care a fost ales într-o formulă provizorie, s-a convenit ca în această săptămână să se reia discuția – după alegerea președintelui – pentru configurarea Biroului permanent. De altfel, art. 26 alin. (1) din Regulamentul Senatului vorbește foarte clar de acest lucru: propunerea de repartizare a funcțiilor din Biroul permanent se stabilește, după alegerea președintelui, respectând configurația politică a Senatului, prin negocieri între reprezentanții grupurilor. Configurația politică s-a schimbat, și ponderea grupurilor s-a schimbat.

Dumneavoastră, ieri, colegii din PSD, ați făcut un gest execrabil și ați făcut alegerea unui membru din Grupul ALDE în condițiile în care Grupul ALDE a avut propria propunere, încălcând regulamentul. Decizia, pe care ați aflat-o, fără îndoială, la nivelul ALDE este de a nu îngădui niciunui membru al grupului parlamentar, dacă nu are susținerea grupului și partidului, să ocupe vreo funcție publică, cum e și normal și cum se întâmplă și la dumneavoastră în partid și în orice partid, respectând regulile democratice.

Prin urmare, vă cer ca în acest moment să modificăm ordinea de zi, să introducem ca punct suplimentar alegerea membrilor Biroului permanent, să întrerupem ședința, liderii grupurilor parlamentare să meargă să negocieze configurația și să organizăm o ședință de Birou permanent în care aceste lucruri să le prezentăm, ca apoi să fie înaintate plenului Senatului.

Vă mulțumesc.

Doamna Gorghiu.

## Domnule președinte de ședință,

Voiam să vă întreb, în primul rând, unde este proaspătul președinte al Senatului. Că, dacă începem cu o absență, după ce abia l-ați ales ieri, e destul de grav.

Doamna Gorghiu, o procedură înseamnă altceva.

Pe procedură, să știți, eu mă aștept...

...decât programul domnului Meleșcanu.

## **Doamna Alina Ștefania Gorghiu:**

Numai o secundă.

E la Guvern, nu?

Semnează adeziunea la PSD.

## Domnule președinte,

Să știți că normal e ca atunci când îți iei banii de președinte al Senatului să și vii la muncă. Eu înțeleg că domnul Meleșcanu e cu multe surse de venit, dar ar fi drăguț să și vină la serviciu, dacă tot l-ați ales, așa, cu mare tam-tam.

Acum, procedura este următoarea și o să vă rog să vă concentrați, că ați fost în ședința de BP și dumneavoastră, săptămâna aceasta și săptămâna trecută.

Doamna Gorghiu, un minut pe procedură, vă rog.

Fix pe procedură vă spun.

Un minut...

Dacă vă veți uita la stenograma... Aveți o obsesie cu minutele, domnule Cazanciuc.

Nu, am o obsesie cu rigoarea.

Dați mai mult, adică permiteți-vă mai mult, că puteți.

Rugămintea mea este următoarea: să luați stenograma BP-ului și să vedeți că decizia Biroului permanent al Senatului, la care ați participat în calitate de vicepreședinte, a fost aceea ca, imediat după votul din Senat – lucru propus de Călin Popescu-Tăriceanu în această ședință de Birou permanent –, a fost să discutăm structura noului Birou permanent, prin discuții cu liderii grupurilor, Comitetul liderilor și așa mai departe. Deci în Biroul permanent deja acest lucru e decis. De ce o fi o surpriză pentru colegii dumneavoastră și pentru dumneavoastră nu știu. Dar haideți să luăm stenograma Biroului permanent, să ne împrospătăm memoria și să vedeți că așa a fost.

Altă intervenție? Pe procedură dacă mai sunt. Domnul Șerban Nicolae.

10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 99/19.IX.2019

## Mulțumesc.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Colegial, vă rog totuși să revenim la ordinea firească a lucrurilor. Întâi aprobăm programul de lucru și după aia intrăm în lucru. Că noi, dacă discutăm despre ce o să facem, dar încă n-am aprobat programul de lucru, poate constatăm că nu mai ținem ședința de plen de astăzi și noi discutăm de subiectele pe care ar trebui să le dezbatem într-o ședință care nu știm dacă are sau nu loc, că n-am început cu începutul.

Respectuos vă rog: haideți să votăm programul de lucru, să stabilim între ce ore și ce ore se desfășoară ședința de plen, cu punctele aflate pe ordinea de zi sau cu cele care pot fi incluse pe ordinea de zi sau cu cele care pot fi eliminate de pe ordinea de zi, dar să avem totuși aprobarea programului de lucru, după care discutăm ce o să facem în interiorul programului de lucru.

Mulțumesc.

## **Domnul Robert Marius Cazanciuc:**

Stimați colegi, vă

## **Domnul Robert Marius Cazanciuc:**

## Stimați colegi,

Pentru că această chestiune de drept este destul de complicată pentru unii colegi, cele cinci minute nu au fost suficiente. Vă propun suspendarea ședinței și organizarea unei ședințe a Comitetului liderilor.

Cine este pentru? Vă rog, vot.

Mulțumesc.

DUPĂ PAUZĂ

Stimați colegi, vă propun să reluăm lucrările ședinței. Pentru început o să vă rog să facem o verificare de cvorum, electronic.

Vă rog, vot.

Mulțumesc.

78. Avem cvorum. Reluăm ședința.

Domnule Radu Preda, vă rog, v-ați înscris la cuvânt.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Vă dau citire algoritmului pentru Biroul permanent al Senatului.

În momentul de față avem 13 funcții la nivelul BP-ului, cu funcția de președinte inclusă.

Conform algoritmului, Grupul parlamentar al PSD are 68 de senatori și are o pondere în funcții de 6,83. La ora asta ocupă șapte funcții în vechiul Birou permanent.

PNL-ul are 25 de senatori, are 2,5 pondere la funcții, are trei funcții la nivelul Biroului permanent.

USR-ul are 13 senatori afiliați grupului, 1,3 pondere în funcții, ocupă o funcție la nivelul Biroului permanent.

Grupul ALDE are 14 parlamentari, 1,39 pondere, ocupă o funcție la nivelul Biroului permanent.

Grupul UDMR are nouă senatori afiliați, 0,9% pondere în cadrul Biroului permanent, ocupă un loc la nivelul Biroului permanent.

În discuțiile pe care le-am avut la Comitetul liderilor poziția noastră a fost că astăzi Grupul ALDE este reprezentat, începând de ieri, în persoana președintelui Senatului care s-a ales, domnul Teodor Meleșcanu. Nu am ajuns la o concluzie. Am avut discuții destul de aprinse acolo. Rămâne să vedem ulterior cum anume împărțim aceste funcții la Biroul permanent. Eu v-am prezentat ponderea. Înțeleg că la nivelul Grupului ALDE sunt niște anunțuri de făcut și, în urma acestor anunțuri, constatăm cum anume facem această distribuție sau cum anume continuăm lucrările în ședință.

Mulțumesc. Domnule Tăriceanu, vă rog.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

La ședința Comitetului liderilor, așa cum a menționat și colegul, senatorul Preda, nu am ajuns la o concluzie cuprinzătoare. Eu am propus o soluție ca să nu mai pierdem timp, dar în fața situației a trebuit să recurgem la următoarea soluție, și anume: primul anunț pe care doresc să vi-l fac este că, ca urmare a alegerii domnului Meleșcanu în funcția de președinte al Senatului, în baza deciziilor statutare din forurile ALDE, domnul Meleșcanu își pierde de drept calitatea de membru ALDE și membru în grupul senatorial.

Prin urmare, am făcut în acest sens o adresă pe care am depus-o la biroul președintelui și vreau să vă aduc la cunoștință că regulamentul, la art. 19 punctul 1, spune așa: „Orice modificare intervenită în conducerea sau componența unui grup parlamentar se aduce la cunoștință, în scris, președintelui Senatului, sub semnătura liderului de grup.”

Am făcut acest lucru.

Prin urmare, trebuie să îndeplinim și punctul 2. „Președintele de ședință informează senatorii – deci nu este Biroul permanent implicat în această operațiune –, președintele de ședință informează senatorii, în prima ședință publică, asupra modificărilor intervenite în componența sau în conducerea grupurilor parlamentare.” Și vă rog să luați act de acest lucru și să procedați pe cale de consecință.

Al doilea lucru pe care l-am discutat la Comitetul liderilor: domnul Preda a invocat prevederile din regulament legate de existența și funcționarea grupurilor. Da? Și a invocat faptul că Grupul ALDE nu mai poate funcționa, deoarece numărul de șapte era asigurat prin prezența domnului Meleșcanu.

Atunci, vă rog să luați act de prevederea regulamentară și să luăm act oficial de desființarea Grupului ALDE, prin eliminarea domnului Meleșcanu.

Mai departe, vă anunț că voi depune imediat o notificare la președintele Senatului, la biroul președintelui Senatului, prin care anunțăm configurarea grupului mixt. Și sigur că va trebui să luați act și de acest lucru, dar în momentul de față trebuie să atrag atenția – punctul 1 – că trebuie reconfigurat Biroul permanent, întrucât domnul Meleșcanu nu are calitatea de membru ALDE. Și dumneavoastră l-ați ales și ați vrut să-l contați în dreptul Grupului ALDE. Deci, atenție, vor trebui recalculați coeficienții și, evident, funcțiile care sunt alocate fiecărui grup.

Vă mulțumesc.

informa președintele de ședință, indiferent cine va fi fost el la un moment dat.

Cred că se impune o nouă ședință a Comitetului liderilor. De aceea, vă propun suspendarea ședinței și organizarea unei noi ședințe a Comitetului liderilor, având în vedere declarația domnului Tăriceanu.

Vă

72 de voturi pentru. Suspendăm ședința. Mulțumesc. 73.

## PAUZĂ

* *

## DUPĂ PAUZĂ

Stimați colegi aflați încă pe baricade, înțeleg că la Comitet nu s-a ajuns încă la o concluzie.

Aș vrea să facem o verificare de cvorum electronic, dacă sunteți de acord.

În ciuda evidenței, domnule Goțiu. De acord? Vot.

Vă mulțumesc, domnule Tăriceanu.

Noi nu contestăm că ați depus la președintele Senatului o cerere prin care arătați că domnul Meleșcanu nu mai este membru ALDE, dar președintele Senatului trebuie să informeze președintele de ședință printr-o procedură, nu trimițându-i o copie după un xerox, pentru că e o procedură prevăzută de regulament.

Cu privire la cel de al doilea anunț, de desființare a Grupului ALDE, nu avem decât să luăm act de acest lucru. Sigur, ar fi trebuit să luăm act după ce președintele Senatului

Listă!

## **Domnul Robert Marius Cazanciuc:**

22 de voturi. Constatăm că nu suntem în cvorum. Declar ședința închisă. Mulțumesc.

|**Nr.**<br>**crt.**|**Denumirea publicației**|**Valoare**<br>**(TVA 5% inclus) — lei**|**Valoare**<br>**(TVA 5% inclus) — lei**|**Valoare**<br>**(TVA 5% inclus) — lei**| |---|---|---|---|---| |||**12 luni**|**3 luni**|**1 lună**| |1.|Monitorul Oficial, Partea I|1.310|360|131| |2.|Monitorul Oficial, Partea I, limba maghiară|1.640||150| |3.|Monitorul Oficial, Partea a II-a|2.460||220| |4.|Monitorul Oficial, Partea a III-a|470||50| |5.|Monitorul Oficial, Partea a IV-a|1.880||170| |6.|Monitorul Oficial, Partea a VI-a|1.750||160| |7.|Monitorul Oficial, Partea a VII-a|600||55| |8.|Colecția Legislația României|500|130|| |9.|Colecția Hotărâri ale Guvernului României|800||75|

N O T Ă :

Monitorul Oficial, Partea I bis, se multiplică și se achiziționează pe bază de comandă.

|**Produs**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**| |---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---| ||**Lunar**|||||**Anual**||||| ||**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**|**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**| |AutenticMO|60|150|380|910|2.000|550|1.380|3.450|8.280|18.220| |ExpertMO|100|250|630|1.510|3.320|1.000|2.500|6.250|15.000|33.000| |||||||||||| |**Produs**|**Abonamentul COMPLET**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + toate celelalte părți ale Monitorului Oficial)**|||||||||| ||**Lunar**|||||**Anual**||||| ||**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**|**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**| |AutenticMO|70|180|450|1.080|2.380|650|1.630|4.080|9.790|21.540| |ExpertMO|120|300|750|1.800|3.960|1.200|3.000|7.500|18.000|39.600| |||||||||||| |Colecția Monitorul|Oficial în format electronic, oricare dintrepărțile acestuia||||||||70 lei/an||

## Prețurile sunt exprimate în lei și conțin TVA.

Mai multe informații puteți găsi pe site-ul www.expert-monitor.ro, unde puteți aplica online comanda.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|218692]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 99/19.IX.2019 conține 12 pagini.**

Prețul: 30,00 lei