Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·18 mai 2020
Camera Deputaților · MO 44/2020 · 2020-05-18
· other
59 de discursuri
## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**
Îi rog pe liderii de grup, dacă se poate, un secretar, să putem ține ședința!
Domnule Pirtea, domnule vicepreședinte, vă rugăm frumos!
Domnule prim-ministru,
Doamnelor și domnilor deputați,
Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și vă anunț că, din totalul celor 329 de deputați, până în acest moment și-au înregistrat prezența 138.
În temeiul art. 207 din regulament și potrivit ordinii de zi și programului de lucru, în ședința de astăzi, în cadrul orei prim-ministrului, avem organizate dezbateri politice, la solicitarea Grupului parlamentar PRO Europa, cu tema: „Măsuri de relansare a economiei României și de atenuare a efectelor negative provocate de epidemia de coronavirus”.
Pentru desfășurarea în condiții regulamentare a dezbaterilor, vă reamintesc timpul maxim stabilit de regulament pentru fiecare participant la dezbateri.
Astfel: reprezentantul Grupului parlamentar PRO Europa – cinci minute pentru prezentarea temei dezbaterii politice; cinci minute pentru prezentarea punctului de vedere al Guvernului; reprezentanții grupurilor parlamentare – cinci minute pentru fiecare grup parlamentar, cu excepția celui mai mare grup din Parlament, care are 15 minute pentru intervenții; reprezentantul deputaților neafiliați – două minute pentru intervenție. În finalul dezbaterii, domnul prim-ministru – cinci minute pentru a răspunde intervențiilor.
Începem dezbaterile.
Îi dau cuvântul domnului deputat Victor Ponta, reprezentant al Grupului parlamentar PRO Europa, pentru prezentarea dezbaterii politice. Timp alocat – cinci minute.
## **Domnul Victor Viorel Ponta**
**:**
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Domnule Orban,
„ _It’s about economy, stupid._ ” Nu o luați personal, nu... Așa a spus Bill Clinton, că trebuie să vorbim tot timpul despre economie, și astăzi cred că Parlamentul României trebuie să suplinească lipsa de acțiune și de măsuri a Guvernului vorbind despre economie, despre adevărata criză în care România se află deja și în care probabil se va mai afla mult timp după ce criza sanitară se va încheia.
Aș începe prin a ridica o problemă de procedură, domnule președinte.
Ați spus... timpii alocați. În mod normal, Guvernul n-ar trebui să aibă deloc timp alocat, că nu are ce să spună că a făcut pe economie. Sigur, o să ne spună domnul Orban despre realizările extraordinare în lupta cu COVID-ul, dar eu voiam să vorbim despre altceva azi, și anume despre economie.
Și, ca să mă păstrez în nota de guvernare a Guvernului Orban–PNL, aș vrea să vorbesc pe înțelesul unui patron de firme funebre – știți că patronii de firme funebre sunt ultimii specialiști promovați de domnul Orban – și să spun că astăzi avem o slujbă de pomenire pentru anumite domenii din România, afectate de criza economică, pe care Guvernul le lasă să moară, urmând, evident, să le asigure o îngropăciune cu o firmă de pompe funebre afiliată partidului.
În primul rând, trebuie să vorbim despre zecile de mii de firme românești care în aceste două luni au fost în incapacitatea de a-și plăti ratele la bancă. Legea adoptată de acest Parlament a fost contestată și aceste firme, practic, se duc în faliment.
Sigur, putem să vorbim despre faimosul Program IMM INVEST – și putem să vorbim calm, fără să țipăm, fără să avem... era să zic, Doamne ferește!, altceva... crize, cum a avut domnul Cîțu săptămâna trecută aici –, un program minunat, măreț, fabulos.
A pornit în ziua de 17, s-a blocat după cinci minute, l-a repornit STS-ul după 10 zile și au beneficiat 12 firme. Bănuiesc că 11 sunt de la PNL și una de la PMP, că așa se împarte între PNL și PMP ce au mai prins și ei acum pe la guvernare.
Mai trebuie să trecem pe pomelnic legea prin care ajutam firmele românești, în această perioadă de stare de urgență, în ceea ce privește contribuțiile de asigurări sociale. Era o lege identică cu cele care se aplică deja și au succes în alte țări europene, și anume un sprijin pentru firmele românești și un stimulent de a nu da afară, de a nu trimite în șomaj tehnic, de a nu trimite în șomaj permanent peste un milion de angajați, însă, din păcate, Guvernul și partidul Guvernului și Guvernul partidului – că nu mai știu, că e încurcătură mare la dânșii – au hotărât să nu salveze aceste firme.
Trebuie să trecem pe pomelnic agricultura, care, dincolo de pandemia de coronavirus, este afectată de secetă și, sigur, fermierii și cei din industria alimentară așteaptă ca Guvernul să le vină în ajutor. O să le vină când o să avem alt guvern! Guvernul actual – șanse foarte mici!
Trecem pe pomelnic energia. Știți că am ajuns să importăm peste 1.600 de megawați, deși avem cel mai mic consum din ultimii 30 de ani, dar e bine pentru firmele din
Cehia și pentru transportatorii din Ungaria, pentru că România este singura țară în care în această perioadă au crescut prețurile pentru populație și pentru firme, deși prețul la bursă a scăzut foarte mult.
Din păcate, trebuie să trecem pe pomelnicul Guvernului Orban companiile românești de transport. La TAROM înțeleg că nu s-au dat salariile săptămâna trecută, la Blue Air – nici atât, la CFR... Dumnezeu cu mila. Transportatorii rutieri... Poate așa înțeleg oamenii de ce se trece pe jos pe la Nădlac – sigur, după șase ore, opt ore, 12 ore de așteptat.
Însă principala slujbă trebuie să o ținem pentru cei din industria HoReCa. A zis domnul Orban că ei nu prea contează. Eu credeam că vă plac terasele, sincer să fiu, și, în general, restaurantele. Nu știu ce aveți cu ele! Deodată v-ați întors împotriva lor, așa?! Cred că e o chestie freudiană!
Dar, atât timp cât HoReCa, tot ce înseamnă hoteluri, restaurante – firme românești –, angajează peste 300.000 de români, plătește taxe, să îi spui „Om vedea după 1 iunie!” este, cu siguranță, o condamnare la moarte!
Aș fi vrut să putem să nu trecem pe această listă sportul și cultura, domenii extrem de importante din punct de vedere economic, care se prăbușesc în această perioadă din lipsă de resurse și din lipsă de sprijin guvernamental. E adevărat, nu toți sunt interesați de cultură, nu toți sunt interesați de sport, dar cred că aceste două domenii, lăsate să moară, reprezintă o pierdere irecuperabilă pentru societatea românească.
Apreciez faptul că ați făcut totuși un program de granturi pentru mass-media, pentru televiziuni – 200 de milioane de lei. Să înțelegem totuși că generozitatea v-a venit din faptul că ați luat 700 de milioane de lei de la ANCOM, ați dat 200 la presă și 500 i-ați palmat pe undeva. Eu cred că, așa cum presa a primit, în mod corect, un sprijin în această perioadă, restul de 500 de milioane trebuiau acordați culturii și sportului, la fel de afectate ca și televiziunile. Dar, sigur, la cultură și la sport nu aveți nicio prezentatoare fost purtător de cuvânt la Cotroceni, care să fie uimită de capacitățile dumneavoastră intelectuale!
Mai trebuie să trecem pe această listă totuși un succes deosebit al Guvernului Orban, și anume a echilibra balanța comercială exportând muncitori, exportând români. Bine, în condiții, sigur, absolut inacceptabile, dar i-a exportat! Și bănuiesc că, pentru Guvernul Orban, exportul de români, de bușteni, de grâne reprezintă o interpretare modernă a cuvintelor „național” și „liberal”, adică antinațional și antiliberal! Și cred că acest Parlament are obligația, chiar dacă acționează cu întârziere, să prezinte publicului adevărul despre aceste exporturi de oameni, de bușteni, de grâu, efectuate sub organizarea directă a Guvernului Orban.
Evident că în luna ianuarie am așteptat să vedem cum vă luptați, în sfârșit, cu pensiile speciale. De la această tribună v-am spus că...
Stați, că e interesant și vă ajută!
Cu pensiile speciale... parcă a venit un nou guvern să se ocupe de pensii speciale! Azi iarăși am discutat despre o lege de impozitare, exact ce vă spuneam în luna ianuarie.
Însă oamenii așteaptă să audă, dincolo de manifestările acestea...
Cred că ați fost sâmbătă seară în Herăstrău și nu v-ați revenit!
## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**
Nu mai dialogați cu sala, vă rugăm frumos, și încercați să finalizați!
## **Domnul Victor Viorel Ponta**
**:**
Oamenii așteaptă să audă dacă la 1 iunie se aplică Legea privind mărirea alocațiilor. Așa cum am aplicat-o la 1 iunie 2015, avem obligația să o vedem aplicată la 1 iunie 2020.
Oamenii așteaptă să audă dacă Legea privind pensiile se aplică sau nu, iar medicii și personalul medical așteaptă cei 500 de euro pe care i-au avut ca promisiune și doar atât!
În final, domnule Orban, îmi permit să vă adresez doar întrebarea pe care foarte mulți oameni au vrut să v-o adreseze, și anume: vă dați dumneavoastră demisia sau trebuie să vă dăm iarăși jos noi, Parlamentul?!
Aștept răspunsul dumneavoastră. Mulțumesc.
Mulțumesc.
Îl invit la tribună pe domnul prim-ministru, Ludovic Orban, pentru prezentarea punctului de vedere.
Am o rugăminte la Grupul PRO Europa. Să nu aveți aceeași metodă de manifestare când vorbește domnul prim-ministru!
## **Domnul Ludovic Orban** _– prim-ministrul Guvernului României (de la tribună)_ **:**
## Domnule președinte,
## Doamnelor și domnilor deputați,
Probabil, antevorbitorul n-a trăit în România în ultima perioadă și nu a văzut ceea ce s-a întâmplat în România în ultimele luni.
În ceea ce privește restricțiile de activități în domeniul economic, restricțiile care au fost impuse de autorități au fost determinate de riscul la adresa vieții și sănătății oamenilor, iar aceste restricții, spre deosebire de alte țări, au fost restricții limitate. Cea mai mare parte a companiilor din România, cea mai mare parte a domeniilor de activitate au rămas în funcțiune și cea mai bună dovadă pentru acest lucru o puteți vedea din date, iar datele arată că, pe primul trimestru, România a înregistrat cea mai mare creștere economică.
De asemenea, veți vedea și din datele de pe trimestrul al II-lea, comparativ cu alte țări, că situația economică, în România, este departe de a fi atât de gravă cum încearcă unii să o prezinte.
Nu am oprit niciun șantier, iar lucrul acesta se vede în structura creșterii economice, pentru că în structura creșterii economice, în timp ce am înregistrat scăderi ale anumitor domenii de activitate, menținerea creșterii economice s-a datorat finanțării construcțiilor, în special construcțiile care
sunt finanțate de la buget, atât investițiile publice care au fost susținute de la bugetul de stat, cât și investițiile din PNDL și investițiile de la nivel local.
În ceea ce privește zecile de mii de firme cărora nu li se suspendă plata creditelor, există o ordonanță de urgență emisă de Guvern care le permite companiilor să-și amâne plata ratelor, care este în vigoare. Ordonanța Guvernului, emisă de guvernul pe care-l conduc, privind suspendarea plății ratelor pe o perioadă de până la nouă luni, până la sfârșitul anului, prevede cea mai largă adresabilitate a măsurii comparativ cu celelalte țări europene și permite celui mai mare număr și de companii, și de persoane fizice să apeleze la această facilitate de suspendare a plății ratelor.
În ceea ce privește sectorul HoReCa, chiar acum vin de la o întâlnire cu sectorul HoReCa, unde am stat de vorbă cu niște oameni care înțeleg realitățile și care, în ciuda unor declarații pe care le-au dat în spațiul public, au înțeles deschiderea la dialog a guvernului pe care-l conduc și am stabilit o serie de lucruri pe care să le facem în continuare. Noi deja am făcut lucruri: impozitul special care este plătit de HoReCa nu a fost plătit în această perioadă și nu va fi plătit în continuare; prin ordonanță de urgență, am dat un imbold autorităților locale să scutească de la plata taxei de ocupare a domeniului public și să reducă impozitul pe clădiri sau taxa pe clădiri, în cazul în care clădirile sunt închiriate sau concesionate din spații publice; de asemenea, am oferit un mare ajutor – și aici vă spun că peste 120.000 de angajați din sectorul HoReCa au beneficiat de plata șomajului tehnic.
Dar aș vrea să mă refer mai puțin la trecut, mai ales în fața unui antevorbitor care are ochelari de cal și nu vrea să vadă realitatea. Eu am să mă refer la viitor, pentru că important este cum reclădim economia românească, mai ales cum o reclădim sănătos.
Până acum, a fost aplicat un model de creștere economică care s-a bazat pe stimularea creșterii economice prin creșterea artificială a cererii, a consumului, un model care are limite, un model care ne-a dus la grave dezechilibre economice, un model care ne-a adus la o stare de dependență a economiei românești, inclusiv în domenii fundamentale, cum este agricultura, de importuri, pentru că n-a existat niciodată un plan așa cum vrem noi să-l punem în practică, și anume un plan care se bazează pe un principiu simplu: ce se poate produce în România trebuie produs în România, iar Guvernul trebuie să fie partenerul oricărui investitor care vrea să realizeze în România investiții care să genereze cu adevărat producții în România.
Suntem..., de exemplu, în agricultură avem dependență de importuri pe aproape tot ce înseamnă inputuri. De la fertilizanți... Avem 700 de milioane de euro deficit în balanța comercială pe fertilizanți, în condițiile în care România a excelat în materie de petrochimie, în condițiile în care noi avem gaz și în condițiile în care se știe că cea mai proastă formă de utilizare a gazului este să-l arzi, iar cea mai eficientă formă de utilizare a gazului este să îl procesezi în industria petrochimică. Suntem dependenți de aproape tot ce înseamnă... de la semințe până la... Nici măcar ferme de reproducție pentru porci, pentru păsări nu am avut grijă să construim în toată perioada asta, în care nu a fost PNL la guvernare, domnule Ponta, decât întâmplător și pentru o foarte scurtă perioadă de timp, cu un rol secundar, în perioada în care dumneavoastră ați fost premier.
Vă spun pe scurt, întrucât timpul care mi s-a acordat e limitat, dar mă voi exprima către cetățenii români mai pe larg.
Pregătim un plan de reconstrucție economică pe baze sănătoase, care să pună în primul plan investițiile, pentru că modelul de dezvoltare economică sănătoasă trebuie să se bazeze pe investiții – pe investiții, pe inovare, pe aplicarea rezultatelor inovării, pe creșterea competitivității, pe creșterea procesării în economia românească, a valorii adăugate pe care o realizăm în economia românească. Nu se va menține starea pe care am găsit-o, în care avem deficit pe agricultură, în condițiile în care, ca țară, suntem pe locul 5 ca suprafață agricolă și exportăm în proporție de 70% cereale vrac și animale vii, adică lucruri cu o valoare adăugată minimă, și chiar și pentru aceasta, din valoarea adăugată, aproape 85% nu intră în buzunarele fermierilor sau ale crescătorilor de animale, ci intră în buzunarele celor care au speculat lipsa de finanțare a agriculturii românești, dependența fermierului român de sistemele de inputuri și de outputuri care au funcționat la nivel mondial.
În continuare, cred că în România avem cupru și trebuie să folosim cuprul în mod inteligent, nu să exportăm în China ceea ce exportăm astăzi. Să avem capacitatea să producem bară de cupru, să avem capacitatea să utilizăm aceste bare de cupru pentru a genera produse cu valoare adăugată.
Punem la punct o schemă foarte amplă de susținere a investițiilor, atât în sectorul public...
Nu a existat niciodată în România un proiect atât de ambițios cum este proiectul nostru în care vrem să alocăm sume uriașe pentru investiții publice în infrastructură, în infrastructura de transport, în infrastructura energetică, în infrastructura sanitară. Apropo de infrastructura sanitară, a trebuit să venim noi la guvernare ca, după cinci ani de bătut pasul pe loc, în nici șase luni noi să semnăm contractele de finanțare pe spitalele regionale. Nu vă mai spun de alte și alte proceduri de investiții în infrastructura...
## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**
Domnule prim-ministru, încercați să finalizați, vă rog!
## **Domnul Ludovic Orban**
**:**
...de transport care au fost blocate până în momentul de față numai din cauza faptului că nu se înțelegeau unii cu constructorii care dintre ei să câștige licitația.
Punem la punct chiar săptămâna aceasta o schemă de garantare a creditelor pentru companii care nu pot să se adreseze IMM INVEST. Iar în ceea ce privește IMM INVEST nu vă mai luați după informațiile care sunt în presă. La ora
actuală sunt aproape 5.000 de credite aprobate, iar numărul lor va crește în continuare.
Singurul lucru pe care trebuie să-l știți este că între momentul în care o bancă își dă acordul să aprobe un credit și semnarea contractului de creditare este necesară semnarea unui contract, în baza unui plan de afaceri, dacă e vorba despre investiții, sau a unor date care trebuie puse la punct de compania care are nevoie de creditul respectiv.
O schemă de garantare a creditului comercial, a creditului furnizor...
## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**
Domnule prim-ministru, mai aveți și la sfârșitul dezbaterii...
Vă rugăm, dacă puteți, ultimele idei să le finalizați! Nu de alta, dar colegii dumneavoastră ați văzut că sunt foarte deranjați când se depășește timpul!
## **Domnul Ludovic Orban**
**:**
Două minute!
## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**
Fără probleme!
## **Domnul Ludovic Orban**
**:**
...schema de garantare a creditului comercial între companii, pentru a fluidiza fluxul de bani între companii și a bloca mecanismul prin care o companie bolnavă poate să afecteze toate companiile din lanț, schema de garantare a factoringului, a instrumentelor de plată – cum sunt cambiile, biletele la ordin, acreditivele de export –, tocmai pentru a susține financiar o schemă de ajutor de stat pentru investițiile Greenfield, în care nici măcar n-au fost consumați banii alocați în bugetele anterioare pentru investițiile de la firul ierbii, de care are nevoie România, mai ales în condițiile în care e o tendință de relocare atât din China, cât și din Marea Britanie.
Am identificat resurse financiare, aproape două miliarde de euro, în momentul de față, pentru a genera programe de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii în proiecte de investiții, și, de asemenea, 300 de milioane de euro capital de lucru pentru repornirea companiilor care au fost afectate în perioada respectivă, inclusiv HoReCa.
Realizarea unui fond de investiții – dar nu garantând cu acțiunile companiilor de stat, ci un fond de investiții pe modelul în care polonezii au construit un fond de investiții care a folosit enorm dezvoltării economice, creșterii companiilor, internaționalizării companiilor și aceeași schemă trebuie s-o folosim și noi, printr-un fond de investiții adevărat, în care să intre și capital privat și în care managementul să nu fie asigurat de politruci, ci să fie asigurat de oameni care știu să aloce resursele financiare pentru sprijinirea investițiilor.
Închei prin a vă spune că ne gândim inclusiv la scheme de ocupare, programe ample de ocupare a mâinii de lucru, a forței de muncă disponibilizate. În momentul de față, estimarea noastră este că aproape 800.000 de români sunt în căutarea unui loc de muncă și va trebui să folosim toate instrumentele pe care ni le pune la dispoziție fie Programul SURE, fie instrumentul de măsuri active, prin care să susținem plata salariilor pentru cei care reangajează, readuc la muncă angajații care au fost în șomaj tehnic și, de asemenea, pentru cei care angajează mână de lucru aflată în căutarea unui loc de muncă.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**
Și eu vă mulțumesc.
Cu permisiunea dumneavoastră, o să iau și eu cuvântul.
Acum, domnule prim-ministru, nici nu știu... Am voie să vorbesc fără mască?
Am o singură problemă. Când port masca și vorbesc, îmi vine să strănut și pe urmă sună domnul Ponta la 112 și vine Vela și mă arestează.
Domnule prim-ministru,
Doamnelor și domnilor deputați,
Domnule Orban,
Am înțeles că stăm foarte bine cu economia.
Cele trei zile ale prostiei vor marca pentru totdeauna guvernul pe care-l conduceți, o prostie imensă pentru care astăzi mă așteptam să vă dați demisia!
Ați pus în pericol viața tuturor românilor, pentru că nu ați fost în stare să trimiteți în Parlament o lege la timp. Veți rămâne în istorie ca un guvern care a făcut cea mai mare gafă politică de la Revoluție încoace! Ați reușit să stricați, prin indolență și incompetență – criminală, aș spune –, tot ceea ce au reușit românii în ultimele două luni, care s-au sacrificat și au stat în casă.
Din cauza dumneavoastră, domnule Orban, am avut trei zile în care în România nu a fost nicio stare de urgență, nicio stare de alertă. A fost doar o stare de prostie a Guvernului PNL, pentru care este posibil ca mulți dintre români să plătească destul de scump.
Trebuie să fiți bărbați și să vă asumați consecințele!
Trebuie să răspundeți, pentru că singura regulă din aceste zile a fost bunul-simț al românilor.
Dacă ați fi vrut cu adevărat ca lucrurile să funcționeze, trebuia să ieșiți din timp, să le prezentați românilor un plan și o perspectivă de viitor. Era nevoie de un parteneriat între cetățeni și autorități – Parlament, Guvern, Președinție –, nu de bici.
Amenzile și restricțiile la nesfârșit nu reprezintă o soluție! Era nevoie de un parteneriat real, care să se bazeze pe încredere, și nu pe minciuni, pe bâlbe și pe declarații care se bat cap în cap.
Domnule Orban,
Ați pierdut încrederea populației! Ce să mai înțeleagă oamenii când văd că miniștrii dumneavoastră se contrazic între ei sau chiar și pe ei înșiși în fiecare zi?
Ce să mai înțeleagă oamenii când văd că dumneavoastră vă puneți colegii să încalce în picioare Constituția și să propună amendamente în disprețul Legii fundamentale?! Doar ca să vă salveze prostia!
Domnule Orban,
Mă așteptam să spuneți iarăși că PSD este de vină. Asta spune și șeful dumneavoastră, domnul Iohannis!
Nu va mai crede nimeni aceste minciuni!
Sunteți de șase luni la guvernare! Guvernați odată! Sau asta ar trebui să faceți, dacă mai puteți, pentru că, de fapt, nu aveți niciun program de relansare economică.
Partidul Social Democrat v-a dat 28 de măsuri pe care să le implementați.
Dacă nu sunteți în stare, o să le facem legi și le vom trece prin Parlament în regim de urgență.
În schimb, sunteți buni la altceva: la minciuni și să copiați fără rușine munca altora.
Niciodată nu am văzut un premier și un politician mai slab ca dumneavoastră. Vă faceți propriul partid de rușine.
Ați promis că le veți da prime medicilor care stau zi și noapte în spitale și își riscă viața. Nu le-ați dat nimic. Ați mințit când le-ați promis că le dați.
Le-ați spus celor peste un milion de șomeri că îi sprijiniți. Abia dacă și-au primit banii pe șomajul tehnic, domnule Orban.
Ați promis că ajutați firmele românești. Știți câte ați ajutat:
0,02%, adică 12 firme. Restul sunt cu obloanele trase.
- Ați dat dovadă de o inconștiență totală. Românii nu mai pot fi mințiți la nesfârșit!
Uitați-vă în jur, și nu în gura lui Cîțu – economia e la pământ! Și nu-și va reveni în câteva luni doar cu interdicții. Nu-și va reveni fără măsuri ferme și clare de sprijin.
Nu vă mai uitați la prostiile spuse de Cîțu, cum că economia românească e mai tare decât cea a Germaniei, Franței sau Spaniei la un loc! Știți că nu e așa. Știu și românii, de altfel.
Românii știu cum stă treaba cu „greaua moștenire”. Ați moștenit o economie care funcționa, care avea o creștere economică de 4%. Pe care ați pus-o pe butuci, ați adus-o la 2%.
Ați moștenit un sistem de pensii și salarii funcțional. Și acum ați prăbușit cu totul nivelul de trai. Peste 70% dintre români mai au bani doar pentru o lună.
Domnule Orban, sunteți vestitorul austerității. Nu știți altceva decât să tăiați, să interziceți, să închideți și să amendați.
E clar deja pentru toată lumea: asta ați făcut, asta știți să faceți, asta veți face și de acum încolo.
Ați transformat funcția de prim-ministru în vătaf. Uitați-vă ce se întâmplă la granițe!
Ați mutat focarul de la Suceava în vamă la Nădlac, pentru că nu ați fost în stare să luați măsuri și să permiteți intrarea în țară a românilor în condiții de siguranță. V-a dus mintea să faceți comerț cu românii plecați la sparanghel în Germania, dar nu ați făcut nimic pentru cei care au vrut să revină în țară.
Pentru toate aceste minciuni și prostii, astăzi ar fi trebuit să vă dați demisia. Dar nu aveți demnitatea de a vă da demisia pentru tot răul făcut acestei țări.
Tot acest Parlament vă va da jos. Printr-o moțiune de cenzură.
Vă rog, domnule lider. Procedură.
## **Domnul Florin Claudiu Roman**
**:**
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Nu numai. Am o rugăminte. Parlamentul României a votat o lege. În acea lege am stabilit cu toții că este obligatorie purtarea măștii în interiorul clădirilor și al instituțiilor.
Prin urmare, ca să nu leșinăm sau să nu avem nevoie de spitalizare în altă parte...
## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**
Chemați-l pe Vela, să mă aresteze!
**Domnul Florin Claudiu Roman**
**:**
...am rugămintea, legal, să solicitați Secretariatului general să dezinfecteze microfonul după ce ați vorbit.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**
Vă rog, Secretariatul general...
DSP-ul...
Domnule deputat Bogdan Iulian Huțucă, vă rog.
## **Domnul Bogdan Iulian Huțucă**
**:**
## Domnule președinte,
## Doamnelor și domnilor deputați,
Măsurile de redresare economică lansate de Guvernul Orban pornesc de la o realitate ce nu poate fi ignorată. Șocul economic suferit de România în ultimele luni este fără precedent în istoria recentă. Șocul economic suferit de Uniunea Europeană și de întreaga lume este fără precedent în istoria recentă.
Nu discutăm despre o criză clasică. Discutăm despre o criză care, la nivel global, a trimis deja milioane de oameni în șomaj. O criză care, la nivel global, a afectat milioane de companii. O criză care, la nivel global, va produce probabil pierderi de aproape 10 trilioane de dolari.
Ne aflăm într-o economie globalizată și, prin urmare, nicio țară nu a scăpat de efectele acestei crize. Pandemia a afectat grav consumul, investițiile, producția, fluxurile de capital, lanțurile de aprovizionare.
În plus, piața muncii pe întreg teritoriul Uniunii Europene se află sub o presiune masivă, iar analiștii anticipează chiar o agravare în perioada următoare.
În acest moment, după ce avem deja datele pe primul trimestru, este evident că toate statele europene vor cunoaște în acest an recesiunea economică.
Nicio țară nu are soluții-minune care să funcționeze doar la ea acasă.
Dacă ne uităm la structura economiei românești, vedem că și noi ne aflăm în această situație. Cele mai importante schimburi comerciale cu țările din Uniunea Europeană... și este evident că livrările intracomunitare vor reveni la nivelul de dinaintea crizei doar în momentul în care industriile europene, în special cea germană, vor atinge nivelul de creștere necesar.
Creșterea economică la nivel european depinde de evoluția pandemiei în fiecare stat și de ritmul diferit de atenuare a efectelor virusului în fiecare stat membru.
Toate acestea sunt adevăruri care trebuie spuse, dar mai trebuie clarificat ceva.
Sunteți primii care veniți să criticați Guvernul, să ascundeți faptul că sunteți singurii vinovați pentru modul în care România a intrat în această criză.
În anii în care ați guvernat, România a avut cel mai mare deficit din Uniunea Europeană, cea mai mare inflație și cele mai mici procente alocate și cheltuite cu investițiile.
Ați risipit anii de creștere economică în creșteri nesustenabile ale cheltuielilor statului.
Statele responsabile au folosit perioada de creștere economică pentru a face rezerve, pentru a construi infrastructură rutieră, sanitară și pentru educație și au controlat deficitele și gradul de îndatorare. Voi nu doar că nu ați generat resurse, dar chiar ați împrumutat și ați risipit miliarde de euro.
Adevărul este că România este astăzi vulnerabilă din cauza iresponsabilității voastre!
Și când spun „voastre” nu mă refer doar la trioul groazei – Dragnea, Vâlcov, Teodorovici –, ci și la voi, cei care în aceste zile susțineți legi și amendamente populiste, al căror singur rol este să împiedice redresarea economică a României.
De aceea, vă invit la prudență, vă invit la echilibru și mai ales vă invit să lăsați deoparte orice abordare populistă. Poate a venit momentul să puneți România pe primul loc. Vă mulțumesc.
Voci din sală
#29756Bravo! Bravo!
## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**
## Și eu.
Domnule președinte Dan Barna, vă rog. Vă rog, domnule Dan Barna.
## **Domnul Ilie Dan Barna**
**:**
## Domnule președinte,
## Domnule premier,
Am văzut o mostră de tragism dramatic din partea – și nu e o greșeală de formulare – din partea PSD.
Am văzut și optimismul entuziast din partea PNL. Hai să vorbim cumva și despre ceea ce înseamnă, concret, actualul context pentru economie.
Și, domnule premier, v-am auzit de dimineață vorbind despre starea de alertă maximă. O metaforă – nu-i așa? – interesantă și cu conținut.
Ce-ar fi dacă am vorbi și despre starea de alertă maximă în economie sau, mai degrabă, starea de prioritate maximă în economie?
Și spun asta pentru că mi-aș fi dorit, domnule prim-ministru, să vă aud detaliind un pic mai mult despre acest program, IMM INVEST. Pentru că e un program care s-a născut gata înțepenit. A plecat de la o premisă complicată, greu de aplicat, fără certitudini că va funcționa, bine capitonat în declarații de marketing. Dar, pentru garanțiile promise, antreprenorilor li se cerea, practic, să riște cam tot ce aveau, ignorând, practic, situația reală prin care trec aceste companii. Și, în loc să creeze într-adevăr speranță, acest program, în realitate, mai creează o îngrijorare în plus.
Dar, dincolo de asta, pentru că v-am auzit vorbind despre planuri grandioase – foarte frumos... Dar, în mod concret, astăzi, antreprenorii români nu au prea multe opțiuni. N-o aveau decât pe aceasta. Și, de aceea, niște zeci de mii au reușit să treacă peste blocajele cabalei mondiale care a sabotat site-urile și au reușit să depună ce era necesar pentru a se înscrie. Și pe data de 14 mai, acum doar patru zile, erau – nu-i așa? – 12 cereri aprobate.
Ne-ați vorbit astăzi despre un număr de 5.000, care sunt, de fapt, niște validări. Și ați și încercat să explicați lucrul acesta.
Păi în ritmul acesta de validare, probabil – în ultimele patru zile or mai fi fost câteva –, vom finaliza aceste garanții undeva prin timpul Guvernului din ’46. 2046, ca să fiu foarte clar.
Oamenii aceștia – și vorbesc de antreprenori – au cerut, în realitate, două elemente foarte simple: predictibilitate și sprijin, acolo unde se poate.
Și, în realitate, dacă e să fim onești unii cu ceilalți, nu le-au primit nici pe unul, nici pe celălalt.
Și România continuă să fie astăzi, din punct de vedere economic, exact cum e căprioara pe autostradă, cu farurile în ochi: surprinsă și confuză. Pentru că acesta e sentimentul pe care majoritatea antreprenorilor îl transmit când sunt întrebați care este direcția și ce urmează să se întâmple.
Și vreau să fiu onest, domnule premier, și nu vă acuz de rea-voință. Pentru că, într-adevăr, nu aveți un mandat prea ușor și știu și eu foarte bine ce înseamnă haosul și inerția din statul român. Doar că observăm cu amărăciune niște realități.
Bine, mă aștept să sară din banca Guvernului cineva, să ne spună că doar criticăm de pe margine.
Dar în toată această perioadă, domnule Orban, am propus măsuri. Și am propus măsuri pe care vi le-am adresat și personal, și în spațiul public.
Și nici măcar nu avem... – nu știu –, să spun, pretenția paternității acestor măsuri. Cum nu am avut nici în trecut,
când eram alături de PNL în opoziție și când PNL devenise aproape USR-ist, preluând multe dintre mesajele noastre – și știți foarte bine la ce mă refer.
O să enumăr totuși câteva din aceste măsuri pe care vi le-am propus și care noi credem că ar putea să facă o diferență în ceea ce înseamnă sprijinul mediului economic.
Reducerea taxării pe muncă: sprijin direct, nebirocratic, simplu, aplicabil imediat și foarte eficient pentru oamenii care muncesc și, implicit, pentru companiile care aduc o valoare adăugată. Asta înseamnă, simplu, bani rămași în economie, în economia reală.
Și v-am propus să începeți eliminarea acestor taxe cu salariul minim. Ca să fie o povară suportabilă. Nu ați dorit lucrul acesta și nu ați vrut să-l faceți.
Alt lucru despre care USR va continua să vorbească cât timp va fi în acest Parlament este desființarea sau impozitarea reală a pensiilor speciale.
O abordare frontală, prin decizie a Guvernului, ar fi putut să îndrepte această injustiție sfidătoare, despre care cetățenii ne vorbesc cu fiecare ocazie.
Principiul e simplu. Și, formal – nu-i așa? –, toată lumea este de acord cu el. Doar că până în prezent acest lucru nu s-a întâmplat, printr-o convenabilă colaborare a binomului PSD–PNL, care se activează – știm foarte bine – în momente critice.
Ce-am mai fi făcut și ce-ar mai fi trebuit făcut? Oprirea scurgerii fondurilor către feudalismul local numit PNDL. O invenție a unui actual pușcăriaș, care s-a dovedit un mecanism corupt de alocare a banilor publici.
Noi continuăm să cochetăm cu fondurile europene. Și există în continuare – și știți și dumneavoastră lucrul acesta – primari care sunt pe logica de a fi încurajați să nu acceseze fonduri europene. Pentru că – nu-i așa? – e mult mai la îndemână PNDL și acest instrument.
De ce nu folosim această resursă și preferăm să golim bugetul național? Vă întreb, domnule premier.
Și, în fine, mai este un element despre care aș vrea să vorbesc.
Această situație dificilă pentru România, această criză, considerăm că ar fi fost o oportunitate pentru a avansa rapid pe drumul debirocratizării. Și aici vreau să amintesc proiectul USR care a fost aprobat chiar de acest Parlament, prin care antreprenorii... și orice, nu-i așa?, liberal, național-liberal știe lucrul acesta –, antreprenorilor le-ar fi fost ușurată înființarea și funcționarea companiilor.
Ce s-a întâmplat? PNL este partidul care a încercat să blocheze această debirocratizare. Și în continuare, chiar dacă legea a trecut, se încearcă blocarea și neintrarea ei în vigoare. De ce? Din nou vă întreb. Pentru noi este un mister, domnule premier.
Da, administrați țara într-o perioadă dificilă. E un adevăr care trebuie spus. Și, din aceste considerente, probabil observați că nu am abordat și celelalte subiecte sensibile legate de gestionarea crizei, cum ar fi achizițiile. Dar am fi mulțumiți dacă v-ați asuma la modul concret o stare de prioritate maximă pentru economie.
Și, cum tot sunteți – ca să dau și un element pozitiv – dintre cei care nu au susținut USL... Nu-i așa? Sunteți unul dintre aceștia. Nu e târziu să începeți să gândiți, ca reflex, diferit de vechea clasă politică și să gândiți ca un USR-ist. Să împrumutați măcar o parte dintre aceste idei bune despre care am vorbit și pe care vi le-am prezentat, pe care le găsiți în programul „USR la guvernare”, lansat vineri, și care ar trebui să contribuie major la ceea ce înseamnă o situație mai bună pentru economia din România.
Și spun acest lucru pentru că, dacă doriți detalii suplimentare, noi suntem deschiși la dialog pe aceleași coordonate pe care PNL le folosește și în momentele în care vrea să-și susțină propriile inițiative. Măcar până trece criza. Cred că așa am avea cu toții mai mult de câștigat.
Pentru că astăzi România are nevoie de mai mult decât de promisiunea unor programe grandioase.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**
## Și eu vă mulțumesc.
Domnul deputat Mircea Titus Dobre, din partea Grupului PRO Europa.
## **Domnul Mircea Titus Dobre**
**:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
## Stimați colegi,
Eu chiar sunt încântat că domnul Orban este în Parlamentul României. Am crezut că a uitat de unde a plecat. După două mandate în cadrul acestei instituții fundamentale a statului român, mă bucur că și-a adus aminte și că s-a prezentat. Pentru că acum câteva zile sau, mai nou, acum o săptămână spunea că Parlamentul nu funcționează.
Funcționăm. Și am funcționat tot timpul, inclusiv colegii de la PNL au funcționat. Online, bineînțeles.
A plecat din acest Parlament, care acum este hulit și arătat cu degetul de actualul Președinte al României, dar acest Parlament a rezolvat mult și foarte multe din problemele legislative ale acestor guverne conduse de Partidul Național Liberal.
Ultima aventură, dacă țineți bine minte, este de săptămâna trecută, când a venit cu acel proiect de stare de alertă care era făcut într-o manieră de proastă calitate și de batjocură.
Dar s-a refăcut acest proiect de act normativ în Parlament.
Dar ceea ce nu poate face Parlamentul – nu poate interveni peste ordinele semnate de miniștrii Guvernului PNL. Domnule Orban,
Ordinul comun nr. 1.731/832 al ministrului economiei, energiei și mediului de afaceri împreună cu ministrul sănătății prevede la anexa nr. 3, primul punct: „Hotelierii...”. Așa începe.
Domnule, „hotelierii” – probabil v-ați referit la cei care dețin hoteluri. OK. Cei care dețin apartamente cum se numesc? „Apartamentari”? Sau cei care dețin pensiuni cum se numesc? „Pensionari”? Sau nu știu cum. Ce denumire le dăm?
Nu există noțiunea de „hotelier” în nicio lege din România și nici în Dicționarul explicativ al limbii române. Există noțiunile de „structură de primire turistică cu funcțiuni de cazare” – acestea sunt unitățile de cazare – și „structură de primire turistică cu funcțiuni de alimentație publică” – acestea sunt restaurantele și cafenelele.
## Domnule Orban,
Îmi doresc și vă rog ca de acum încolo dumneavoastră și membrii Guvernului să faceți comparații cu țări ca Spania, Italia, Franța, dar pe chestiuni economice, deoarece noi suntem cu ani-lumină în spatele lor cu măsurile, cu toate că țara, România, în general, avea și are posibilitatea să intervină, cu amabilitatea programelor și politicilor Uniunii Europene, și, prin derogări de la respectarea unor tratate, cu instrumente fiscal-bugetare.
Multe din guvernele Uniunii Europene au intervenit cu aceste instrumente fiscal-bugetare, dintre care să amintim: 50% din PIB în Italia; 28% din PIB în Germania; 19% din PIB în Franța; 12% în Polonia; 11% în Spania; și 6,5% în Serbia – chiar dacă nu face parte din Comunitate.
România a reușit până acum să aducă o asistență fiscală de doar 3,5% din PIB. Și chiar doresc să mă contraziceți, dacă nu este așa.
Trebuie menționat că personalul medical din România primește un bonus de 500 de euro pentru desfășurarea unor activități cu risc ridicat în timpul crizei, stării de urgență.
În Franța, funcționarii publici din afara sistemului medical au primit un bonus de 1.000 de euro, iar, în Italia, părinților care lucrează în domeniul medical le-au fost oferiți 1.000 de euro pentru a plăti bonele, pentru a avea grijă de copiii lor. Mai mult, Guvernul italian a alocat 150 de milioane de euro produselor fabricate în Italia, în timp ce România nu a găsit soluții concrete pentru a sprijini companiile.
Nu mai vreau să discutăm despre ajutorul acordat de Franța turismului, ridicat la 18 miliarde de euro, aproximativ 0,72% din produsul intern brut al Franței. Păstrând proporția, ar însemna ca Guvernul român să acorde turismului un ajutor de un miliard de euro – turismului românesc.
În fine – ca să nu vă reținem din timpul dumneavoastră foarte prețios –, PRO România vine cu soluții, așa cum a venit și pe perioada stării de urgență și chiar înainte de declararea ei, în momentul în care noi v-am prezentat, la începutul lunii martie, 10 măsuri pe care le-ați implementat până la urmă, în aproximativ 30 de zile.
Venim cu un proiect de lege prin care să ajutăm toți angajații și/sau angajatorii afectați direct sau indirect de măsurile instituirii stării de urgență pe teritoriul României. Este vorba despre cel puțin un milion de angajați și câteva sute de mii de companii afectate de instituirea acestei stări de urgență și care continuă să fie afectate pe perioada acestei stări de alertă.
Propunem ca, până la 31 martie 2021, Guvernul să aloce indemnizații din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat pentru angajații ale căror contracte individuale de muncă sunt declarate active, fiind anterior suspendate, astfel: 60% din indemnizație să fie acordată de către stat pe perioada 15 mai – 31 august; 40% între 1 septembrie și 30 noiembrie; și 20% între 1 decembrie 2020 și 31 martie 2021.
Dar, bineînțeles, nu mai mult de 75% din câștigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020, respectiv 2021, restul indemnizației fiind susținut de către angajator.
Vă mulțumesc și vă înmânez acest proiect.
## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**
Și eu vă mulțumesc. Domnul deputat Benedek Zacharie. Domnule lider, vă rog.
## **Domnul Benedek Zacharie**
**:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Domnule prim-ministru, Stimați colegi,
„Eu informez periodic cetățenii cu privire la măsurile luate. Parlamentul nu există.”
Această frază a fost rostită de prim-ministrul României în 2020. Astăzi însă ne aflăm aici și îi vom demonstra domnului premier că Parlamentul există.
În această perioadă în care pandemia afectează întreaga lume, autoritățile statelor caută soluții viabile pentru depășirea crizei.
În România mai creștem puțin nesiguranța, prin faptul că instituțiile statului nu cooperează, din simplul fapt că Guvernul se consideră deasupra legii și ignoră autoritatea Legislativului. Pierdem șirul ordonanțelor de urgență, măsurilor luate de Executiv deseori pe ultima sută de metri. Măsuri care aduc modificări majore în toiul nopții și astfel nimeni nu poate să urmărească aceste modificări.
Inconsecvența Guvernului a fost evidentă încă o dată. Timp de trei zile după declararea stării de alertă s-a creat un haos, pentru că a fost instituită o stare de alertă practic fără fond. Riscul epidemiologic a crescut la maximum pentru că Guvernul nu a elaborat la timp proiectul de lege care reglementează starea de alertă.
După cum spuneam, totul este făcut superficial, pe ultima sută de metri. Iar, în acest caz, populația a fost informată cu doar câteva minute înainte de miezul nopții, când expira starea de urgență.
Cum bine știm, săptămâna trecută, Parlamentul a lucrat din plin ca să adopte proiectul prin care se făcea trecerea de la starea de urgență la starea de alertă, trimis de Guvern în ultimul moment. Și asta în condițiile în care președintele țării anunțase încă din 4 mai că ultima zi a stării de urgență va fi 14 mai.
Și iată încă o dovadă a incompetenței. Guvernul nu a fost capabil să elaboreze la timp acest proiect de lege.
Astăzi, când legea stării de alertă intră în vigoare, Guvernul este nevoit să modifice din nou măsurile luate vineri noaptea.
Mă întreb, stimați colegi: unde vom ajunge în acest ritm? În loc să căutăm soluții pentru redresarea economiei, noi batem pasul pe loc cu niște proceduri care ar fi fost foarte simplu de rezolvat în timp util.
Domnule premier,
Cum depășim această criză economică? Care sunt pașii concreți? Pentru că nu știm; până acum am auzit doar vorbe.
Experții spun că relansarea economică depinde de stimularea investițiilor și a exportului. Cum credeți că poate fi posibil acest fapt atâta timp cât prin tot ceea ce faceți transmiteți nesiguranță și instabilitate?
În noul context internațional, în care Statele Unite și Uniunea Europeană își regândesc strategiile macroeconomice, Guvernul ce face, ce strategie are?
Potrivit statisticilor, România a înregistrat în 2019 cel mai bun rezultat istoric în materia exporturilor: aproximativ 69 de miliarde de euro.
2020 a început bine, însă perioada generată de pandemie, precum și următoarele luni, de relansare graduală a activității, vor eroda puternic potențialul de export.
Cum vom putea menține tendința de anul trecut, domnule premier?
Programul IMM INVEST și cel destinat marilor companii, luate în calcul de Guvern, trebuie însoțite, potrivit experților, de o politică de stimulare a investițiilor de tip _greenfield_ , prin facilități fiscale și administrative. Aveți un plan concret din acest punct de vedere?
## Și exemplele pot continua.
Pe de altă parte, un stat de drept trebuie să rămână un stat de drept în adevăratul sens al cuvântului și în perioadă de criză. Dar, potrivit principiului separării puterilor în stat, Legiuitorul – în cazul nostru, Parlamentul – nu poate fi pus în paranteză.
Fraza citată la începutul intervenției mele nu este potrivită pentru România anului 2020. Un înalt reprezentant al statului nu poate să spună că Parlamentul nu există.
UDMR consideră că această criză se poate depăși doar dacă instituțiile fundamentale ale statului au un dialog corect și colaborează, dacă politicienii nu încearcă să acumuleze capital politic pe seama pandemiei.
UDMR a transmis Guvernului, la începutul pandemiei, un program de redresare economică. Dar până azi nu am primit niciun răspuns și nu am văzut aplicarea niciunei soluții din acest program.
## Stimați colegi,
Trebuie să înțelegem că pandemia nu are naționalitate. Așa cum nici criza de față nu se poate rezolva doar prin măsurile luate de Guvernul liberal, cu un temei legal îndoielnic. Suntem într-o situație în care avem nevoie de fiecare partid în parte. Trebuie găsită o metodă de lucru prin care Parlamentul și Guvernul să lucreze împreună pentru cetățeni, pentru siguranța lor, pentru a depăși această criză care ne afectează pe toți, indiferent de culoare politică sau de etnie. Vă mulțumesc.
## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**
Și eu vă mulțumesc.
Aș dori să luați legătura online cu domnul lider Emil Marius Pașcan, de la Grupul PMP.
## **Domnul Emil Marius Pașcan**
**:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Bună ziua, stimați colegi parlamentari!
Domnule prim-ministru,
În numele Partidului Mișcarea Populară, vă transmit că apreciem prezența dumneavoastră în Parlament și considerăm oportun ca premierul să vină periodic în plenul legiuitor, pentru a ne informa în privința celor mai importante decizii și strategii asumate de Guvernul României.
Vă reamintesc că PMP a votat de două ori cu încredere învestirea cabinetelor pe care le-ați condus.
România are nevoie în prezent de o cu totul altă abordare decât cea oferită de PSD în perioada tandemului Dragnea–Dăncilă.
Îmi exprim totodată regretul profund că unele partide politice și politicieni doresc să transforme electoralist această dezbatere într-un prilej de conflict politic și discordie, care nu fac altceva decât să șubrezească instituțional, suplimentar, încrederea publică în toți factorii politici decidenți aflați la conducerea țării.
Acum, în fața unui pericol uriaș care amenință deopotrivă viețile românilor, economia națională, drepturile și libertățile constituționale, pentru care ne-am mobilizat cu toții și am făcut sacrificii, ar fi fost nevoie mai mult ca oricând de consens politic și soluții gândite împreună, pentru a ieși din acest marasm copleșitor.
## Stimați colegi parlamentari,
Spectacolul gregar, demagogia și bălăcăreala politică nu fac decât să accentueze sentimentul românilor că sunt pe cont propriu, că nu se pot baza pe aleșii lor și că, din păcate, respectând sau nu rigorile măsurilor în vigoare, începând de azi rezultatul va fi același.
Genul acesta de atitudine contribuie la relativizarea binelui și banalizarea răului, contribuie la erodarea periculoasă a încrederii cetățenilor în instituțiile statului și alimentează poziționări publice contestatare de tip anarhic.
Domnule premier Ludovic Orban, dacă este să privim rezultatele crizei din sănătatea publică, noi, cei din Partidul Mișcarea Populară, considerăm că gestionarea situației la nivelul României a fost satisfăcătoare. Adică, chiar dacă avem mai multe decese și mai mulți morți comparativ cu țările din jurul nostru, există o distanță uriașă față de ceea ce
se întâmplă, de coșmarul miilor de morți din cauza coronavirusului din vestul Europei.
În ciuda sosirilor masive ale românilor în țară din zonele roșii, la sfârșitul lunii februarie și începutul lui martie, numărul celor contaminați nu a sporit vertiginos.
Mai mult, în niciun moment sistemul sanitar românesc nu a fost suprasaturat, nu a fost depășită capacitatea sa de gestiune, după cum s-a întâmplat în state vestice mult mai dezvoltate.
Păcat de acest sfârșit de săptămână haotic, care tocmai s-a încheiat, când pare că întreaga redută de apărare împotriva pandemiei, construită cu trudă și migală, s-a prăbușit revoltător. Evident, garda a fost coborâtă din cauza faptului că proiectul Legii de reglementare a stării de alertă nu a ajuns la timp în Parlament, iar consecințele pot fi în continuare foarte grave.
## Domnule prim-ministru,
Partidul Mișcarea Populară vă transmite îngrijorarea cu privire la situația economiei românești. În toată această perioadă de la declanșarea crizei sanitare, PMP a încercat să fie o voce a rațiunii, a cumpătării și a echilibrului. Din păcate, nu toate propunerile și soluțiile constructive cu care am venit au găsit un ecou favorabil la nivel guvernamental.
Pentru că sunteți acum în Parlament, mă simt dator să vă reamintesc câteva dintre solicitările noastre oficiale.
PMP a propus un pact național pentru sănătate, care prevedea creșterea anuală a alocărilor din PIB pentru sănătate până la atingerea nivelului mediu din Uniunea Europeană, respectiv până în anul 2025. În acest Pact național pentru sănătate s-ar fi putut construi și celebrele spitale municipale promise de PSD și pentru care nu s-a făcut niciodată nimic.
PMP v-a cerut repetat, domnule premier, mai multă transparență în cheltuirea banilor publici, măsuri concrete ca, mai ales în această perioadă, toate contractele de achiziții publice de la nivelul administrațiilor publice centrale sau locale să fie accesibile românilor, pentru a se vedea pe ce s-au cheltuit resursele și așa puține, greu afectate ale statului.
Guvernul a acționat în sens invers, încercând să centralizeze comunicarea și mărind timpii de răspuns pentru instituții.
PMP a solicitat să alocați resurse pentru cercetarea medicală din România, lucru care, din păcate, nu s-a întâmplat. Am ajuns până acolo încât suntem, pesemne, singurul stat din Uniunea Europeană care nu participă oficial la efortul global privind găsirea unui leac la boala generată de acest virus mortal.
PMP a propus o rectificare bugetară participativă și construirea unui buget care să permită relansarea economiei românești.
Guvernul a preferat o abordare contabilă primară, făcând un calcul cu privire la cât au crescut cheltuielile și cât au scăzut încasările. Considerăm că ați preferat soluția politică și electorală favorabilă în detrimentul celei economice. PMP v-a spus că este nevoie de un pachet de susținere directă a IMM-urilor din România puternic lovite de criză. Ați preferat să vă mobilizați doar pentru garantarea unor credite, în cadrul Programului IMM INVEST, și vedem cu toții apetitul scăzut al băncilor de a da curs acestor solicitări.
PMP susține că, pe lângă prioritatea salvării de vieți, locurile de muncă devin o prioritate, în contextul în care avem sute de mii de contracte suspendate, dar și încetate. Considerăm că șomajul tehnic nu mai reprezintă o măsură suficientă nici pentru angajați, nici pentru angajatori.
PMP a propus deja, ca măsură prioritară, rambursarea, restituirea a 50% din taxele pe muncă plătite de angajatori anul trecut, cu condiția ca angajatorii respectivi să nu reducă numărul de locuri de muncă. Pentru a păstra locurile de muncă, dar mai ales pentru a genera noi locuri de muncă este nevoie de sprijin consistent pentru firme și de repornire a industriei locale.
PMP revine cu ideea că, în contextul suspendării pactului de stabilitate și de creștere, care ne permite depășirea deficitului bugetar, Guvernul poate avea o abordare mai elastică, creativă în ceea ce privește pachetul de măsuri pentru relansarea economiei.
Recomandarea noastră pentru Guvern este să folosească soluția care și-a dovedit deja eficiența în precedenta criză economică, adică relansarea prin investiții pentru infrastructura mare, proiecte care nu pot fi finanțate din fonduri europene.
PMP a propus cinci proiecte majore care pot defini cu succes această guvernare: autostrada Transilvania; extinderea rețelei de gaze naturale, astfel încât minimum două treimi dintre români să-și poată asigura necesarul de energie pentru încălzire; decolmatarea canalelor de irigații; repararea sistemelor de pompare; achiziția de sisteme fixe și mobile de irigații și furnizarea gratuită a apei timp de trei ani în zonele afectate de secetă; realizarea de centre de colectare de legume, fructe și zarzavaturi în marile bazine legumicole și producătoare de fructe; finanțarea Pactului național pentru sănătate, propus de PMP, în care este inclusă construirea celor opt spitale regionale.
În încheiere, domnule prim-ministru, vă transmit că Partidul Mișcarea Populară își exprimă încrederea că Guvernul va fi receptiv în privința acestor propuneri și că va gestiona în această perioadă România ținând cont de cele mai bune soluții economice, indiferent de cine este inițiatorul acestora. Nu e loc nici de orgolii sau vanități politice în această privință, nici de interese executive cantonate în zona perspectivei electorale.
A venit momentul să ascultați mai mult și să dialogați consecvent cu partenerii politici, care încearcă să vă sprijine cu onestitate și bună-credință pentru depășirea perioadei dificile prin care trece țara.
Dumnezeu să ne ajute și să aveți înțelepciune în asumarea celor mai bune decizii pentru România!
Vă mulțumesc pentru atenție.
## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**
Domnul deputat Varujan Vosganian, din partea deputaților neafiliați.
## **Domnul Varujan Vosganian**
**:**
Mulțumesc, domnule președinte.
Ca și în cazul domnului Tătaru, și al domnului Cîțu, aș vrea să încep prin a risipi câte ceva din aroma laudelor pe care reprezentanții Guvernului și le autoadministrează. Și aș începe cu creșterea economică, aceasta mult trâmbițată, de 0,3% din PIB, prima din Uniunea Europeană.
Domnule prim-ministru, în primul rând vreau să vă spun un lucru: să știți că din 2017 încoace suntem întotdeauna prima sau, dacă nu prima, a doua economie din Uniunea Europeană.
În al doilea rând, să știți că pentru 2020 prognoza arăta că, după Malta, vom fi a doua țară ca creștere. Malta încă nu și-a dat rezultatul, de aceea noi suntem acum pe locul I.
Dar nu asta mă îngrijorează. Vestea, după părerea mea, este foarte proastă, pentru că în ianuarie și februarie am avut creșteri de peste 3%, raportat la aceeași perioadă din anul trecut, ceea ce înseamnă că în martie am avut o scădere de peste 6%, ceea ce, iertați-mă, e din cale-afară de îngrijorător, și în martie am avut starea de urgență numai o jumătate de lună. Să vedem ce o să se întâmple în aprilie, când am avut o lună întreagă de blocaj! De aceea, nu mai spuneți că este o veste bună, pentru că nu este, dacă intrăm mai adânc.
În al doilea rând, domnule prim-ministru, nu noi am spus că au fost numai 12 firme acceptate! Acest lucru l-a spus Fondul de garantare pentru IMM-uri întru-un comunicat oficial de la mijlocul săptămânii trecute!
De aceea, dacă vreți să credem că e altfel, vorbiți cu cei de la Fondul național de garantare, să ne dea alte cifre! Deci nu noi le-am dat, ci sunt cifre oficiale ale autorității care poate să dea informații în acest domeniu.
În legătură cu marea infrastructură.
Domnule prim-ministru, nu vă mai lăudați!
Pe primele trei luni ale anului nu am date despre investiții, în general, dar am despre cheltuielile de capital. În termeni reali, ele au fost mai mici decât în aceeași perioadă a anului trecut, în condițiile în care cheltuielile de ansamblu pe buget au fost cu 9% mai mari, ceea ce arată limpede că există o asimetrie între politica generală de cheltuieli și politica de cheltuieli în ceea ce privește marea investiție.
Și acum în legătură cu subiectul nostru.
Noi v-am rugat să ne spuneți ce ați făcut pentru relansarea economică. Practic nu ne-ați spus nimic! Ne-ați spus numai ce o să se facă!
Citeam zilele trecute un comunicat al Comisiei Europene care spunea că, până săptămâna trecută, s-au aprobat 90 de scheme de ajutor de stat pentru țările Uniunii Europene, în valoare de 1.900 de miliarde de euro, caz în care, dacă raportăm la mărimea României și ponderea PIB-ului României la Uniunea Europeană, ar fi trebuit să avem un corespondent de 20 de miliarde de euro. Adică 100 de miliarde de lei. Deci, așa cum spuneți, dacă suntem prima țară din Uniunea Europeană, ar fi trebuit ca astăzi să ne prezentați defalcat programul de scheme de ajutor de stat de 100 de miliarde lei. Ne-ați prezentat un program de 15 miliarde de lei, pe care, repet, autoritatea care administrează ne-a spus că numai 12 firme l-au accesat.
Eu vă rog, dacă răspundeți acum, să nu faceți ca domnul Tătaru, să spuneți că o să ne spuneți altă dată.
Vă rog să ne răspundeți la următoarele cinci lucruri:
Unu. Există o listă a marilor proiecte de infrastructură care vor fi continuate în acest an? Și vă rog ca imediat cum plecați de aici să-i rugați pe cei de la Ministerul Transporturilor să o facă publică, cu toate termenele și finanțările până la sfârșitul anului.
În al doilea rând, vă rog să ne spuneți cât anume implică statul direct, din buget, în marea infrastructură în acest an, mai ales că avem și această posibilitate de a avea un deficit mai mare de 3%.
În al treilea rând, să ne spuneți cum intervine statul în susținerea nerambursabilă în _startup angels_ și în implicarea, ca acționar, în firmele private.
În al patrulea rând, să ne spuneți, efectiv, cum lucrează schemele de garantare, pentru că noi n-am înțeles. Pentru că așa cum este Programul IMM INVEST, firmele nu câștigă nimic, pentru că ele trebuie să aibă garantare 100%, trebuie să aibă performanță și, ca dovadă, băncile ați văzut cum se comportă.
Apoi, vă rog să ne spuneți care sunt schemele de susținere a ofertei, care sunt voucherele pe turism, care sunt, de pildă, fondurile culturale, care să ajute editurile cu achiziții de carte, și așa mai departe.
Și, nu în ultimul rând, cred că sunteți conștient că, dacă merg lucrurile așa, o să pierdem cel puțin 7-8 miliarde de euro din fondurile europene.
Vă solicit ca imediat să transmiteți Comisiei Europene o solicitare din partea României de realocare a acestor sume pentru investiții!
Adunând toate acestea, să ne spuneți cât valorează ca noi să ne putem cu adevărat mândri în Europa că suntem pe primul loc ca procent în PIB în susținerea și relansarea economică. Pentru că, altminteri, vă previn, fiecare zi de întârziere duce economia mai jos și eforturile vor fi și mai grele, și cu efecte pozitive mai puține.
De aceea, domnule prim-ministru, dacă lucrurile rămân așa, astăzi n-am avut decât un fel de întâlnire amânată. Cum zic francezii...
## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**
Încercați să finalizați!
## **Domnul Varujan Vosganian**
**:**
... _un rendez-vous manqué_ !
Mulțumesc.
## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**
Și eu vă mulțumesc. Domnul lider Florin Roman. Vă rog. Și pe mâini, vă rugăm! Pe pupitru!
## **Domnul Florin Claudiu Roman**
**:**
Domnule deputat, Stimați colegi,
Astăzi, când l-am invitat pe prim-ministru, chiar speram să avem o dezbatere despre problemele care sunt cu adevărat importante pentru români, problemele economice.
Și vreau să-i mulțumesc premierului pentru argumentele pe care le-a adus în fața Parlamentului și colegilor din celelalte formațiuni politice care au respectat tema dezbaterii.
Am avut, bineînțeles, și o transformare a acestei teme într-o zonă de atac la persoană și atac politic din partea colegilor de la PSD și de la PRO România.
Și, automat, eu mă bucur că pe mine mă reintroduceți în ideea de opoziție și atunci când am fost în opoziție să știți că m-am simțit foarte bine, pentru că mă enervam ca naiba când o vedeam la microfon pe doamna Dăncilă. Și gândiți-vă, dragi români: cum ar fi arătat România azi cu Dăncilă și cu Liviu Dragnea?!
Mi-am amintit, dragi români, despre criminalii, violatorii și tâlharii pe care i-au lăsat pe străzi să omoare români!
Mi-am amintit, dragi români, despre bătaia de joc la adresa românilor de la secțiile de votare!
Vă amintiți, stimați colegi din PSD, cum îi țineați pe români?
Dacă nu vă amintiți, amintiți-vă de Bădălău! Amintiți-vă de manelele lui Bădălău! Amintiți-vă de toate lucrurile urâte pe care le-ați făcut și le-ați spus împotriva diasporei atunci când nu era nicio pandemie!
Vreau să țineți minte și dumneavoastră, cei din PSD, că nu am uitat lucrurile acestea nici noi, nici românii!
Facem ceea ce putem astăzi, într-o situație excepțională, nu într-o situație normală!
Dumneavoastră vorbiți de economie, când ne-ați lăsat îndatorați ca pe ultima țară din Uniunea Europeană?! Voi vorbiți de responsabilitate?! Doamna Dăncilă, domnul Andrușcă, Liviu Dragnea?!
Vă amintiți de 10 august, când băteați românii în stradă, când i-ați gazat? Vă amintiți? Dacă nu vă amintiți, o să vă amintim de fiecare dată aceste lucruri! Pentru că, dincolo de războiul cu pandemia, dragi români, mai avem un război de dus. Ciuma roșie trebuie extirpată până la capăt!
Așa să ne-ajute Dumnezeu!
## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**
Domnul lider Simonis.
## **Domnul Alfred Robert Simonis**
**:**
Am văzut aia cu „Facem ce putem într-o situație de criză!”. Problema e că puteți puțin! Asta e problema, dar asta o reglăm pe parcurs. N-aș fi făcut referire la chestiunea pe care v-o spun dacă nu se insista foarte mult în ultima intervenție.
În timp ce la tribună, aici, se afirma faptul că Ludovic Orban este cel mai slab premier pe care l-a avut România, dinspre Grupul PNL câteva voci au strigat că a fost mai slabă decât domnul Orban doamna Dăncilă.
E bine că v-au stabilit colegii de la PNL un target greu de ajuns, însă eu cred că nu-i faceți față nici doamnei Dăncilă, domnule Orban! Asta, pe de o parte.
Pe de altă parte, atunci când președintele Iohannis v-a desemnat pentru a doua oară în funcția de prim-ministru, sfidând propunerile făcute de noi și, mă rog, cerințele societății, ne-am găsit în situația în care, în timp ce dumneavoastră vă jucați cu țara de-a alegerile anticipate, de a trânti unu, două, trei guverne, astfel încât să poată fi dizolvat Parlamentul, în timp ce alte țări luau măsuri împotriva răspândirii acestui virus blestemat, câțiva parlamentari, foarte puțini de la PNL, ne-am strâns la Parlament pentru a avea un guvern, nu cel pe care-l doream, dar un guvern cu puteri depline pentru a putea lua decizii, așa cum le ia el, în această situație de criză.
Mă așteptam, domnule prim-ministru, ca astăzi, când sunteți în fața Parlamentului pentru prima dată de la acea învestire, să le mulțumiți colegilor parlamentari pentru demnitatea pe care v-au făcut-o, și anume de a vă vota pentru a doua oară prim-ministru al României.
În al treilea rând, am văzut aseară că ați fost extrem de deranjat – citez din dumneavoastră – de întrebările incomode ale unor ziariști și m-am întrebat foarte serios dacă să vă deranjez și eu sau să fiu așezat, așa, și să nu vă deranjez prea tare. Am luat decizia să vă deranjez totuși, pentru că, domnule prim-ministru, această țară, în ultimele zile, a arătat ca o țară neguvernată. Am văzut și dumneavoastră, și noi, toți, unde a dus incompetența guvernului pe care-l conduceți, pentru că n-ați fost în stare ca timp de trei săptămâni, de când ați anunțat că nu veți prelungi starea de urgență, să trimiteți un proiect la Parlament pentru a avea o lege care să permită cadrul legal, instituirea acestei stări de alertă.
„Zilele prostiei”, cum au rămas în mentalul colectiv, au pus în pericol sănătatea oamenilor, însă partea bună este că, evident, a fost nevoie ca acești oameni extrem de responsabili – și majoritatea așa au fost – să respecte aceste reguli, deși nu era cadrul legal, pentru a ține situația sub control, iar majoritatea au respectat. Partea bună e că românii au înțeles că nu se pot aștepta la nimic de la dumneavoastră și că nu-i apărați, că nu sunteți în stare să-i sprijiniți.
În schimb, vedem de două luni, domnule Orban, un premier care ne sfidează din ce în ce mai mult pe toți românii. Când românii au stat în case, când medicii s-au luptat pentru a salva vieți, când firmele, economia românească se află în una din cele mai mari crize, dumneavoastră ați devenit din ce în ce mai arogant.
România se prăbușește, iar dumneavoastră sunteți extrem de relaxat, jovial pe alocuri, mai detașat decât a fost
orice alt prim-ministru în istoria acestor 30 de ani de democrație.
M-am gândit că această relaxare neobișnuită vine și de la o cifră pe care o tot prezentați – și acum citez: „avem doar o mie și ceva de morți”.
Nu mai spun că e o minciună, pentru că avem cel mai mare număr de morți din Europa Centrală și de Est. De departe, lucrul acesta. Însă, dacă tot vi se par așa puțini, puneți mâna pe telefon, sunați familia unei victime a acestui virus și spuneți-i că nu e problemă, că situația e sub control și că sunt doar o mie – 999 plus cel din familia respectivă.
Orice viață pierdută este o tragedie, domnule Orban. Iar când se moare din vina autorităților se numește crimă, cum bine știți.
Crimă a fost la Suceava, unde oamenii au murit cu zile din cauza prostiei și lăcomiei baronului de acolo, Flutur.
Crimă a fost să-ți lași medicii să se infecteze. Pentru că erați prea ocupat să dați contracte firmelor de casă.
Crimă este să numești chelneri și patroni de firme de pompe funebre la conducerea spitalelor când acestea sunt în plină pandemie.
Crimă este să faci comerț cu oameni în plină pandemie și să fim singurul stat din UE care trimite oameni la export. Acestea sunt adevăratele probleme și crime, domnule Orban.
Mai e o minciună care se vehiculează foarte mult, și anume faptul că România are foarte puțini oameni infectați. Avem puține cazuri pentru că Guvernul dumneavoastră nu testează populația.
Nu avem nicio idee despre răspândirea virusului și de aici curg toate măsurile pe care le luați pe bază de sondaje și după ureche.
Am văzut că n-ați fost relaxat într-un moment, și anume atunci când s-au organizat proteste în fața Guvernului dumneavoastră.
Să ne înțelegem foarte bine: nu susținem nerespectarea regulilor și am condamnat, la rândul nostru, acele proteste fără respectarea regulilor de igienă sanitară și de distanțare socială.
Însă nu v-am văzut deloc îngrijorat de sănătatea românilor atunci când stăteau înghesuiți ca sarmalele, cu sutele, în aeroportul de la Cluj pentru a pleca la cules de sparanghel în Germania sau în alte țări din Europa.
Nu vă văd preocupat și iritat de faptul că, în ultimele zile, mii de români stau în vămi într-un haos de nedescris, iar Guvernul a fost din nou prins pe nepregătite cu această situație.
Nu v-am văzut să vă bateți ca românii care se calcă, așa cum spuneam, în picioare în aeroporturi și în vămi să respecte regulile de igienă, de distanță socială.
V-au supărat cei de la Guvern, cei care erau câteva zeci.
Apropo de asta. Vă somez: nu mai trimiteți români la export!
Vă somez să încetați să mai permiteți ca români de-ai noștri să ajungă să lucreze fără forme legale, fără condiții minime de igienă și fără niciun fel de protecție! Vă somez! Vă rog, măcar nu mai permiteți asta! Acestea sunt lucrurile...
Și una, și alta. Alegeți care vă convine.
Acestea sunt lucrurile cu care...
Mulțumesc.
...de care trebuie să vă preocupați.
În schimb, dumneavoastră și partidul pe care îl conduceți ați angajat 12.000 de pile, rude, în aparatul de stat. Toți politrucii pe care vi-i trimit „Grindă” și alți baroni liberali. Și sunteți foarte preocupat să dați tun după tun, cu achiziții fără licitații.
Pe cei din turism și din HoReCa i-ați trimis la plimbare, spunându-le că nu sunt importanți. Văd că ați mai revenit între timp.
La fel faceți și cu agricultura, deși ne confruntăm cu o secetă extrem de gravă, care se poate transforma într-o criză alimentară.
Vă aștept, domnule Orban, să veniți cu un plan coerent de măsuri pentru repornirea economiei. Pentru că până acum nu ați făcut decât să permiteți prăbușirea nivelului de trai, distrugerea economiei. Ați pus-o pe butuci și ați aruncat România în haos.
V-am auzit vorbind despre faptul că este posibilă suspendarea ratelor. Da, pentru că acest cămătar și ministru de finanțe pe nume Cîțu a permis asta, cu plata dobânzii la dobândă. Foarte important de spus.
Domnule prim-ministru,
Ne-am săturat cu toții de fandări și de artificii. România se confruntă cu probleme serioase.
Ultima decizie – sau una din ultimele – este că ați obligat românii să poarte măști în starea de alertă, deși în starea de urgență nu era obligatoriu. Dar lucrurile s-au relaxat, nu?
Dar vă gândiți o clipă la pensionari, la cei un milion de șomeri, la persoanele cu dizabilități, care trăiesc cu până în 700-800-1.000 de lei pe lună? De unde să-și cumpere o mască, care de multe ori ajunge să coste cât cinci pâini? Veți pune pensionarii să aleagă între măști și mâncare? Între măști și medicamente?
Ați anunțat că le veți oferi gratuit aceste măști familiilor defavorizate. Când începeți? Le oferiți după ce nu mai e nevoie de ele?
Domnule prim-ministru,
Fac un apel la dumneavoastră. Să terminați cu sfidarea, cu aroganța.
Terminați să mai guvernați împotriva românilor!
Terminați cu numirile de chelneri și de patroni de pompe funebre, cum spuneam mai devreme!
## Terminați cu tunurile!
Și nu mai numiți acei oameni măcar la conducerea spitalelor din România. Măcar la spitale, în plină criză sanitară planetară, nu mai numiți tot felul de astfel de personaje în funcții de directori!
E timpul să vă treziți cu toții, stimați membri ai Guvernului.
Dacă nu, poate e timpul să plecați acasă. Nu de alta, dar aveți un al doilea șef, dincolo de președintele României, unul mai mic, foarte bronzat de obicei. Nu știu dacă folosește ruj sau nu, însă stă la pândă să vă ia locul.
Mulțumesc.
## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**
În finalul dezbaterilor, are cuvântul domnul prim-ministru, Ludovic Orban, pentru a răspunde intervențiilor.
## **Domnul Ludovic Orban**
**:**
## Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor parlamentari,
Eu am fost invitat, în baza regulamentului, în cadrul procedurii „ora Guvernului”, la o dezbatere cu o temă care este stabilită de grupul parlamentar, iar dezbaterea era legată
de programul economiei, de economic; de economie, și mai ales de viitorul economiei și reducerea efectelor negative ale crizei COVID.
Din cauza asta, pe lângă că v-am spus câteva lucruri din ceea ce am făcut, în scurtul timp pe care mi l-ați acordat, am încercat să vă prezint pe scurt câteva puncte de reper ale programului nostru.
Sigur că mă așteptam să se vorbească despre economie. Din păcate, nu s-a vorbit despre economie.
Și, ca atare, nu voi da decât o singură replică.
Nu voi da decât o singură replică.
Se vede că nu înțelegeți nimic din Uniunea Europeană. Uniunea Europeană înseamnă libertatea de circulație a oamenilor, a ideilor, a capitalurilor, a mărfii.
Nu vă e rușine să vorbiți de românii care pleacă la muncă ca muncitori sezonieri acum? De câteva mii de muncitori sezonieri? După ce ați alungat milioane de români, care au plecat exasperați de guvernările voastre, în care ați călcat în picioare drepturile și libertățile și speranța oricărui român?
O asemenea obrăznicie?! Îmi pare rău, dar îmi este foarte greu să trec peste ea.
În ceea ce privește economia. Și revin la economie.
Toată lumea vorbește de cifre – câte miliarde se bagă, câte...
Domnule, încă nu v-am prezentat o cifră, pentru că aș fi lipsit de responsabilitate, atâta timp cât nu știu foarte clar pe ce resurse putem conta de la nivelul Uniunii Europene, indiferent că ele sunt sub forma _corona bonds_ sau că sunt sub forma Programului SURE ori sub alte forme – _fresh money_ .
Că, până acum, _fresh money_ de la Uniunea Europeană nu prea am primit, știți foarte bine lucrul acesta. Decât creșterea flexibilității între fonduri și alocarea unor fonduri pentru decontarea șomajului tehnic și pentru decontarea cheltuielilor făcute pe sănătate pentru COVID.
Acestea sunt în momentul de față.
Când o să avem o estimare a resurselor financiare de care dispunem, fiți convins că o să vă spun foarte clar care sunt resursele financiare și pe ce se duc banii respectivi.
Ce v-am spus? V-am spus că modelul economic pe care ne bazăm este modelul de susținere a investițiilor private, publice, de modernizare a infrastructurii, care este mult rămasă în urmă. Și este rămasă în urmă. Vă dau numai un exemplu.
În 2008 s-a finalizat studiul de fezabilitate și s-au aprobat indicatorii tehnico-economici pe tronsonul Sibiu–Pitești. Din 2008 până în 2019 nu s-a întâmplat nimic. Abia acum e tronsonul 1, a intrat în construcție, pe tronsonul 5 s-a semnat contractul, pe tronsonul 4 se va semna contractul.
Domnule Vosganian, pot să vă spun toate planurile noastre de investiții în infrastructură, dar nu mă lasă domnul președinte, pentru că...
asta este, regulamentul trebuie să-l respectăm. Dar trebuie să-l respectăm toți.
Inclusiv liderul Grupului PSD, atunci când se referă...
Apropo de tratamentul companiilor. Pe o perioadă similară, de cinci luni ale anului 2019, pentru concedii medicale ați rambursat 900 de milioane către companiile care au plătit concediile medicale. Guvernarea liberală, aflată în criză de pandemie, a rambursat 1.700.000.000 către companii – concedii medicale.
În ceea ce privește TVA. Pe primele patru luni ale anului, dumneavoastră ați rambursat 6 miliarde, iar guvernarea liberală, aflată în criză COVID, a rambursat 9,1 miliarde.
Vorbim de înființarea firmelor. Nu știu la ce proiect vă referiți, domnule președinte. Dar noi am introdus un alt lucru, care era mult mai important. Că degeaba îți faci firmă dacă nu primești certificat de plătitor de TVA.
Noi am stabilit eliberarea certificatului de plătitor de TVA, care îți dă posibilitatea să faci afaceri înainte de controale și documentații.
Rambursarea TVA am stabilit prin lege să o facem înainte de efectuarea contractelor. Tocmai pentru a asigura lichiditatea pentru companii.
Ce să mai vorbim de plățile lucrărilor de investiții? Am venit în noiembrie la guvernare; ultima plată era făcută la sfârșitul lui august pe PNDL. Uitați-vă, astăzi, cum am ajuns cu plățile pe PNDL! Uitați-vă, astăzi, că pe toate contractele de investiții publice care sunt finanțate de la buget suntem cu plățile la zi! Investiții...
de infrastructură.
Despre ce vorbim? Ca parteneriat și relație corectă cu mediul de afaceri.
Cred că pe români nu îi satisface cu nimic că văd că se alocă sume de zeci de miliarde, care sunt rostite în mod – cum să spun? – grandilocvent. Așa cum am putut, cu resursele pe care le-am avut, am alocat niște resurse financiare, ca de sărbători, pentru românii care lucrau la companii care nu și-au mai putut desfășura activitatea în perioada pandemiei.
Am alocat sumele de bani către români și vom continua să alocăm fiecare ban cu foarte multă parcimonie, astfel încât să putem să dăm o șansă la o viață decentă fiecărui român.
Dar lucrul acesta nu se poate întâmpla numai prin creșteri artificiale de venituri în sectorul bugetar sau în sectoarele controlate de zona guvernamentală.
Dezvoltarea economică se produce pe bază de investiții, pe bază de creștere a competitivității.
Cum să crească exporturile când, din cauza Ordonanței nr. 114, companiile din România au ajuns să plătească energia electrică și gazul natural mai scump decât sunt plătite de companiile din Germania și din celelalte țări europene?
Vorbiți de scheme de ajutor de stat. Păi, urmăriți că ne-a fost aprobată o schemă de ajutor de stat pentru companiile care au, în structura costurilor, costuri mari cu energia
electrică. Schemă de ajutor de stat care le permite să cumpere energia electrică la prețuri mult mai mici.
Cum puteți să nu remarcați astfel de lucruri care vin să rezolve niște probleme economice fundamentale ale companiilor din România în materie de competitivitate pe plan european, care au fost provocate tocmai de deciziile catastrofale pe care le-a luat guvernarea PSD? Și acum m-am referit numai la Ordonanța nr. 114.
Vorbim de sistemul de irigații? Există un program care a fost lansat și care urmărea irigarea a aproape două milioane de hectare în România, un program pe care s-au cheltuit aproape 5 milioane de lei. Niciun hectar în plus nu este irigat în România!
În Galați, de exemplu, care are 158.000 ha irigabile, nu s-a investit un euro.
S-a investit în Olt, s-a investit în Teleorman. S-a investit și, culmea, ce să vezi? Toate companiile care se ocupă de lucrările de irigații provin de aici – din Olt și din Teleorman. Ele au câștigat contractele, iar rezultatul este că nu a existat nicio corelare între banii care au fost alocați pentru canalele de irigații și capacitatea efectivă a asociațiilor de udători și a fermierilor care se aflau pe traseele respective de a putea utiliza apa respectivă.
Apa nu e gratuită – că a vorbit cineva de apă gratuită. Dar hai să fim cinstiți: sistemul de irigații din România în mod funciar este conceput, că noi urcăm apa la deal prin 5-6 stații de repompare, în timp ce investiții importante pentru România care îți aduc apă prin cădere gravitațională au fost abandonate de 30 de ani.
Vom încerca să le reluăm și pe acestea, că sunt investiții fundamentale, mai ales în perioada care va veni.
Închei această intervenție prin a vă spune că oricând Parlamentul mă convoacă, conform procedurilor parlamentare, mă voi prezenta. Toate obligațiile Guvernului, inclusiv obligația de a prezenta un raport, conform unei hotărâri a Parlamentului care a fost dată după decretul de prelungire a stării de urgență, v-au fost comunicate. Și m-aș fi bucurat să mă chemați cu ocazia asta, că aș fi avut ce să vă spun privitor la acțiunea Guvernului și a autorităților în toată perioada respectivă.
Dar vă mai spun... și cu asta închei.
Domnule președinte Ciolacu, domnule lider al PSD, respectați regulile! Regula este ca în spații închise să purtăm mască.
Cum ați vrea ca românii să respecte regulile pe care le stabilim în condițiile în care lideri importanți din Parlament nu respectă aceste reguli?!
Vă mulțumesc.
## **Domnul Ion Marcel Ciolacu:**
Am încheiat dezbaterile politice.
Declar închisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților. Vă mulțumesc.
|**Nr.**<br>**crt.**|**Denumirea publicației**|**Valoare**<br>**(TVA 5% inclus) — lei**|**Valoare**<br>**(TVA 5% inclus) — lei**|**Valoare**<br>**(TVA 5% inclus) — lei**| |---|---|---|---|---| |||**12 luni**|**3 luni**|**1 lună**| |1.|Monitorul Oficial, Partea I|1.310|360|131| |2.|Monitorul Oficial, Partea I, limba maghiară|1.640||150| |3.|Monitorul Oficial, Partea a II-a|2.460||220| |4.|Monitorul Oficial, Partea a III-a|470||50| |5.|Monitorul Oficial, Partea a IV-a|1.880||170| |6.|Monitorul Oficial, Partea a VI-a|1.750||160| |7.|Monitorul Oficial, Partea a VII-a|600||55| |8.|Colecția Legislația României|500|130|| |9.|Colecția Hotărâri ale Guvernului României|800||75|
N O T Ă :
Monitorul Oficial, Partea I bis, se multiplică și se achiziționează pe bază de comandă.
|**A B O N A**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2020 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2020 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2020 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2020 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2020 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2020 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2020 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2020 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2020 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2020 —**| |---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---| |**Produs**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|||||||||| ||**Lunar**|||||**Anual**||||| ||**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**|**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**| |AutenticMO|60|150|380|910|2.000|550|1.380|3.450|8.280|18.220| |ExpertMO|100|250|630|1.510|3.320|1.000|2.500|6.250|15.000|33.000|
|**Produs**|**Abonamentul COMPLET**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + toate celelalte părți ale Monitorului Oficial)**|**Abonamentul COMPLET**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + toate celelalte părți ale Monitorului Oficial)**|**Abonamentul COMPLET**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + toate celelalte părți ale Monitorului Oficial)**|**Abonamentul COMPLET**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + toate celelalte părți ale Monitorului Oficial)**|**Abonamentul COMPLET**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + toate celelalte părți ale Monitorului Oficial)**|**Abonamentul COMPLET**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + toate celelalte părți ale Monitorului Oficial)**|**Abonamentul COMPLET**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + toate celelalte părți ale Monitorului Oficial)**|**Abonamentul COMPLET**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + toate celelalte părți ale Monitorului Oficial)**|**Abonamentul COMPLET**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + toate celelalte părți ale Monitorului Oficial)**|**Abonamentul COMPLET**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + toate celelalte părți ale Monitorului Oficial)**| |---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---| ||**Lunar**|||||**Anual**||||| ||**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**|**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**| |AutenticMO|70|180|450|1.080|2.380|650|1.630|4.080|9.790|21.540| |ExpertMO|120|300|750|1.800|3.960|1.200|3.000|7.500|18.000|39.600| |||||||||||| |Colecția Monitorul|Oficial în format electronic, oricare dintrepărțile acestuia||||||||70 lei/an||
## Prețurile sunt exprimate în lei și conțin TVA.
Mai multe informații puteți găsi pe site-ul www.expert-monitor.ro, unde puteți aplica online comanda.
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR
#84650„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.
&JUYEJT|219590]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 44/3.VI.2020 conține 16 pagini.**
Prețul: 40,00 lei