Ședință comună a Camerelor

Ședință comună a Camerelor · Camera Deputaților · 16 iunie 2021 · monitorul.ai

H=0V=0L=2

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun privind Scrisoarea Președintelui României pentru aprobarea de către Parlament a participării Armatei României, cu forțe, mijloace și echipamente, la misiunea Task Force Takuba în Sahel, sub conducerea Franței, începând cu trimestrul al IV-lea al anului 2021

Cu adresele nr. 641 BP din 7 iunie 2021, respectiv nr. 370 din 8 iunie 2021, înregistrate la Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a Camerei Deputaților sub nr. 4c-15/220/8 iunie 2021, iar la Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a Senatului sub nr. XXV/372/8 iunie 2021, cele două comisii au fost sesizate pentru analiză și întocmirea unui raport comun asupra solicitării Președintelui României pentru aprobarea participării Armatei României, cu forțe, mijloace și echipamente, la misiunea Task Force Takuba în Sahel, sub conducerea Franței, începând cu trimestrul al IV-lea al anului 2021.

Întrunite în ședință comună pe data de 15 iunie a.c., cele două comisii au analizat conținutul scrisorii președintelui, precum și motivarea acestei solicitări, reținând următoarele.

În conformitate cu prevederile art. 7 alin. (2) din Legea nr. 121/2011 privind participarea forțelor armate la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, cu modificările și completările ulterioare, Președintele României solicită aprobarea Parlamentului României, în situația în care trimiterea forțelor armate în afara teritoriului statului român în

misiunile și operațiile prevăzute la art. 2 alin. (1) din lege nu se fac în baza unui tratat internațional la care România este parte, precum și în situația în care trimiterea se face la solicitarea unui stat în vederea desfășurării unei misiuni sau operații neprevăzute la același articol.

În situația de față, în luna martie 2020 un grup de 13 state au anunțat crearea Task Force Takuba pentru combaterea grupărilor teroriste în regiunea Liptako, aflată la confluența statelor Mali, Niger și Burkina Faso.

Franța, în calitate de națiune lider, întreprinde multiple eforturi pentru cooperarea partenerilor săi strategici de a se implica militar și financiar la misiunea Task Force Takuba în Sahel, cu obiectivul de a mobiliza o forță în jurul unui pilon francez.

În analiza solicitării s-a luat în considerare și faptul că, în calitate de partener strategic al României, Franța și-a reiterat interesul și intenția fermă de a avea un rol mai important în regiunea Mării Negre, exprimându-și inclusiv disponibilitatea de a disloca forțe pe teritoriul României în cazul declanșării unei eventuale crize, până la declararea art. 5 de către NATO.

Participarea Armatei României în cadrul Task Force Takuba va contribui la menținerea profilului operațional al acesteia și va aduce vizibilitate internațională sporită țării noastre, alături de beneficii importante, cuantificabile politic și politico-militar, în relația cu Franța.

În considerarea acestor aspecte și a prevederilor Legii nr. 121/2011 privind participarea forțelor armate la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, membrii celor două comisii au decis că în speță sunt aplicabile prevederile art. 7 alin. (2) din acest act normativ.

La dezbateri a fost prezent, din partea Ministerului Apărării Naționale, domnul general-locotenent Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării.

În urma dezbaterilor, cu unanimitate de voturi pentru, membrii celor două comisii propun plenului reunit al Camerei Deputaților și Senatului prezentul raport de admitere asupra Scrisorii Președintelui României, prin care solicită aprobarea participării Armatei României, cu forțe, mijloace și echipamente, la misiunea Task Force Takuba în Sahel, sub conducerea Franței, începând cu trimestrul al IV-lea al anului 2021, cu un efectiv de 50 de militari.

Anexăm prezentului raport comun Proiectul de hotărâre a Parlamentului privind participarea Armatei României, cu forțe, mijloace și echipamente, la misiunea Task Force Takuba în Sahel, sub conducerea Franței, începând cu trimestrul al IV-lea al anului 2021.

Permiteți-mi să dau, în continuare, citire Proiectului de hotărâre privind participarea Armatei României, cu forțe, mijloace și echipamente, la misiunea Task Force Takuba în Sahel, sub conducerea Franței, începând cu trimestrul al IV-lea al anului 2021:

Având în vedere solicitarea Președintelui României, adresată celor două Camere ale Parlamentului, pentru a aproba participarea Armatei României, cu forțe, mijloace și echipamente, la misiunea Task Force Takuba în Sahel, sub conducerea Franței, începând cu trimestrul al IV-lea al anului 2021,

în temeiul prevederilor art. 7 alin. (2) din Legea nr. 121/2011 privind participarea forțelor armate la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, cu completările ulterioare, și ale art. 13 pct. 30 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 4/1992, republicat, cu completările ulterioare, Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. – Se aprobă participarea Armatei României, cu forțe, mijloace și echipamente, la misiunea Task Force Takuba în Sahel, sub conducerea Franței, începând cu trimestrul al IV-lea al anului 2021, cu un efectiv de 50 de militari.

Art. 2. – Fondurile financiare necesare pregătirii și executării acestei misiuni se asigură din bugetul Ministerului Apărării Naționale pentru anul 2021.

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaților și Senat în ședința comună de astăzi, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

Vă mulțumesc.

Laura-Iuliana Scântei

#10804

H=0V=0L=2

## **Doamna Laura-Iuliana Scântei:**

Vă mulțumesc, domnule președinte al Camerei Deputaților.

Bună ziua, stimați colegi deputați și senatori!

Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului în ședința din 16 iunie 2021 au sesizat Comisiile juridice ale Camerei Deputaților și Senatului pentru dezbaterea și adoptarea unui raport comun asupra cererii Grupurilor parlamentare ale PNL, USR și UDMR din Senat și Camera Deputaților privind revocarea din funcție a doamnei Renate Weber, avocatul poporului, pentru constatările plenului Parlamentului, constatări care au ca obiect încălcări ale legii și, de asemenea, ale Constituției.

Cererea de revocare a reluat, practic, toate constatările însușite de plenul reunit al Parlamentului, cuprinse în raportul comun al acelorași Comisii juridice în care au fost dezbătute rapoartele de activitate înaintate de doamna Renate Weber pentru anii 2019 și 2020.

Prin urmare, rolul Comisiilor juridice, care astăzi fiind sesizate cu această cerere de revocare din funcție, au dezbătut din nou dacă există motive de încălcări de legi și ale Constituției, pentru a sesiza plenul reunit al Parlamentului cu privire la revocarea din funcție.

Comisiile juridice, în prezența doamnei Renate Weber, au dezbătut cererea de revocare, au constatat că, da, Parlamentul are competență constituțională de a revoca din funcție avocatul poporului, ca urmare a constatării încălcării legilor și a Constituției.

Au constatat, de asemenea, că Parlamentul nu este... și dumneavoastră, stimați colegi, nu sunteți o instanță de judecată, în schimb exercitați prerogativa constituțională a

controlului parlamentar, inclusiv cu privire la instituția Avocatului Poporului.

Au constatat, de asemenea, că eficiența instituției Avocatului Poporului și îndeplinirea rolului său constituțional, ca instituție, astfel cum este prevăzut de art. 58 alin. (1), rezultă sau sunt afectate și în funcție de modul în care persoana, conducătorul instituției, își realizează aceste atribuții sau își încalcă atribuțiile.

Comisiile juridice au constatat că, într-adevăr, plenul reunit de ieri al Parlamentului nu a respins niște rapoarte înaintate de Avocatul Poporului pentru anul 2019 și 2020, cum în mod eronat au susținut unii colegi. Și-a însușit plenul de ieri, vă reamintesc, constatările și încălcările de legi.

Robert-Marius Cazanciuc

#16515

H=1V=0L=2

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

O zi lungă astăzi în Parlamentul României. Am avut la Senat o ședință prelungită pentru o lege importantă pentru poporul român și viitorul poporului român, și anume educația pentru sănătate a copiilor noștri. O dezbatere consistentă în care fiecare grup parlamentar a adus argumente pro și contra și sper ca săptămâna viitoare înțelepciunea să fie, de asemenea, prezentă la toate grupurile parlamentare.

Ce avem astăzi în plenul reunit? Avem două ore de așteptare pentru ce?!

Oare cei care s-au uitat la ora 13.00, când era convocat plenul reunit... – românii, dacă mai contează –, s-au uitat două ore ca să ce?! Au așteptat din partea parlamentarilor – în care, din păcate, au foarte puțină încredere – să ia o decizie. Ce decizie suntem noi chemați astăzi să luăm, stimați colegi, dumneavoastră, cei care ați depus sesizarea? O decizie care vine contra intereselor poporului român.

Am văzut sesizarea, am văzut raportul Comisiei juridice. Uitați-vă puțin peste sesizare. Sunt cel puțin trei lucruri care sunt de-a dreptul halucinante în această sesizare.

În primul rând, este invocat incidentul de la Caracal.

Cred că Victor Ciutacu este invidios pe autorii sesizării, pentru că a muncit foarte mult prezentând opiniei publice că nu Avocatul Poporului are o vină acolo, ci această vină, dacă există undeva, ar trebui căutată pornind de la textul Constituției.

Cred că autorii sesizării și autorii raportului Comisiei juridice, pe care nu-i acuz de ignoranță, dar vă rog să nu fiți părtași la ilegalitate, confundă textele din Constituție.

Haideți să ne uităm împreună la art. 58 – „Avocatul Poporului”: „...mandat de 5 ani pentru apărarea drepturilor și libertăților persoanelor fizice”.

Suntem la capitolul „Drepturi și libertăți fundamentale”. Această instituție nu face parte din structura de stat. Este chemată să apere drepturile și libertățile fundamentale. De aceea se află la titlul referitor la aceste drepturi fundamentale.

Mai există o instituție care trebuia să-și facă treaba, stimați colegi, la Caracal, și anume Ministerul Public, care, de asemenea, este chemat să apere drepturile fundamentale, împreună cu poliția.

Noi ce am făcut? Am confundat, să spunem, textele fundamentale, luând ceea ce trebuia să fie la Ministerul Public și la Ministerul de Interne și le-am dus la Avocatul Poporului, care nu avea niciun fel de legătură cu ceea ce se invocă în raportul Comisiei juridice și în sesizare.

Ioan Cupșa

#20425

H=1V=0L=2

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă salut cu respect pe toți cei care vă aflați în sală.

O știm cu toții, lipsa de eficiență, funcționarea precară, pervertirea rolului unor instituții și autorități publice ne afectează nu doar dezvoltarea viitoare, ci ne afectează și viața de zi cu zi.

Sunt dator, de la această tribună, să vă reamintesc tuturor și să vă cer să încercăm împreună, fără să uităm, noi, cei care facem parte din clasa politică, decidenții, că avocatul este al poporului, nu al celor care îl numesc.

Actualul avocat al poporului a încălcat prevederile Legii nr. 35/1997, nu și-a îndeplinit mai multe dintre obligațiile legale, cele care erau reglementate prin această lege de organizare și funcționare. A încălcat, astfel, prevederile constituționale, mai precis art. 59 alin. (1) din Constituție: „în limitele legii” ar trebui să-și desfășoare activitatea avocatul poporului.

Mă voi rezuma însă, domnule președinte, în luarea mea de cuvânt la unele dintre gravele încălcări ale Constituției și ale legii, inclusiv la încălcarea unui tratat internațional care a fost pomenit de antevorbitorul meu ceva mai devreme.

Vă voi cere la sfârșit să votați propunerea de revocare din funcție a acestui avocat al poporului, în temeiul art. 9 alin. (1) teza a II-a și alin. (2) din Legea nr. 35/1997.

În luna aprilie a anului 2020, Avocatul Poporului a activat Mecanismul național de prevenire a torturii în locurile de detenție. A fost activat de către Avocatul Poporului, printr-un act administrativ, și o să vă prezint, dacă doriți, și actul administrativ, adresa trimisă tuturor spitalelor și centrelor sociale.

Ca urmare a acestei acțiuni a avocatului poporului, putem spune că peste noapte au devenit spitalele noastre locuri de deținere, tratamentele medicale adecvate au devenit mijloace de tortură, de asemenea, că medicii sunt torționarii pe care avocatul poporului i-a supravegheat.

Avocatul poporului a încălcat cu bună știință Convenția împotriva torturii, o convenție adoptată încă din anul 1984, la New York, care a fost completată de un protocol adițional, protocol adițional și convenție care mai apoi au fost ratificate, au devenit parte din dreptul nostru intern pozitiv, prin Legea nr. 109/2009. Toate aceste acte normative au definit exact locurile de detenție, precum și actele de tortură, respectiv tratamentele inumane. Dar unitățile sanitare, cu excepția, așa cum o spune, de altfel, și avocatul poporului prin adresa trimisă tuturor spitalelor, locurile de detenție... Nu pot fi definite ca locuri de detenție unitățile sanitare.

Andrei-Răzvan Lupu

#24974

H=1V=0L=1

## **Domnul Andrei-Răzvan Lupu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sper, prin intervenția mea, să aduc un pic de calm în toată dezbaterea aceasta.

Au auzit și la dezbaterea rapoartelor privind activitatea din ultimii ani a Avocatului Poporului, și astăzi, în ședința Comisiilor juridice, multe argumente tehnice, pe lângă cele aduse deja de domnul deputat Cupșa.

Aș vrea să vă aduc însă în discuție și câteva aspecte morale.

M-aș fi bucurat să o vedem pe doamna Weber astăzi dispusă să ne asculte, dar sunt convins că de undeva ne privește foarte îngrijorată legat de funcția dumneaei.

Așa că, cu voia dumneavoastră, mă voi adresa în mod direct doamnei Weber, și nu numai dumneavoastră.

Stimată doamnă Renate Weber, de acolo de unde ne ascultați, încep prin a vă spune că sunt absolut convins că sunteți un om competent, care ați demonstrat de-a lungul carierei și atribuțiilor pe care le-ați avut că știți să vă exercitați funcția.

În schimb, în ultima perioadă ați demonstrat o altă problemă majoră, și anume că funcția ați știut să v-o exercitați în mod egoist, în interes propriu, în interesul celor care v-au numit în funcția pe care ați ocupat-o vremelnic.

Dincolo de faptul că ați avut diferite inițiative, probabil că ceea ce este cel mai important este că n-ați știut decât să îi serviți pe cei care v-au numit. Și aici v-a fost deja dat exemplul faptului că în plină pandemie COVID ați încercat să blocați spitale din România. Ați încercat să faceți și multe alte lucruri împotriva diferitelor instituții din România în ultimul an.

Ceea ce nu înțeleg mulți dintre dumneavoastră și ceea ce nu a înțeles nici doamna Renate Weber este că din funcții publice noi nu avem dreptul la egoism. Atunci când seară de seară avocatul poporului este la televizor, comentând actualitățile politice, nu putem vorbi decât despre egoism, oricât de profesionistă ar fi acea persoană.

Veți spune că ceea ce fac acum este un atac la persoană. Ei bine, da, este un atac la persoană. De ce? Pentru că doamna Renate Weber a încurcat funcția publică cu propria persoană în ultimii doi ani de mandat. Nu a fost avocatul poporului, a fost avocatul propriei persoane și al imaginii pe care a exercitat-o.

Titus Corlățean

#30787

H=1V=0L=2

, în sensul în care se urmărește preluarea cu forța și de o manieră abuzivă a unor instituții fundamentale pentru orice democrație de tip occidental. Pentru că Avocatul Poporului – sau indiferent cum s-ar numi el, mediator, ombudsman sau ombudsperson, comisar al drepturilor omului – reprezintă o instituție fundamentală de rang constituțional și care trebuie să funcționeze independent.

Or, ceea ce s-a întâmplat și ieri, și astăzi în Comisiile juridice reunite demonstrează, pe de o parte, că ați reușit dumneavoastră, cei de la guvernare, să reînviați de o manieră extrem de concretă și șocantă practici cu iz stalinist de anii ’50, atunci când aceste judecăți populare – în speță aparținând unei majorități din coaliția de guvernare, care inventează cu orice preț „argumente”, mai bine zis pretexte, de a prelua abuziv și a subordona, de a face slugi din instituțiile statului – sunt chestiuni pur staliniste. Or, acest caracter rudimentar de a practica democrația vă va costa și vă spunem de pe acum – să țineți minte: vă va costa politic și în anumite cazuri posibil și judiciar, în perspectivă.

Foarte pe scurt vreau să vă spun două chestiuni.

În primul rând, fără să repet ceea ce am menționat ieri, din partea Grupurilor parlamentare ale PSD, rapoartele – cel puțin raportul pe 2020, atunci când a fost anul de pandemie – demonstrează o activitate laborioasă în realitate, extrem de complexă, în domenii esențiale pentru drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, pe care Avocatul Poporului a desfășurat-o.

Or – citiți Constituția încă o dată –, nimeni nu trebuie să servească MCV-urilor, ci să servească, potrivit Constituției, drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor – și avocatul poporului a făcut acest lucru în deplină independență.

Pe de altă parte, din raportul de ieri al Comisiilor juridice, care e fundamentul simulacrului de astăzi pe care îl faceți, a rezultat că îi reproșați doamnei avocat al poporului că nu a fost un slujbaș al MCV-ului.

Când v-am spus că sunteți penibili în această concluzie ați renunțat – și în adresa de astăzi, pe care ați adresat-o ca fundament pentru revocarea doamnei avocat al poporului, ați renunțat.

Pe scurt, să știți că astfel de chestiuni reprezintă cu adevărat un regres în democrația – și așa șubredă – a României și aceste lucruri vor avea ecouri – și vă spun de pe acum – în structurile europene, la nivelul Uniunii Europene, la nivelul Consiliului Europei, în comisia de monitorizare și la nivelul Comisiei de la Veneția și sunteți pe deplin responsabili de faptul că dumneavoastră n-ați învățat. Am făcut și noi greșeli, dar cred că am învățat din aceste chestiuni că nu trebuie să apărăm neapărat persoane. Și v-am spus ieri, o spun și astăzi: noi nu rezonăm ideologic cu doamna Renate Weber și nici cu școala neguvernamentală la care a fost educată, dar am învățat că trebuie susținute cu respect instituțiile independente – și atunci când ne place, și atunci când nu ne place.

Nu doriți ca dezmățul de OUG-uri abuzive să poată fi atacate de un avocat al poporului, nu doriți să vi se spună că, atunci când adoptați, ca guvernare, măsuri restrictive ale drepturilor și libertăților fundamentale care nu sunt prevăzute în lege, ele sunt neconstituționale și nu preferați, în general, instituții care să nu vă asculte.

E un abuz și vă spun că PSD-ul...

Analiza ședinței

Cuprins

Stenograma

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru

Dezbaterea Proiectului de hotărâre privind participarea Armatei României, cu forțe, mijloace și echipamente, la misiunea Task Force Takuba în Sahel, sub conducerea Franței, începând cu trimestrul al IV-lea al anului 2021 (adoptat)

Dezbaterea Proiectului de hotărâre privind revocarea doamnei Renate Weber din funcția de avocat al poporului (adoptat)