Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·15 noiembrie 2021
Camera Deputaților · MO 170/2021 · 2021-11-15
Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților
Intervenții ale deputaților din partea grupurilor parlamentare consacrate comemorării zilei de 15 noiembrie – Ziua Revoltei Anticomuniste de la Brașov din
Discuții procedurale în legătură cu Propunerea legislativă privind stabilirea unor măsuri în domeniul sanitar, pe perioada stării de alertă, pentru personalul din cadrul unor unități publice și private (Pl-x 545/2021)
Dezbaterea Proiectului de lege pentru modificarea alin. (7) al art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2020 privind unele măsuri financiare în vederea implementării proiectelor de infrastructură fazate din perioada de programare 2007–2013, finanțate din fondurile Uniunii Europene aferente perioadei de programare 2014–2020 (PL-x 323/2021; rămas pentru votul final)
· Informare · respins
· Declarații politice
· procedural
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
63 de discursuri
Bună ziua! Haideți să începem!
Vă rog să luați loc în bănci. Doamnelor și domnilor deputați,
Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și anunț că, din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment și-au înregistrat prezența 206.
În conformitate cu prevederile art. 94 din regulament, vă informez că au fost distribuite electronic și afișate pe pagina de internet a Camerei următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților din zilele de luni, 15 noiembrie, și marți, 16 noiembrie 2021; programul de lucru pentru perioada 15–20 noiembrie 2021; lista rapoartelor depuse în perioada 8–15 noiembrie 2021 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.
Reamintesc că, potrivit programului de lucru, astăzi, de la ora 17.00, va avea loc ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului.
Dacă în legătură cu ordinea de zi sunt observații? Nu sunt.
Doamnelor și domnilor deputați,
Urmează intervenții din partea grupurilor parlamentare consacrate comemorării zilei de 15 noiembrie – Ziua Revoltei Anticomuniste de la Brașov din 1987.
Vă rog să vă înscrieți pentru a lua cuvântul.
Îi dau cuvântul domnului deputat Gabriel Andronache, din partea Grupului parlamentar al PNL.
Vă rog.
## **Domnul Gabriel Andronache:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
15 noiembrie – moment special pentru Brașov.
Domnule președinte, Doamnelor și domnilor deputați, Stimate colege și stimați colegi,
Prin efectul Legii nr. 215/2021, votată de noi toți, evocarea revoltei brașovene din 15 noiembrie 1987 a devenit obligatorie la nivelul autorităților publice fundamentale pentru statul român în fiecare an. În calitate de lider de grup, am solicitat, în numele colegilor deputați liberali, marcarea și evocarea revoltei brașovenilor din 1987 în plenul Camerei Deputaților.
În acest an ne limităm la un moment de evocare, din cauza pandemiei; anul viitor avem speranța că Parlamentul va organiza o ședință specială dedicată evocării Revoltei Anticomuniste de la Brașov din 15 noiembrie 1987, după ce vom fi lăsat pandemia în urmă.
Dragi colegi,
Este 15 noiembrie, iar acum 34 de ani liniștea Brașovului era tulburată de un eveniment inimaginabil într-o Românie comunistă, în care drepturile și libertățile cetățenilor, precum și traiul cotidian decent erau ca inexistente.
Factorul declanșator al acestei revolte a fost în seara de 14 noiembrie 1987, când strungarii din Secția 440 de la Fabrica de Autocamioane „Steagul Roșu” – Brașov au constatat că salariile le fuseseră dramatic scăzute, la jumătate, deși șefii lor primiseră prime chiar cu câteva zile înainte. Muncitorii din schimbul de noapte nu au mai tolerat minciunile regimului comunist și s-au revoltat. Reacția conducerii întreprinderii a fost aceea de a suda porțile secțiilor, pentru a nu se propaga valul de revoltă. Aceasta a declanșat o împotrivire mai mare. Muncitorii care veniseră la schimbul de dimineață, văzând cele întâmplate, s-au alăturat protestului spontan. Astfel, în jur de 300 de muncitori, în dimineața de duminică, 15 noiembrie 1987, au ieșit pe poarta fabricii și s-au îndreptat în marș către centrul orașului, mai exact către sediul Consiliului Județean al Partidului Comunist Român.
Vă mulțumesc, domnule deputat.
Dau cuvântul domnului deputat Ilie Victor, din partea USR.
## **Domnul Victor Ilie:**
Doamnelor și domnilor deputați,
Ca brașovean, simt mândrie și tristețe legat de evenimentele din noiembrie ’87, mândrie că s-au găsit mii de oameni care să se ia la trântă efectiv cu cel mai odios sistem politic represiv pe care l-a cunoscut România modernă.
Răsplata pentru curajul acestor oameni a fost bătaia, deportarea sau chiar moartea. Autoritățile au intervenit în forță, i-au anchetat pe toți cei care au avut cunoștință despre aceste evenimente și rezultatele au fost devastatoare pentru cei care au avut curajul să se ridice, dar și pentru familiile lor.
Tristețea vine nu doar din suferința acestora, dar și din faptul că după 34 de ani nu avem condamnări pentru vinovații acestor oribile crime.
Din păcate, istoria noastră recentă este presărată cu multe momente sângeroase, pentru care încă nu ne-am găsit vinovații. Nu e vorba doar despre revolta brașovenilor din ’87, de Revoluția din ’89, de mineriade, de 10 august, mai nou, avem nevoie să ne împăcăm cu trecutul nostru. Și pentru mulți dintre noi a ne împăca cu trecutul înseamnă să găsim și vinovații. Nu putem să stăm cu mâinile în sân când drepturi și libertăți sunt călcate în picioare!
S-a vorbit foarte mult despre libertate în ultima vreme. Chiar noi suntem sunați zilnic de către cetățeni care ne spun: „Domnule, votați așa și pe dincolo, pentru a ne proteja nouă libertățile...”
Dragi colegi, unul dintre cetățenii care m-au sunat mi-a zis: „Nu există viață fără libertate.”
N-aș vrea să intru în discuții filozofice, dar eu cred că nu există libertate fără viață.
Iar zilele acestea avem alegeri dificile de făcut și avem de ales între a proteja viața celor vulnerabili, a semenilor noștri, și a limita anumite libertăți.
**:**
15 noiembrie...
## **Domnul Victor Ilie:**
Trebuie...
**Domnul George-Nicolae Simion**
**:**
...la subiect!
## **Domnul Victor Ilie:**
15 noiembrie – istoria nu este doar o colecție de date moarte, domnule Simion. Istoria ne poate fi de folos în fiecare zi, chiar și pentru a măsura unde am ajuns noi, ca societate.
Și, legat de acest aspect, vreau și vă solicit să ne împăcăm cu trecutul nostru, să găsim vinovații pentru aceste fapte, dar și să avem grijă de viitorul nostru și să luăm în fiecare zi cele mai bune decizii, în numele libertății și al democrației.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc, domnule deputat.
Dau cuvântul doamnei deputat Ana Predescu, din partea Grupului parlamentar al PSD.
## **Doamna Ana-Loredana Predescu:**
Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Astăzi, în calitate de parlamentar de Brașov, aduc în atenția dumneavoastră o filă de istorie brașoveană și națională totodată, un moment ce avea să surprindă în sufletele tuturor românilor speranța de libertate.
An de an, în decembrie, românii care n-au uitat cui datorează libertatea plătită cu sânge îi celebrează pe eroii Revoluției din 1989, însă semințele acelui eveniment care a
schimbat cursul istoriei țării au început să germineze mai devreme, la Brașov.
În urmă cu 34 de ani, pe 15 noiembrie 1987, într-o zi la fel de mohorâtă ca cea de astăzi, a avut loc prima revoltă muncitorească anticomunistă, pe fondul unei nemulțumiri generale față de regimul draconic pe care soții Ceaușescu îl impuseseră în întreaga țară.
Într-o zi de duminică, când orașul se pregătea de vot pentru deputații Marii Adunări Naționale, la Uzina de Autocamioane „Steagul Roșu” muncitorii au ales să înceteze lucrul, în semn de nemulțumire pentru că nu le fuseseră plătite salariile deloc sau integral. Erau vremuri tulburi, iar măsurile draconice impuse de regimul comunist implicau reducerea consumului energetic și alimentar, precum și scăderea veniturilor muncitorilor. Toată România îndura condiții vitrege de trai, dar Brașovul, oraș mândru și cu tradiție, unul dintre cele mai dezvoltate centre industriale urbane, cu mai mult de 61% din forța de muncă angajată în industrie, s-a ridicat într-o revoltă spontană. Când au încercat să obțină răspunsuri de la conducerea întreprinderii, muncitorii de la Uzina „Steagul Roșu” au fost tratați cu dispreț. Protestul a devenit unul politic, în care s-au strigat pentru prima dată liber sloganuri.
Mulțumesc, doamnă deputat.
Îl invit, în continuare, la microfon, pe domnul deputat Chelaru Mircia, din partea AUR.
Vă rog.
## **Domnul Mircia Chelaru:**
Mulțumesc, domnule președinte. Distinși colegi parlamentari, Dragi concetățeni,
Pentru că se uită la noi, probabil – și nu probabil, ci în mod sigur –, foarte multe conștiințe interesate de ce se întâmplă aici!
Este lăudabil că în această zi Camera Deputaților a acceptat să rememoreze ceea ce s-a întâmplat – unora li se pare cu foarte mult timp în urmă, dar altora parcă mai ieri.
Vorbim despre istorie și memorie. Din păcate, memoria colectivă trece repede peste ceea ce se consumă și n-o marchează atât de mult, ceea ce nu este cazul acestui eveniment.
Unii dintre dumneavoastră poate nici nu erați născuți atunci, însă a vorbi despre marea mișcare de conștiință națională a acelora din noiembrie 1987 doar ca despre o revoltă, ca urmare a, hai să spunem, opresiunilor, lipsurilor, nevoilor și a altor asemenea tipuri de explicații, mi se pare insuficient și păgubos.
Vă vorbește un om care a urmărit evenimentele, cum se spune astăzi, live, adică pe viu. Am trăit asemenea lucruri, cu durere în suflet.
Domnule Andronache, 70% – unii spun mai mult – din cei care au ieșit în stradă erau toți angajați în uzinele producătoare de materiale pentru Armata Română.
Să știți că aveau comenzi. Și n-aș vrea să se creadă că acei oameni s-au ridicat doar pentru că le era frig sau din când în când li se dădea câte o ciozvârtă în plus la pachetul pe cartelă.
Pentru mine, acei oameni au fost semnatarii documentului de identitate al demnității unui popor cu vocația libertății și a refuzului umilințelor. Acesta e poporul român!
Și astăzi a rememora acel moment trebuie să însemne și un avertisment al zilei.
Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.
Dau cuvântul, din partea UDMR, domnului deputat Szabó Ödön.
Stimate domnule președinte, Stimați colegi,
Revolta de la Brașov din 1987 este într-adevăr un act de demnitate al celor care în acel moment au avut curajul de a se ridica împotriva unui regim absolutist, fals patriot, naționalist, care, printre altele, ne-a dus pe noi toți într-o situație extraordinar de negativă, cu o societate în majoritatea ei aflată în pragul sărăciei. Și acei oameni care s-au revoltat să știți că înainte cu câteva zile au primit doar jumătate din salariu. Au scris pe tichetul pentru salariu, ca rețineri, reținere socială.
Acei oameni au intrat în acel moment, în pragul revoltei, în sediul Partidului Comunist Român și au văzut că cei care erau nomenclaturiștii vremii aveau în sediu tot felul de mâncăruri, tot felul de băuturi, tot felul de țigări străine, pe când populația avea rate la alimente, rate la benzină...
Rații!
## **Domnul Szabó Ödön:**
...rație la benzină, unde trebuia să mergi în fiecare zi și stăteai la rând ca să primești o jumătate de pâine sau ulei sau lapte.
Dar să știți că în acești 30 de ani care s-au scurs, peste 30 de ani de la acea revoltă, este o responsabilitate și a noastră ca acea comunitate, care în momentul de față regândește acele evenimente, să nu aibă nostalgia acelor timpuri, pentru că, din păcate, o perioadă lungă de timp despre aceste lucruri s-a vorbit doar prin sloganuri și nu au fost readuse în memorie acele lucruri josnice care au fost făcute în acea perioadă. Și responsabilitatea clasei politice, în momentul de față, este ca aceste nostalgii să nu fie purtate în continuare de anumite forțe politice.
Este oarecum hilar să vezi că despre revoltele din ’89 vorbesc oameni care în perioada respectivă erau locotenenți-colonei și apărau regimul respectiv.
Eu cred că este...
Eu cred că este o responsabilitate comună a noastră, a tuturor, ca aceste nostalgii să nu reapară niciodată în România, pentru un regim dictatorial răuvoitor, împotriva acestei țări și împotriva inclusiv a minorităților din această țară.
Vă mulțumesc mult.
## **Domnul Sorin Mihai Grindeanu:**
Și eu vă mulțumesc.
Dacă nu mai sunt intervenții – și nu sunt –, închidem acest punct și intrăm mai departe pe ordinea de zi.
Trecem la dezbaterea inițiativelor legislative.
Și anume avem Proiectul de lege pentru modificarea alin. (7) al art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2020 privind unele măsuri financiare în vederea implementării proiectelor de infrastructură fazate din perioada de programare 2007–2013, finanțate din fondurile Uniunii Europene aferente perioadei de programare 2014–2020; PL-x 323/2021.
Proiectul de lege are caracter ordinar. Sunt 19 amendamente admise.
Dacă din partea inițiatorilor dorește să ia cineva cuvântul?
## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**
**:**
Am apăsat! Pe procedură, foarte scurt!
Vă rog, domnule lider.
## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:**
Foarte scurt, pe procedură. Dragi colegi,
Avem la punctul 1 pe ordinea de zi Pl-x 545/2021
. Este proiectul privind certificatul verde, pus pe ordinea de zi sub rezerva depunerii raportului, la solicitarea USR.
Fac apel la colegii de la PNL, fac apel la domnul Tătaru, să facă comisie mâine și să dea un raport pe acest proiect de lege.
Până acum aveam numai AUR împotriva acestui certificat și vedem că de 3-4 zile, de când domnul Cîțu a ieșit în spațiul public și a zis „Hai să ne mai gândim”, s-a schimbat toată poziționarea PNL în Parlament vizavi de acest proiect.
Fac apel la responsabilitate.
Domnule Tătaru, faceți mâine comisie și haideți să dăm raport!
Mulțumesc.
Îi dau cuvântul domnului lider al PNL Andronache. Domnule deputat Andronache, vă rog.
## **Domnul Gabriel Andronache:**
## Mulțumesc.
Ca o ironie, cineva și-a uitat masca aici.
Dar, referitor la ceea ce a solicitat colegul nostru lider de grup, ar fi fost interesant ca Parlamentul... Camera Deputaților să fie formată numai din Grupul PNL.
Camera Deputaților, așa cum bine știți, este formată din mai multe grupuri parlamentare, domnule Moșteanu. Prin urmare, toți colegii trebuie să fie angrenați în adoptarea acestei reglementări. Sunt șase comisii sesizate în fond. Nu aveți de ce să faceți apel la domnul Tătaru.
Urmează, potrivit programului, să fie desfășurate aceste ședințe ale comisiilor, să se adopte reglementarea cât mai repede cu putință și să îl aducem la plen.
Partidul Național Liberal va participa la adoptarea acestui act normativ. Avem punctul nostru de vedere, pe care l-ați auzit exprimat în spațiul public, și, repet, Parlamentul... Camera Deputaților este formată din mai multe grupuri parlamentare, nu doar din Grupul PNL.
Prin urmare, se va vedea la votul final dacă acest proiect are numărul suficient de voturi pentru a fi adoptat. Noi sperăm că da.
Mulțumesc.
Vă mulțumesc, domnule deputat. Îi dau cuvântul domnului deputat George Simion.
## **Domnul George-Nicolae Simion:**
Îl invit pe domnul Moșteanu să-și mai pună pofta în cui, pentru că un proiect de lege care vizează milioane de români, practic, certificatul de muncă, nu o să treacă prin Parlamentul României așa repede, pe repede-nainte, fără să fie dezbătut, fără să fie discutat. Avem fiecare niște voturi în spate, avem fiecare niște oameni care ne-au sunat și trebuie să fim responsabili.
Dacă ați decis să politizați totul... Am văzut mai devreme o ședință solemnă despre Holocaust, care a fost politizată în lupta aceasta între partide. Dacă ați politizat inclusiv ziua de 15 noiembrie 1987, aveți măcar respect pentru votanții – inclusiv ai USR – care nu sunt de acord ca voi să votați acest certificat verde, de fapt, un certificat care suspendă dreptul la muncă al românilor.
Puneți-vă pofta în cui, domnule Moșteanu și tot USR-ul!
## Vă mulțumesc.
Din partea minorităților, are cuvântul domnul deputat Grosaru Andi-Gabriel.
## **Domnul Andi-Gabriel Grosaru:**
## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Este îngrijorătoare evoluția măsurilor care sunt aplicate în mod abuziv și care încalcă în mod flagrant libertățile prevăzute atât de Constituția României, cât și de Carta europeană a drepturilor omului.
Am primit peste 1.000 de mesaje de la cetățeni îngrijorați de măsurile pe care sunteți pe cale să le instituiți și care, de altfel, se aplică în mod abuziv în diferite părți ale României și în anumite instituții. Este inexplicabil faptul că persoane vaccinate mor. Chiar cu 5 minute în urmă am primit o veste referitoare la un medic din Suceava care, vaccinat fiind, a decedat.
Ceea ce vreau eu să spun este că persoanele vaccinate sunt cele care transmit virusul, iar cei nevaccinați și sănătoși trebuie să se lupte cu măsurile de segregare, de selecționare a populație, pentru a-și salva viața.
Vă mulțumesc.
Din partea PSD, are cuvântul domnul deputat Florin Buicu.
## **Domnul Corneliu-Florin Buicu:**
## Domnule președinte,
Îl felicit pe domnul Moșteanu pentru poziția din cadrul plenului, dar, dacă vorbim despre responsabilitate, m-aș uita în urmă cu câteva luni, când un reprezentant al USR, în loc să pregătească societatea românească pentru valul 4, n-a făcut nimic.
Așa că, domnilor de la USR, nu mai fiți demagogi cu responsabilitatea!
## **Domnul Sorin Mihai Grindeanu:**
Eu v-aș ruga...
## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu**
**:**
Drept la replică!
Am înțeles, domnule Moșteanu. Și vă rog, pe procedură... Sigur, drept la replică.
## **Domnul Liviu-Ionuț Moșteanu:**
Foarte scurt, drept la replică.
Colegii mei care au avut frâiele Ministerului Sănătății s-au ocupat de tot ce înseamnă sănătate în România.
Iresponsabilitatea a fost la Președintele României și la premierul în funcție, care, în momentul când toată Europa se pregătea de valul 4 și folosea certificatul verde, dânșii au spus: „Haideți să ne relaxăm, români!” Și, iată, asta a făcut să moară mii de români în ultima perioadă, în acest val 4.
Haideți să fim responsabili și să pregătim România pentru valul 5! Și certificatul verde este o unealtă de care orice prim-ministru și orice ministru al sănătății va avea nevoie.
Mulțumesc.
## **Domnul Sorin Mihai Grindeanu:**
Pe procedură?
**Domnul Dumitru-Viorel Focșa**
**:**
Europene aferente perioadei de programare 2014–2020; PL-x 323/2021.
Dacă din partea inițiatorilor dorește să ia cineva cuvântul? Nu.
Din partea comisiei sesizate în fond, are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, pentru prezentarea raportului suplimentar. Vă rog.
## Stimați colegi,
## Domnule președinte de ședință,
În urma reexaminării proiectului de lege, deputații prezenți la lucrările comisiei online din ședința din 11 noiembrie 2021 au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport suplimentar de adoptare a Proiectului de lege pentru modificarea alin. (7) al art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2020 privind unele măsuri financiare în vederea implementării proiectelor de infrastructură fazate din perioada de programare 2007–2013, finanțate din fondurile Uniunii Europene aferente perioadei de programare 2014–2020, cu amendamentele admise prezentate în anexă.
În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
M-am înscris la cuvânt.
## Vă mulțumesc.
## **Domnul Sorin Mihai Grindeanu:**
Nu, eu vreau să vă întreb pe ce...
**Domnul Dumitru-Viorel Focșa**
**:**
Pe procedură, da!
Vă rog.
## **Domnul Dumitru-Viorel Focșa:**
Stimate colege, Stimați colegi,
Eu, până să intru în politică, am lucrat pe mare.
Am crezut că scap de valuri, dacă intru în Parlament.
Am dat de alte valuri. Am dat de valurile USR, care au adus mămicile să plângă cu copiii pe holurile spitalului, că nu pot fi operați copiii.
Uitați-vă pe pagina mea de Facebook. Sâmbătă am întâlnit o mămică, când strângeam semnături ca să-l dăm jos pe Iohannis, care plângea. Copil de 3 ani și jumătate nu poate fi operat la spitalul de copii, aici, la „Grigore Alexandrescu”, până nu trece această nebunie.
Și îl întreb eu pe domnul Moșteanu, că a avut doi miniștri ai sănătății: știe ce face?!
V-am pomenit iar numele, iar veniți încoace și faceți circ.
Haideți, vreau să vă văd! Să vă vadă lumea ce explicații îi dați doamnei Croitoru, mămica unui copil de 3 ani și jumătate!
Reiau.
8. Proiectul de lege pentru modificarea alin. (7) al art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2020 privind unele măsuri financiare în vederea implementării proiectelor de infrastructură fazate din perioada de programare 2007–2013, finanțate din fondurile Uniunii
Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?
Nu.
Sunt 19 amendamente admise.
Cu acordul dumneavoastră, discutăm în calupuri de cinci. De la 1 la 5 dacă sunt observații? Nu.
Admise.
De la 6 la 10? Nu.
Admise. De la 11 la 15? Nu.
Admise.
16–19?
Admise.
Proiectul de lege rămâne la votul final.
9. Proiectul de lege pentru completarea art. 23 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții; PL-x 154/2021. Are caracter ordinar.
Sunt patru amendamente admise.
- Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul? Nu.
Din partea comisiilor sesizate în fond, are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru agricultură. Vă rog.
## PL-x 154/2021.
Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de lege pentru completarea art. 23 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 12 aprilie 2021.
Camera Deputaților este Camera decizională.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 23 din Legea nr. 50/1991 cu un nou alineat, prin care se instituie o excepție de la regula prevăzută la alin. (2) al aceluiași articol, potrivit căreia pot fi introduse în intravilanul localităților și unele terenuri din extravilan, numai în condiții temeinic fundamentate pe bază de planuri urbanistice zonale.
Comisiile au examinat proiectul de lege în ședințe separate.
În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor trei comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, transmiterea către plenul Camerei Deputaților a unui raport comun de adoptare a Proiectului de lege pentru completarea art. 23 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, cu amendamente admise, care se regăsesc în anexa nr. 1 la prezentul raport comun.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc.
Vă mulțumesc, domnule deputat.
Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?
Din partea UDMR are cuvântul domnul deputat Magyar Loránd-Bálint.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,
Și Grupul UDMR a fost printre inițiatorii acestei legi. Considerăm că, prin această modificare, putem să ușurăm depunerea proiectelor europene care în momentul de față sunt lansate de AFIR.
De asemenea, putem să ușurăm obținerea autorizațiilor de construcții în investiții agricole fără obligativitatea depunerii planurilor urbanistice zonale și introducerea acestor investiții în intravilan.
Ca atare, grupul nostru va vota acest proiect de lege. Mulțumesc frumos.
Vă mulțumesc, domnule deputat.
Și din partea AUR are cuvântul domnul deputat Rusu Daniel-Gheorghe.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Dragi colegi,
Așa cum încă de la început am promis, orice lege care aduce un aport pozitiv în administrația publică locală sau centrală va fi susținută, indiferent de cine este inițiator, va fi susținută de Grupul AUR.
Așadar, această inițiativă, care ne este foarte clar că îndepărtează o parte din birocrația cu care erau obișnuiți să o întâmpine agricultorii și cei care munceau atât în zootehnie, cât și în agricultură, în satele noastre, și nu numai, noi, Grupul AUR, vom vota pentru adoptarea acesteia. Mulțumesc.
Vă mulțumesc, domnule deputat. Trecem la dezbaterea proiectului de lege.
Așa cum am spus, sunt patru amendamente admise. Le discutăm pe rând.
Primul amendament. Observații? Nu sunt.
Adoptat. Al doilea? Nu.
Marginal 3? Nu.
Marginal 4? Nu.
Adoptat.
Proiectul de lege rămâne la votul final.
10. Proiectul de lege pentru modificarea art. 27 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor; PL-x 239/2021. Proiectul are caracter ordinar.
Sunt trei amendamente admise și un amendament respins.
Dacă din partea inițiatorilor dorește să ia cineva cuvântul? Nu.
Din partea comisiilor sesizate în fond, are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru transporturi și infrastructură.
Comisia pentru industrii și servicii, pentru prezentarea raportului comun.
Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte.
Raport comun înlocuitor asupra Proiectului de lege pentru modificarea art. 27 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor
În ședința plenului din data de 30 iunie 2021, Camera Deputaților a hotărât retrimiterea Proiectului de lege pentru modificarea art. 27 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, în vederea reexaminării și depunerii unui nou raport comun, conform înțelegerii Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.
În conformitate cu prevederile art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, membrii Comisiei pentru industrii și servicii și Comisiei pentru transporturi și infrastructură au reexaminat proiectul de lege în ședință comună în data de 9 noiembrie 2021.
În urma dezbaterilor, cele două comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise prevăzute în anexa nr. 1 și amendamentele respinse prevăzute în anexa nr. 2, anexe care fac parte din prezentul raport comun înlocuitor.
În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
Prezentul raport comun înlocuitor înlocuiește raportul comun din 29 iunie 2021.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc și eu.
Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?
Da.
Îi dau cuvântul domnului deputat Leoreanu Laurențiu-Dan, din partea PNL. Vă rog.
## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Da, cred că acest raport comun înlocuitor vine într-adevăr și așază lucrurile așa cum ne-am dorit cu toții, în sensul în care crește siguranța circulației în sensurile giratorii, în ampriză, în curbe, prin a interzice amplasarea mijloacelor de publicitate, de reclamă, a construcțiilor, dar în același timp neradicalizând, adică la fel cum avem în întreaga țară și în celelalte țări din Uniunea Europeană, există statui, monumente, grupuri statuare care sunt amplasate, care sunt adevărate pagini de istorie. De multe ori am mers cu toții având copiii, întrebând ce e, explicându-le și sigur că aceste lucruri trebuie să rămână și în continuare. Pentru că, dacă am merge într-o zonă a absurdului, ar trebui să dăm jos monumentul din sensul din Aviatorilor sau Arcul de Triumf.
Lucrurile cred că sunt acum într-o zonă acoperitoare, mai ales că pentru amplasarea acestora de fiecare dată trebuie acordul, trebuie avize, autorizație pentru construire și, prin urmare, lucrurile sunt într-o limită de protecție, păstrând în același timp și această poziție, acest rol important de reprezentare a unor lucruri semnificative pentru țara noastră, pentru istoria noastră.
Vă mulțumesc și solicit tuturor colegilor un vot de adoptare pe acest proiect de modificare a art. 27 din Ordonanța Guvernului nr. 43/1997.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Sorin Mihai Grindeanu:**
Vă mulțumesc, domnule deputat. Trecem la dezbaterea proiectului de lege.
Sunt trei amendamente admise.
Le discutăm la pachet pe toate trei.
Dacă sunt observații? Nu sunt.
Și un amendament respins.
Văd că nu-l mai...
Vă rog, domnule deputat.
O să vă rog să supuneți votului amendamentul respins propus de colegii mei de la USR. Pentru că spiritul acestui proiect... era simplu. Și anume să lăsăm ce există ca
monument, ca statuie, în momentul acesta, în intersecții, în ronduri și așa mai departe, cum spunea domnul Leoreanu, nu ne apucăm să le dărâmăm acum, după sute de ani de istorie, dar să nu mai facem altele fix în intersecții și în ronduri, pentru că încurcă, și în intersecții și în ronduri ai nevoie de vizibilitate pentru a proteja șoferii, a proteja pietonii.
Și colegii mei au propus exact acest lucru. Să le lăsăm pe cele existente, dar să nu mai punem altele.
- Și vă rog să supuneți votului amendamentul respins de la
- nr. crt. 4 din raportul acestui proiect. Mulțumesc.
## **Domnul Sorin Mihai Grindeanu:**
Am înțeles. Să știți că printre amendamentele admise sunt unele care au același sens.
- Dar
Vot · Amânat
Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților
## **Doamna Cristina-Mădălina Prună:**
Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.
Aș vrea, doar pe procedură, să vă atrag atenția că nu puteți să dați consemn de vot de pe scaunul pe care vă aflați. Sunteți președintele Camerei Deputaților – interimar, ce-i drept –, însă consemnul de vot se dă de către liderul de grup al Grupului PSD și nu ar trebui să faceți lucrul acesta.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Sorin Mihai Grindeanu:**
Mulțumesc.
Proiectul de lege rămâne la votul final.
Având în vedere că deja o parte dintre colegii noștri de la Senat sunt prezenți în sală, închidem lucrările ședinței noastre de astăzi.
Ne vedem în câteva minute pentru plenul reunit, Senat și Camera Deputaților. Mulțumesc.
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR
#40102„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329 C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro
Adresa Biroului pentru relații cu publicul este: Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329. Tel. 021.401.00.73, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro/brp/
&JUYEJT|375890]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 170/24.XI.2021 conține 8 pagini.**
Prețul: 20,00 lei
Pe parcursul marșului, manifestanților li s-au adăugat și muncitorii de la uzinele „Tractorul”, „Hidromecanica”, precum și mii de cetățeni, bătrâni, elevi și studenți.
Grupul de manifestanți a ocupat prin forță clădirea Consiliului Județean al Partidului Comunist Român.
Șocul a fost imens când, în contradicție cu privațiunile alimentare pe care le cunoșteau cetățenii de rând, în biroul județenei de partid au fost găsite alimente la care muncitorii abia visau – banane, cașcaval, pâine de bună calitate, salam și băuturi răcoritoare.
Tabloul lui Ceaușescu și steagurile PCR au fost arse, ca semn al revoltei și al dorinței de eliberare dintr-un sistem opresiv.
Imaginea a fost asemănătoare cu cea a Bucureștiului din 21 decembrie 1989. Iar scena violențelor a fost imediat spălată, ca și cum nu s-a întâmplat nimic.
Putem spune că atunci Brașovul a cunoscut una dintre fațetele negre ale regimului comunist, un preambul al evenimentelor din decembrie 1989.
Manifestanții uitaseră în acele momente de frică, de familiile care îi așteptau acasă, dar aveau satisfacția că au participat la această revoltă.
Timp de aproape o săptămână, mai mult de 300 de brașoveni au fost arestați și anchetați, precum în perioada de început sinistru al regimului comunist, o parte dintre ei fiind transferați la București pentru anchete suplimentare.
Conducerea de stat și de partid dorea o ripostă cruntă, adică pedeapsa capitală pentru cei arestați, dar, pentru că Doina Cornea și fiul său au informat, pe toate căile și cu toate riscurile, presa liberă din alte țări, presiunile statelor occidentale față de conducerea PCR au condus la o reducere a pedepselor.
De menționat aici și gestul celor trei studenți de la Facultatea de Silvicultură din Brașov, care au afișat o pancartă cu mesajul „Muncitorii arestați nu trebuie să moară!”. Și acești studenți au primit același tratament din partea forțelor represive.
După simulacre de procese, mulți manifestanți au fost deportați sub regim strict în alte județe ale României. Pentru unii dintre ei, calvarul deportării a continuat chiar până la sfârșitul vieții.
Așa cum arătam și cu alt prilej, revolta brașovenilor a arătat cât de lipsit de conținut era regimul comunist, cât de duplicitari erau cei din conducerea PCR.
Mai mult, revolta muncitorească anticomunistă din Brașov a arătat că regimul comunist nu era unul infailibil. Era un regim care putea și trebuia să fie schimbat!
Nu trebuie să uităm că participanții la acest eveniment dureros nu au fost doar muncitorii care au fost arestați, judecați, condamnați și deportați, ci și cei care au dat ordine represive, au maltratat, anchetat și condamnat.
În memoria acelei zile de toamnă târzie, după 1990, o arteră rutieră importantă a Brașovului a fost denumită „Bulevardul 15 Noiembrie”.
Folosesc această înaltă tribună a democrației românești pentru a-i saluta pe toți cei care doresc, prin toate mijloacele, să păstreze vie memoria celor care s-au împotrivit regimului comunist în 15 noiembrie 1987, dar și conștientizarea tinerei generații cu privire la ororile regimului comunist, care nu trebuie să se mai repete niciodată.
Vă mulțumesc.
## **Domnul George-Nicolae Simion**
Revolta muncitorilor din Brașov, numită și „Revolta Șubelor”, după îmbrăcămintea muncitorilor care au ieșit pe stradă să-și strige nemulțumirile, s-a încheiat prin condamnarea și deportarea grupului de 61 de vinovați, după 17 zile de anchetă dură.
Aceste numere seci pecetluiesc dramele părinților, soților, prietenilor și rudelor celor pedepsiți.
Stimați colegi, ieșirea în stradă a muncitorilor în acea duminică a fost un act de mare curaj din partea lor. Au sfidat regimul dictatorial și au luptat pentru drepturile lor. Au luptat pentru dreptul la muncă, au luptat pentru dreptul la libertate, au luptat pentru o viață demnă și bună, un exemplu ce trebuie amintit, respectat și elogiat de generațiile ce vor urma.
Cu toate acestea, se pare că nu am învățat lecțiile trecutului.
Iată că, după 34 de ani, scandările de atunci, cu „Vrem lumină și căldură!”, devin din ce în ce mai actuale. Astăzi înțelegem, poate mai bine ca oricând în ultimii 32 de ani, problemele cu care se confruntau românii în acele vremuri. Poate ne vine greu să acceptăm că, la mai bine de 3 decenii de la revolta muncitorească din Brașov, ne învârtim în același cerc al neajunsurilor. Problema căldurii și a apei calde este una stringentă astăzi. Limitarea drepturilor și libertăților fundamentale – se încalcă flagrant și în ziua de azi, prin măsuri abuzive, neconstituționale.
Din respect pentru actul lor de mare curaj în acele vremuri, mă voi opri acum din a descrie toate lipsurile și neajunsurile actuale.
Vă invit însă astăzi să reflectăm, dincolo de problemele care domină societatea noastră, asupra unui citat, pe cât de simplu pe atât de puternic, rostit de Winston Churchill, mai ales noi, generația mai tânără: „Poporul care și-a uitat trecutul nu mai are viitor.”
Vă mulțumesc.
Acestui popor, pentru care libertatea este mai presus decât însăși viața... „Mai bine morți în luptă decât sclavi să fim iarăși în vechiul nost’ pământ” nu este o frază aruncată în vânt – Mircea Sevaciuc. Trebuie să-l amintim aici pe Mircea Sevaciuc, unul dintre liderii mișcării. A plecat dintre noi în tristețe, pentru că idealurile pentru care ieșiseră au fost văzute sub ochii lui pierdute.
Brașovul este și locul în care revolta a fost sublimă prin sacrificiu. Și e bine tot astăzi să îl amintim pe Liviu Babeș. L-ați uitat cumva? Cel ce a coborât pârtia în flăcări, spunând „Moarte dictatorului!”.
Îmi pun întrebarea: cine mai coboară pârtia în flăcări, spunând „Moarte dictaturilor!”?
Pentru mine, Brașovul este inima frântă, dar în același timp pulsarul de identitate națională a românilor, acolo unde, la Cristian, cu mulți ani în urmă – iar s-a uitat –, a poposit Mihai-Voievod Viteazul, dându-le o lecție celor care nu respectau drepturile românilor din Șchei.
Dragii mei, niciun regim nu este etern, mai ales atunci când omul este călcat pe suflet.
Brașovul a arătat că, atunci când drepturile unei națiuni, dar mai ales ale celor care percep și conștientizează valoarea acestei națiuni, „ultimul resort în dictatură sau în orice altă formă de asuprire este insurgența” – Grigore Geamănu, „Tratat de drept internațional”, Geneva, 1953.
Dragii mei, vă rugăm să învățăm din lecțiile istoriei și să nu le punem în paralel, ci să le acroșăm de așa natură încât niciodată poporul acesta să nu se mai simtă nici umilit, nici călcat pe suflet, nici batjocorit în ceea ce privește dreptul lui la propria alegere.
Lecția de învățat astăzi este aceea că, dacă nu ținem de popor, dragii mei, rătăcim calea, cum spunea Simion Bărnuțiu.
Haideți să ne găsim calea întorcându-ne mereu la vrerea, nevoile și voința lui!
Vă mulțumesc.